You are on page 1of 44

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRARE A AFACERILOR
SPECIALIZAREA STATISTICĂ ȘI PREVIZIUNE ECONOMICĂ

ANALIZA RATEI ȘOMAJULUI DIN GRECIA CA URMARE A APARIȚIEI
CRIZEI ECONOMICE
- Comparație cu România -

Coordonator științific,
Prof. univ. dr, Asandului Laura

Realizator proiect,
Șalariu Lucian-Albert

IAȘI, IUNIE 2016

Cuprins

INTRODUCERE......................................................................................................................................3
ȘOMAJUL LA NIVELUL GRECIEI .................................................................................................................4
1.1 CE este șomajul? .............................................................................................................................4
1.2 TIPURI DE ȘOMAJ........................................................................................................................4
1.3 Piața muncii din GRECIA ...............................................................................................................5
1.4 Cauze ale șomajului în GRECIA .....................................................................................................6
1.5 Consecințe ale șomajului la nivel social...........................................................................................7
1.6 Beneficii ale șomajului .....................................................................................................................7
Cauzele șomajului în Grecia ....................................................................................................................9
2.1 Rata șomajului pe grupe de vârstă, sex ..............................................................................................9
2.2 Șomajul în GRECIA din punct de vedere regional ....................................................................... 11
2.3 Factori influențatori ai șomajului în GRECIA ................................................................................ 19
2.3.1 Analiza de corelatie .................................................................................................................... 21
2.3.2 Analiza de regresie multiplă ....................................................................................................... 23
2.3.3 Estimarea parametrilor modelului de regresie............................................................................ 27
Estimarea punctuală a parametrilor de regresie .................................................................................... 27
Estimarea parametrilor de regresie prin interval de încredere............................................................... 27
2.3.4 Testarea ipotezelor statistice ..................................................................................................... 28
Ipotezele asupra variabilei reziduale ..................................................................................................... 28
Media variabilei reziduale este egală cu zero, M(??)=0 ....................................................................... 28
Ipoteza de necorelare a erorilor, cov(??, ??) = 0 ................................................................................... 29
Ipoteza de homoscedasticitate ............................................................................................................... 30
Ipoteza de normalitate ........................................................................................................................... 34
COMPARAȚII ÎNTRE ROMÂNIA ȘI GRECIA PRIVIND PIAȚA MUNCII ................................... 37
3.1 Principalele caracteristici ale celor două șomaje ......................................................................... 37
3.2 Comparații privind șomajul și celelalte variabile folosite la nivelul Greciei și a României .......... 39
4. CONCLUZII ..................................................................................................................................... 42
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................... 43
ANEXE ................................................................................................................................................. 44

2

INTRODUCERE

Prin realizarea acestui proiect s-a dorit a se observa modul în care șomajul s-a modificat în
Grecia la nivelul perioadei 2004-2014, perioadă ce cuprinde și criza economică începută la
nivelul anilor 2008-2009, criză ce a avut un impact puternic asupra Greciei în privința ratei
șomajului dar și o trecere în revistă a modului în care șomajul s-a comportat în România .
Se dorește observarea modului în care s-au diferențiat cele 2 țări în privința unor aspect
precum rata șomajului dar și alte variabile ce vor fi prezentate mai jos si incercarea intelegerii
motivului pentru care Grecia a intampinat aceste problem privind somajul.
De asemenea se va realiza o analiză a corelațiilor existente între variabila rata șomajului și alte
variabile pentru a observa dacă și modul în care acestea au influențat șomajul , acest lucru
realizandu-se la nivelul Greciei.
Un alt aspect ce va fi luat în considerare este reprezentat de modul în care categorii precum
vârsta, sexul influențează șomajul la nivelul Greciei, dar de asemenea și modul în care s-a
comportat șomajul pe regiunile existente din Grecia, încercând să observa modul în care
fluctuația valorilor de la nivelul acestor regiuni a avut o influență sau nu asupra fluctuației totale
a șomajului elen.

3

CAPITOLUL 1

ȘOMAJUL LA NIVELUL GRECIEI

1.1 CE este șomajul?

Conform literaturii de specialitate șomajul poate avea o gamă extinsă de definiții.

Astfel șomajul poate fiind definit ca fiind un „ Fenomen economic cauzat de crizele sau
recesiunile economice, care constă în aceea că o parte dintre salariați rămân fără lucru, ca
urmare a decalajului dintre cererea și oferta de forță de muncă; situația aceluia care nu se poate
angaja din cauza imposibilității de a găsi un loc de muncă.” – DEX 98 ( DICȚIONARUL EXPLICATIV
ROMÂN )

De asemenea o altă definiție a șomajului este dată de New Palgrave Dictionary Of
Economics , care definește șomajului ca fiind „ procentul de indivizi din forța de muncă care nu
au un loc de muncă ( dar caută unul ) ”.

Așadar se poate spune că șomajul este un fenomen ce apare atunci când o persoană aptă pentru
a lucra rămâne fără loc de muncă aflându-se ulterior într-o căutare activă și continuă a unui job.
Principala caracteristică a șomajului este reprezentată de faptul că o parte din populație este în
căutarea unui loc de muncă. Atunci când această situație ia proporții mult prea mari la nivelul
unei țări apar probleme majore la nivelul economiei țării respective, cauzate mai ales de factori
precum creșterea cheltuielilor cu intreținerea șomerilor , dar și posibila creștere a sărăciei.

1.2 TIPURI DE ȘOMAJ

În ceea ce privește tipurile de șomaj , literature de specialitate ne oferă mai multe diferențieri ale
acestora

Există mai multe tipuri de șomaj: -3
 Șomajul determinat de conjunctura economică, acesta apare în perioadele de criză,
recesiune și durata acestuia poate depăși câțiva ani
 Șomajul sezonier , acesta este mai crescut în lunile în care un anumit tip de muncă nu e
solicitat, de exemplu lucrările de șantier în lunile de iarnă, angajații part-time ce nu lucrează
decăt un anumit timp și apoi pleacă ( plajă – iarna )
 Șomajul cronic, este forma cea mai gravă a șomajului, atunci când nu se observă o
reducere semnificativă a numărului de șomeri nici măcar în perioadele bune din punct de vedere
economic

