CERCETARI ARHEOLOGICE iN PODISUL SUCEVEI in ultimii ani, colectival Muzeului de istorie a Moldovei a intreprins 0 Jargii campanie de recunoasteri arheologice de suprafafii, orientate pe anumite subunititi geografice, reusindu-se in felul acesta sii se completeze harta arheo- logic’ a Moldovei cu un numir insemnat de noi deseoperiri. Astfel, in cadrul planului de cercetare al muzeului, intre 1958 si 1961 s-au efectuat, in mai multe etape, recunoasteri arheologice in regiunca nord-vestics, a Moldovei, denumiti din punct de vedere geografic Podisul Sucevei*. Tntinzindu-se intre Carpafi si Prut, aceast% unitate face parte din marele podis moldovenese, in cadrul cfiruia constituie un tip bine distinct. O sear’ de caracteristici, cum ar fi altitudinea, cuprinsi intre 400 si 500 m, clima de pidure mai umedi si mai ricorcasi gi, fi- reste, mai pufin continentali decit Depresiunea Jijiei, constituie criteriile de bazk pentru integrarea Podisului Sucevei, ca si al Birladului, intr-un finut na- tural aparte. in trecut, Podigul Sucevei a mai ficut obiectul unor stiruitoare si meri tuoase cercetiiri arheologice de suprafatt sau chiar sondaje, In care 0 mare con- tribufie si-au adus-o Gr. Bufureanu, Al, Beldiceanu gi, mai ales, V. Ciurca, ini- fiatorul Muzeului din Falticeni *. in perioada in care s-au efectuat cereetirile noastre de teren, in Podigul Sucevei se initiaser’ intense sipituri la Suceava ®, precum si citeva sondaje la Dolhestii Mari si Baia®. Ulterior, in perioada ‘anilor 1960-1966, rumirul + Corcetrite de suprafal au fost efestuate dupa eum iurmeazi : tn 1958 de eftre N. Zaharia, Dan Gh. Teodor si Silvia Teodor, in 1959 de eitre Dan Gh. Teodor 4i Silvia In 1961 vez! rapoartele din SCIY, IIT, 1952, p. 423.31 urm.; SCIV, IV, 1953, p. 335 si ur.) SCIV, V, 1954, 1. 272 gi urm.; SCIV,'I, 1955, p. 753 gl urm. precum si lor, lar In 1060—1961 de eatre Ton Tonlt3. * Indelungata gi merituonsa activitate a prof. V. Ciurca pentru cunonsterea antichitatilor din fostul jude} Bala 2 fost concrelizat’ In cfteva importante articole: V. Ciurea,. Preistoria, viafa omulut primitio in vechiul finut al Sucevei (Baia de astizi), Natura, 67-8, 1931, p. 3 Si _urm.; Idem, Apercu des antiquilés préhistoriques du Uepartement de’ Baia, tn. Dacia, 'III—1V (19271982), pe 40 gl urm.; idem, Museu! Fattienilor — eontribufit 1a preistoria jud- Baia’ Stofiunea Costestt, Falticent, 1988 te. 3 Pentru rezullatele sipiturilor de la Suceava pint Materite, IV, 1957, p- 289 gi'urm.; Materale, V, 1958, 1. 598 sl urm.; Aateriaie, Vi, 1959, p. 679 gi nm. Mae {eriale, VII, 1961, p. 609 $4 urm, © M. Dinu, Sondajud arheologie de ta Dothestit, Mari, 1n Materiate, Vi, 1950, p. 218; idem, Materiale, Vil, 1961, p. 121. ® fn’ 1958, 1a curtea fostel episcopit catolice de Ia Baia f fost executat un sondaj arheolopie eu prilejul eirula fu fost descoperite numeroase urme de culturs material ‘rigeneased din sccolul al X1V-lea, Verl Dan Gh, Teodor 431 Emilia Zaharia, Contribupit arkeologice ta euoaslerea Urgutut medieoat Baia (in manuscris).310 DAN GH. TEODOR qT, 1ONTTA sondajelor arheologice a crescut simtitor, afectind obiective arheologice din di- ‘verse epoci istorice *. Jn cele ce urmeazi vom prezenta rezultatele cercetirilor de suprafati efectuate pe vaile riurilor Somuzul Mare, Somuzul Mic gi, in parte, pe cursul mijlociu al riului Moldova. Comune primitive le line Epeco migrati Prefeadel Feudal see.X0-O0 200 eoara Scare tt , Roto regi; 2, Mibaieshy 3, Podend; 4, Bunegti; 9, Radagent 6 Faticont; 7, Ciorscl 8, uy 5, Preatet 11, Vatea Giodulul 12, Pest; 13, Bala 14, Dumbra- ‘ijn do dos 15, Cumulesti-Ganes 16, Baril; 17, Movilent; 18,'Nigotestt; 18, loneasa 20, Rust; 21, Roglrl; 22, Onlent; 29, Brigusent. I. VALEA §OMUZULUI MARE 4, ROTOPANESTI, R. FA LTICENT, REG. SUCEAVA, a) in vatira satului, de ambele parti ale drumului Rotopinesti-Horodniceni (cirea 350 m de sfatul popular), intre pirful Bridifel si piriul Ghiol, Ia Iocul de- mumit ,,Seliste”, se afl o intins’ agezare din perioada feudal. Aici s-au desco- * Pentru comuna primitivi s-au cereetat agezirile de 1a Humorului, Udesti-Suceava si Lozna-Dorohol, far pentru Riplceni si Dragugeni-Siveni, pentru Inceputurile inde- perioada foudallsmulut dervoltat agezirile de Ta Lunca- pArtate ale feudallsmului agezirile st cimitiele de Ia Dorohol, Rausenl-Succava si Sitet. Nichitent-Dorohei, Sipot-Sueeava, Botojana, r. Gura‘CERCETARE AMMEOLOGICE IN PODISUL SUCEYET st perit numeroase fragment ice