LUterareRoménest fer 2026-2027, emestal URS Teotl ale poetcuul (perspectvd Stoic). Portetul unul postician comin: foana Em. Petrescu (1941-1980) Totalore semestil: 28; ECTS =; total ove de hula: protean Bican (UBB, Facultates de itee, profesor Coordonate de: tsindvidual ale tudentuli aprox): 20 ) SYLLAB articular va acordat rept ansambll elo lerareeurepene 3 fa area ipoterelor izete teorileautoarl in ‘eoret ‘domen gi epoc. Panitearea sl continutal mod moout 1 401, 9marte, 36.00~ 20.00 VINER, 10 marie, 16.00 ~ 20.00 NB Posibille modfcir in programul cusul ‘osteptotel ute @ prof. Antoine Compagnon la Universitatea in Bucuresti, situate in core ~ in ‘aceasta studenl cursuui sunt eéiduros invitat sé portepe la pelegerieivtatula (pct 2 al veifcirl/note la discipline de fete, explcat mel Jos). Mofile progromull vor fi anuntate «in timp pe grupul studentlor masterona. tee’, argumente ale alegeri acestela. a, Ce inseamné sf practic teora t-un regi detatonl?b. Contextatvarea loan Em. Peres n ple Optiulteoretce sl metodologice aie tomeler uimitearelor module de curs. Gx interior taza corespondents urna loanei Em. Petrescu,Atelier de lectur ercecu invitat: Sv MiNi (assent univ. lo ASE Bucuresti) va alscuta cu student despre volumul su foana Em. Petrescu ctndv pe Eminescu. Note, arhive, document, iy-Napoca, Elkan, 2023, despre etapee acesteicerceti sl despre pose el deschider teoretice Discutl despre tema oblgntorle dest invdual (1/3 din nota final): Indeumt exer ‘moout2 VINER, 28 gprile, 15.00 20.00 ‘urs: Conceptleteoretie propuse de lone Em. Petrescu, pentru © ‘vor ctcuta ylumele fn Buda! Oeleon 5 eposu cami, Eminesc, po ez rmdnest on Barb poeta postmedernis ‘toler (de storie cd a toanel Em. Petrescu ~ in dctionarele Mera volumelorapirute Casa Cité de wajate de student. “46 4 se ,pune” In vol. Configure = sau despre nivelul romine Se vor teroturds mane $i compor rmasterna vor asta fa erie uns clocis # conferltlpe tome din domeni, susint seme cu spati)prezentarea cries 3 une comun fic vor redacta (mae S000 de diate, care va fdscutatd apo cu ocala 22. Prezentirile se vor trimite ce parte din evaluares finals 3 il pe email pled fn data de 17 mai. Maternal studenior (1/3 din nots) Biotogratie oblgptorie: Em Peres Configure ed. grit, prefat noe de loans Bo, Ciy-Napocs, Casa Cac de (ly: Napoca, 7 februaie 2017Prof. lane Bean ACESTE CART! SE GASESC LA LITERE/BUCURESTI; UN SET COMPLET DE VOLUME EDITATE LA CASA stent vor prim un reader cu fragment incre loanel Em. Petrescu in primal ater Bibllogratietoone Em. Petre BCU Bucuresti Eninesex Modelecosmalogice# vine poet, BaCaregH, Miner, 1978200% “wey HU op ea we, YAVESLIT VRIOAL N} IMAWSINaCoWLsod TIGALS V1 NOSRULEY "WA TANVOT VLNERILNOD OA wna, “Gag ope ee) woe a root no mmpung wieswrepy sud “ran psn HRSA Teo EE SANS spe mnerad nant tem 2 ni 28D 9 ™ ‘ue Tea tumyg ge aman vouy an:0d0.9s BNOYRUOPY ys FINE au fooqpoued uy reuBUO a -wuu0g uy sunugde uo spina teex aja0 ap) apquidlo osout nas axe ofournjon “yonsiase wutaos wy azopyoaed n> JOIN ap iuatiadye yepor 3b Noeaned “sg CeO ‘at -snyeur Haren an uid qwnzojuoa oni nifeds tn Snpupsesy, noon jryooes “eaqrado fe TaRaIop asad sor ‘amuodes ou anes ey mu Uf afuméoun ap temo #0 16 Layruseren rueIage 8 sep “ayenydaoueD son 22, otmg Youn ze0 weOR UF SI8OIO} w YELOTR ee ‘uestoume-offue [Run y8qj ¥ on AUTRE yrosouno urind peur sep ‘oitoupwor ur appre ideo “oo B-1 yo (rucey sndsoumo ster "nosanog "Gig net JOP 9p refuatiadxa wasepai wy ‘sd ty ‘aaSoso0) ‘ot Panopasruy yumes Eiswaoe wIEoy, TRUK «sneaeTTIC, “wii 18 sep “T@e oRUD !yo0 uN no BopRE uae Lees ojos omens quay thitewep Lr yfege m9 andeouN et ‘pau areo foo “sumuwgau serie 8 sep ‘eee Het -lunoostr aig sieod yonsusuy wiuotrodiey "eoreiane ro fispofou qe niiede op fp mzadve uy “equi ‘wrgfuno o ares ad vhuousdxs ayaa tnu) “oanow wma ‘Up yearSuo ui areepa 16 ayeouns (paar ey Yupd ‘we os0 wise 9 wenuad "piaooH ap) wen aDepIp- IEA soup w windaou] “pou equm uy exer Pet 389] © vo yo wumeas “oyEod 16 vwop BME "ep a tt ley 8 freon] wanns9q eBinased dre Jorg TARO segongoauntaproape detectivistic sursele bibliograice. Folosirea, limb straine a fost mai degraba o necesitate pentna {njelegerea continutului, dar gi © provocare de rapor- tare teoreticd la un cadru de referint& mai ampa. Lec turile poststructuraliste au plasat-o in sistem refe- ‘ential al oricdrei ceroetiri temeinice in definirea posi bila @ postmodemismului, faclitind recunaagterea faptului cd lana Em. Petrescu a adus contrioutl se sloase teorieiliterare gi criticli raménegt. Toana Em. Petrescu s-a famillarizat cu realitaile ppolitice, sociale, culturale anglo-americane, atit indi rect (prin lectural, cat si direct (bursa obfinuta fa in- ‘ceputul anilor ‘80 care a permis gederea efectiva in ccontextul cultural occidental). Unic factor mediator Iintre sine gio realtate nous, limba engleza a fost sential supravienaii cultarale, daci puter epune sya, "Anil americans" au oferit gansa intélnini a1 Bi bliografia de specialitate gi cu practica efervescent econstructivista. Ceea ce a descoperit Ioana Em. Pe- trescu a fost mai mult o metodologie de tuers care gia ‘sit cea mai bund expresie in deconstructiviem. Unul dintre benefcile apeluisi la limba englecd f constituit-o recuperares termenilor-cheie care at dat nagtere interpretani postetructuraliste: scrierea sub raturd, diseminare, diferanta, rma sa gramatologie, in afara contextului precis, termensi nis (8 si alieneze cititorul de la leetura adecrata. © consecintt feriita a anulArii distantel dintre studlile Toanei Em. Petrescu gi limba de editare a lor a fost aplicarea grlei deconstructviste pe texte romé- nest, pe lirica lui fon Barbu sau a hi Nichita ‘Stanescu. Conceptele si consideratile teoretice deconstructiviste g-au gisit 0 aplicare frictions pe “taram? rominese, aga c& practica a fost intretinutd be tot parcursul cercetisii, Dinamica traducerit dev he, in acest cazo fericith negociere semanticd sau (gi sai ferictd) coincident de afere semantice Faptul c Toana Em. Petrescu igi indreapta ade- sea tenia citre defini posibile ale postmoder nismului nu trebuie a