4

3 Piața muncii din GRECIA În continuare voi prezenta piața muncii din Grecia și schimbările impuse pe aceasta în cederea încercării de a diminua șomajul existent. o limită inferioară . adică între persoanele ce sunt în căutarea unui loc de muncă și persoanele ce oferă un loc de muncă sunt -5  Salariul minim impus . numită indemnizație de șomaj. Aceasta sugerează condiția deținerii unei diplome corespunzătoare domeniului în care o persoană urmează să lucreze. acesta putând fi eliminat de pe piața muncii. fiind impusă prin intermediul legislației muncii. a salariului impus prin legislație.  Obligativitatea contribuțiilor la asigurările sociale. De asemenea angajările part-time în Grecia au un nivel mai scăzut decât media Uniunii Europene. atât din punct de vedere economic cât și social. Cu câteva excepții. acesta reprezintă valoarea minimă . in majoritatea covârșitoare a situațiilor.  Certificarea profesională. 5 . deprinderile și aptitudinile necesare pentru a se angaja în acea ramură economică. Determină incapacitatea de intrare pe piața muncii a persoanelor ce nu deșin astfel de diplome dar care aucunoștințele. legislația muncii nu permite persoanelor fizice să devină angajatori. dar nu pot găsi locuri de muncă disponibile. fiind o barieră pe piața muncii prin faptul că sunt blocate o multitudine de locuri de muncă. Creșterea salariului real minim impus peste cel mai mic preț al ofertei are drept efect o creștere a șomajului:  Limitarea numărului de angajatori. obligându-i să rămână șomeri. Prin exsitența unui salariu minim stabilit prin lege se împiedică intrarea pe piață a locurilor de muncă pentru oamenii care sunt dispuși să lucreze sub aceasta limită. Accesul pe piața muncii (dreptul la muncă) al oricărui cetățean este condiționat de plata aferentă a unor asigurări sociale prin intermediul contribuțiilor obligatorii plătite din salariu. ce ar fi intrat în competiție directă cu cele oferite de societățile comerciale. Motivele principale ce duc la un blocaj între cererea și oferta de muncă. 1.Literatura economică prezintă două categorii de șomaj: -4 Șomajul voluntar este acel tip de șomaj care descrie situația în care oameni apți de muncă nu doresc să lucreze. cu efecte pozitive asupra șomerilor și salariaților. deoarece dețin suficiente resurse materiale pentru a se putea intretine Șomajul involuntar (forțat) descrie situația în care oameni apți de muncă doresc să se angajeze. Piața muncii din Grecia este caracterizată de rate scăzute ale muncii și participare. Acesta este tipul de șomaj care ridică cele mai multe probleme . Refuzul unui salariat de a plăti aceste asigurări sociale este sancționat . Este singura formă acceptată de șomaj ce le poate aduce șomerilor o anumită sumă de bani.

În primul rând. Reduceri ale câștigurilor angajaților pentru orele suplimentare lucrate .4 Cauze ale șomajului în GRECIA Criza economică a scos la suprafață și mai mult deja existentele probleme structurale ale Greciei.  Inflexibilitatea pieței muncii Piața muncii din Grecia poate fi caracterizată ca fiind mai împovărătoare și mai reglementată decât la nivelul altor țări ale Uniunii Europene. Facilitarea concedierilor 1.  Eșecurile politicilor privind piața muncii active Eficiența organizațiilor din GRECIA ce se ocupă cu găsirea de locuri de muncă pentru șomeri ( OAED ) MANPOWER ORGANIZATION OF GREECE e limitată și duce la o creștere a șomajului frictional. existența unei legături slabe între sistemul educational și piața muncii. Ca urmare a crizei economice. Reduceri ale costului concedierilor pentru angajatori .  Protecția ridicată din punct de vedere legal și costurile non-salariale ale angajaților Persoanele angajate sunt protejate foarte mult de legile statului grec și astfel noii angajați trebuie să aștepte mai mult timp până își pot găsi un loc de muncă. Studiind piața muncii din Grecia. absolvenți. în anul 2010 au fost impuse anumite schimbări ce priveau caracteristici instituționale ale negocierilor collective și privind costurile muncii din Grecia având drept scop o creștere a flexibilității pieței muncii și a productivității. Schimbările ce au fost impuse pi piața muncii au fost printre altele . Scăderi ale venitului minim ce aveau ca scop facilitarea intrării pe piața muncii a tinerilor . O a doua cauză este reprezentată de disponibilitatea grecilor de a termina tot mai multe studii. Acest lucru a făcut ca la nivelul Greciei să existe o creștere a șomajului mai mare decât la nivelul altor țări care aveau piața muncii mai slab reglementată decât Grecia 6 . se poate observa că ratele crescute ale șomajului sunt datorate următoarelor cauze:  Cererea de angajați cu înalte aptitudini nu corespunde cu ceea ce există pe piață Există 2 cauze pentru apariția acestui fenomen. lucru ce duce la rate mari ale șomajului în rândul celor ce au terminat anumite studii. Combinația între costurile non-salariale ridicate și nivelul scăzut al salariului minim în Grecia au dus la efecte negative asupra celor ce vor să își găsească un loc de muncă.

6 Beneficii ale șomajului Beneficiile șomajului în GRECIA sunt administrate de către OAE∆ (Οργανισμός Απασχόλησης Εργατικού Δυναμικού ) – Organizația Forța Muncii Aceste beneficii sunt disponibile doar pentru persoanele cu vârsta de peste 16 ani ce sunt angajate full-time și care au efectuat toate plățile sociale necesare în ultimii 2 ani în care au muncit. folosirea de droguri și chiar crime. ceea ce duce la activități ilegale precum furturi. Acest lucru face ca Grecia să-și piardă cel mai important factor în vederea dezvoltării economice.1.5 Consecințe ale șomajului la nivel social 1. Creșterea criminalității Odată cu creșterea ratei șomajului are loc și o creștere a ratei criminalității ca urmare a disperării oamenilor. au un efect negative în mărimea bugetului fiscal disponibil în vederea bunăstării sociale a populației. forța de muncă a tinerilor. Astfel. Creșterea datoriilor oamenilor Scăderea în cumpărarea de bunuri și servicii ale guvernului. 3. Reduceri ale cheltuielilor cu consumurile Acest lucru afectează sectorul de vânzări cu amănuntul. În această categorie de beneficiari ai unor venituri nu pot intra cei ce au lucrat part-time sau cei ce au alte surse de venit. spargeri. lucru ce poate fi realizat chiar și prin concedierea de angajați 1. Oamenii nu își pot plăti datoriile ceea ce va declanșa o creștere a creditelor ipotecare . combinată cu scăderea beneficiilor provenite din taxe . falimente ale băncilor etc 4. 7 . rata crescută a șomajului și criza din Grecia îi face pe tinerii talentați și pricepuți să plece în alte țări pentru a căuta un viitor mai bun în afara țării. apare o descreștere a nivelurilor vânzărilor . 2. Exodul intelectualilor Grecii sunt bine-educați și foarte talentați în comparație cu alte țări ale Uniunii Europene. a inabilității de a găsi un loc de muncă. ceea ce va duce la o moderare a bugetelor acestor companii. scăderi ale profiturilor la nivelul companiilor.

perioadă fixă fiind calculată în funcție de numărul de ensema colectate. Ensema reprezintă plățile sociale efectuate de către greci în ultimele 14 luni de dinaintea eliberării din funcție. 8 . prag sub care nu există posibilitatea de a primi beneficiile acordate de către stat. numărul minim necesar de astfel de ensema fiind 125. această valoare crescând cu câte 10% pentru fiecare copil având vârsta până în 18 ani din familie. Beneficiile lunare sunt fixate la o valoare lunară reprezentând 55% din minim 25 zile lucrătoare și are o valoare de 360 euro/lună . Aceste beneficii pot fi colectate pentru o perioadă de 12 luni .

