Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Geologie Structurala

    Uploaded by

    Radu Gerard Dancă
    5 views77 pages
    incompleta

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    incompleta

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    5 views77 pages

    Geologie Structurala

    Uploaded by

    Radu Gerard Dancă
    incompleta

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 77
    INTRODUCERE Genlngia steacturvlé este 9 reomuré a stiin co studierea formelor de aickmfat sf u strueturii interne a eorpur Tovi din constitutia scosctes ferenire precam sf al miscaritor $f deform rilor suferite i eesti Diferitele tipuri de yoci sau asocintii de roci constituie corpuri geo- logice ale earns forme $1 dimensiun: war in Timi lagi, Astiel rocite neilicneatare apac, in mod obismuit, sub forma de sizate care, kn sind! for, pot fi erizomule, inelinals, eutine sau falioie. Rocile magmatic po i fatifocme, cilindroide, Jenticulare seu neregulate. In i jreevent vorputi lentiliforme, stretiforme sau neregulae. ‘Aceste forme virinte sub com se previnuk corpurile: le rusk ex 3h nie porluriic de ayezare in Spotiu ale aceslora sint cuprinse mb numeie de forme de ziiciimint sim forme siructurale. Cunonstevea strucsirii si a dezvollicit stoarfel trestre se reulizcozit pe baa anutizet geometrice, cinemiatice si dinimice a farmeler struct fuirste. Anatize geometric’ consti in stabilirea formelor gi 0. dimenstunilor corpurilor de rock Hlintr-un sect A se: si relatillor gcometrice dintre acestea, Amaliza geometrica se bazeazA pe datele obrimute prin cervetari geologice de leren, precum gi pe datele ob- foraje gi ucrari miniere axn prin cexcetiri geatizies. Trebuie i fed nu se reauma Ia culegerea si inven Ya carictoristicile geometrice gh relaiile spaliale ale Tormctor structucale; ca implied si o interprelare #i corels: w acestor infarm a acumuléris lor, in vederea objinerii unset imogini de ansembtu, unitare, % constitutiel geolagice a regiumil cerce: Wine (ae se reprezinlé grafic pe Gril si seetluni geologice, C jit metodeioe de cereatare pe teren #1 de reprezentave prufick 1 str sedarlei teresire se ocupg o ramuré relativ tindrd a geologiel strue Ie xi ssuume cartografia geolnaiel Anatiza cinematics, cea de 2 fova treapté in esremtares structucii ei texestre, const In suiliul migcivilor si deformicilor pe eare le-im stferit eorpurile de roel in timp geologic, Cu alte cuvinte, zmatixa cinematics urmaregte tp primnl vind reconstituieva mecanisinulul de for= inte a diferitelor lpuri de structuri. Ha ce bazeaza pe datele emalizri rierea Informatilor veferitoa 9 Seametrice « corpurijor de ravi, raporturilor spalisle dintre cle $i pe ftudiul taturor urmelor miscérii $i deformérii imprimate in caractmedlc formatiunilne geologice. Un alt obirctiv imporiant al analizei cinematice este recanstituirea suecxaiunii 19 timp a diferitelor procese gcologive: care au conus la ape Title formelor structurale existente intr-v regime cereviall. Din. panel ste vedere tineratic se pot doosebi forme structurale sina siructiry pee mare, care au aparul coneomitent eu genexa eorpurilor de roel el anne: jar secundare, reewhate prin deformures unor structuri peimure, be cAeiiply, un strat orizcntal este forma primar de zicimint anne mel sedimentare, in timp ce 0 euta este o structara secumdark Analiza cincmalici wméreste, de axemenca, stabilirea rvlatitlor din He mibelcite ai deformarite sulerite de diferttele corpnirs de toch, qh alle Ferwrriene geoiogice, cum sint fenomencle imagmatice sia annie deporitelor sedinentire. Sub siccal ampect se deoscbese, te exemplt, Ter iene unaginiti¢e antccinenmalice, sineinematice, tunlicinemstiee el posts reste stobilirca ualueii mecaniee, a intermititil, Prioniirli si a punctelor de aplicure @ fortelor carv au determinat defor juares carparilor de roci. Acewsta se realizeardi prin corelarea rrvitlites Gi, nallaei geometrice si cincmatice en datele experimeniale priviad wo, Gul de comportire, moi duclili sau moi rigid, a diferitelor Ujuet ae feel supuse Unor contpresiuni, distemiuni sau torsiuni in dilerie com, \litit de lemperatura, prosiune, uniditate eto, Deformarcs rorpurilor de ruci si aparitia structuril fi determinaté de ac\iunes wnor forfe de origini foarte cetegoric de forle » constituic forlel exegene, care ist Be molanE Ble pot determina deformari aie rocilor prin vontractic Yime fermicd, prin Mdratare st deshidewtare ete. Cele mal imporeante Aglormat! ale corpurilor de rori sint Insi generate de fortele cadogere Guiuite $ forte teetonice. Acestea determini