ne mire. Echivalarea acestel episteme cu un soi de ‘nou umaniem vine, poate, $1 din caracteristica fundamentala @ operei petresciene: lumanismul pur. Premisele umanismulsi cultural fanunjat de Petrescu vizeazd reabiltarea categorie! in- Gividualului, care a trecut deja printy-o epoca a seep- ticismul si a vidguiri, Opera umanisté este, tract ‘onal vorbind, o “oferta” generoasa, gratuita, care pune accent pe receptor, nu pe emititor, pe cititor, nu pe sutorul ei, Trecand de varsta profetilor apocaliptice $i de iuzoriol germene de antropocentrismn care ne ficea, 88 credem e& *suntem condamnati sa dam lucrusilor © semnificatie’ (Merleau-Fonsy), individal a experimen tat o serie de stadii emotionale conotate negati: de la ‘isc (Furchd, le teama (Angst, gi pand la ingrijorare (Sorge). Utimul stadiu face trecerea catre reabilitarea, ‘categoriei individualutui, aga cum este descrisd in studille Toanei Em. Petrescu, Increderea ei in "nou! uumanism” este declaratie de aderare la acreditatca, esenfei umane, la fundamentares matematica a con. ‘extuhai contemporan, la auto-sublimarea ca prin stadiu al esentializiri, dar niciodata al izolail, Proiec. ‘sal umanist reprezinta, agadar, remultatul uno: exigen te personale, dar gi al mocestici de spirit caracteristice Toanei Bm. Petrescu,6 4 comp sansa “wrote ao wo uy - vans na Pdr RSE sed un no ungusgdop oN “ymmepgnce w H MnoeNL oR 8 vemmans vazesos “mnyosIpY vaseqndinrew “ear -Spper ‘oqumpoo voreyUsBaseso sepsis uy pede: Wo 28 91 ¥8 B ze yoUp) wreq op oiuaUIN| ned und [90 ‘ane siwuour gungeu azounpeocce w ie wnUapL © wo, “four eo .vaymresspounsod, wunaye 8 asourioa: 1 TREN a ammo uy rx nijeds wo aurspounsod fouraside © mumjuen roswos a9 ouE 9p wUmsID “uM, opimnee sayemdsouosar 16 lun © op vaimnd [Ne of ass ajadpynus soaIOOp joajo H “A sumboouns op guLoy o 9 ero) wammyfeas eau 18 Noyiion sed yo nuad yaneo aysq‘2fearaD FONTS “vooa: # wonunstioe Joun frieyrass oreo un 3189) ‘wo weqeal v 20 Up 0 wrinjaxo poncho Hy axouns “uta 8 sojeuouoLay te 29] 18 BED yarnodosp pus *eujuuaiap pul areo ajsiumsumons ounq eur ondxo gs tod wn, "Thus ap azegonuy o et send “st! vo inyeurs areusnye n> yeusdo) pavoouT yo aTaqon swmyueum nied seyntsed op itoruo now unt ‘waroparou “yueaouig aso ageunge mes aseounsny 9p ‘Smosmp sow ‘ryote © Yoo ad we ren) aoe Te -tiasans eBvoU 18 area axfeztun 0 ap Rey wostuosout 18 saday 9p woreys azapon ut puvay "yeyei# 132 un 92 ced ammprony i azeumqeds vf vede ap yaRasT witoroad F20Ur ose ‘sogEUME We speana afore syeor Ur eqqeiound woreuanejar ap npiapun werap Yod feu Te ‘rau fore ‘eouniies ru abo uy goRMD0e 990M pas “pm sweysa2eu 0 advoudo o3eo sun op whsmeuct ‘torearoeqo ond oR 9 pu) s991qo wo (ortwarasqo vs pam 9p rm 8 ® sImLoIMe asp snes) aIgNS WO MKS tyeSO “shay = apqysod nes aagenbeso sinjos ap tejmesat utr vwingigosd oud wind eoep — aug yeu J2> wpundsys pe emt “osemilyuos-cane quod auEnod sojpovorti womngo 16 wiusioe eamopgn qeuosore inemua “ap auresed y ryady “quns 20 ¥229 aun, inde 9p. saBojownes mhuyep up ARquCONS wiuoUTU Ip Toe ‘euro; Ur