Iucrate 1a roati, dintr-o past nisipoast de culoare rosie si cenusie (fig. 7/6—8; 8/2, 5—6, 8). Unele fragmente sint In- crate dintr-o pasti albi de caolin. S-au gisit si citeva fragmente de teracote nesmalfuite, decorate cu motive florale stilizate, in relief (fig. 8/3). Cio provin, in majoritatea lor, de Ja vase de tip borean, eu buza risfrinth in exterior si cu o siimfuire mai mult sau mai putin pronunfati, Unele fragmente au sub buai una sau douk nervuri in relief, iar altele sint decorate cu caneluri. Citeva sint acoperite cu smalf de culoare bruni-gilbuie. De asemenea, s-a mai desco- perit si o pipi intreag’ de lut ars, ornamentatt (fig. 8/7). Intregul material apar- fine perioadei feudale si se dateazi in secolele XV-—XVII. ‘p) in partea de nord a comunei Rotopinesti si in partea dreapt& a drumului care duce spre Horodniceni, in apropierea vechii gcoli gi a bisericii, pe pantele destul de abrupte distruse de giroiri, care eoboars spre sud etre apa Briditel, la locul numit ,,La ripi”, s-au descoperit: citeva fragmente ceramice lucrate la_roatt, dintr-o pasti, zgrunturoasi, ou nisip gi pietris in compozific, de euloare cenusie sau gilbuie, aparfinind culturii Sintana de Mureg (secolul al IV-lea). De asemenea, s-au mai descoperit si citeva fragmente Iucrate la roati, dintr-o pasti nisipoasi, de culoare rosiatic’, aparfinind perioadei feudale, pro- babil secolului al KVIL-lea. 2. MIHAIESTI, COM. ROTOPANESTI, R. FALTICENI Intre piriul Bridifel si apa Somuzului, in fafa morii Pilat si pe partea dreapti a drumului Filticeni-Rotopinesti, se afl o mick terasi, care coboari lin de la vest citre est, numiti ,,Boghinesti” sau ,,La Seliste”. Aceasti terash a fost partial distrusi de constructia drumului care vine de la Falticeni. Prin cercetiirile de suprafati efectuate pe acest loc s-au descoperit mai multe frag- mente ceramice, datind din epoci diferite. Citeva fragmente ceramice lucrate cu mina, dintr-o past grosolani, en cioburi pisate in compozitie, cu suprafetele de culoare rosie gi interiorul de culoare cenusie, apartin comunei primitive, probabil epoeii neolitice (faz%i ineertii). Altele, mai numeroase, sint Incrate Ja roati, dintr-o past fin, de culoare cenugic sau gilbuic, ou lustru la exterior, sau dintr-o past zgrunturoasi de culoare cenugie, cu pietricele in compozitie. Toate fragmentele apartin culturii Sintana de Mures (secolul al IV-lea). Tot din aceasti vreme se dateazt si un fragment Iucrat cu mina, dintr-o pasti grosolani, de culoare brunii-cenusie, Patru fragmente Iucrate Ia roata ineeath dintr-o pasti amestecati cu cio- buri pisate si pietrig, de culoare brunirosiatied, dou% din aceste fragmente find decorate cu linii incizate orizontale sau in val (fig. 6/6), sint de facturi prefe- udali si dateazi din secolele VIIT—IX, avind analogii in cultura Hlincea 17. cultura Hlincea veal rapoartele de sipiturl intreprinse tn agezarea de Ia Spinoasa-Exbi licate tn SCIV, IV, 1—2, 1953, p.-312 V, 1969, p. 485 sturm. ; Materiate, VI, 195% 2, 1954, p. 233 4h unm; SCIV, VI, Materiate, VIUI, 1962, ‘precumm gi rezultatele cercetivllor —Materiale, VIIT, 1962, p. 47 gi urm,“4 ‘ 74 pon 0009~ poe 094 ~ Het A ( Uy ' pcan iF ---= =o ---Q0l0---- oven agie= === [ rn ~00i8 a fern Bll === === penne geo { \ pore MOB = ona Peon = =-0054 == === 22 — 25, Clumuleytl- Gane, ‘yD. Popit"; 18, 17-— 29, Baia, »-Tarna Bal” i 16, 21, Falticent-—Soldsnest.smoreint snurotocren tx roDisvt socevit 13 in sfirgit, citeva cioburi sint lucrate la roati dintr-o pasti: nisipoas’ de culoare cenugie sau Tosiatici.. Unele din ele provin de la capace, altele de la vase de tip borcan. Doua din aceste fragmente, ditt care unul Incrat din eaolin, poarti, urme de smalf de culoare bruni-gilbuie, fiind decorat cu linii orizontale sau in val de culoare bruni. Dupi forma, past si decor, ele apartin perioadei feudale, inea~ drindu-se in limitele secolelor XVI—XVII. 3. PODENI, COM. BUNESTI, R. FALTICENI La sud-vest de satul Podeni, pe partea sting a Somuzului, se afl un platou destul de inalt, cu pante abrupte ce coboar’ de la nord-est.spre sud-vest, citre apa Somuzului, si spre est ciitre pirtul Podenilor. Pe acest. platou s-au descoperit mai multe fragmente ceramice, lucrate la roata, dintr-o past fin’, de culoare cenusie-albicioast, gilbuie, rosi- atici sau cenusie, Un fragment prezint urme de angobi rosie. Dup’ aspectul siu, acest material dateazi din secolul al III-lea e.n. ‘Tot din acest loc mai provin gi eiteva frag- mente ceramice, Iucrate la roat%, dintr past nisipoasi, de culoare bruni-rosiatick, care apartin perioadei feudale dezvoltate (faza incerta). 