597.578 497.549 3. Astfel s-a ajuns ca în timpul acestor ani de recesiune să observăm o continua creștere a ratei șomajului.387.574.520 INACTIVI 3. Inactivi din punct de vedere economic și rata șomajului : Octombrie 2008-2013 OCTOMBRIE 2008 2009 2010 2011 2012 2013 ANGAJAȚI 4.302. Angajați.Capitolul 2 Cauzele șomajului în Grecia 2. Tabel 1. sex Odată cu apariția crizei economice în Grecia la începutul anului 2009 nimeni nu știa cât de dramatică și de durată va fi această criză pentru poporul grec.989. La nivelul anului 2008 exista un număr de persoane fără loc de muncă de 372578.1 Rata șomajului pe grupe de vârstă. Din tabelul de mai jos se poate observa că nu există o diferență majoră în ceea ce privește numărul persoanelor inactive .8%.063 3. numărul acestor persoane scăzând cu 1 milion . ȘOMERI .513 RATA 7.326.562 965.5 9.222 691. De exemplu.643 1. ceea ce sugerează că această proporție a persoanelor nu este cauza marilor problem apărute la nivelul Greciei.4 milioane șomeri.310 3.504 4.3% a ratei șomajului față de aceeași perioadă a anului 2011 și cu 20. rata șomajului în OCTOMBRIE 2013 era de 27. Astfel în OCTOMBRIE 2013 s-a înregistrat o creștere cu 8. numărului ce la nivelul anului 2013 va atinge o valoare de 4 ori mai mare . O altă problem a fost reprezentată și de numărul persoanelor ce lucrau pentru a-I întreține pe cei care nu aveau loc de muncă.501.1 27.779 ȘOMERI 372.298.834 3.421 3.368.206 1.360. Una din consecințele drastice ale acestei crize avea să fie creșterea masivă a ratei șomajului.386.927 4.3% față de aceeași perioadă a anului 2008.097 3.8 ȘOMAJULUI *Sursa: Autoritatea statistică din Grecia 9 . ajungănd la finele acelui an la 1.388 3.8 19.310.692. cel mai mare nivel al ratei șomajului de la înființarea zonei euro în 1999.5 26.9 13. După cum poate fi observat din graficele și tabelele de mai jos criza la nivelul GRECIEI a avut un impact negativ masiv pe piața muncii.344.894 3.

nivel ce a crecut treptat an de an și care în 2013 a atins un nivel maxim de aproape 58%.9% în 2009 până la 24. de la un nivel de șomaj de 4. cea mai mare a avut loc în rândul tinerilor. ceea ce indică că principalii „ vinovați “ ai acestei creșteri abrupte a ratei șomajului sunt tinerii .9 13.9 32. La nivelul femeilor rata șomajului era și mai alarmantă .3 13. Tabel 2.1 17. ajungând la 32.7% la finele anului 2013. ȘOMAJUL PE SEXE : Octombrie 2008-2013 OCTOMBRIE SEX 2008 2009 2010 2011 2012 2013 BĂRBAȚI 4.5 9. după cum poate fi observat în tabelul 2. aceștia neputându-și găsi în proporție tot mai mare un loc de muncă.8 19.1 TOTAL 7.1% în 2013.5 22.2 24.8 29. 10 . Deși toate grupele de vârstă au suferit creșteri majore ale nivelului șomajului.8 Source: Greek Statistical Authority *Sursa: Autoritatea statistică din Grecia În tabelul 3 se poate observa rata șomajului în funcție de grupele de vârstă din octombrie 2008 până în octombrie 2013. De asemenea.9 7.4 11.5 26. Același trend a fost observat și la nivelul ratei șomajului pe sexe . se poate observa cum creșterea șomajului de la un an la altul scade odată cu creșterea grupei de vârstă analizată.7 FEMEI 11.1 27.1 23.6 17. La nivelul bărbaților se poate observa cum rata șomajului a crescut dramatic ăn aceși 5 ani.

1 33.9 22.8 35-44 6.9 13.2 Șomajul în GRECIA din punct de vedere regional Scopul acestei împărțiri a Greciei pe regiunile existente este de a observa modul în care șomajul grec se comportă la nivelul fiecărei regiuni într-o anumită perioadă de timp anterioară și posterioară crizei economice și de a observa dacă există corelații între aceste regiuni și modul în care șomajul de la nivelul acestor regiuni a influenșat șomajul GRreciei.8 8.7 13.0 4.9 25-34 10.9 6.5 26.9 37.6 65-74 0.7 Total 7. Rata șomajului pe grupe de vârstă : Octombrie 2008-2013 OCTOMBRIE Vârstă 2008 2009 2010 2011 2012 2013 15-24 ani 22. La nivelul Greciei exista un numar de 13 regiuni.0 1. 11 .8 45-54 4.8 23.4 14. Prin acestea se dorește observare proprietatile stochastice ale ratei somajuluin regional din Grecia .1 19.3 55-64 3.0 19.8 Source: Greek Statistical Authority *Sursa: Autoritatea statistică din Grecia 2.8 19.5 9.1 8.5 6.0 27.3 11.6 5.1 28. prezentate în tabelul de mai jos.7 56.Tabel 3.8 1.8 16.9 14.7 46.6 15.3 14.0 57.5 34.9 9.1 27.9 3.3 20.

Thessalia.Structura somajului la nivelul Greciei este urmatoarea: Tabel 4 Rata șomajului pe regiuni la nivelul Greciei *Sursa: Bank of Greece Ceea ce se poate observa din acest tabel este o crestere a șomajului la nivelul tuturor regiunilor Greciei. fără nici o excepție. ceea ce ne arată că problema șomajului grec este prezentă peste tot . respectiv creșteri sau scăderi ale ratei șomajului la nivelul unor regiuni . Macedonia de Vest. Dacă în figura 1 am putut observa rata relativă a șomajului regional la nivelul Greciei vom observa cum se comportă fiecare regiune în tabelul de mai sus. Aegean de Nord si Creta ) în vreme ce sunt alte regiuni unde nivelul șomajului rămâne în mod substanțial deasupra nivelului național ( Macedonia de Vest. Macedonia Centrală. precum Macedonia de Est si Tracia. Deși există o comportare similară a ratei șomajului la nivelul celor 13 regiuni . în vreme ce în restul regiunilor există abateri substanțiale de la nivelul mediu. 12 . 4 regiuni comportă rate ale șomajului semnificativ mai mici pentru unele perioada ( Attica. Un lucru de observat este faptul că înaintea crizei economice au existat unele fluctuații în ceea ce privește șomajul .4% în ciuda unor disparități la nivelul unor regiuni. Peloponessia. evoluția șomajului în unele dintre aceste regiuni comportă o puternică heterogenitate. În plus. Thessalia si Attica comportă un trend similar cu cel existent la nivel național. Epirus si Sterea Ellada. Macedonia Centrala. În general datele șomajului la nivelul Greciei ne arată prezența unei rate semnificative mari și persistente atât la nivel regional cât și pe tot teritoriul grecesc cu o medie de 10.

ȘOMAJ PE REGIUNI 2000-2005 Figura 1 Șomajul pe regiuni în perioada 2000-2005 *Sursa: Prelucrare în Eviews ȘOMAJUL PE REGIUNI 2006-2010 Fig 2 Șomajul pe regiuni în perioada 2006-2010 *Sursa: Prelucrare în Eviews REGIUNILE DIN GRECIA Fig 2.1 Regiunile din Grecia Sursa: Prelucrare în Eviews Din aceste grafice se poate observa modul în care rata șomajului a variat la nivelul regiunilor din Grecia. 13 .

