ASEZAMANTUL CULTURAL

ION C. BRATIANLI

VIII

REFUGIATII MOLDOVENI
IN BUCOVINA
1821 S I 1848

DE

TEODOR BALAN

CARTEA ROMANEASCA", ,BLICURESTI

1929
A$EZAMANTUL CULTURAL
ION C. BRATIANU

VIII
REFLIGIATII MOLDOVENI
IN BUCOVINA
1821 1 1848

DE

TEODOR BALAN

CARTEA ROMANEASCA", BL1CL1REgl

1929
 LITERATURA
1. ARRIVE.

Arhivele Statului din Cerneiulii (citat Arh. Buoov.).

Aici s'au utilizat urrnittoare1e. dosare i colectii
Dosarele prezidiale, 1821, 1822-24, 1824-1827, 1848, 1850;
Liber Contractuum antiquorum II i V (Contr. ant.).
L. Contractuum novorum V, XI, XV (Contr. nov.).
L. Instrumentorum I i V (L. instr.).
L. Obligationum II (L. obligat.).
L. relationum II i IV (L. relat.).
Arhiva Hurmuzachi.

2. REVISTE 1 ZIARE.

Bucovina, gazet romaneasca pentru politic5, religie si literatur5. Cerniiuti,

1848-50.
.Constituftonariul, jurnal politic, Iasi, 1858.
Convorbiri literare, Bucuresti, anul 41, 1907.
.Romdnia viitoare, (D. Munteanu-RAmnic) I. Ploesti, 1921.

3. cAitTI.

Acte i documente relative la istoria Renasterii Romdniei, Bucuresti, tip.

Carol Gbl, vol III, IV, V, VII.
Anul 1848 In principatele romeine. Bucuresti, Carol Gbl, vol. I, II, III.
Banesen N.: Corespondenfa familiei Hurmuzachi cu Gheorghe Barif, VAlerui
de Munte, tip. Neamul romanesc 1911.
Buletinul sedinfelor adundrii ad-hoc a Moldovei, 1857.
Erbiceanu Const. : Istoria Mitropoliei Moldaviei f i Sucevei, tip. eartilor bise-
ricesti, 1888. Bucuresti.
Murmuzaehl C.: Candidatura prinfului Grigorie M. Sturdza. Jassy, tip. Bu-
ciumului rom5n, 1858.
_Hurmuznehl Eudoxiu : Documente privitoare la istoria Romdnilor vol. X.

3
Iorga N. : Documente privitoare la familia Callimohi, tip. Minerva, Bucuresti,
1902, vol. 1-2.
Iorga N. : Studii si documente, Bucuresti, vol. V, ViI, XVIII.
Istrati Nicolae : Despre puterea legislativa si privilegiile principatelor moldo-
romane, Iasi 1856, tip. instit Albinei".
Kogiilniceanu Mihal : Scrisori 1834-1849, Bucuresti, Minerva, 1913.
Monitorul oficial al Moldovei, 1859.
Porumbescu Iraelle : Scrieri, ed. de Leonida Bodnarescu, Cernauti, 1898,
soc. tip. bucovineana'.
Sion Gheorghe : Suvenire contimporane, Bucuresti, 1888, tip. Acad. Romane.
Uricarul sau colecfie de documente (Codrescu Th.), vol. V. XI, XIII, XXIV.

4. ARTICOLE.

Cartojan N. : Pribegia lui M. Kogainiceanu in Bucovina, la 1848 in Lui Ion

Bianu", Amintire, tipo-litogr. Carol Gbbl, Bucuresti, 1916, p. 59-68.
Forescu N. A.: Amintiri din viala si domma lui Alexandru Ion Cuza, in Arhiva
din las, XI, 1900, p. 260-277.
Hurmuzachi Constantin i Maioreseu Ion : Desvoltarea drepturzlor principa-
telor moldo-romcine In urma tratatului de Paris, in Acte si Documente
. III, p. 179-218.
Hurmuzachi Constantin : Un renegat al Unirii principatelor, in Acte si Docu-
mente III, p. 663-667.
'stride Nicolae : Despre chestia zilei in Moldova, In Acte si Documente III,
p. 125-137.
Marian Livia : Prima incercare poetica a !at B. P. Hasdeu, din 1858 In Revista
criticii, Iasi, I, p. 136-137. 1927.
Urechia V. A. : Documente relative la anii 1800-1831 in Anal. Acad. Romne,
sei ia II, tom. X, Mem. sect. istorice, 1887-1888, p. 303-335.

4
 1. FAIIILIILE MUSTEATA I PETRINO

Pentru a putea arta in ce fel au sosit in Bucovina familiile

Musteat si Petrino, va fi necesar s constatm, dac in prima
jumAtate a secolului al XIX-lea au existat sau nu legturi
sociale si politice intre Bucovina si. Moldova. Ne gandim la
legturile sociale ce puteau s existe intre familiile boeresti
din Bucovina si cele din Moldova, legturi cari trite msur
oarecare ar fi putut contribui s intreasc elementul rom5.-
nesc din noua provincie austriac, rupt din trupul 1Violdovei.
Asemenea se va cerceta dac au existat legturi dela stat
la stat, intre Moldova si Austria.
Din nefericire, nici una nici alta nu se poate constata. Mol-
dova se afl sub suzeranitatea Turcilor si in consecint nu er
In stare s manifeste pretentia de a fi socotit stat egal in
rang cu cel vecin, stpanit de Habsburgi. Msuri de recipro-
citate diplomatic nu se puteau lua. Agentul austriac din
Iasi nu ave un coleg moldovean cu sediul la Viena. Tot
astfel e cazul cu legturile sociale hare familiile boeresti
dincolo si dincoace de cordon. Odat cu rpirea Bucovinei
incetar legturile familiare intre fiii aceluias neam cari
dn atunci duseser o viat comun. Cele vechi intrar in
pesuetudine, iar altele noi nu se Infiripar. Dup un deceniu
dela rpire, Bucovina fu izolat'd complect de Moldova. Boe-
rimea romn din Bucovina, parte cultiva vechile traditii
romnesti, manifestAnd o atitudine recalcitrant fat de tot
ce er strin, parte tinea s se incuscreasc cu nobilimea
polon din Galitia. Se invocau, in sprijinul acestui fapt,

5
vechile leaturi sociale ce existasersA pe vremuri intre unele
familii moldovenesti i polone. Un nou curent, strin i des--
nationalizator, i Mea drum in frumoasele plaiuri ale Nor-
dului Moldovei, tara in care dela inceputul Moldovei incoace
nu se afirmase decAt viata social i politic6 romAnease.
Dac'A ici colo, in mod sporadic, s'au intAmplat cazuri de
trecerea cordonului izolator a unor elemente din Moldova
romAneased, le vom nota cu bucurie. Fie c'd acesti Moldoveni
au sosit in Bucovina dorind a se aseza pentru totdeauna, sau
c'd ei s'au refugiat aici pentru a petrece un timp scurt, peste
tot prezenta lor in Bucovina a trebuit s'A exercite o influent'A
binefAcRoare asupra populatiei romAnesti din Bucovina
care ducea dorul primenirii sufletesti.
Putini boieri romni din Moldova au trecut hotarul pentru
a se aseza in Bucovina. In lipsa stirilor mai detailate, nu cu-
noastem decAt dou familii de acest fel. Sunt familiile de
origine macedo-romAng : Musteat i Petrino.
Teodor Musteat a sosit din Macedonia si s'a asezat in-
tAiu in Moldova. In noua sa patrie el s'a ocupat cu alisveris"1).
Specialitatea lui era negotul cu moii. Ii plkeau transactiu--
nile in stil mare, in urma c'Arora se alegea cu venituri insemnate.
Pentru un om harnic i abil ca el, Bucovina depe vremuri
er un teren foarte potrivit. Aici multe mosii boeresti ema-
ser fAr st6pAn. Asemenea se aflau in Moldova o serie de
mosii cari erau proprietatea fondului religionar ortodox din
Bucovina. In urma noilor orAnduiri ivite dup' rspirea Bu--
covinei, st'ApAnii de mosii de ambele pArti doriau, inteun
fel sau altul, s'A scape de averile lor imobiliare, neputAndu-le
administra peste cordon.
Teodor Musteat VAtrunse situatia si se angajA s resolve
problema acestor mosii. El se intelese intAiu, la 1793, cu pa-
triarhul de Ierusalim cu numele Antimos. Acesta Ii d'Adu
In arena' urmAloarele mosii situate in Bucovina : ToporA'uti,
Tristiana, Volcinet, 1/2 Vasc'Auti pe Siret i Dracinet. Aceasta
din urm'A apartinea mAngstirii Pobrata, iar celelalte

I) lorga N.: Docum. Callimachi II, p. 207-8 Nr. 158.

6
stirii Barnovschi dela Iai. Todori" Musteat5 se obliga
plateasc pentru ele suma anuala de 2050 galbini turcesti.
Tot atunci Musteat mai lua in arend dela acela patriarh :
1/2 sat Bahrineti a manastirii Cetatuia, i mosiile Teisoara
i Bucecea din tinutul Botosani, proprietatea manastirii
Galata. 1).
Incheind aceste contracte, Teodor Musteat fu silit sa
se mute in Bucovina. Aici el ram pregatiri pentru a administra
mosiile luate in arenda. In Bucovina Teodor Musteat afla
stirea c statul austriac, in calitate de factor disponent al
fondului religionar ortodox din Bucovina, se poarta cu gandul
sa liana moiile acestui fond situate in Moldova. Intelegand
importanta afacerii, Teodor Musteata reusi s infiinteze
o tovarasie angaj and la ea pe boierii moldoveni : Nicolai si
Iordachi Russet, Iordachi Bals, Panaioti Casimir i Constantin
Carp, toti boieri instariti, unii din ei avand i moii in Bucovina.
La anul 1804 se incheie la Lemberg contractul cu statul
austriac. In numele tovarasiei Teodor Musteata primi
dela statul austriac un numar de 44 mosii si parti de moie
situate in Moldova, proprietatea clirosului" bucovinean, in
schimbul sumei globale de 331,000 lei imparatesti. Din aceasta
suma, jumatate se prezinta la incheierea contractului, iar
restul urma sa se plateasca in zece rate anuale, plus 50/0 interese.
Pentru restul sumei neplatite, tovar'sia prezinta gajuri in
forma de mosii situate in Bucovina 2). S'au dat zalog mosiile
Zadubriuca si Vascauti pe Ceremus, tinutul Cernutilor,
proprietatea tovarasilor Nicolai si Iordachi Russet. Acesti
doi boieri declarara c fac aceasta pentru acea suma de bani
ce au sa rmae sa-i de cu vadele" i cunoscand c numitul
negutator este cinstit si sigur" ei zisera ca in caz de neplata
mosiile aceste a noastre raman sA fie in locul banilor".
Dup incheerea contractului, tovarasii vandura pe rand
diferitilor boieri moldoveni moiile cumparate. Venitul care
a rezultat trebue sa fi fost mare, de oarece Teodor Musteat

Arh. Bucov. Contr. nov. V p. 71.

Contractul se afl In Arh. Bucov. pachetul fondul religionar.

7
dispune dup putin timp de mari sume de bani. Cu ele isi
cumpAr mosia Sadagura, situat in nemijlocita apropiere
a orasului Cernuti.
Terenul pe care astzi se afl trgul Sadagura, apartinuse
pe vremuri mosiei Rohozna. Rohozna fusese intaiu mosie
domneasc si trecuse pe cale de donatie, la anul 1519, in seama
episcopiei de Rduti 1). Mai tarziu ea fu vandut particu-
larilor si o parte a ei, pela inceputul secolului al XVII-lea,
ajunse in proprietatea latifundiarului Gavrila Mateias, care
o cumpAr dela un Isac de Costinesti. Dela Gavrila partea
aceasta trecu in seama ginerelui su Iordachi Cantacuzino.
La 1620 situatia Rohoznei er urmtoare : 1/3 parte a lui
Iordachi Cantacuzino, 1/3 parte a lui Ion Prjescul, si restul
a familiilor Cracalia si Branzanu. Dela Iordachi Cantacuzino,
partea lui trecu pe cale de incuscrire la familia Ursachi.
Gheorghe Ursachi o drui, la 1730, cpitanului de Cotmani
Manole Zamfir, iar acesta o ddit, la 1741, lui Andrei Potlog,
sotul Catrinei, fata lui Vasile (Varlaam) Ursachi. Alt fat
a lui Vasile Ursachi, cu numele de cAlugrie Varlaam, s'a CA-
s'atora cu boierul Mihalachi Sturza. Paraschiva, fata acestuia,
a devenit sotia boerului Toma Iamandi, care mosteni si partea
Rohoznei a lui Ion Prjescu. La anul 1782 din Rohozna
stpanea : Toma Iamandi 1/3 parte, Manole Potlog, fiul lui
Andrei, a 1/3 parte, iar restul era proprietatea familiilor Cra-
calia si Branzanu si a familiilor adiacente lor : CAzAcescu,
Svscul, Vlad si Costin-Mutenco. O cumprtur poseda si
boierul din 1VIoldova Constantin Rscanu.
Pe o parte a teritoriului mosiei Rohozna a fost cldit trgul
Sadagura. Istoricul acestui trg este urmtorul. La anul
1771 generalul rus Rumiantov, comandantul armatei rusesti
afrtoare in Moldova, ceru Divanului domnesc din Moldova
ca s s caute un loe pentru facerea banilor de aram fiind
rnduit asupra facerii acestor bani un baron Gardinbergu."
Deci, armata de ocupatie ruseascA cuta pe atunci un teren
voind a se aseza vremelnic pentru scopul indicat. Generalul

1) lorga N.:: Studii i Docum. V. p. 387.

8
Gartenberg fcea parle din aristocratia polon' i purta pre-
dicatul Sadagorski" (traducerea polon a cuvntului Gar-
tenberg). Divanul moldovenesc a trimis scrisori i oameni
-nela ispravnici, cerndu-le s comunice dac se afl in tinu-
turile lor terenuri potrivite. Numai starostele de Cernuti,
Francezul naturalizat Imbault 1), rspunse afirmativ, zicand
ca pe teritoriul moiei Rohozna se af15 un teren potrivit.
Un an mai tarziu, la 1772, se dAdu ordin ca fiete care dre-
gtoriu s facA publicatie in tinutul su 0 pre la toate zilele
de trgu, cumc' la moia Rogozna din tinutul Cernutilor
este s s fac trgu cu nume de Sadagura dup tlmeirea
numelui lui baron Gardinbergu.... i oricine va voi ca
s marg s lcuiascti pe numita de sus moie la care s'au dat
voe a s aduna trgu este volnic a- face cas, dughean, cr-
cim i once alt va voi pentru alveriul su invoindu-s
cu stpnul moii.... ca s fie volnic a vinde once fel [de]
marfi i once fel de butur."
Populatia romneascA n'a urmat apelului, in schimb au
sosit Nemti din Galitia 0 Rusia i in urm un mare numr de
Evrei.
VtizAnd &A trgul Sadagura se bucur de oarecari privi-
legii, Teodor Musteat se hotri s se aeze aici. El, la 1784, i-a
ridicat intaiu o velnit, luAnd in arena' pentru acest scop
un loe dela Grigora Branzanu 2). Dela boierul Manole Pot-
log lu in arend dreptul de crAmrit pe timp de 3 ani
(1786-89) 3) Cu Constantin Rranu fcu schimb, dndu-i
moia Mnzsteti, tinutul Iai, i primind partea lui de Ro-.
hozna, ce s chiam acum Sadagura" 4). Mai tArziu, Teodor
Musteat cumpr mai multe terenuri din Sadagura dela
Serban Svscul, ginerele lui Sandul Branzanu. 5) La 1790
cumpr dela GrigoraBrnzanul i dela Gheorghie, fiul lui Va-

Vezi despre el in a noastril : Mosia Cernauca, p. 10.

Aril. Bucov. Contr. ant. V p. 54 si 234.
Contr. ant. V, p. 233.
Contr. ant. II, p. 115 si p. 111.
Ibidem p. 134 si 149.

9
sile Brnzanul, dou pgrti din a cince parte de Brnzeneti"1);
Dumitra i Ionit Branzanu, fiii lui Grigora, i-au vandut
partea lor din Brnzeneti" 2) din fata tArgului, pe rand&
ulitii unde ade Sidlariul" cum i in partea sloboziei *erA-
utului". Fratii Gavril i Gheorghie Czkescul i-au vndut
partea mamei lor Paraschiva, fata lui Toader Branzanu,
adecs jumstate de biltrn, in fata targului pe rndul unde
merge Sadler din dosul bisericii despre *erati, in cmp,
adec6 in slite cu oameni i cu casA cti ni s'or veni cura
i in poeana fbricii, iarsgi cu oameni cu cari ce s" vor afla"3).
Dela Anita Mutinceasa, adec6 Costin, el cumpgrl pol btrn",
motenirea moului ei Toader Branzanu, adec tatul maicif
mele" 4). loan Volcinschi de Zvineace i sotia acestuia Zoita,
fiica lui Ilie Cracalie, Ii vndur la anul 1797 a patra parte
din tot locul din Cracalieti", care insemna 1/24 parte dirr
Rohozna i Sadagura 5).
Fiind ocupat cu ingrijirea moiilor arendate, &CAL-ulna
totodat pentru cumpkarea moiilor fondului religionar si-
tuate in Moldova, Teodor Musteat, la 1800, d'Adu in arendd
moia sa Sadagura. Cu aceastA ocazie se poate vedea ce
avere imensA posed dnsul. El arena.' tot venitul targului
Sadagura, adec toate adetiurile dela cretini cti dela jidovi'
tArgoveti", apoi cele dela Pranii iobagi, pe urm5 o velnit
cu cinci &Mari i un b6rdac", o mom% de cai i alta de ap
lng' satul eruti, un birt cu licent6 cu biliiarul" i
trahtirul", adecti cu un local de primirea oaspetilor 6).
Aezandu-se in Sadagura, Teodor Musteat cu timpul
cldi un conac, inzestrndu-1 cu un parc, asemnstor
dela Cernauca al lui Doxachi Hurmuzachi.
Teodor Musteat muri la anul 1825. In testamentul

1.) Contr. ant. II. p. 33, 118 i 369.

Idem, p. 123 i 128.
Idem, p. 144.
Idem, p. 148.
Contr. nov. XI, 131.
Contr. nov. XV, 109.

10
scris la 19 Septembrie 1825, el lAs6 toat averea copiilor
Fiica sa Maria, cAstorit cu Alexandru Ralet din Moldova,
primi mosia Nicsani, apoi acarete, dughieni, odoare i bani,
arenda mosiei Bucecea. Anica, fiica a doua, primi arenda
mosiilor Teisoara, Volcinet, Bahrinesti i VaseAluti pe Sirete
si In urmA dourl terenuri In tArgul Botosani. Mos.a Sadagura
impreunA cu arenda mosiilor Dracenita, Costesti, ToporAuti,
Trestiana i casele din CernAuti, trecur In seama
sAu loan. Nevoind petrece bAtrAnetele la una din fiicele
sale care trebue s'A urmeze inprejurgrilor bArbatilor lor",
Teodor MusteatA se arunc cu incredere in bratele fiului
su "obligAndu-1 s'A grijeascA de toate comoditeturile" sale
pAn la ceasul de pre urmA a vietii sale", si s zideascA in
Sadagura o scoal pentru copii sArmani mai mult pentru
invAttura dullovniceasc5 spre folos obstesc". Cu prilejui
inmormAntArii fiul sAu s. impArteascA milostenie pela sAraci
pentru sufletul meu si al mortilor nostri".
Familia Petrino, este la fel de origine macedo-romAnA.
Cei doi frati Hristodulo i Apostolo loan Petrino, aveau la
inceput in Iasi o prAvAlie de coloniale. La ea Hristodulo
participa cu 2/3, iar Apostolo cu 1/3 a capitalului. La 1814
ei desfiintarA tovArAsia, prAvAlia din Iasi trecAnd toat in
seama lui Apostol. Acesta primi cu timpul (pentru Moldova)
monopolul cArtilor de joc i cel al vAnzArii pieilor de iepure.
La insistentele A gentiei austriace din Iasi i se luar mai tArziu
aceste monopoluri 1). FAcAnd afaceri rentabile, fratii Petrino,
cumpArarA moiile Vladnicul i Urechestii 2).
Fratii Petrino sosirA in Bucovina dupA anul 1800. Ei au
devenit cetAteni austriaci la anul 1809, in vederea cumpArArii
mosiei VascAuti pe Ceremus 3). Teodor Musteat i-a indemnat
sA se aseze in Bucovina. El le-a vAndut, la 1808, satul VascAuti
pe Ceremus cu a 1/4 parte de Voloca pentru suma de 325.000
lei.
La anul 1816 fratii Hristodulo i Apostolo Ioan
liga N.: Doc. Calimachi I, p. 492 5i 256.
Uricarul XI, 339 5i 342.
Uricarul XXIV, p. 456.