4, BUNESTI. R, FALTICENI® Pe partea dreaptii a gosclei Falticeni- Fs. 3. — Topoare neoltiee din piatri: 1 — 2, 7 Bunesti, Ta circa 1-15 kn distant de po- ““Sin'és in caitura Nom, licens, Sali dul peste Somuz de Ia iegirea din Palticeni, se afl ,,Dealul Bunestilor”. Aici 5-2 gisit elteva fragmente Incrate la ronti, dintr-o pasti zgrunfuroasi de culoare cenugic sau rogiaticd, apartinind probabil culturii Sintana de Mures (secolul al IY-lea). Tot de aici mai provin gsi citeva cioburi, lucrate de asemenea la roati, din- tr-o pastii nisipoasis de culoare rosie, care aparfin perioadei feudale dezvoltate (faz incerta). In Jocalitatea Bunesti au fost descoperite mai_de Cueutent C{vezl D. D. Bereiu, Reperloriu de slajiunt st ‘mult elteva pletre Incrustate eu inseripfil runice (vezi descoperiri_prelstoriee tn Romdnia, 11, Neoliticut epo I. Bian, Inseripfite tn limba gotied st tn caractere runice pielret ustruile, extras din Revista arhlvelor, V, 1, Buc Aescoperite Unga Falticeni, Mem. Sect lit. Ae. Rom, s. 11%, Festi, 1982, p. 34), t.-V, mem, 3, 1931, p. 73-82), prectim gf resturl eeramieesu DAW OH, 3H0DOR 91 1ONETA 5. RADASENI, R. FALTICENL® Din cunoseuta agezare neolities de pe ,,Cetiifuia”, ou prilejul cereetirii de suprafati efectuate de noi, s-au descoperit un topor si o dalti din piatri, bine slefuite, aparfinind locuirii neolitice Cueuteni A, eunoscuté mai de mult pe acest loe (fig. 3/12). OF JENI, REG, SUCEAVA a) Pe malul sting al Somuzului Mare, la circa 2—3 km sud-est de Falticeni sila cirea 300—400 m nord-est de cantonul ur. 20 al ellii ferate care duce de la Filticeni la \Dolhasca (in apropierea morii ,,V. Roaiti” din comuna Virtop), se afl ,,Dealul Holmului” sau ,,farna Mare”. Pe pantele line ale acestui deal, care coboari aproximativ in directia sud-vest spre apa Somuzului, cu prilejul cerectirii noastre de suprafafz, s-au descoperit mai multe fragmente ceramice, lucrate la roatit, dintr-o past fini de culoare cenugie-albicicasi sau dintr-o past zgrunturoasi eu pietricele si nisip in compozitie, de culoare cenusie sau gilbuie. Aceste fragmente, dup toate caracteristicile lor, aparfin culturii Sintana de ‘Mures (secolul al IV-lea). ‘De asemenea, §-au mai descoperit si citeva cioburi Incrate tot la roati, dintr-o past’ bun’, cu nisip sau pietris in compozifie, de culoare cenusie, brun’ sau rosie, datind din perioada feudali, probabil secolul al XVI-lea. b) Pe partea dreapté a apei Somuzului si a goselei care duce de la Filticeni la Dolhasea, in fata Dealului Holmului, pe pantele nord-estice ale dealului numit yCiorsaci”, s-au descoperit urmitoarele urme de culturi, material’ : — Doua buciiti de silex nepreluerat, din care una patinati, aparfinind probabil epocii paleolitice, — Citeva fragmente ceramice Iucrate la roati, din past fini si zgrun- furoasi, de culoare cenusie sau gilbuie, aparfinind culturii Sintana de Mures (secolul al TV-lea). — Citeva cioburi atipice aparfinind probabil, dup pasti si tehnica de Iueru, epocii feduale tirzii (secolele XVII—XVIII%). c) Pe partea dreapti a apei Somuzului si a drumului care duce de la Filticeni la Rotopinesti, cirea 1—1,5 km de la iesirea din Filticeni a goselei care duce la Suceava, se afli o terasi cu marginea dinspre apa Somuzului abrupt gi cu marginea link spre Filticeni si Ridiseni, orientati E—V. Locul se numeste ,,Seligte”. Aici s-au gisit mumeroase fragmente ceramice lucrate ca mina, dintr-o past’, neomogen’i, on pietris si cioburi in compozitie, de culoare bruni-cenugie sau rosie-portocalie. Multe din aceste fragmente sinb acoperite cu 0 angobii de euloare cenusie-albicioacs. Fragmentele provin, din diverse tipuri de vase : boreane, strichini de forme si mirimi diferite. In general, buzele acestor vase sint thiate drept sau sint rotunjite, fiind trase mai mult eau mai putin ini untru sau in afar. Ca ornament se intilneste briul simplu in relief, aplicat la 2—8 em de bua’. Tot de aici mai provine gi o dalta din os, bine Iucrata (fig. 3/5). * Descoperirile de Ia Ridiigeni au fost publicate de V. Natura, 6~7—8, 1931, p. 7~8. Giurea, tm Dacia, TIT—=IV (10271932), p. 47—48, $1‘OBRoETAn: ANHEOLOGICE IX PopIsUL suCEYEL 315 Dupi toate caracteristicile, intregul material aparfine culturii Noua de la sfir- gitul epocii bronzului. TMDL YY Meda Mi Yj De pe acelasi loc mai provin gi citeva fragmente ceramice atipice, apar- finind dup pasti si telmica de Iucru perioadei feudale (probabil secolul al XVII-lea). 