‘ir. Augustin FUEREA Distinctii acordate autorului Prof. univ = Premiu! Academiei Roméne -Nicolae Titulescu’ pentru lucrarea Drept institutiona’ comunitar european, editia a lI-a, 1996 ~ Premiut Uniunii Juristilor din Romania victor Dan Zlatesou in domeniul dreptului comparat, pentru lucrarea Dropt institutional comunitar european, editia 2 V-a, 2000: — Premiul institutului National de Administratie pentcu activitatea desfésuraté ih caiitate de formator, 2007 MANUALUL UNIUNIL EUROPENE Editia a V-a revazuta si adaugita, dupa Tratatul de fa Lisabona (2007/2009) Universul Juridic Bucuresti -2011-Documentare: Lector univ. drd. Roxana-Mariana Popescu Editat de S.C, Universul Juridic S.R.L. Copyright © 2004, 2006, 20401, 2411 S.C. Universut Jurid RA utile as S.C. Vniversul Juridic SR. Nicio parte din acest volum nu poate £ S.C. Universul Juridie SRL. a presentel od copia fea NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA FI COMERCIALIZAT DECAT INSOTIT DE SEMNATURA AUTORULUI $I STAMPILA EDITORULUI APLICATE PE INTERIORUL ULTIME! COPERTE. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom: FUEREA, AUGUSTIN | Manualu! Uniunii Europene ! prof. univ. Fuerea. - Ed, a 5-a. rev. $i adaug. dupa Tr (2007/2009) - Bucuresti: Universul Juridic, 2017 | Bidliogr. | | ISBN 978-973-127-537-6 2 la Lisabona | | s41.217¢4)Ue(075.) Pee eee REDACTIE: tel. fax: 021.514.935.153 tel. 0732.320.665 emaik redactie@universuljuri DEPARTAMENTUL telefon: 021.314.93.15; 0733.673. DISTRIBUTIE: tel. /fax: 021.314.93.16 email: distributie@universieljuri www.universuljuridic.ro COMENZ! GN-LINE, ‘CU REDUCER! BE PANA LA 150%, CUVANT INAINTE inurma cu 60 de ani. 6 state curopene semnau, la Paris. la 18 ay 1951. Tratatu! prin care se puneau bazele primei Comunitatea Europeana a Cérburisi in timp, int caarul acestei apare si se dezvoltS vn siste Evolutia acestuia a fost até prezent, iI regasin pri omunitsti Europene, COICECA), nizatil internationale (CECO/CECAY, de drept nou. propriv spatiulu’ european, uloasa, incat, in it sistema de nec romano-gemnanic angio-saxon (common-low). sisterrul musuimen etc. Astfel. putem afimna ca tipologia creptului s-a imbogatit in mod real, cu sistemui de drept af Univnii Europene. nou apart (cunoscut pand fa inirarea in vigoare a Tratatului de fe Lisabona. fa 1 decembrie 2009. comunitar european’) comunitar” sau rept lizarea catei de-a cincea 9 are Romania, ia ropeand, dupé st obiectiv major ‘u care neam Ratiunea pe tates pe enume: integrarea in recut, 13 1 lanuarie 206 actual , profunde $i diverse pentru societatea romaneasca de 196 ult raportatd fa realittite nationale universals $i regionale (Romania fiind stat mombru Organizatioi Natiunilor Unite, al Consilivlui Europe’ si al Organizatici Tratatulul Avanticutui de Nord) Desi la nivelui Uniuni Europane putem vorbi despre existenta dreptului economic, agrar. financiar. at afaceriior. concurential $.a Manvalud nu intré in detati cu privire la ramunile $i subramurie de drept mai sus-mentionate. cl isi doreste, prin excelent, prozentarea Principaleior institutii cu care se opereard la un asifel de nivel, in Scopul familiarizéri cititorilor cu unele concepte specitice socistate care este tot m sosietaiConsideram cé Menwalul, prin continutul sau. este de ua ro folos celor interesati de studi acestui nou sistem de orept eu pean, celor care se gasesc fa inceput de drum. precum si acalora care au preocupant in domentul practic europens sau In alte mate interferente: oameni politici, cameni de afaceri. spe imotiont direct in procesul de integrare a {ni noasire in UE. cadre didacto» doctoranzi. masieranzi. siudenti sau alte categori: socio-profesions 9 preocupale de acest subject, un loc aparte ocupandt-t jurnaligt indeptinese un rot deosebit de important in diseminarea informatie De asemenea, prin tomatica prozentatd. lucrarea oferd pos’ biltatea insusii, inelegenii $i aprotundéri problematic refertoare :3 Uniunea Europeand, in general. si cu trimitere directa fa relatn'o acesteia cu statele membre, in special. Coneret, Manualul igi propune. printr-un linbaj facil, s& constituie inirsun instrument util att pentru teoreticionl, cat practicieni! domeniului. Avnd in vedere faptui cd informatia ofer cu privire fa UE este foarte Generoasé. dar. de cele mai mutte o controversata. din cauza contuzilor inregistrato cu privire utiizarea diversilor termeni, tucrarea prezinté si orincipalele probleme cu care s-ar putes con dorese © cunoastere @ materiei. Astiel, inc contextului international care a condus la aparitia Comuritati' Europene, cercelarea pune accent pe a serie de delimnitéri de orc conceptual: institutive Uniunii, personalitatea juridicd a acest politicile pe care se fundamenteazs Uniunsa. obiectivele acestoo 5.4. Desavérsirea volumului s-a reatizat in martie 2017. asifel inca acesta oferd informatii actualizate pind la data precizatd In paginite finale ale lucrarii, am consicerat ca fiind bineveri prezentarea unor documente ralevante. Celor interesati le punem la dispozitie, totodata. 0 bibliograficé actualizaté. precum $i adrese de internet 2 noi a fi cele mai reprezentative pentru domenit Cu toate eforturie destinate documenténii si sistematizani, fu craree este, in mod firesc. susceptibild de permanente Imbundtatir § ie Pasta ca aceste: Autorul mental 2 sd fiedie y EFFA fong!} AUE BCE BERD BEI CJUE COREPER cSCeiOsce cst ABREVIERI Alta, zona Caraibelor $i Pacilic, Aso~atia evropeand a saline Antico + Actui Unic European Banca Centralé Europeana Banca Europeana de Recor Barca Europeana de Ir si Dezvoitare Curia de Arbiteal - Cor silly! de Ajutor Economic Reciproe - Co = Con Comunit = Cont - Com atea Econom tea Europeand a E Atomice - Comitetul Economic $i S Culegere de docizii europora = Comerinta Interguvername: ~ Curtea de Justitie - Curtea de Justitia a Comunitatilor Europene - Cutea de Justitie a Uniunii Eu! - Comitetul Reprezentantior Permanent hotardrea + Institutul Mosetar Europea: Justitie gi Atak omationa’ Tatiffs and Tra u Taste $i Juraiul oficial al Comunitatitor Gui - Jurnalul oficial af Unive Europene ~ Moritorut Oficiat + North Atiant narl anizatia Dezvoitare + Organizatia Eu peand Organizatia Ni fe - opera citata + Potitica agrara comuna pagina paragratul = Pol Poland and Hut Ungaria Ajutor per - Programul national de Produs national + Pays et Territoires Outro Mer (Tae 3% toriton este mare} de Anonima Europeana - Socictate Europeana ul European ai Bancilor Centrale - Saul Economic European ~ Sistemul monetar european - Tribunal TACIS -Tachsical Assistance for Community of donendent States (Asistenta tehnica pentru Comunitaige Statelor Independente) innical Assistance and information Exchange lestument (Biroul de schimb de informatii asupra asisteniei tehnice al Comisiei Europene} 4 Insiituind Comunitatea Eusopeana insiluind Comuritatea Economicd Europeana ‘atea Europsana a TAIEX - jisi Atorice vind funetionarea Uriunii Europene European Mobility Programme for Uni- varsity Studies ~ Tratatul ce Ia Lisabona TP! = Triburalul de Prima Instanta TUE - Traiaiul prvind Uniunea Europeand TVC_ - Tarif vamat comun TVA - Taxa pe valoare adaugata UE -Uniunea Europeana EM - Uniunea economicd si monetara UEO. - Uniunea Europei Occidentale van. -Yechea numerotere 41Capitoiul | CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND APARITIA SI EVOLUTIA COMUNITATILOR EUROPENE Sectiunea | E Premisele aparitiei Comunitatilor Europene [storia constructiei europene incepe in vestul continentului, odata cu aparitia primelor organizaili de cooperare. ta sfarsitul aniior “40. unele dinire acesiea datorandu-se inijativelor americane Astfel. in domeniul militar a fost constitulté Uniunea Europel Occidentale (UEO}. Tratatul de constituire a acestei organizatii’ contine o clauzé de angajament militar automat in caz de agresiune Impotriva unuia dintre membrii si Cea dee doua organizatie avand caracier mililar este Organizatia Tratatulu’ Atlanticului de Nord (NATO}*. Dupd cum se stie. NATO cuprinde atat state europene, cat gi Statele Unite ale Americii, precum si Canada. Este o alianté politic’ pe baza céreia s-a realizat o integrare mifitara. in domeniul economic, a fost constitulté. la 16 apillie 1948, Organizatia Europeand de Cooperare Economicé (OECE). Scopul OECE ora acola de a permite statelor europene sd gestioneze, in comun, ajutorul american atribuit in cadrul Planului Marshall. OECE a devenit, In anul 1960, Organizatia pentru Cooperare Economica $i Dezvottare (OCED) 2s. din 17 marti 1238, Tratatul da fs Brave Doctombria 1954, * Franta. Regatu! Uni al Marii Brtani, Belgia. Olanda. Luxemburg, Germania, aig, ulterior, Spania, Pocugalia , Ty final, Gra Tratatul de ta Washington, din 4 apniie 184% uit prin Acordul Ge ia Pans din 13organizatille pre. dra, din mai 1948) care promo: Consitiul Europe: a completat, pe plan pi cedente. reunind. p= baza Statutulii de la slatele europene cu un regim democratic plural protectia drepturiior oul Raportat a acest ansamblu. constituit, i Occidentale, in a edificat un bloc, disparu (. ce stateie Europei cu paste 20 de ani in urma. format din cemocratile populare din Europa Centralé si de Est aflate sud dommatia Uniunii Sovietice. In acest sens. s constituit, in domertul economic, Consiliuf de ajutor economs reciproc®. iar in matevie militaré, Pactul de la Varsovie Organizatitor de cooperare li se adauga, inoapand cy anii ‘50, organizatii mai resianse. de integrare. si anume Comunitatis Europene. Sectiunea a Il-a Procesul de formare a Comunitatilor Europene Scopul urmarit de Comunitatile Europene a fost avela de 2 stabi 0 mai mare apropiere intre siatele membre, faid de acess care specifica organizatiiar de cooperare. Raporiandu-se la acest scop. Comunitatile s-au plasat intr-o perspective mai apropiaid aspiratillor federale care au fost exprimate [a Congresul de ta Haga, din mai 1948, confruniandu-se, aiunci, cu unele dintre conceptite partizanilor coopersrii institutionaiizate 4, Comunitatea Europeana a Céarbunelui si Otelului (CECOICECA’) Prima Comunitate Europeana, cea a Carbunetui si Otelului, a aparut Ia initlativa ‘ur Jean Monnet, pregedintele Organizatiei natio- Intra in vigoare la 3 august ECAER, ianuarie 1949, organiza Incheiatia 14 mai 1955, “Tnimoa feancn2a ~ La Commanau 414 pu in mod reat in fopt in 795: ropéenne du charbon et de Vacier. pale a planificart din Frants. Monnet a propus ca productia de carbune si de otel din Franta si Germania sa fie administrata de pranational Robert Schuman, ministrut afaceriior exteme din Franta, a prezentat Declaratia care 1 poarta numele, Declaral inspiraté de Jean Monnet. prin intermediul c&reia propunea infin jarea unei plete comune a cdrouneiui si otelulul, care 88 fie condusa potrivit metodelor supranationale. metode care presupun o inde- partare de relalile traditionale dinire state, bazate pe cooperare Pottivit noli concepfi, cee @ integrarit, se dorea realizarea unei solidaritati sectoriale, in special in domeniul economic, in defavoarea unificdrli politice. Realizarea aceste’ piete nu a fost considerata un punct final. ci. dimpotriva. un prim pas spre dezvoltarile ulterioare Dectaratia tui Robert Schuman ueérea evitarea unei noi confiagcatii mondiale. prin reaizarea unui contol international asupra ramuriior de 228 al jei de arm anume c&rbunele si otelul, prin intermedict unui taiat inviolabil. Ideea prezentaté de cétre Schuman a a, Italia, Belgia, Otancia gi Luxemburg Paris, reprezentanti! celor gase siate au instituind Comuritatea European’ 2 C&rbunelul gi ichelat pentru 0 durata de 50 de ani, La 23 lie 1952 Tratat in vigoare: Ja aceeas! data. Inalta Autoritate, cu sediut a Luxemburg, prezidata de Jean Monnet, si-a inceput activitatea, Fiind incheiat gentry 0 perioad’ de 50 de ani, acest tratat a incetat s4 mai producé efecie ta data de 23 iulie 2002, Pottivit Deciziei Reprezentantilor guveretor statelor membre reuniti in cadrul Consilislui’. 1a 27 februarie 2002, .toate elementele patrimo- niutui activ gi pasiv al CECO, aga cum existé la 23 julie 2002, sunt administrate de Comisia Europeand in numele statelor membre. cepand cu 24 julie 2002. Sub rezerva oricarei cresteri sau cimi- nuadl care poate sé iniervind ca urmare @ operatiunilor de lichidare. tre un organism: La 9 mai 1950 ind yavamotor statolor mm: esa 2002 cu privie Ia consesintelefinansiare Tratatuul instiuine CECA 3i ia Fondol de cercelare 2 ale iesiri cin wgoare crounetut gf otetatul F 15valoarea net a acestor ler la 23 julie 2002, este consi sectoarele legate de indus! CECO iin fichidare». Oupa denumit «Bururi ale Fondului 2. Comunitatea Economica Europeana Comunitatea Europeané a Energiei Atomice (CEEA/Euratorn) (CEE) si ial. rAzboiul din Cores isi, au condus, ir Probiemele miltare si, in sp2ci ridieat problema reinarmarii Germ: noua propunere francezé. Planul propunea sA se recurga, cu pranationala de snumite apa trebuia $8 se realizeze prin constituirea grate. coea ce implica police. Tn acest Proiectul CEA @ fos Nationals Franceze, ia asupca aut sireruitarea fa proiectu intewenea pe baza ace 1954, fnalizandu-se prin aderare Reluarea proiectului europeen. pus european de la Messina’, a contribuit la dep: iete a fost angajaté pe baza Ra Soaak. cit Raporul avea drept tema orins internationale. dupa modelu! CEC! economic’ general si pe de alta uitli2dri pagnice a energie! atom Comunitasii poiitice lurior d 2 acestui stat in diseutie a " Anicoiul 1 fa Un anieprotect. stato! sein membri suplimeniay, a 2 ionie 1955, 16 Negocierea a inceput prin infintarea a doud nei Comuni Tratatele instituind Comunitatea Economics Europeand (CEE). care viza realizerea unei piete comune generalizate gi. respectiv. Comu- nitatea Eureneand a Energiel Atomice (CEEA/Euratom), ce urmarea o sotdantate sectorial8, au fost semnate ia 25 martie 1957. In aceeasi zi 2a fost semnatd si Conventia cu privite Ia institutite comune (Adunarea Parlamonta:a Comuna si Curtea de Jusitie 2 Comunitatiior Europene}. Tratatele au intrat in vigoare la 14 januarie 1958. Noile Comunitali se inscriau pe calea unei ,uaiuni din ce in ce mai stranse intre popoarele europene”, evocata in préambulu! Tratatului CEE. Astial, pe fondul cdutérilor generate de necesitatea gasirii unor noi soluii pentru dezvoltarea economics ta nive! european, au aparut ceie 3 Comunitéti Europene: Comunitates Europeana a Cérbunelui gi Ojeiulul, in anul 4954, Comunitatea Esonomicd Europeans ‘Comunitatea Europeana a Energie! Atomice. in anul 1957 Pentru a exista si pentru a functiona, cele ‘rei Comu pene au avut, ia incepul. institut si organe propril, in cele mai ‘ortante domenii de interes, Tratatut de la Paris conferea Comunitatit Europene a Carbunelui gi Ofolulul o sirecturé institutionala proprie, original. Astfel, regasin dupa cum ummeaza: - inalla Autoritate — institutie indepenc reprezinta inieresele Comunitatilor Europene’ Consiliul Special de Ministri ~ institutie interguvemamentala care apard interesele statelor membre: - Adunarea Comuna — reprezinta interesele popoareior statelor membre (ale cetétenilor care le compun) $i - Curtea de Justitie — institutie jurisdictionald. care contribuie ta aplicarea uniforma a normetar juridice ale Comunitat Tratatele de la Roma infinteaza, fiecare, pentru organizatia pe care 0 constituie, cate un sistem institutional propriu. Astfel, art. 7 din cole doud Tratate constituie urmétoarele institut - 0&te 0 Comisie — institufii avand atributii executive: - cte un Consiliu ~ institut legislative; si ati Buco- supranational’, oe 47atributi de contro! politic si avaad competente In dom’ t2 0 Adunare ~ institut - cate 0 Curte de Justitie - dictional Structura institutionala de baz4 a Comunitétiior Europene s-a format Ivand in considerare conceptile $¢ metodele cunoscute pan’ in anul 1959. aiat in plan nationsl, c3t si in raporturiie internationale traditionate. Repartizarea responsabiliasior intre cele 4 institutii nu se supr pune schemei mostenite de la Montesquieu. schema conform céreia Parlamentul esie legisiativul. Guvernul este executivul, judecatorii ‘exerciténd puterea jurisdictional. Originalitatea sistemului institu- tional comunitar consié in faptul 2a. alaturi de cele 3 .puteri din stat regasim, in acelasi plan, si insitutia avand atributii de control. gi! anume: Adunarea Comuna ~ pentru CECO si Adunarea ~ pentru CEE si Euratom Modificari importante in materie institulionala au intervenit incd din anu! 1958. Sistemul institutianai comunitar. asa cum era pre- zental in Tratatele de la Roma. era unul imperfect sau incomple! Fiecare dintre cele trei Tratate institutive reda, in cdtova veriante. structura quadripartit, ceea ce ar fi putut conduce fa punerea in functiune a 12 institutii In realitate. s-a realizal. in doud etape, un trunchi institutional comun, semnarea Tratatelor de la Roma, a fost semnaté. dupa cum am mentionat, si Conventia cu privire la unele institut comune. Astfel, Conventia din 25 martie 1957, anexalé Tratatului instituing CEE, a infintat cate o singura institutie pentru cele trei Comunitati in domeniut jurisdictional. si anume: Curtea de Justitie 2 Comunitatitor Europene. Desi unificarea institutionalé a inceput odaté cu intrarea in vigoare @ Tratatelor de la Roma, pnd la | ivlie 1987. Comunitatile Europene dispuneau de o inalté Autoritate si dou’ Comisil, precum side un Consilis Special de Minisiri si dou& Consili care indepiineau atributi specifice fiecarei Comunitati, potrivit Tratatelor. juris 18 Tratetui incherat la Bruxelles, la 8 aprilie 1965. Genumit si Tratatul d2 fuzlune”®, 2 unifical executivele si legisiativele, tnflingand un singur Consilit: gi o Comisie unio’. pentru a abfine 0 singura administratie, un singur buget si un singur statut al personalului Tratatului de la Bruxelles I-2 fost anexat Protocotul unic privind privilegile si imuntdlile, care s-a substituit celor trei Protocoate anierioare proprii celor trei Comunita Unificares institulilor reprezinté numai o reducere a numérutui acestora, Ceoarece dispozitile grivind functionarea si atributile lor nu au fost modi Odald cu inirarsa Th vigoare a Tratatulul de fa Bruxelles, putem vorbi despre existenta a troi Comunitati, fiecare avand personatitate wuridica distineta, chiar dacd dispuneau de institut de conducere gi administrare comune. Europene au aparut prin tncheierea unor traiate internationale, care au dat nagtere unor mecanisme ‘eptul international public? inci, fn institutionale inexistante, pai Sectiunea a Iii-a Dezvoitarea constructiei comunitare / unionale Sistemul creat prin cele ‘rei iratate s-a dezvoltat in doud directit principate’, si anume: o prima directie a avut in vedere perfectio- area inslitulilor comuniltare, iar cea de-e doua a umarit extinderea ‘Comunitatitor. prin cooptarea de noi membri, a Vea, Editira Actam, Susurest, 2009, 9. Sion P. Fifpescu. Augustin Fusrea, 20, 191, Dimensiunea calitativa cu De-a lungul timpului, Come fe S-au confiuntat situa de crizé. care au fost solutionste cu ajutorul reflectilor priving modailatile de depasire a acestora. De altfel. in cea oe oriveste perfectionarea institulitor comunitare, reli atentia 3 momente. dupa cum urmeaed a) existonta unor erize gi eg b) reflectile cu privie la modalititie de depasire a orizelor gi esecurilor. rellectii care s-au concretizat prin adoptarea mai multor documente sau instrumente jurisice intermationale: ©) toxtele de crept pozitiv. de naturs $3 revizuiascd sau 4 dezvolte prevederile intiale ale tratateforinatittive in continuare, unele aspecte privind existenta crizelor gi egecurior in dezveitarea consteuctiet comunitare. mada- ltatile de depasire 2 acostor crize $i esecuri, precum gi etapele legate de extinderea Comunitat Europene. A. Crize si esecuri; reflectif privind depasirea acostora existat astiei de La intrebarea dacdé au crize si esecu raspunsul nu poate fi cecat unul aficmativ, Motivul 1 constituie chiar aparitia institutilor suprana arate}, care pun in discutie politcile economice nationale, acest fapt presupunand inclusiv, renuntaree fa unele competente statele in domenille ce intra sub incidenta Tratatelor instituind Comur ropene. a) Politica scauinuii gor Schimbérile politic interveri $2824 nolinisti noilor Comunitéti cu privire la vito francezi din acea perioada igi axorimau le (inter 2 in Franta, ip anul 1998, cecta +. Conducatorih neacceptarea opozitie, 20 : stdtoare, dup cum sustineau acestia, de metodelor comunitare. p amenintari pentru suveranit Generaiul de Gaulle a acceptat 3 participe ia punerea in practicé a angajamentelor europene subserise de conducatorii colei de a IV-a Republici. in masura In care tratatele erau puridtoarele unui anumit numar de oportunitétt pe sare el inoerca sé le exploa- teze in profitul intereselor franceze, precum politica agricola comuna gi asocierea cu térile 5) teritorille de peste mare (PTOM). Mai mult, generaiul de Gaulle vedea in Europa orjlocul cel mai bun de a face SA se aud vocea Franje! in lume. sprijinindu-se pe leadership-ul politic francez pe care spera 88-1 stabileasca asupra celorlalte state membre ale Comunitatitor ‘Aceasié acceplare nu implica Insusirea conceptilor institutionale comunitare. Ostilitatea fata de supranationalitate constiuia 0 consianté in politica gaullista"* -Divergentelor institulonale Ii se acaug& opozitile privind identi tatea Europei gi relatilo sale cu Statele Unite, Aceste relatii au fost 0 motivatio esentiala 2 veto-uiul francez. din 14 ianuarie 1963. ta prima candidatura britanicé de ederare. prezentatd in anul 1961. Franta refuzi riscurile intrarii in Comunitate a unui stat legat. intr-o maniera privilegiaia, de Statele Unite, evocand posibiltatea denaturérii toomai a finalitatilor constructiet camunitare. Egecul multilateral nu a fost decat partial compensat de Tratatul de prietenie franco-germana din 22 ianuarie 1963", tratat avand un rol esential in evolutia consiructie! comunitare™ Semnalele opozitie: franceze faté de metodele institutionale comunitare gi asupra viziunii care le inspira au caracterizat primi a ai nollor Comunitati, Franta era reticenta Tn ceea ce priveste Comisia si Parlamentul European, institutii suprenationale, si, in general, fata de tot cea ce, in constructia comunitaré, parea a pune in discutie exercitarea suveranitatii nationale”. od! Rigeau, Droit nstttionse! de /Union ot dos Commmunautés euro cats 83. LG. Paris, 1998. p. 24 om. 2 Conosout sub denumias do Tratatu Elysee “Joa Rideau, op. of. 9.25, Figem aPe fondu! acestor evenimente, la nivelul Comunitatilor declanseaza. in anu! 1965, prima criza majora, avand ca punct de plecare discutile purtate pe marginea finantarii politic’ agricole comune’, Concret. criza a fost declangaté de discutie purtate cu privire la politica proturitor agricole, care, potrivit obiectivelor tratatelor, trebuia $8 se Inscrie in poitica agricola comuna, In anul 1965, Fran{a 2 respins propunerile Comisiei de la Bruxeties. in domeniul politic’ agricole comune, considerand cé se pune in discutie interesul national