II
fcur6 o nou6 imprteal a averii lor. Apostol primi moiile
din Bucovina, iar Hristodulo cele din Moldova, impreun"
cu cinci moii, numele nu se arat in Basarabia. In
anul revolutiei dela 1821, cand eteritii fscular 1Violdova,
Hristodulo se refugie in Bucovina. Cu acest prilej amndoi
fratii din fr'teasc6 condescenden0 i iubire" se asigurar
reciproc cu averile lor 1). Dup potolirea fscoalei eteriste
acest contract fu desfiintat, ne mai fiind de lips.
Hristodulo, cskorit cu Anastasia Petrovici2), i-a mkitat
fata sa Elena cu comisarul austriac Teodosiu Dobrovolschi
de Buchenthal, inzestrnd-o cu moia Rujnita din Basarabia.
Petra, fiul lui Hristodulo, s'a c6s6torit cu Eufrosina, fiica
lui Docsachi Hurmuzachi. Petru este pkintele poetului Di-
mitrie Petrino.
Apostolo Petrino a murit in Vasc6uti in ziva de 28 Decem-
vrie Dela sotia Hala Ventura avu copiii : Nicolai i.
1836.
Elena, iar dela a doua cu numele Angelica pe : Alexandru,
Eufrosina, Catarina, Penelope, Maria, Oto i Aristea.

2. REFUGIATII MOLDOVENI DELA ANII 1021 i 1848

Sosirea in Bucovina a familiilor Musteat i Petrino a fost

binevenit, dar n'a putut da rezultate imediate. Mai tkziu
apare la una un poet, la alta un politician ; dar atunci, pela
inceputul secolului al XIX-lea, binefacerile prezentei lor
inc nu se pot constata.
Mai important a fost faptul c'd de groaza otilor nedisci-
plinate ale lui Alexandru Ipsilanti un numk mai mare de
boieri i intelectuali moldoveni s'a refugiat in Bucovina,
In prim6vara anului 1821.
Alexandru Ipsilante a sosit in Moldova in luna lui Februarie
1821 i a adresat populatiei moldoveneti un apel zicnd c
s'a ridicat cu toti simpatriotii" s6i ca s* scape Gretiea".
Fcnd aluzie la eventualul sprijin militar rusesc, indemn'A
Arh. Bucov. Liber. Instrum. IV, p. 212.
Uricarul XXIV, p. 456.

12
 pe Moldoveni s asculte de Domnul 1VIihai Sutu, cci stra-
nic putere s afl gtit s pedepseas indrzneala" Turcilorl).
Pornind la Trgovite, Alexandru Ipsilante numi comandant
militar al 1VIoldovei pe cneazul Gheorghi Cantacuzino. Iac
triimit" zice Ipsilante in manifestul din 6 Mai 1821, pe ful
princip Gheorghe Cantacuzino cu deplin plinipotent ca
s pui la cale acele de acolo pricini a patriei i s aduc ce
dintiu linitire" 2).
Gheorghi Cantacuzino adres la 19 Mai 1821 populatiei
moldoveneti un manifest comunicnd c a sosit pentru a lu
msuri patrioticeti", de oarece dup plecarea lui Ipsilanti
multi Turci i soldati eteriti rzletndu-s de trupul cel mare
rspindu-s pela feliuri de locuri s'au abtut la cele rele".
In alt manifest el i-a indemnat pe Moldoveni s se gndease
la credinta strmorascA i s sprijineasc6 pe Greci 3).
Dar apelurile tepetate ale lui Cantacuzino nu avur efectul
dorit. Elementul romnesc n'a colaborat cu Grecii. Propagnd
un ideal strin, cneazul nu gsi in Moldova decAt primire
rece. Ba mai mult, un nunfr insemnat de boieri a tinut
treac frontiera in Bucovina.
Pe lng idealul strin ce-1 propagau, Grecii eteriti, putin
disciplinati, comiteau multe acte de barbarie. In aceast
privint ei concurau cu Turcii cari nu crutau pe nimeni,
prieten sau duman. Sate incendiate, conace distruse, oameni
Mtuti i schingiuiti erau intmplri de toate zilele. In Martie
1821 au fost incendiate primele sate moldovenqti 4). In
Aprilie sosir tiri despre conace boereti distruse 5). Turcii
s'au purtat i mai ru ca Eter4tii. Ei au sosit in Moldova
in pide de oaie" i s'au dovedit lupi slbateci". In Iai
multe case au fost sparte i multe curti au rmas Mea' gar-
duri". Peste tot nime nu mai er sigur de viat" 6).
Manifestul lui Ipsilanti din 23/2 1821 se aflil in lorga N. Studii i Doc.
VII p. 85, Uricarul V, p. 89-90 i Arh. Bucov. Dosarul 1821 Nr. 361.
Uricarul V, 77, si Arh. Bucov. Dosarul 1821 Nr. 331.
Urechia V. A. : Documente p. 309-11.
Hurmuzachi: Docum. X, p. 116-117 Nr. 154.
Idern, p. 146, Nr. 193.
Idem, p. 158-59, Nr. 215.

13
 Ce a Pa'cut in acest timp populatia Moldovei ? Trnimea,
umil i asculttoare, primi cu resemnare noul vifor care se
abtu asupra ei. Asemenea rmase pe loe mica boierime atep-
tnd cu rbdare desfurarea evenimentelor. Numai marii
boieri, latifundiarii, prsir patria, pentru a se sustrage
icanelor care-i ateptau. Ei s'au refugiat in Bucovina, i in
parte in Basarabia.
Cel dintaiu boier moldovean, care la anul 1821 s'a refugiat
In Bucovina, a fost vornicul loan Neculce. El s'a aezat la
moia sa Boian. Pela sfritul lui Mai sosie boierii loan
Mauromati, Hristodulo Petrino, Iordache Baot, Constantin
Demianov i Gheorghe Papazoglu. Mauromati se aez5. la
Cernuti, iar Petrino insotit de preotul Papazoglu plec' la
fratele su Apostol, la moia Vascutii pe Ceremu. In Iunie
1821 sosi la Sirete un numr mai mare de refugiati moldo-
veni, boieri i intelectuali. Au fost hare ei boierii Scarlat
Miclescu din Botoani, Salta Baot din Dorohoiu, Anastasie
Scortescul din Iai, Sandache Gherghel din Sendriceni i
membrii familiei Catichi. Si doi Nemti s'au aflat in grupul
: Profesorul de muzic Iohann Kraus i farmacistul Iohann
Lochmann. Ei s'au rsfirat asupra localittilor Siret, Rduti,
Cernuti, Strojinet i Costna. In urnf sosir multi refugiati,
cari se aezar in oraele i satele Bucovinei. Numele lor ne
sunt cunoscute. Autorittile bucovinene fcnd la 1823 un
triaj al refugiatilor gsir un numr de 152 familii. Gsim
intre ei boieri ca : Sandulache Sturza, Dimitrie, Alexandru
Constantin Cantacuzino, Aleen i Gheorghe Ghica, Alecu
Samarca, Alexandru, Constantin i Iordache Bal, Vasile
Crupinschi, Alecu Hurmuzachi, Mitropolitul Veniamin
:arhimandritul Daniil. Alecu Hurmuzache i arhim. Daniil
se aezar la Cernauca, iar mitrop. Veniamin la Bosance.
Au mai fost merituosul profesor Dimitrie Gobdelas, apoi multi
negustori i cAtiva meseriai.
Refugiatii moldoveni, dac nu erau bogati sau nu aveau
rude, nu duceau in Bucovina un traiu plcut. Indeosebi de
greu o duceau preotii moldoveni. Ei petreceau la mitropolia

14
de Suceava, adpostiti fiind in podurile chiliilor 1). _Ceilalti
itriau imprtiati prin tArguri, prin sate i pela poalele
muntilor" 2) In August 1821 mitropolitul Veniamin impreun
ell ativa boieri moldoveni cerur guvernorului Galitiei,
sub a crui conducere se afla Bucovina, s le imprumute
din visteria statului pe timp de trei luni suma de 15,000 ducati
cu o dobnd de 10%. Solicitatorii filed respini pe motivul
CA astfel de avansuri sunt ilegale 3).
In Septemvrie 1821 un numr de boieri moldoveni se
plnse Administratiei Bucovinei CA avutul lor din Moldova
se vinde la hotarul Bucovinei pe un pret de nimic. Apoi
nu tim" scriu ei, cu care cuvnt de dreptate nvlesc a
cumpra averi furate, and cu aceasta inlesnire i indemnare
lcuitorilor a alerga mai cu ste la prdciuni." Administratia
Bucovinei opri cumprarea acestor lucruri furate.
Interesant a fost plngerea vornicului Dracachi Rosetti
care scrise Agentiei austriace de Iai c5 la stremutare noastrrt
din Moldavia" incredintase egumenului mnstirii Secul
Venedict toat averea sa in bani, aproape 200,000 lei, ca
s o sigurepseasc in tainicile acei mnstiri". Venedict,
refugiindu-se in Bucovina, din motive destul de bine cunoscute,
refuz restituirea sumelor depozitate, Rosetti roag ca Ve-
nedict s fie oprit la Cernrtuti. Supt nici un cuvnt" roag
dnsul, s nu s sloboad pasul numitului printe Venedict
de a merge nicAiurea pn cAnd va ei maica mea din cotro-
mantu ca s'-i inftiOm amndou obrazile". Rspunsul Ad-
ministratiei bucovinene a fost evasiv. Rosetti a fost invitat
s inainteze pr la Tribunal. Intre timp Venedict, care simti
pericolul, se refugie in Basarabia.
In Basarabia il ajunse pe Venedict alt plngere. Refu-
giatul Dimitrie Sturza reclam odoarele i documentele de-
pozitate la manstirea Secul. Venedict ddu rspunsuri
cu ingimalr 4).
Erbiceanu : Ist. Mitrop. Mold. p. 121-22.
Idem, p. 128-29.
3. Arh. Bucov. Dos. 1821, Nr. 557.
4) Erbiceanu : o. c. p., 178-79.

15
 In tot timpul petrecerii in Bucovina, refugiatii moldoveni
au fost supraveghiati de autoritatile austriace. Aicea insa"
ne comunica la 1822 boierii moldoveni guvernamntul
observa ori ce miscare a noastra si mai ales cand inchinarn
de a ne cere pasapoarte Am ajuns ca paserile cerului
S nu avem culcus" 1).
E evident ca in urma pierderilor materiale suferite, a gaz-
duirii insuficiente pela oteluri si gazde particulare, apoi in
urma spionajului ce se exercita asupra lor, situatia boierilor
refugiati in Bucovina n'a fost de invidiat. Romanii din Bu-
covina le venira in ajutor. Nu s'a format, vezi bine, un co-
mitet de primire, dar s'au gasit destule inimi caritabile care
s'au indurat de ei, pregatindu-le toate inlesnirile posibile.
Refugiatii moldoveni, pururea cu gandul la patria cea la-
cramatoare", au gasit in Bucovina multi aparatori devotati
si sinceri. Patriutii dela Cernauld" zic ei ne tratarissc"
bine 2).
Cel mai de seama apartor al lor a fost jovialul si bunul
Doxachi Hurmuzachi. El le cauta gazde in Cernuti si in mod
provizor ii primea In casa sa dela Cernauti. El ii vizita zilnic
plecand calare dela o gazda la alta 3). Mitropolitul Veniamin,
care pentru un timp se retrase la Colincauti in Basarabia,
unde traia in plangatoare sedere", serse odata prietinilor
sai : Sa veniti la satul Cernauca dela granitA a du-sale ca-
minarului Doxachi Hurmuzachi, unde ma voiu afla si eu" 4).
Cel mai mult statu la Cernauca arhimandritul Daniil. El o
parasi la anul 1828.
Incepand cu anul 1823, refugiatii pe rand se intoarser
In Moldova. Parte s'au inapoiat de buna voie, parte au fost
siliti de autorittile austriace. Acestea le dadura ordin la
1823 sa &A deprteze ori la patria lor inapoi, ori in tarile
nemtesti in launtrul impartii".
Dar nu pentru toti intoarcerea in Moldova a fost posibil,
Erbiceanu: o. c., p. 204-5.
Idem, p. 162.
I. Porumbescu : Scrieri p. 121.
Urechia V. A. : Documente p. 319 i Erbiceanu : o. c. p. 361-62.

16
iar aezarea in interiorul Austriei prezint multe inconveniente
de natur material i politicA. Cu tot ordinul autorittilor
austriace, refugiatii rmaser inc in Bucovina. La 1826
Mitrop. Veniamin rug s i se prelungiase idere aice iii
Bucovina prin pas, csci asprimea ernii i a fcelilor despre
care ptimete isclitul nu-i iart a face o aa prelungit c-
ltorie pan la Iai". *i. ceilalti refugiati gsir motive s
rmn in Bucovina. Boierul Dumitrachi Zosin comunic
cs copiii si frecventeaz coala dela Siretel), iar vornicul
Stefan Rosetti ceru chiar indigenatul austriac 3).
Alt serie de refugiati moldoveni a sosit in Bucovina in
primAvara anului 1848. Dup sfatul tinut la 27 Martie 1848
in otelul Petersburg din Iai, Domnul Moldovei Mihai Sturdza
d'du ordin de arestare a tinerilor revolutionari. Acetia,
In cea mai mare parte, se sustraser arestrii refugiindu-se
In Bucovina. Autorittile austriace permiser intrarea lor
In Bucovina. Au sosit astfel pe rnd : fratii Petra i Vasile
Cazimir, Costache Negri, Toader Ralet, Dimitrie Conta,
A. Moruzi, Ionescu, Epureanu, Romalo, Moldovanul, Alexandru
Cuza, fratii Vasile i Iancu Alecsandri, fratii Rosetti, fratii
Teodor i Gheorghie Sion i altii 3). Episcopul Tustin Crivt,
numit i. Iustin de Edessa, trecu hotarul Bucovinei in impre-
jursri dramatice 4). Sosind la Cernuti rug' Administratia
Bucovinei ss-i permit a rmnea un timp in Bucovina de
oarece e de constitutie slab i n'ar putea suporta un tratament
tiranic" care il atepta in Moldova. Mihai CoOlniceanu trecu
In Bucovina pela sfritul lui August 1848 5).
In Cerduti, refugiatii inchiriar camere la cele dou5 oteluri
existente i pela particulari. Otelurile erau pline de Moldo-
veni" ni se comunic6 din partea unui martor ocular 6). Cen-
trul de intAlnire a fost ospitaliera cas a lui Doxachi Hurmu-
1 Arh. Bucov. dos. 1823, No. 20.
Arh. Bucov. dos. 1827, No. 759.
I. Porumbescu: Serien i p. 98 i 120.
Idem, p. 101.
Cartojan: Pribegia, p. 64.
I. Porumbescu: o. c. p. 120 i G. Sion: Suvenire contimporane, p. 366.

2 17
zachi. El Ii imbrti5. pe toti cu o cald inim. Fiecare fu
mnglat, gzduit, adpostit i astfel asigurat cu traiul.
M aflu fr o para" scrie Coglniceanu din Cernuti 1).
Peste tot, aceasta a fost situatia material a refugiatilor
moldoveni, cari, prsinduli /a repezeal tara, nu avuser
timp fac rost de mijloace materiale. Sub astfel de im-
prejurri sprijinul dat de Doxachi Hurmuzachi nu er numai
bine venit, ci i necesar. In casa acestuia toti emigratii
gsirAm ospitalitate, imbrtiare, ajutoare i mngsaieri la
durerile i lacrimile exilului" 2). Ivindu-se in August 1848
holera la Geri-1'64i, refugiatii se retraser la Cernauca, uncle
petrecur tot timpul in conac sau in pare, mereu oblduiti
i. sprijiniti de membrii familiei Hurmuzachi. G. Sion, neputnd
uita acele zile de restrite, dar totui i de bucurie, scrie :
Eram toat ziva in veselie. O grdin mare i frumoas
ne procura umbr deas i largi alee pentru preumblare, precum
i bnci pentru repaos. O cass mare i confortabil ca un
palat ne feria camere indestule pentru culcare i un salon
comun. Acolo ne adunam, cetiam, studiam, scriam, discutam
sau ne dedam in convorbiri i glume interminabile"3).
Cu toat petrecerea plcut la Cernauca, refugia tii erau
stpniti de dorinta inapoierii in patria lor. Dei nu pregteau
nici o actiune politic mai de seam, in Moldova se vorbea
des de cornitetul revolutionar dela Cernuti" 4). Ba, cabi-
netul rusesc sustinea eft' refugiatii din Bucovina aduna
forte pentru a merge contra I4lor" i pregtesc o rscoal"
impreun cu fratii lor din Transilvania i Basarabia pentru
,,asasinarea sau expulsarea Domnului Moldovei" 5).
Raiul dela Cernauca a luat sfrit in Ianuarie 1849. Atunci
generalul polon Bem invad sudul Bucovinei cu o ceat de
Maghiari. In Bucovina se declar starea de asediu, un lucru
care a silit pe refugiati s prseasc ospitalierul pmnt al
Kogedniceanu M.: Scrisori, p. 223.
Sion G.: o. c. p. 347.
Idem, p. 361.
Anul 1848, vol. III, p. 213.
Idem II, p. 609.

i8
 Bucovinei. Cel dintAiu a plecat Cogglniceanu, la 24 Ianuarie
1849, fiindcg, dupg cum insusi comunicg nu mai putea edea
la Cernguti" 1). Cei din urmg refugiati pArgsirg Bucovina
in luna lui Mai 1849 2).
Refugiatii moldoveni se rgsfirarg in mai multe directii
luAnd cu ei amintirea celor vgzute, dar mai mult a celor primite
In Bucovina. Nestearsg a rgmas in mima lor figura clasicg
a lui Doxachi Hurmuzachi. Acesta primea cu blndete
declaratiile de devotament ale refugiatilor i, in modestia
ce att de bine 11 caracterizeazg, nu-si asumg nici un merit.
Peste tot, el nu doria s se publice in pres5 tiri despre cele
-ce le-a fgcut. Dupg pgrerea lui, prietenia i dragostea cresc
In umbra vigil private mult mai bine ded.t in arsita soarelui
public" 8).