migcarea wnor velune treet der i Si, respeetiv, ale Tito Neumblal procesclor yeuxlinamice Ja scar planetarii si-a ginit o ex Prfcatle unilara ta cadtul conceptului tectonic globule sau ¢ teclonie Pldcilor. tn acest cemcops, procisels de deformare ale companion de ey Gin Scourta erestrd eint’ determinate: de mietrike convergente, aves rin efldurii in interioral Ser ont ae Calisame ale plicllor litosferice, migeati determinate’ Gul lor, de distributia seaniforma a maselor x planetei, 3) Gorelarea acestara cu informutille privind virsta face “ie migeare: wxluc 1a reconstituiren evoiutie! in timp si spatiu u unm Seclor al scoar{ei terestro, adicé a istoriel tectnnice a seotoraial renpectiv. a0 Motadele geologici structurale, Tu studiul structural-geologi¢ al umei rogiuni sint ulitizate-diferite metode de corcetare, care Wariaad in Tnclic de obicetivele urmarite. Observatia direct pe teren si analiza compacativa a formelor de 72 caming ale corpuriior de rici este metoda de bazi pentru obyiaerea in formaliilor de ordin structural. Observafiile si masuravorile efectuite veren In deschideri naturale, in cariere sew fuerdti miniere permit del mitarea corpuriior de roci, stabilires relajiiior geometries dintre ele repreaenlara lor pe hati geologice. Deseifrarea structurit imlere a carpurilor de ei si stahilires conditii- Jor In ear# a avut loc deformarea corpurilar respective se bazeaza po da tele obtinute prin metodele analizei microstructurate ind ca obieot stuciul foliagilor, Liniatiilor, microcutelor, fisuratiel etc. Anuliza yelroxtrueturalii, care’ se bazcazi pe studiul ‘microscopic 1 modificirilor suferite de mineralele dim constiiutia rocilor ex urine aotormy tului sulerite de aeesten, contribuic, de ase . lor de defurmare, in special, a corpuritor de roci mai mult su mai putin metamorfozate. Cunaasteres structurit de allinchne a siaar|ei torestre se reolizeazk prin anclizs, corclarea si interpretarea datelor rezultate din ofieervafiile electuste asupra aflorimentelor, a datclor de foraj si a datelor obtinure prin diferite metode de cerceiare yeofizici. Rozuliatele apliedrii, acentc’ inelode se exprim& grafic prin construirea unor sectiunl geologic, & uno" har$f structurale (cu tzobato), 2 harfilur de grosime (cu izopachite) a kit filor palcogcologice (de descoperta), a hartilor litofaciale, 2 hartilor ps Jeogeomorfologice (ale reliefului ingropal) ele. Metoda experimental gi-a gisit uncle aplicatii in studin! camportic rorilor 3i mineralelor supuse la diferite conditii de presume gi tempo: raturd, Pe aceasti cule, iw fost obfinirte date importante privind dina- mica procesclor de deformare. Prin modelarea experimental, adicé prin Tepraducerea I xeari faurte mnie a usar procese de eulare’ de Faller, sau de diapirism au fost obtinute informapii privind modul si condiliile 17 care san desfigural procesele respective in naluri, Aplicarea eorects @ acestel_metode necesité respectarea principiului similitudinii me nice, care st fost exprimat de Reynolds pein formula Cy Cay in care: C, este rapertu! dintre viscozitates obiectului natural si cen 1 muterjulului ulilizal in modelare; Cy — reportul dintre greutatea speci fied a objectului gi cea a materialilui utilizat in modelare: Cy — rapor Hintew Jungimea obicotului din natura si cea a madeltihiis C, — raporiul Sinire durata proeesului natural i cca a procesulut de modelnre. Foto sirca avesiei metode are avantajul ci permite olservurea desfisunirlt tn timp 2 procesului de deformarc, observarc care nu este posibilf in na tra, dati find dort furle mare procenclor de deformare naturales Cunoasterca modului de manitestare a migearilor scoarjel in prezant $1 in trecutal geologic mai apropiat xe realizar prin melodele goods xed, gomorfologic’, volumetrica, n Metudu gectesice permite determinarea vitezelor de ridicare war de coborire a scourtel prin compararca rezultatelor unor iuerri de nive ment efectuste Ia unumie intervale de tinp, Pe aceasti cale a fist xi DIlLIA de exemplu, existenja unor miseari de coborire a scoartei ea vitezo die Itt mmfan in zona orayului Foesaail sia unor ridiediei de 4—: in zona de nord a Carpatilor Orienuili rami Metde gcomorfologica se bazcazk iat profilulut longitudinal 21 viitor $i a} teruselor Muvinlile, & varitied in timp it Tiniel sarmutni, craselor de ivbyaziune marina emerse § submerie ote, Metota volumetric consti in’ detrminarex volumului depozitelar terigene acumulate Int-un anumit interval de timp in cadrul unei de presiue ceestuia la suprafata amet sues is anuteriaalat ¥, Pe aceasté cole pot fi obfinute informatii privind