si, astfel, Comisia igi depdgeste atributile. Acesia a fost contextul in care guvernu! francez a decis s nu mai participe la sedintele Consiliului si ale diferitelor organe comunitare, recurgand la practicerea .politicii scaunului go! In realitate. insé, in spateie acestei decizii a Fr. aliceva, si anume: potrivit Tratatelor constitutive, in parioada 1958 1965, cunoscuté sub denumirea de .perioada de tranzitie”. pentru adoptarea decizifor era nevoie de unanimitate de votur la nivelul Consilivlui. Odaté cu implinirea .perioadei de tranzitie’, potrivit acetorasi Tratate, unanimitatea urma sa fie iniocuita ou majoritat calificata de volun. Trecerea de la unanimitate de voturi la majoritate calificata nu a fost acceptatd de generaiul de Gaulle. care se temea de o eventuala repunere in discutie @ principiilor poiitici’ agricole comune prin vot majaritar si de consolidarea puterilor Comisiei consideraté. ca find un organism supranational. incompatibit cu conceptia pe care generalul 0 avea despre suveranitatea nationals’ Situatia era blocata, fra nicio iesire aparenté. Franta absentand de la gedinjele Consiliului, Totusi, in perioada 28-29 lanusrie 1966", 5-0 desfagurat, la Luxemburg, Conferinta interguvernameniala convocata tocmai pentru a incerca rezolvarea crizei, Reaultatul intdiniri de ia Luxemburg s-a concretizat in adoptarea a ceea ce a rémas in istoria Uniuaii Europene ca find .Compromisul de le Lux: Potrivit fei, se ascunc ce la Communauté Uke Rapport genera! sur activ 985-1966. p. 29 sium. F Joel Rideau, op. cp. 25, 2ix.e Rapport général sur Pactivité de te Communauté aconorni 1965-1966, p34 giurm 22 [rere Compromisuiui, desi de ia sfarsitul perioadei de tranzitie hotérarite Ta cadrul Consiliuiui urmau s8 se adopie cu majaritate de voturi. statele au fost de acord ca. in continuare. pentru probiemele importante. deciaille s8 Se adopte tol cu unanimitate de votur. b) Respingerea candidaturii Regatulul Unit af Manii Brtanii $i Iandei de Nord Jin ciuda intentilor exprimate in timpul summit-ului european de la Roma, din anul 2987, cu ocazia celei de-a 10-a aniversari a semnarii Tratatelor de la Roma. viitorul construciiei europene parea cu atat mai incert, cu c&t retragerea Frantei din NATO, incepand cu anul 1986, adancise prapastia care o separa de partenerii atagati atlantismului, Criza a fost relansata prin votul opus de Franta, in anul 1987, cu privire fa cea de-a dous candidaturé britanica. Impasul era total fa inceputul anului 1969 si Comunitatea se afia Intro stare de criza latent. Aceasta crizé nu a outut fi depasita decat datorita schimbarii politic create prin demisia generalului de Gaulle. Politica de Geschidere. angajata de presedintele Pompidou, 2 fosi la crigines unei propuneri franceze exprimata in cadrul unui summit ce avea ca ordine de zi tripticul: desdvarsice - aprofundare - extndere. Summit-ul de la Haga, din 1-2 decembrie 1989. a permis 88 Se ajungé la acorduri de principiu privind cele trei aspecte, grat. In special, actiunii pozitive a cancelarului Brandt Acordul privind desavarsirea a permis adoptares deciziet privind resursele propri® si a deciziei de ‘tere a pulerilor bugetare ale Paramentului European’, Aprofundarea a fost coneretizata prin Rezolutia din 22 martie 1977 a Consiliului care avea in vedere instaurarea, pe etape. a unei Uniuni economice si monetare’, Aplicarea sa a fost rapid com- promisé de criza monetaré mondialé. Aceasta criz& determina siatele s& reting un mecanisen mai modest. sub forma .Sarpelui Communauiés ouopdennas, 1969.9. 17, he Rappce 222 apniie 1870. >We Reva punciele 515 91 ur “Vee Rapport général surTactité des Carn genétel sur Factivie des Communautés europsennes, 1970, crunastés europdernes, 1971, punctl 185, 23pus in practic incepénd cu anul 1972, incercand 38 coat’ i708 monetar limiteze marjele de fluctuatie intre monedele ¢} Tratatul instituind 0 Constitutie pentru In relatie cu tendinta extinderii ariei geogratice europene Uniunii, prin aderarea a noi siate, se manifesta. ir mod implicit. si cerinta ca UE s4 aiba o structuré institutfonala eficienta care s4 contribuie Ja afirmarea sa pe plan mondial, Se urmérea, In acest fel, 0 adaptere a structurii create pentru o Uniune {Comunitati) c@ av {aveau) in componenta sa (lor) numai 6 state membre la realilati impuse de 0 Europa unité, care va numara, probabil, 30 de state Aceaslé adaptare s-a concretizat prin elaborarea Tratatului de instituire a unei Constitutii pentru Europa. Insa, penitr vigoare, Tratatul trebuia s& fie ratificat de cd statele memby ale UE. in anul 2006, 14? state membre au ratific: doua’, in urma referendumului organi rezutatelor referendumurilor din aceste European din 16-17 iunie 2005 2 considerat 2006. care a fost. prevazuta Tratatulut constitutional. nu mai este doua state care nu |-au ratificat, nu sunt r&spuns inainte de jumatatea enului 2007 pentru care, la nivolul statelor membre UE a fost sarcurs: de reflectie, de explicatii si dezbateri La wemea respectiva, nu putine au fo: plarile societati internationale, in general, si ale celei europene. in special. de la Pregedintia germana @ UE (lanuarie — unig 2097) din punctul de vedere al unuia dintre cele mai importante obiective stabilite, $i anume refansarea .Tratatului constitutional” (Tratatul instituind Constitutie pentru Europa}. Acest iucru s-a intamplat dupS ce Europa 8-a confruntat cu blocajul determinat de rea ratificarii de catre doud dintre statele fondatoare ale a intra Iltime ex initial Jost Riéeau, 09 # Austria. Bagi Slovacia, Spania, *Franta. Olands, 24 p. 26-27. maria. Ungaria, lia, Le stale care au un cuvént greu de spus in ansamblul vocilor de la nivel european, S-a intamplat. de asemenea, dupa ce. la aproape doi ani 2 blocaj, Finlanda, pe timpul exercitari oresedintiet UE tiulie — cecembrie 2006) a spart gheata demersurilor procedurals, prin ratificarea Tratatului constitutional, demers de natura sé mai rsipeased noni euroscepticismului cu privre ta viitorul UE. instalafi upd cele doud respingeri Asteptarile de la presedintia germand au fost mari gi de lunga curata, deoarece acestea si-au gasit consacrarea chiar in ultima cecada a ultimei luni de exercitare a mandatului prezidential. Se astepta un semn, care semn putea fi de slabire a UE, din perspectiva obiectivelor constitutionale propuse sau. dimpotriva, de relansare a scepticii, dar si eurooptimistii. au avut timp initiing teze, scenaril. teorii dintre cele mai smagorice, in sensul. inclusiv. al disparitiel jiente, totugi, siructuri lui actual. nu de mult acestei entitati, suficient de reflect ciuerse, unele chiar fant uneia dintre cele mai economico-politice @ secolutui trecut $i al inceput, oF af transforrnériiraicale @ avestei Semnatul pozitiv. optimist dat de cétre Germania s-a concretizat fu numai cu prilejul Summit-uiul de la Bruxeiles din 21 - 22 iunie 2097. ci si prin Deciaratia edoptata cu ocazie aniversaci a $0 de ani de la somnarea Tratatulul de la Roma (la 25 martie 2007), cunoscuta gi sub denumirea de .Declaratia de la Beri’. Declaratia, extrem de sinteticé, dar foarte bogala in continu, ceugeste $4 surpringa gi sA evidentieze, in cuvinte putine, tot cea ce s-a realizat in cei 50 de ani. Reuseste, totodald, 4 redea etapa la care s-a ajuns, dar si sa sugereze obiectivele pe termen sourt, media si lung de atins. Din aceasté. a doua perspectiva, .Declaralia’ se constituie intr-o veritabild radiografie 8 consistentulul Tratat constitutional. Mai mult, constienti find de impasul (pana in vecinatatea blocajulul) institutional gi normativ in care se gésea UE, .Decleratia’, in penultimut sau alineat, din partea a lita st ultima. precizeaza: .De acees, asiazi, la 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma suntem uniti, in scopul nostru de 2 ageza Uniunea Europeand pe baze noi comune inainte de alegerile europene din 2009", Decteratia 25a reprezentat o pregatire a Summit-ului din 24 ~ 22 funie 2007. din punctul de vedere al relansérii UE Dintre Concluzille Pregedintiei germane, Incheiate. cu succes. in iunie 2007. retin atentia, in special, urmatoarele: Consiliul European invita viltoarea Presedintie' sa redecteze textul unui oroiect de tratat jn conformitate cu termenii mancatului $i s& Tl prezinte in cadrul CIG*, de indata ce aceasta va fl deschisa. CIG igi va finaliza acti- vitatea eat mal rapid posibil si, n orice caz. Inainte de sfacsitul anuiui 2007°, in vederea acordairii unei perioade suficiente pentru ratificarea tratatutui* rezultat in urma acestei activitati inainte de alegerile parlamentare europene din iunie 2009" © astfel de decizic a fost luaté pentru 68, age cum se precizeazd le punctul 8 al Concluzillor dup doi ani de nesiguranta cu privire la procesul de reformare a fratatulul in cadrul Uniunii, a momentul rezolvaet chestiuni, astfel incat Uniunea s@ avanseze. Aceasté perioadé de reflectie a dat, intre timp, pilejul unel dezbateri publice extinse si a ajutal la pregatirea terenului penta adoptarea unet soluti Desi, .Mandat a la realizarea unui singur tra tional menit $8 e iniocuiascé pe cele existente, aban: terminologie care ar fi in masurd sé fe dea cetatenilor o perceptie clard istreazA un set de simboluri care foe mai ugor eu Uniunea sosit acestet ste A renul joneaza 0 asupra naturl actiunilor Uniunii, nu 9 le-ar permite cetatenilor s8 se iden: Europeana si cuprinde céteva clauze de excludere voluntaré (opt-out) in anumite domenii cu privire ta care unele state membre au ridicat obiectii si nu ia in considerare in mod suficient noile provocéri cu care ind care a fost Ratiiearea sa inns stint riveaga peroada a anlor 2008 si 2009. Per fenceplie {eand iranda) ae urmat atv, Kanda 9 svzus Tratatl rae prin eatararc Ungoria a fost prmul stat cara, ta cine: nie d.24 seniaara, a s\ratfiea’ Tratatl Puretul 11 in Conciusile Pregediniss Consinud European ce ia Bins (21-22 tule 2007) ~ Rup: consiium.ezropa.eu'ueDoesloms_Data‘doss/ares atarROrec'94940. pc! * Ben .Conctu Broxalies (21-22 tui iat Consiuiui European de 16 rn Condlutile Preset 2007 26 se conirunié Uriunea 2 la semmares Tratatulul Constitutional’ Pariamentul 2 oferit, la 14 julie 2007. avizul sau privind Sonferinta intequyernament v8 ze mai tSrziu, Comisia European pi stig 2007) Avizul, Intemeiat pe art, 48 din Tratatui Eurapeana. tor la Conferinta reprezentanilior guvemnelor statelor membre, convacata in vecsrea revizuirii tratatelor (Reformarea Europe! pentey secolul 2177. Aga cum observa 3i Comisia Eurogeana in documenta! mentionat. Consiliul 2 2007 a adoptat un mandat precis pentru Conferinia, datul a fost rodul unui compromis elaborat Aoest compromis consté in aceea cA unele dintre nite fa CG din 2004* nu au fost retinute si 05 au fost 2 de derogan unor stale membre. Sliminarea unor European din i interguvernamen cu mare ia” modificacile com acordate © sey sspecte. precum mai greoi au fost ubsoris toate statele membre’ si modificarile din cauza cérora textul tratatului asie ntel2 necesare ale unui acord global fa c re. au Se doreste ca modificarile prosuse 2 institutionals 5 politica solid, prin e ofere Uniuni care sa rs Urmaring. Pragedintia CIG vransmit atatului privind punda astept evenimentele, la 5 octombrie 2007 il complet at .Tratatulat de modificare 2 Tratatuiul de instituire @ Comuneati uropene lele, precum si declaratiile la Actul final fal cum au rezuitat in urma grupulul expertilor juridici”, atat Conferintei Interguvernamentale [a nivel de ministri ai afaceritor exteme (care a avut loc fa 18 octombrie 2007), cat si CIG fa nivel de guratd la 18 octombrie 2007). cronotogic. inclusiv pi 2007 pewine canvosaren (CIB): aviau Paslamentutts Europoan (ar. 48 ain 7/9808 (CNS), Oaeumantel poste F co vemamentala dedicats Trataulu de inativire @ unei Constttt SPuneiul 2d a7La 3 decembrie 2007. Conferinte reprezentartilor quveraetor statelor membre, reunité ia Bruxelies, a elaborat si a preventat Tratatul de fa Lisadona ce modificare 2 Trataiuiu: privind Us Europeand gi a Traiatului de instituire 3 Comunia Tratalul a fost semrat sub presedintic portugheza decembrie 2007, data l2 care a fost deciansala de catre slalele membre. Siatele au agreat in majoritates Ia varsitoare, procedure ratificarii in cadrui legislativului. irlanca nand consecventa sistemuiui dat de ratificarea prin ceferendum fapt care a $i incetinit finalizarea unei asifel de etape (numai dupa se 2 objinut © serie de garantii juridice, prin cel de-al dollea referardumn organizet, Irlanda a ratificat Tretatul). Cu toate acestea, nu ilanda a fost ulimul stat care a depus instrumental de ralificare. acest tucra intmplandu-se din partea Cehiet La 1 decembrie 2009, facéndu-se apticarea colei dea doua variante inscrise in art. 6 din Tratatul de ta Lisabona’ acesta a intrat Jn vigoare (prima variants precizand faptul c& Tratatul intra in vigoare fa 1 januarie 2009, sub conditia ca toate instrumentsle de ratil 88 fi fost depuse). 2. Dimensiunea cantitativa ~ extinderea Comunitatiior Europene/Uniunii Europene ~ Potrivit art. 49°, par. 1 din Tratatul privind Uniunea Europeans: -Orice stat european care respacta valorile prevazute la art 2° si care se angajeaza si le promoveze poate solicita sé devind membru al Uniunii, Parlamentui European si parlamentele nationale sunt ratatul poate fi consuitat ia hitpwanw consifium. europa. euuadtor 2909014.7007 paF Cahia @ depus instrument de ta de 13 noiemeria 2009, sto same 22 Kn careurnaacd depunetnsiueni da raificaro do fatul Semnatar care indepinesie ulimui aceasté formaitate’ {art 5 sin Tratotel de Frorlont fe" (art 8 ain Tratatut de io Aga cum a fost mociicat prin Tratatul de fa Lisebona * Artioolul 2 TUE: Uniunea se intemeraza ila respect r valosia respecte Nbetati, democratiel, egaitat, stalsii de creat. procum si pe respectaraa dept. or om, inclusiv @ dreptunlor persoancior care aparin mrortation Aceste valet sunt comune statelor membre intro societate caracterizaia pan pluralism, nediscriminare toleranta,justife, soidartale si egaltate inire Teme! si barat 28 rere rreerrsinnsnnesonrienaniennres informate cu orivire ia aceasta Statul solicitant adreseaza ererea sa Consilivlui, care s2 pronunt& in unanimitate dupa consultarea Comisiet si dup aprobarea Parlameniulu! European, care se pronunié cu majoritatee membrilor din care este constituit Critesile de eiigibiltate aprobate de Consilisl European se iau in considerare -Qup’ adoptarea de c&tre staiele membre a unei gozitii comune, in anul 1970. negocienile cu statele candidate la aderare’ s-au putut deschide. Aceste negocieri au dus, Ja 22 ianuarie 1972, la semnarea unui tratat de aderare. Norvegia a decis s8 nu raiifiee tratatul, ca urmare 3 rezultatului negativ al referendumului consultativ. Celelalte mempre, incepand cu 1 ianuarie 1973, ele unei tral state devi Comunitéti confruntaie. din toamna acelviagi an, cu primul soc pevolier dinire Grecia Prin semnarea Tratatului de aderare, in anui 1284 umarut statelor mambre se ridicd la 19, pentru ca, in se 12 (prin aderarea Spaniei si si Comunitati nul 1986, acestea sé fie in nur Portui Umatoarea extincere a Comsnitatilor a avut lec in anul 1996. 6 Austria Suedia devin membre ale Comunitatiior Eurovene, Tratatele si actele de aderare ale Austriai, Finlandei si de ta Cortu. Suediei au fost semnaie cu ocazia Consiliulul europ: din 24-25 lunie 1994 La 28 noiembrie 1994, poporul prin referendum, pentru @ 2-a card, aderarea, cu o majoritaie de 52,2% doar 3 state au devenit membre ale UE, incepand cu norvegian a respins, astfel, 7 ianuarie 1995, Cea mai mare extindere a Uniunii Europene s-a produs in anut 2004, cand celor 15 state, deja membre, li se alaturd alte 10. si anume: Cipru, Malta. Ungaria. Polonia, Republica Ceha, Estonia, Letonia, Lituania. Slovacia, Slovenia Prin aderarea Buigariel si Roméniei, in anul 2007, numarut statelor membre ale UE se ridicd, in prezent, la 27. Nord, anda, Danemarcs, Norvegia. Rogatul Unt al Mari S:kani gi endo: 4 Jogt Réoau. 9p. op. 27. 29Pana la deschicerea oficial a negocierilor de aderare, Romania a avut de realizat si alte objective. considerate obligatorii pentru evolutite ulterioare. Astfel. 0 conditie impusd oriedrui stat care doreste sa adere fa UE. esie aceea de a obtine statutul de siat asocial. Tara noastré 2 dobéndit statute! de stat asociat prin Acordu! european instituind 0 asociere intre Romania. pe de o parte Comunitatiie europene gi statele membre ale acestora. pe de a! parte’. Dupa dobandirea statuiutui de stat asociat. Romania a depus. ia 22 iunie 1995, cererea de aderare. prin care si-a concretizat intentia de a adera la UE. Doi ani mai trziu. in decembrie 1997, Consiliut European de la Luxembourg a hotarét acordarea statutului de stat candidat Romaniei. Din acest moment. tara noastré a primit finantare sia inceput $4 fio monitorizaté cu privire fa indeplinirea unuia din asasnumitale .criterii de la Copenhaga . $i anume criteriut politic care presupune institutli democratice s respectarea_drepturiior omului si ale minoritatilor. functionarea unei jus independente. cupa de aderace, acestui criteriu i se mai a ~ eriteriul economic, care are a unei economil de piata functionala concurentiale ale pietel interme a UE + cfiteriul institutional care presupune transpunere existenta Unerior, taiul candi fata presiu: acquis-ului comunitar, capacitatea de a pune in aplicare angajamentele asumate, Fiecare stat candidat trebuie s4 negocieze cu Uniunea Europeana. pe baza acestor criterii, De asemenea, treduie sé demonstreze c& armonizarea legislativé nu se reduce numai ta transpunerea acquis-ului comunitar, ci si cA exist toate miloacele care contribuie ta respectarea obligatilor pe care statul gi le asuma ca vitor stat membru al UE. Negocierile de aderare au fost indelungate $i cu un grad inalt de complexitate, Penis Romania acestea au inceput de jure in bare I 1 febrane " Acordul a fost semnat ia 1 faoruane 1993 gi a inal in we 1896, ratificat prin Legea r=, 2071893, 30 secembrie 1999. cnc. is Summit-u! de la Helsinki, tara noastra a sost invitata sa negocierie de aderare De facto, insa scestes au fost le 15 februarie 2000. Negocierite au antronat reforme insiituiionale. economice si sociale profunde. in decembrie 2004 ‘eciansa 2 aderare, marcheazé o noué ela in evolutla procesului de aderare. Ast ‘acepand cu decembrie 2054, Romania $i Bulgaria au declangat formalitatile pentru redaciarea Tratatuiul de aderere. La data de 13 aprilie 2008. Parlementul European a dat avizul conform cu privire la aderarea Roméniei si Bulgariai la UE, iar la 25 la Mandstirea Neuménster din oragut martie 2005 a avut toc, Luxembourg de Neumiinster din Luxembourg-Ville, in prezenta reprezentantiior stai celor 25 de state membre, ceremonia semnari Trataiulul de aderere a celor oud state fa UE. La data de 17 mai 2008, Tratetul a fost catificet in Parlamentul Romaniei', iar fa 1 ianuarie 2007 i Tratatul a fost ratificet pe fr. 157/2008 dia 24 mai 2008, peniry ratiicarea Trataich.i cere Regatul Belgiei, Republica Cehd, Regatut is Gormania, Republica Estonia, Republica Elond, ances, ‘randa, Republica ilalians, Republica Cipra Jarsie Ducat at Luxemburgui, Republica los, Repuibica Austria, Republica 02. Ropubica sgatul Soanis., Repubiica ul Unt a Mail Brltanl gi Wendel de Nore (state Europene) si Republica Guigaria $i Romania piivng aderarea Bulgeria gia Romsaniol ‘= Uniurca Europeans, semnat de Romania la Luremburg i826 aprlie 2005, publicatS In M, Of, nr. 46571 lunia 2008, 31Capitolul PRINCIPALELE TRATATE ALE COMUNITATILOR EUROPENE Si ALE UNIUN?! EUROPENE Secti:inea } Tratatul de la Paris instituind CECO/CECA - 1951 (intrat in vigoare in anul 1952) La 18 aptilie 1951. la Paris, § s: instituind prima Comunitate Eur Europeana a Carbunelui si Otelu in vigoare fa 23 iulie 1952 Cele 5 paragrafe ale Preambutviui Tratatului CECO contin toata filosofia care nu a incetat sa-i inspire pe promotorii constructici europene™* -Considerand 04 pace: oforturi creatoare pe mas Convingi ca 0 Europa arganizata si puterni Reatiei 0 contributie inaisp: Congtienti cé Europa nu semnat Comunitatea (CECOICECA), Tratatul a int rondiald nu goate fi re: ‘a pericoleior care o amenin 2 ducé civ entinerii relatitor pacifiste: ‘@ construl decat prin realizan olvatd decat prin SA concrete care s& creeze, mai © solidsritate de fapt si prin stabilirea unor baze comune de dezvoltare econam! Preocupati 88 contribuie, prin exosnsiunea procuctilor for funda. ‘mentale, la ridicarea nivelului de trai si fa progresul actiunilor de pace: Hotérdsc $8 substituie rivalitatiior secutare o fuziune a intereselor lor esentiale, la a fonda, prin instaurarea unei Comunitatt economice, primele baze ale unei comunitati mai largi si mai profunde inte |Germonia Fania, fala Lamour. Se Pascal Fonane Docupencton aop Melton Schuman - 19502090" Sete Boe 2000, p. 18, : 32 comun’ .s comunitara tatu popoare ‘ivale afiate mulié vreme in conilict si sA puna bazele unor institutii c2nabile $4 or'enteze un destin de acum Inainte comun (,..] Pace mondiald’, realizari con: solidaritate de fapt”, fuzlue ne de interese esentiale”, .comunitate”, destin de acum inainte t cuvinte cheie care paartd, simultan, spiritul gi metoda conserva astazi toate puteriia lor mobilizatoare”' Desi Tratatul CECO a incetal s3 mai produca efecte, incé ain anul 2002. principalele instituji pe care el ‘e-a creat Isi pastreaza. in intregime. actuslitates. Tratatul a consacret 4 prineipii, preluate din Pienul Schuman, principit care, 2 altfel, constituie baza Uniunil Europene actuale, gi anume + superioritatea institution; + independents instiutilr. + colaborarea Intre institut; + egalitatea inire state 1, Superioritatea institutiitor Aplicarea in cadrul relatilor internationale a principiilor priv egalitatea. arbitrajul gi concilierea reprezinta 0 dovadd cert progresului civiizatiel, Reprezentantii statelor care au participat la negocierea Tratatulul .2u tail ei Ingigi experienta dezordinil. a violentei gi a arbitrariului care insotesc rézboiul. De aceea, eforturite lor au fost indreptate spre a infinta o comunitate de drept, in care legea sa ia focul fortei, Jean Monnet 1 cita, adesea, pe filosoful elvetian Amiel: «Experienta flecérui om se rela. Singurele care devin ‘mai infelepte sunt institutile: ele acummuleazé experienta colectiva si gin aceasta experienta. din aceasié intelepciune, oamenii supusi acelorasi reguli nu vor vedea schimbarea natunli lor. cl vor vedea cum comportamentul for se va schimba gradualn"? a sem. * idem, 332. Independenta institutiilor Pentru ca institutiile s&-si indeplineascd atributiile trebuie sa dispuna de o autorilate proprie, Garantiile care au fost oferite inaltei Autoritaji, in prezent find vorba despre Comisie, si de care beneficiazé actualele institutii ale Uniunii Europene pot fi rezumate astfel + membtii sunt numiti de comun acord de catre guvemele statetor membre’: este vorba despre personalitati care igi exercité atributille ‘mod colegial si care primesc instructiuni de la statele membre: + independenta financier’, concretizatd in resurse propril si nu, ca in cazul organizatitlor internationale, in contributii nationale; + raspunderea inaltei Autoritati, astazi a Comisiel, exciusiv in fata Adunatii (astézi Peramentul European), care poate vota, cu majo- ritate calificata, o motiune de cenzura? 