3. CONSTANTIN IIURAIUZACIII

Constantin, cel mai mare fiu al lui Doxachi Hurmuzachi,

nu s'a afirmat in Bucovina, fiindcg, ajuns major, s'a mutat
in tara sa de obarsie, in Moldova. Fiind absolvent al Liceului
clasic dela Cernguti i al Universitgtii dela Viena, unde urmase
cursurile la facultatea de drept, dnsul a fost, pe vremea
sa, unul din cei mai invgtati brbati ai Moldovei. Domnul
Grigorie Ghica, apreciindu-1, i-a dat cuvenita atentie. Con-
stantin Hurmuzachi, la anul 1850, a fost numit membru al
,,Comisiei invAgturilor publice" uncle avea tovarg pe Vasile
Alecsandri. Odatg, Constantin Hurmuzachi fgcu mentiune
de activitatea sa desfAsuratg la aceastg comisiune a cgriea
membru cel mai activ am fost eu, ca secretariu i redactor
ales de ea 4). Doi ani in urmg, el fu numit mgdulariu" al
Comisiei indeplinitoare codicilor terii", adecg al comisiei
legislative. Acest mandat i s'a conferit in urma invgtgturii
ce a dobndit in tiintile legilor osgbite asezgminte precum
Kogtilnicea.nu : Scrisori, p .208.
Sion G.: Suvenire, p. 375.
Beinescu Corespondent5, p. 65.
Biinescu : o. c. p. 93.

19
ni s'au dat dovad netAgAduit de a D-tale capatitate in lu-
crarea proectului invtturelor publice". Alai tArziu, la 1856,
a fost numit membru al comisiei juridice, avAnd a colabora
cu Mihail CogAlniceanu la alcAtuirea codului penal. In de-
cretul de naturalizare, eliberat in acest an, Domnul aminti
de onestitatea nobilului sAu caraeter" i de zeloasele sale
servicii in deosebite lucruri insemnAtoare, la care au fost
cerut concursul".
Activitatea desvoltatA pAnA acuma face parte din primele
sale afirmatii politice. Mai tArziu, propagAnd ideea Unirii
i sustinAnd in Divanui ad hoc al Moldovei dreptul de auto-
determinare al acesteia, el dAdu in vileag tot tezaurul ta-
lentului sAu politic.
Dup' pacea dela Paris, in principatele romAneti a pornit
din partea elementelor tinere o vie propagandA pentru ideia
Unirii. Tinerii din Moldova intemeiar un partid politic
denumindu-1 Comitetul Unirii". Constituirea lui av loe
In ziva de 6 Iunie 1856, cu un program politic care urma s'a
fie des lArgit i schimbat 1). La inceput, nu s'a cerut decAt
Unirea principatelor sub un principe strAin i fixarea unei
noi capitale. In Februarie 1857 s'au adAogat : neutralitatea
teritoriului moldovenesc, respectarea drepturilor principatelor
romAneti consacrate de veacuri, domn strAin din una din
familiile suverane din Europa, regim constitutional i supu-
nerea strAinilor sub legile trii 2).
Constantin Hurmuzachi a fost membru marcant, dacA nu
chiar cel mai influent, al partidului unionist. Ceea ce il deo-
sebia de majoritatea membrilor a fost faptul c el nu-i baza
convingeri/e politice numai pe sentimentul national, ci ele
erau rodul unui studiu amnuntit al operelor cronicarilor
i scriitorilor romAni i strAini. El nu actiona din instinct,
ci din ratiune. El pe rAnd ceti pe Cantemir, Ureche, Engel,
Kromer i Dogiel. Dorinta lui a fost s'A cunoascA situatia de
drept ce o avuserA principatele romAneti inainte i dup

Acte i docum. III, p. 520-22, i p. 531.

Idem, p. 1107-8.

20
capitularea fat de Turci. El de mai multe ori a vorbit despre
studiile sale istorice. Fac studii neincetate" zise el odat 1).
M'arn preparat" scrise el unui prieten pentru venirea co-
misarilor ca indop cu 15.muriri i intAmpinari" 2). Rezul-
tatul studiilor sale 11 depuse in brosura Desvoltarea dreptu-
Tilor principatelor moldo-romdne in urma tratatului de Paris"3).
La gura Duhrii, sustine dAnsul, se intAlniserA si se intAlnesc
interesele Occidentului cu cele ale Orientului. Asa dar,
chestiunea principatelor romAnesti, care detin aceast gur,
.surit de domeniu european. Principatele romAnesti au fost
totdeauna state indepedente, ele au drepturi de stat, drep-
turi neprescriptibile, drepturi ce intrA in domeniul drepturilor
popoarelor" (p. 181). InchinAndu-se Turcilor, ele intrarA
cu Poarta otoman in legAtur de stat", incheind tratate.
In legaturile politice cu Turcia nici clan.' nu fusese vorba de
-suverani i vasali. Mai tArziu, Turcia desfiintA unilateral tra-
tatele incheiate, erijAndu-se in st6pAn. De atunci dinueste
epoca de ilegalitate. Epoca Fanariotilor este un timp de ve-
nalitate i coruptiune sistematic" (p. 180). DupA pacea dela
Cuciuc-Cainargi (1774) principatele romAnesti devenir5
iari in mod ilegal o treabA particularA" a Rusiei
a Turciei. Sistemul cAim'cmiilor este ilegal, pentruc
o tar independenta nu se poate guverna cu firmane. Princi-
patele romAnesti nu incetarA nici data' a fi state indepen-
dente. Plata tributului nu poate constitui pierderea indepen-
dentei, de oarece i alte state, ca Germania si Venetia plti-
ser Turcilor tribut, fArA s fi incetat a fi state independente.
Deci suveranitatea turceascA este o mincing." 4). 'raffle
romAnesti, fiind independente, oricAnd pot hotAri Unirea.
Situatia fat de Turcia nu se schimbA intru nimic, de oarece
aceasta in loe de a-si primi plata din dau pungi, va primi
de aici inainte tot acea plan, insA numai dintr'o pung'5." (p. 209).
Unionistii au fost siliti s' actioneze in doua directii. In
Romnia viitoare, p. 14-15.
Convorbiri lit. 1907, p. 830-32.
Scris In colaborare cu Ion Maiorescu, vezi Acte i docum. III, p. 179-2181
Convorbiri lit. 1907, p. 921.

21
 sus, ca sa indeparteze sau sa slabeasca omnipotenta caima-
camilor : Toderit Bal si Nicolai Vogoridi, iar in jos ca sa.
castige inimile alegatorilor, fcand propaganda'. Propaganda
Marta de Unionisti a prins foarte usor la popor. Grea a fost
lupta cu cei doi caimacami, cari, gandindu-se la interesele
lor personale, erau contrarii Unirii. De aceea acestia, pentru
a anihila propaganda unionista, exercitau presiuni asupra
populatiei i comiteau grave abuzuri administrative. E evident
ea Unionistii nu suportar acest sistem. Ei cerura libertatea
alegerilor si protestara contra felului cum amandoi caima-
camii, ajunsi pe rand la stapanire in Moldova, exercitau
puterea executiva transformand tara inteun veritabil hos--
podariat". Nicolai Vogoridi mai avea dorinta O. devina D011111
al Moldovei. Unionistii se plansera Puterilor protectoare-
Dupa moartea lui Toderita Bals care tinuse &A exercite puteri
regale, numirea imediata a lui Nicolae Vogoride a fost o,
revelatie descurajanta". Se continua cu sistemul opresiunilor,
cu proteguirea elementelor reactionare si se pregati desfin--
tarea libertatii in alegeri 1). Unionistii nu cerura cleat insti-
tuirea sau asigurarea instituirii unui regim care sa corespunda
ideilor emise de Congresul dela Paris 2).
Termenul alegerilor apropiindu-se, manifestele Unionistilor
erau scrise inteo limba tot mai vehementa. Sa fim stapani.
in casa noastra" 3). S ne dam cu totii mana, aducandu-ne
aminte ca, Munteni si Moldoveni, suntem fii aceleasi OH,
c acelas sange curge in vinele noastre" 4). Manifestul din
22 Matrie 1857 se termina cu fraza : Moldovenii si Valahii
nu sunt doua popoare diferite, ci noi suntem fiii aceleias mame,_
acelas sange curge In vinele noastre, acelas viitor ne este
rezervat" 5).
Un moment, Unionistii erau de parere ca reclamatiile lor
adresate comisarilor Puterilor garante vor fi incoronate de
Acte $i docunr. rv, p. 165--169.
Ibidern, p. 6.
Ibidern p. 41.
Ibidern p. 86.
Ibicarul XIII, p. 174.

22
succes 1). *tirea a fost fals5. N'a sosit nici o delegatie, sistemui
de guvernare a rmas acelas.
Reclamatiile rmnnd nesocotite, Unionistii hotrir5
sil observe pasivitatea la alegeri 2). Incepand din Iunie 1857,
Unionistii ne mai avnd interes la rezultatul alegerilor, in-
demnar pe oamenii lor de incredere s'a' adune cazurile de
ilegalitate i s5 le comunice centrului. Curaj, sperant5,
activitate neadormin i p5zirea celei mai mari linisti si a
bunei oendueli s fie nestr5mutabila noastr5 deviz5" 3).
La 20 Iunie 1857 Unionistii declar5 in mod public c5 se
vor abtine dela alegeri. In manifestul cu aceast5 dan' adresat
trii ei comunic5 c felul cum au fost constituite listele elec-
torale este un scandal" si deci nu rmAnea (leal s'a' se ob-
serve la alegeri pasivitatea, iar in urm6 s se adreseze Pu-
terilor garante un protest 4).
Comisarii Puterilor garante favorabile Unirii (Franta,
Rusia, Prusia si Sardinia), asaltati de proteste, indemnar
pe Unionisti s'A astepte cu rbdare rezultatul interventiilor
n'ente, de oarece statele lor sunt hot5rite s'A nu recunoasc
alegerea patronat de Nicolai Vogoridi 5).
Constantin liurmuzachi, fiind seful biuroului de corespon-
dent5 internA i externA a comitetului Unirii, a fost i M'u-
ritorul manifestelor cari s'au adresat trii si al protestelor
care s'au trimis Puterilor protectoare. AvAnd calitatea a-
mintit mai sus, Constantin Flurmuzachi a fost silit s se
angajeze in polemici. Instructiv5 este polemica pe care a
avut-o cu un domn N. Istrati, care din unionist a devenit
contrarul unirii. Acesta tiOri intalu brosura Intitulat Despie-
pu/crea legislativ" lansAnd deja c5 independenta Moldovei
a fost pAzit5 de Turci. Este deci de datoria fiedirui Moldo-
vean s5 accentueze aceast independent5, adeed s" cultive
separatismul. Prin unire se sdruncinA independenta Prin-

Acte 5i Doc. IV p. 470-1.

Ibidern IV p. 497-99.
Acte 5i Doc. VI, p. 838.
Ibidem p. 904-913.
Ibidem V, p. 50-1.

23
cipatelor. Domnul strin nu ne va fi de folos, cci tocmai
din partea Domnilor strini aluzie la Domnii fanarioti
am suferit cele mai mari nedreptti. Rezumandu-si expunerile,
N. Istrate crede c' face bine s se fereasa. de a indemna
pe cineva nici la concentrarea guvernului principatelor, nici
din contra" 1).
Mai pe larg N. Istrati si-a desvoltat convingerile separatiste
In articolul Despre chestia zilei in Moldova" publicat in anul
1856 2). El acccentueaz6 independenta Moldovei care, dup
prerea sa, fusese pzit de Turci si in urm fu admis de
tratatul de pace dela Paris. Datoria noastr este s pzim
aceste privilegii ale strmosilor nostri". Cum vom observa
alt atitudine, principatele romanesti vor fi desfiintate. Unin-
du-se, desavantajele se vor tinea lant. Vom provoca pe vecini,
iar in urm ne vom certa intre noi. In amandou' cazurile,
vecinii vor interveni si vor desfiinta independenta trii. Unirea
este. o curs", pregait de ruvoitorii neamului romanesc.
Vom pierde suveranitatea turceasc, care ne fusese scut,
si vom deveni simple gubernii sau provincii fr. rost. Prin
Unire, 1Violdova indeosebi va suferi mult, de oarece va deveni
o dependent a Craiovei", iar Iasii un fel de Harlti".
Printul strin va fi un pericol din punct de vedere material,
confesional si national. Material, fiindcA curtea printului
va inghiti mari sume de bani, confesional, fiindc va lovi
In biserica noastr, national, de oarece vom fi guvernati de
strini, si in urm vom fi absorbiti de ei.
Istrate, exprimand astfel de idei, a fost combtut cu as-
prime de Unionisti. Constantin Hurmuzachi ii r'spunse in
articolul intitulat Un renegat al Unirii principatelor" pu-
blicat la 15 Iulie 1856 3). El ii reproseaz c si-a schimbat
pe rand convingerile politice, pan cand in urm s'a oprit
propagand separatismul. Principatele au rmas tot timpul
independente, asa dar sunt libere si in drept a incheia si
tratatul pentru unire".
N. 'grate: Despre puterea legislativa p. 35.
Acte i Doc. III, p. 125-137.
Acte i doc. III, p. 663-667,

24
 Unionitii neparticipAnd la alegerile pentru Divanul ad
hoc, candidatii guvernamentali, protivnici Unirii, au reuit.
Dar protestele Unionitilor au fost ascultate i prima alegere
a fost desfiintat. La noua alegere Unionitii reuir6 Cu un
num6r zdrobitor de deputati. Intre cei alei a fost i C. Hur-
muzachi, ca delegat al tinutului Roman.
In Divanul ad hoc al Moldovei Constantin Hurmuzachi
jucat un rol covAritor. A fost ales membru in diferite co-
misiuni : in comisiunea pentru verificarea titlurilor depu-
tatilor, pentru alckuirea regulamentului adurfrii i in urni
i s'a conferit situatia de secretar al Divanului.
Dup6 constituirea biroului, incepurA discutiunile. Con-
stantin Hurmuzachi deschise seria discursurilor. Hotra-
sch'-se ()data'," zise el in edinta de 5 Octomvrie 1857, starea
politicA a Romniei, cu un cuvnt, s." hm stpani in casa
noastr".
Dou6 zile mai tArziu, la 7 Octombrie 1857, avu loe me-
morabila edint6, cAnd 1VIihail Cog`lniceanu formul dorintele
1VIoldovei. El ceru unirea, principe strAin, neutralitatea te-
ritoriului i regim constitutional 1).
Dup5. CoOlniceanu, Constantin Hurmuzachi primi cuvntul
pentru a documenta indreprtirea acestor dorirrti din punct
de vedere istoric i juridic. 11,1omentul este critic", zise el.
De el depinde viata sau moartea neamului romnesc...
binecuvntarea sau brastmul semintiilor viitoare". Mol-
idova in tot timpul existentei sale fusese independent, in-
cheiase tratate de pace i de comer t i purtase rAzboaie.
Deci i ast'azi Principatele romne fiind staturi suverane,
dela sine s" intlege c ele au necontestabilul drept de
legiui reorganizarea lor, de consolida i intri esistenta
lor national6, mora151, politics i material". Sprijinind dorin-
tele formulate de Mihai CogAlniceanu, C. Hurmuzachi zise :
Cerem unirea principatelor" &dd. ea este inscris6 in inimile
tuturor Romnilor". perit-au separatismul ca fumul
m`nat de vifor" cine este in stare de a le (dorintele)

1) Buletinul edintelor adunArii ad-hoc a Moldovel, la edintele citate.

25
combate, acela nu este Romn, ci dusman al fratilor
dusman al trii, unealt a intereselor streine".
E evident, c dup o documentare atat de logid i att
de limpede, care la sfrsit contine aproape un blstm aruncat
asupra capetelor contrarilor unirii, dorintele au fost primite,.
dup cum fuseser formulate.
Dup votarea dorintelor, Divanul ad hoc al Moldovii ar
fi trebuit s-si termine activitatea. Dar fie din lips de expe-
rient, fie din motivul c firea moldoveneasc este mai co-
municativ, mai mult poetic' cleat practic, se ceru s se-
discute i chestiunile interne ale Moldovei. Avnd simt po-
litic, Constantin 1 lurmuzachi se opuse acestei cereri, fiind
de pgrerea c Divanul ad hoc nu a fost convocat dedt pentru
chestiunea Unirii. CAci el zicea dad fratii nostri de peste
Milcov n'ar primi vre una din bazele ce am propune, unde
este unirea Principatelor ?" 1). Totusi Divanul ad hoc al Mol-
dovii 1u5 in desbatere sirul de chestii generale", iar raportor
a fost ales, ce ironie, tocmai Constantin Hurmuzachi. Astfel
chestiunea Unirii a fost complicat. Cci dac Muntenia
ar fi fcut la fel, Conven-tia de Paris ar fi pierdut firul, dis-
cutnd mai mult chestiunile ce erau de natur s desbine
pe Romni, dar nu s-i uneasd.
Rspunsul Conventiei de la Paris este cunoscut. El inseamn
o profund corectur a hotririlor Divanurilor ad-hoc. Nu
s'a permis nici unirea, nici domnul strin, ci principatele-
romnesti aveau s existe ca dou state deosebite, cu ate
un domn ales in frunte. Unionistii suferir o mare deceptie,
dci unirea principatelor cu un principe strin in frunte
vorba lui Constantin Hurmuzachi a fost, este si va
fi dorinta cea mai vie, cea mai aprins, cea mai generala
a natiei romne" 2).
Pentru Constantin Hurmuzachi anii 1856-1859 inseamn
epoca cea mai bogat in realizri politice a vietii sale. Se poate
sustine cs el a fost unul din cei mai de seam membri ai co--

Sedinta din 5/X 1857 i Acte i Doc. VI, p. 91.

Illonilorul 01w. al Aloldovei din 28/I, 1859.

26
mitetului unirii. El a grijit de corespondenta cu membrii parti--
dului, el a lansat manifestele Cab% popor i, tot el, a formulat
protestele trimitindu-le comisarilor Puterilor garante. A face
toate aceste, inseamn a depune o munc care adesea 1ntrece
fortele unui om. Oboseala II cuprinse de mai multe ori. In-
verunate lupte" serse el, la 1857, lui Iacob Murepn, ce
avem cu vnztorii patriei, cu partida vndut streinilor,
inimicii sfintei noastre cause, o lupt care mai bine de un an
absorbete toat atentiunea, toat puterea moraltt i, pot
zice, de multe ori i. acea fizic5" (1).
Cnd veni vorba de alegerea Domnului, mult incercata
solidaritate a Unionitilor se sparse. Majoritatea acestora
ceru pe colonelul Alexandru I. Cuza, iar Constantin Hurmu-
zachi, dorind In fruntea statului pe un om cu influent, spri-
jini canditatura lui Grigorie Sturza, fiul fostului domn Mihai
Sturza. Pentru acest scop, Const. Hurmuzachi infiintl, im-
preun cu ctiva prietini ai sl, ziarul Constitutionariul",
al crui prim numr apru In Iai in ziva de 10 Noemvrie
1858. Dupg prerea lui C. Hurmuzachi, Grigorie Sturza er
potrivit pentru domnie din toate punctele de vedere, Er
fiu de domn, deci influent, er. bogat i astfel putea s fac
fat imprejurrilor de natur material, i In sfArit, ave
experienf politic, ocupttnd mult timp servicii politice. Tot
el a dat dovad cA este stpAnit de un profund sentiment
national : a intervenit la delimitarea Basarabiei sudice i
1-a combtut pe Nicolae Vogoridi, care avu pretentia s de-
vin domn. Deci nu este candidaturd mai national, mai nea-
Oran, mai nemerit i. mai popular% deckt candidatura
lui bezede Grigorie Sturdza" 2). Cine nu sprijinete aceast
candidatur d dovad c`d e element turbulent, element
lipsit de sentiment patriotic. PericuloasA poate fi candida-
tura Luminrii sale numai pentru revolutionari, pentru
inemicii ordinului legal i a linitei publice, pentru comuniti

Roindnia viitoare" I, 1921, P. 14-15.