Macedonia de Est ce înainte de începerea crizei economice au cunoscut o scădere a ratei șomajului cât și regiuni precum Peloponessia și Macedonia de Vest ce au suferit schimbări abrupte atât în sus cât și în jos precum și regiuni ce au avut valori constant înaintea crizei economice cum ar fi Insulele Ionian și Creta. Astfel au existat atât regiuni precum Attica. Thessalia. Grecia de Vest . Variații ale șomajului pe fiecare regiune Fig 3 Variații ale șomajului pe fiecare regiune Din acest grafic se poate observa că rata șomajului a suferit o creștere puternică la nivelul fiecărei regiuni din Grecia incepând cu anul 2009 indiferent de modul în care aceste rate s-au comportat anterior crizei economice.Astfel se poate vedea că nivelul șomajului a avut cea mai mare valoare la nivelul regiunii Macedonia de Vest. O altă observație este dară de faptul că nivelul ratei șomajului a suferit o scădere din anul 2000 până în anul 2010 la nivelul regiunii Sterea. 14 . însă se poate observa și că această regiune a avut cel mai puțin de suferit ca urmare a crizei economice . dar și o creștere a acesteia la nivelul regiunii Ioniene și a regiunii Aegean de Sud. având cea mai mică creștere a ratei șomajului în acea perioadă.

valori normalitatii ( skewness. 15 . JB. lucru realizat pe baza unor forme în relief. Tabel 5 – Statistici la nivelul fiecarei regiuni *Sursa: Prelucrare în Eviews Din acest tabel putem observa mai multe lucruri precum valoarea minima si maxima aferenta fiecarei regiuni. prob ) . deviatia standard la nivelul acestora. suma patratelor deviatiei standard pentru a observa diferentele existente intre regiuni. kurtosis. Șomajul pe fiecare regiune Fig 4 Șomajul pe fiecare regiune – arie ocupată *Sursa: Prelucrare în Eviews Din acest tabel se poate observa de asemenea modul în care au variat ratele șomajuli la nivelul acestor regiuni în perioada cercetată.

Prin intermediul acestor hărți doresc să arăt modul în care regiunile au fost influențate de creșterea șomajului în Grecia sau dacă au avut la rândul lor o influență asupra creșterii mari a ratei șomajului din zona elenă. Cu ajutorul lor putem observa regiunile ce au avut cel mai mult. anterior crizei economice și la nivelul anului 2010. Hărțile vor cuprinde date privind rata șomajului din toate regiunile existente din Grecia la nivelul anului 2006. dar și cel mai puțin de suferit ca urmare a acesteia. COMPARAȚII între șomajul în Grecia la nivelul anului 2010 și la nivelul anului 2006 HARTA PE REGIUNI – ANUL 2010 Fig 5 Harta pe regiuni – anul 2010 *Sursa: Prelucrare în GeoDa 16 .REGIUNILE GRECIEI – HĂRȚI În continuare vor fi realizate mai multe hărți folosind programul GeoDa . în plină recesiune economică.

Au existat și regiuni ce au avut schimbări negative pe scara culorilor. lucru ce este absolut logic datorită crizei economice existente apărute după anul 2008.1%) dar și o valoare maximă mai mica pentru acelați an 2006 .8%). Un lucru interesant este dat de modul în care s-au schimbat culorile dispuse pentru fiecare regiune. existând regiuni care au cunoscut o creștere masivă a șomajului. Șomajul în Grecia înainte și după criza economică Am urmărit datele furnizate de către EUROSTAT . 17 .2% față de 11. de exemplu SOUTH_AEGEAN de la 9.3% ajundând la peste 15%.4 . Harta pe regiuni – anul 2006 Fig 6 Harta pe regiuni – anul 2006 *Sursa: Prelucrare în GeoDa Din aceste 2 grafice se poate observa o valoare minimă mai mică la nivelul anului 2006 (7. precum Grecia de VEST ce a căzut 2 categorii sau Insulele Ioniene ce a căzut 1 categorie. 15. date ce cuprind rata șomajului la nivelul Greciei începând cu anul 2006 și până în 2013. față de anul 2010 ( 9.

primele din 2013 s-a observant o constanță în ceea ce privește rata șomajului.Fig 7 Rata șomajului în Grecia perioada 2006-2013 Din acest grafic se poate observa cum rata șomajului în Grecia a fost influențat într-un mod semnificativ de criza economică de după 2008. Astfel înainte de această rata șomajului a suferit chiar o scădere ușoară. In continuare vom incerca sa observam daca exista diferenste semnificative intre rata somajului din perioada 2006-2009 si rata somajului in perioada 2009-2014. Tabel 6 Șomajul în Grecia 2006-2009 și 2010-2013 18 . În ultimele luni din 2012 . după 2008 însă a avut loc o cresștere puternică până în 2012.

Totodată aceasta a crescut de la 9. In prima parte a anului 2010 aceasta a inregistrat si cea mai mica valoare. aceasta crescand de 2. adică o creștere de 7% a ratei șomajului. Acest lucru sugereaza o fluctuatie a somajului de 16 procente. În cele ce urmează voi arăta care sunt acestea ca urmare a studiului realizat de mine. valoare inregistrată la începuturile acelei crize. 19 .5 procente. În toată această perioadă media ratei șomajului în Grecia a fost de 8. efectelor și principalelor motive pentru care șomajul a suferit o creștere atât de pronunțată la nivelul Greciei. Cea mai mică valoare a șomajului s-a înregistrat în perioadele 2 si 3 ale anului 2008 (7. Tabel 7 Statistici perioada 2006-2009 In ceea ce priveste rata somajului in Grecia in timpul si dupa recesiune Valoarea somajului in Grecia a crescut continuu odata cu aparitia crizei economice globale. Tabel 8 Statistici perioada 2009-2013 2. in timp cea mai mare a fost inregistrata in ultima parte a anului 2013 .STUDIU DE CAZ - Conform celor spuse mai sus am determinat opiniile principale ale specialiștilor asupra cauzelor.3 Factori influențatori ai șomajului în GRECIA . În toți acești 4 ani valoarea ratei șomajului a înregistrat o fluctuație de 3 procente.5% în ultimul sfert al anului 2009.3%) . de 27.7%.9%. de 11.Din acest tabel putem trage mai multe concluzii În ceea ce privește rata șomajului dinaintea perioadei de recesiune economică Rata șomajului în Grecia nu a avut o valoare mai mare de 10.8% în primul sfert al anului 2006 la 10.3 ori in perioada de criza.8 procente.

se poate observa cum la nivelul României nu există variabile care să aibă o legătură semnificativă cu variabila dependentă rata șomajului deoarece se poate observa cum valoarea sig este mai mare de 0. Putem observa că la nivelul Greciei unul din factorii importanți ce au dus la creșterea șomajului este speranța de viață dar și taxa de venit. AGE_GRE reprezinta varsta medie a populatiei Greciei . Speranța de viață.05. reprezintă suma plătită de cei ce sunt șomeri Pe lângă acestea se adaugă și variabila rata șomajului. TAXA_RO reprezinta taxa pe venit in randul celor cu venituri scazute la nivelul Romaniei . calculată în mii de locuitori . AGE_RO reprezinta varsta medie a populatiei Romaniei . SPV_RO reprezinta speranta de viata la nastere in randul romanilor . De aceea studiul a fost realizat la nivelul Greciei în perioada 2003-2014. calculată în moneda Uniunii Europene ( euro ) . Somaj_GRE reprezinta rata somajului la nivelul Greciei . Populația totală. 20 . ce sunt prezentate în tabelul de mai jos. POP_RO reprezinta totalul populatiei la nivelul Romaniei . Taxa pe venit. Variabilele folosite: .Pentru realizarea acestui studio au fost folosite următoarele variabile . calculată în număr de ani . așadar dintre variabilele folosite nu există niciuna care să fie o variabilă bună ce poate explica șomajul. Vârsta de pensionare. SPV_GRE reprezinta speranta de viata la nastere existent in Grecia . calculată în număr de ani . TAXA_GRE reprezinta taxa pe venit aplicata celor ce au venituri scazute in Grecia Conform rezultatelor obținute. POP_GRE reprezinta populatia totala existent la nivelul Greciei . Somaj_RO reprezinta rata somajului la nivelul Romaniei . Cum valorile ratei șomajul la nivelul României nu au cunoscut modificări majore am considerat că este inutilă o analiză pentru a observa ce variabile au produs modificări la nivelul ratei șomajului în România.