3. Colaborarea intre institut! Independenta Inaltei Autoritati era, pentru Jean Monnet, funda- mentul noului sistem. Dar tot el era cel care admitea, in timpul nego- cierilor, necesitatea de a da statelor posibilitatea de a-si face cunoscute interesele nationale. Acesta era mijlocul cel mai sigur de a impiedica noua Comunitate 34 fie limitatS la obiective mult prea tehnice. Trebuia ca inalta Autoritate s8 poata interveni in domenille In care se luau decizii de naturé macroeconomic si a cdcor competenté revenea guvernelor. Astiel, a fost creat, pe langa inalta Auioritate, un Consiliu de Minigt, al carui rol a fost strict limitat: ef nu trebuia 4 decid’ cu unanimitate, ci cu majoritate de voturi. Avizul su conform nu era cerut decat in cazuri-limita. Inalta Autoritate astra monopolul initiativel legistative. Aceast prerogaliva, pastrata gi in competentele actualei Comisil, este esentiala, ceoarece ea oferd garantia c& ansamblul intereselor comunitare va fi aparat prin Comisia este, de asemenea, supuss votult de investiurd dat de Paclamentul European “Pascal Fontaine, op. cit. p. 19 34 propunerile colegiulut Inca din anul 1961, dialogul era organizat inte cele 4 institutli, pe bazd de colaborare si nu de subordonare, fiecare Ginice institutt exerciténd-si prope functi in interiorul unui sistem decizional complet, de natura: prefederala™ 4, Egalitatea intre state Poirivit {ui Jean Monnet numai principiu! egalitatil intre stato era de naturé s& creeze 0 nud mentalitate, Astfel, a fost formulat unul Gintre fundamentsle juridice, cu fora juridicé, si anume cel economic. .Potrivit art 4 TCECO, sunt recunoscule ca fiind incompatibile cu plata comund a cérbunelui gi otelului si vor fi abolite slinterzise + jaxele la import sila sitestrictile cantitative privind circulatia marturilor, clicile discriminatoril intre producatori, inlre cum- paratori si consumatori, in special in privinta preturilor si a conditillor de livrare ori a terifelor gi conditilor de transport, precum $i masurile care impiedic’ libera alegere de catre cumparator a furnizorului + salarile $i ajutoareie acordate de catve state ori taxele speciale port, precum gi taxele cu efect echivalent impuse de state. in orice forma ar file” Tratatul CECO constitvie o siructurd institutionalé proprie, original, ce cuprindea urmatoarele institut + Inalta Auiortate — organism supranational, ce reprezenta interesele Comunitati * Consiliut Special de Ministri ~ constitit ca institutie interguver- hamenteld pentru apararea intereselor rilor membre; + Adunarea Comund ~ reprezinta interesele popoarelor statelor membre, Este un organism de control democratic al factorutui executiv (bi-executiv: inalta Autoritate si Consiliul Special de Ministei): * idem. idem, 35: + Curtea de Justitie ~ organism jurisdictional pentru respectarea normelor juridice ale Comunitatil Asa cum am mai spus, Tratatul de la Paris, constituind CECO, a fost semnat la 18 aprilie 1951. fiind incheiat pentru o perioad’ de 50 de ani; Tratatul a intrat in vigoare ta 23 iulie 1982 si a incetat s mai producé efecte ia 23 iulie 2002, Secfiunea a Il-a Tratatele de la Roma instituind CEE si CEEA/Euratom ~ 1957 (intrate in vigoare in anul 1958) Ca urmare a Conferintel de la Messina (Italia) din 1-3 julie 1953, a ministilor de externe, reprezeniantil celor sase state membre CECO au hotarat extinderea sistemului reatizat tn cadrui CECO gi la alte domenii economice, in vederea realizéili unei piete comune generale, armonizarea politicilor sociaie si organizarea unei piete nucleare comune. in acest sens, 12 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate doud tratate. instituind. pe de o parte, Comunitatea Economic’ Europeana si, pe de alté parte. Comunitatea Eu. ropeana a Energiei Atomice. Tratatele au fost incheiate pentru o durata nelimitata si au intrat in vigoare fa 1 ianuarie 1958, dupa ratificarea lor de catre Germania, Franta, Italia, Luxemburg. Belgia si Olanda’, «Tratatele de la Roma au matcat un recul al supranationalitati, Gar ele au provazut posibilitati de integrare prin extinderea competentelor Adunairii parlamentare (ai c&rei membri usmau sd fie alesi prin sufragiu universal direct) si orin trecerea fa votul majoritar in cadrul Consiliutui"® } Desi a paticipat ls negocieri, Marea Britanie nv a semaat tratatele * Jean-Claude Gauiron, Droit européen, Dalloe, Paris, 1997, p. 14 36 4. Tratatul de la Roma instituind CEE (TCEE) Obiectivele Comunitatii Economice Europene au fost stabilite in art. 2 din Tratatul de instituire. Astfel, relin atentia urmatoarele: Tratatul instituind CEE a stabilit drept objective pentru Comu- nitate, in art. 2, urmatoarele: + realizarea unei piefe comune si apropierea progresiva a polticilor economice ale statelor membre: + promovarea unei dezvoltéri armonioase a activitétilor economice + extinderea cantinud si echilibrata; + stabilitatea crescuta, + crogterea accelerata a nivelului de trai + fundamentarea unor relatii mai stranse intre statele membre. In perspectiva crearii fundamentelor .unei Uniuni din ce in ce mai strnse intre popoarele europene". Tratatul prevedea libera circulatie a marfurilor i protectia fatd de .exteriorul” Comunitétit prin tarife vamale comune, libera circulatie a persoanelor $i capitalurilor, pro- tectia liberei concurente. Aceste prevederi urméreau instituirea unei piete comune, avand caracteristici asemanatoare pietelor nationale De asemenea, Tratatul privind instituirea CEE prevedea: + armonizarea politcilor economice ale statelor membre: + stabilirea unor polflici sectoriale comune in domeniut agricutturi, transporturior, relafilor comerciale exteme, jin timp ce Traiatul instituind CECO are natura juridied @ unui tratatlege, Tratatul instituind CEE stabileste cadrul in care instiutile comunitare ,au ca misiune promovarea dezvoltarii armonioase a activtétilor economice in ansemblul Comunitati, extindere continua si echilibratd, 0 stabilitate marita, 0 crastere aocentuaté a rivelului de viata si relatii mai stranse intre statele membre” Aceste prevederi au caracter general, ceea ce inseamna ca ,nu pot crea obligatii juridice in mod direct: importanta lor consté in aceea cd orienteaza interpretarea dreptului comunitar in directia " Ovidiu Tinca, Drept comunitar general. Ectwra Dicactica $i Pedagogicé R.A Bucwest, 1999, 9.8. 37atingerii obiectivelor CEE”. Acest aspect esto redat de Curtea de Justifie, care a concluzionat®: Art. 2 al Tratatului descrie misiunea CEE. Obiectivele enuntate de aceasta dispozitie sunt legate de existenta si functionarea Comunitatii, iar realizarea lor trebuie sa fie rezultatul stabilir pielei comune si a spropierii progresive a politicilor economice a statelor membre, care sunt, de asemenea, scopuri a céror realizare constituie object esential al Tretatului, Aceste obiec- tive, care au inspirat infintarea Comunitatii si, Indeosebi, cele de promovare $i dezvoltare armonioasa a activitétlor economice in ansamblul Comunitatii nu pot avea ca efect crearea de obligalii juri- dice in sarcina statelor membre si nici de drepturi in folosul partioula- rilor®* Potrivit Tratatului, CEE se sorjina, pe de o parte. pe o piats comund si, pe de alta parte, pe apropieres progresiva a politciior economice. Tratatul nu contine o definitie pentru piata comuna: precizarea este, insa, realizata de catre Curtea de Justitie. care 0 defineste ca flind un spatiu economic unificat, iipsit de obstacole interme. in cadiul catuia vor trebui realizate, in mod progresiv. uniunea vamala si uniunea economica’ Articolul 3 TCEE stabileste masurile pe care trebule $8 le adopte institutile pentru a realiza obiectivele prevazute in art. 2. Astfet + art. 3. it 2) se referd la politica comuna in domeniul transporturilor: + art. 3, lit) stabileste necesitatea asigurériifiberei concurente, + art. 3, ft i) prevede instituirea Fondutui Social European. Potrivit Curtii de Justife®, .spre deosebire de tratatele interna fionale, Tratatul instituind CEE a realizat o ordine juridie’ propre integrata sistemului juridical statelor membre de {a intrarea in vigoare a Tratatului gi care se impune jurisdictilor acestora; instituind ! Ovidiu Tinca, op. op. 8. 2? CICE, notararea din 24 ianuarie 1991, A¥sthor / Sulzer. C-339269. * La nivei comunitar, termenul de particular” deserneaza persoanels fzice 3 juridiee, *CJCE, notéravea din 24 octornbris 1973. Schidter / Hauptzotlr c-sia * Hotérarea CJCE din 15 fulle 1864, Costa ¢. Enel. C364, 38 rach, 0 Comunitate pe duraté nelimiteté, dotata cu atributit propril, cu personalitate juricicd, cu o capacitate de reprezentare pe plan jnternationat si, mai exact. cu puteri reale izvorste din timitarea de. competent sau dintrun transfer de atribuy! ale statelor cate Comunitate, acestee si-au limitat, chiar dacé ir domenii restranse, drepturile for suverane gi au creat, astiel, un sistem de drept resortisantilor $I chiar jor: avand un izvor autonom, dreptulli nascut din tratai nu ar putea, deci. in baza naturl sale originale specifice. sa se opund, pe cale juridied. un text intern, oricare ar fi acesta, fara ca s&-si plarda carecterul comunitar gi fra $2 se puna problema chiar a pazei juridice a Comunitati Obiectivul Tratatului CEE. acels de a institui o piat8 comund a cérei functionare intereseaza, in mod direct. justitiabili Comunttati implica faptul ca Tratatul reprezinta mai mult decal un acoré care creeaza obliga’ intre statele contractante! 2. Tratatul de la Roma instituind CEEA/Euratom (TCEEA) Tratatul institvind Euratom urmareste formarea si dezvoltarea unei industri nucleare europene. Pentru atingerea acestor objective era necesar s8 se realizeze urmaloarele. dezvoltarea cercetarii si difuzarea cunostintelor tehnice, asumarea nei functi de reglementare a aprovizionarii ststelor cu combustibili nuclear si minereuri, infiintarea unei plete nucteare Art. 52 al Traiatulul prevede faptul 8 Euratom dispune de un drept de optiune asupra mineralelor, @ materilor brute si a materialelor fuzionabile speciale produse pe teritoriul statelor membre, precum si de posibilitatea de a exercita un control de securitate asupra destinatiei finale @ produsetor. astfe! incdt acestea 88 nu fie folosite in scopuri militare. In acest scop. orice intreprindere care manipuleaz’ materiale nucleare este obligaté s8 prezinte " CJCE. notararea din 15 feonuarie 1985, Vee Genc on Loos / Administratie der Bolastingen, C2662 39Comisiei informatii asupra activit8ti destasurate, cu exceptia mate- ialelor destinate nevoilor de aparare’ Sectiunea a ill-a Tratatul de la Bruxelles - 1965 {intrat in vigoare in anul 1967) Prin semnarea Tratatului de la Bruxelles, statele membre ale Comunitétilor Europene doreau s& realizeze o fuziune a normelor cuprinse in cele trei Tratate institutive, intr-un singur Tratat’ Necesitatea unei astie! de fuziuni era justificata prin acosa c&, 0 singuré Comunitate, in loc de trei, ar fi avut, in plan politic, 0 mai mare autorilate si prestigiu® Insd, in final, Tratatul de la Bruxelles ou a realizat decd fuziunea institutionala, fuziune care, intre altele, 2 condus la realizarea unui buget unic al Comunitatior. in acelast timp, s-a creat 0 administratie comunitar& unicd, stabilindu-se un statut unic al functiei publice comunitare si unificandu.se sistemela de imunitati si privitegi ale functionaritor comunitari Unificarea realizata prin Tretatul de la Bruxelles 8 avut loc numai la nivel institutional, cele tret Comunitati ramanand distincte, fiecare din cele trei Tralate constitutive continuand s& producé efecte juridice in mod independent. Institutiile comune, nou infiintate, Comisia gi Consitiul de Ministri duc la indeplinire sarcinile prevazute in toate cele trei Tratate institutive. Ovigie Tinca. op. cit. p. 11 Aceasta fusiune este expres o: precum gin art. 32 "Se poate spune cB dorinta statelor dia anul 1985, aceea de a unifca cole tei Comunitsti ¢-2 concretizat in anul 2004, cand Convertia peivind vitorut Europei a transmis Consiliului European de ia Sslonis Projacisl eu privira ia Tralatu inetiving & Constitute pentru Europa. Dar, cupa cum am araiat anterior, Tratatul nu 2 fost ratiica, ind, uteror, abandonat 40 ‘evzut Tn Preambulut Tratatulut de la Bruxailes, Seofiunea a !V-a Acordul de la Schengen — 1985" {intrat in vigoare in anut 1995) Acordul Schengen reprezinté rezultatul dezbaterilor organizate la snceputul anilor “80, dezbateri care au urmarit definirea_liberei circulati_ a persoanelor si, mai mult decat atat, clarificarea semnificatiel unei astfel de libertati la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. Contextul in care a aparut aceasta problema it constituie faptul c& o parte dintre statele membre ale Comunitatilor Europene apreciau cé libera citculajie a persoanstor, ca principiu, se aplicd In exclusivitate propriilor cetéteni, ceea ce presupune mentinerea controalelor la frontiere pentru a deosebi cetatenii statelor membre de cetdtenii altor state, nemembre, in timp oe, potrivit altor opinii, de libera circulatie trebuia s& beneficieze gi alte persoane. decat proprii cetafeni gi, tm consecinté, controlul la froniiere trebuia inldturat. Referirea la libera circulatie a persoanelor in spatiul Uniunii Europene are o dubla semnificatie, si anume: pe de o parte, reprezinta una dintre cele patru libertati fundamentale ale UE, in temeiul cdreia oricare cetdtean al unui stal membru al UE are dreptul de a-gi stabilt regedinta oriunde pe tentoriul statelor membre ale UE, pentru a exercita o activitate salariald si, pe de alta parte, aceasta libertate are in vedere eliminerea controalelor fa frontiere atat pentru persoanele fizice, cat si pentru persoanele juridice. Nereugind sd se ajungé la 0 intelegere la nivelul Comunitattlor, 5 din cele 12 state membre au hotarat, in anul 1985, sa instituie intre ele un teritoriu fr frontiere, prin semnarea Acordului rémas in istorie sub denumirea de Acordul Schengen. Desi, initial, s-2 dorit ca Acordul Schengen s& fie un instrument juridic international [a care sa devin parti toate statele membre ale Comunititilor Europene, in realitate, acesta @ Imbrécat forma unui {ratat international multilateret, negociat, semnat si intrat In vigoare polrivit normelor dreptului international public, nefiind, astfel, “A se vedea si lon P. Fllpescu, Augustin Fuerea, op. cit, p. 259-267. atguvemat de dreptul comunitar (al Uniunii Europene. in prezent), Prin urmare, Acordul Schengen este un tratat international care nu face parte din acquis-ul comunitarial UE, Este rezultatut unei cooperéirii interguvernamentale, specifice fostului pilon al ill-lea al Uniunii Europene, si anume ,Justitie si afaceri interne’. Semnarea Acordului de cétre cele 5 state membre nu s-a realizat in calitatea acestora de state membre ale unei organizatii internafionale, ci in calitate de state uverane, care pot incheia injelegeri. Prin caracterul sau ce tratat specific domeniului cooperdrii politienesti gi judiciare in materie penalé, la acest Acord poate adera orice stat european, sub conditia ‘Indepliniri critertlor convenite, Astiel, la 14 iunie 1985, Guvernele Statelor Uniunii Vamale Benelux, Republicii Federale Germania si Republicii Franceze au semnat Acordul de la Schengen, referitor la eliminarea, gradual, a controlului varnal la granitele comune. Ca instrument juridic, Acordul Schengen se intemeiaza pe mai multe considerente, dintre care le amintim, cu titlu de exemplu, pe umatoarele = progresele inregistrate in cadrul Comunitatilor Europene in vederea asigurdrii fiberei circulatii a persoanelor, 2 mérfuriior si a serviciilor; > necesitalea consolidarii solidaritatii intre popoarele statelor membre ale Comunitatilor Europene, prin inlaturarea obstacolelor din calea liberei circulatii la frontierele comune dintre Statele Uniunii Vamale a Beneluxuiui, Republicit Federale Germania si Republic Franceze: ~ obiectivitatea efortului de amplificare a raporturilor dintre popoarele statelor membre ale Comunitatilor Europene prin interme- diul liberei treceri a frontieretor interne pentru resortisantii lor, respectiv a liberei circulatii a marfurilor gi a servicillor; - dorinta de a elimina controlul frontierelor comune. Acordul are in structura sa 2 titluri gi 33 de articole: Titlul | (art. 1- 16), denumit .Masuri aplicabile pe termen scurt” gi Titlul {I {art. 17- 33) destinat .Masurilor aplicabite pe termen tung 42 Articolul * al Acordului fase referire ta formaltatile care trebuie indeplinite la frontierele comune, formalitéti care au in vedere document trebuie intocmite pentru derularea_proceduritor urmate de caire resortisanti statelor membre ale Comunitatior Europene. Acestea sunt supuse conditilor de fond si forms prevazute in cuprinsul Acordulu jn accepttunea Acordului, conceptul de frontiers comuna include frontierele comune existente intre statele Uniunii Vamale Benelux, Republicii Fecerale Germania gi Republicii Franceze. Nofiunea de resortisant'. in intelesul Acordului, se refera la per- soanele fizice si juridice. avand cetdtenia, respectiv nationalitatea statolor membre ale Uniunii Europene. Potrivit celui de-ai doitea articol, .fortele de polite si autoritatile vamale vor exercita, incepand cu 15 iunie 1995, 0 simpla supraveghsre vizualé 2 vehiculelor de turism ce trec trontiera comuna cu vitezé redusa, (rd oprirea acestora’ Jin art. 5 se araté c, inainte de 1 ianuarie 1986, se vor infiinta birouri de control nationale, suprapuse. Dupa aceasta dat, se va examina posibiitatea de a se introduce puncte de control grupate la anumite puncte de frontierd. luandu-se in considerare conditile 1o- cale existente jin ceea ce priveste politica in domeniul vizelor, in art. 7 se prevede ca .pértile isi vor coordona activitatea pentru a evita con- secintele negative ce pot fi provocate de diminuarea controlului ta granitele comune cu privire la imigratie gi securitate’ Articolele 8-10 reprezinté sediul principal al materiei cu privire la actiunea impotriva traficului tlicit de stupefiante gi de ame, iupta Impotriva criminalitati, impotriva intrarii si ramaneri itegale a persoanelor pe teritoriul acestor state, impotriva fraudei fiscale gi vamale gi a contrabandei Controlul transportulul transtrontier al marfurilor pe autostrazi este seglementat de art. 17 al Acordului, Articolul prevede cd, inainte de 4 Refertor la aceasta noliune, menjonam faptul ¢& Legea ar.1$7/2005, pentru ratiicarea Tratatului de aderare 2 Romaniei la Uniunea Europeand, defineste la art. 3 resortisantul notiune ce corespunde cell mentionate In Acordel Schengen. 43ianuarie 1988, Parjile igi vor soordona regimurile de autorizare a transportului rutier profesional in vigoare pentru circulatia transfrontiers. urmarind drept obiectiv pe acela cu privire la simplficaroa, faciltarea si posibilitatea de a substitui icentelor pentru © curs licentele pentru 0 gericada de timp cu contro! vizual ta irecerea frontierelor comune Titi! al I-lea, denumit .pidsuri aplicabile pe termen lung”, cuprinde: dispozitile cu privire la citculatia persoanelor (art. 17): analiza rezultatelor masurior iuate pe termen scurt (art, 18) dispoziile privind coordonerea legislator si a politcilor statelor membre (art. 19 si 20): initiativele comune in cadrul Comunitatit Europene; art, 21 stipuleaza faptul c& Partile vor lua inifiativa in cadrul Comunitatii Europene pentru a obfine perceperea unitard in tara de plecare a TVA-ului pentru prestarile de transport turistic in interiorul Comunitatii Europene: obiectivele pe termen lung urmadrite de catre Parti in Acordul Schengen, se prevede ca acesta intra in vigoare la 30 de zile dupa depunerea uttimului instrument de ratificare sau de aprobare. Depozitarul Acorcuiui este Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg Mecanismele de aplicare a Acordului Schengen au presupus. si presupun inca, faptul cd. in plan intern, este necesar ca statele s adopte masuri de natura legislativa, in functie de cispozttile proprior tegi fundamentale / constitutionale. Ulterior semnari si intrarii in vigoare a Acordului Schengen, a fost negociaté $i semnaia' Conventia de punere In aplicare a acestuia? Conventia reprezinté temeiul juridic care @ facut posibilé eliminarea controatelor fa frontierele interne ale statelor parti si infiintarea unei frontiere externe unice, ce reprezinta, de altfel. locul in care sunt realizate controalele la intrarea in spatiul Schengen, in conformitate cu © proceduré uniforma. Intrarea in vigoare a Conventiei de punere in aplicare a Acordului Schengen. in anul 1895, reprezinté punctul de la care statele membre aie Uniunii Europene au constientizat La data de 19 iunia 1990. Conventia a inrat in vigoare la 1 septembrie 1993 44 necesitatea elaborérii si adoptérii unor norme comune in materie de vize, drept de azil si control ta frontierete externe pentru a permite fibera circulafie a persoanelor pe teritorille statelor parti le Acordul Schengen, fr a se aduce atingere ordinii publice. Acesta este motivul pentru care. in anul 1997. odata cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, domeniile precizate (vize. azil. control la frontievete externe) au fost integrate acquis-ului comunitar', devenind, astfel, parte a legislatiei obligatorii a Uniunii Europene. Libera circulatie 2 persoanetor, poirivit normnelor Schengen, este realizata, inclusiv, prin adoptarea si punerea in aplicare a unor fmasuri, numite masuri compensator, deoarece acestea isl propun coordonarea servicillor de politie si a autoritatilor judiciare pentru a mentine securitatea interna a statelor membre, in general, si pentru lupta Impotriva criminalitatit organizate, in special Cu prilejul semnérii Conventiei au fost formulate 6 dectarati comune la urmétoarele articole: «art. 4 cu privire la controlul personal si sl bagajelor de mana. la aeroportul pe care au venit din exterior, al pasagerilor unui zbor por- nit dintr-un stat tert: - art, 71 par. 2 referitor la prevenirea si stoparea prin m&suri administrative $i penale a exportululilicit de stupetiante gi substante psihotrope; - art. 121 ou trimitere la renuntarea, in semn de respect fata de dreptul comunitar, la controalele si la prezentarea de certificate fto sanitare pentru anumite vegetale si produse vegetaie: “art. 132 cu privire la Comitetul executiv gi la politicile nationale in riiaterie de azil: + art, 139 cu privire fa ratificarea, aprobarea sau acceptarea si intrarea in vigoare a Conventiel Complementar Actului finat al Conventiei de aplicare a Acordului Schengen, Pértile Contractante au adoptat o deciaratie comund si au "Tn timbaj juridic, acest tanster cin pilonu! al tiblea in pilonul | — cel al Gomninitailor Europene, caracterzal, inte altele, xin legisiofie obligatorie pent toate slatele membre, poarté denumicea d= comunitarizare 45,fuat noté de decleratile unilaterale ale Republicii Federale Germania si ale Regatuiui Belgie. Potrivit declaratief comune, .Guvernele parilor contractante ale Acordului Schengen incep sau continua disculile, in special in urmatoarele domenii + Imbundtatirea si simplificarea practicilor in materie de extradare; = imbunatétirea coopera privind actiunile in justitie in cazul infracfiunilor de circulate rutiors; - mésurile pentru recunoasterea reciproca a pierderii dreptului de a conduce autovehicule: - posibiliitle de aplicare reciproca a ameneilor; - adoptarea normelor privind transferurile reciproce de actiuni penale. inclusiv posibiltates de transferare a unei persoane acuzate in fara sa de origine: - inroducerea de norme privind repatrierea minorilor care au fost scosi in mod ilegal de sub autoritatea persoanei insdrcinaie cu exercitarea autoritatii parintesti si continuarea simplifearii controatelor jn materie de circulaiie comerciald a marfutilor’ Deciaratile Republicii Federale Germania cu privire la interpretarea Conventici fac trimitere, pe de o parte, fa faptul o& aceasta (Conventia) a fost inchaiaté din perspectiva unificarii celor doua state germane, subliniind ca Republica Democraté Germand nu este 0 lard strdina in raport cu Republica Federalé Germania, Prin urmare, art 136 nu se aplica In relatille dintre Republica Federala Germania si Republica Democrat Germand, Pe de alté parte, se mentioneaza ca aceasté Conventio nu va aduce atingere masutilor convenite tn schimbul de scrisori germano-ausiriac din 20 august 1984 pentru simpiificarea controalelor Ia frontierele lor comune pentru resortisanti celor doua state. Masurile trebuie ins aplicate cu iuarea in considerare a imperativelor de securitate si din domeniul imigratiei ale partlor contractante Schengen, astfel incat aveste facilitati sa fie in practicd restranse la resortisanti austrieci in ceea ce priveste Declaratia Regatului Belgiei cu privire la art. 67, se declaré 08, in conformitate cu aceasta. procedura care se va aplica pe plan intern pentru transferul executarii hotSrarilor penalo 46 sirdine nu va fi cea specificata in dreptul belgian pentru transferul intre state al persoanelor condamnate. ci, mai degraba. 