C. Hurmuzachi : Canditatura printului Grigorie N. Sturdza passim si
Forescu N. A. : Amintiri, passim.

27
i socialiti, precum i pentru acii deprini a ave un domn
slab spre a-1 purta de nas i spre a exploata slbiciudea. ...
Sprijinim candidatura printului Grigorie Sturza, deplini con-
vini cs. Luminarea sa are nu numai toate insuirile cerute
de conventia din 7/19 August ci i mai multe calitti
neaprate, pe care nimeni altul nu le are" 1).
CAnd Grigore Sturza ii adres. manifestul ctr tara, zis
,,profesia de credint" 2), C. Hurmuzachi ii fAcu cuvenita
propagand, zicnd c5 adevratii patrioti vor imbrstia cu
cldur acest manifest, fiind adresat t'rii de un om care va
ti s implineasc6 visul milenar al Romnilor 3). Adversarii
printului Sturza sunt demagogi i revolutionari cunoscuti",
lar argumentele Stelei Duririi", ziarul unionitilor, sunt
,,absurde, neadevrate, perfide" 4).
Unionitii nu puteau s.' lase Mil rspuns articolele, uneori
vehemente, ale lui C. Hurmuzachi. Intre multi altii i-au
rspuns : Bogdan Haj du i Vasile Alexandri. Primul public
o parabol cu un porumb insetat, care caut un isvor de ap.
VAzand in deprtare un ipot zugrvit, el nesocotete cele
veritabile, pe care le intlnete in sbor. Negsind ap,
porumbul a pierit :
Natia-i ipotul cel firesc,
Unde setea-mi potolesc
Nu la Constitutional"
Ce nu-i ipot natural,
Ce-i ipotul fals, boit
Unde porumbul a perit" 5).
In poezia lui V. Alexandri gsim accente mai puternice,
pe alocuri chiar nepermise fat de marile merite nationale
ale lui Constantin Hurmuzachi. Se vorbete de betie", de

Constitutionariul" No. 5 din 19/XI, 1858.

Publicat in Constitutionarul No. 9 din 28 XI, 1858.
Contitutionariul No. 10 din 1/XII, 1858.
Idem No. 11 din 3/XII, 1858.
Manan L.: Prima incercare, p. 136-37.

28
oarbA linguire, de Or6sirea prietenilor, de dispretul cu care
se acoper epoci m5rete. Poezia se termin cu urmAtoarea
strof
Grndete c'al tu striga rsun din morminte
In care zac martini frumoaselor credinti,
Grandete-te, srmane, c bunul t'Au pkinte
Te aude i te plnge cu lacrime fierbinti'.1).
E evident, cA Constantin Hurmuzachi a greit sprijinind
candidatura printului compromis Grigorie Sturza, dar el
n'a fost nici linguitor, nici apostat al ideii unirii. El a fost
de Orere, c numai printul s6u intrunete calittile necesare
pentru a reui.
Dup cum se tie, C. Hurmuzachi a votat in urms pentru
Alexandru I. Cuza i astfel leOturile sale cu unionitii, In-
trerupte putin timp, s'au restabilit.
Activitatea politic6 a lui C. Hurmuzachi, desf4urat
Moldova, are importanfA indoit6. Cu ajutorul lui unionitii
au invins. Dar fiind originar din Bucovina, deci dintr'o pro-
vincie subjugat, el reprezint o parte a neamului romnesc
care, din vitregia vremurilor, a fost impiedecat s colaboreze
la viata politic'd a statului romn liber. Prin C. Hurmuzachi
mica Bucovida' a pus um6rul la infptuirea unirii i la for-
marea noului stat romn. La noua cldire a neamului rom-
nesc i Bucovina a pus o cklmid6.

4. EFECTE BINEFACATOARE
Petrecerea indelungat a refugiatilor politici moldoveni
In Bucovina n'a putut rAmnea fr efect. Influenta, pe care
ei au exercitat-o asupra intelectualilor din Bucovina, a fost
foarte puternicA. In discutiile ce au avut loe intre aceste dou'
elemente, s'a atins, cum erii firesc, nu numai situatia politic
din Moldova, ci s'a vorbit i despre chestiunea romneascA in
general. S'a discutat aa dar asupra chestiunii panrom-
1) oiga N. Studii 1i Doc. XVIII, p. 95.

29
nesti. Unul din fiii lui Doxachi Hurmuzachi, anume Constantin,
urmand indemnurilor primite, a prsit Bucovina ducandu-se
In Moldova, unde, naturalizandu-se, a contribuit, dup
cum am vzut, la formarea noului stat roman. Plecarea sa
in Moldova este o urmare imediata a legturilor intime ce
au avut loe intre membrii familiei Hurmuzachi i refugiatii
moldoveni.
Dar influenta refugiatilor moldoveni a avut reflexii bine-
fcAtoare i asupra Bucovinei. Se stie c ziarul Bucovina"
a fost intemeiat in urma indemnurilor primite dela acesti
refugiati. Se crede Ca' Mihai Coglniceanu a dat indemnul
pentru intemeierea acestui ziar Ori cura o fi, idea jute-
meierii ziarului a fost lansat de ei, iar la realizarea ei au
muncit intelectualii din Bucovina, in frunte Cu fratii Gheorghe
Alexandru Hurmuzachi.
In urma felului cum a fost intemeiat, ziarul Bucovina"
nu a putut s aib decat caracter panromanesc. In coloanele
1ui aveau s se apere interesele tuturor Romanilor. In pro-
gramul ziarului, publicat in numrul de 16 Octombrie 1848 de
Gheorghe Hurmuzachi, se comunic5 c ziarul Bucovina"
va fi defensorul intereselor nationale, intelectuale si mate-
riale a Bucovinei" care provincie pan acuma a fost izolat
de celelalte sorori ten i romanesti cu niste muri chinezici".
Ins cu toat vitregia timpului, sentimentul national la Ro-
mnii din Bucovina nu s'a stins nici de cum cu totul, ci
prin evenimentele mai din urm se destepta" 2).
Aceeas solicitudine se va acorda fratilor" din Ardeal
Ungaria, cari vor fi ocrotiti cu toat frteasca imprtsire".
Ardealul face parte din patria roman" 3). In consecint,
interesele Romnilor din Ardeal au fost aprate la toate
ocaziile, fie e s'au sustinut polemice cu ziarele sa'sesti din
Ardeal, fie c s'a publicat raportul lui Avram Iancu sau ea*
s'au dat publicitii memoriile Romnilor din Ardeal adre-
sate impratului austriac. Cand dup potolirea rzboiului
Cartojan: Pribegia, p. 68.
Bucovina", No. 1 din 1850, Supliment, p. 6.
Bucovina", No. 24 din 17/8 1849.

30
din Ungaria RomAnil din Ardeal nu au fost inzestrati cu
drepturi politice, articolele Bucovinei" devin vehemente,
iar aprarea primeste mai mult caracterul unei lupte ofen-
sive impotriva oficialiftii austriace neintelegRoare. Situatia
din Ardeal a devenit de tot ap'aisatV adea. cea mai trist
si dureroasil" incat face impresia 6 nu Cosut cu Maghiarii
s'al ci Romnii s'au sculat asupra impAratului" 1). ALAt de
mare este interesul redactorilor ziarului Bucovina" pentru
chestiunile politice din Ardeal, inct guvernorul militar al
acestei provincii, generalul Wohlgemuth, se vede indemnat
a sustine, c'al acest ziar este scris mai mult pentru Romnii
din Ardeal". Iar Romnii din Ardeal vsazAnd solicitudinea
-ce li se aran il numesc organul tuturor Romnilor din Aus-
tria", peste tot singura gazet" a Romnilor din Austria" 2).
Moldova si Muntenia se bucurae de aceeas atentie. Ele
sunt sorori" cu care Bucovina este unitA prin firestele
legsdturi a unei aceeas nationalitti, a istoriei, a religiei, a
nravurilor i a multor altor relatii de trebi si de familii" 3).
Se va trata istoria Moldovei, cea veche, dar mai cu seam
cea recent care este scris cu sAnge si lacerni" 4). Avnd
aceast atitudine, redactia Bucovinei" nu este decAt in
asentimentul intregii populatii romnesti din Bucovina. In
adresa Bucovinenilor trimis la 28 Mai 1848 mitropolitului
Moldovei Meletie, acestia exclarnsa, patetic Putea-vor Buco-
vinenii s'a.' priveasc cu nepAsare la iubitii lor frati din Mol-
dova cari, departe de a fi Ortasi de scumpele noastre drituri,
suspin'd subt jugul celui mai crud despotism" 5). Guvernul
din Moldova a oprit intrarea Bucovinei", temndu-se de
sdruncinarea vazei sale. In schimb publicul moldovean, care
primea ziarul in mod clandestin, ii gusta cu multti plAcere
scrisul. In Martie 1849 un corespondent din Moldova comu-
Idem, 2/II, 1850 P. 16, i 13/11, 1850, P. 27 i T. Biilan : Fratii Gheorghe
i Mexandru Hurmuzachi i ziarul Bucovina p. 19.
Bucovina", No. 49-50, 1850, p. 166 i No. 57, 1850, p. 181.
Bucovina" No. 1 din 16/X., 1848.
Bucovina" No. 15 din 1849, p. 77.
Anul 1848, I, p. 408.

3'
nic c foaea o am cetit i iar o am recetit" si pe urm
a aruncat-o in foc, pentru a nu fi gsit la el in caz de per-
chezitie 1).
Deci, in urma contactului avut Cu refugiatii moldoveni,
redactia Bucovinei" propag idea panromneasc. In co-
loanele ei s'au tip'rit articole valoroase, poate unice, refe-
ritor la situatia politic5 a Moldovei, Munteniei si a Ardea-
lului. Meritele acestui ziar sunt mari si scrisul depus in el
va fi cu att mai folositor, cu Cat distanta de timp va creste
nevoia de informatii va deveni mai mare.
Pentru ajunge scopul, redactia Bucovinei" a fost
angajeze corespondenti in toate provinciile Roma-
nimii. Acest lucru Il Meea mai cu seam Alecu Hurmuzachi.
Dac mi-ai pute gsi la Sibiu" se adres demsul lui Ba-
ritiu in anul 1849, un corespondinte stabil, care sd ne scrie
regulat, mult m'ai indatori" 2). Alt dat, el caut cores-
pondenti in Ardeal care s-i trimit articole de tot felul,
mari si mici, generali si spetiali, politici i nepolitici, seriosi
cabazlicosi, prosaici i poetici" 3).
Dar a gsi corespondenti stabi/i, era lucru foarte greu.
Negsindu-i, Alexandru Hurmuzachi deveni neconsolat. Sunt
prsit de toli, nimine nu serie, nimine nu trimite cores-
pundinte toll au tcut, toti au amwtit... am scris la mai
i-am rugat, i-am provocat, am cercat a-i angaja de-
finitiv, toate inzdar, toate degeaba" 4).
In seria de afirmatii romnesti, politice si culturale, ivite
In urma indemnurilor venite dela refugiatii moldoveni, este
a se arninti i infiintarea SocietAii pentru cultura si lite-
ratura romn din Bucovina".
AceaSt societate a fost intemeiat, in anul 1862, in Cer-
nuti. Atunci un comitet provizor de intelectuali romni
a inaintat Guvernului austriac statutele unei Reuniuni ro-
mane de lepturr accentuand c scopul ei este de a se incu-
,,Bucovina", No. 5 din 23/III, 1849, P. 54.
Bancescu Coresponden/a, p. 50.
Idem, p. 84.
Idem, p. 82-83.

32
noate Cu progresele de'n limba i literatura romin". Di-
rectorul de politie Dits, solicitat, i ddu avizul, zicand
din punct de vedere formal nu exist motiv de a opri in-
fiintarea acestei societti, numai a la asemenea societti la
inceput nu se propag deat scopul mrturisit, dar incet,
'Meet membrii iau alte ai i actioneazg in alte direcii, adesea
neperrnise". Conversatiile tiintifice" sunt permise, insrt la
astfel de ocazii discutia se deprteaz de subject i la urm
nu se vorbete cleat de chestiuni politice. Si odat ce s'a
ajuns aici nu se face cleat polftic i educatia tiintifia
mane numai un pretext binevenit". In rezumat, acest di-
rector de politie este de prere c se poate admite infiintarea
acestei societti, dac se va elimina din statute articolul
i elevii de liceu pot fi membri.
Comitetul provizor, desfiintnd articolul din statute in-
criminat, proced la convocarea adunrii generale consti-
tutive pentru ziva de 1 Mai 1862.
Aceast prim adunare general s'a tinut in sala Prirnriei
din Cernuti sub preedintia lui Alexandru Hurmuzachi. A-
cesta rosti discursul de inaugurare ziand urmtoarele : Reu-
niunea de leptur s'a nscut dinteo idee", iar aceasta and
este bun i adeVrat se comunic spiritelor, se inrd'ci-
neaz in inimele oamenilor, crete i se 'nfrete". Obligatia
fiearui om este a contribui la cultura national care isvo-
rete de'n inski fiinta" unui popor. Cultura universal nu
este deat suma den cultura fiecrei natiuni". Pentru a
incuraja cultura noastr national este necesar ss ne des-
voltm cu fiinta pe care o avem din fire, dup pledirile, in-
suirile i faculttile geniului propriu". Infiintarea reuniunii
inseamn. pentru Romnii din Bucovina inceputul unei noi
epoci. Incepe de acuma o viat nou, o viat vie" i).
La constituire Mihai Zota a fost ales preedinte, iar Ale-
xandra Hurmuzachi vicepreedinte.
La a doua adunare generala tinut la 14/26 Mai 1863 a
fost ales urmtorul comitet : Preedinte episcopul Eugenie

1) A. Hurmuzachi : Cuvent de deschidere, rostit la 1 Mai 1862 passim.

3
33
Hacman, viceprerdinte Gheorghe Hurmuzachi. In aceasta
adunare s'a hotarit ca Reuniunea de lectura sa adopte denu-
mirea de So- tietate bucovineana pe'ntru literatura si cul-
tura poporului roman". Statutele schimbate arata c scopul
acestei societati va fi s grijasca de Metirea culturei na-
ciunale, de intaerirea, sprijinirea i desvoltarea ei In toate
ramurile". Se vor publica opere stiintifice, traducen, se vor
imparti premii si se vor acorda ajutoare Muesli. Se va in-
fiinta un cabinet de lectura.
Autoritatile austriace dadura mare atentie noii denumiri
a societatii. Deci Cernautii erau s devina centrul cultural
pentru intreg neamul romanesc. Or, autoritatile austriace
nu erau dispuse sa acorde Cernautilor acest rol. Chestiunea
fu deferit spre resolvire cabinetului imperial dela Viena.
Aici denumirea a fost schimbata. Se impuse denumirea
Sotietate pentru literatura si cultura romana din Bucovina",
care parea mai inofensiva.
Prima adunare generala a noii societati s'a tinut in ziva
de 11/23 Ianuarie 1865 1), sub presedentia lui Gheorghe Hur-
muzachi. In discursul de deschidere el accentua c infiintarea
societatii pentru cultura a pornit din inimi framantate de
durere despre amortirea spiritelor conationalilor nostri". S'au
votat i burse pentru elevii de liceu, doua premii literare,
unul pentru descrierea Bucovinei, altul pentru istoricul scoalei
din Bucovina.
Noul comitet s'a constituit astfel : Presedinte Gheorghe
Hurmuzachi, vicepres. : Ion Calinciuc profesor la seminarul
teologic, secretar : Ambrosia Dimitrovita'.
Tot la aceasta adunare generala au fost alesi mai mu/ti'
membri onorari. Intre ei urmatorii au fost cetateni ai statului
roman : Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Constantin
Hurmuzachi, A. Papiu Ilarian si A. Treboniu Laurian. Ad-
ministratia Bucovinei rugata s admita aceasta alegere, se
adresa consulatelor austriace din Iasi si Bucuresti, cerand
relatii despre atitudinea lor politica in general si in special

1) Procesul verbal este publicat in Foaia Societalti", I, 1865, p. 5-24.

34
fat de Austria", pentru ca astfel s se poat face concluzii
asupra tendintelor societtii pentru cultur". Consulatul aus-
triac din Iai rspunse c' Vasile Alexandri, D. Bolintineanu
i Laurian nu sunt cleat poeti i scriitori". Papiu Ilarian
e duman al Maghiarilor, fanatic" unionist, care viseaz6
infptuirea imperiului panromnesc". Constantin Hurmu-
zachi e unionist moderat. Consulatul austriac din Bucureti
ddu un rspuns mai amplu. Aproape toti Moldo-Valahii"
.amintiti in adres sunt poeti i scriitori i de un caracter
ireproabil". Ei propag6 Romanismul care tinde la viitoarea
unire a intregului neam romnesc". Amndou consulatele
admit alegerea lor. Gheorghe Hurmuzachi a mai condus Socie-
tatea pentru cultur in calitate de preFdinte timp de doi
ani (1866 O. 1867) 1). In adunarea general din Ianuarie 1867,
Alexandru Hurmuzachi propuse infiintarea in Bucovina
a unei catedre de istorie national. Comitetul avea s ja in
deliberare aceast idee i s refereze la viitoarea adunare
general. Chestiunea s'a discutat pe larg in adunarea gene-
ral din 5/17 Februarie 1868 2). S'a hotrit s se infiinteze
nu o catedr, ci un curs de istoria national. Noi cunoatem"
se zice in referat, foarte bine istoria tuturor popoarelor
streine, vechi i noi, numai pre a noastr sau n'o tim de
be, sau avem numai putine cunotinte vage i rapsodice".
Administratia Bucovinei respinse cererea Societtii, moti-
vnd c aranjarea unui curs de istoria national e in afar
de cadrul statutelor societtii.
Societatea pentru cultur a publicat pe lng' brouri i
revist cu denumirea : Foaea sotiettii pe'ntru literatura
cultura romn. in Bucovina". Preedintele comitetului de
redactie a fost Gheorghie Hurmuzachi 3). Redactor a fost
intaiu Ambrosiu Dimitrovit, in urni Ion G. Sbiera. La
1 Martie 1865 apru primul numr. Redactia adres un cu-
vnt cAtr cetitorii notri". Aici se zice c. ctuile ab-
Procesele verbale ale adun. gen. sunt publicate in Foaia Societ." II,
,p. 65-74 si III, p. 57-69.
Procesul verbal in ,,Foaia Societiltii", IV, p. 49-760.
Foaia Socientii", I, 1865, p. 71.

35
solutismului... s'au zdrobit" i oricate piedici slar mai ggsi
In calea desvoltgrii culturale a Romanilor din Austria, cari
tree prin un period de trezire", nime nu trebue s despereze._
Cum limba noastrg este insemnul etern al individualitgtii
poporului nostru", redactia doreste a vorbi fa tg cu nrnolul
ametitoriu al idiomelor streine din Austria iubitilor com-
patrioti In dulcea noastrg limbg romn". Intre colaboratord
acestei reviste ggsim pe Vasile Alecsandri care publial unele
din frumoasele sale poezii si pe Alecu Hurmuzachi. Intere-
sant este articolul acestuia asupra scolii din Bucovina 1).
El ceru limba de instructie romng i cultivarea propriului_
nostru spirit". Romnii din Bucovina sunt datori s doreascg
autonomia vietii lor morale" care nu poate fi infiripatg
decat cu ajutorul studiului limbii romne si al istoriei nationale.
Deci refugiatii moldoveni au inviorat spiritele Romanilor
din Bucovina. Sentimentul national al acestora a devenit maii
intens. Ei tnsisi au devenit mai constienti i doritori de realizgri,
practice. Un om ca Constantin Hurmuzachi a dus in Mol-
dova scnteia entuziasmului national si boggtia cunostintelor
sale juridice, aduand astfel un prinos de recunostintg acelei,
tgri care (Muse Romnilor din Bucovina indemnul la o acti-
vitate national intensg. lar intelectualii romni rgmasi in
Bucovina procedarg pe rnd la intemeierea de ziare si reviste
si pe uring la infiintarea unei puternice societti de cultur_
national.