qwaqus ‘rouDyu wluLsjar ap yound een PET cenpyzas pnsow 0 (9 ‘ssreursonns sojeitn uy uuDs nes ‘urfuco op aojsuen mun w yeR-nudesd wane 3189 ‘nu foun jrurexened dnp apunose 98 20 99.) “Toque HO ioe ‘outusajueD “exuaL FIMIMUDp 2 PLD pounqe 1S seo “gun, o ‘msupannsuossp cIsaid So o-nut ‘nes aumhyeacop-oqne ap Je wh saptps — 92 cemouneqe op noe ersourus op Yo pes op suasEF PUL = euy pleanoaiqns = (extoqe [oop 1) exemaystren, vo inzea cue ud opus eapoorgo fe op eameuas $8] ound ump your rynmo [e yetYpUEDeR YeyreOIBS Move q29p ais9 nu viseoe “ides ap “pug "NgEATEDH nos oidomn yesopisuoo fueeqeuores myunIN Ua “9s ansnerpes uring Few Tue Mur Feu aNUYapOR 9p nyfeds sam wououosumans ‘sysEanoeigne op azeiam “sp op 16 sxewposde ap tnourered wo ayeny (sua ‘sands 48 mum) aanoeiqo tuofione> ey sinoos un EHS2SU eo dasp wipueauojo um ats “puspur eo oreuruovop ws ‘udoud no 16 peso no mine wrfelar axéontad 30 waa ut ‘igusoms suueuzap fun pruosaNe op 18 rENPEN| Imuoje 2p yep arms o ays9 aus ap wiuAEUOD ‘yeSvMSUIT VRIOaL NI Ina TWnGIATON raRioogivo VauvAriavant MUN IWERAONYmai theolo de fenomenclogia husseriiand care sustine faptul ci adeviratal sine este in esenta “nenumit” si “insondabil”, Incercarile de a da o definite exact unui feno- men de amploarea postmodernismulu: par aproape inutile gtiind ci faptul de a-gi accepta existenta gi de- ‘venirea, morfologia gi desfagurarea in act sunt in in- spi natura epistemei care rezuma toate acestea sub denumirea de “constientizare”. Aceasta din Uma a primit destule etichete, datorita variatelor perspective si puncte de vedere din care au fost elaborate ~ 9 toate de consistenta unel considerafi subiective. Este deopo- ‘iva solicitant, dar democratic si le clasificim gi evah- m; mulfi au ficut- in speranfa c& asta lear procura ‘o mai bund intelegere a mecanismelor implicate Teoria literara pare a fi cel mai rabdator si met ‘culos domeniu in aceasta directie, cu atat mal mult cu cat schimbarile cele mai evidente si mai fracnioase ‘par in limbaj, in toate formele gale de manifestare’. (Cazul lui thab Hassan ~ un adevirat campion al clas fcasilor, al lerarhilor si al comparari informatiei - 02 te celebri gi tevelator pentnt obsesia aproape ostmodera de a aduna gi stoca opinii, Peisajul teor- ci si critici iterare romanesti este inca un “camp de batatie” disputat de cei care concep. discursul ‘postmodern in context strict postoomunist gi cei care sunt congtienti de feptul cd eforturile de a legitima un asemenea discurs au existat gi inainte de decembrie 1989, in lucrarile crticilor gi ale teoreticienilor literart care au avat gansa de a intra in legitura cu mentali- taiea occidental, reugind, astfel, 6a adauge informatie ta ana — Me ear of Sen Tha asec Tar thee ber pe ota i, pono ch er cope ¢ as ‘Sopra enuatect spud Tas op 10 ‘esengiald traditie! noastre literare. Marcel Cornig-Pop ne oftra 0 descriere completa a productilor lterare romanegt, insistind si pe contributile i domeniul tworiei $i critici literare vazate ca forme rafinate si va lide ale fenomenului Glasnost ~ prezent