846 ceea ce ne indica o legatura semnificativa. Aceasta se realizează cu ajutorul coeficientului de corelație bivariată Pearson. fără a lua în considerare interacțiunea cu celelalte variabile din model.2.001 si valoarea Pearson = 0. iar între aceasta și rata șomajului există o legătură liniară.3.020 si o valoare Pearson = -0. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul valorii sig asociată coeficientului de corelație Pearson astfel : dacă variabila are o valoare Sig < α (5%). cu o influenta pozitiva de intensitate ridicata intre rata somajului si speranta de viata la nivelul Greciei 21 . Intensitatea și sensul legăturii sunt date de valorile coeficientul Pearson. Coeficienții de corelație măsoară intensitatea legăturii dintre două variabile. tabel ce a fost obținut în SPSS. avand o intensitate medie intre rata somajului si taxa pe venit la nivelul Greciei la un risc de 0.05 SPV_GRE – are valoarea sig = 0.660 ce indica o influenta negativa . Analiza corelațiilor dintre variabile *Sursa: Tabel realizat cu ajutorul programului SPSS Din tabelul de mai sus. atunci variabila este semnificativă. am dorit să identific variabilele explicative relevante care au o influență semnificativă asupra variabilei dependente rata șomajului. Prin urmare. variabilele semnificative sunt: taxa_GRE – are o valoare sig = 0. – trebuie scris diferit Tabel 1.1 Analiza de corelatie Un aspect important în modelarea econometrică este reprezentat de verificarea intensității legăturii liniare dintre variabila dependentă și fiecare variabilă independentă.

05). Am ales să testez intensitatea legăturii dintre variabila dependentă și speranța de viață Tabel 2.6% din variația ratei șomajului este explicată de variabila speranța de viață. Tabel 3. Analiza legăturii liniare dintre rata somajului și speranta de viata * Sursa: Tabel realizat cu ajutorul programului SPSS Din acest tabel se poate observa valoarea R-square = 0.716. este explicată de variabila independentă aleasă. Acest lucru sugerează că există legătură între variabile. în acest caz rata șomajului. Astfel se poate spune că 71. așadar coeficientul de corelație este diferit de zero.Testarea coeficientului de corelatie bivariata Ipotezele statistice: H0: ? = 0 (variabile nu sunt corelative) H1: ? ≠ 0 (între variabile există o corelație semnificativă) Dacă valoarea sig asociată testului Student are o valoare mai mică decât riscul asumat (α = 0. atunci putem spune că ea este semnificativă statistic ceea ce ne duce la concluzia că nu se acceptă ipoteza nulă. Output-ul ANOVA pentru analiza legăturii liniare dintre rata somajului si speranta de viata * Sursa: Tabel realizat cu ajutorul programului SPSS 22 . Aceasta ne arată cât la sută din variația variabilei dependente.

deoarece acesta ne ajută să eliminăm variabilele ce nu sunt bune pentru analiza noastră. Aceste variabile sunt eliminate până când nu mai poate fi atins pragul de semnificație ce a fost stabilit statisticii Fisher.Tabel 4.3.R-Square. am identificat variabilele care au o influență semnificativă asupra ratei șomajului la nivelul Greciei în perioada 2003-2014. deoarece se începe cu toate variabilele existente în model şi pas cu pas sunt eliminați cei mai slabi predictori. altele acceptate. adică acea variabilă ce determină o reducere tot mai mică a statisticii Fisher. ceea ce conduce la concluzia că variabilele rata somajului și speranta de viata sunt corelate semnificativ. 2. Se poate spune astfel cu o probabilitate de 95% că legătura liniară existenta intre cele două variabile are o intensitate semnificativă statistic. Rezultatele obținute sunt prezentate în următoarele output-uri. unele variabile pot fi eliminate. pe baza analizei coeficientului Pearson. în urma construirii unui model de regresie liniară multiplă.2 Analiza de regresie multiplă Cu toate că. Procedeul de selecție Backward este foarte utilizat în pratică . Dar dacă se iau în calcul mai multe variabile independente. mai mic decât riscul asumat de 5%. aceasta indică doar existența unei legături liniare simple. Output-ul ”Model Summary” .001 . Tabel 5. Predictorul cel mai slab este definit de variabila independentă cea mai puţin importantă. Output-ul rezultat pentru modelul construit anterior * Sursa: Tabel realizat cu ajutorul programului SPSS Se observă că sig asociat lui ?1 este egal cu 0. Am ales. influența acestora se va modifica. astfel. procedeul de selecție al variabilelor Backward (eliminarea pas cu pas). F-Change pentru modelul inițial și modelul final *Sursa: Realizat în programul SPSS 23 . În plus.

valorile mici ale sig.05 pentru modelul 1. Restul procentului de până la 100% reprezintă influența altor factori ce nu au fost incluși în model. De aceea recurg la eliminarea variabilei cea mai slabă și anume pop_gre . Astfel obținem cel mai bun model . Output-ul ”ANOVA” pentru modelul inițial și cel rezultat în urma folosirii procedeului Backward *Sursa: Realizat în programul SPSS 24 . cu toate informațiile aferente. Output-ul Coefficients *Sursa: Realizat în programul SPSS Din tabel se poate observa că valorile sig sunt mai mari de 0. se poate afirma că variația ratei somajului la nivelul Greciei este explicată în proporție de 84. Tabel 7. Cu o valoare R-square de 0. ce va fi eliminat.844 .05 ale modelului 3 arătând că toate variabilele folosite sunt semnificative la nivelul acestuia.4% de variația în același moment a variabilelor prezente în ecuație. Tabel 6. ceea ce sugerează că variabilele acestui model nu sunt semnificative statistic. mai mici de 0. În cel de al doilea model se poate observa că cel mai slab predictor este dat de variabila age_gre . În output-ul Coefficients sunt prezentate variabilele rămase în model în urma aplicării procedeului Backward.

Acest tabel va folosi ulterior la testarea semnificației modelului estimat. Output-ul ”Variabiles Entered/Removed” . voi testa influența unuia dintre acestea.Variabilele intrate și variabilele eliminate din model în urma aplicării medodei Backward Variabilele eliminate din modelul estimat sunt: pop_gre si age_gre. Testarea influenței marginale a variabilei POP_GRE in model Se testează semnificația statistică a modificării produse asupra raportului de corelație prin introducerea unei variabile noi. 25 . Pentru a verifica dacă acestea nu influențează semnificativ variația variabilei fluxurile comerciale bilaterale. Variabila supusă testării va fi pop_gre. Tabel 8. Ipotezele testării sunt: H0: Variabila exclusă nu are o influență semnificativă asupra variației variabilei dependente H1: Variabila exclusă are o influență semnificativă asupra variației variabilei dependente În output-ul ”Excluded Variables” sunt variabiele independente eliminate din modelul final și valoarea Sig asociată testului Student. cu testul Fisher.

este prezentată varianta finală a modelului de regresie multiplă care explică cel mai bine variația ratei somajului in Grecia. Coefficients. întrucât are un număr mai mic de parametri.05). În următorul output.. Output-ul ”Excluded Variables” Interpretare: Din tabelul de mai sus se observă că (Sig.Tabel 9. Tabel 10. deci se ia decizia de acceptare a ipotezei nule H0. variabila . AGE_GRE.320 – 0. POP_GRE” nu determină o modificare semnificativă a capacitatății explicative a modelului . Prin urmare.591*spv_gre 26 .615*taxa_gre + 6. POP_GRE” modelul de regresie nu s-a modificat semnificativ. = 0. Aceeași decizie se ia și în cazul celeilalte variabile excluse din model. Prin excluderea variabilei ..425) > (α = 0. Output-ul Coefficients Ecuația finală a modelului de regresie liniară multiplă este: Somaj_gre = -462. Cel mai bun model este cel fără variabilele enunțate.