1) ,,Foaia Societ4ii", II, 3866, p. 85-104.

36
ANEXE
 I.

1796 Noemvrie, 15. Arh. Bucov. Liber Relationum I, p. 312.

Urieul tfirgului Sadagura.

Pre inallate Domne,

Prin jaluba ce au dat ciltr InAltimea Ta Theodor Musteala

au filcut cerire ca s i s dea o mrturie dela Divan pentm
trgul Sadagura dela tinutul Cernutilor cum s'au intAmplat
de sau fcut acel trgu si ce preveleghiiu sau dat trgoVetilor
ce s vor aduna si s vor aseza la numitul trgu cu care jalub5
rAnduindus de call Inltimea Ta noi i poruncindunisti
ca dup cum vom sti i dup asezmntul s punem la cale
odihnind cerirea jluitoiului dup5. a Inltimii Tale poronc
adunndune i fc'And cercetare, ca dor vom putea gs
condica aceea din vremea de cAnd sau fAcut trgul acela
ca dup condic6 s'A odihnim pe jluitoriu, dar negsndu-s
fiind prepdit inpreunil i cu alte multe cundici dup' stiinta
ce avem artm Inltimii Tale CA la anul 1771 In vremea
celuia laltu trecut rzboiu pre in[alt] feltmarsal graf Ro-
menlov prin ordin au poruncit Divanului de atunce ca
caute un loc pentru facere banilor de aram fiind rnduit
asupra facerii acestor bani un baron Gardinbergu, Divanul
dup porunca ce au luat 'Man' au i scris atr told dreg-
torii tinuturilor pentru aflarea locului poroncit care &Aril

39
a Divanului sau trimis prin inadins i oameni a lui baron
Gardinbergu pe la fiisticare tinut, Cad oamenii aciia era
poronciti ca s aleag locul pentru facere banilor. Si hind c`d
la Rid un tinut nu sau putut afla loc dup a lor plcere sau
in.torsu toti trimiii inapoi, iar dela tinutul Cernutilor au
venit rispunsu dela starostii din vreme aceea Du-lor paharnic
Imbo i Die Herescul c trimisul de ctr baron Gardinbergn
au aflat loc intre Prut i intre Nistru la mosiea Rogozna lcnd
instiintare i insus acel innadinsu trimis atr baron Gardin.-
bergu pentru aliare locului, dup care acel baron au fcut
artare Call Divan Ca' dup instiintare ce au luat dela tea"-
misul s'u locul iaste foarte bun de a s face cas pentru fa-
cere banilor dar fiind nelcuit poate in vreme adaosului apelor
a Nistrului si a Prutului s pricinuiasc mare suprare lu-
crtorilor i pristavilor ce vor fi la acea cas neputind treci
la trgul ca s cumpere celi trebuincioase ale mncrii
trebuinta cei de a s face pe mosiia Rogojna trgul pentru
pricinile artate. Deci Divanul socoti cerire ce au fcut acel
baron Gardinbergu au gsit a fi cu cale pentru c dup vreme
de va si lipsi casa banilor esti folositoriu trgul acela pentru
lcuitorii ce s afl intre Prut i intre Nistru nefiind alt trgu
la partea aceia i dup obiceiul pmntului din voe au fcut
poronci la 1772 c`tr toti dregkorii tinuturilor care po-
ronci au fost cuprinzaoare inteacestas chip ca fieste care dreg-
toriu s fac publicatie in tinutul su si pre la toate zilile
de trgu cumcg la mosiia Rogozna din tinutul Cernutilor
este s ss fac trgu cu nume de Sadagura dup tlmcire
numelui lui baron Gardinbergu. Cci Gardinbergu tlm-
cindus pe limba rosase va s z.c5. Sadagura i ori cine va
voi ca s marg s lcuiasc pe numita de sus mosie la care
sau dat voe a s aduna trgu esti volnic as face cas, du-
ghean, crAcim si once alt va voi pentru alsverisul su
invoindus cu stpanul mosii dup cum s va putea aseza
cu asezare statornic ca s fie volnic a vnde once fel marfi
once feliu de butur arat partea crestineasc ct i partea
jidovascA ct i trgului acestuea i sau dat preveleghiurile
aceli obicirmite care si alte trguri din tara aceasta au si

40
 cu alte dici Cu nimict nu vor fi sup5rali, ci dup5 asezarea
statornic5 in.voial5 ce vor face cu st5pAnul mosii pl5tind
venitul acel ce s5 va invoi vor da si obicinuitele d5ri la st5-
p5nitorul ; deci dup5 cum stim nam lipsit a instiinta
pe Insltimea Ta.
Let 1796, Noemvrie 15.
A In5ltimii Tale pre plecati slugi
Nicola' Boset,
Lasearaehi Boset, visternic.
Constantin Bals, vornic.
Constantin Greeu (?), vornic.
Iordaehl Bals.

Iasi, 1798, Martie 24. Arh. Bucov. Liber Obligationum, II, 156.

Theodor Musteatk eumpilrind mo,iile fondului religionar

situate In Moldova, primqte ea amanet dela boerii
Nieolae si Iordaehi Ruset mosiile Vaseuti i Zadubriuea
asigurand astfel statul austriae de banii ce-i mai datoret;te.
Noi mai gios isc1iii adeverim prin aceasta scrisoare a
noastr c viind la noi Du-lui Kir Theodori'Musteald n.egu-
titoriu i arTndune c voeste s cumpere moiile inpr5-
testi ce s afl aice in Moldova intru vecinicA stripnire pentru
care au si fcut invoial5 cu Du-lui secretariul Mihalachi ce
sau trimis aice de c5tr.' Du-lui sfetnicul gubernului divanului
Craizhauptman Bucovinii baron /on Ba4 spre vanzare
mosiilor fcnd i pon.turi de tocmal cu care va s5 marg
la Cerraiufi 1 s fac6 cel de sAv5rsit contract dup5 care toc-
meli ce au f5cut si are s5 mai fac acolo de s5 va pule s5-
v5rsi contractul fiindu ea' din somma banilor ce s5." vor cu-
prinde ca s de pe toate moiile giumAtate de bani au s
rme ca si de cu vadele i pentru ace somm5 de bani ce
-au s rrimae si de cu vade [e i s" cer ca s pue amanet sigur
pr cnd va plti toatil soma banilor de plin ; deci m'au
poftitu numitul neguttoriu ca s5." primim i s51 punem noi
.amanet doar mosii drepte a nuostre ce le avem in K. K. Bu-

41
 covin adecil sat intregu Vascduli i sat intreg Zadubriuca
care snt ne ingreoiate Cu nici un feliu de datorii pentru care.
stiindu noi c'd numitul neguttoriu este cinstit si sigur am
primit cerire ce niau fcut i iat ci dm aceast scrisoare
a noastr prin care incredintm cs mergnd la Cernuti i
putnd face ce de svrit tocmeal i contract atunce-
pentru giumtate de bani din soma pretului cumprturii
mosillor ce au s rme sAi de cu vadele au sA fie amanet
amndoao numitele de mai sus moii a noastre intru atta
curgere de vreme pr cAnd numitul neguttoriu va plti
toat soma banilor de plin dup contractul ce va face. Iar
&And peste ndej de numitul cumprtoriu nu va plti bani
pn la vadeoa ce va ave, atunce moiile aceste a noastre
rmn s fie in locul banilor fiindu volnice prea innaltele
locuri a face ce vor voi cu dnsele spre a inplini bani cu
dobanda lor dup contractul ce va luoa dela cumprtoriu
i spre incredintare am isclit.
1798, :VIart, 24 Iasi.
Meelae Ruset, logoidt.
Iordaehl Ruset, vel vist.
Platelie Canta, shrdar, martor.

Cerniluti, 1808, Mai, 30. Arh. Buc. Liber Relationum, IV, p. 390.

Teodor Musteatil vinde lui Hristodulo loan Petrino moia

Vasefinli pe Cereniu i 1/4 de Voloca.
Contract
de vnzare de veci, i de istov ce sau fcut intre Dumnelor
mai gios iscliti, adec
1-ti Dumnelui Theodor fon Mustala au vndut Dumisale.
Hristodul loan i clironomilor Dumisale de veci si de istov
intreaga satul si mosiea Vascaufi i a patra parte din satul
Voloca dup cum s stpnete acum tot intrun hotar cu
Vascuti din tinutul Cernutului pe apa Ceremuplui cu
toate binale si acareturi stpnesti ce snt fcute pe dnsele

42
i ce sar pute face de acum innainie, care moii i Dumnalui
fon Mustata le are luoate cu schimb dela Dumnealor boeri
din Moldova Nicolae i Iordachi Roset, care moii Dumnalui
Hristodul loan i clironomii Dumisale din neam in neam s."
aibA a le stApAni in veci, dup cuprindere i putere scrisorilor
vechi i noao i dup stVnire de acum cu tot venitul din
tot locul, ce este acum i ce a fi de acum innainte ant asupra
p'a.Mntului eat i de supt p`mnt i dup5. putere i dreptate
pravililor inArAteti nestrAmutat i nesuprat de nimene
In veci s stApAneased.
2-1e. Toate scrisori, hrisoave i hotarnici ce Ant pe aceste
moii Vasc'uti i a patra parte din Voloca Du-lui Vnznoriul
fon Musteata leau dat Du-Sale cump`rltoriului Hristodul
Ioan cu izvod isclit, numai &At au poprit la Du-lui zapisul
cel de schimbu, ce are cu Dumnalor mai sus pomenitii hoed-
Nicolae i Iordachi Roset fiind c intru acel zapis de schimb,
s cuprindu i alte moii a Dumisale vAnz6toriului and
Dumisale cumpArAtoriului copie adevArat i de cinstita ju-
deetorie infrita carele s aib6 putere ca acum ar fi insui
orighinalul.
3-le Fiind c'd moia Vascehiti 0. a patra parte din Voloca
skit date in or.nd de Du-lui boeriul Iordachi Ruset vis iternicr
la Du-lui Domnul gheneral baron fon Cavalar prin contractul
pe zece ani, adecA dela 1800 April 23 i psdn.5. la 1810 April
23 i Du-lui Domnul gheneral are s6 sta."p6ineasc' in pace
psn5 la inplinire anilor contractului pomenit pAend i Du-lui
toate ponturile contractului de plin i plkind pretul orsanzii
1200 adec una mie doao sute galbini in aur, i pe viitoriul,
adec cel de pe urni` an 1809 tot la Du-lui vnz.loriul fon
Mustata, apoi la inplinire anului de pe urnA.", adec6 la 1810
April 23 MA nici un ceas de intrziere i fr a pute s in-
cap' vre un fel de pricins, moia Vasc6uti cu a patra parte
din Voloca inpreun6 cu toate acareturi i binale st6p6neti
depe dAnsele, dup cuprindere contractului celui de ofnd
cu boeriul Du-lui Iordachi Roset in ce mai bun stare sil
s dei la stkAnire cumOr6toriului Dumisale Hristodor Ioan
spre a porni fr6 inpedecare gospoaria i veniturile sale

43
ca pe a Du-sale dreapt5 moie ce Cu bun credint5. i prin
a Du-sale drepti bani de istov au cumpArato, mai vArtos
inc5 de cu toamna anului viitor 1809 Du-lui cump5rAtoriul
este volnic dup5 orAnduialA i patenturile a porni pe moiile
plugurile Dumisale, s'A are FArri nici o inpedecare, pentru
tare aceste toate Du-lui viinzstoriul sA chez5luete.
4-le. Pentru aceast5 de veci cumpqr5tur5 Vasc5utului i a
patra parte din Voloca dup5 cuprindere ponturilor celor
mai sus, Du-lui Hristodul loan sau indatorit sA pl'AteascA
Dumisale vAnz5toriului fon Mustata pret o som5 de 325.000
f. vienez corrent, adec5 trii sute doaozeci i cinci mii fio-
reni in banco t'Adule, care somA de bani la lacere acestui
contract toti de plin sau plAtit i Du-lui Mustata leau primit
in m5nile sale, i acest contract i in loe de cvietantie ca de
plin plait s5 slujascil.
5-le. Aa dar5 toate aceste de mai sus aezate i hot5r5te
ponturi dup cum pro largu sA vAdu, pe care sa indatorescu
intre p5rtile acest contract nestr5.'mutat fiind, ca bun5 cre-
dint5 i primire a pAzi, i a urma i sA d voe ca acest con-
tract de comp5rAtur5 vecinicA, care sau isc5lit i de intre
p5rtile innainte a doi poftiti martori, cu pecetile sau intArit
s'A s'A treac la Tabula trii in condica de motenire, adec5
Dului v5nz'Atoriul fon Mustata sA s'A extabuluiasc5 depe
intreg satul VaseAuti i a patra parte de Voloca dup5 stA-
pAnire de acum, iar5 Du-lui cumpsrAtoriul Hristodul loan
ca vecinic st5p5n sA sA intabuluiasc5 pe aceste moii i pro
1Ang5 aceasta rog tube p5rtile ca pe cinstit5 judeatorie
Dumnalui cump5r5toriul Hristodul loan dup5 regula i pra-
vilile inpArReti, pe aceste drepte a Du-le moii Vasc5uti
i o. a patra parte de Voloca s s intromituluiasc5 spre ve-
cinic5 necl'Atit5 i nestr5mutat5 ae a Dumisale cum i a
clironomilor Dumisale stAp5nire.
S'au f6cut in tiriul Cernetufi, in Bucovina, la zi 30 Mai anului 1808.
Theodor ion Mustata, vilnzAtor.
Christodulo Iohan, als Khufer.
Mihalaehl Cerneavsehl, poftit martor.
Als gegenwartiger Zeuge At. Czernlewsky.

44
 IV.

Ia5i, 1808 Iunie, 1.

Fratii Hristodulo li Apostolo Petrino se inteleg, ca la prviilia

din Ia0 ce o poartg In comun, Hristodulo sil participe cu
2/3, iar Apostolo cu 1/3 din cheltueli i venit, iar mo0a
Vascuti pe Cereinu ce se va ~para s'o stilpfineascil
Hristodulo, obligfindu-se a-1 despiigubi pe fratele san cu
o treime din pretil' inoiei.

(Tradus din greceVe),

Se face stire ea chipa bilantul pravaliei incheiat la 1806,
Decemvrie 31 s'au aratat toate capitalurile anume : a lui
Hristodulo 54.000, iar a lui Apostol 27.000, adunate toate
in suma de 81.000, cari de atu. nci au si fost /sate in pra-
valie ca capital pentru marra. De aceea atat de atunci pana'
acuma, cat si de acum inainte proportional cu capitalul men-
tionat mai sus, fiecare are s'a...1i ia si venitul care cu ajutorul
lui Dumnezeu va rezulta si care se va vedea din registrul pea"-
valiei. In aceeas proportie, bine inteles, fiecare va participa
si la pierderea, care Dumnezeu s'a' fereasca ca sa se iveasca.
Intentionam s'a' cumparam dela Du-lui Teodor Mustala.
proprietatea Vascauti din Bucovina, pentru cumpararea ea-
reja i s'au dat pana acuma Du-lui Mustata suma de 145.000
(lupa cursul din Viena, dup cum se poate vedea in registru.
Dela cumpararea mosiei pe numcle lui Hristodulos, aceasta
va apartine tovarasiei, adeca a firrnei, adeca 2/3 a lui Hristo-
dulos si 1/3 a lui Apostolos si ambii isi vor lua in aceasta pro-
portie vertitul mosiei cat si castigul sau pierderea ce va re-
zulta din pravalie. Daca Hristodulos va putea gasi alta mo-
sie echivalent cu a treia parte de Vascau.ti sa o clea /ui Apostol
si Apostol s'a se retraga dela Vascauti ; iar daca nu va gasi
mosie echivalenta cu a treia parte de Vascuti, atunci Hris-
todulos va fi in clrept s'A pastreze mosia pe numele su si
va fi obligat s'A plateasca lu Apostol una a trea parte in
aspri, evaluar dupa venitul principal cu 6%, iar Apostol

45
s'o ja in primire Mea' compensatie. De atunci inainte s'A fie
stapan i pe a treia parte din mai sus amintita .moie.
Cti aspri se vor avansa mai multi lui Hristodulos ceeace
se va vedea in registru la conto-curentul lui ii va primi
dobanda din tovaraie cu 12% pe an, precum i daca cineva
din noi va ridica din pravalie bani, va plati tot dobanda
de 12% pe an.
Rugand pe Dumnezeu sfantul sa se termine cumpararea
moiei Vasc'Autului i s'o luam in stapanire, atunci Hristo-
dulos va lua in administratie moia, iar Apostol va conduce
mai departe pravalia din Iai precum i personalul trebuincios.
Suntem obligati sa tinem la aceast tovaraie, incepand
eu ziva de astzi timp de apte ani.
Dup doi ani socotiti de astazi inainte sa cointeresam
In pravalie i pe omul nostru Itefan Coistu(?) cu o parte,
daca dansul se va purta bine i va lucra cu spor.
Toate cheltuelile casei ca i cele ale hranei (animalele)
se vor plati din banii tovaraiei, dar.' de haine i alte lucruri
de prisos. pe care fiecare singur s'A i le faca. Iar firma noastra
in ce privete comerciul (in dar de moie) va purta i ma,i
departe numele : Hristodulos Apostolos loanu".
Spre mai mare credinta i asigurare reciproca s'au facut
dou'A documente asemanatoare ca fiecare s pastreze cate unul.
Ia5i, 1 Iunie, 1808.
Hrtstodulos Ioanu.
Apostolos Ioanu.

V.

Iai, 1814 Noemvrie, 24.

Fratii Hristodor i Apostol Petrino desfiinteazrt tovsrAsia.

Hristodor ramane stApfinul moiei VascAuti pe Ceremu,
iar Apostol stpfuml prvilliei din Iai, pe care pida
acuma au purtat-o in comun.

*tiut sa face prin aceasta iscalita scriscare, c amandoi

frati Kir Hristodol i Kir Apostol, Iban sau invoit i sau des-

46
Meat de a lor pAns acum tovrsie prin asezare mai
urmat :
I. Kir Hristodor parte sa ce au avut in dughian.
pe marf i datorie adic do prti din trei prti au
Mato la fratele s.0 Kir Apostol sczAnd 53.000 lei si
20 bani, adic cinci zci i trei mii lei i dou6 zci
bani, si Kir Apostol au priimit in loe de bani cealalt
parte sa.
2. Insusi Du-lui Kir Hristodol au priimit ca s rme in
socotiala sa numai datoriele mai gios urmate, ce au a s.' lua,
adic dela Kir Theodor Mustiatel precum s arat la partida
sa in izvoadele tovrsii.
Dela Du-lui postelnic Alecu Mavrocordat asmine.
Dela Veliriian i Iosip Iacobovici.
Dela Du-lui comis Iancu Ba4 ce sau aletuit din clatorie
Du-sale Ban Ilie Canta i loan Canano.
3.Kir Hristodor s prmasc din datorie banii ce au
a s da lui Grigori Andoniu Avraam i clironomilor rposatului
Anastasie Cumbati i ori cruea altuea va voi si de va vre
s priimasc." spre potrivire sumii de sus ce sau primit ca
strng, afar de banii doftorului milf, care rmn asupra
lui Kir Apostol.
4. Marfa cea no rmne toat pe socotiala lui Kir Apostol
Du-lui ari s s ingrijasc cu plata datoriilor acestii mrfi
la Lipsca i Viena.
Dup aceste conturi sau alctuit disfacire lor nestrmu-
tatsi deosnit s va face piste tot socotial a toVr'sii
scrisorile dup rnduial de ecsoflisis. Spre adeverire
dar s'au Molt aceast scrisoare i sau incredintat Cu a lor
is clituri

lai 24 Noemvrie 1814.