in rilor sricl sursd gi, respectiv, inlensitaira snigcdrilor getive munifestate m caelent buzimului de eedimentare.. Pentru profucrarea informatillor microteclonice si de petrologie struc~ matemsitice. In ultirmi uni, & mph din ce fn ce mai lorgi-o prezinté utilizerce calculatorulud in rezol- varea unoe probleme ale geolagiel structurale ca: maelares. talon mor procese tectonice, prehicarea unor volume mari de imfocrat privind positia in spatiu @ diferitelor elemento structurale st elabururese me sim at anor hiinfi elructrral Tagaturile geologie’ structurale cu diseiplinele inrudite. Q important mijort pesira desifraress siructarit gevlogice 1 une) regina presinta cunoasterco: stratigrafied acestoic, Astiel de exempiu 0 scric de strate faire predinla aceeasi directie gi inelinare paste rprezcnii a stnvetn monoclinala concordanté sau discordant’, cutaté izeclinald, su. tala in fanetic de virsta diferitelor stiute din conpouenta ef, Pe de ult® parte, pe hans ier struciuraie dintre formatiunlle yealogice os cag cone.uait privind virsta relativa a acestora. Tn activitlen ue eerevtane geulugicd mnt pos clarifies strurtara si svolutin ferionics a unei rogiuni far o descifrare stratigrafiel avestela, aupit eu 31 isloria proveselar ele seditientare nu pov fi pe doplin chueie: uo studiu i formelor yi relajiflor structurale prvcum gi al misezcflor sere lereskree eure soa manifesta in megiunea spective, hn deavoliarca geologic a uni evstiuni tit in cimpul depunerti sevislor sedimentare (shndepozttional) elt sf dip umularea acestora (postlcpozitionc). Migediile sindepox!tionale ile sconrtel sev reflect in varintiile Ine 41 de facies ake Gepoziteia iar cele postdepozitioniic sc reficcki in moctologia cutelor, st falillor, Aiscomdantelr ete Petrologia arc, de asern separlel_actioneazit ea, logue stinse cu Zoologia strucsucala, ec Torna si orientires in spsttin iw minerakelor iin emustitutia Une rocl metamorfice sint infhientute de stress ia care 1 fast suipucd oot respectiva. De aceea cunoasterca orientaii_ predominate @ componentelor Itinowulngice mle cocitor este indispensibila penkru iuielepertiy rneeith he, malui deformirilor interne suferite de acesten. Be de alti parte, formeic 1 siructundle 3%, vespeetiv, modurile de defornare a unor volume muri de ci sink influcntate de’ proprietatile fizleo-mecanice, care la rindul Jor Sink determinate de caracteristiclic lor pelrogiatic, Astfel in Lungul xo nelor de variatie relativ brusci fuciesurtlor in regiunile cutute se con= skit si Yariofic relatiy bruseé a modului_de deformare. De excmplu, seriile constituite din strate groase de gresit gi eonglamerale formenzin In general, cute largi in tirap ce seriile de sisturi angiloase formenza cute strinse, adeset izoclinale. Daca ascimenea sevii se suprapun, se Individua cord dizarmonii de culare cace reflect contrastul de proprietifi me canier dire ele. © siti diseipling care precinta Iegaturi cu geologia structurela este geoxunfolagia, Obserentile de teren int demonstrat et formete struclic ale aldturi de encactezele litologice au o influenta importanta asupra re- hehuht veyfunilor Ne ares e bund cunowstect a slructurit #1 & evolutiel snigcdrilor seoartel conwribuic in mare maura la explicarca yeneze) for meior de ovliel In acelesi timp analiza caracleristieilor geomorfologics ale torenuini permite descifrarea structurii acest Rolatitie dintre formeie de relief si farmele struchirale apar deasebit cle pregnant ye serofoiograme si sefelitograme. Analiza stereoscopiea a scestor imagin} constitinie una din nieledeit moderne de elaborare a har= sllor goologice si de interprotare a structurii scoarjel terestra Gcoiogia structucali are legaturi st eu gealngix zaenmintetur de xub- stonte minercte tite intrucit réspicwlirea diferiteior elemente utile in scoarfa teresira este comtrolata im mare miisuri de anurtile clemente siruciurale, Astful localizarea zaedimintclor de petrol si gaze este adesea sirins legal de existonta unat holliri anticlinale, a unor eule digpice, a@ unor moneclinale fablate ete. Zicimintele metalitere Tiloniene sint can trohitr de existent uno frariurt ale seoaried terestee, analiza struciurald tome © coryerit sub aetiunes caren a Guletii aplatizati, care se dispun oblic sub artinnea curentului, in ERMus (orienlare In apart. cu axele a lungi ale galefilor) sau tn qn acelash sens (orientare in raport cu axele ¢ scurte ale galetilor). Aceastit proprietale a vlementelor eplatizate dinkr-un cangle~ mmerat paste da indicat tlie privin directia de sport a sedimentolor, dar ea se poate uliliza numa ca 0 