025. Tabel 11.357] = [-0.92 .274 .96*1. În tabelul de mai jos sunt prezentate variabilele acceptate.615 ± 2.044 Interpretare: Cu o probabilitate de 95% se poate garanta că valoarea parametrului ?1 este acoperită de intervalul (-3. în condițiile în care celelalte variabile rămân constante.274 limita superioară a intervalului = 2. 2.?−? *??̂1 ] 2 I.044). 1.3.615%. Estimarea parametrilor de regresie prin interval de încredere I.C.22] limita inferioară a intervalului = -3. estimațiile calculate și intervalele de încredere. in medie a valorii ratei somajului cu 0.615 arată că la modificarea cu un an a sperantei de viata la nivelul Greciei are loc o modificare in sens opus.615 ± ?0.32*1. Output-ul Coefficient/Condidence Intervals *Sursa: Realizat în soft-ul statistic Eviews Estimarea punctuală a parametrilor de regresie Valoarea b1 = -0. 27 .615 ± 1.3 Estimarea parametrilor modelului de regresie Există două posibilități de estimare a parametrilor modelului de regresie: estimare punctuală și estimare prin interval de încredere.357] = [-0.C. considerând un risc de 5%. [?1 ± ??. [-0.659] = [0.2.

Media erorilor *Sursa: Realizat în programul Eviews Dacă se compară semnificația testului cu pragul de semnificație.2.05). restricția modelării este ca toți ceilalți factori neincluși în model și reprezentați de variabila reziduală.3. Ipotezele: ?0 : M() = 0 ?1 : M() ≠ 0 (estimarea parametrilor se realizează cu o eroare sistematică) Tabel 12. Acest rezultat conduce la decizia de a se accepta ipoteza nulă ?0 .4 Testarea ipotezelor statistice Calitatea estimatorilor parametrilor modelului de regresie depinde de împlinirea a două clase de ipoteze: ipoteze asupra variabilei eroare și ipoteze asupra variabilelor independente. Testul folosit pentru a testa dacă media variabilei reziduale este egală cu zero este testul Student. M(?? )=0 Definirea ipotezei: Potrivit acestei ipoteze. Ipotezele asupra variabilei reziduale Media variabilei reziduale este egală cu zero. se acceptă ipoteza că media erorilor este nulă. Prin urmare. precum și erorile determinate de metoda statistică să nu afecteze sistematic media variabilei dependente. se observă că semnificația testului este egală cu 1 (Sig = 1 > α = 0. cu o probabilitate de 95%. 28 .

Autocorelatia erorilor *Sursa: Realizat în programul Eviews În tabel.Ipoteza de necorelare a erorilor. se citesc cele două valori critice și se observă că: ?? = x ?? = y În concluzie. Testul Durbin Watson: Acest test presupune testarea semnificației coeficientului de corelație de ordinul întâi dintre erori. cov(?? . O secvență de valori de același semn ale variabilei eroare poartă denumirea de run. Dacă succesiunea de runs este aleatoare și numărul acestora este normal distribuit. pentru un prag de semnificație de 0. este prezentată valoarea caculată a statisticii Durbin-Watson: ????????? = 2. ?? ) = 0 Definirea ipotezei: Ipoteza de necorelare a erorilor se referă la lipsa unei corelații între valorile variabilei reziduale.153. Din tabela Durbin-Watson. 29 .05. pentru un model de regresie cu 3 parametri și un eșantion de volum n=12. Ipoteze: H0: erorile nu sunt autocorelate (ρ = 0) H1: erorile sunt autocorelate (ρ ≠ 0) Tabel 13. valoarea lui ????????? este cuprinsă între du și 4 - dU (regiune de acceptare). atunci erorile sunt independente. Testul Runs: Acest test presupune că valorile variabilei eroare pot fi considerate seturi de valori care se succed în funcție de semnul lor. LM și Runs. prelucrat în Eviews. Succesiunea acestor secvențe de date poate fi aleatoare sau poate avea o anumită regularitate. ceea ce înseamnă că erorile nu sunt autocorelate. Autocorelarea erorilor poate fi testată cu ajutorul testelor Durbin Watson.

Testul Breusch-Godfrey Testul Breusch-Godfrey LM *Sursa: Realizat în programul Eviews Valoarea lui (Prob = 0. prin urmare. Tabel 15. se poate spune cu o probabilitate de 0. Testul RUNS *Sursa: Realizat în programul SPSS În tabelul Runs se observă că semnificația testului (Sig = 0.298 este mai mare decât riscul asumat de 0. deci se decide acceptarea ipotezei nule cu o probabilitate de 0. Prin urmare. Ipoteza de homoscedasticitate Definirea ipotezei: Testarea de homoscedasticitate presupune că erorile au varianțe egale și constante.05.95.Formularea ipotezelor: H0: k este distribuit normal (nu există autocorelare a erorilor) H1: k nu este distribuit normal (există autocorelare a erorilor) Tabel 14.05) sugerează acceptarea ipotezei nule. Ipoteze: H0:V(ɛi) = σ2 (erorile sunt homoscedastice) H1:V(ɛi) = σi2 (erorile sunt heteroscedastice) 30 .95 că erorile nu sunt autocorelate.85) > (α = 0. se consideră că erorile nu sunt autocorelate.

prin urmare.Testarea homoscedasticității se poate face pe cale grafică .corelograma erorilor la pătrat și pe cale numerică . Valorile absolute ale erorilor le-am obținut prin opțiunea abs_res. se poate garanta cu o probabilitate de 95% că erorile sunt homoscedastice Pentru a testa heteroscedasticitatea erorilor se vor folosi si alte teste. Corelograma erorilor *Sursa: Realizat în programul Eviews Valoarea lui Prob asociată lui Q-Stat pentru toate lagurile este nesemnificativă. Tabel 17.teste statistice. Testul Spearman: Acest test se construiește pe baza rangurilor erorilor în valoare absolută și a rangurilor variabilei dependente. Corelograma erorilor la pătrat: Tabel 16. Testul Spearman pentru erori 31 .