4) In marginea de sud a orasului Falticeni, pe partea dreapti a soselei Filticeni—Roman, s-au semnalat resturile unei aseziri din perioada feudali,316 . AN OH, TEODOR #11. ONITK (secolele XV—XVII). La suprafata solului s-an gisit buckfi de chirpici ars din perefii unor locuinfe, resturi de vetre distruse, fragmente ceramice din pasta cenusie sau cirimizie (fig. 7/3; 8/1), precum si buedti de teracoti, decorate cu motive vegetale in relief. e) Pe teritoriul oragului Filticeni, lingk Filaturi, pe o panti ugor incli- nati spre SV, s-au descoperit urme de locuire din epoca La Téne (secolele TI — ILie.n.), epoca migratiunilor (secolul al TV-lea c.n.) gi perioada feudali tirzie (secolele XVII—XVIII). Epoca La Téne este reprezentati doar prin citeva cioburi din vase Iucrate cu mina, din care mentionim un fragment de strachini din past cenusie-ne- gricioasi, cu cioburi in compozifie, avind marginea risfrinté la orizontalA (fig. 5/9, 11; 6/3). Ceramica de la inceputul epocii migrafiunilor euprinde mai multe frag- mente din vase Iucrate la roati, din pasti find si zgrunfuroasii, de culoare cenusie. Perioada feudali tirzie este documentati prin citeva cioburi din past cirimizie Ja exterior gi negricioast in sectiune. f) La circa 100 m spre vest de cimitirul evreiese, pe malul drept al pirtului Tirgului, pe o pant& usor inclinat& spre NE, s-au identificat urme de locuire din epoca La Téne si din epoca migratiunilor (secolul al IV-lea e.n.). Fragmentele ceramice aparfinind epocii La Téne sint reduse ca numir si foarte corodate. Ceramica din epoca migratiunilor (secolul al IV-lea exn.), cuprinzind cio- buri din pasta fink si zgrunfuroasi de culoare cenusie, s-a pistrat ceva mai bine. g) In vatra satului Soldinesti din raza oragului Falticeni, la vest de scoala, pe malul sting al piriului Tirgului, s-au descoperit wrme de locuire de Ja sfirgitul epocii bronzului (cultura Nona) si din vremea orinduirii feudale (secolele XV— XVID). Resturile de locuire de 1a sfirgitul epocii bronzului constau din mai multe fragmente de vase ou perefii arcuifi si marginea dreapti sau risfrinti in afari, decorate uneori cu briuri orizontale in relief (fig. 2/11, 16, 22). Ceramica din perioada feudal, de culoare cenusie sau rosie-ciirimizie, cuprinde fragmente de capace din secolele XV—XVI gi margini de vase spe- cifice secolelor al XV-lea, al XVI-lea gi al XVII-lea (fig. 7/4, 9—10). 7. GIORSACI, COM. PREUTESTY, R. FALTICENI® In marginea de sud a ciitunului Ciorsaci, pe terenul G.A.S. Soldinesti, pe pantele line care coboari de la SV—NB ciitre pirtul Lecusestilor, s-au deseo- perit numeroase fragmente ceramice Incrate la roati, dintr-o past’ find, de cu- loare cenusie san rosiaties, gi altele dintr-o pasti zgrunfuroari ou nisip si pie- tricele in compozitie. Fragmentele provin din vase de tip borean eau castroane. Materialul este caractefistic culturii Sintana de Mures (secolul al TV-lea e.n.). ® Resturile de eulturs material de pe teri nel Preufesti, eunoseute tnainte de eel de-al dot ‘mondial, au fost semmalate de V. Civren, In Dasia, 1027-1992, p. 50, si in Nalura, 6—8, 1991, p. 10-15, precum gi de'D. Bereiy, op. cil, p. 35.‘cencETARI ARIEOLOGIGE IN PODIBUL SUCEVEE 317 8, HUSI, COM, PREUTESTI, R. FALTICENT in fafa stafiunii de la Ciorsaci, intre matul sting al Scmusului gi calea fe- rati FAlticeni—Dothasca, se afl 0’ mick terasi orientath NV—SE spre apa Somuzului, numith ,,La Epirie”. Aici s-au descoperit citeva fragmente ceramice foarte corodate. Unele dintre cle, Iucrate cu mina, dintr-o pastii grosolani de culoare bruni-cenusie, aparfin probabil culturii carpice din secolul al IIT-lea. e.n. 9, PREUTESTY, R. PALTICENT Cu prilejul cercetirilor de suprafafi efectuate la Preufesti, pe partea sting’ a Somuzului, intre calea feraté Filticeni-Dolhasca (Im 17) gi sat, la locul numit nSiligte”, s-au descoperit citeva fragmente ceramice lucrate cu mina, dintr-o past& grosolani, de culoare brunii-cenusie, amestecat% cu cioburi pisate si pie- ‘tricele, care, dupi past, form’ si decor, aparfin culturii Noua de la sfirsitul epocii bronzului. ‘De asemenca, s-au mai descoperit si citeva cioburi lucrate la roati, dintr-o past nisipoass de culoare cenusie sau rogie-cirimizic, care apartin perioadei feudale (secolele XV—XVII). IL VALEA SOMUZULUI MIO 1, VALBA} GLODULUT, 'R. FALTICENI® Pe malul sting al apei Somuzul Mic.se afl o mici terasi, ale