indicatic statistic’ si hucnai dupi ce a fost de- tecminat eu mull grijé imodul de dispimere & ge fctiler in raport eu agen tal de transport Siructuri interne for- mate prin aetiienea gravi- tafiri. Tn mediile de s2di- mentare ce adincime ma multe din sedimentr xe prin transport sub setiuniea get vilatici. Acest proces sare loc inkernaient sf eatastro— fig, prin deplasarea rapid it josal ponte: sume! mae siti de sedimente, pote aircon Pen aleve a Transportul de mash prin gruvitatie este raportat de obiect ta proce= sul de resedimentare. Procesele variate de transport prin gravitatie st fost clasificate pe baxa dexagregirii inlerne a masel de sodimente in miy= cave $i anume (ig. 3.9.): — caideri dee 10ci (rock Fat), in exer frayinenie de rock de maxi dimen se mitea prin cidere labora, depositele Formale sind gro re) aut oli stolite (stiwevatice); — Alepoxite de ashimersiee perccrre i i p {slide $3 Skemp), in care oma: z Sas Gia sedimete semicon | gE = Ste ne mma dea mf Ey a. ga unr plow Basal de ea Aidartear), mersninarss 7H NS intro recent’, iermenit de ing si waluaiping sink Ripreape sinonimi, et toate e& rocesu! de ,sliding* euprin- de deplasiri Talerale le mae sei de sedimente, iar cel de _slumping* cuprinde si de- FRecaere rember heore AT einteroret cee —} Fecmali intern) ener 46 fic rotatie ale fragmentelor TES $ de roel sau ale pachelelor de» eas” S15 strate oy F ~ curgeri_yravitationaie | "E"* | dis sedimente. (sediment gra ' vity flow=mass flow), un i ia termen general ntilizat pen- tru cirgerea unui amenire | aly de sedimente si fliid In care |ebulhtte stratificatici este ile pawn lipuri de eurgeri gravilatio- nale de sedimente, functic de mecanismul suportulus grs- nulelar: curger! de fragmente {debris flow} in care clemeniele clastice sint suportate de matris de sodimente Muidizate ([luidized sediment jluw) in care deplasirea sedi mentelor se face prin scéparea fiuidelor cin pori; curgere granular’ fgrein flow) — interac\iune granul le geanul; curgere de turbidilale [tuer- bidity Slow) prin turbnlonti fluid’. Toate aceste moduri de transport dau nagtere Ia sedimenie cu struc uni interne tipico, care pot fi recunoseuto In sedimentele vechi. Cunaas- teres acestor structuri gi deserierea lor corecta este extram de impo tantd pentru deseifrarea struelurilor geologier, penteu a nu fi imtevys tate, at Tenomene generate de migelirile iecionice cam produg cute < Guruad externe, Pe suprafetete de strat, In jsartca inferfoarA suut superioww, se formeaza, In sicuinite condiffi, proluberante sau anineltrt spPtlierite mérimi x forme, cnoseule sub numele generic de shiero- glife®, jutind fi meconouiife (latorate acyunit eueeantce a euren{ibar s Saluriles) si bioglife (detorme activiuatit diferitelar vieyuitoare) fneeredile de sistenwhizare a structurilor externe, datarate sul cereelitorl, im enna 12 elaboraren unor ciasitiedri complicate, eave ut Itc cd 'eaprinda tile aspeciele sedimentinlagicn, dar sint fonrke grew dl ut Bzat prc Voiat th considevatie erftoriul genrlir de formare, structurile externe pot ft clasificate in pee, sit 3h postdepoaifianule, in raport en acliemce Eheengitor care aut fepies detritus! Fucturiie predepositionate mu sink legate dire, de carscseristivile dinamiee ale medéulul de sedimentare; ele pot oferi Insa informatil pr SIMI ponitia nocmald sau iwwerssi a stra‘clor, puleorcologia, puleoctina Bi podtia Tinied tarmulit bainului de sedinentare. In woasid calegore Sema trcant uriacle de pictur de plooie, crépalurile de uscire, wrnicie fe dicclutie si bioghfele (uisc de repulic, suprelele perforate, wom dlc pag ee psd sum momifere, wriee sau Tesvurt vegetale; Furie cto istracvurite sindepozifionste se formenci tw timpul sedimentérit par ticulelos sonstituente ale stratului si sint jegate de intensitaten, dizectia Eipenaul agensutul de transport. Se impars Ia dowd eategori mecannglife de criiune (scene marks), produse de actiunes ero- giv. curentului in milul lichelal; — inecanoglife de impact (tool mark a objecteior transport: de eurent “Mecnnoglifele de eroziune au furme foarte variate, funesie de direc{ia Se eptel, ravara relator cu tepogeafia bazinuluh de sedimentary, $1 Sarre de formar, cole mai freevente Siind: Kngviforene (jhute exstsh, mecamistle (trumsverse scour mark), canaliforme (channel mark), weann~ Usifornnwe (714 marks), scmitunutry (current crescent) Mucmogiifele de impact sint si ele variate: consimil de dragine (gram easts) saa du brazdare (chevron casts) si discontinuy de clocsice (ood casts), de ricagare (tounce casts), do periore (rast: oasts), de snl- fagie (skip marks), de rostogolire (roll marks) ‘Peat aceste tipuci de mocannylife le gasim sub formit de inulaje pe pactoa inferiard u etrtielur de gresii sau calcarentie, indicind piv tie Ternala (daca stot yeometric kt parlea inferiam#) suo Invers (lack sing geometric In parlea superinar’). ot in eategoria struclucilor sinelepnaitioatie sink i urmele de valuri (ripple marks) clastficale Tm Tunctic de for, sensul 41 puritia value In moment? depunerii nispurilar. Urmele de valuci au creste ascarre wi yarate prin. .sinelinale™ largi, find earacteristice supraiefelor superioant |, generate de arjiunea erdeivi 58 ale slralcior de geesit; ele Indic lotodat adineimea mici de xewmnulsre a sedimentelor. Structurile postdepozitionale se formessai ulterior depuncrti nies Jwini detritic, find structuri de deformare prin afundarea gedimen- tulei_nisipos’ sau caleareitic in milul swijucen, prin actiunes eum- binwté a curenlului si gravitatiel, Au diferite forme, ele mai obig nuife find lobate si cireumvolute. Sint definite dup’ ‘name! te inceanoglife deformine (Giferite tipurt de Fond casts-uci irectia de curgere » nisipulul (jromdescent ec terns, frpreuna cu ecle intcrne, xint dewsebit de utiic pentru determinari alc poziticl reals (normule sia rastucnatc) a strate for, dind totedati Indicalii arupra mediwlui cle sedimentare (Lio de bazin, uci, pozigia Timiel Jarmului, diveetia si suns de agort ale sedimen” lelor, ete) Raporturi de concord: fi si Aiscordanta a stratelor Intre strate sna pocket de strate depuse intr-un barn de eecimentare ai jm care Te yisim in prezont po teron, ti afkrimente, oxista relat de Concordanta sau de discordant © Disposilia concordinté a stratelor presupune depunerea stratcior inv sriccesitme, fard intrcruperi us sexlimentare. In cole mai aruite sith stvatele concordante sinb paraiele, dar sint si eazuri cind steutele indivi- duals put aven unghiuri de inelinare diferité intr-o suceosiune concor- diantd. Acest cme se intilnesle freevent cind sint prozente steulificntia tn eracigati Ia sain mire, strotificatia deltaics, secimenture eu vn unghi de Inclinara primar pe o pasta topeyssficd ote. Dispozitia disconkintii a stratelor presupune existenta unei supza- fe\e de nedepuzitare sau eroziune ttre strate sau pachete de strate, est fel incl acesten nu se mai #flA fn continulfate de sedimenlure. Tnterv lul de timp, corespunaiilor pachetulul de rori rare lipseste dintt-0 stisne- site de atfate of care este repre in dis ung stratigrafien satu vio Teun s@ poate delermina ttunilor de deasupea alae eee Teeunel: leu de eedumentare sf Tucan ile rwaiume, Tact dosed menture repvezintd interval dw firmp Tn eae ma a avut Lov sei rocilo:. Lacuna dy erorinne esie infervalal de timp encespunzator pache tului de reek mdepsrtot Exceptie Hicind n subarvatie, in- dividustinuren unei ktcunc stratigraficn si deck a unci discordante, suD'EE UrMAtoATeA suELeEiMe de elape: 9) depunccea uni" farmuEREN! geclegice wematit de a fazA de ridieare (miseiri verticals pozitive van miscari tangenjiale de compresiune Mofile de sidieare) ee duce Ta telr perce apelor sf la exc (emecsiunea) regiuaii pe un intervid de Limp. ce corespunee cu lacuna de sed }) interventia croziunii_en Indepirteszi un picket He strate ce corespunde cu lacuna ie ere ©) coborirea regiunit ce duce: la avensarea transgresiva a marti cu se menue ei sou lao acoperire Tegresiva cu deporite continentale. Di Tonta de virsti dintre formatiunile de densupra si dedesubtul discord: jel constituie Jacuna stratigrafich ¢hintusul). a cazul wnor miycart osct~ Jatorii de repelare a cuplului exondore-imersiune se pot individuation rai multe discordante fntr-o anumts region: big, 9.10 — Diseordantit sh (paretets. fa unele Iucriiri, discocdan{ele sint impirlite tu stratigrafice mare) formate in procesele «le sedimentarc, #1 Sectonice (—fulse sea se Candace) legate de urocoscle enecenice de defernarc a roetio:, In gene- cap dns prin diseortine se injeleg numai cele stravgrafice, care pot ff Simple, unghiulase, deograsice, locale si criptexliscordante (sau discordaate voulate) (Dumitrescty, 1962) Discordanja simpli (—-discordanbi parle sau faist concordansi, protupune ca formajiunile de deasupra st de sub disrordanta si fie pa ne (fig, 3.10), Este ceraclerislici regianilor rolativ stabile (platlorne), find produst numai de migedri tectonics vertieate de ridicare gi e020 rire eo e-am succedit 4m timmy Diwordanta unghiulara corespunde uinei apraleie de contact a done an} dilerite ai unvorl chiar ew directit diferite, Formoren ‘aslfel: s-a dogus 0 succesiune de Seehi co au fost