0 procedura special care se va stabil in momentul ratficdrli Conventiei La data semnéni Conventiel, minisiti si secretarit de stat prezenti au adoptat 0 declaratie comuna. Potrivit dectaratie!. .avaind in vedere risourile in domenile seouritati $i imigratei legate, ministii si secretaci do stat subliniaza necesitatee uno controale eficiente la frontierele externe, in coiomitate cu principle uniforme prevazute fa art. 6 Pentru aplicarea acestor principii uniforme, patie contractante treb in mod special, s4 promoveze armorizarea metodelor de tuery in materie de control si supraveghere a frontierelor. In plus, Comitetul executiv examinearé toate masurile necesare pentru insfitvirea unor controale uniforme si eficace la frontierele externe si pentru aplicarea for in practic. Masurile includ acele actiuni care s& facd posibild constatarea circumstantelor in care un resortisant dintr-un stat tert a intrat pe teritori! péxtiior contraciante, aplicarea de proceduti similare pentru a refuza intrarea. elaborarea unui manual comun pentra Fesponsabilii cu supravegherea frontierelor $i incurajarea unui nivel echivaient de control al frontieretor exteme prin schimburi si vizite de fucru comune’ Totodatd, la data semndirii Conventiei, ministrii si secretanii de stat au luat cunostinta despre decizia Grupului Central de Negociere de a constitui un grup de (usr avaed urmétorul mandat - de a informa Grupul Central de Negociere inainte de intrarea in Vigoare a Conventiei despre toate circumstantele care influenteaza, in mod semnificativ. domeniile acoperite de conventie si inirarea avesteia in vigoare, in special despre progresul realizat in armonizarea actelor cu putere de lege in privinia unificarif celor doua state germane; + de a se consulta reciproc cu privire fa impactul pe care ‘armonizarea $i circumstantele mentionate i! pot avea asupra aplicarii Conventiei; = de a elabora masuri practice din perspectiva circulatiei strainilor exceptati de la obligativitatea vizei gi de @ inainta propuneri, anterior intrarti in vigoare 2 Conventiel. pentru armonizarea procedurilor de efectuare @ controlului persoanelor la vitoarele frontiere externe. 47in cadrul sistemului Schengen a fost elaborat, in temeiut Titlulut IV din Conventia de punere in aplicare a Acordului Schengen, un sistem de informatii (SIS) care permite autoritatilor nationale responsabile cu. controlul Ia frontiere si controlul jurisdictional din statele membre SA abtina informatii cu privire ia persoane si bunuri SIS este 0 Interconexiune de figiere nationale formaté din date comune care sunt in permanent compietate si consultate de catre autoritatile din statele membre. Cu alte cuvinte, Conventia de punere in aplicare a Acordului Schengen autorizeaza introducerea de date numai cu privire le anumite categoril de persoane si bunuri Astfel, in cea ce priveste persoanele, Conventia de punere in aplicare a Acordulul Schengen face trimitere ta urmatoarele categoril' - indiviii c&utati pentru extrddare; ~ persoanele impotriva cérora a fost emis un mandat european de arestare; + tesortisan| national; - persoanele deciarate disparute, in special minori si persoanele care necesité supraveghere discretd gi un control special. Conventia limiteaza datele inscrise in SIS. in sensu! c& pot fi Inregistrate numai informatie cu privire la starea civila. semnete fizice particulare si mentiunea, eventual, dacd 0 persoand este inarmaté, violenta sau a evadat. Este interzisé inscrierea unor informatii care fac trimitere la originea rasiala, opinile poltice, convingerile religioase, starea de sdnatate sau viata sexual in ceea ce privaste bunurile, Conventia mentioneazi ca pot fi inscrise in SIS® ~ autovehiculele cu o capacitate cilindricd ce depaseste 50 centimetri cubi care au fost furate, insusite legal sau pierdute: + remorcile $i rulotele cu o greulate, fara a fi Inearcate, care nu depaseste 750 kg, care au fost furate, insusite ilegel sau pierdute: - armele de foc care au fost furate, insusite ilegal sau pierdute: tarilor terte dectarati inadmisibiti pe teritoriul | Potrivit art. 96 alin. (3) cin Conventie, * Potrvt ait 100 alin. (3) din Conventia, 48 - documentele oficiale in alb care au fost furate, insusite ilegal sau pierdute: = documentele de identitate eliberate (pagapoarte, carti de identitate, permise de conducere) care au fost furate, insusite ilegal sav pierdute si bancnotele (suspecte) Din anul 2005", acestor bunuti fi s-au adaugat si urmatoarele ambarcatiunile, avioanele, titlurile de calatorie, documenteie de Inmaitriculare, precum gi mijloacele de piata Statele membre furizeazd informalli acestui sistem prin intermediul retelelor nationale (N-SIS) conectate fe un sistem central (C-SIS). Prin intermediul retelelor nationale (N-SIS), care sunt disponibile 24 de ore din 24, sunt fumizate informatii complementare necesare bunei functionéri a intragului sistem informational Schengen. fard $& fie nevoie de interventia sistemului central C-SIS reprezinta elementul central al sistemului gi consituie suportul tebnic al acestuia, neavand rolul de a stoca informati, ci misiunea de a intermedia schimbul de informati Sistemul de informatii este completat cu 0 retea cunoscuta sub denumirea de SIRENE*, ceea ce reprezinté. nimic altceva, decat interfala umana a SIS*, Misiunea sa este aceea de a primi si transmite informatile complementare necesare datelor informatice introduse in cadrul SIS, precum gi a de a asista utiizatori: SIS. Birourile SIRENE sunt coorconate intre ele prin intermediut unui sistem de telecomunicalii protejat, denumit SISNET, sistem care este operational din anul 2001. Legatura intre birourile SIRENE se realizeaza, in special, pe cale telefonica. Mesajele scrise sunt de doud tipuri, gi anume: texte libere gi formulare standard* Obiectivele SIS sunt mentinerea ordinii si securitati_publce. precum $i aplicarea ispozitillor privind livera circulatie 2 persoanetor. Gestionarea fluxurilor migratoare reprezinté un alt obiecti al SIS, desi acest aspect nu este mentionat, in mod explicit. in cuprinsul » Sursa: http pedom_secuttyree_ of _parsons, asylum immigration33020. A (yur europat europa eulcompariibeiaisjzo0m.inv25_f.him ‘auropa.oullegislation_surmarisiustice hi 49Conventiei. Obiectivul in cauzé a devenit realitate odaté cu adoptarea, de catre statele membre, ta 28 februarie 2002, a unui plan global privind lupta impotriva imigratiel clandestine si a traficulu de fiinte umane, dar si a unui plan de actiune cu privire le gestionarea frontiersior externe. fa 13 iunie 2002" SIS dispune de 0 bazé de date comune, care se caracterizeaza printr-o ,arhitectura specifica”. Este vorba despre un sistem in care accesul este restrictionat $i protejat, categorille celor care au acces sunt limitate, iar procedura de consultare a sa face obiectul unei legislatii complexe $i stricte. Statele membre au creat un organism, denumit Autoritatea de Control Comund, Autoritate ce are drept misiune supravegherea bunei aplicari a normelor privind protejarea datelor Potrivit Conventiei de punere in aplicare a Acordului Schengen ‘numai statele membre au dreptul sd interogheze SIS prin intermeaiul autoritatilor nationale competents insarcinate cu controlul la frontisre 5i cu verificarea identitéti pe teritoriu! national, De asemenea. au acces fa SIS. si servicile nationale care au ca atributi eliberarea vizelor, dar competenta lor so limiteazé numai in cea ce priveste informatie refertoare la cetdtenii statelor terte declarati ca find neadmisibili pe teritoriul statului respectiv. Funetionarea SIS presupune, in mod obligatoriu, crearea unui ‘organism Insarcinat cu supravegherea tunei aplicari a reguilor Conventiai cu privire la datele avand caracter personal’ jin temeiv art. 115 din Conventie, a fost constituit 0 Autoritale Comuna de Control, responsabilé cu supravegherea functiei ce suport tehnic a Sistemului de Informatii Schengen. Autoritatea este format din cate doi reprezentanti ai fiecdrei autoritati nationale de control. Fiecare parte contractanté dispune de un vol, iar supravegherea se face in conformitate cu dispozitille Conveniiei Pentru punerea in aplicare a Acordului Schengen, ale Conveniiei Consitiuiui Europei din 28 ianuarie 1981 privind protectia persoaneior { htp:nyneuroparl.europa.oulcomparitibelelszoom_in/25_fehtmn Poti itp: aww. europari europa au/ecmpacifioaals/zoom_n/25_fehtm lntemewi art. 108 gin Convertie. 50 in legdturd cu prelucrarea automald a datelor cu caracter personal tindnd seama de Recomandarea nr. R{87}15 din 17 septembrie 1987 a Comitetuiui de Minisist al Consiliulul Europe! care regiementeaza utiizarea datelor cu caracter personal In activitatea politiel gi in conformitate cu legisiatia internd a parti contrastante ce réspunde de functia de suport tehnic. In ceza ce priveste functia de suport tehnic a Sistemului de Informatii Schengen, Autoritatea Comuna de Control are sarcina de @ verifica daca dispoziliie prezentei Conventii sunt aplicate in mod corespunzator. in acest scop, ea are acces la functia de suport tehnie. Autoritatea Comuné de Control raspunde, de asemenea, de examinarea dificuttatilor de aplicare sau interpretare care pot aprea in timpui functionarii Sistemului de Informati Schengen, de studierea problemelor care se pot ivi in timpul exercitarll supravegherii independente de caice autoritatie nationale de control ale partilor contractante ori in timpul exercitari dreptulul de acces la sistem. ca si de elaborarea Je propuneri armonizate pentru identificarea de solutii comune ta problemele existente. Cu privire ta obligatii. potrivit art. 118 di Conventie. flecare parte contractanié se angajeaza, in legdturé cu sectiunea sa nationala din Sisiemul de informati: Schengen, sd adopte mésurile necesare - @ impiedica accesul persoanelor neautorizate la echipamentele de prelucrare a datelor cu caracter personal (controlul accesulul Ia echipamente} + a impiedica citirea, copierea, mosificarea sau eliminarea suportului de date in mod neautorizat (contralul suportului de date): - a impiedica introducerea neautorizata de date si inspectarea modificarea sau stergeres neautorizaté @ datelor cu caracter personal (controlut stocarit) a impiedica utiizarea sistemelor de prelucrare automata a datelor de catre persoane neautorizate cu ajutorul echipamentelor de comunicare a datelar (controlul utilizar) = a se asigura cd persoanele autorizate sé utilizeze un sistem de prelucrare automata @ datelor au acces numai la datele pentru care au autorizare {controlul accesului la date): 51: a > @ se asigura cA este posibil s8 verifice si sé stabileasca organismele c&rora le pot fi transmise datele cu caracter personel folosind echipamentele de comunicatit (controlul communication) * @ Se asigura cé este posibil, ulterior, 88 5 verifice gi sé se stabileascé ce date cu caracter personal au fost introduse in sistemele de prelucrare automaté a datelor, cénd $i pentru cine at fost introduse datele (controlul introducerii de date): ~ 2 Impiedica cititea, copierea, modificarea sau stergerea neautorizata @ datelor cu caracter personal in timpul transmiterii de date cu caracter personal sau in timpul transportuiui de suporturi de date (controlut transportului) Articolul 119 din Conventie precizeazé, referitor la costurile de instalare gi utlizare @ funcfiei de suport tehnic, inclusiv costul fnilor gare conecteaza sectiunile nationale ale Sistemului de Informati ‘Schengen la functia de suport tehnic, acestea (costurile) sunt Suportate in comun de catve parle contractante. Totodata, costurile instalarii $i utilizarii sectiunii nationale din Sistemul de informatil Schengen sunt suportate de catre fiecare parte contractanté In parte in prozent, din spatiul Schengen fac parte aproape toate statele membre ale Uniunii Europene, Aderarea fa Acordui Schengen s-a fealizat in mai multe etape, astfel: in anul 1990, italia: Spania si Portugalia, in anul 1991; Grecia in anul 1992, Austria ~ 1995: Dane- Marca, Finlanda si Suedia in anul 1996. Referitor la Danemarca Webuie precizat faptul ci. desi este parte la Acord, aceasta are posibiitatea de a alege dacd s& aplice sau nu toate masurile intemsiate pe Titlul IV din Tratatul instituind CE in cadrul Uniunil Europene. Republica Ceha, Estonia. Litwania, Letonia, Ungaria, Malta, Polonia, Stovenia si Slovacia au intrat in spatiul Schengen in anu! 2007. in decembrie 2008, Elvetia a incheiat un acord cu Uniunea Europeana, acord care fi conferd statutul de stat asociat la Spaliul Schengen. Un Acord similar a fost incheiat si cu Uechtenstein, in anul 2008. Bulgaria, Cipru si Romania nu sunt, inca, membre ale Spatiului ‘Schengen, astfel incat, in continuare, controlul la frontierele acestor state sunt in vigoare (se mentine) 52 | 12 doUA state, in ceea ce priveste Regatul Unil ¢t Manda, acesis dou s x. itv Protocalulut anexat Tatatuu! de la Amsterdam. isi pot Meum. total sau partial, acquis-ul Schengen, dupa votel unan a aiatelor parti la Acord, in cadrul Constlviui si a reprezentarculu Handei sau Regatului Unit, dupa caz : i eparie 1999, Regatul Unt a sofictat participarea multe domenii ce se circumserit: prevederilor Schengen a cooperarea poiencascd gi jusiciaré in mate ponals impotriva stupefiantelor si Sistemul Informatic Schengen. Ce fost aprobata in anul 2000 . He ip nie 2000, Irlanda a solcitat si ea patliciparea la acel 2a dispoziti' din acquis-ul Schengen ca si Marea Britanie, cave robatd tn anul 2002° =H oi neepand cu anul 1954, Yale nordice au formal Uswnea Norsicd yr, Uniune care prevede realizarea unei zone ‘ara Norvegia, In momentul in care Danemarca, Suedia 5 Fin peels: alaturat cooperarii Schengen, Norvegia si Islanda au fost tree a incheie un acord cu statele Schengen pentru a pai a 7 Uniunea Europeand un acord de asociere fa zona Schengen. in a +999. Acordul permite Norvegiei sa ia parte la icieoreres ae ie 2 2 acquis-ulul Schengen’ sa in mai si anume ald, lupta a 2000; 2000 pavind soictares Res Deana 000.65:CE a Conall din 29 mat 2000 prdnds2:saroo Lunt a tart Sntani gi Idande: Ge Nord do a particaa la unels dire disp peclea, 2002 c 2002 privind sotearea Desa 2002/192°CE, a Cons dn 28 februari 2002 ofvnd ange eo pariopa la uns sete pose sequis- Schengen, "ito ienm2 norvegia ro/Abous NonvayiPoliica-externicuropa se 53| Sectiunea a V-a Actul Unic European (AUE) — 1986 (intrat in vigoare in anu! 1987) © etapa importanta in procesul realizérii Pietel interne la nivelul Comunitatii Economice Europene o reprezinia semnarea gi intrarea {in vigoare a Actului Unie European Actul a fost semnat, initial, de noua state’ membre ale Comu- nitétilor Europene, la Luxemburg, la data 17 februarie 1986, pentru ca, le Haga, la 28 februarie 1986, de celelalte trei state’ membre ale ‘Comunitatilor. AUE a intrat in vigoare ta 1 iulie 1987 Preambulul AUE se refera la .transiormarea relator statelor membre intr-o Uniune Europeand’ Titlul | al Actului este rezervat dispozitilor comune referitoare ta Comunitatile Europene gi la cooperarea politic’. Astfel. potrivit art, 1 .Comunitatile Europene $i cooperarea politics europeana au ca obiectiv pe acela de a contribui impreuna fa realizarea unui progres coneret al Uniunii Europene”. Totodata, .Comunitatile Europene sunt fondate pe Tratetele constituind Comunitatea European’ a Carbu- nelui $i Otelului, Comunitatea Economica Europeana si Comunitatea Europeand a Energie! Atomics, precum si pe tratatele si actele subsecvente care le-2u modificat sau completat Art. 2 al AUE institutionalizeazé Consiliul European a cérui existent era fondalé, pand la acea dat, doar po comunicatul prezentat ca uimare a desfasurarii summit-ulul de la Paris, din octombrie 1974. Potrivit art. 3 .Insttutile Comunitatilor Europene (...) igi exercita competentele si poliicile in conditile prevazute in tratatele constituind Comunitatile gi in tratatele si actele subsecvente care {e-au modificat ori completat {...) " Franta, Germania, Baigia. Olanda, Luxemburg. Regatu’ Unit al Mari Setani s angel de Nora, Islands, Portugalia $1 Spania * hala. Danemarca 5) Grecia, 54 itlul Wal Actului Unie Europear: contine mai multe prevederi referitoare 12 modificarea Tratatelor constitutive ale Comunitatilor materia inslitutionalé, Actul extinde votul cu majoritate siulul. Consulterea Parlamentului European este consolia: roducerea procedurli de cooperare in anumite domenii, De asemenea, Actul permite constituirea unei noi jurisdicti comunitare de prima instanta ‘ata 88 diminueze sarcina Curt de Justitie Obiectivui Actuiui Unic European il reprezinté realizarea Piotei interne. Stabitirea catei de 31 decembrie 1992. ca data a realizar definitive a Pielei interne. are valoarea unui angajament, statele 5e 98 adopte mésurile necesare pentru obtinerea in termmenul prevazut Actul Unic European are in vedere dezvoltarea suropene. Obiactivul coopers politice este definit 4 ai art. 30. Paragraful 2 stabileste obligatia de consultare @ statsior membre. Sfers consultaril este extinsa, de- oarece ace, © cerulé si pentru cazul pronuntarii ,oricérei probleme de politics externd ce are un interes general. Paragrafele calificaté @ membre acestui obiec: Tith cooperénii po! in cadre! par 7 si 9 pravac posibilitatea statelor membre de a adopia hotarari in cadrul organizatitor internationale si cooperarea Intre reprezentantii credit jo terte si cei de pe nga organizatile internationale. Presedintia coopersrii police trebuie sa fie asiguraté de statul care exercité pregedintia Consiliului Comunitatilor. Secretariatul coope- rari politice era asigurat, pana la Actul Unic European, de o pregedintie care se exercita prin rotatie. AUE a permis crearea unui secretariat politic instalal la Bruxetles Titlul {V din Act eate consacrat dispozitilor finale care consacrai in mod special. separarea ordinit juridice comunitare si a cooperarii politice 55.Perspectivele deschise de Actul Unic European, ale carur insufi- ciente aveau s fie denuntate. in special. de catre Parlamentul Euro- pean, care sublinia persistenta deficitulul democratic. conduc. In mod rapid, la trecerea intr-0 noua etapa in evolutia constructie! europene. Meritul Actului Unic European rezidé din faptul 4, pentru prima ard intr-un tratat international rafifical, este mentionala Uniunea Eu- ropeand ca obiectv al statelor membre. La 1 ianuarie 1995, Comunitatile celor 370 mitioane de locuitori devin cea mai mare plat unificata din lume Sectiunea a Vi-a Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeana (TUE) ~ 1992 (intrat in vigeare in anul 1993} La trei ani si jumatate dupa intrarea in vigoare, ia 1 iulie 1987. a Actului Unic European. procesu! evolutiv at constructiel comunitare & fost relansat, prin adoptarea de noi instrumente juridice, care s-au coneretizat in elaborarea Tretatului privind Uniunea Europeana (TUE), semnat fa 7 fobruario 1992, [a Maasiricht, cunoscut st sub numele de Tratatul de te Maasiricht. TUE = inirat in vigoare la 4 noiembrie 1993. Titlul | este rezervat .cispozitior comune” referitoare ta cei 3 piloni ai Uniunit pilonul comunitar; politica externa si de securitate ‘comund; cooperarea in domeniul justitiei si al afaceriior interne. Tratatul prezinta Uniunea ca .0 noua etapa in procesul care creeaza © uniune din ce in ce mai stransa intre popoarele Europe, in care decizille sunt luate cat mai aproape posibil de cetateni”. Uniunea .este fondata pe Comunitatile Europene completate de potticile $i formele de cooperare instaurate de prezentul Tratat. Uniunea are ca misiune organizarea, intr-un mod cat mai coerent si solidar, a refatiilor intra statele membre i intre popoarele lor "Idem. p. 3838 56 Titlurile Hl, ill gi IV sunt cele care modificé Tratatele instituind Comunitatea Europeana’, Comunitatea Europeana @ Carbunelui si Otelutui i Comunizatea Suron2ana a Energiel Atomice Modificdrile cele mai ir-gortante au avut in vedere Tratatul instituind Comunitatea Euros2an8, Comunitate ale cérei obiective sunt redefinite, tinand cont de modificarile aduse competentelor comunitare si in care au fost introduse mai multe schimbéri institutionale, Celelalte doua Tratate institutive (CECO si Euratom) nu au fost modificate decat * masura necesara punerit dispozitilor {or institutionale in acord cu schimbarile aduse Tratatului CE Titlul V. consacrat .politici externe si de securitate comuna”, a ilocuit dispozitiie Actului Unic European privind cooperarea politica europeana Noile dispozitii urmaresc deschiderea unei noi cai privind elaborarea unei seritabile polici a Uniunii Europene, prin intermediul pozitilor gi actiunilor comune care se dezvolta, cu anumite rezerve la aparare. Titlul VI contine preveder: apararea valorilor comune, @ intereselor fundamentale, a independentei si integritatii Uniunii, in conformitate cu