clrei pante coboari spre sud-vest. Locul se numeste ,,La Pruni’ gi este situat pe partea dreapti a drumului care duce de la Valea Glodului la Giurgesti. Pe acest loc s-au-descoperit mai multe fragmente ceramice Incrate la roati, dintr-o pasti nisipoas’ de culoare cenusie sau rogie-gilbuie. Un fragment dintr-o margine de vas poarth urme de smalf de culoare verde, Tot aici s-au mai gisit si un frag- ment de teracoti decorati cu motive florale stilizate, seoase in relief, preeum si un fragment dintr-o pip’ de Int ars de culoare rosie, ornamentati. Intregul material recoltat de pe acest loc aparfine perioadei feudale, probabil secolul al XVIT-lea. 2. PLESESTI, R. FALTICENI Jn malul drept al pirfului Racova, pe proprictatea siteanului Gh. Tini- sescu, chiar in vatra satului, s-au gisit mai multe resturi ceramice, preeum gi dows topoare din piatrs intregi, slefuite, dintre care unul in stare de prelucrare (fig. 3/3). Fragmentele ceramice sint lucrate cu mina, dintr-o past’ grosolani, de culoare cenusie sau rosiatici. Unele sint decorate cu un sir de alveole ficute 3 Vert nota 15. # Unele deseoperiri mai vechi de Ja Valea Glodulut au fost publicate de C. Moist, in BCMI, 111, 1910, p. 173, side V. Clures, in si Natura, 6~8, 1981, p- 19 Urmele arheologiee descoperite 1a Pleyesti au fost comunieate de I. Andriesescu, Confribujii ta Dacia tnainte de romani, 1912. p. 32; V. Clures, Dacta, TH{—1V, 1927— 1932, p. 48—49, gi In Natura, 6—8, 1931, p. 89, "precum si de'D. Berelu, op. ell, p. 34.a8 DAN GH. TEODOR el 1. OSITA . cu unghia sau cu linii ineizate (fig. 2/15, 24; 4/1). Un fragment prezinti 0 pro- eminenfi conici alungiti, perforati, care a servit drept toarti (fig. 2/15). In- tregul material apartine comunei primitive, probabil periondei neolitice (fazit incerti). IL. VALEA MOLDOVET 1, BAIA, R. PALTICENI™ La est de girlele mlistinoase de pe malul sting al Moldovei si ln sud de soseaua care leagi comuna Baia de soseaua principal’ Roman—Suceava, pe locul numit ,,farna Bai”, s-au descoperit mai multe fragmente ceramice dintr-o fazi mijlocie a epocii bronzului gi de la inceputul epocii migratiunilor (secolul al IV-lea). La suprafaja solului s-au observat mai multe pietre de riu, dintre care unele crau arse, provenind de la vetre .distruse Ceramica din epoca bronzului, Iucrati din pasti cirimizie, sau cenugic- negricioasi, este decorati uneori cu briuri in relief, orizontale (fig. 2/12, 17—18) sau cu triunghiuri hasurate (fig. 2/19). Resturile de locuire din secolul al IV-lea ean. sint reprezentate destul de slab, cuptinzind doar citeva cioburi din pasti fini, eenugie si altcle cu aspect zgrunfuros. Din categoria ceramicii din pasti fink menfioniim un fragment de toarti cu sectiune circular’. 2.0 IBRAVITA DE JOS, COM, PINTINA MARE, R. FALTICENT La cirea 1 km NE de satul Dumbrivita de Jos, pe malul drept al pirfului Loznoara, afluent secundar al Moldovei, pe o pant de deal inclinat& de Ia V la E, s-au gisit citeva resturi din pastii grosoland, cu cioburi pisate in compozifie, de culoare ciirimizie In exterior $i cenusie in séofiune, aparfinind, probabil, primei epoci a fierului. Impreuni cu cioburile mentionate mai sus a fost gisiti si o jumitate de cute pentru ascufit, care ar puter si aparfink eventual accleiasi perioade istorice. 3. BARASTI, COM, CIUMULESTI, R. FALTICENT La civea 500 m NE de spitalul din satul Ciumulesti-Barigti, pe un teron ugor inclinat de Ja E la V, s-au gisit un fragment de Jami de marni, cu retuge pe o laturk, aparfinind probabil epocti neolitice, si citeva fragmente ceramice datind din secolul al I1I-lea e.n. si din epoca feudal, secolele XV—XVI. 4.CIUMULESTI-GANE, R, FALTICENE a) Pe dealul Severin, situat la vest de satul Ciumulesti—Gane, eu ocazia Incririlor agricole, in 1960, s-au gisit mai multe fragmente dintr-un are de provizie (dollivm), de culoare cenusie, cu multe pietricele in compozifia pastei ¥ Pentru descoperirile mai vechi de la Bala, vezi 1 Unele din deseoperirile de 1a ClumuleytI-Gane au YV. Giurea, Apergu des antiquilés prébistoriques du départe- fost publicate pentru prima eari de V. Clures, In Dacla, iment de Baia, in Dacia, TI —1V, 1927 —1932, p. 55. MT=TV, 19271032, p. 54,CERCETARI ARBEOLOGICR IS PODISU SUCEYEI 319 si decorat sub margine cu o linie adincit& in val, care poate fi datat in seco- lul al IY-lea e.n. b) La cirea 500 m spre sud de satul Ciumule s-au identifieat urme de locuire de’ Ja sfirgitul epo i-Gane, pe Dealul Popii, i bronzuiui, din perioada