Ilristodor loan Petrillo.

Apostol loan Petrino.
Teodor Mustiatil, martur.
Grigori Andoniu Avraam, martur.

47
 VI.

Iasi, 1816, Martie, 12. Arh. Bucov. Liber Instrumentorum I, p. 606..

Se inebeie o intelegere intre fratii Hristodor si Apostol Petrino..

Apostol primeste mosia Vaseilutii pe Cerernus, lar Hristodor
mosiile Vladnie si Ureehestii din Moldova 0 mosille din
Basarabia.

Hrislodol loan Petrino prin aceast. adivgrat scrisoare a

mea fac incredintare c moie Vascgutii cu a patra parte
din Voloca din K. K. Bucoving care la Tabula inpgrtiasc
de acolo este trecutg intru venicie pe numele rnieu, fiind
aceast moie eumpgratg dela Du-lui chir Teodori Mustiagt
inpgrtgtoare cu mai mic fratele meu Apostol, adecg avnd.
eu in numita moie dog pgrti drepte a meli, iar o a treia parte
fiind a fratelui meu Apostol i intru asmine inpgrtire mai
avgnd noi cumpArg Weft' dela Du-lui comis lancul Bal aice
In Moldova moie Urechetii de gios cu pgrtile unite i casgli-
dumisale pgrintgti din Eqi, i in oblastul Basarabiei cinci
moii i un bgtrn unit la un loe, i acum numit Vladnic pe
Prut la tgnut Eii, astgzi dup invoiala i inpgrtire ce ara
fgcut intre noi numita moie Vascgutii cu a patra parte din
Voloca din K. K. Bucovina au rgmas sg fie toat intriagg
In toate hotargle ei, nurnai a fratelui meu Apostol Ioan Pe-
trino i dar de astgzi inainte i in veci aceasig moie Vaseguti
cu a patra parte din Voloca este i va fi driaptg moie a fra-
telui mien Apostol, fr sg mai aibu inpgrteire eu intru
aceastg mo.ie at de pupil, hind asupra sa i greutglile ce
snit Ong' astgzi asupra acestii moii in activ i in pasiv,
drept aceea in cuprindere de mai sus eu Hristodor Ioan Pe-
trino i clironomii mei in veci mg depgrtez cu totul de la
stpnire acestii moii, iar fratele meu Apostol Ioan Petrino
dupg aceast de acum vecinicg alcgtuire intre noi, ca un ve-
cinic stgpan, Du-lui i clironomii du-sale va lua in stgpnire
numita nioie Vascutii, cu a patra parte din Voloca, din
K. K. Bucoving i in toate hotgrile ei dupg cuprindere za-

48
pisului de cumprtur dela Kir Teodori Mustia, va /I
driapt a sa ocin i mosie, stpninduo Du-lui si urmasii
clironomi a du-sale din niam in niam fr strmutare vre
oclineoar' in veci, pentru care intru statornic' i nestrmu-
tat alc'tuire aceasta incredintez cu insusi isclitura me,
incredintndus si de ctr cinstit Divan si de atr cinstit
K. K. Aghentiea de aice, iar spre ace desvrsit intemeeare
nestrmutare vecinici stpniri a du-le fratelui ineu Aposto/
ca un adevrat stpn pe numita mosie s va trece scrisoare
aceasta i in K. K. Tabul a Bucovinei.
In E0 la velet, 1816, Mart, 12.
Christodulo Iohann von Petrino.
Apostolo Iohann von Petrino.
Cons(antin Canta, martur.
Aleeo Catania, martur.
Petraehl Cazimlr, Ban, martur.

VIL

Odessa, 1821, Februarie 9. Arh. Bucov. Dosarul 1821. No. 401

Green] Maroros Soilas eatr seeretarul eontelui Capo distria.

Roagii sa i se permita a intra in eorespondenta direeta
en Capo d'Istria.

Insonders hock zu verehrender Herr 1) !

Seit dem Zeitpunkte, a's Eure Herrliehkeit sich aus

der Wallachey zuriickverfiigten, wird Deroselben (wie ich

1) Schmidt in seiner neugriechischen Sprachlehre, Leipzig 1808, sagt

pag. 309 in Bezug auf den Tilel ISnEpetoxrrwcs: ,,Einen Arzt, besonders einen
Doktor der Arzneykuncle nennt man igokinovre, EtoxemIg f38,pa, rti; (hier
noch mit 67tep vermehret), ein Titel, dem in Teutschen Keiner entspricht.
sEoxo'prau driikt sich am besten durch das lateinische vir excellentissime aus.
Ich glaube diese Bemerkung hier beysetzen zu miissen, weil sie einen
Aufschlus itber den Stand der Person, an velehe der Brief gerichtet ist, zu
geben scheint.

4 49
nicht zweifle) die Zerstreuung bekannt geworden seyn, welche
sich mit dem un.ter meiner Verftigung stehenden hellenischen
Korps ereignete, so wie auch die Anfalle und Verfolgungen
gegen dasselbe (zuverlssig aus Neid der Hasser alles Edlen
und Grossen), um sowohl die Soldaten als auch den Feld-
herrn auf das usserste zu bringen. Nun aber versichere
ich Hochderoselben dennoch, dass von meinem Korps bereits
.eine ziemliche Anzahl Helden wieder zum Vorschein gekom-
men ist, von denen auch ich wieder einen grossen Theil mit
eine verbunden habe, damit ich nicht unthtig bliebe.
Zudem halte ich es ftir no thwendig nnd ntitzlich, um unserer
armen Nation willen, dass ich nach Petersburg abgehe zu
einer persOnlichen Zusammenkunft mit Euer Herrlichkeit,
indem ich deroselben als einen ausgezeichneten Vaterlands-
freund und Begtinstiger unserer Nation kennen gelernt habe,
damit ich deroselben auf das deutlichste nud mit lebender
Stimme auseinander setze, in wieferne es Euer Herrlichkeit
allein gebtihrt, die Geheimnisse bekannt werden zu lassen,
was, wie ich hoffe, Ihren Beyfall erhalten wird, indem alles
nur auf das Beste der Menschheit und den unsterblichen
Ruhm Euerer Herrlichkeit abgesehen ist.
Auch sage ich Ihn en noch ausser dem Bisherigen, dass
meine Auslagen bis setzt noch nicht berichtiget sind, indem
mich ein soldier Zufall betroffen hat. Deshalb ersuche ich
Deroselben, wenn es Ihnen beliebte, jemanden von hier beor-
dern zu wollen, dass er eine die Auslagen tibermache, um
bis hier kommen zu knnen.
Unterdessen aber will ich zu Odessa warten., in der Hoff-
nung, dass Sie mich mit nchst umgehender Post mit Ihrem
Antwortschreiben zu meiner Darnachachtung beehren werden ;
wobey ich Deroselben dringenst ersuche, irtliegendes Schreiben
dem Erlauchten Capo D' Istria sicher einzuhndigen und sonst
verbleibe ich mein ganzes Leben hindurch
Eurer tierrlichkeit unterthiinigster Diener
Maroros Sollas.
Den 9, Februar 1821, Odessa.

50
 VIII.

Odessa, 1821, Februarie, 9. Arh. Bucov. Dosarul 1821, No. 401

Green' Maroros Sollas erttrrt eontele Capo d'Istria. Roagrt srt

i se trimit5 bani pentru a putea pleea la Petersburg,
avfind a lace comuniettri importante.

Erlauchier Graf 1)

Seit der Zeit, als ich die Ehre hatte in Bukurescht Ihre
Bekanntschaf t zu machen, hatte sich keine Gelegenheit
ereignet, Ihnen beschwerlich zu fallen. Gegenwrtig jedoch
nehme ich mir die Freyheit, Deroselben zu sagen, dass
mich einige dringende Umstnde bewegen, allein zu Ihnen
zu kommen, um Ihnen mit lebender Stimme (zu Ihrer
deutlicheren Einsicht) einige Geheimnisse zu erffnen, die
gute Hoffnungen begriinden, weil sie Ihnen angenehme Dinge
enthiillen werden, und zwar solche, die zum Wohle der
Menschheit und zum unsterblichen Ruhme Euerer Excellenz
bey tragen .
Da mir jedoch die Reisekosten mangeln, so ersuche ich
Dieselben, dass Sie mir in Bezug darauf meine Bitte gewh-
ren, und mir nach Ihrem nattirlichen Edelmuthe, jemanden
anweisen, damit mir, wenn ich die Reise zu Ihnen antrete,
die Sache erleichtert werde.
Ich werde unterdessen zu Odessa bleiben, bis ich eines
Antwortschreibens von Euer Excellenz gewrdiget werde, der
ich bin mein ganzes Leben hindurch
Dero unterthnigster Diener
Maroros Soli as.
Den 9. Februar 1821, Odessa.

1) Graf Capo d'Istria, wie aus dem mit diesem in Verbindung stehenden
Schreiben und aus der berchrift erhellet.

51'
 IX.

1821, primAvara. Arh. Bucov. Dosarul 1821, No. 401.

Un necunoscut catra Alexandra Ipsilanti. Face comunicari

asupra entuziasmului care a cuprins pe Greeii dela
Odesa.

An den Fiirsten Ipsilantis

Bruder Karavia 1

Es ist Dicht mglich Dir auszudrticken, welche Freude ich

empfand, als mir Deine glnzenden und edlen Thaten zu
Ohren kamen. Gott gebe es, dass ich ihrer noch mehrere hre
und dass Du zum Gipfel des Ruhmes emporklimmst. Der
giittliche Beystand sey mit Dir.
Ich unterlasse nicht, Dir noch zu berichten, dass auch
die russische Macht zu unseren Gunsten aufwacht, und
bereits ein starkes Heer zu unserer Unterstiitzung sammelt ;
auch die Flotte wird ausgeriistet, um mit einem Heere geraden
Weges zwischen den sallichen Schlssern des Hellespont (?)
durchzusegeln, damit sie dieselben in ihre Gewalt bekom-
men. Soviel zu Deiner Nachricht.
Der Enthusiasmus unserer Landsleute hingegen ist unbe-
schreiblich, und vor allem riistet sich zu Odessa Gross undi
Klein, um ein hinlngliches von edlem Geiste beseeltes Korps
zusammen zu bringen ; mit diesem vereiniget sich auch der
Rebell von der Krim mit einer ziemlichen Anzahl seines
Anhanges.
Du aber, hochherziger Held, vernehme unermiidet das unter
Deiner Leitung stehende Korps und flsse ihren Seelen die
Begeisterung ftir das Vaterland ein, doch so, dass Du vor
allem anderen sie zur Einigkeit unter sich anftihrst das
einzige Mittel, was zum besseren Fortgange unserer Sache
tbrig ist. Den 27-ten des verflossenen Monaths habe ich Dir
20 Patrioten zugesendet. Nimm sie unter Dein Kommande,
auf ; ich aber will alles im Lager in Bereitschaft setzen lassen

52
zur Ankunft des ' Vorstehers der Nation. Mchte ich doch
durch das Geriicht bald solche Dinge vernehmen, die meine
Seele wfinscht.
Ich verbleibe Deiner Liebden geliebter und treuer Lands-
mann.

X.

1821, prirravara. Arh. Bucov. Dosarul 1821, No. 401

Un necunoseut eke' Alexandru Ipsilanti. Comunicil ce

rezultate a dat propaganda militar fiieutfi intro Grecii
din Rusia.

Erlauchter Fiirst !

Wdhrend meines Aufenthaltes zu Odessa erfuhr ich den

Verlauf der Begebenheiten und Ihr theilweises Vorrticken und
freute mich aufs Hchste. Deshalb habe ich auch unmittelbar
meinen Vertrauten in der VvIllachey die Erffnung gethan,
dass ich mit Ihnen so schnell als mglich zusammen kommen.
-werde. Ich will also meinen Weg durch dieselbe nehmen,
um dieser Zusammenkunft mit Ihnen willen, damit ich mich
mit Ihnen mit lebender Stimme tiber alles besprechen kann,
was fiir die Nation ntitzlich ist. Ich mache Ihnen jedoch ftir
'Treffung Ihrer Dispositionen Nachfolgendes im Voraus zu wis-
sen, damit Sie davon eine Anwendung machen, wie Sie es
ntithig finder'.
1. In Odessa befinden sich beynahe 1500 griechische Krieger,
-deren Einige 100, 150 bis 200 (Dukaten? oder Rubel?, das
Zeichen fur die Geldsorte ist H) bediirfen, damit ihre Ab-
sendung befrdert werden kann. Deshalb ist es nthig, dass
Sie an unsere dortigen Mitbriider schreiben, damit sie Ihnen
zu Ihren Auslagen behtilflich sind, so wie auch mehrere im
Quarantainehause sich vorfinden, die nach dem Ausmarsche
dtirsten und blos durch die Bedrde an der Ausfhrung lives
Vorsatzes gehindert werden.

53
 Fngt man bereits an, die griechischen Bataillone der
Krim und von Odessa zu bilden und auch den Abgang aller
iibrigen Griechen zu erleichtern, die sich in der Umgegend
befinden, wie z. B. zu Taganrog, Nikolaiew, Cherson, Odessa
und in der Krim und in den iibrigen Theilen Russlands.
Hier und in der Umgegend von Odessa befinden sich
bulgarische Kolonisten in bedeutender Anzahl und diirsten
gleicher Gestalt nach dem Ausmarsche, iibrigens aber waget
es bis jetzt nur die rmere Klasse derselben ihr Vorhaben
auszuftihren. Aus diesen nun liessen sich leicht gegen 6000
1VIann zusammenbringen ; es sind auch bereits Mnner zu
diesem Ende gewhlt, die schweigen knnen.
Die in Russland sich aufhaltenden serbisch-griechischen
Offiziere winischen, dass man ihren Abgang und ihre Zahlungen
befrdere.
Diese Dinge sind nthig, Ihnen vorgelegt zu werden, damit
sie in die vollstndige Kenntnis derselben kommen. Nebst-
dem werden sich von Odessa aus eine bedeutende Anzahl
Krieger auf eigene Kosten und mit eigener Bewaffnung an
Sie anschliessen. Ich selbst werde auch mit ihnen abgehen,
zu einer pershnlichen Zusammenkunft mit Eurer Excellenz.
Deshalb bitte ich sie, der Bruderschaft anordnen zu wollen,
dass sie mich mit den Reisekosten bis dahin unterstiitze,
der ich bin Euer Excellenz niederster Diener.

XI.
TArgoviste, 1821 Aprilie, 5. Arh. Bucov. Dosarul, 1821, No. 401.

Alexandru Ipsilanti trimite in Moldova pe Constantin Pendedeea

Liebe Briider und Freunde der Nation.

Vorzeiger dieses, Herr Konstantin Pentedeka, hat einen

speciellen Befehl von mir alle bewaffneten Landsleute zu
sammeln, die man entweder in den Drfern oder auf den
Strassen findet, und sie in das National-Lager zu convoyren._

54
Wenn ihr daher Achtung habet ftir meine hier befindliche
Unterschrift, so werdet ihr in allen Stiicken demjenigen
nachkommen, was euch besagter Konstantin mit iebender
Stimme bekannt machen wird.
Den 5. April, 1821, Tergowischt.
Alexander his'Inuits.

1821, Luna Aprilie. Arh. Bucov. Dosarul 1821, No. 401.

Constantin Pendedeca trimite in Moldova pe loan Mabeipsas

pentru a organiza armata eterista.

Der dorthin kommende Kapitn Iohann Alabeipsas hat

wegen besonderer kriegerischen Unternehmungen kraft des
obigen Schreibens, welches mir vom National - Regierungs-
Verweser zugesandt wurde, die Erlaubnis soviel er nur immer
von den Freunden der Nation und des Vaterlandes mit eigener
Bewaffnung bereit und eifrig finden wird, in das National-
Lager zu convoyren. Sobald ich selbst dahin komme, sollen
sie auch das Original der obigen Zuschrift, so wie auch andere
Schriften zur Einsicht erhalten, welche Unterfertigter mit
sich ftihrt, der sich nennt Euerem
Mitbruder und Mitsoldaten.
K. Pendedeka.

Boian, 1821 Aprilie, 12. Arh. Bucov. Dosarul 1821

Domeniul Bolan comunica' Administratiei din Cernauti lista

persoanelor din Moldova refugiate in Bucovina.
(Tradus in rornne5te).

Din partea domeniului Boian Se comunic administratiei

de Cernuti c mosierul de Boian Du-lui Vornic loan Neculce
a intrat in Bucovina impreun cu urmtoarele persoane :

55
 Sotia Smaranda, Costachi Ghitul vechil, Frosina, ne-
vasta acestuia, Iordachi fiul, Nistor servitor, Apostol ser-
vitor, Lupa viziteu, Ion viziteu, Iordachi viziteu, Poturac,
Todor, Roman i Dumitrachi servitori, Sevastia servitoare,
tot aa i Frosina, Ioana, Smaranda, Anastasia, Salta i
Axenia.
Doamna Ruxanda Rosolino cu familia i servitorii : Cristina
fika, Todor servitor, loan viziteu, Elena servitoare, toti din
I4. S'au refugiat din 14 i doresc st ramana aici timp
de 3 luni.

XIV.

lai, 1821, Mai 19. Arh. Bucov. Dosarul 1821, No. 331.

Gheorghe Cantaeuzino comunieil populatici loldovei ell a

reapgrut cu armata sa peutru a asigura avutul.

Moldoveni,

Dupa eire otilor greceti din pa'mntul vostru eu am

aflat ca vi s'au pricinuit indestule suparari i turburare
linitirii voastre atat din partea Turcilor cum i de catra
unii din ost4i notri care rrtzletindu-sa de trupul cel mare
rasapindusa pe la feliuri de locuri sau abatut la cele rele.
Asemene auziri au pricinuit sufletului mieu indestula mahni-
ciune i ca un patriot ce sant mam indamnat ca s viu eara
la locurile voastre, intai ca s adun pe ostaii acei inpra-
tieti ca s nu pricinueasca lacuitorilor mai mult nici un
fel de suprtrare, al doile pentru aparare lor de catra nvalirea
Turcilor.
Aceasta easte, fratilor, cel intru curatenie scopos al vinirii
mele in pamantul vostru i ndajduesc cl voi savari dupa
dorint.
Nici un fel de suparare din parte omenilor miei nu sa va

56
pricinui vooa. Eu v incredinViz intru aceasta si s nu r-
mnet nici la un fel de indoeal, eu mli voi bucura cnd voi
veade ears intru voi linistire. Toat silinta me spre aceasta
va fi.
(1821, Mai 19, Iasi).
Print GHEORGIII CANTACUZINO DELEANUL.

XV.
Iasi, 1821 Mai, 19. Arh. Bucov. Dos. 1821, No. 331.

Gheorghe Cantaeuzino comunieii guvernului din Moldova

a reapkut pentru a asigura
Dela Cnea.i Gheorghie Cantacuzino Deleanul.
.Ceitrcl ocarmuirea ce de acurn a Moldavii.
Dup eirea ostilor greceti din pmntul acesta eu am
aflat cA s'au pricinuit lcuitorilor indestule suprri, atta
din partea Turcilor cum si de clitr unii din ostasii nostril,
carii rzle(ndus de trupul cel mare i rsApindus pela
feliuri de locuri sau ab'tut la cele rele. Asemine auzire au
pricinuit sufletului mieu indestul mhniciune 1 ca un pa-
triot ce skit mam indemnat ca sli viu ears la locurile voastre,
inti ca s' adun pe ostasii cei imprstieti ca s nu pricinueasc
lcuitorilor mai mult nici un feli de suprare, al doile si pentru
aprarea lor de ctr nvlirea Turcilor. Acesta fiind sco-
posul mieu Il fac cunoscut oc'rmuirii ca zapcii din partea
sa toate patrioticestile msuri s le intrebuinfzil ca s.
asz hare lcuitori ears linistirea ce dinti. aci din partea
oamenilor miei nici un feliu de suprare nu s va face lor,
-dect o cerere acelor trebuincioas pentru hrana ostasilor
si a cailor rmind aceast ingrijire asupra ocrmuirii, ca
s facA alctuire cu bun' chibzuire s nu s pricinueasc
vre o insrcinare unora mai mult decAt altora. Veti face
tunoscut de obstie tuturor lcuitorilor si aceast instiintare
me ce s altureaz.
' 1821, Mai 19 in lau.
Print GHEORGLII CANTACUZINO DELEANUL

57
Tereblecea, 1821, Mai 29. Arh. Bucov. Dosarul 182L

LISTA
persoanelor refugiate din Moldova, alliltoare in Tereblecca.
(Tradus In romneste)
g
oc Data Pe cate Pe cate
NUMELE OBSERVARE
d sosirii luni s'aptmAni
Z

1 loan Mauromati 26 Mai 2

2 Hristodulo Petrino 27 Mai 2
2 lordachi Rapid' 27 Mai 2
4 Constantin Demianou 26 Mai 2
5 Gheorghe Papazoglu 26 Mai 2

Cernievschi.