principiiie Cartei Organizatiei Natiunilor Unite: ~ consolidarea securitatii Uniunii sub toate formele ? Articolul 8 TUE. v.n aft. G. * Asticolul 9 TUE, v.n. act. H, Articolul 11 la 28, care corespund cu o crastere a cumArului_articotelor §i 64 - meninerea pAcii gi consolidarea securitatii internationale, in conformitate cu principilie Cartei Organizatiei Natiunilor Unite, precum $i cu principille Actului final de la Helsinki si cu obiectivele Carte’ de la Paris, inclusiv cele privind frontierole exteme: = promovarea cooperacit intemationale; ~ cezvoltarea si consoliderea democratiel si a statului de drept precum sirespectarea dreptutlor $i libertatilor fundamental ate omulul (2) Statele membre sprijind activ gi far8 rezerve politica externa si de securitate a Uniunii, in spiritul loialtatit si solidaritatit reciproce. Statele membre conlucreazé pentru consolidarea si dezvoltarea solidaritéti politice reciproce. Acestea se abtin de la orice actiune contrara intereselor Uniunit sau care ar putea déuna eficacitatii sale ca forla de coeziune in relatile internationale. Consiliul vegheaza la respectarea acestor principi Consist European poate hotéri trecerea la 0 aparare comund, ins statele membre sunt cele care trebuie s8 adopte o decizie in acest sens, conform normetor lor interne constitutionale. Competenta Uniunii se intinde: la .misiunile umanitare si de evacuare. de men- finere a pacii, de forte combative pentru gestionarea crizelor, intelegdnd aici misiuni de restabilire a pacit Titlul VE, cel in care Tratatul de la Maastricht consacra cooperarea in domeniite justitiel gi afacerilor interne, vizeazé, dupa Tratatul de la ‘Amsterdam, cooperarea politiei si cea judiciara in materie penala. Vechiul art. Ki TUE a fost infocuit, in art. 29, astfel .Fard a aduce atingere competentelor Comunitatii Europene, obiectivul Uniunii este acela de a oferi cetatenilor un nivel ridicat de protectie intr-un spatiu de libertate, securitate si justitie, prin elaboraree unei actiuni comune a statelor membre in domeniul cooperdrii politienesti gi judiciare in materie penala, prin prevenirea rasismului $i xenofobiei si prin combaterea acestor fenomene. Acest obiectiv se realizeaza prin prevenirea criminalitati, organizate sau de alt tip, si prin combaterea acestui fenomen, in special a terorismului ‘ Misun’ numite Petersberg * Reticolele 29 - 42. v.n. art. K-K9, TUE. 65a traficului de fiinte umane si a infractiunilor impotriva copillor. a traficului de droguri, a traficulul de arme, a coruptici si fraudel. prin + © mai strnsd cooperare intre foriele de polijie, autoritatile vamale $i alte autoritati competente din scatele membre, atat virect cat si prin intermediut Oficiului European de Politic (Europol). in conformitate cu art. 30 $i 32 + 0 mai strans& cooperare inte autoritatle judiciare si alte autoritéti competente din statele membre. Tn conformitate cu art. 31 it a}-d) gicu art. 31 - uniformizarea, att cat este necesar. a regiementarilor de drept penal aie statelor membre, in conformitate cu art 31 fit. e) Noul Til Vil, introdus de Tralatul de la Axsterdam’. permite statelor membre. care dorese 6 instituie intre ele cu privire la primul $i al treilea pilon, 0 cooperare mai strénsa. s8 apeleze Ja institutile, procedurile si mecanismele prevazute de tratate. Cooperarea consolidalé urmareste depasirea obstacolstor in dezvoltarea Uniuni care rezulta din numarul crescut al statelor membre. Titlui Vil? cuprinde -Dispozitille finaia” ale Tratatului privind Uniunea European Articolul 46° 2 fost modificat, in sensul extinderii competentei Curt de justiie a Comunitatilor Europene. Astfel. competenia Curili se referd, in mod normal, la modifcarile Tratatolor institutive care se integreaza in acestea. Totusi, nou! Tily IV. .Vize, azil, emigeare gi alte politic’ legate de libera circulatie a persoanetor’, integrat in Tratatui CE de Tratatul de le Amsterdam. este supus competente! Curt potrivit céilor derogetori. prin raportare la calle dreptului comunitar* »Rogulilo cu privire la admiterea in UE, prevazute, inital. de cele 3 tratate constitutive ale Comunitatior Europene’, au fost inlocuite de fosiul art. O. din Tratatul privind Uniunea Europeana, far ca aceasta substituire $8 antreneze madificéri de procedurd: TUE. care coraspund fostutui Titty Vl, v.n. an * Adicolul 237 TCEE, art. 295 TEuratom si art. 98 TOECA 66 Noul ari, 49 TUE a moxificat conditile necesare aderdii, aliniind, in parte, textele cu practiza. De acum inainte, statele candidate trebuie nu doar sé fie eurosene, s@ accepte acquis-ul comunitar, ci, de asemenea. trebuie sa respecte principiile din art. 6 par. 1 TUE’ Procedura nu a fost modificaté de Tratatul de fa Amsterdam’®, Articolut 50°, neschimbat, abroga art. 2-7 si art, 10-19 din Tratatul de fuziune din anui 1985* care instituie un Consiliu si 0 Comisie unice. par. 2 abroga ari, 2 Consitiul European), art. 3 par. 2 (puterile si competentele insttutiior si organelor competente in materia cooperarii poitice europene) gi Tilul I (cooperarea politica J Unic European, int arexate, de cétre Tratatul privind Uniunea 33 de ceclaratii adoptate de conferintele 2au in Actul final al Conferintei guropeand} din Tratatului CE fi Europeand, 16 grotocoale interguvemnamentaie se gé: 3. Modificarile aduse de Tratatul de la Amsterdam Tratatelor institutive ale Comunitatilor Europene Articolul 2, privind svisiunea Comunitatit Europene, a fost sificat de Tratatul privind Uniunea Europeané. Noul text face referire la Uniunea economic gi monetard. la 0 dezvottare durabila 3i echilibrata a activitatilor oconomice in ansamblul Comunitatii, la 0 crestere durabilé si nzinflationista respectand medial, la un inalt grad de convergent a performantelor economice, fa un nivel de trai si de protectie socialé ridical, la o crestere a nivelutui si caltafi vietit, fa coeziunea economicé si fa solidaritatea intre popoare. Tratatul de la Amsterdam a introdus 0 dispozitie cu privire la egalitatea dintre barbati si femel. la un inalt grad de competitivitate a performantelor economice. ia un nivel ridicat de protectie a mediului berate. democrats, respeciarea dreptinior omulu gi ubertate fundamentale $i staty. de crest * Joe! Rideeu, 9 ol Vin, af. P. Inirat in vigoare in anul 1967 gi abrogat pr Tratatul de te Amsterdam. p78 67$1 a amoliorarea calitati viel. Articolut 3 a fost modificat de Tratatet de la Amsterdam”, dupé cum urmeazd 1) Peatry realizarea scopuriior prevazute Ja art. 2, actiunea Comunitati presupune. in conditite Prevazute de prezentul tratat (3) interzicerea, intte statele membre. a taxelor vamale $i a restietiior cantiative la intrarea $i la iegirea macfurior, precum 3i a oriedror alle masuri cu efect echivatent (b) 0 politica comerciala comuns: (©) 0 piat& interna caracterizata prin eliminarea. inte statele membre, a obstacolelor care stau in calea liberei circulatii a mar, futllor. persoanelor, servicillor si capitalurilor (6) mésuri privind intrarea gi circuiatia persoanetor in conformitate cu ttlul IV; (2) 0 politics comuna in domeniile agricutturi gi pe: (9 0 politica comuna in domeniul transporturiter: (9) un sistom care impiedics denaturarea concurentei pista interna {h) epropierea legistatiior intemne in méisura necesara function ari piste’ comune; (0) promovarea unei coordonasi intve poiiticie de ocupare a fortel de Imunea ale statelor membre in vederea intértefciente: acestora prin sleborarea une’ strategii coordonale privind ocuparea fonei de muncd () © politica in domeniul social care incl European; in conformitate cu termenele tutu dé un Fond Social (k) intérirea coeziunii economice si sociale: (0.0 politica in domeniul mediului; (m) intarirea competivitati industriel Comunitati (0) promovarea cercetarii si dezvoltSrii tehnologice (0) Incurajarea crearii si dezvoltari de refele transeuropene: ()0 contibulie fa realizarea unui nivel inait de protectie a sanatatit {G) © contribute la © educate si o formare de caltate, precum si {a inflotirea culturilor stateior membre: 481 Rideau, op. cit. 81 68 SES (99 polled in domeniu cooperéri pentru devote; {s} asociorea tailor si a tortorilor de peste mari in vederoa invatii efortului comun de dezvoliare crosteri sehimburior $4 nomi $302 ; io (t) 0 contribute la intarirea protectiel consumatoritor (urenasun in domeriu! energie protest cule urs (2) In ale estnne provacute e prazentul arco, Comuntaton le 31 88 promoveze ogatiatea Intra urmareste $4 elimine inegalit arbati $i femei ‘ = Noutatile esentiale din par. 1, care rezulta din Tratatul de la Amsterdam, sunt: referirea, la litera d}, Ja nout Titlu IV din Tratatul CE 2 agate de fibera circulatie a 2) de a orea si consolida un ja gi care se traduce in acest wtize. ad emigre 3f ato ple persoarel— coe corespunde rn jude berate. do socuriate su tas prio comunatare a uel pa cll Ge-al Pees ons acquis-ului Schengen. vi printr-un protocol; inserarea unel eee cpa i ape Porat 2 pnd egaion nt a ‘oooh a ost avout in cour dose modnoan on Was co 34 Intaéreasca dispozitiile in favoarea egaiatii barbati-femer Sectiunea a Vill-a Tratatul de la Nisa — 2001 {intrat in vigoare in anu! 2003) Reuniunea de la Nisa a reprezentat o etapa necesara in evolutia constructiei europene, tocmai pentru realizarea obiectivelor acesteia. Perspective aderarii unor noi state a generat, in mod impficit, necesitatea aparitiei unor schimbari. in sensul perfectionarii si adaptaritinstitutitor comunitare la noile realita Reforma introdusa prin Tratatul de la Nisa, din acest punct de vedere, prezinté un caracter evolutiv dem, p. 83 691. Reforma realizata la nivelul sistemului institut comunitar jatul de la Nise, numarui iar daca Portivit art 189 atin. (2), inteodus maxic: al deputatilor europeni trebuia sa ajunga ta 732, Tratatul de la Amsterdam stabilise acest numar la 700 © noua repartitie a locurilor in Pariament a intrat in v januane 2004. pentty un total de 536 doputati, cdrora adaugat, peniru legislature 2004 — 2009. numarui noilor state membre’, asifat incat numarut total a fos! d acest scop, Consiliul este cel care a luat decizia’. Problema se va relua. find de actuaiitate, atunci c2nd vor avea loc gi alte Conferinie de aderare. Potivit prevederiior Tratatului de la Nisa, Germania esta singurul stat care igi montine numarul de deputati intro Uniune cu 27 de smembri, jar Luxemburgul a primi un loc in Parlament. Franta, Regatul Unit si Italia’, in special, pierd. fiecare, cate 15 deputail P2 de alta parte. Belgia si Portugalia se vad gratificate cu cate 22 te locuri fiooare. in timp ce Ungaria si Republica Cena, avand o popuiatie mai numerasa. nu obtin decdt cate 20 de locuri fiecare. consiterare acesie aspect, se pare c& prosortional intra Populaiia fiecarui stat memory gi numarul de losuri reparizate realize: dupa ce @ fost acordat un anumit procent din totalul Jocuriior iecdrvi stat (Parlamentul propusese ca un minim de 4 reprazentanti 88 fie atribuit fiecérui stat) Acest lucru pare s& confirms iporeza lansaia de doctrinari si cercetstor, ipoieza potrivit odteia repartizarea locurilor a servit ca mijloc de schimb pentru a compensa noile echiiore din cadrul Consiliuiui, fara ca ponderea democraticé $4 fie un factor predominant repanizat fiecare, Soania | Polenia ~ ca Gresia 5: Porugaiia ~ cate 22 fi Suedia ~ 18; Austria 51 Bulgaria eéta 13 fecare: fianda 31 Livaris ~ cate 12 lecare: Us Luxemburg. Estonia gf Cipre - cate 6 fecare; Melta ~ 5 State consdaraie State man’ aiztun de Garania, 70 Conform art. 190" par. 5, Consifui UE obtine competenta sa aprobe utul depulatlor europeni cu majoritate calificat (cu exceptia problemelor privind regimul fiscal al membritor sau al fostilor membri} Organizarea partidelor police la nivel european, care anterior i de la Nisa. nu-si gasesc consacraté decat existenta in existentel unei baze jundice noi SCA. potrivit procedurii_ de care permite Consifiului 84 stat codecizie, statutul acestor partide”, ‘Obiectivul urmarit de CIG a fost aceia de a pune in aplicare un sistem care s4 atenueze consecintele aderarit statelor care au 0 populatie mai putin numeroasé atunci cAnd vin in concurs” ov statele care au 0 populatie mult mai cumeroasa in ceea ce priveste sistomul majoritati calificate din cedrul Consitiului® Pentru a realiza acest lucru au fost iuate in discutie doud formule posibila, 31 anuma: cublerea majortati sau reponderarea in cadrul istem. fn final, @ fost retiquta 0 formula care imbina cele actualul doud sotuti Pe de o parte, nova pondere” igi produce electele de la 1 ianuarie 2005 Pe de alla parte, avand in vedere numarul de voturi repariizat fiecarui stat (inclusiv Romania gi Bulgaria), in cadrul Consiliului exist, si in prezent. un numér total de 345 voturi. in aceasta situatic deliberarile sunt vaiabile daca se obtin cel putin 255 voturi care s& exprime volul favorabil al majortatii membrilor, atunci cand ale sunt luate pe baza propunerii Comisiei. in celelalte cazur, deliberarile sunt vatabile numai dacé reunesc cel putin 255 votuti care sa exprime votul favorabil a cel putin 2/3 dintre membri (16 state membre) atu de ia Nisa § finantarea partidelor a fost, dsja, adoptata ce Gomis ls 24 ianuaie 2008, " Numal 3 din cele 15 state candizate fp aderare fn anul 2001 Sunt mal numer le acea vreme, ale UE al privines Germania, lala, Franta si Re are ote 29 voturs Spania ~ 27 volun: Olandla ~ £3 voiur; Belgia. Gracia gi Portugalia — ete 12 votur fecare: Aust. Suiedia ~ cate 10 vot ida, Finlanda ~ céte 7 voturi fecare: Luxemburg ~ $ volar m1De asemenea. potrivt Tratatutui, atunci cand © decizie este luaté de catre Consiliu cu majoritate calificata, un membru ai Consitiulu poate solicita veriticarea faptuiul cd statele membre care constituie majoritates calificaté reprezinta cel putin 62% din copulatia totalé 2 Uniunii. in cazul in care se consiaté c4 aceasta conditie nu este indeplinit’, decizia in cauz’ nu va filuatd Declaratia cu privire fa extinderea Uniunii Europene exprima pozitia pe care o vor avea statele membre ca urmare a negocierilor de aderare: pragul majoritéiii calficate Into Uniune cu 27 de membri urma 8A fie de 255 de voturi din cele 345. ceea ce inseamna cA pragul majoritéti calificate anterisare .momentului Nisa" s-a ridicat’, © alta Declaratie cu privire ta pragul majortati caiificate si numérul voturilor minoritati: de blocaj intr-o Uniune extinsa precizeazé c4 procentul voturilor care corespunde majoritati calificate va creste in viltor. pe masura extinderii UE, pana va ajunge la 73,4%, atunci cand toate statele candidate vor adera si ca minoritatea de blocaj va trece la 91 de votur Avand in vedere cele mai sus prezentate. concluzie, intt-o Uniune cu 27 de memts > egalitatea volurilor intre cele 4 state de voturi fiecare). Spania conservandu:-si statutul sau de intermediar intre statele .mari’ si cele .mici”. statut pe care il mparte cu Polonia (27 de voturiy’; + 3 state .man” nu vor fi in masura s8 mai bioch decizional, aga cum se inampla inainte de Tratatul de la Nis: - dubia majoritate (voturi‘state membre} ar putea fi completata. fa cererea unui stat membru, cu o majoritate consolidata (62%! ain populatia totala a Uniunil La nivelul Comisiei au fost aduse importante modifica’ atat in cea ce priveste desemnarea 3! componenta Cor si in ceea ce priveste functionarea sa ate observa ca. in procesul membre, indicate mai ile 12 fecare: Sul Slovene ~ cate 4 fecar "in anu! 2004 (anu! extindere UE la 2 ora do 232 de votur cin 321 posiote, in schimb, Belgia (42 vot gi Olanda (13 vowun) sun 72 Pornind de '2 ideea potrivit careia institutia Comisiei trebuie 38 unctioneze pe baza principiului colegialitati si s4-s1 pastreze oficacitatea si intr-o Uniune extins4, reprezentantii statelor membre! au Si2bili un plafon, plafon care diferd, dupa cum urmeazs = Incepaind cu 1 ianuarie 2005, Comisia are in componenta cate un reprezentant al flecdrui stat membru, fra piafon (numarul va putea fi modificat de cétre Consiliy statuand cu unanimitate) in cazul in care Uniunea urma s& aiba 27 de state membre, numarul comisarilor, care trebuia sé fie inferior numérului de state membre (deci, maxim 26), era stabilit de cétre Consiliu cu unanimitate de voluri gi membrii vor fi alesi pe baza unei rotatii agale; modalitatea rotatici webuia, de asemenea, stabilitd de iu, slatund cu unanimitaie si cu respectarea_principillor are: ordinea rotatiei si durata prezentei in Comisie. Acest deziserat nu s-a realizat it pas important in accentuarea caracterulyi supranational al Comisiei este acela al schimbari intervenite cu privire la numiroa presedintelui gi a membrilor Comisiei: de la unanimitate s-a trecut la majoritate calficata Tratatul de ta Nisa consacré sporirea puterilor presedintelui Comisie, masura care se dovedeste a fi indispensabila pentru a asigura coerenta unui nou colegiu extins la mei mult de 20 de membri, Astiel, presedintele stabileste repartizerea portofolilor gi remaniaza aceste responsabilitaii in timpul mandatului, Totodata, presedintele are dreptul, dupa aprobarea acestei masuri de catre colegiu, 88 ceara unui comisar sé demisioneze. De asemenea. el va sumi (dupa aprobarea colegiulu} vicepregedintii Comisiel. Reforma adusa cu privire la Curtea de Justitia a UE a fost una esentiald, Aceasta vizeaza: unui comisar pentru flecare stat membru, in numela legit toate doleantele nationale 38 poata fi exprimate- infiintarea cameretor jurisdictionale ajutatoare pe tanga Tabunatul de Prima Instanta (TPIy + repartizarea competentelor intre Curte gi TPL ~ componenta si functionarea color doud instante. Camerele jurisdictionale trebuie infintate pe langé TPI pentru a exercita, in anumite domenii specifice (cum este cazul celui al functie! publice europene sau al oroprietélii intelectuale). compe- ienjele jurisdictionale prevazute de ‘ratat! Infintareacamerelor jurisdictionale specializate degreveaza Tribunalui de anumite cauze si tniatur’d. pe cat posibil, intarzierile judiciare devenite deja considerabile Elaborarea si adoptarea, respectiv apiicarea requlilor cu privire la componenié si competente revin instituiei Consilivlui, care statueazé cu unanimitate, pe baza propunerii Comisiet si dupa consultarea Parlamentutui European $1 a Curtii de Justitie sau la cererea acesieia din rma. dupa consuttarea ceiorlalte doud instituti. Membril Camereior sunt numiti de catre Consiliu cu unanimitate de votur. Decizille Camerelor pot face obiectul - fle al unui recurs jlimitat ia probleme de drept) fie al unui apel (care poate wiza gi probleme de fapt) in feta Tribunalultui Deoazile TP! (actuelui Tribunal) pot, ulterior. .in mod exceptional, $8 facd obiectul unei reexaminari din partea Curtii de Justitie, in Conditite si limitele prevazute de Statut, in cazul in care exista un tisc serios de a aduce atingere unitatii sau cosrenter dreptului comunitar® In aceasta privinta, art. 62 din noul Statut al Curtii, adoptat la Nisa, prevede cA avocatului general ii revine sarcina de a propune Curlii de Justitie reexaminarea decizioi Tribunalului’ si aceasta intr-un termen de o lund, incepand de la pronuntarea deciziei Curtea de Justitie decide, intr-un nou termen, de o lund, daca va avea loc 0 reexaminare sau nu a decizie) Actualul Tebunal (7). Noul art 220 alin. (2) TRUE. Noul art. 225 par. 2 TFLE, 74 Procedura \reexamindni’ trebuie, insa, 8 fie definita prin Statut, © declaratie insorisa in Aci final al Conferintei prevede c& procedura reexamindiii are caracter ,de urgenté ‘Tribunalului i s-au acordat, in mod direct, prin tratat, competente avand caracter principial, de @ solutiona actiunile in anulare. in arent, in reparatie $i privind funciia publica, ca si recursurile intemeiate pe o clauza compromisorie, cu exceptia ~ color care sunt repactizate unei Camere jurisdictionale gi - celor pe care Statutut fe rezerva Curt ‘De asemenea, Tridunalul este competent sa se pronunte asupra recursurilor formulate impotriva deciziifor camerelor jurisdictionale. Marea noutate a Tratatului de la Nisa, cu privire ta repartizarea competenielor intre Tribunal si Gurte, privea chestiunite prejudiciale (preliminaril) in materii specifice, determinate de Stalut’: in mod contrar a ceea ce era prevazut pentru recursurile directe, com- petenta nu este de principiu, ea exista pe cale de exceptie in ceea co priveste componenta gi functionarea jurisdictiilor comunitare, principalele modificdri au fost, dupa cum urmeaza: - Gurtea este formata dintr-un judecator din fiecare stat membru, oricare ar fi numarul total ai statelor membre, ceea ce va permite garanlaree ceprezentérii tuturor sistemeior juridice nationale, Numdrul avocatilor generali ai Curtil este de 8, dar acesta va putea reste printr-o decizie @ Consiliului, care statueazé cu unanimitate, la cererea Curti in ceea ce priveste Tribunalul, acesta cuprinde cel putin un judecator din fiecare stat memoru, numdrul total find stabilit prin Statutul Curti ~ avocatul general al Curtii nu va putea prezenta, de acum inainte, decat concuzille sale cu privire la cauzele care cer interventia sa; ~ Statutul Curtil, in continuare, poate fi modificat de c&tre Consiliu, care statueazé cu unanimitate, pe baza unui drept de iniliativ impartit inire Curte gi Comisie, dupa consultarea Parlamentului European: + fegulamentele de procedurd, al Curtii si al Tribunalutui (stabil de comun acord cu institutia Curt). sunt supuse aprobérii Consilivivi, care statueaza cu majoritate calificata 75Potrivit dispozitifor Tratatului de ta constituita din reprezentanti ai fiecdrui stat membru, Indeplinind ur mandat pentru un termen de 6 ani, Membrii Curtii de Conturi sunt numiti de cétre Consitiu, care ni Curtea de Conturi, din moive de cele Camere pentru a adopta anumite tipuri de r ‘tate, se poate constitul x joarie sau avize. Dispozhille Tratatului prevéd imbundtatrea colaborarii Curtii de Conturi a UE cu institutiile nationale similare. Unul dintre mijloaceie folosite in acest sens iI reprezi a, de cétre pregedintele Curtii de Conturi, a unui Comitet de legatura cu persoanele care sunt conducatori ai institutitor nationale coresp: Prin Tratatul de fa Nisa, eu sporit rolul gi influenta Comitetulu’ Economic gi Social (CES), ca for de ‘avestigare a intereselor partenerilor economici si sociali. 1a nivelul ansambluiul UE. CES are in componenta sa un rumar de cel mult 350 de reprezentant) Numérul membrilor Comitetuiui Regi De asemenea, Tratatul de la Nisa regles: Comitetului s4 aiba mandat ei feprezinté sau acestia $8 Indeplineasca sabilitatii din punct de vedere politic, In materia procedurilor de decizie, progresele realizate nu au fost pe masura aspiratiilor. Asifel. 