Fig. 6. ~ Geramied din perioada tnceput 12, 4, 6, 7, ClumuleslieGane, ,D. Pe tate ale feudalismului itn; 6, Mihdiesth 3, Falticen geto-dacici (secolele II—III e.n,), preeum gi din epoca migratiunilor (secohtl al TV-lea e.n.). Materialele de Ja sfirsitul epocii bronzului constau din mai multe fragmente ceramice, Iucrate cu mina, din past bruni-ciiriimizie sau cenusie, decorate eu briuri in relief si proominente (fig. 2/110, 13—14, 20, 22, 23; 4/2—4; 5/1, 14). Un topor din piatri slefuit trebuie atribuit aceleiasi epoci. Majoritatea materialelor descoperite pe Dealul Popii apartin secolelor II-III e.n. Dupi felul in care au fost gisite pe teren, grupate din loc in loc,320 [DAN GH, TEODOR gl 1. 1ONITA materialele din aceasté epoct par si provini dintr-o necropolis de incineratie distrus% de Iucririle agricole. Acest Iucru pare si fie confirmat gi de fragmentele de oase calcinate gisite printre resturile de ceramici. Ceramica din secolele II—III e.n. cuprinde urmitoarele categorii: grupa cea mai numeroasi o constituie ceramica din past& find, Iucrati la roati, de cu- loare cenugie sau rosie, din care menfionim citeva margini de vase gi citeva frag- mente de funduri (fig. 5/3, 5, 7, 8; 6/1). Unele cioburi sint decorate eu briuri in relief gi linii drepte sau in’ zigzag, executate in tehnica luciului. Tot acestei perioade trebuie si i se atribuie si o rondea, Iucrath la roati dintr-un ciob din pasti find conugie. Rondeaua este perforata (fig. 6/5). A doua categorie de ce- ramici este Iucrati cu mina, din past’ grosolan’ si este destul de redusi can- titativ. A treia categorie o formeazk ceramica de import, din care face parte un singur fragment dintr-o minngi de amfori din pasti cirimizie (fig. 6/4). Cele mai tirzii urme de locuire de pe Dealul Popii dateazi din secolul al IV-lea en. Din aceast% petioadi fac parte mai multe fragmente ceramice din past find, dintre care unele cu slip negru Ia exterior gi altele din pasté zgrun- turoasi. Ca forme menfionim cupele din pastii fink, boreanele (fig. 5/4, 6, 13; 6/2), precum gi yasele de provizii din past’ zgrunfuroasi (fig. 5/12; 6/7). Tot secolului al IV-lea i se pot atribui si dows fragmente de cupe din pastd fini, Iucrate la roati, arse secundar. 5. MOVILENI, COM. CIUMULEST!, R. FALTICENI in matginea de vest a satului, pe o panti de deal inclinaté de la V Ja B, s-au. descoperit citeva fragmente ceramice din perioada feudali (secolele XVI— XVII). Dintre acestea menfionim un fragment de vas cu usoare séntuiri ori- zontale pe umir (fig. 8/4). 6. ROSIORI, COM. CIUMULESTY, R. FALTICENT in marginea de nord a satului, pe un teren ugor inclinat de la E Ja V, si- tuat intre soseatia Roman —Falticent si apa Moldovei, s-an descoperit mai multe fragmente ceramice din secolul al XV-lea, din pasti cenusie sau cirimizie, intre care deosebim un fragment de cani cu marginea lifiti orizontal, decorati ou prin in relief, (fig. 7/22). 7. NIGOTESTY, COM. CIUMULESTI, R, FALTICENT in vatra satului Nigotesti, in partea sa’ de nord, loc situat pe o vale se- cundari a riului Moldova, s-au’semnalat slabe urme de locuire din prima epoc a fierului (2) gi de la ineeputul epocii migrafiunilor (secolul al IV-lea e.n.). Materialele descoperite constau doar din citeva fragmente ceramice, in cea mai mare parte corodate.CRRCETARI ARHEOLOGICE BX PODISUL SUCEYEL 32 8, IONEASA, COM. CIUMULESTI, R. FALTICI Xt In vatra satului Toneasa, pe locul numit ,,Arini”, situat pe malul drept al pirfului Mediasca, afluent secundar al riului Moldova, s-an gisit citeva frag- mente_cerami roati, aparfinind culturii Cerneahov-Sintana de - Majoritaten fragmentelor sint din past cenusie mn — t ' t eee room 0055, por 7-089 - === == = 00i§- =~ -4 Fig. 7, — Coramiek din epoca medievald : Soldinesti; 6 — §, Rotopa eu buza ingrogati Ja exterior, Din specia pastei fine fae parte doar dou frag- mente, unul dintre cle provenind dintr-o strachini eu marginea Kititi In interior si exterior. Ceramica fini, de culoare rosie, este reprezentati printr-un singur fragment. 