Din tabel se observă că Sig dintre erori și variabilele analizate este mai mare decât riscul asumat.heteroscedasticitate Valoarea lui Prob este egală cu 0. ceea ce conduce la decizia de a accepta ipoteza nulă. prin urmare. ceea ce înseamnă că nu există legătură între erori și variabilele independente. Testul Breusch-Pagan-Godfrey 32 . Testul Breusch-Pagan-Godfrey: Acest test se bazează pe regresia pătratelor erorilor în raport cu regresorii. de asemenea. sunt homoscedastice. Testul Glejser: Acest test se bazează pe regresia liniară a erorilor în mărime absolută în raport cu regresorii. conform căreia erorile sunt homoscedastice. Tabel 19.426. că Prob pentru toți coeficienții este mai mare decât riscul asumat de 5%. Tabel 18. mai mare decât riscul asumat de 5%. Testul Glesjer . cu o probalitate de 95%. Se observă. Erorile nu sunt influențate de variabilele independente. nu variază odată cu ele. nu există corelație între erori și variabilele dependente.

că Prob pentru toți coeficienții este mai mare decât riscul asumat de 5%.05.113) este mai mare decât pragul de 0. cu o probabilitate de 95%. Se observă. ceea ce conduce la decizia de a accepta ipoteza de homoscedasticitate.În output observăm că semnificația testului Chi-pătrat (Prob = 0.05. 33 . ceea ce conduce la decizia de a accepta ipoteza de homoscedasticitate cu o probabilitate de 95%. Testul White: Acest test are la bază construirea unui model de regresie între variabila eroare ridicată la pătrat și variabilele independente din model. Testul White În output observăm că semificația testului Chi-pătrat (Sig = 0. de asemenea. ceea ce indică absența corelației. acesta realizează o regresie între variabilele independente (existența unor corelații între acestea și pătratul lor).41) este mai mare decât pragul de 0. Spre deosebire de testul aplicat anterior. Tabel 20.

Normalitatea erorilor Histograma obținută arată că nu există o abatere semnificativă a repartiției erorilor de la forma repartiției normale. 34 . Evaluarea pe cale grafică a normalității erorilor: Reprezentare grafică a histogramei. Existența unor abateri sau a unor diferențe semnificative între cele două repartiții conduce la presupunerea încălcării ipotezei de normalitate a erorilor. Cu ajutorul histogramei erorilor se poate realiza o comparație vizuală a formei repartiției erorilor cu forma repartiției normale.Ipoteza de normalitate Definirea ipotezei: Ipoteza de normalitate a erorilor presupune că estimatorii parametrilor modelului de regresie urmează o lege de repartiție normală. Fig 2. Fig 1. DIAGRAMA BOXPLOT Din reprezentarea grafică reiese că erorile urmează o lege de distribuție normală. Testarea acestei ipoteze se poate face pe cale grafică și numerică.

205 < 0. de unde rezultă prezența unei asimetrii negative. σ2) (erorile urmează o lege de distribuție normală) H1: erorile nu urmează o lege de distribuție normală Testul Kolmogorov-Smirnov : Acest test are la bază ideea comparării frecvențelor cumulate observate cu cele teoretice corespunzătoare repartiției normale. ceea ce sugerează prezența unei repartiții cu o boltire nesemnificativă. ceea ce duce la decizia de a accepta ipoteza nulă. Testul Kolmogorov-Smirnov *Sursa: Realizat în programul SPSS Rezultatele din output arată că semnificația testului (Sig = 0.Evaluarea pe cale numerică a normalității erorilor: Testarea normalității repartiției erorilor se poate realiza cu testul neparametric Kolmogorov sau cu testul construit pe baza parametrilor formei unei repartiții (asimetria și boltirea) . Testul Jarque – Bera: Parametrii formei repartiției erorilor sunt -coeficientul de asimetrie: skewness (sw) = .1. Prin urmare.572 > 0.95 că variabila reziduală respectă condiția de normalitate.346) este mai mare decât riscul asumat (α = 0).Bera. -coeficientul de boltire: kurtosis (k) = 4. Ipotezele: H0: ɛi~N(0.testul Jarque . Tabel 21. Se bazează pe maximul diferenței dintre frecvențele teoretice și cele empirice. 35 . se poate garanta cu un nivel de încredere de 0.

Ipoteza de NECOLINIARITATE Această ipoteză presupune că între variabilele independente nu există o legătură de tip liniar. Necoliniaritatea erorilor Din output-ul de mai sus reiese că valorile indicatorului VIF pentru fiecare variabilă independentă sunt mai mici decât 4.126 > riscul asumat α = 0.05. Tabel 22. ceea ce indică lipsa coliniarității dintre variabilele independente utilizate în model. 36 . Normalitatea erorilor – Jacque Bera Ipoteza de normalitate a erorilor se admite atunci când probabilitatea asociată testului JB (Probability) este mai mare decât riscul asumat. TESTUL JACQUE – BERA Fig 3.Bera este egală cu 0. ceea ce arată o distribuție normală a erorilor. Probabilitatea asociată testului Jarque .

1 Caracteristici ale șomajului grec *Sursa: tradingeconomics 37 . vârsta de pensionare și speranța de viață. salariile minime .1 Principalele caracteristici ale celor două șomaje Tabel 3. Din următoarele grafice putem observa principalele caracteristici ce țin de piața muncii și care ne pot ajuta să înțelegem și alte motive ce au dus la această creștere alarmantă a șomajului în Grecia comparative cu România. costul cu salariile. în principal șomajul.Capitolul 3 COMPARAȚII ÎNTRE ROMÂNIA ȘI GRECIA PRIVIND PIAȚA MUNCII În acest capitol voi efecttua o comparație la nivelul României și a Greciei în ceea ce privește anumiți factori de pe piașa muncii. 3. dar și alți factori precum numărul de persoane angajate. salariile medii etc.

Tab 3. de la 7% până la 28%.5 milioane .unde în pofida creșterii alarmante a ratei șomajului nu s-a înregistrat și o scădere. decât moderată. lucru ce nu s-a întâmplat și în Grecia . având însă creșteri mai puțin drastice la nivelul Greciei în comparație cu șomajul total. Dacă la nivelul României această criză economică nu a avut un effect puternic asupra ratei șomajului. din aceste tabele putem observa anumite motive pentru care problem privind somajul in Grecia au fost mult mai mari decat in Romania. din totalul celor ce lucrează. a numărului de angajați.2 Caracteristici ale șomajului în România *Sursa: tradingeconomic Din tabelele de mai sus se poate observa asemănările și deosebirile existente între modul de comportare a două țări. Putem observa că există o creștere ridicată la nivelul Greciei față de România și în ceea ce privește rata șomajului pe termen lung. asemănătoare celei aferente șomajului total.5 milioanele la 4. în jur de 10% . Din grafic se poate observa că numărul persoanelor angajate a suferit o scădere la nivelul României. rata șomajului în această țară având o creștere puternică și continua după anul 2009. 38 . GRECIA și ROMÂNIA ca urmare a crizei economice a lovit Europa în anul 2008-2009. o mare parte din cele 4 milioane de romîni ce au rămas fără un loc de muncă în aceste perioade plecând în străinătate. având o valoarea constantă de circa 10%. ceea c ear putea explica într-o oarecare măsură de ce rata șomajului în România nu a suferit schimbări atât de mari. crescând în ultima perioadă de la valoarea sa obișnuită de circa 5 procente. de la 8. aceasta oscilând între 5 și 8%. De asemenea . nu același lucru se poate spune despre Grecia . în vreme ce la nivelul României aceste valori nu au suferit modificări semnificative. Un alt aspect important este reprezentat de faptul că la nivelul Greciei rata celor ce au un part- time job reprezintă un procent destul de ridicat .