30 de acte, a céror adoptare. inainte Ge Tretatul de Ie Nisa, cerea unanimitatea. sunt adoptate cu mejoritate calificaté, cea ce este, din punct de vedere cantitativ. destul de important. ins, pe plan caiitativ. reforma a lasat de dorit, deoarece: procedurile sunt mult mai complicate ia anumite materi sensibile; adesea, veto-ul este cerut in materii, precum: fiscalitatea {o8ea ce este dificil pentru functionarea Pietei interne), securitatea sociald si mediu. Nu au fost inregistrate progrese In cadrul celui de- al teeilea pilon: justitie si afaceri interne. cu exceptia materiei azitulu! si imigraii Astfel, Regatul Unit isi pastra dreptul de veto in politica fiscala Germania in domeniul imigrari si deptului de az" iar Spania Portugalia $i Grecia in privinta ajutorului regional. const loare. a fost limitat tot la 350 enta cerinle ca membei tile pe care a conditie a respon. joral de ta aut 76 S-a considerat, si nu faré temei, faptul c& Tratatul de la Nisa trebuia 84 incorporeze Carta drepturitor fundamentale, deoarece documentul, printre altele. explica $i problema importante cetateniei europene Carta cuprinde. int-un text unic, pentru prima data in istoria UE. ansamblul drepturilor civile, politice, economice gi sociale ale cetétenilor europeni, precum gi ale tuluror persoanelor care traiese pe teritoriul Unitni Tratatul privind Uniunea Europeand, modificat prin Tratatul de la Amsterdam, inscria, inte altele, si faptul cé Uniunea respects drepturile fundamentale garantale de Conventia Europeand a Drepturilor Omnului gi a Libertatilor Fundamentale, semnata la Roma, la 4 noiembrie 1950, precum si traditile constitutionate comune statelor membre. Articotul 7 din TUE nu trata, ins, decal existenta nei incalcairi grave si continue de cétre un stat membru a drepturilor fundamentale si posibiltatea sanctionari acestvia (prin suspendarea anumitor drepturi care rezulté din tratat. de exemplu dreptul de vot) Textul nu continea dispozitii de prevenire @ unor astfel de inodicari grave a drepturilor omului Tratatul de la Nisa permite Consiliului, care statueazd cu 4/5 dinire membrii s&i, pe baza unei propuneri motivate venite din partea unei treimi dintre statele membre. Parlamentului European sau Comisiei. gi dupa avizul conform al Parlamentuiui European, sa constate existenta unui .risc clar de inoalcare grava de cétre un stat membru’ a drepturilor fundamentale $i sai adreseze .recomandéi in aceastai privinta” inainte de a trece la aceasta constatare, Consiliul, evident, va atentiona statul vizat. Poate, de asemenea, s@ ceara personalitaitlor independente sa prezinte un raport jin perspectiva unei Uniuni extinse. recurgerea la cooperare consolidat se dovedea a fi deosebit de necasara, lucru pe care redactorii Tratatulul de la Nisa lau avut in vedere. Necesitatea abordarii acestul aspect decurge, Ja primul rand, din diferentele economice si geopolitice care se vor accentua dupa extinderea 7Uniunii ia cel putin 27 de state membre si, nu in ultimul rand, din necesitatea garantarii acquis-ului comunitar Astfel, cooperarea trebuia: ~ 88 faciliteze realizarea obiectivelor Uniunil gi ale Comunitati, 52 apere si sé serveasca interesele sale gi s4 consolideze procesul de integrare: ~ 88 respecte tratatele: = 88 respecte acquis-ul comunitar ~ S& se situeze in limitele competentelor Uniunii sau Comunitatii Europene $i $4 nu intervina in domeniile care intra in competenta exclusiva a Comunitafi ~ 86 nu aducd atingere Pielei interne, aga cum este ea definité la art 14 par. 2 din Tratatul instituind Comunitates European’, nici coeziunii economice gi sociale stabilite conform fitllui XVI din acelagi tratat - 88 nu facd discriminari intre schimburile dintre statele memo $i 4 nu provoace distorsiuni de concurenta inire acestea: = $d reuneased minim & state membre {si nu majoritatea); + 84 respecte competentele, drepturile gi obligatille statelor membre neparticipante: - sd nu afecteze dispozitiile Protocolului care integreaza acquis-ul ‘Schengen in cadrul Uniunié Europene; - 88 fie deschise {uturor statelor membre. in concluzie, pentru a face ca mecanismul sé fie operational Tratatut de la Nisa inlatura posibiltatea prevazuta anterior de tratate pentru fiecare stal membru de a opune un veto deciangarii unei cooperéri consolidate, Noul tratat stabilea la 8 numérul maxim de state membre necesar pentru a face posibili 0 cooperare consolidala si prevedea posibilitatea realizari acestei cooperairi in domeniul politicii externe gi de securitate comund (PESC), dar mai Putin in domeniul apararii. Aceste cooperari consolidate trebuia se situeze in cadrul Uniunii, s respecte rolul institutilor si sa permit statelor care nu participa initial s& se alature ulterior. Tratatul_de la Nisa a consacrat, inolusiv, militarizaree Univaii Europene. In acest sens, s-a prevazut necesitatea punenii la punct a unei forte de management al situatilor de crizé care sa intervina cat 78 mai repede posibil. Scopul deciarat este acela de a evita ca un conflict SA se deciangeze si s& se transforme in razboaie de proportii, avand consecini dezasiruoase. umate si de cresterea numarului refugiatilo: in Europa Considerandu-se cA Uniunea este capabilé s4 conducd operatiunite de gestionare a crizelor, .cei 15° au fost de acord 58 echipeze $i S& antreneze o fort de reactie rapidé de 60.000 de persoane, apropiaté numeric de .averea’ NATO. Tratatului de la Nisa -a fost anexaté, printre altele, si .Declaratia ptivind vitorul Uniunit’, Reforma de la Nisa a pregatit cadrul institutional al Uniunii pentru extinderea sa, dar s-a afirmat si necesitatea realizarii unei dezbateri mai targi gi aprofundate cu privire la viitorul Uniunil, Astfel, s-a prevazut ca, incepand cu anul 2001, pregedintile in exercitiu ale Uniunii s8 incurajeze dezbaterea, im cooperere cu institutie Comisiel. cu participarea Pariamentului European, in asociere cu pariamentele nationale. cu medille police. economice gi Universitare. cu reprezentantii societétil civile, precum sicu statele membre Temele asupra carora uma s4 se poarte discufi au fost simplificarea tratatelor ‘regruparea dispozitilor fundamentale din cele 4 tratate de bazé inir-un singur tratat, care va trebui sa fie prezentat intr-un mod mai clar $i pe infelesul ceté{enitor) - dalimitarea competentelor (cine si ce va face in Uniunea Europeana; care sunt competentele ce trebuie exercitate gi la ce nivel — Uniune sau state membre?: in ce mod 8A se asigure 0 mai bund complementaritate 2 diferitetor niveluri de actiuni legislative gi administrative): + statutul Cartel drepturiior fundamentale a Uniunii Europene, dupa proclamarea sa la Nisa: + rolul parlamentelor nationale in arhitectura europeans Odata ce aceste activitati se finalizau, trebuia s4 fie convocata o noua CIG' pentru a dezbate aceste probleme si pentru a aduce tratatelor eventuale mosificdri care se impuneau. Cova ce 5-2 $i Intamglat. 79Sectiunea a |X-a Tratatul de la Lisabona — 2007 (intrat in vigoare in anul 2009) int-o structuré complexé. care cuprinde un preambul, 7 articole’, 2 serii de protocoale®, o anexd, Actul final si 65 de De- claratii cu privire la dispozitile Tratatelor, Tratatul de la Lisabona aduce mai multe elemente de noutate, intre care le enuntém, in special, pe cele care fac trimitere la personalitatea juridica a Uniunii Europene si competentele acesteia. In temeiul personalitéti juridice. pe care Uniunea a dobandit-, prin Tratatul de ia Lisabona’, aceasta (Uniunea) nu este autorizat in nici un fel sa legifereze sau sa actioneze in afara competentelor care ji sunt conferite de cétre statele membre prin tratate” Tratatul de la Lisabona mosificé tratatele privind Uniunea . dar si Tratatul de instituire a Europeand si Comunitatea European Comunitatii Europene @ Energie: Atomice. .Acesta confera Uniunii cadrul legislativ si instrumentele necesare pentru a face fata provocarilor viltoare si pentru a réspunde cerintelor cetatenilor’®. De asemenea, asigura cadrul general pentru ca celdtenii ‘europeni sé aiba .un cuvant de spus in domeniul afacerilor europene si pentru ca drepturile for fundamentale s& fie consacrate intro Cart. Uniunea Europeand va fi mai bine pregatité s& réspunda asteptatilor in dameniul energiei, schimbaritor ciimatice, criminalitatii transfrontaliere gi imigratie’® Adicoll 1 modiics Tratatul prving Uniunes Europeand, avind 61 de alin art. 2 modifica Tratatul de instituice a Comuritayi Europene, cx 295 de alineate; ~ 7 conta dsspozit finale rola ul 47 din Tratatu prving Uniunes Europes! * Potivt Tratatului de Ie Lisabona. .18. Declaralle cu prwre la personatitates Juridica a Uniuni Europene" gem. ° tem, 80 Printre modificarite intervenite odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, retin atemtia, dupa cum urmeaza: - .Parlamentul European $i parlamentele nationale vor avea 0 contributie mult mai mare la procesul decizional al Uniunii Europer jar cetatenii vor avea dreptul s4 fie informati cu privire la decizil adoptate de ministri la nivelui UE. Toti cetatenii europeni vor avea posibilitatea de a influenta propunerite legislative ale UE; - vaiorile gi obiectivele Uniunii Europene vor fi stabilite mai ciar ca niciodaté. De asemenea. Carta Drepturilor Fundamentale va beneficia de acelasi statut juridic ca si tratatele; - infintarea unor posturi noi Th vederea unei mai mari cosrente a giferitelor sectoare ale politicii sale externe, cum ar fi diplomatia, curiiatea, comertul gi ajutorul umanitar’ - consolidarea capacitatii Uniunii de a actiona, prin ameliorarca coerentei actiunilor exteme, extinderea .gamei de politic! interne, objinerea de rezuliaie si realizarea unor politici mai eficiente 4 punctul de vedere al cetdtenilor si modernizarea institutilor, astfel incat acestea s garanteze funclionarea unei Uniuni cu 27 de siate membre: - dobandirea de cAtre Uniunea Europeana unei pozitii mai puternice si mai coerente pe plan extem. deoarece: reunesie functia de Inalt Reprezentant al Uniunit pentru afaceri externe $i politica de securitate cu aceea de Vicepresedinte al Comisiei, creeazé un Serviciu european pentru actiune externa care il va sprijini pe noul Reprezentant in realizarea dublei sale misiuni: amelioreeza asistenta diplomatic si consulard oferité cetétenilor care calatoresc in tari terte (..) = pentru prima data, tratatele cuprind o sestiune dedicatd energiei, care stabileste ca obiective pentru politica Uniunil din acest sector asigurarea unei bune functionari a pietei energiei (in special in ceea ce priveste aprovizionarea cu energie si promovarea eficientel energetice si a economiei de energie) si dezvoltarea unor surse de energie noi gi regenerabile: "dor, 81+ instituirea de noi posibiltéti pentru a aborda, de exempiu, aspecte legate de protectia civild sau de sdnatatea publicd 'n context transfrontalier si pentru a sorijini activitatiie transfrontaliere in domenivl sportuttt - piasarea libertati justiiel si a securitati in centrul priorita sale. Unlunea Europeand poate s4 actioneze mai eficient impotriva gruparilor criminale care fac trafic de persoane. 88 promoveze si 38 spriine actunile in domeniul prevenirii criminaltati’ si s8 ajute la combaterea terorismului prin ingheterea activelor. Mai mult deoat Tratatui confirma angayamentul UE de a elabora o politics comuna privind imigratia si contine, de asemenea, o .clauza de solidariia potrivit cdreia Uniunea $i statele membre vor actiona Impreund in spirit de solidaritate in cazul in care un stat membru este tinta unui atac terorist sau victima unei catastrofe naturale sau provocate de om: - obtinerea de catre Uniunea Europeand a posibilitati de a pure in aplicare mai bine politicie sele destinate s& asigure cregterea economica gi competiti ametioreze conditile sociale si de muncé, s4 intéreascd securitatee personalé si colectiva, 88 promoveze un mediu mai curat gi conditii de s&natate mai bune, 54 dezvolte coeziunea si solidaritatea inte statele membre, precum gi progresul stiintific gi tehnologic gi nu in ullimul rand, 98-31 imbunatateasca capacitatea de a actiona pe plan extern - realizarea unui sistem institutional stabil, cea ce Inseamra mai muita rapiditate si transparenté pentru procesul desizional. consolidarea controlului democratic, precum gi respeciarea mai Strict a principiului conform céruia deciziile se iau la nivel corespunzator. Cetalenii vor sii mai bine care sunt responsabilitatile fiecdrei_ parti implicate i motivele care determing Uniunea tea. 5 Europeana 8 actioneze: + pentru prima data, cetajenit pot cere direct Comisiei sé propuné o initiativa care prezintd interes pentru ei si care fine de competenta Uniunii, prin adunarea a un mition de semmnéituri din diferite state membre” * Sursa: hits lfeuroneeultisbon_sreaiy tag index_ro. 82 Un element de noutate 1 reprezinta faptul c& Tratatul de ia Lisabona’ aduce in discutie. astfel: .Conferinta reamintesie cA. in conformitate cu jurisorudenta constanié a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, traiaicle g tegislatia adoptaté de Uniune pe baza tratatalor au priorilate in raport cu dreptul statelor membre. in conditiile prevazute de jurisprucenta mentionata anierior™ in cea ce privegie Avizul Serviciului juridic al Constliului, din 22 junie 2007 se precizeazé urmatoarele: Din jurisprudenta Curtii de Justitie reiese c& suprematia dreptulul comunitar (al UE ~ nin.) este un principiu fundamental al creptului comunitar (al UE? — nn.) Conform Curt, principiu este inerent naturii specifice a Comunitatii Europene (al UE - n.n.), La data primei hotdrari din cadrul acestei jurisprudente consacrate (... Costa/Enel}. suprematia nu ere mentionaté in Tratat. Situatia nu s-a schimbat nici astazi Faptul cd principiul suprematie’ ou va fl inclus in viitorut tratat au va sohimba in nici un fet existent prineipiulul gi jurisprudenta in vigoare a Curtii de Justitie™ Pe cale de consesinté. rezulté 8 .(.. } izvorand dint-o sursa independent’, dreptuiur ndscut din tratat nu ar putea. dat& fiind natura sa specified originala, $8 i se opund, din punct de vedere juridic, un text intern, indlferent de nature acestuia, fara 2-5) pierde caracterul comunitar 51 f4ra a fi pus in discutie fundamentul juridic al Comunitatii (at UE — 9.1 insesi® " Semmat in antl 200 Potuit Tratatuui de is Lisabona, .17. Declacatie eu privite ta suprematic’ (ritoto00%shop.euro72 eu. bookshop'FilsCachelPUBPDF/FXACOBI 1SROCIFXACO 8115ROC_092,p0h "potrvit ar. 1 pci. 2 Comuniisti Curapene 3 “"avizul Servcizti op europa euleubookshopiF 002 pe "Nota de subso! ar 1. din Avizul Serviciul juride al Consilalu, din 22 nine 2007 {hits ife0okshop europa. auieusookshop'F leCache!PUBPDF/FXACOS 11SROCIEXACO 8115RO_o0z pen, ls Lisatona, .Uniunea se subsiue Gin 22 iunie 2007 {hiipvibooks /PUBPOFIEXACOS! 15ROCIFXACOSTISROC__ 83Capitolul lil INSTITUTILE UNIUNI EUROPENE Seefiunea | Consideratii introductive Potrivit art. 13 TUE, Uniunea dispune de un cadru institutional “care vizeazd promovarea vaiorilor sale, urmarirea obiectivelor sale, susfinerea intereselor sale, ale cetatenilor sai si ale statelor membre, precum si asigurarea coerentei, a eficacitafii si a continuitatii politicitor si a actiunitor sale”. 1. Delimitari conceptuaie A. Institutiile Uniunii Europene formeaza structura de bazd a Uniunii gi sunt in numa de 7: Pariamentul European, Consilie! European, Consiliul, Comisia Evropeand. Curtea de Justitie a Uniunii Europene, Banca Centrala Europeand si Curtea de Contur, Parlamentul European, Consiiiut si Comisia sunt asistate de un Comitet Economic $i Social si de un Comitet al Regiunitor care exercit functii consultative. {nstitutlle Uniunii Europene prezinta urmatoarele caracteristici a) Fiecare dintre ele ocupa un loc distinct in organizarea Uniunil Europene raspunzand unor nevoi fundamentale. in acest sens: + Consiliul European ,oferé Uniunii impulsuriie necesare dezvoltali acesteia $i Ii defineste orientariie si prioritatile politice generale” + Consiliul reprezints interesele statelor membre: - Comisia Europeand apara interesele Uniunil ° avticolul 18 TUE, 84 - Parlamentul European reprezinta interesele cetétenilor statelor membre: ~ Curtea de Justitie a Ununil Europene asigura uniforma a dreptului UE - Banca ContralS Europeand - asigura politica monetara a Uniunii interpreiarea Europene; - Curtea de Conturi asigura legaiitatea folosini resurselor financiare. b) fiecare institutie reprezinté un principiy determinat, are un fundament politic $1 sociologic distinct si exprima, fiecare, o legiti- mare proprie: ¢) funclile institutillor UE nu se suprapun schemei mostenite de ta Montesquieu. in cadrul Uniuni, omologul puterii legislative este Consilisl, jar Comisia Europeané este executivut: Consiliut cu: muleazé functiile legislativa, executiva, guvernamentald 4} insttutile participa direct la adopiarea decizilor: e} insftutile nu au personalitate juridica (cu exceptia BCE} i) insiitulile igi exercita atrbutille. respectiv competentele. in temeiul Tratatului privind functionarea Uniunii Europene, la care se adauga cele prevazute in TUE B. Daiorité complexitatii problemelor care intra in competenta institutilor, in activitatea lor acestea se bazeazé pe sprijinul diferitelor organe tehnice, auxiiare Principala caracteristica @ organelor tehnice este aceea cA. spre deosebire de institut, acestea nu participa direct la adoptarea deciziei, ci doar pregatesc decizia UE. asigura confinuitatea activitdti institutilor intro reuniuni 2. Principiile care guverneazé activitatea institutiilor Uniunii Europene Activitatea insiituttilor UE este guvernatd de urmatoarele principii: = principiul autonomiei de voints ~ principiul atribuirii de competente: - prineipiut echilibrului institutional Jon P. Filpescu, Augustin Fuerea, op op. 93. 85A. Potrivit principiului autonomiei de vointa. institutile UE av posibilitatea de a-si elabora proprille regulamente de organizare 3: de functionare, Totodalé. ‘51 pot numi propri functionari Institutile au autonomie, dar, dupa cum am mentiona:, nu au personalitate juridica (exceptis ficdnd BCE}, deoarece acestea nu actioneazé in nume propriu, cl In numele Uniunii Europene. pe care © reprezinta in reporturile la care participa, Pe cale de consecinta personalitatea juridica este atribuita Univnii, ca ontitate de drept intermaiional B. Potrivit urmatorulu’ principiu, cel al atribuirii de competente institutite duc 1a indeplinire numai acele atributii care le sunt stabilite in mod expres. La acest nivel. din motive de rigoare $i coerenté. nv este permisé indeptinirea atributilor implicite. deduse. C. Principiut echilibrului institutional rounegte doud componente esentiale, si anume: ~ separarea puterilor respectiv a compet + colaborarea, cooperarea intre institufi Prima componenta presupune imposibilitatez delegari, a transferului, @ acceptarii de competente sau airibuirii de la o institutie la alta. Aceasta separare presupune abligatia fiecdrei institutli de a nu bloca Tndeplinirea atributilor de catre celelalte instituti. Pe cale de consecinta, nicio institulie nu «rebule blocaté in a-si indeplini proprite atributil. In acest caz, 131 gaseste reflectarea principiului reciprociti conduitei avantajoase Acest principiv nu exclude. ci, dimpotriva, presupune coleborarea intre institutii pentru indeplinirea obiectivelor propuse, De exemplu. colaborarea intre institutii In materio normativa: in mod coneret, se observa ca adoptarea bugetulvi UE este o refiectare fidela a telor institutilor cooperarii institutitor Asifel, Comisia Europeané contralizeazé propuneriie cu privire ta proiectul de buget primite de ‘a celelatte institut, Aceste propunen| sunt transmise, sub forma unui anteproiect de buget elaborai de ‘Comisie. Consiliulti, Consitul elaboreaza proiectul de buget, pe care-| transmite, spre aprobare, Pariamentului European. Acesta din urma are rolul de a adopta bugetul sau de a-l respinge, daca este cazul 86 care apar in legatura cu Curtea de Justitie bugetul Univnil Curtea de cheltulali ale Uni lor de venituri st Sectiunea a l-a Parlamentul European Jn textul initiat al Tratatelor institutive. institutia democratica era denumité Adunare”. Aceasté Adunare a dobandit denumirea de Parlament European, inca, din anul 1962. Denumirea a fost lizatd orin art, 3 din Actul Unie European 1, Alegerea membrilor Parlamentului European si statutul acestora 2ul posibitiatea alegerii Parla- iversal direct. Principiul a fost Atticolui 21 TCECO a fost armonizat prin art in 1957 cu privire la institutille comunilare, Aceste texte, identice In cele tre: tratate, prevedeau elaborarea de proiecte de oatre Adunare, in vederea alegerilor membrilor Pariamentului European prin sufragiu universal direct, potrivit Hinel proceduri uniforms in toate statele membre. In acest sens, Consiliul a acoptat, la 20 septembrie 1976, o decizie privind alegeree reprezentantilor parlamentari prin sufragiu universal direct. Siatele membre nu au fost in masuré s@ adopte 0 procedura forma. Actul din 1976, vizand alegerea reprezentantilor in Adunare prin sufragiu Universal direct, se limiteaz’ sé aducd in prim-plan numai cateva reguti minimale, si anume: + principiul votului unic: Autorii Tratatului CECO au pre tului European orin sufragiu uc jo CEE si BI 2 al Conventiei me preluat de Tr: electoral a7- alegerea sé se desfégoare in cursut unei perioade care incepe joi dimineata gi se termina in duminica urmatoare, prima perioada fi: ind determinaté de Consiliu. care az cu unanimitate, dupa consullarea Parlamentului European. - varsta minima pentru vot este de 18 ani Dupa alegerile din anul 2004. intr-o Uriune cu 25 de state membre. Parlamentul European numara 732 membri, locurile fiind repartizate. astfel: Germania - 99 focuri: Franta, italia si Regaiul Unit - cate 78 locuri fiecare: Spania, Polonia — fiecare c&te 54 locurl: Olanda ~ 27 locuri: Belgia, Grecia, Ungeria. Portugalia si Republica Ceha ~ cate 24 locuri fiecare; Suedia ~ 19 locuri; Ausina - 18 Iocuri; Danemarca Finlanda gi Slovacia ~ cdte 14 locuri fiecare: Irlanda $i Lituania ~ cate 13 locuri fiecare; Letonia ~ 8 tocuri: Slovenia — 7 locuri; Cipru, Luxemburg si Estonia ~ cate 6 locuri fecare; Malta — § locurl Componenta Parlamentului European a fost. din nou, modificata odata cu aderarea Romanici gi a Bulgariel fa UE. Poirivt Tratatului de la Nisa, pe durata legislatuni 2004 - 2009. 