exraite si ridicale deasipra ni- ‘9 fost enema un interval de timp, apai # sufer mnisedri verlieale de coborire Zilnd depuse depazitele de deasupra discor danjei ca strate orizintale peste stratcle cutate subjacente. Suprataja ce Giscurdanta este apcoximativ paralelA cu siratele de deasupra ei, afar de cazul cind neestes ani xeoperit un relief ingeopat. vith de timp & Unghiul de discordant, este ungiiul dintre stratele de deasupra yi cele de sub dixcurdan{i, gi el poate vex valori iutre 6" si 180° (He3.11). Gueorl nu sint nomi diferente inire unghiurlle de inchnare ale steal Jor de duusupra sf de sub suprafija de discordané ci si diferenta ints 58 dirvoliite swatelor, ele maveind in plan discordana azimutalé, exprimatt prin unghial de discordant ainmbili (@iferenja inte orientivile direc Ullor eelor dowd pachete de strate). Discardantole unghinlare siuk prod principal de misedirile tec tonice de compresiume dintr-o regime si sini imporamle pentvu # dita, manenial aclianii accstoe migcdici, Dotareo cote mai precisd sau mai Hg. 212 Diseordants ten Ike eatal. de. evorinme ampik Cu Sibspari Yauren sueeestune are aproximativa, funclie de mirimea intervalulul de timp corespansitor Iueunel siratigratice, micarile tecloaie producindu-se dup’ depuner: celui mai nou strat de sub discordant $i inain'ea depunerit celui mai Yechi strat de deasnpra discordantel. In fig. 8.11 migedrile tectonioe au actionat dup’ depunerea stratului a si inaimlon depuneriistrutahi {@eci in interval e—H), ‘Discordanja geografica este o diseardanys unghinbard ex unghit ain tal mat mie de I Esle caracteristios depozitelor din regiunile de plat- form Diseordante focal se cezvolt pe zone de eroziue) aferentit este mic, fh particulare de sedi Juse Jar lacuna (intervalul ml format din cauza unor conditii yenfare. Este cavacteristica depunerilor de seciimenve pe traseele: un i, canieane submariec, vai 3 de dis: bupie ete. (lig. 3.12); existenfa acesiora este relali scwrti int Unup, ehe Jind umplute ullerior cu sedimente mai geeasieve in raport cur clin jur. Discordanta voatattt sau eviptndiscardanga se caracterizeuz’ prin fap- tul ed este greu de observa snpvafale de eroziune, avind joc o trecere gra dati intre Tooile de sub si de deasupra diseordantei. Au foel eserise il fel dle dimarinnle pe granite, care din cauza modulul lor de alterare £¢ imeazd_un depozit detritie de tranzitie spre sedimentmly de dessupra (ig. 3.12), Lt S14, Tipusi de diseordanfe in stratigratia seismick Straligcafia seismica este un domeniu relatiy now de swudiu, reprezen tind © aproximare yenlngieh u interpreticit slrutigrafice a datelor scis~ mice, Conceptele atratigralicl soismice cint sintotizate in herazea Ini V: E 2 toplap de cousté (coustal toplap) — un laplap progresiy spre ses” din deposite titorale nit-o secvernk Masind Formats Jn vunpul stagonArt mnie, fas warine Transere Inle-o evolatie, Ti ,, a-unui higin de sodinentare gf fo a9 ayort consiant de material detrisie se acumuleat deyos cs SC 20°F geiiafional de ku tGrm spre zone ra adinels pletelsurl, wishayr Perce milury grosimen westora esie sypcoximaliy constant’ zezaHint pe SREChIR colome ne forraayiuni uniforme btalogic. TARR fat low misehri vexticale de coborire atunct apa invarlewel uses fyi aifed are Ine © Hanegresiune (extindere a mari, iar dacs pro" cic anre de sidieare, upa se relenge avind loc o Tegresiune (extin- deze x useatults) Tone nie dramsgresivi. termenii stratigrafici mai noi depiyese, pr cet Pai vehi, Mransgresiune facindw-se de obicei progresiy (Dry Ver cee trepinll a nivelului spel}, ceea ce are ca efeer depunenea one: He CE ey ourvesiune de Tncicoufh diferite si de adineime din ce te dlmente Sg sro serie. transgrrsiva, colounst siratigratiea este slcitulld Sire tiundtoare succestune: conglomecale (in lassi), nisipari, argile enon rate. emir ctapele de dezvoltare. a une! teansgresinn’ (fig. 310) core inifeath pein ridlened contin’ « aivolutni mari, elearebesr i — Transgrest wna bum seeing nae} de timp (paratele eu nivelul rir) sf Hint de facies (paralcle eu fur Gal bazinuiu’ de sedimentary). Din modul de dispunere a rocilor 3m re pect eu avangizes spelor peste cuntinent rezulli pe vertieull 0 coloen Eranagrosiva vare arats fackenurl de aatnctme din ee fm gee mad Mure spr parse: ei superiour’ a jor de timp ¢@ $i a celor de faries determina procesu! de migratie a faciesurilor, sidiek deplasurea unui anumit tip litolegie axle in spat i in timp. La o tranegresiune proyresivi, un anumil facies cate de visti din cv i ce mai noad pe directia de transgredare « spel varesivi, coloana