ex precidere in anii 80, cand poltizarea frei a lust proportii con- siderabiles “Teoria gi critica literari roméneasc& au manifes- tat o acuta stare de congtientizare ca rezultate ale sen- timensului de restrictic gi sle cenzurli. Congtientizarea f fost membrana sub care fijiunea postmodernA a Jaat nagtere; in plus, aceasta presupune un grad ma re de infelegere a faptului c& un contact eu cultura ceidentala ne era esential pentra evolufia wor con ‘cepte gi ci menfinerea dialogului cultural trebuta fa ‘cuta prin negociere informational. Asimilarea gi re2 ‘tructurarea teorllor straine a amit ea rezultat © adera re rapid la progresele anglo-americane in domeniul lingristic, al Glozofiel imbajului si al saciotingvistic ‘mai ales prin realizirle unora ca Derrida, Deleuze DeMan, Deconstractivismul a reprezentat metoda Ciscursul prin care arie judecailor ertice a fost larwita si care a dat o noua perspectiva asupra textuli vizut cca un spajia de joaca din interioral efiua critic! ym twa delimita cu placere “teritoriul” mesajului si al in- 1 od pol cacao swt dintcensna un rt inte, ‘rae sd eit agers Somme ff coanalene Deedee Paes The eared-uarayp 0 ap oqeredos rouns june nex usrusapounsod 6 mumsmuiepow vases uojuoo Usnwasd “s,2FInI08, © ‘yosvosyl Bs wre2our (estan jopour [Row wasp ILL sispour injauns » yD wusaaay wf sundeps eo plume 236 nuxsjuropounsed “jase ‘mmhyeNpistpAN roqsoASITo anamqeat 9p amozeous vo mnmuteraropounsod wais83t “shut 9p erep atso fo uompms Y eiwInoU eanzoy "BISA ennsuos9p eopoesd ud eepooep sopefesou v nes [Pesulnut Jomteogmues vazeindiuear EzeayTIe) are “POPHD90p, Joun Tuo apqesasineUs MOL “Lperys Siero, ‘sulapounsod jouriIpened yengduoe uyimme ni fam ebm wad sisunannsuossp aid oun ramon qaluapye wes aysemonnsysod squsose arsouutid 9 “no op safe da un sieo up mynpous EpesoP 204 (e002) vaned! ~ wswsopounseg pusnuapopy ut Lanssod syeunpe sjoqeanse ties (C6et) jninulstwapougsod vo wood 16 nqivg Woy ‘(1g61) mambyuog weeaoId LEI epewun ted ut yiuMe apriesoqzonor w ayozony Mee ung amutp wilar ap sxednooacd qpras et weed th éeuptos azezony arado oun afe ayuades amTEUM ET 9p Swaigns 9p wire] wus 0 yiodaoe 16 nmsoep woptsdo [ead [epods us punuy 26 axesoxq rouoys reUawOp UIT srmingrna99 “08, soNLE [e euEpHo eRTUIND yoIpsUE ro yoaup woewos un we gyeztuosoURS EAN Ip PUN “ar prema amuaisous 0 i plums “Ermay su0% a ozoqy tu square unaoet ap aman 38a any exec oigo Te ‘nOSmAad "Wy wUBOT mEWOr ynyEEPRaLeN surimeds 1 vasumuog ",epennca mezodo, 9p rouse 8 qns syounou 9} yo wave td Tesoyq {30 "> otizod vo008 od ony jnemoep pzeosed wisssinNsUOIIp a (08 si oman xox mater aon es Rite nae Se ee SP ne (Ve Bn sate, es Hem wonsed yo ymdey se uusoronn ours ‘inosouno eiop efeanzedsiod wy axyeusre Foun wien spo op HuapSuoo oanagy ne go gysa YuAsodU four 1S 29.29 309 sfenadsouoe yafequuy ouwtar w hnuod 21st -onnsuooep parens vf siroaz me wadauno-389 OAH 16 musiona.on go sep mo ‘sends Pury waIEOY "g9} Uf AnOSTAO “Ng wep Bo LMOTARS Foun woapt stvoutioal w 9p jraryer Und, “poy uF mseMnS ‘eolopenoul yrvouopuEge