35 de locuri au fost atribuite Romaniei si 18 locuri Bulgariet acest numar de locuri s-au adaugat celor 732 deja existente in cadru Parlamentului Europeen jin prezent, potrivit Regulamentului ce procedura. .Parlamentul European este adunarea aleasa in conformitate cu tratatele, cu Actut din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direot si cu legisiatiile nationale adoptate in aplicarea tratatelor” Jn iunie 2009, au fost alesi 736 de membri ai Parlamentului European. Fiecérui stat membru, in uma procesulul de ponderare. i sunt repartizate locurile in co-legistativul de ia Strasbourg. in functie de doua criteri. si anume: oriteriul democratic si criteriut demogratic. Cele mai multe locuri le detine Germania (99). pentru ca. la potul opus, s& gasim Malta (5 locuri). Spre deosebire de legislatura 2004-2009, nau! Parlament European are un numér diferit de membri. Dac& cele doud state mentionate anterior igi pastreazd numarul de locuri, majoritatea statelor beneficiaza, in prezent, de un Asicalul 1 alia, (11, 88 umar de locuri diminuat. Asifel: Marea Britanie. italia, Franta detin. in prezent, cate 72 locurl fiecare (fata de 78 locun fiecare, detinute anterior). intr-o Uniune cu 27 de state membre. Spania si Polonia dispun, fiecare. de cate 50 de focuri {in loo de S4v Olanda peneficiazd de 25 locuri (faté de 27, anterior: Grecia. Belgia si Portugalia, flecare. dispun de cate 22 de focur (anterior, flecare avea cate 24 de locuri): Cehia si Ungaria dispun de cate 20 locuri fiecare {in camparatie cu cele 24 de locuri de care beneficiau. fiecare, jn vechiul mandat): Suedia, Austria, Stovacia. Danemarca. Finlanda, tranda, Letonia, Lituania au pierdut, fata de vechiul mandat, fiecare, cate un loc In cadrul Parlamentului European actual: Slovenia. Estonia, Cipru, Luxemburg igi pastreazé acelasi numar de locuri ca site legislatura 2004-2009. Potrivit art. 4 alin, (3) din Actul privind alegerea membnilor Parla- mentului European prin vot universal direct’, .Alegavile se desfa- 02r8 prin vot universal direct. fiind independente si secrete”. Desi Actul mentionat a fost adoptat inca din anul 1976*, iar primele alegeri desiagurate potrivit prevederilor acestuia au avut foc in anui 1979, in prezent singurele reguli uniforme (unitare) .au in vedere data ale- gerlor. continutul mandatelor. incompatibittatie si verificarea mandatelor®. Statele membre igi elaboreaza proprille reguli de exercitare a dreptului de vot. Astfel, potrivit, art. 10 din Act. .alegerile pentru Parlamentul European au loc la dala si orele stabilite de fiecare stat membru; peniru toate statele membre aceasta data este siabilt& in cursul aceleagi perioade (sdptéméni), care incepe joi cimineata si se inchele duminica imediat urmatoare™. Urnele vor fi Publicat in dural Oficial (JO) L 278. din 6.10.1976, p. 8 2 in tiemp, Actul 8 fost modifica’ prin Decizia 9W/81.Euatom. CECA, CEE de ‘nosiisare 2 Actului pring alagerea reprezentantir in Paramentu! Europoan grin vot awversal dec, anoxats la Decias 76)787/CECA, CEE, Eurstom 9 Constiulli din 20, cum 31 arin Desizia Napoca, 2008, p. 1 De exemplu, in Olanda, in mod traditional se voteazd jsia, in Idanda vinerea, in Letonia ~ sambata. iar in fala simbata gi duminice (potinit Prowtulw de raport 89deschise numai dupa incheierea scrutinului in toate statele membre. in Continuere, Actul precizeaza, la art. 9. faptul c .nimeni nu poate vota mai mult de o singurd data la alegerile pentru Parlamentul European’, jar la art. 8 so menfioneaza ca procedura electoraia este reglementata. in fiscare stat membru, de dispozitile de drept intern Referitor a alegerile europene, un studi publicat de Camera Deputatilor (din Romania) evideniiaza c&. in 10 t&ri ale Uniun Europene (Austria, Belgia. Danemarca, Franta. Germania, Ital Olanda, Regaiul Unit at Marit Britanii si Irlandei de Nord. Spania §1 Romania), .reprezentarea proportionalé este opliunea dominanta Pentru tipul de scrutin, Metoda de airibuire este, ins, diferité de la {ard la tard, metoda d’Hondt find cea mai folosit’. Doar Germania foloseste metode Hare-Niemeyer, iar Itelia recurge la metoda \ururlor integrate si a calor mei mari diferents”', In cea ce priveste circumsoriptile electorale, .tendinta este aceea de a se constitul 0 Singura clrcumscriptie electorala. Germania, Austria, Spania, Olanda $i Roménia au optat pentru aceasta vanianlé: Belgia, Franja, Ilia 5! Regatul Unit al Mari Britanii si irlandei de Nord au ales sa imparts ‘eritoriul tri Ie mai multe citcumscripti in scoput de a nu afeta caracterul proportional al rezuttatelor alegerilor’”. .Referitor fa listelo Ge candidati, in Austria, Danemarca, Olanda si Germania doar Partidele si uniunile (asocierile) politice pot prezenta liste de candi- dali, in celelalte state, ins. inclusiv in Romania. se pot prezenta gi candidati independenti sustinuti de un anumit numér de alegatori Depunerea unei cautiuni ovata cu prezentarea listelor este obliga lorie numai in Austria, Franta, Otenda si Regatul Unit al Mari Britanii", |i ceea ce priveste varsta de la cave orice resortisant at unul st membru al Uniunii Europene isi poate exercita dreptul de vot in 20 sepiombie 1973 givin open gin vot unwersat dract. 2007 22071INIt PpubRel=./EP/NONSS #108, aiegorea mombnifor Pariomentuler Sisponibil ia ht: europar..suropa.eu'sides gerDoc ML-COMPARL+PE-412.180-02-00C + PDF -Vmalanquag hito ivvnn eden ropisidiists nage 7don=aleger 2 igor, ° om, 90 aceasta este de 18 ani’ Insa. trebuie retinut faptul cd varsta minima nit 9 fi eligibil diterd de fa un stat le atiul rein Romania. cadrvl juridic general pentru organiza. gesfasurarea alegeri membrilor in Parlamentul European esie da de Legea nt. 33/2007’. cu moxiticdrite gi ompletanie ulterioare baat 4 din Legea nr. 33/2007, membrii reprezentand tara roasité in Paramentul European se aleg pe bazé de a 7 314. potrivit principiului reprezentarii_ proportionale, gi pe axa candidaturi independente. Pentru alegerea membrtor din Romani incite tops lorie omnes | go csrztiie tt singuré circumseriptie electoral". Potrivit prevederilor legale 2 vigoate. au dreptul de a participa ta alegerle pentru Parlamentul European. cetstenii roméni, care a implint varste de 18 ari, pana in ziua de referinid. inciusiv. Texiul de lege contine si o exceptie, in sensul c& nu au drept de vot debili gi alienatil mintal pusi sub inierdictie $1 persaanele care, in ziua de refetin{d, sunt condamnete 2 race judecdtoreasca definitva la pierderea dropturilor electorate”*, Totodatd, cetatenii romani au dreptul de a fi alesi in Parlamentul Suropean daca, pana in ziva de referinta, inclusiv, au int varsta de 23 de ani f "tlm Palamentir European sunt ales pent un emanate 5 ani. Acesta poate inceta inainte de termen, prin demisie, deces sau demitere. In situatia in care un deputat este numit sau ales fenind, asifel, incompatibilitatea, locut sau in Parlamentul European devine vacant, iar deputatul va fi inlocuit conform regullor electorate nationale. Mandatut unui membru al Parlamentului European este incompatibil cu cel de: - membru al guvernului unui stat membru; Potrivit a hot intr-un alt pos copie 1308 Austra. unde wérsta de vot fa aagenie pentru Partaertul ecqnan sto a0 16 an lpi Bret dn rpet fan o propararon do noare 9 ‘yi din tembrie 1976 (...}. precitat. 7 Ge suompus Ie sain Deneve, pai. Oana 9 German, io 1 an ta tra Brave de Sto, fea Romania 29 deo it ila 15 G0" oi pubmmcaoprapiuacita pagers nuatie 2007. ‘33/02007. Publisata in Mi. OF. nr. 28/18 Artiolul § alin, (8) din Legea 1~membru al Comisieis - judecaitor, avocat general sau ne refier io aepeiih grefier al Curt’ de Justitie a = membru al Consitiului Director al Ba rector al Bancii Centrale Europene ori al Custit de Conturi @ Uniunii Europene ee ‘Ombudsman; membru al Comitetului Econom ne ‘omic si Social sau al Comitetului > -Membru al Consiliului Director ‘ i Director. al Comitetutui Administrativ angajat al Bancii Europene de Investit ee eee =f ir tat Sau agent in exerci int-o institute a Comunitttor intr-un organism specializat asociat ace Bancii Centrale Europene™ aeneeritteeey ae ates (tals ou legislatura 2004-2009, mandatul de membru al 'mentului European este incompati hembr te i bil cu mn: e Parlamentului national” eee Reg eae Membru al Parlameniuivi European are obigatia, potivit ‘egulamentului de procedura, du sa a fost a p4 ce alegerea sa a fos 8 4 u ost notificata arlamentuli, $8 declare, in scris, inainte ce a participa la lucrarile Parlamentare, c& nu detine nici o functie incompatibié cu coa de memory al Parlamentului European, Dac ulterior se constata «1 se Siabiese cA un membru al Parlamentukii exerci 0 functie incom atibild cu cea de reprozentant in P an, acosta ntant ia Parlamentut Europea : ‘ European. acesta (Parlamental), pe baza informatiior furnizate de Presedintele os Constata ca locul este vacant ie cur met Parlamentului European pot ti demisi in cazul in care sunt condenmat 2B Thohisoare pent savarsirea unel inractiun, iterea depindo de reguile electorale le electorale nafionale. si nu Parlamentu European. Boala nu poate det rea vo membru al Parlamentului European” rmina demiterea unui eu an. 7} in Atl in 20 secter cou ul dn 2 sexta Hu 7 ain (2) in Act ein 20 septenone ip:iiwwe europart.europa.euinewsipublic/story_ps 91-2008030287050535.2009.08-08. 200Gb eae 92 7-50578.061-03-10.9 Re Potrivit art. 6 alin. (2) din Actul din 20 septembrie 1976, .membri parlamentului European se bucuré de privitegiile si imunitatile aplicabile in temeiul Protocolului din 8 aprilie 1985 priving priviiegile si imunitatite Comunitatior Europene’. Oe asemenea, prevederi la ofivilegiile si imunitatile membrilor Parlamentului refeditoare inim si in noul Regulament de procedura al Parla- European mentului European. din iulie 2009 jin acest sens. membrilor Parlamentului European, care se ceplaseazé la sau se inapoiaza de la locul intrunirii Parlamentului, nu fe poate fi impusé nicio restrictie de ordin administrativ sau de alta- naturd cu privie la libera circulatie, .Legitimatile care asiguré deputalior fibera circulatie in statele membre sunt eliberate de Presedintele Parlamentului, dupa ce a fost primita notificarea privind alegerea acestora” in ceea ce priveste procedurilo vamale gi controlul schimburilor valutare, guverul propriu fe acorda .aceleasi inlesniri ca $i cele acordate inaliilor oficiali care se deplaseazd in straindtate in misiune oficial temporaré”. in plus, guvernele celorlaite state membre le cords .aceleasi inlesniri ca si cele acordate reprezentantilor guvernelor strdine aflat in misiune oficialé temporara’® Ar. 9 din Protocolul din 8 aprile 1965 privind privilegile si imunitatile Comunitatiior Europene prevede cd .membrii Parta- mentului European nu pot fi subiect al nici unei forme de ancheta, deten{ie sau al altar proceduri legale pentru opiniile ori volurile exprimate in exercitarea functilor for" Totodata, pe durata sesiunilor Parlamentului, membrii acestuia beneficiazé, pe teritoriul statului lor, de imunitatile acordate membrilor parlamentului tarii for, iar pe teritoriul oricdrui alt stat membru, de imunitate fata de orice masura de detentie si alte proceduri legale, .imunitatea se aplica, de asemenea, membrilor Parlamentului European atunci cand acestia se deplaseaza la sau se ‘Asticolul § alin. (2) di fe proces 2 ticolul 8 alin, (2) It a} din Protocolul din 8 apriio 1985 privin€ pruilegile si imuritajie Comunitaior Eurapeno, *Aadicoiu! 8 alin. (2) 5) din Protocolul din 8 aprile 1965 privind privilegite 51 ‘unitate Comuntatioe Eurapene. 93inapoiaza de la locul de intunire al Parlamentului European. Imunitatea nu poate fi invocaté in cazul in care un membru al Parlamentului European este surprins in flagrant delict $i nici nu poate impiedica Parlamentul European sA isi exercite dreptul de a ridica imunitaiea unuia dintre membrii sai”. Totugi. .in cazul in care un membry al Parlamentului este arostat sau privat de fibertatea de Cireuiatie prin presupusa incalcare a privilegillor gi imunitatilor sale, Presedinisie Parlamentului poate tua, de urgent’, dupa consultarea presedintelul si a raportorului comisie’ competente. o initiativa vizind confirmarea privilegiilor gi imunitatilor paramentarului in cauzé Presedintele Parlamentului comunicé aceasta inifiativl camisiei 51 informeaza Partamentul cu privire la aceasta’. in cazul in care un membru al Parlamentului este obligat $4 apara in calitate de martor sau de expert, nu este necesar sd se solicite ridicarea imunitatii sale, daca persoana respectiva (membrul Parlameniului): .nu este Obligata sa se prezinte ia 0 data sau intraun moment care impiedica sau afecteazé exercitarea activilaiil sale parlamentare sau poate s8 prezinte © declaratie scris& ori de alta natura care nu afecteazd Indeplinirea obligatiiior sale paramentare™. sau .nu este obligata s& depuna mérturie in legétura cu informalii obtinute in mod confidentiat in timpul exercitarii mandatului sdu pe care au considera necesar si le divulge’ In conformitate cu Decizia Parlarnentului European. din 28 septembrie 2005, do adoptare a Statutului deputatilor in Parlamentul European (2005/684/CE, Euratom), deputatii sunt liberi gi inde. pendent : Poirivit art. 9 din Statul, deputatii beneficiazé de o indemnizatie -Problema salarillor sia alocatior (...) a devenit una extrem de controversaté in ultimii ani, Egecul continu din partea statelor membre de a ajunge la un statut uniform al deputatifor (...) a dus (...} Arica in Protocolul din 8 apnlie 1965 wind powiogsle gh imum Comunitaior Eurapane. * aitioolut § alin. (4) din Reguiament de proce: Adticolul 7 alin. (6) din Regulamentul ce procedura la diferente imense in ceea ce priveste salarille de baza ale membrilor din diferite state". Pana in anul 2009, salariu! deputatilor era platit de caire statele din care proveneau si era egal cu salariul pe care 1) pimea un membry al parlamentuivi din statul respectiv’. Aga se diferenta de salarizare intre deputatii eurapeni, Ins3. odata cu intrarea in vigoare a soului Statut, sunt aplicabile prevederile art. 10 poirivit c&rora .valoarea indemnizatiei este de 38.5% din salariul de baz al unui judecdtor de la Curea de Justitie a Comunitatilor Europene”. ,Indemnizafiile acoperé cheltuielle generale (facture telefonica si taxele postale, achizitionarea, utilizarea gi intretinerea echipamentului computerizat), calatorile efectuate de caire depulali europeni in cadre! Uniunii Europene pentru a participa ta reuniunile oficiale ale Parlameniulii European gi sejurul in cazul reuniunior oficiale ale organismelor parlamentare pe care deputalul in cauza le deserveste gi care sunt organizate in cadrul Uniunii Europene™. Pottivit roului Siatut, .pe Inga uniformizarea salarilor, Parlamentol European asiguré o mai mare transparenta privind chetuielile si pensifle Vechiul sistem este iniocutt cu unul bazat pe rambursarea cheltuelilor de caldtorie ale depuiatior europeri, in locu! unei diume fixe, rambursérile se yor face numai in baza costurilor suportate efectiy~ Cel peste 1500 de asistenti perlamentari, care gi destésoara activitatea la Bruxelles, devin 0 categorie special a personalului din institutile Uniunii Europene, in sensul c& acegtia au contracte femporare, durala avesiora flind echivalenta cu cea a mandatulul membrilor Parlamentului European (5 ani). Asistentii parlementari au aceleagi beneficii sociale ca gi personalul din celelalte institut, iar contractele si salarile sunt gestionate de servicille Parlamentului Richard Cotbelt, Francis Jacobs, Michast Shackiston, Parlamentul european, ed. a Via, E, Montory Oficial. Bucurest. 2007, p. 99, De exempls. a anui 2003. un deputat italian auea un salariu de 11.779 € Hund, unul german 5.878 € flung, unui brkanic 7.218 € funa, in ump ce un depatat din Spania Deneficia ce 2.540 € luna, ‘ar unul din Portugal cofinea 3.448 € fund (potrivt 1u! Gyula Fabian, op. cio. 188, nota de subsot nz 245). * hltpsfnarw europa europa eulnews/publiclsiory_pagel007-50576-061-03-10-90 #-2909030287050535-2009-02-03-2008/detaul_re.him * hitp:mww.ouropatlauropa euinewsipubiSiory_pegel008-57509-201-07 4-200806288T057487-2008.20.07-2009/defauit_to.him‘Re Contractele asistentilor rlamentan, ir aesonate de cate organeme spanaivate i ay eee unt pentru respectarea dispozitiilar nationale fi Sarresssaiomns in cazul in care un Gepulat tulburé br beste Sanciont pin ratogeren erent la ewart unaeeee Pa one: compromite buna desfagurare a dezbaterit Bea fara ments European Poate suspenda sedinia. caine it lui, Sanctiunea licata itatul . musts: pierderea are la ingoromra ia pote Const in pentru © perioada care poate sa dureze intre ou eee. 2ile consecutive (fra a aduce atingere dreptu ee 7 Ssiuna pena) sau supineea nats Cento wee 8 el propunri de suspenare sau 36 roagere& merase a putatii europeni nu participa i: 2 : plenare, anumite indemnizatii ie sunt redus: ie jumatate din 2. Or i i ‘Ganizarea si functionarea Parlamentului European Organizarea si functi i onaree Parlamentului £1 ecoment pn TrataileUniun eucpese a on nee @doptal cu majoritate de catre Parlament insusi aoa Parlement! European eupinge > un Birou; - Conferinta presedintilor; “coms - cru potice partamentae "bio henw cucpar europa eune 2QP80626S7057487-2000.20-07-200tetauh a in 8 207 07-90-50 tp:ilwww.europar!.europa.euinews/e itor) ps ¥-200803028T0505%6-2009-02-99 00a oP 96 '007-50576.067.03.10.99 A. Pregedintele Parlamentului, cei 14 vicepresedinti gi cei 5 cnestori sunt alesi de Parlament prin scrutin secret, pent: 0 pe- fioada de 2 ani gijumatate, Ei formeazé Birou!, in cadrul céruia cel 5 chestori au Un crept de vot consuiatv B. Noul text al regulamentulul a inlSturat Biroul legit (care era format din membrii Biroului si pregedinti’ grupurilor politice parla mentare), fiind inlocuit de Conferinta pregedintilor'. Conferinta este compusa din pregedintele Parlamentului si din pregedintii grupurilor politice parlamentare. : Presedintele este cel care se ocupa de totalitatea activitatlor Par- lamentului gi a organelor sale, prezideazé sesiunile plenare, reprezinta institutia gi exercita prerogative in cacrul procedurli bugetare, C. Parlamentul infiinteaza comisii permanente, in prezent, exista 20 de astfel de comisii. Comisille pregatesc lucrdrile Parlamentului, elaboreaza rapoarte si mentin legatura cu Comisia 9i Consitiul fn intervalul dintre sesiuni ‘De asemenea, Parlamentul poate infinta comisii femporare, gentry operioadd de 12 luni, perioada care poate fi prelungita printr-o decizie asa Regulamentul Parlamentului a prevazul, Incepand cu anul 1981, posibilitaiea infintarii unor delegati’ interpariamentare; aceste de- legatii sunt chemate 88 joace un rol important in contactele externe ale Parlamentului si In cooperarea interpariamentara Parlamentul European poate infiinta si comisii parlamentare mixto, cu participarea parlamentarilor din statele asociate la Comunitate sau din statele cu care sunt angajate negocieri de aderare D. Membnii Parlamentului pot sa se organizeze In grupur politice, dar exista gi deputati neinserisi Odata alesi si dupa verificarea prerogativelor. deputatii se pot organiza in grupuri politice, pe baza afinitatiior police’. In cazul consttuiré unui grup politic, deputail in cauzd recunosc ca au aceleasi Jost Rideau. op. of. p. 305, ? Amicolul & din Siatut 97afintati poikice. .Numal in situalia in care deputalii in cauzd neaga cA au aceleasi afinitati police este necesar ca Parlamentul sa aprecieze dacé grupul a fost constituit in conformitate cu regulamentul” Un grup politic este constiuit din deputati ales! in cel putin un sfert din statela membre, Numérui minien necesar de deputal pentru a constitu un g1up poltc este ce 25. Un deputat poate apartine unui singur grup politic In urma alegeritor din iuna iunie 2009 s-au constituit urmatoarele gtupuri politice partamentare: ~ Grupul Partiduivi Popuiar European (Crestin-Democrat) - Grupul Atiantei Progresiste @ Socialistlor si Democratilor din Parlamentul European: ~ Gruput Alian {ei Liberaiiior si Democratilor pentru Europa: Gruput Verziior/Aliania Libera Europeand: - Conservatorii si Reformigtii Europeni: - Grupul Confederal af Stangii Unite Europenel/Stanga Verde Nordica, ~ Grupul Europa Libertail si Democratiel + Deputali neafiiat Durata legislatuni este de 5 ani. Articolul 228 TFUE* prevede c& Parlamentul tine o sesiune anuald; se reuneste de plin drept in a doua zi de marti din luna martie $i fine, céteodata, sesiuni supli mentare mai scurte. Parlamentul poate ff convocat, cu titly exceptional. la cererea majoritati membrilor sai sau a Consifivlui ori a Comisiel sau la cere- fea unei treimi dintre membri sai Dezbaterile Parlamentulvi sunt publice. Parlamentul este asistat de un Secretar general, care se gaseste fa conducerea Secretariatuui general. | Aatcolul 30 alin. 1) din Ragularentu se procedura, ® Grupul Partidulus Popuiar European are 264 de deputai, pe locul dei situandu-se socialist. cu 161 de membri, Libera au 69 de deputatl ° ei 3 do depuiatii europeni cin Romania Sunt afta, dupa cum utmeaza: 14 eputati europeni fac parte cin Gruoul Padidulul Popular European (Crestn-De Imocrat: 11 deputati europeni s-au inscas in Grupul Aientei Progiesisie a Soviatistior Woeratior Gin Pariamentul European: § deputeti europeni sunt in Grupul Allanjel erator sf Democratior pentru Europ, far 3 deputaly europeni au s-au afiat, “Yon, art, 196 TCE, 98 Lucrarile Parlamentului se desfasoard in trei orage diferite Secretariatul se gaseste la Luxemburg, comisitle parlamentare se reunesc la Bruxelles, far sesiunile parlamentare au loc la Strasbourg cu sesiuni suplimentare la Bruxelles, 3. Rolul Parlamentului European Parlamentul European exercita, in mod tracitional, un rol consul tativ in elaborarea actelor juridice ale UE si nu are, deci, puiere slativa deplina in sistermul Uniunii ee kingul tnpull, Parlamentul European dobandeste putere bugetara si de codecizie' i: : ‘Obiigatia de a consulta Parlamentul European s-2 intensificat dupa Actul Unic European prin procedura cooperaril, lasénd Consi- livlui uttimul cuvant. Parlameniul este chemat sé dea un aviz conform pentry icheierea de acorduri intemeiate pe art. 217 TEUE? si acordurile de aderare dup Actul Unic European, De asemenea, Parlamentul exercité un control politic asupra Co- misiei: conirolul se poate finaliza prin votarea unei motiuni de cenzura impoiriva Comisiei : Polrivit ait. 14 alin. (1) TUE, Parlamentui European exercitd, impreund cu Consiliul, funotile tegistativa si bugetard. Acesta exerchté functi de control paltic si consultative, in conformitate cu exigentele prev8zute in tratate si alege pregedintele Comisiei. La alineatul al 2-lea al art. 14 TUE. se precizeaza c& .Parlamentul European este compus din reprezentantii cetétenilor Uniunii Numérul acesiors nu poate depasi gapte sute cincizeci, plus presedintele. Reprezentarea cetdteniior este asiguraté. in mod proportional descrescator, cu un prag minim de gase membri pentru fiecare stat membru. Niciunui stat membru au i se atribuie mai mult de novazeci si sase de locuri” Tratatele din 1970 51 1978, 8 Vimar. 