Speranța de viață – analiză comparativă Din acest grafic se poate observa ca speranta de viata la nivelul celor 2 tari a suferit o crestere constanta. SPERANȚA DE VIAȚĂ ÎN ROMÂNIA ȘI GRECIA spv_ro spv_gre 80 78 76 74 72 70 68 66 64 62 60 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Fig2.3. 39 . La nivelul Greciei cresterea acesteia a fost mai scazuta decat la nivelul Romaniei.2 Comparații privind șomajul și celelalte variabile folosite la nivelul Greciei și a României Rata somajului in GRECIA SI ROMANIA 30 25 20 15 10 5 0 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 rata somaj romania rata somaj GRECIA Fig1. Rata șomajului – analiză comparativă Din acest grafic se poate observa cum înaintea crizei economice. 2-3 ani in Grecia fata de 4 ani in Romania ceea ce ar putea indica unul dintre motivele pentru care somajul a suferit cresteri atat de abrupte in Grecia fata de Romania. anul 2008 a existat o valoarea asemanatoare a ratei somajului la nivelul celor 2 tari in timp ce dupa acest an somajul in Grecia a cunoscut o crestere puternica in timp ce somajul in Romania a ramas la valori constante.

unii specialiști susținând chiar că ar fi de 2 ori mai mare în realitate. Acest lucru poate explica motivul pentru care rata somajului a suferit o crestere atat de mare la nivelul uneia din tari. a Greciei si a ramas constanta la nivelul celeilalte . fluctuatii intre 2009 si 2011 si crestere semnificativa de circa 5 ani intre 2011 si 2013. astfel încât foarte multe persoane ce nu aveau un loc de muncă au ales să plece în alte țări pentru a putea duce un trai mai bun. de circa 2 ani intre valorile minime si maxime ale varstei de pensionare. deoarece ori intenționat ori din greșeală această rată a șomajului este mult mai mica decât cea reală. În datele ANOFM nu apar persoanele care au ieşit din plata şomajului. o crestere din 2003 pana in 2006 apoi o scadere constanta pana la inceputul crizei economice. Un alt motiv important este reprezentat de modul de calculare a acestei rate a șomajului la nivelul țării noastre. Ca urmare a crizei. ) 40 . Romania. In ceea ce priveste Grecia se pot observa diferente semnificative de la an la an. la nivelul României a avut loc o depopulare masivă. Vârsta de pensionare – analiză comparative Din tabelul de mai sus putem observa varsta de pensionare de la nivelul celor 2 tari. lucru care nu ar mai fi rămas la fel dacă ar fi fost luate în considerare și persoanele ce au ales să plece din țară. 2. La nivelul Romaniei exista fluctuatii minore.. cele care se află în străinătate pentru a lucra sezonier şi nici cele care probabil nu s-au înregistrat niciodată fiindcă şi acolo este un număr destul de mare”. Acest lucru dus la o rată a șomajului neschimbată foarte mult. Principalele motive pentru care rata șomajului în Grecia a avut o creștere mult mai mare decât cea din România 1. ( . VARSTA DE PENSIONARE 70 68 66 64 62 60 58 56 54 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 varsta de pensionare RO varsta de pensionare GRE Fig3.

3. 41 . astfel creșterea acesteia de la 57 la 65 ani într-un singur an a făcut ca un număr foarte mare de persoane să nu se mai poată pensiona și astfel a crescut și numărul șomerilor. Vârsta de pensionare are și ea o influență asupra ratei șomajului din Grecia . 4. unde rata șomajului a suferit modificări minore. lucru ce nu s-a întâmplat în România. Un alt motiv este reprezentat de faptul că unii greci preferă să primească ajutorul de șomaj sau beneficiile oferite de către statul elen timp de 12 luni pentru ca mai apoi să își caute un loc de muncă.

Atât beneficiile oferite cât și reducerea vârstei de pensionare au avut o mare influență asupra șomajului în Grecia 8. lucru ce explică rata creșterea mult mai mica a ratei șomajului de la nivelul țării noastre. Rata șomajului în rândul femeilor este mai mare decât cea în rândul bărbaților 4. Șomajul în Grecia este influențat foarte mult mai ales de șomajul în rânul tinerilor și mai puțin în rândul adulților 3. 4. astfel încât foarte multe persoane șomere au ales să plece în alte țări pentru a putea duce un trai mai bun. 9. în timp ce în altele acestea nu sunt foarte semnificative 5. lucru ce se poate spune și despre de taxa pe venit 7. aceasta având însă creșteri mai mari în unele regiuni. La nivelul României s-a putut observa faptul că rata șomajului a rămas constantă pe toată perioada crizei economice 11. Speranța de viață a avut o creștere mai mare la nivelul României decât a Greciei în perioada studiată 42 . am observat următoarele lucruri 1. la finalul căreia am obținut mai multe rezultate. Există multe regiuni în Grecia unde rata șomajului a suferit fluctuații semnificative chiar și înaintea crizei economice 6. La nivelul României nu au existat fluctuații majore ale vârstei de pensionare. Vârsta de pensionare a suferit fluctuații puternice la nivelul Greciei. Speranța de viață are un impact major asupra ratei șomajului la nivelul Greciei . Ca urmare a crizei. Faptul că variabile precum taxa pe venit sau speranța de viață au o influențează semnificativă asupra ratei șomajului la nivelul Greciei. CONCLUZII După realizarea acestei lucrări . acest lucru putând explica într-o anumită proporție de ce rata șomajului a avut o creștere atât de mare la nivelul uneia dintre țări și a rămas aproape constantă la nivelul celeilalte. La nivelul regiunilor grecești există o creștere constantă a ratei șomajului. 10. aceasta putând fi una din multele cauze pentru care Grecia a avut și are problem majore în ceea ce privește piața muncii 12. dar nu și la nivelul României 2. la nivelul României a avut loc o depopulare masivă.

http://www. K. Christopoulos.europa.gr 10. chapter . Demekas. G. “An Estimation of the Natural Rate of Unemployment in Greece. http://www..” Journal of Policy Modeling. N. . ec.org/content/handbook/Unemployment/Types. Theodore K. 1983 5.statistics. International Monetary Fund 3. Papapetrou Evangelia. http://www. Unemployment in a Developing Country: The Case of Greece ’’ .econport. “Unemployment in Greece: a Survey of the Issues. D. Kontolemis (1996). BIBLIOGRAFIE 1. Apergis.Greek crisis and Unemployment” 7. Vacharakidis John. „Unemployment in Greece: evidence from Greek regions ’’ 6. Papapetrou (2010). “The Relationship Between Output and Unemployment: Evidence from Greek Regions.bankofgreece.tradingeconomics. 2.. 9.Unemployment. and Z.com/ 13. S.html 12.” Papers in Regional Science.eu/social/main. 1981-2008.gr/ 11. edit.” in Greek Labour Market 8. Bakas Dimitrios. “Regional Differences and Persistence of Unemployment: Empirical Findings from the Greek Regions. Goulas George. Lolos. Unemployment benefits 43 . 27. Valsamidis Jim . http://ec.. G.. Unemployment benefits in Greece 15. . (2005). K. D.jsp?catId=1112&langId=en&intPageId=2593..” IMF Working Papers 91. 118-128 4. Employment and Unemployment in Greece ’’. http://www. and Health in Europe’’. 83. Manpower Employment Organization. pag.eu/eurostat 14. and E. Goulas Nikitas. Sokou. 91–99.europa.gr/. Katsanevas. Social Vulnerability. http://livingingreece. (2004). 611–620. EUROSTAT.

ANEXE VARIABILELE FOLOSITE PENTRU ANALIZA 44 .