TRSARIASKODp ‘oft pre ag aumerdinuy yoagne mun sxuoarnU Ud 18 20 “Kp nnuad) sfeuoHuanco® ‘omeuOT pe Enaiosp woRUMURSUOS-op BS ouIG wus joo aAbsENo: Trusjaponinsuosap “pe ad azaon) ps Teuneap TeuaTies clo musits ap 1 ezeq ap rsa ap ofooUEKY ‘fare4 fandamentalé a mai fost discutatd gi in alte htcrSei ale unor teoreticien faimogi precum Ihab Hassan cu a 88 Sfasierea iui Orfeu. Lisdnid la o parte punctele co- ‘muune celor doi teoreticieni Iuati in discujie pana acum, analiza noastré ar trebui ea aibd in vedere mat ales distinctia majora dintre vizkune hai Hassan (care asociaad postmodernismul cu “dezumanizarea” apro- simeté interment precum —“infraumanism", “postumanism’ sau “umanism cosmic") gi cea petresciand care eticheteazi in mod _recurent Postmodernismul drept un “nou umaniam”, “Distante- Je" dintre cei doi sunt ugor de dedus, avand in vedere aspectele economice gi politice implicate in problema. ‘ica umanismului: Hassan vizeass o baz de argu~ mentare economicé!®, in timp ce Petrescu este clar ‘nfluentata de realitatle politice est-europene. Central emonstrafiei teareticianului roman rezida in desco- pperivea guiinpiica mumita “principtul antropic™ In inte- les strict gtlintifc, acesta vorbeste despre relafia de determinare dintre aparitia omului pe plant gi con= dite care i-au favorizat aparitin, Aplieat domenialut ‘umanist, principiul denoteaza un grad de “antropo- morfizare” a stinjei, radus in formule precusn “0 flo zolie a tinged" "Nout umanism" tpi pierde eemnificatia dats de smigearea americana din anii 1910-1930, care propu- nea ~ prin aceasti formulare ~ 9 reintoarcere la educa” 4 tia Uberala gi In convingerea cA Sinjele umane sunt prin esenta lor agenti moralil?. Ne apropiem msi de~ grab de conceptia heideggeriand a sinelui ca Pinta care vorbeyte prin si e protejata de Dasein -“ipostaza privilegiatd a omulii care traieste in orizontil Fiin- fei". Definitia petresciand a noului umanism igi gi seste echivalentu in poezia lu fon Barbu gi in area iui Brancusi prin “reprezentarea’ nonfigurativa a figurit jumane: “Operele Ini Brancugi ¢i ale iii Barbu desc freeza structura inteligibilé a universului prin marile ‘unui existential, incluznd gi viaja omuli"4 Reluand baza argumentajie: noastre, este nece- ser sa subliniem contributia teoreticianuhai roman ia cexplorares consiiinjei de sine in teoria literara, unde se materializes prin efortarile de a transcende per sspectiva contemporana asupra postmodernismul ca fenomen dislocant inspre o dimensiune recuperatorie {ou gi nostalgica, inst) a termenului. Ceca ce se tect cleaza este conceptul de inj in forma ei esentia- ats gi cu potential regenerator, originand intr-n tip reconvertit de umanism; este categoria individualulat fn infelesul gi manifestares ei matematic’, dar nu mai tin consistenta sax valida, Este “ecrisoarea” teoret- Cianalul roman despre umanism sau, mai bine, ser soarea ei catre umanitatea/umanisrml contemporan, in scopul caruia Ioana Bm. Petrescu a investit rezilta: ‘ul analizei obicetive gi munca de 0 vig. bores een rye nt eee