9, RUST, COM, FORASTI, R, FALTICENI La sud de satui Rugi, pe ,,farink”, loc situat pe valea unui afluent seeundar al slului Moldova, s-an descoperit un topor de piatri slefuit, citeva cioburi din perioada feudal timpurie (secolul al XI1-lea 1) si mai multe fragmente cera- mice aparfinind unei selisti din secolele XV—XVII. © Urme arheotogice pe teritoriul satulul Rust au fost semnalate de eitre V, Ciurea, tn Natura, 10, 1931, p. 18, os8322 AX OH, TEODOR eI 1. JONI 7 Toporul de piatri slefuit, gisit izolat, aparfine epocii neolitice, faz ne- precizati (fig. 3/4). Fragmentele ceramice din secolul al XIiIled (2), din pasti de euloare cenusie si cafenie-deschis sint foarte reduse ca numar; dintre ele decsebim un fragment de vas cu marginea risfrinté in afard (fig. 7/2). Ceramica din secolele XV—XVII, de culoaré cenusi¢ sau cirimizie, cu- prinde fragmente de borcane cu marginea risfrinti (fig. 7/1), cu marginea ingro- sat si gimfuitd la interior (fig. 7/5), uneori cu un briu in relief sub margine (fig. 7/15) si margini de strachind. Fundurile de vas sint intotdeauna drepte. 10, ONICENI, COM. DRAGUSENT, R. FALTICENT a) La nord de’ satul Oniceni si la est de soseaua Filticeni—Roman s-au descoperit citeva cioburi Iucrate cu mina din past grosolan’, foarte corodate, Fig. 8. — Ceramic ain pinesti, ,Selipfe”; 4, Movilent,CERCRTARI ARITOLOGICE IN PODISUL SUCEYEL 323 apartinind comunei primitive (fazi incerti), si altele Iucrate.la roati datind din feudalismul dezvoltat (secolul al XVIII-lea). D) Jn vatra satului Oniceni, la sud de’drumul de fark care duce de In Oniceni la Antoceni, s-au gisit mai multe fragmente ceramice din perioada fendalis (secolele XV—XVII). Din ceramica descoperiti mentioniim doui mar- gini de boreane din past cenugie (fig. 7/13) sau brund-cirimizie (fig. 7/14) si un fragment’ de pahar din past’ rosie. ¢) Pe un platou situat la sud-est de satul Oniceni s-au semnalat urme de locuire din epoca neolitic’, aparfinind fazei Cucuteni A. Dintre materiale descoperite, menfionim o preceminentii in forma de corn de animal. 11, DRAGUSENI, R: FALTICEND? La cirea 500 m nord de sat, la punctul ,,Pe codrw”, situat pe terasa in- ferioari a Moldovei, s-au gisit.fragmente_ceramice lucrate la roati, din pasti find si zgrunfuroasi, de culoare cenusie, aparfinmd culturii Sintana de Mures (secolul al IV-lea e.n.). Din ceramica fini menfionim vasele cu fundul inelar si vasele eu marginen ingrogatd si lifitit ld exterior (fig. 5/10), iar din specia zgrunfuroasi amintim borcanele cu marginea ingrosati si rotunjit’ (fig. 5/2), vasele ou fundul plat si vasele de provizie decorate pe umeri cu linii ineizate in val. * In cursul cercetirilor efectuate in 23 de localititi s-au identificat 32 de puncte, cuprinzind 0 necropolit de incineratie din perioada geto-dacic’ (seco- lele II—III e.n.) si 56 de aseziiri din diferite perioade istorice. Epoca paleolitick este reprezentati foarte slab. Singurele vestigii arhéologice care ar putea fi atri- buite acestei perioade sint cele doud silexuri descoperite pe teritoriul satului Ciorsaci. In schimb, neoliticul este bine documentat. In acest sens, amintim agezarea de tip Cucuteni A de la Oniceni, toporagele din piatra slefuiti de la Ridageni, Plesesti si Rugi, lama de marnd de la Ciumulesti-Baristi, ca gi cele citeva fragmente ceramice de Ia Mihdiesti si Plesesti. Nu cunoastem insi deo- camdata nici o agezare dintr-o fazi anterioari acestei epoci. Epoca bronzului este reprezentati printr-o asezare de tip’ Costisa, identi- ficati la Baia, precum si prin. alte patru aseziri aparfinind culturii Noua de la Soldinesti, Ciumulesti-Gane (D. Popii), Filticeni (,,La Seliste”) si Preutesti. Yn ceea ce priveste urmele de locuire hallstattiene semnalate la Dum- brivifa de Jos si Nigotesti, ca si acelea La Téne (secolele III—II i.e.n.) de la Filticeni (punctele Filaturi. si cimitirul evreiesc), ele aratii ci regiunea a fost populata atit in prima, cit si in a doua epoci a.fierului, dar cu o intensitate pro- babil mai redus% decit in perioada de la sfirsitill epocii bronzului. Popularea regiunii pare si fie ceva mai intensi in epoca geto-dacich tirzie (secolele II—TIII e.n.). Asezirile din secolul al III-lea e.n. dela Hugi, Podeni, % La Drigugent au mal fost descoperite mai de mult. 19271932, p. 51—85. sf alte resturi arheologice, veri V, Clues, Dacia, 1T—1V,324 ‘DAN GH, TRODOR ot 1. JONTTA . Bunesti, Ciumulesti-Birigti gi mecropola de ineinerafie din secolele II—III en. de la Ciumulesti-Gane vin in sprijinul afirmatiei noastre. in cursul cereetirilor au fost descoperite 13 ageziri datind din secolul al IV-lea (ageziirile de la D. Holmului, Filatura, cimitirul evreiese, D. Ciorsaci de pe teritoriul orasului Falticeni, de pe D. Severinului si D. Popii de pe teritoriul satului Ciumulesti-Gane, precum si agezirile descoperite pe teritoriul satelor . Nigotesti, Ioneasa, Drigugani, Baia, Mihdiesti, Rotopiinesti gi Ciorsaci). Pentru