XVII.
SinAO, 1821, Iunie, 15. Arh. Bucov. Dos. 1821, No. 472.

LISTA
persoanelor care din eauza turburArilor din Moldova s'au refugiat
In Bucovina pela pichetul SinAuti in zilele do 1-12 Iunie 1821.
(Tradus in romneste)
go I
Numgrul Lo 3alita-
c NUMELE persoa Animale tea unde OBSERVARE
ci luoruri doreste sA
Z nelor ram'an,

1 Catarina Baria din 1 femeie

las.
2 Seartal Miclescul,co- 10 brbati gente, lingerii, CernAuti
mis, din Botosani 9 femei lucruri de ara-
cu servitorii. m si argint, 2
trsuri, 3 care,
12 cai, 2 boi

58
C.
oo
1 NumNrul dLoor

NUMELE persoa- A nim ale tea uce:thetasnde -a

-, OBSERVARE
6 nelor lucruri
farnan

3 lenache Leon din Io- 5 barbati asternut, aca- Sirete

naseni, Cu servi- 4 femei rete, 2 care.
toril.
4 Constantin k I iclescul 7 barbati Documente, 2 Sirete
spatar, din Cerve- 5 femei trsuri, 1 car
cesti Cu servitorii. Cu zece cai
5 Salta David din Do- 6 barbati lingerie, 2 care, Sirete
rohoiu, Cu servi- 3 fem3i 4 cai, 6 boi
torii.
6 Anastase Scorlescul 19 barbati Documente, 2 Sirete
din Iasi Cu familia 10 femei trsuri, 2 care,
si fiul Alexandru. 22 cai.
7 I ohann Kraus din 3 barball Radauti
Iasi, cu servitorii, 5 femei
profesor de muzi-
ca, originar din
Ardeal.
8 lo hann Lochmann 6 barbati 2 trasuri, 2 cal Radauti
din Iasi, cu servi- 5 femei
torii, farmacist, o-
riginar din Ardeal.
9 Simion loseph,negu- 5 barbati 1 trasurti, 2 cal Sirete
stor din Botosani, 6 femei
Cu servitorii.
10 Anghelache Clement 6 barbati 2 trasuri, 4 cal Storojineti
din Botosani, Cu 8 femei
servitorii.
11 Die Cocolicean din 5 barb*3 trasuri, 6 cal Sirete
las. 4 femei
12 Sandula che Calichi 11 barbati 3 trasuri, 12 cal Sirete
din endriceni. 6 femei
13 Sandachi loan Gher- 6 barbati 2 trasuri, 6 cal Costana cu fratele
ghel din Sendri- 2 femei Tanachi
ceni.
14 Iordachi Calichi din 3 barbati 1 trasura, 4 cai Sirete
*endriceni.
15 Salta Danu din Bo- 6 barbati 2 trsuri, 1 car Costana
tosani. 8 femei 16 cal

59-
 ;:. Numrul Localita-
o Animale tea unde
C.)
NUMELE persoa- doreste s5, OBSERVARE
6 lucruri
4 nelor ramin.

16 loan Gheleman din 3 bilrbali 2 trsuri, 6 cal Sirete

Bresti. 2 femei
17 Todorachi Gherg het 2 brbap 1 trsur, 4 ca! Sirete
din BrAesti.
18 Andrei Bapiii din 3 barbati 1 trasurii, 4 cai Sirete
Doroholu.
19 Polihronie Mo isle 1 brbat 1 trsur, 1 cal Sirete
din Botosani, ne- 2 femei
gustor.

XVIII.
Dorna, 1821 August, 10. Arh. Bucov. Dosarul 1821, No. 631.

LISTA
Eteristilor refuglati In Bucovina pela plebetul Dornel In zliele
de 31 Iulle-1 August 1821.
(Tradus In romneste).
oo Numele Nunfirul
Numele refugigilor persoanelor din Locul de persoa-
6 anturaj nast ere nelor
4

1 Gheorghe Pavlovici Gheorghe, Iotty, Srbia 5

Simeon, Marin
Stoico Pavlovici Mihai, Pavel Srbia 3
3 Dimitro Eficibaci loan, Gheorghe, Ianina 5
Hagi, Dimitrie
4 Blago Popovici Belgrad 1
5 loan Nicolici Stoico ,, 2
6 Diamandi Radu, Sterio Tesalia 3
7 Stefan Petru ,, 1
8 Dimitro Petrovici Iancu, Nicolai, Ser- Srbia 9
ban, Manoli Popa,
Dimitru, Serban,
Stefan, Constantin
Rada

6o
 ;..,
o Numele Numrul
U
Numele refugiatilor persoanelor din Load. de persoa-
6 anturaj nastere nelor
4

9 Naum Sliermani Macedonia 1

10 Pavel Zaguri Simco IanIna 2
11 Ilie Szentivani Stefan 51 Stefan Belg,rad 3
12 Radon Stoica Tara 1
Romneascil
' 13 Hristo Nicola Sarbia 1
14 Nicolai Fiva Sdrbia 1
15 C-tin loan loan Rabub Tesalia 2
16 Stefan-Nicola Demidora Macedonia 1
17 Vasile Smail Sarbia 1
, 18 loan Popescu Tara 1
Romaneasdi
19 Staicu Gheorghe 22 1
20 Anastasie Nicolai ff 1

21 5tefan Hristici Siirbia 1

22 Naum Cosmovici Dimitru loan Gherzova 2
23 Gheorghe Surtan i Ghitil Tara 2
Romaneascil
24 Stoico Beograd Belgrad 1
25 Marin Zemnita Silrbia 1
26 Ciolac Ivanciuc Tara 1
romneasca
27 Ianachi Vezeteu ,2 1

28 Dionita Sarvu Dimitru, Gheorghie Si-irbia 3

29 lancu Petrovici Saya 73
2
30 Anast.asie Petivanoglu lanachi Siro Galati 2
31 Zlati Filipupulit Srbia 1
32 Anastasie Pavlovici Dimitrie Viadou Galati 2
33 1311-nitric Gheorghevici Bucure5ti 1
34 Stoian Cionaac Vasile Bulgaria 2
35 Reghin Nenen 9, 1

36 HristOf Tolici SArbia 1

37 Doont Costa ,, i
38 Dimitrie Georghevici Grecia 1

39 loan Ianaco 2, 1

40 Petco Petrovici t, 1

41 loan Rascovici Radu Cazan Siirbia 2

42 Stoian Tona Grecia 1
43 Anastasie Gheorghi Stancu Bulgaria 2
 g
o
u Numele Locul de Numrul
Numele refugiatilor persoanelor din nastere persoa-
6 anturaj nelor
4

44 Hristo Fliopoli Ionita Morea 2

45 Petru Radulovici Sarbia 1
46 Gheorghe Lazovici stefan ,, 2
47 Mate! Cesman Tara 1
Romaneasca
48 Nicolai Potosod Silrbia 1
49 Constantin Albul If 1
50 Panaile Dimitro Tanasi Ianina 2
51 Gheorghi Econom Grecia 1
52 Stoian Delis Silrbia 1
53 Hristo Ciolac Belgrad 1
54 Raicu alive Srbia 1
55 Teodosie Fil Pavel Ianina 2
56 Atanasie Stoian Silrbia 1
57 Leopdon Demetro Ianina 1
58 Gheorghi Devneli Basarabia 1
59 Raicu Oderne Sarbia 1
60 Dimitrie Simo Ianina 1
61 Simeon Pan Bucuresti 1
62 Gheroghie Latin Siirbia 1
63 Gheorghie Negotin II 1
64 Manci Ficevici Ioan If 2
65 Mihail Gheorghie 1f 1
66 Iohantov If i
67 Alexandru Tabac Bucuresti 1
68 Nicolai Tovciu Tara 1
Romaneascil
69 Istodor Vasile Loan Ianina 2
70 Nicolai Gheorghi Rusia 1
71 Stefan Danu I, 1
72 Vasile Otozbir Turcia 1
73 Panaiot Hristodor Ianina 1
74 Grigori Ionachi Constan- 1
tinopole
75 loan Simeon Sarbia 1
76 Ianaco Zdraco Ilie ,, 2
77 Dimitrie Vucov Constantin II 2
78 Svetco Vulce Tara 1
Romneascil

62
;.:
o Numele Numgrul
o
Numele refugia tilor persoanelor din L I de persoa-
6 anturaj na socUtere iaelor
Z

79 Constantin Siirbia 1
80 Alexi Nicola Pt 1
81 Stanciu Stoianovici f, 1
82 Velco Matei 'gnat ,, 2
83 loan Petrovici 2> 1
84 Petru Ciamovici Morea 1
85 Petru Manoli Galati 1
86 Teodor Gabinari Mohilev 1
87 Stamenco Spasovici Dinca Ilie Belgrad 2
88 Maringo Petrovici Belgrad 1
89 Nicolai Servi VP 1
90 Manoli Sofiali Sofia 1
91 Trandafil Constantin Tesalia 1
92 Stefan Perbeniuc Rusia 1
93 Mihail Fedor 9, 1
94 Iacob Vasilo ,, l
95 Ivan Vasilciuc ff 1
96 Gheorghie Nicolai Grecia 1
97 Dimitrie Bosniac Bosnia 1

98 Dimitrie Hazod Albania 1

99 Nati Atanasie Buroul Corcia 2
100 Simeon Bosniac Bosnia 1
101 Preda Mehadia 1
102 Ivan Podgoritan Bosnia 1
103 Panaiot Gheorghi Salonic 1
104 Panaiot Dimitrie Sapte Insule 1
105 loan Rusu Iasi 1
106 Dimitrie Stranceli Macedonia 1
107 Nun Criiciun Bucuresti 1
108 Gheorghi Salomon Tesalia 1
109 Mihai Nebunu Anatolia 1
110 Dimitrie Atanasie Castoria 1
111 Marco Dimitriu Adrianopole 1
112 Ionita Teodor Tara 1
Arndutilor
113 Manoli Vursali Macedonia 1
114 Iani Dimitrie ff 1
115 Constantin Tata loan Grecia 2
116 loan Tata Pt 1.

63
 4
o Numele Numarul
{?
Numele refugiatilor persoanelor din de persoa-
6 anturaj a
n5tereLocul
nelor
Z

117 Sterio Cioban ,, 1

118 Chirita Steni Cioban Paraschiva Grecia 2
119 Sterio Tiircu Salonic 1
120 Vanghiel Timio Marin Grecia 2
121 Petre Vasile Tara 1
Romneasa
122 Radu LogoKau ,, 1
123 Constantin Dorda S'arbia 1
124 Ivan Marcu Bulgaria 1
125 Sterio Margaret Ionita Albania 2
126 Dimitrie Constantin Grecia 1
127 Staff Constantin Silrbia 1
128 Matei Ausmiadinci De/a un transport Tara I
din Ardeal 5i ata- Romaneascsa
5at eteri5ti1or suma 179

XIX.

Suceava, 1821, Septembrie 18. Arh. Bucov. Dosarul 1821, No. 712.

Un nunair de boieri moldoveni se piing prefeetului de Sueeava

di la hotarul Bueovinei se vfind pe un pre( de nimie
luerurile Ion furate de r5uhrtekori.

Cilre cinslit K. K. Craizcomisariiatul Sucevii.

Dela boerii Moldaviei din !Halal Moldaviei.

Nenorocita soartil a Moldaviei, patiiei noastre, i cea de

istov struncinare i stlingire a tuturor de obstie din vremea
aceast6 de acum iaste vilzut5 i privit In ochii tuturor me-
gieilor acestii
PrzJe i jaeurile care ni sau gent: la toat

64
stiea acestii taxi de catr' feliu de persoane snit iaras
auzite i tiute megiesilor tarii, noi i lcuitorii satelor
noastre dintru aceasta tar nici un feliu de invinovtire,
nici un feliu de apostase intru cAt de putin nu am
avut.
Apoi averile noastre si a bisaricilor noastre si a lacuitorilor
satelor care ni s'au pradat de feliur de persoane le socotim
ca niste averi drepte ale noastre i furate de ctitra aceea,
iar nu castigate intru vre un razboiu. Daca noi pamntenii
nici apostati am fostu, nici vre o invinovatire nu am avut
si dar dupa inpratestile pravile din toata lumea punem
innainte a zace ea noi toti pagubasii unde vom gas drepte
lucrurile noastre acele rapite, furate i pradate, avem datorie
a le cere i dreptatile tuturor pravililor a ni le da in sta-
pnire si pe cumparatoriul acelor hicruri de furat ai indrepta
ss caute cu vnzatoriul, mai alesu avand deplin stiint
c snt lucruri pradate i furate. i fiind c pradatorii au
gasat chip lesnitor a vinde toate lucrurile de furat la
granita aceasta a Bucovinei aratandusa multi cumparatori
de pradaciuni din K. K. Bucovina Ca indata ce piada,
rpasc, aduc la granit i vnd cu un pret foarte mic,
samtit i cunoscut ca de furat : zace lei boul, cinci lei
vaca, un leu oaea i toate aste asmine acestora cad snit
prdate.
Sangura rnicsorarea prelului vedeste c iaste de furat,
stingura fiinta pricinei marturisste in cugetul cumparato-
riului deplina stiint a jacurilor si a praaciunilor noa-
stre.
Apoi nu stim ca care cuvnt de dreptate nvalesc a cum-
para averi furate, (land cu aciasta inlesnire i indemnare
jacuitorilor a alerga mai ca sate la prdciuni.
Noi ca niste buni megiesi ce am fostu i santem K. K. Bu-
covinei tot deauna am pzat buna armonie i drepttile Bu-
covinei far vre o vatamare.
Pentru aciasta facem poftitoare cerire i rugminte &Zara
cinstitul Craizcomisariatul ca sa bine voiasca ca artarea
aciasta a noastra sa s faca cunoscuta la toate locurile cu-
a 65
 ca s5 si poronciasei c5tril toti de obtie a nu mai
indrAzni sil cumpere nimine la granit lucruri prAdate i
furate in ciasurile de acum : c5ci vor fi mari pretentii pentru
aceste-.
1821, Spt[emvrie] 6/18 c. v. In Suceav'd.
lordaehl Cantaeuzlno, logofilt. Alecu Mauroeordat, postelnic,
Nieolae Canta, 4)A-tar. Riducan Ruset, hatman,
-Costaehl Cantaeuzlno, visternic, Costaehi Mauroeordat, vornic.
Iordaehi Ba15, spnar. Buhu.5 aga.

XX.

"Cerniluti, 1821 Septemvrie, 20. Arh. Bucov. Dosarul 1821, No. 682.

Administratia Bueovinei elibereaz boerului din Basarabia

Gheorghi Negrut permisul de petrecere in Bucovina pe
timp de do-WA luni.

Aufenthaltsschein.

Mittelst welchem dem aus Bessarabien hernbergetretenen

russischen Gutsbesitzer Herrn Sardar Georgi Negrutz ge-
stattet wird, sich sammt seiner Ehegattin Prohiritza und
Dienerschaf t Dumitraki, Wasyli, Constantin, Dumitraki, Ni-
colai, Fedora und Maria zu Krasna durch zwey Monathe
aufhalten zu diirfen, hat sich daher mit dieser Bewilligung
bei dem Dominium Krasna und bei seinen etwaigen Abgehen
wieder hieramts zu melden. Dieser Aufenthaltsschein ist vom
Dominium Krasna gehrig zu vidieren.

Vom Buccowiner K. K. Kreisamt

S-r K. K. apostolischen Majestt wirklicher Hofrath nud
Kreishauptmann des Bucoviner Kreises, dann des sterr. Kais.
Leopold Ordensritter.
Stutterhelm.

66
Cerniluti, 1821, Octorubrie 7. Arh. Bucov. Dosarul 1821, No. 758.

Ctiva boeri moldoveni roagl ea eter4tii afltori In Bucovina

s fie interogati pentru a se ti clue i-a indemnat a ocupa
miinAstirea Seen 1).

Labitches K. K. Kreisamts Prdsidium !

Als in der Moldau die Ruhe gesthrt wurde und wir

thigt waren unsere Wohnrter zu verlassen, haben wir unser
ganzes Vermgen in dem mit fester Mauer versehenen Klo-
ster Secu deponirt unter der Anhoffung, dass selbe darin nicht
beunruhiget werde.
Allein wir haben zu unserem Unglacke erfahren, dass die
in diesem Kloster sich eingesperrt gehabten bosshaften Men-
schen von den Tarken aus demselben vertrieben und von
den Letzteren alle unsere daselbst deponirt gewesenen Sachen
weggeschleppt wurden.
Von diesem in diesem Kloster eingesperrt gewesenen Ge-
sindel sind mehrere am gestrigen Tage hereingekommen und
haben uns einstimmig ausgesagt, dass dieselben von einer
ihnen bekannten Person aufgefordert worden, in das Kloster
Secu einzuziehen und dass selbe nur auf diese Aufforderung
das Kloster betretten haben, daher der ganze uns durch
die Wegnahme der Sachen aus diesem Kloster zugefiigte
Schaden nur dieser Person zuzuschreiben ist, so bitten wir
Ein lbliches K. K. Kreisamts-Prasidium gndigst geruhen
zu wollen, diese sich gegenwrtig in Czernowitz befindlichen

1) Au fost interogati urinnorii eteristi : Barahter Sterie, Paul N.

Ghica sin Ghisu, Iuon Panaiotti, Coste Iene, Gheorghe Coste, Gheorghi Tanasi,
Nicolai Criena,Constantin Radu, Mann Syncienu,Tymio Toma, Anton Gheorghi,
Todor sin Dyka, Peter Dmyter, Stancu Nicula, Iuon Nitu, Nicolai Iani, Cons-
tantin Gheorghi, Dmytro Protz, Tanasi Chirit, Ion Tanasi, Gheorghi Thodor,
Marym, Nicolai Tanasi. Toll au comunicat cA i-a chemat un alugAr necu-
noscut.

67
aus dem Kloster Secu gefltichteten Personen vernehmen
lassea, wer selbe zum Einzug in das gedachte Kloster Secu
aufgefordert hat, damit wir seiner Zeit gegen denselben unse-
ren Schaden ansprechen knnen.
Czernovitz, den 7. Oktober 1821.

Draesehl Reset, vornic. Dimitrachi Gblea, aga.

Dtmltraehl FetiI med(elnicer) Iordaehi Stan, polc(ovnic).
loan Barmaebt, ban.

XXII.

Cernauti, 1821, Octornvrie 23. Arh. Bucov. Dosarul 1821, No. 792.-

Vornicul Dracaelti Roset catr Agentia austriacit din Iai.

Roasii ea egumenul mfinfistirii Secu Venedict sil fie
oprit la Cernituti pentru a da socotealit asupra juvaerelor
predate lui.