310 TCE, 99Membrii Parlamentulut European sunt alesi prin vot universal direct. liber $i secret, pentru un mandat de cinci ani in mod similar Consiliului gi Comisiei, Parlamentul European este asisiat de un Comitet Economic gi Social si de un Comitet al Regiunilor. Comisia poate asista la toate gedinteie si, la coreroa sa. este audiata, Comisia réspunce oral sau In saris la intrebarile pe care i le adreseazé Parlamentul Ewopean sau membri acestuia, De asemenea, Consiliul Europesn si Consiliul sunt audiate de Parlamentul European in conditile prevazute de reguiamentul de procedura al Consiliului European gi al Consiliuii Tratatul privind Uniunea Suropeand a institutionalizat interventia Parlamentului European in procedura de numire a membrilor Comisie’* Dreplul de initiativa ai Parianentului @ fost recunoscut partial, Tratatul privind Uniune Europeana i-a atribuit, in mod oficial. dreptul de a care Comisiel sa elaboreze aropunerri Dreptul de a examina petit’ a fost in mod oficial recunoscut Parlamentului European de nove texte care rezult& din Tratatul privind UE: Parlamentul European alege Ombudsmanul European (art. 228 TFUE) si poate constitui o Comisie de ancheté potrivit art. 226 TFUE. Sectitinea a ill-a Consiliul European Consiliul European este prevazut, pentru prima data, ca institutie, prin Tratatul de la Lisabona, de modificare a Trataiului privind Uniunea Evropeana, Potrivit art. 15 TUE, ,Consiliu! European este compus din sefli de stat sau de guvern ai statelor membre. precum si din presedintele sau gi presedintele Comisiei. inaitul Reprezentant al Uniunii pentru Articolul 14 alin. (1) TUE. 100 afaceri exteme si politica de securitate particiné Ia lucrarile Consiliului Europear’ Spre deosebire de Consiliu, acesta nu exercité funati legislative. Rolul sau este acela de @ oferd .Uniunii impulsurile necesare dezvoltarii acesteia gi de ai defini orientate gi prioritatile politice generale” Presedintele Consiliului European este ales, cu majoritate cali- ficatd, pentru 0 perioadd de doi ani si jumatate, cu posibilitatea reinnoirii mandatului o singuré data. Alin. (5) al art, 15 TUE, prevede faptul c8, .in caz de impiedicare sau de culpa grava, Consiliul European poate pune capat mandatului pregedintelui in conformitate cu aceeasi procedura™? Presedintele Consillului European nu poate exercita un mandat national ‘Atributille pregedintelui Consiliului European se regasesc in atin (6) al art.15 TUE. Acestea sunt urmatoarele: - prezideazé si impulsioneazé lucrarile Consiliului European: + asiguré progatirea gi continuitatea lucrarilor Consiliviui European, in cooperare cu pregedinteie Comisiei si pe baza lucrarilor Consiliului Afaceri Generale: - actioneazé pentru facilitarea coeziunii si a consensului in cadrul Consiliului European: - prezinté Parlamentului European un raport dupa fiecare reuniune a Consitiului European; - reprezinta, pe plan extern, Uniunea European in problemele referitoare la politica extern si de securitate comund, fara a aduce atingere atributilor inaitului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri oxterne gi politica de securitate Consiliul European se intruneste de doua ori pe semestru la convocarea pregedintelui sdu. Cand ordinea de zi o impune, _membrii Consiliului European pot decide sa fie asistati fiecare de un ministre $i, In cea ce i priveste pe pregedintele Comisiel. de un ‘Aticotu! 15 alin, (2) TUE * aticolul 15 alin, (3) TUE, 401membru al Comisiei”. Atunci cand situatia o impune, presedintele | convoacd o reuniune extraordinara a Consilivlui European Membri Consifului European se pronunt& prin corsens, cu exceptia cazului in care tratatele dispun altfel Sectiunea a IV-a Consiliut 1. Delimitari conceptuale A. Consiliul — a aparut pe cale conventional, prin Tralatele institutive, avand, la ineeput, denumini difente: Consiliul Special de Ministri (Tratatul instituind CECO} gi Consiliul (Tratatele de la Roma, instituind CEE si Euratom). Dupa unificarea institutilor, prin Tratatul de la Bruxelles (1965) — Cunoscut in doctrina sub denumirea de Tratatul instituind un Consiliy Unie si o Comisie unica, acesta s-a numit Consiliul de Ministr. Oda! cu intrarea in vigoare @ Tratatului de la Maastricht. institutia isi Schimb& Genumirea th Consiliul Uniunii Evropene, denumice pe care © Poarta pana la 1 decembrie 2009, cand a intrat in vigoare Tratatul de la Lisabona, data de la care se numesta. simplu, Consilil B. Consiliul European a fost infiintat prin vointa sefilor de stat si de guyern in anul 1974, cand acestia au hotérat s& se intdlneasca, Cu regularitate, improuna cu ministrul lor ce externe, cu pregedintele Comisiei si cu un vicepresedinte al acesteia Consifiul European nu trebuie confundat cu institutia decizionala (legisiativa), Consiliul, Criteriile care disting cele 2 institutii sunt a) Criteriu! aparitiei: > Consiliul European a aparut pe cale neconventionalé, adica rin intalnirle la varf ale gefilor de stat si guvern: ~ Consiilul a apérut pe cale conventionala, fiind infiintai prin Tratatele instituiné Comunitatile Europene b) Criteria! componente’: ~ Consiliul European are in componenia seti de stat si/sau de guver ai statelor membre ale Uniunii Europene; presedintele 102 Comisiel Europene: Ia Intruninie sale participa si naltul Reprezentat al Uniunil pentru ataceri exteme si politica de securitate. tft ~ Consilit! are in componenta, pe de o parte, ministrii afacerilor externe gi, pe de allé parte, pe langa ministrii afacerilor externe, si minigtsli de resort ¢) Criteriul atributiiter indeptinite ; - Consiliui European este o institutie avand caracter politic; 2 este legislativul Uniunil Suropene. Const Curspean co notte & un cu rdbuie confuncat cu Consiliu! Europei ~ organizatie internationala, regionala de sine Sonal Curops 3 Tonia in anu! 1949, prin sernarea, de eatre 10 state’, 1a Londra, a Statutului organizatiot. Consiliul Europe! reuneste statele europene intr-o unitate mai stransa. in vederea salvgardéri si promovart idealurior si principilor care constituie patsimoniul lor comun si favorizeaza progresul lor economic $i social : ut in prezent. Consiliul Europei cuprinde 47 de state membre, printre care gi Romania® : ace Orie stat european poate deveni membru al Consiliului, daca respectd gi intruneste cerintele statutului Sediul Consiliuiui Europel este la Strasbourg. 2. Componenta Consiliului Consiliul reprezinid toate statele membre. Ca institutie interguver- namentala, exprimé legitimitatea statala a Uniunii Dela 1 ianuarie 2007, Consiliul este compus din 27 membri. Potrvit ar. 16 alin. (2) TUE, ,Consiliu! este compus din cate un reprezentant la nivel ministerial al fiecdrui stat membru, imputemict 88 angajeze guvernul statului membru pe care il reprezinta $i s: exercite Greptul de vor aigis. Danemarca, Franta, Wanda Nonegia 5 Suecia cee fa, Logea nr. 64/1880, Romania a aderat ta Stati acest organiza sntemationae, Gevening stat membr, Gxembug, Olanda, Marea Britanie, 103Componenja Consifiului este variabilé. in functie de ordinea de 21°, Cele mai freovente sunt formatiunile afaceri generale, agriculturé. economico-financiara Daca afacerile generale sau cele priving fa relatile externe cer ca institutia Consiliului sa fie formata din minigteii ai afacerilor externe. si atunci poarlaé denumirea de Consitiul Afaceri Generale gi al Relatillor Exteme sau Consiliul Afaceri Generale, afacerile tehnice sunt tratate de Consilile specializate compuse, in functie de ordinea de zi. din ministri de resort ai guverneior sialelor membre. Consiliul Afaceri Generale asiguré coerenta lucrérilor diferitelor formatiuni ale Consiliulul. Acesta pregateste reuniunile Consitiului European gi urmaresie aducerea la indeplinire a mésurilor adopiate. in cola. borare cu pregedintele Consiliului European si cu Comisia, Consiliul Afaceri Exteme elaboreazé actiunea extern a Uniuni, in confor. mitate cu linile strategice stabilite de Consiliu! European, si asigu coerenta actiunii Uniunit Cand Consiliul reuneste ministri afacerilor externe gi ministrii de resort, aceste consilii poarté denumirea de Consii conjuncte: reunirea acestor Consitii a devenit mai outin frecventa. De asemenea, se poate refine recurgerea ia reuniunile informale ale Consiliului, devenite din ce in ce mai rare dupa anul 1988. In conformitate cu art. 16 alin. (8) TUE, .Consiliu! se intrunesie in sedinta publicd atunci cand delibereaza g: voteaza un proiect de act legistativ, in acest scop, fiecare sesiune a Consiliului este divizata in doua parfi. consacrate deliberarilor privind actele legislative ale Uniunii, respectiv activitatilor fard caracter legisiativ 3. Functionarea Consiliului Condifile de functionare a Consiliului sunt stabilite de Tratatul Privind Uniunea Europeana, Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si de regulamentul intern elaboral de Consitiu’ “In anul 1997 cele 83 de sesiuni ale Consiluiut sau tinut In 21 de formatun’ lifes. ? Decizia Consiului 2004/348/CE. Eurstom, din 22 martie 2004 prvind adoptarea regulamentului sau intern 104 Dispozitile regulamentului intern precizeazé medaiitatile de organizare gi de functionare : Functionarea Consiliviui ridicé, ir sedintiei, a modului de doliberare gi a organelor auxiliare ‘A. Potrivit ar. 18 alin. (S: TUE. pregedintia Consiliulul, cu exceptia celei Afaceri Exteme”, este asiguraté de reprezentartii statelor membre in cadrul Consiului dupa un sistem de rotafe egal Declaratia nr. 9 cu privfe ia art. 16 alin. (9} TUE dispune faptul c8 .un proiect de decizie a Consiluiu European, care va Ti adopiaté la data jntrart in vigoare 2 Tralatului’ de la Lisabona, stablleste reguile de exercitare a presedintici Consilivlui, Astfel, potrivit art. + din decizie, iPregedintia Consifului, cu exceptia formatiunii Afaceri Exteme, este gsiguraté, pe o perioad’ de 18 luni, de grupuri prestabilite de trei state membre, Acest® grupuri sunt formate in baza unui sistem egal de ictatie a statelor membre. avandu-se in vedere diversitatea acestora gi echilibrul geografic al Uniunil. Flecare membru af unui grup asigurd. prin rotatie, pentru 0 duraté de 6 luni, pregedintia tuturor formatiunilor Consiliului. cu exceptia formatiunii Afaceri Externe. Ceilalti membri al gripului asisté pregedintia in indeplinirea tuturor responsabiltatilor acasteia, pe baza unui program comun. Membrii grupului pot convent asupra ator aranjamente” Amticolul 2 din decizie reglementeazé celelalte situatii -eferitoare la exercitarea presedintiei, dupa cum urmeaza: .presedintia Comi- tetulul Reprezentantilor Permanenti (...) un reprezentant al statului membru care asigurd pregedintia Consiliului Afaceri Generale’, in limp ce .presediniia Comitetului Politic si de Securitate este asi guraté de un reprezentant al Inaltului Reprezentant al Uniunii pentru ataceri exteme gi politica de securiiate Presedintia comisitor pregatitoare a diverselor formatiuni ale Consitivlui, cv exceptia for- matiunii Afaceri Externe, ji revine membrului gruputui care asigura presedintia formatiunii in cauza incipal. prablema exercitérit pre: ‘A sa vedea. panty puteres Consiluiei de a adopta imornd. 0 ceoizie care vizaazé accesul publiculsi la docu hotardrea din 30 spriie 1996, Pays Bas /Consei, C-58I94 Presedinia acestei lormajiuni este asiguraté de catre Inaltul Reprezentant al LUniunil pantry afacer exteme 5 paliea de securiate ies organizarea 52 le Sale, CJCE, 105Conform Concluziilor intéinirl ministrilor de externe ai statelor membre ale UE, din 12 decembrie 2005, ordinea presedintilor va fi urmdtoarea’ = 2010: Spania, Seigia; ~ 2011: Ungaria, Polonia; ~ 2012: Danemarca, Cipru: = 2013: irlanda, Lituania: + 2014: Grecia, tala: ~ 2018: Letonia, Luxemburg: = 2016: Olanda, Stovacia: + 2017: Malta, Marea Britanie; - 2018; Estonia, Bulgaria - 2019: Austria, Romania - 2020; Fintanda. Ministrul al carui stat asigura pregedintia este desemnat sa pre- gSteasca si sé conduca Iucrarile Consiliuiui. Practica 9 tinut s& accentueze rolu! avut de pregediniele Consilivlui si, in special al presedintelui Constliului Afaceri Generale. Presedintele are rolul de a stabili calendarul presedintiei, de a convoca Consiliul si de a stabil ordinea de zi provizorie’, facilitnd cansensul in cadrul Consiliului implicandu-se in relatile dintre acesta gi celelalte instituti, in special cu Parlamentul European 8. Consitle in care Consitiul voteaza ridica muttiple dificultati Regulilor complexe cu privire ta madalitatile de vot li se adauga problema dreptulvi de veto. Tratatele consacra trei modalitati de a vota, gi anume: a) Majoritates simplé Acest tip de vot nu este solicitat decat in cazuriie limita? | weww europeane.ro 4 Articolsle 1 $12 din Regulamental intern, Adoptarea regulamentui intern: solictarea de studi $1 propuneri Comisie Stablirea statutulu camitetelar, stable eondiifr sia fintelor cereni ge informal de ta Comisie, avizl levorab ia rouniunea nei contevnie a reprecentantion goverelee slafelor membre ovens 106 b) Majaritatea calificaté Mejoriatea. calificata este modalitatea cea mai frecvent pre- vazutd, devenind regula ‘Aticolui 16 alin, (3) TUE dispune: .Consitiul notéraste cu majo- fitste calificaté, cu exceptia cazului in care tratatele dispun altfer ‘Acestei prevederi | se adauga cele mentionate ia TFUE. in acest sens, regasim, dup cum urmeaza - pana la data de 7 nolembrie 2014 se va aplica sistemut institut prin Tratatul de [a Nisa, adicd majoritatea calificaté este realizata aiunci cand 255 de voturi din cale 345 posibile sunt oferite in favoarea actului propus. In plus, statele care au voiat pentru acel act trebuie sé reprezinte 62% din populatia Uniunii Europene. Aceasta conditie se prezumé a fl indeplinité. ins. dacé un stat membru solicité verificarea jndeplinii acestei condi se va actiona in consecinta Incepand cu 1 noiembrie 2014 (...). in cazul in care Consitiul nu notéraste la propunerea Comisiei sau a inaltulul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, majoritatea califcata se defineste ca fiind egala cu cel putin 72% din membri Consiliului reprezentand statele membre participante, care reunesc col putin 65% cin populatia Unienil = tolodata, incepand cu 1 nolembrie 2014 majoritatea calificaté va fi definita ca fiind egalé cu cel putin 55% din membrii Consiliului reprezentind statele membre participante. care reunesc cel putin 65% din populatia acestor state? In acest caz, .minoritatea de blocare (blocaj) trebuie s& inctudd cel pulin numrul minim de membri din Consiti, care reprezinta mai mult de 35% din populatia slaielor membre participante, plus un membru, in caz contrar majoritatea calificata se considera intrunita”. Cu toate acestea, este prevazuté 0 perioada de tranzitie, pana la 31 martie 2017. cand va exista posibilitatea ca un stat membru sa solicite aplicarea sistemulul de vot prevazut de art. 238 TFUE - este prevazut. de asemenea, si un mecanism de vot, mecanism <2 face aplicarea compromisului de la loannina. Compromisul permiténd unui grup de state mai mic decat minoritatea de blocaj sé suspende. temporar. adoptarea actutui respectiv. In aceasta situatie. “anisole 238 alin. (2) TFUE, Aicolu! 238 alin. (3) it a) ea anicolai 238 alin. (3) Ita} gar. 107Consiliul nu va trece la vot. ci va continua s& delibereze. .intr-un termen rezonabit’. daca solicitarea provine de la un grup de state ce reprezinta cel putin 75% din qumarul statelor. incepand, insd. cu 1 aprilie 2017, pragul de 75% se reduce ia 55%, Calculul majoritatii calificate se face in functie de ponderea stabilita de legislatia UE. Astfel, pana la data de 30 aprilie 2004. repartizarea volurilor in cadrut Consiliviui era urmatoarea: ~Germania, Franta, Italia, Regatui Unit aveau cate 10 voturi fiecare: -Spania ~ 8 voturi: -Belgia, Grecia, Olanda si Portugalia ~ -Austiia si Suedia ~ cate 4 votuti, fiecare Danemarca, irlanda si Finlanda ~ cate 3 voturi fiecere -Luxemburg ~ 2 voturi in cazul in care Consiliut statua asupra unei propuneri a Comisiei, din totalul celor 87 de voturi, 62 de voturi trebuia sé fie favorabile Geciziei. In cazul in care propunerea nu venea din partea Comisiei din cele 87 de voturi posibile, pentru adopterea deciziei erau necesare 62 de voturi favorabile a cel putin 10 state membre. in cele mai multe cazuri se vota polrivit prime! formule, rezultand ca minoritatea de blocaj era 2 26 de voturi (29%). Astfei, dacd o decizie nu oblinea decat 62 dz voturi, Insemna cé cel putin 3 state S-aU opus (doua cu cate 10 voturi si unul cu § votur) Aceasta procedura permitea statelor care beneficiau de cele mai putine voturi s8 obtina minoritatea necesara biocajului asociindu-si state care au voturi mai putine. Cele 62 de voluri necesare obtinerii deciziei implicand votul favoratil a col putin 8 state, printre care si al celor care aveau cel mai mare numér de voturl. cea ce cores- pundea cu majoritatea populatiel Comunitati © alta formula a votului majoritar calificat prevedea adoptarea decizisi cu 2/3, votul statului interesat fiind excius. In acest caz, majoritatea de 2/3 era de 58 ce voluri din 87 posibile in ciuda acestor originale gi bine orientate abordéri conceptuale. importanta majoritatii a rmas in practicé foarte mica, Motivul il con- stituie practicarea de catre Franta, in anul 1965, timp de 6 luni, a politicii scaunului got Incepand cu 1 mai 2004, daté la care UE s-a extins cu cele 10 state, Tratalul de fa Nisa. precum gi Tratatul de aderare a celor 10 slate, semnat la Atena, la 16 aprile 2003. au modificat organizarea te 5 voturi fiecare: 108 si functionarea Consiliului. Astfel, in perioada 1 mai - 31 octombrie 2004. numarul total de voturi existent in cadrul Consitiului a fost de 124, majoritatea calificata fiind de 88 de voturi. Dacd cele 15 state membre ale UE ia data de 1 mai 2004 isi pastrau numérul de voturi celor 10 noi state membre le-au revenit urmatoarele voturi -Polonia ~ 8 voturl - Republica Ceha gi Ungaria ~ cate 5 voturi fiecare; -Slovacia, Lituania, Letonia, Siovenia gi Estonia — cate 3 voturifiecare; -Cipru gi Maita ~ cate 2 votuti fiecare. In perioada 1 noiembrie 2004 ~ 31 decembrie 2006, numérul total de voturi era de 321. iar majoritatea caificaté reprezenta 232 voturi jn aceasta situatie, repartizarea voturilor era: Germania, Franta, Italia gi Regatul Unit - cate 29 votur fiecare: -Spania gi Polonia ~ c&te 27 voturifiecare: -Olanda ~ 13 voturi, -Grecia. Republica Cena, Belgia, Ungaria si Portugalia ~ cate 12 voturi fiecare ‘Suodia si Austria ~ cate 10 voturi fiecare; -Slovacia, Danemarca. Finlanda, Irlanda si Lituania - cate 7 voturi fiecare: -Letonia, Slovenia, Estonia, Cipru si Luxemburg — cate 4 voturi fiecare: Malta ~ 3 voturi Tot in aceasta perioadé, statele membre care constituiau majoritatea trebuia sa reprezinte cet putin 62% din populatia Uniunii Europene. Intr-0 Uniune cu 27 de membri, Tratatul de la Nisa si Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE, au prevazut un numér total de 34S de voturi, cu o majoritate calificat de 255 voturi. Repartizarea voturilor rAmane neschimbaté in raport cu perioada anterior mentionaté. in plus. Romania si Bulgaria dobandesc 14 si respectiv, 10 voturi! “In acest sens. a se vedea Protocolul (nr. 38) prvind dispoztile wanton introdus pin Tratatal de la Lisatena (Til I — dispozti priviné majortatea calificata, art. 3 abn {G)] hioilleur lex. europe.eu!LexUnServ.do?uri=99-C:2010-083:FULL:RO:PDF 109Actul Unic European introduce majoritatea peniru competentele noi atributle Comunitati, si anume: modificéri sau suspendéri autonome de drepturi privind tart vamal comun; masurile pentru protectia economiilor (depunerilor!: regimul profesiunilor: libera prestare a servicior: liberalizarea circulatiel capitalurilor: transporturile maritime si aeriene: piata intend, cu excoptia fiscaltéti, a liberei circulatii 3 persoanelor si a masutilor relative la drepturle gi interesele munctorilor salariati pentru care regula unanimitatii a fost mentinuté coeziunea: cercetarea; mediul, cu exceptia anumitor masuri Tratatul privind Uniunea European extinde majoritatea gi la ura toarele domenit: politica comund a vizelor. incepand cu 1 ianuarie 1996: educatia: sénatatea publicé: consumatorii; retelele transeuropene: cooperarea in domeniul dezveltarit: sanctiunile economice: De asemenea. recurgerea la unanimitate a fost ratinuté pentru anumite competente noi si. in special. pentru decizille cele mai importante din cadrul Uriunii economice gi monetare. Tratatul de la Amsterdam prevede majoritatea pentru: autorizarea cooperarilor consolidate; masurite provizorii in cazul afluxului de refugiali: orientdrile in materia couparii tocuritor de munca: actiunile de incurajare a cooperdni pentru ocuparea ocurilor de munca: coa- perarea vamala; lupta impotriva excliderii sociale: egalitatea de ganse gi de tratament intre barbati si femel: sandtatea publica: transparenta: lupta antifrauda: statistica; autortatea independenta privind protectia vamilor: regiunile ultraperiferice: Odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Nisa, votul cu majo- ritate calificaté s-a extins la incd o serie de domenii, dupa cum urmeaz’: coopererea consolidaté: tupta impotrive discrimindii actiunile Comunitatit intreprinse in vederea asigurarii si faciitéri exercitérii dreptului de liberd circulatie si de fiber sejur pe teritorile statelor membre ale UE: azilul, refugiatii. politica de integrare: coo- perarea judiciard in materie civil. in situatia producerit unui incident transfrontalier. cu exceplia aspectelor ce aduc atingere dreptulu familigi; cooperarea intre statele membre: cistorsiunile economice: problemele externe ale Uniunii economice gi monetare: méasurile necesare introducerii rapide a monedei Euro: politica comerciala comuna, in domeniul acordurilor comerciale care au ca obiect ser 110 vicille sau aspectele comerciae ale proprietatii_ intelectuaie: cooperarea economicd. financiaré si tehnicd cu state terte: dispozitile financiare: adoptarea statutului si conditile generale de exercitare a funciilior membrlor Parlamentului European: statutul partidelor politice la nivel european: numirea Secretarului general al Consiliuli si a inaltuius Reprezentant PESC; remunerarea: numirea membrilor Comisiei: infocuirea unui membru al Comisiei: aprobarea regulamentului de proceduré al Curtii de Justifie: aprobarea reguiamentului de procedura ai Tribunalului de Prima Instanté: numirea membrilor Curtii de Conturi. aproberea requlamentului interior ai Curtii de conturi: numirea membrilor Comitetului Economic si Social; numirea membsllor Comitetulul Regiunilor, numirea unui reprezentant special pentru politica externa si de securitate comuna: asordurile internationale: cooperarea consotidatd in domeniul PESC: cooperarea consolidata in domeniul polite’ gi in cel judiciar. Tratatul de ia Lisabona a extins majorilatea la inca 44 de domeni, astfel’: in 24 de cazuri este vorbe despre situatiile In care. anterior Tratatului de fa Lisabona, era solicitata unanimitatea pe: adoptarea unui act juridic {punerea in aplicare @ masurilor specifice spatiului de libertate, securitate gi justitio: controlul frontierelor, azitul imigrarea. Eurojustul, Evropolul; politica extema si de securitate comuna, in cazul propunerior facute de catre inaltul Reprezentant PESC la cererea Consiliului European; modalitatile de control privind exercitarea competentelor executive ale Comisiei — comitologia); in alte 20 de cazuri este vorba despre noi baze juridice, de exempiu cele cu privire ta principiile gi conditiile necesare functionarii servi- cillor de interes economic general, ta regimut de protectie a proprieiatii inteleciuale. ta politica spatialé. la energie. la ajutorul umanitar, la protect vld ete. 6) Unanimitates Volul In unanimitaie conferé fiecdrui stat un drept de veto. Alineaiul 4 al art. 238 TFUE dispune ca .abtinerile. membrilor Poti Not de Lisbonna: presentation générale’ Sursa:_iipvisudes: jolies'Analyse._du_Teaite, de Lisbonne “CE Secretariat Gal Services sridiques pet 414