perioada secolelor V—XIV nu avem alte resturi arheologice decit acelea din agezare din secolele VIII—IX de la Mihiesti si din aceea feudal timpurie (secolul al XIII-lea) de la Rugi. ‘Ageairile devin foarte numeroase in perioada feudalismului dezvoltat (secolele XV—XVIII), din vremea ciruia s-au identificat un numir de 19 ase- ziwi: agezirile de la Soldinesti, D. Holmului, D. Ciorsaci, Seliste, Filatura si marginea de sud a oragului, de pe teritoriul oragului Pilticeni, precum si aseziirile din vatra satului si partea de nord a satului Oniceni, agezirile de la Ripi gi din vatra satului Rotopinesti, ca si ageziirile identificate pe teritoriul satelor Mo- vileni, Rosiori, Rugi, Ciumulesti-Baristi, Mihdiesti, Preufesti, Podeni, Bunesti si Valea Glodului. Identificarea unor ageziri feudale din secolele XV—XVIII prezinti o deosebiti importants pentru localizarea vechilor sate din accasti regiune, men- fionate in documentele vremii. De asemenea, resturile de locuire feudali, din secolele XV—XVIII descoperite pe teritoriul sau in preajma orasului FSlticeni constituie documente foarte pretioase pentru studierea inceputului viefii ori- senesti 1a Filticeni. Rezultatele obtinute prin recunoasterile de suprafafii pe vile riurilor Moldova, Somuzul Mare si Somuzul Mic nu pot fi inck considerate complete si definitive. Cercetarea in continuare a Podigului Sucevei va aduce fark indoiald, date noi cu privire la prezenta si a altor clemente culturale, stabilind totodati densitatea ageziirilor strivechi pentru anumite epoci. DAN GH. TEODOR si ION IONITA RECHERCHES ARCHKOLOGIQUES DE SURFACE SUR LE PLATHAU DB SUOEAVA RESUME Au cours des années 1958—1961 des reconnaissances archéologiques ont été exé- cutées dans Ja partie nord-ouest de la Moldavie — le Plateau de Suceava — dans les va Jes du Somuzul Mare, du Somuzul Mic et de la Moldova. A cette occasion, on a identifié une nécropole géto-dace (II"—TII* sigcles de n.2.) ob 56 établissements de différentes périodes historiques, depuis le paléolithique jusqw’A la période du féodalisme développé. Le paléolithique est représenté par un unique établissement, alors que le néolitihique Pest-par 7 établissements. Pour Age du bronze, on a identifié un établissement appartenant Ja civilisation de Belopotok-Costiga et 4 i la civilisation de Noua. La population semble avoir(CERCETARI ARHEOLOGICE IX PODISUL SUCEVET 335 6t6 tout aussi clairsemée durant la premiére époque de I’age du fer, représentée par 4 établis- sements. Tn échango,ostte région semble avoir été peuplée de fagon bien plus intense &"époque géto-dace avancée’ (II*—III’ sidcles de n.é.) et au début de Pépoque des migrations (IV° sidcle), auxquelles appartiennent 18 établissements et une nécropole. Suit une période (KIV*— XV°sideles) au cours de laquelle Vhabitat semble étre réduit, m’étant représenté que par deux établissements ; elle s'amplifie considérablement au cours de la période qui suitimmédiate- ment (XV°—XvVIII" sidcles), dont datent 19 stations. L'identifieation des établissements des XV*—XVIII" sidcles présente une grande importance pour la localisation des anciens villages de la région, mentionnés par les sources écrites de époque. De méme, les vestiges de Pépoque féodale (XV*—XVIIT" siecles) signalés sur Ie territoire ou dans les environs de la ville de Falticeni constituent des documents précioux pour étude des eommencements de vie urbaine en ce lien. EXPLICATIONS DES FIGURES Fig. ests 3, Potent 4, Bunepti; 5, Radasent ;¢, Palticeni Glodutui; 12, Pleseyth; 18, Bala ; 14, Dumbri 19, Lonea ‘Clorsaci: 8, Husl; 2,~ Preut 5, Ciummilegti-Gane 16, Bards; igugent. Popit»; 19, Bala,— sTarna Bal Fig. 3. — Haches née civilisation de Nous, Falti Fig. 4. — Poterie du ymmune primitive : 1, Plesesti; 2— 4, Ciumulegti-Gano-Dealul Popit«, Fig. 5, — Poterie de la période du féodalisme allt: 1, S— 6 18 — 14, Clumulesti-Gane- Dealul Deigugesti, «La Sipot ; 9 11, Filtieni-Filatura, Fig. 6.— Boterie de la." période du ftodalisme “nat 16, 2 Plegeyt; 11, 20,21, Flticent-Soltney pierre :'1~ 2, Raden; 3, Plesesti; 4 — Rush, wna 5, busin en os de la 12 4 5 7% Clumulestl-GaneDeatul opi»; 8, Filticeni-Filature:; 6, Mibgesti. Fig. 7. ~ Poterie de Pépoque médiévale : 1 — 2, 6, 15, Rush; 3, Falticent — sud de a ville; 4, 0 — 10, Falticent- Soldinesli; — &, Rotopinesti, weligte ; 17, 13, 14, Onicent; 12, T Fig. & — Poterle de 'époque médiévale; 1, Falticeni — sud de la vile; 2~3, 5— 8, Rotopineyti- Selisten; 4, Movilent,