stratigraficd are © succesiune inversi siuno gi smume: culaae (in Decal), argile, gresii, conglo- re a (Aatinereas exer menu wuperiorl este mai mic& decit a termeni- {or inferiori, reflectind 0 ridicare a fundamentuhut in zonu de sedime~ jare sau 0 scidere continnd a nivelulul sn ine marina, srunifestal prin eoborirea progresiva a nie ; 3.17), conduce la deprmerea unei succesinnd de depozite in a cltor coloond stratigrafic se deosebese Hnli de timp (apronpe par ele cu fundal bazinului de sedimentare) 3 linii «ie facies (apeoape par: lole cu nivelu} mii), realivindu-se si in acest nz 0 migratie # facies rilor. O eoloand rogresiva aria ed pe nceeas! verlicala se dispan facie~ suri de adincime din ex ia ce mai miei. La o serie regresiva rocile sint din oe in co mai noi pe directia retrayerii apelor. In general, seriile re~ gresive se dispun cu 6 inelinare primard, uncori eecentualt; acest seri Se pastrear mai rar, ele find eresute aproape coneomitent cu produceres) Prin urmare, termenii_ de transgeesiune i regresinne se referd Ya ex tinderea sau restringerea bazirului de sedimentare sf 1a ridicarea sau ¢o- borires nivelulut mari, oglindite In schimbiriie de fuciesuri. Tr urma une transgresiuni ar trebui s@ reaulle o coloand stratigralics core si reflcte 0 depSsire a termenilor stratagrafict muti vehi de cikre ee inal indi exlinniere a spatiulué stdimentar, far 0 regrestune 6a re- fecte 0 situatic invers’. Infrucit nu in toate cazuriie se realizeard afied, } converitatea suprafeet do rupturg este indyeptatd in jos, ine inclina~ rea descregte in adineime (fig. 7.2 bh: c) tea supratctal de rtty- este orientatd Interal, iar falia Ist ful inelingrii in adine (fig. 7.3). Interseetia unei falit cu suprafata topogs lerumtta Tinta sau Jatiet. Pentry o falie vu inclinnre citeria de 90° ea este dreapta, In cecal unul relief plan arivontal, sf sinuossd fla fel ea limita nut strat fneilaal) i eneul unui rolict aceidentat cu VE st dealu Deplasarea unm ce cu celiiait se yonte realiza fate de fatiora eamin para Jele si apa faliere (fig. 740, b), sin rotire, caz fn care Tiniile paralele inainte de faliere nu mal rimin paralete in cele dows compurlimente dupa fallere, Rotirea unui compartiment falalt se produce in Juri unci axe orientita perpendicular pe phirul faliet, tar punotul in tare eoastd ax twaversiniz’ pla humestie nod de fatie (Bg, TAeyd), Practic toate fallile sint © anunita rorire a com Parfimentelir, sist fidnd aptul er pvar asdli ercgte soi dese Suu printy-0 zona dle breceli sau milonite ew bifimi yi dezvoltati intre cei doi pereti si vorbim de o zond de falic, fejele da rupturd care separa 163 cle de terminatie a faliet dep] nla (Cig. T4 0, foarte mic fatin poate fi exeste in dungul direrp reu relativa a compart In sectoarele in rare ut vonsitleralit ex 0 falie det Deplasarea relative. a com aeimenr Dat find faptul e&, in maren ea cae Ga — Molar) do deglacire a comparumeatelor gn fli fulii seu mincat 51 care a Tamas pe toe, sau daca wmbele compart sau migcat In sensuri opuse ori jz acelasi sons dar eu viteze diferite, ama vtvicd a falor se bazeaza, in xpecial, pe deplasirile relative wtimenteior Marimea deplasarit se exprima, in general. p: Un 0 falle care sfecteaza UU net’, rewlA, swu totald, separatii, Soritura toralt se defineste ca distanfa masurst® in planul faliei de tw an punts situot pe unl ein perert fill ulna fa panctul din peretele opus care (-a fost afiarent inainte de faliere (ab in fiy. 7.5). Unghin for lick intre orientarea sariturll totale st 0 orizontalé: a plsnulut feste numit piteh-ul (termen engler inter ont a siriturii totale) fatict (ead In ig. } sar unghiul fe sirituri totale st proiectia et pe un plan orizontal repre oni savituti totale Gabe tn fig. 72). ngbinn misurat in sensul atelor de ceasornic de la nordul geoyrafie:pinil Ta pla nul vertical care freee prin linia sarituedi totale este azamutal rane totale a flit & compurtisnentelor unul fat de celalalt n notiunile de siriturd, salt, sau umplitudine, wmmatiuni stratificate se pot deosebi 0 sari srecum si o serie de serituri aparente sau in. planul de fa national pentra inelinares 3] 1B Saivitura totala prezi — sirilurn pe inclinare (eb) a plannlui falicd — séritura pe dirvetic fac) sav Jel cu diveelia fatiei, va reprezentind Sinwetiny verticald fae), reprezentind amplitudinns deptasacia raty- five pe verticald, a eelor dou coin tice proleetia pe verticala oculu a sinituri tots sdvitura orizont 4 siieituril totale — Niriturs transversald (ed), reprezenting sinplosires relativ’s a com portimentelor pe orivontald, macirate perpendicular pe diteclia falieh, fw caval falilor normale (de distensiume) sdvitura transversal exprioma mart mes indepartiril comparlimentelur wi denoladerea fatte, 1at in eval fallilor inverse (de intalerare) ea tepresines macura fn care Cele dou onm partimente feu apropiat si s-au acoperit wnul pe alta, fine numa gi weoperivea felivi. Tn esau fabilor Ja care deplasare se ‘tai mare panta » planulus de fable (fg. 74 a) pitelul falied exte de 00", siiritura pe ditectie este nuld, iar sd:itura lotsla coincide cu siritura pe inetinare (cc’), Fuliile la rare deplewrea eelstivd cote paraleta cu slirectis piteh-ul este de 0", saritura pe tnelinare este nula, ir sarituest totald coun Gide eu siritwwa pe diseetie si, in atest Caz, vorbim d2 0 gare sau transeurentas (rust—siteig: engl ta slip aut), Cind deplasarca eompartimentel pitch-til fated este un unght ascutt, iar fal Wes) ane pe inelinare neal po une pln va sea Hout dupa nia de eeu TD Fig 7.6 Séeiture paralot@ gt aérizura pe Aiulord pe urna strwiuleh ip pianul un Tnclinate spre estar ‘all abe Bina te In cazul fatiilor cx depiarsve ii care wfecteaz® um strat reper inciinat, siritura total si in plonul falicl innke-u sari turd perpendiculard pe n planul fallet (ad in fig. 7.6) st o sirilurd paralela cu urma stratulul in planul faliei (5 in fig. 7.6). Atunci cind vapetele stratelor din cele doua compartimente sint ineo Yoiate in vecingtatea planulti Faliei, sarittirs totald masurale in planul flict intre dow puncte initial adiacente este inai riea dete deplasarea reali unui compartiment foti de crialslt, masuratd lao anumia dis tanta de planl fulier in zona pestectata de incovoiern stratelor. Pentre 185 a indica, in acest cz, menul de shift (fig. 7. Pentri determiner: sari identificaress, in 1 deplasat prin falien ftura reald a compartimentelor se utiligenadt tere tale sau nete a unel falié este nec eit nt fulied, a unut reper Iiniar care 3 fost poate fi Tina de interscetie din i clocit fale (Figg, 730), oe a unt inetd jsversalel sil dtyonal aie 4 e Sle poate fH determinst pe baz steiuri bogliniaile die Teietiune diey peretit ne, in faptul sinmmile indica’ numui orientarea ul a compartimenteler, urmele nigcar find sterse de uttima deplasare. Ute: sritiril totale 66 obtin prin axelor elipond praiveliilin —sternenrafier aia phinclor fisurilar de ariturile uparente (sey si fn galerii sau putur compartimente ale unet falls, vote). Pe hare sb seertunile: geologic fraverseazs agelagi strat reper in cele dou i marek tues fa triste inten dent Tienes st 2 Pata [ st Prin sariturt aparentA sau seporatie se intelege distanta misuraté, peo dirertie dita, inter cole dowd parti, ale unut orizont reper plmar Geplasate de o falie, sou intre um strat reper dintr-un compartiment si relungirae celui! sttat reper iderfiet in, compartioentl apa ipre decsebire de saritura reala sau tobili, care reprezin unto" doud puncte ini adlocen ie, mdsurata plant ale 186 aparenta reprezinté disianta dintre coud plane paralele, aici distanta dex un punet aparinind unul plan sf oricare punct apartinind cehai- falt plan, distantit care poate fi masuratd pe direstii diferite m spatiu, Din aveast’ eaued, pentrn aeciasi saritura totald a unei falit se poate sletermina un mare numir de sérituri aparente, a caror marine wuetazd in Limite Tirgi, in tunctie de raportul dintre dtrectia de masurare, povi Faliel st pocitia stratulut reper arente se determi hind vortirsne, Th plan oxizantat siritur tului reper i reguld, In yin orlzontal si sparente Bot fi masirate iatre doi afte cadrul unei regitmt cu relief plan orizon galerii urientvte transuersal fata de directia strtetor ori pera pendiculor pe directia falici, intre punctcle strat tes lagi strat reper deo paurte 1 de alta 4 fall ta reologicit 0 finei reghani ew relief plan orieantal in eadrul vinta atlorcaza un strat de vivbune afectat deo fale orlentati ablie tard de directa stratulal, \ cunt tate reprezentat fn fig. 7.9, tn functiw de directia de misarar ot distinge urnuiitoarele siriturl apurente sat sepuralit — sritura apart pe dircet sow decrogarra aparent’; ca pase fi dextra (hi in fig. 7.9.4}, cind compartimental opas observatora Ini apare ch at spre dreapta lui, sau a (in in fig. 7.9, 0), vind compartimentul opus observatorulii pre stlngas siritura aparenta trarsversula (3 si mn 7.9), mastiraté: per pendicular pe directia stratulut reser, — siritura aparenté paralela cu dirceti zemta w acoperire in plan orivontal (Aj in (in in fig. 7.9, 2); ratulul, care poate repro 7.9,), sau o deschitiere Me. 18 — santas aparence Sbettin

    You might also like