CcWei cinstita K. K. Aghenfie din Moldaviiu,

Despre pretentea ce am asupra cuviosiei sale printelui

V enedict ce au fast igumen incin(astirii) Secului din Molda-
viea intru a c'ruea mn la stremutare noastr din Mol-
daviea am incredintat avere mea in som ca la 200.000 lef
ca s o sigurepsascA In tainicile acei mn(stiri) i a cum (WO
stricare acei -mn(astiri) numitul printe ce s afl aice
Cernuti nici o dovad numi d pentru acea awre a mea,
uncle o au puso i ce sau fcut. Dup jaiba ce am dat ctr.
cinstitul Forum 1) la 22 a urmAtoarei luni cu cerere ca s i
s opreascA mergerea de aice pentru cAteva zile pn &And
va esi i maieg mea ce s afl acum in cotromantu 2) ca una
ci i insusi au fost acolo In aceia,5 mn(sti)re s* vie aice s

Forum nobilium din Cern'auti, adecii Tribunalul.

Contumat.

68
se infAloszi cu numitul igumen ; mi s'au dat iiispuns de cAtrA
cinstitul Forum cA cere trebuinta a puni cautie si a da dovezi
In pricin i apoi s i s'A facA oprire.
Deci fiindcA eu sAnt (in) raja otomaniceascA i numitul
asAmine iarsi raia otomaniceascA, pentru aceea in putere
prieLesugului ce sA pAzAste intre aceste doA puteri protestA-
hiesc in numele inprtratului si cu cAzuta cinste fac rugAtoare
cerere cinstitei Aghentiei ca fArA cAt de putinA prelungire
sAi facil arAtare la locul cuviincios ca supt nici un cuvAnt
sA nu s'A sloboad pasul numitului pgrinte Venedict de a
merge nidiurea pAn cAnd va esi maica mea din cotromantu
ca sAi infAtosAm amandoA obrazile i putAndumil inpAca
cdihni in pricina arAtatil dupil ariltare ce voiu face atuncea
cinstitei Aghentii i s'A va sloboi voe a merge unde va voi,
iar neputAndumA odihni nici atunce, iar i dupil arAtare
ce vom face cinstitei Aghentii s'A va indatori pe numitul ca
inpreunA cu mine sA meargA la Moldaviea uncle inc6 &Ant
dovezile in pricinA ca s'A ne giudecAna la leghtita noastr
st'ApAnire.
In Cerniluti, Oct(omvrie) 23, 1821.
Draeaehl Roset vornic.

XXIII.
Bunegi, 1821, Octomvrie, 30. Arh. Bucov. Dosarul 1821, No. 818.

Cilminarul Tudoraehi Ciure informeazil pe eomisarul austriae

dela Suceava Burial] asupra situatiei militare din Moldova.

Calrei cinslit K. K. Craiscomisar Burlan,

dila ceiminar Theodor Gin re.

Am priimit Cu cinste scrisoare Domniei Tale din 27/15

Oct(omvrie), am int'Ales toate cele scrisA i aceli carile s
aflA intru a me stiint6 pentru ticAloasa patria noastrA Mol-
dova sAnt aceste.

69
 Eteristii cu omorari, cu fugA sau curtre di istov din
toat Moldova si nu s mai afl acum in ciasurile aceste ete-
risti prin Moldova.
Turcii pe unde au umblat au prdat, au jcuit tot ceau
gs't. Ci nau trebuit a lua au stricat, cari aceasta au urmat
di opstie fb.'r alegire di persoane ; asmine i toate bisricile
au prdat si au stricat celi din luntru.
Ostiri turcesti sau inmultit i s inmultsc in Moldova,
mai ales in Iai si in prfle de gios. S inchipuesc c' ar fi
aproape la 30.000 osteni in Moldova. Dar s mai astiapt
s'a' vie si in Esi Or astzi s afl 36 tunuri cu cherhaniaua
trebuincioas.
Ostiri turcesti s vedi c vor s ernez in Moldova.
Dup gAtire de celi trebuincioase ale ernatului. Cum spre
mai bun pliroforie inftism aice mai jos rnduiala ci
sau fcut la patru tnuturi mai mari a prtii de gios,
adic :

2.500.000 ocs gin gru

500 merla' gru ne mcinat
18.000 mert de orz i ovs
11.500 oi i berbeci
12.500 car de lemne
cari acesti lucruri bez fi-
nun s strng toate la do
magazi, una in Brlad
una in

Acesti artati mai sus s cer di la patru tnuturi

Covurluiul, Tutova i Tecuciul. lar tnut Putnii are s de
osbit rnduiala sa la Ibrila. Precum i tnuturile aceli
din parte di sus, iarsi snt rnduite toate a da zahareli,
fn i lemne la magazli din orasul Eii unde s ala Mria Sa
Salih pasa cu vro 10 mii si mai bine di osteni.
Iat i grbire mari in tar pentru de a s aduna pri la
magazali celi rnduite i trebuincioas ale ernaticului. Dar
pentru cine si asupra cui s face aciast strngire de oameni
In Moldova, l'murit nu s poate
1821, 30/18 Oct[omvrie] In Bunoti.
Plecat slug,
Tudoraehe Ciure, caminar.

70
 XXIV.
Cernauti, 1821, Octomvrie. Arh. Bucov. Dosaru11821, No. 896.

Eteristul Hriste Anastasi comunica' in ce fel a lost asediata

de Turci manfistirea Semi.
...Dupa lupta dela DrAgani... Andere versammelten sich
bei dem in der Wallachei liegenden Kloster Kose (Cozia)
und zohen mit den Anfiihrern Iordaki und Fermaki itber die
Gebirge bis in die Gegend von Dorna, wo wir wegen Erkran-
kung des Capitains Iordaki lngere Zeit verweilten und unsere.
Vedetten ausschickten, um uns von den berfllen der Tnrken
zu sichern, bis besagter Iordaki sich erhohlte ; hierauf zoli
sich eine Abtheilung nach Folticeni, wo wir mit den TUrkeit
ein Gefecht bestunden, wo von unseren Leuten 3 Man.n todt:
blieben und 3 Mann verwundet wurden, von. den Tiirken
sind gleichfalls 3 (1VIann) geblieben. Von da begaben wir uns
in das Kloster Sla tina, verweilten 2 Tage, bis sich mit uns
die andere Abtheilung von Dorna vereinigte, worauf wir auf
Aufforderung des Igumens des Klosters Sek, mir unbekann-
ten Namens, indem er behauptete, dass 300 herumstreifende
Ttirken Phinderungen vertiben, zum Schutze des Klosters
dahin ziehen sollten, in das Kloster Sek uns begaben. 200
Mann von. uns schlossen sich im Kloster ein, 180 Mann stellten
sich ausser dem Kloster im Tha. le in Schlachtordnung ; der
nbrige Haufe, da unsere Truppe, die sich bei Dorna versam-
rnelte aus 500 Kpfen beilufig bestund, zerstreute sich noel'
vor dem Gefechte und suchte sich heriiber in das sterreich.'
Kais. Gebieth zu salviren. Nach einem Gefechte zwischen
unseren Leuten, die ausser dem Kloster sich aufgestellt hatten,
wobei von uns 7 Mann todt blieben, von den Tfirken aber
70 Wgen nach Angabe der Bauern und selbst der Thrken
mit Todten und Verwundeten fortgeschleppt wurden, ergriff
unser Haufe, als er sich vor der bermacht der Ttirken nicht
sicher fith/te, die Flucht und zoh ( ! )sich an die sterr. Kais.
Grnze, wo sie sich Einlas zu verschaffen suchten, indent
sie ihre Waffen wegwarfen, ihre Pferde ' verliessen, zerstreuten
und einzeln an der Granze um Aufnahme bathen. Wir
200 Mann, die wir im Kloster uns versammell hatten, hielten
uns 11 Tage und 11 Nachte in dem Kloster gegen die Anfalle
der Tiirken. Sie liefen zweymal Sturm gegen die Klostermauern
und beschossen anfangs mit 3, nach der Ankunft des Pascha
mit 6 Kanonen das Kloster, steckten selbes auf 4 Seiten
ins Feuer, dass alles Holzwerk verbrannte. Wahrend des
Brandes verkrochen wir uns theils in die Kirche, theils in
andere feuersichere Orte, solange der Brand fortdauerte ;
einige von uns verbrannten sich die Ohren, andere, andere
Theile des Krpers. Capitain Iordaki mit 10 Mann erstieg
einen Thum, wo sie durch den Brand ihren Todt fanden,
da das Feuer die Stiegen von Holz ergrief. Dies trug sich
gleich am ersten Tage der Belagerung des Klosters durch
die Tiirken zu. Nachdem das Feuer erloschen war, stellten wir
uns wieder zur Vertheidigung aus den Klostermauern und
hielten nach dem Tode unseres Anfiihrers Iordaki noch 10
Tage das Beschiissen und Berennen durch die Tiirken aus.
Am 7-ten Tage unserer Vertheidigung kam der Agenzie-
Starost von Targu-Niamz, ein kleiner Mann, etwas grauen
Haaren ohne Schnurbard, in einer deutschen Uniform ge-
kleidet, mit einem Sabel und Kuppel angethan, woran der
kais. sterr. Adler von Gold und eine Kappe, worauf auch ein
kais. Adler angebracht war, mit 3 anderen als Hussaren ange-
kleidet, zu den Mauern. Unser Anfiihrer Capitain Fermaki, der
nach dem Tode des Iordaki das Comando iibernahm, forderte
den besagten dem Namen nach mir zwar unbekannten, als
Agenzie Starost von Niamz allgemein bekannten Starosten
zu einer Unterredung mit uns auf. Fermaki both 2000 Piaster
filr den freyen Abzug und die Niederlegung der Waffen,
wann 15 Mann sterreichischer Soldaten uns bis an die Granze
begleiten warden. Der Agenzie Starost lehnte die Begleitung
ab und forderte uns auf, wir sollen uns ergeben, er barge mit
seinem Halse, wann uns etwas Leides widerfahren sollte. Er kam
noch 4 mahl und versicherte uns nach der Ankunft des Pascha
auf das feyerlichste, dass der Paseha uns voile Verzeihung
zugestanden hatte, wir sollen blos die 'Waffen niederlegen.

72
 Hierauf entschloss sich am 11. Tage vom Tage des Ein-
schliessens in das Kloster Capitain Farmaki und 15 unsere
Leuthe, worunter auch ich mich befand, in das Lager des
Pascha zu gehen, wo wir gleich alle denen Ttirken einzeln iiber-
geben warden. Dem Capitain Farmaki und einem Capitain adiu-
tant des Farmaki lies der Pascha Ketten an den Hats anlegen,
eigentlich zusammenkoppeln, dem Belibascha Goga wurde
das Sprengeisen an den Fassen angelegt. Die Tarken nahmen
inzwischen unseren Kameraden an dem Klosterthore die
Waffen ab, die sie auf Wgen auf luden und fortftihrten. Nadi
ihrer Entwaffnung fingen sie das Gemetzel mit denselben an
und hieben a lle, nachdem sie selbe zersttimmelt hatten, nieder.
Mit unseren Kameraden fanden auch 5 Mnche, ein Kauf-
mann, sicherer Vasilica, Schwiegersohn des Tirgu Niamczer
Protopopen, und 2 Nonnen ihren Tod, die die Ttirken nie-
dermetzelten.
Wir erlitten in dem Kloster vieles Ungemach, indem alter
:Vlundvorrath und Fourage aufgezehrt war, die Hlfte unserer
Pferde, 200 Stiick, krepierten aus Hunger, 250 Stack nahmen,
so schwach selbe waren, die Tarken mit sich. Ausser Kse,
Wein, und Brandwein hat ten wir durch 11 Tage keine andere
Nahrung ; wir erstachen 2 Pferde und verzehrten das fleisch, li-
tten uns aber dennoch nicht ergeben, da wir alle eher zu sterben,
als uns den Tiirken zu unterwerfen beschlossen hatten, wann
wir nicht so feyerliche Versprechungen von dem Agenzie
Starosten, dass uns nichts geschehen und wir freyen Abzug
erhalten wiirden, gemacht wordert wren.
Ftinfzehn Tiirken gingen in ein Skit so am Wege nach Piatra
liegt, um dort zu pliindern, nahmen mich als Wegweiser
mit. Noch vor Anbruch des Tages durch Vermittlung eines
Mnchen entkam ich, whrend die Tarken schliefen. Vier,
Tage irrte ich ohne Nahrung durch Wlder und unwirth-.
bare Gegenden, bis ich ober dem Kloster Slatina an die
sterr. Grnze kam, wo ich mich durch 8 Tage aufhielte,
bis mehrere Fhichtlinge sich versammelten, wo wir auf
einmahl in die Kontumaz nach Kornuluncze transportiert
wurden.

73
Bolan, 1822, Martie, 20. Arh. Bocoy. Dosarul 1822-29, No. 113

LISTA
scrisorilor, adresate refugiatilor moldovenl, confiscate la ecta(eanul mol-
dovean Mcolae Sica 1).
(Tradus In romdneste).

o 0, Numele adresatului Loealitatea

Z o

D-1 Nicolae de Popovici Suceava

2 Farmacist Lochmann Cernauti
3 D-na Zoe Ghica Il
4 Reiman Of
5 D-1 Costachi Sturdza PP

6 Vornic Iordachi Ghica tf

7 D-na Zoe Ball 75

8 D-1 Lochmann 77

9 D-na Ruxanda Ball 7f

10 D-1 lacob Symonowicz PP
,
11 D-na Zoe Ball
12 Pulcheria Ghica PP

13 D-1 Christodol Gallano 1f

14 Ioan Mavromati PP

15 Dumitrachi Sturdza P7

16 Alexandru Sturdza PP

17 Dumitrachi Sturdza Pf
18 D-na Samfira Manu Pf
19 D-1 Iordachi Ghica It
20 Petrachi Roset 2,
21 Dumitrachi Sturdza I,
22 Petrachi Rosset ff
23 D-na Zoe Ball 71,

24 D-1 Iordachi Ghica fP

25 Ban Mihalachi PP

26 loan Christodolo 97

1) Nicolai Sica a fost Grec si a locuit In Cernauti In casa Zoitei Ball (Arh.
Bucov. Dosarul 1824-27, No. 312).

74
 ""ij Numele refugiatilor
Z' Localitatea
Q

27 D-I Alecu Ghica CernAuti

28 Stefan Catargiu 1P

29 Stefan Catargiu PP

30 Ban Mihalachi PP

31 Lupu Bals ff
32 D-na Zoita Bals 1P

33 Zoe Ghica PP

34 Nume necunoscut Pf
35 Ibidem PP

XXVI.

Cernqi, 1822, Septemvrie, 17. Arh. Bucov. Dos. 1822-24, No. 454.

Consistoriul ortodox din Bucovina cAtre Administratia Buco-

.vinei. Roagg s i se permit a gfizdui in casele episcopale
dela Cerniluti pe mitropolitul 111oldovei Venianim.

Der Iassyer griechisch nicht unirte Herr IVIetropolit Beniamin

hat den gefertigten Archimandriten in die Kenntnis gesetzt,
dass er nach einigen 6 Tagen nach Czernowitz zu kommen
gesonnen ist und den Gefertigten befragt, ob er in dem hic-
sigen bischflichen Residenzgebaude, welches dermal hin-
langlich leere. Wohnzimmer hat, einige Tage nicht wohnen
dfirfte?
Da nun dieses Konsistorium mittelst des Konsistorial-
berichtes yom 10 ten 1. M. wovon in der Anlage eine Ab-
schrift zur gefalligen Einsicht mitfolget, eine hohe Landes-
stelle tim die hohe Bewilligung gebeten, damit die in dent'
K. K. Wiener Konyikte ausgebildeten geistlichen Kandi-
daten 1) durch den gedachten Herrn 'Metropoliten zu Pries-

.1) loan Grigorovici, Vasile Gribovschi, Euthemius Hacman i Stefan Tarna-

vietchi.

75
tern geweiht werden, und da hierdurch, dass diese hohe
Bewilligung, welche hoffentlich nach einigen 6 Tagen hier
anlangen drf te, und den Herrn 1VIetropoliten hier antref-
fen knnte, dem bukowiner Religionsfonde eine bedeutende
Ersparung an Reisekosten zukommen diirfte, und da endlich
auch die poliLischen Verhltnisse dieses Konsistoriums mit
dem Herrn IVIetropoliten als einem benachbarten Hierarchen
und Oberhirten fiber zwey an die Bucovina grnzenden
Dicesen, dann Magnaten des Fiirstenthumes Moldau es er-
heischen, damiL man Seiner Eminenz die Ehre erweiset und
ihn einige Tage in dem hiesigen dermal ohnehin leeren bi-
schalichen Residenzgebude wohnen lsst, so ware dieses
Konsistorium der unvorgreiflichen Meinung, damit dem
gedachten Herrn Metropoliten 3 leere vorhin von dem pensio-
nierten Kreiskommissr Boehm bewohnten Zimmer in dem
bischflichen Residenzgebude auf einige Tage zur Bewohnung
ttberlassen werden ; und hat die Ehre in der gegenwrtigen
Intercularzeit auch Ein wohllta Kais. Knigl. Bucovinaer
Kreisamts-Prsidium um die gefllige Beystimmung in dieser
Hinsicht dienstfrettndschaftlich zu ersuchen.
Cernowitz, den 17 September, 1822.
Isaias Balosekeskul
Archimandrit.

XXVII.
Cern'aull, 1822, Noemvrie 25. Art. Bucov. Dos. 1822-24, No. 558.

Arhimandritul Isaia Balot;escul etttrii Administratia-Bucovinei,

comunicnd cimitropolitul Moldovei Veniamin a vizitat
mnilstirile din Bucovina.

Note,

Der sich allhier in der Buccowina zu Bosancze auf eine

zeitlang aufhaltende Iassyer Herr Metropolit Beniamin war
von dem Edlen von Ilsky nach Krasna zu Gast eingeladen,

76
zu welchem Gastmahle auch die allhiesigen Kloster-Vor-
steher gebethen waren, und bey dieser Gelegenheit be-
suchte selber bey seiner Rackreise die allhiesigen drey
Klster in Begleitung dieser ihrer Vorsteher, ohne jedoch
selbe weder zu visitieren, 'loch weniger eine Andacht
abzuhalten, als ein blosser Gast mit 'Vermeidung alles
Aufsehens.
Dass ihm aber die Kloster-Vorsteher als einem vor-
nehmen Geistlichen die gebiihrende Ehre erwiesen haben,
ist auf die nehmliche Art geschehen, wie es in den Kls-
tern einem jeden vornehmen Gaste zu Ehren gewhnlich
ist.
Dieses ist, was ich auf die verehrliche Note vom 24. d. M.
Zahl 556 nach erhaltener Nachricht zu erffnen die Gnade
habe.
Czernowitz, den 25-ten November 1822.
Isaias Baloseheskul,
.Archimandrit.

XXVIII.

Bosance, 1822, Decemvrie 17. Arh. Bucov. Dosarul 1823, No. 45.

Mitropolitul Veniamin cfitrii atiministralia Bucovinci. baga

s i se permitil a mai riimiine o lun in Bucovina.

mitropolit al Moldaviei inc'g in niste

neapArate pricini are incti oares care znavA aice in
Bucovina la mosie unde se afl, roag4 pe cinstitul K.
K. Craizamt ca si prelungiascg inc sidere aice de o
lun5.
Bosance, la 5 (v) 17 (n.) Dec[emvrie] 1822..
Veniamln Mitropolikul Moldaviel.

77
 XXIX.
Gem:luti, 1823 Februarie, 2. Arh. Bucov. Dos. 1827, No. 31.

LISTA
bolerllor moldoveni refuglatl la Bucovina cu indicarea 100144111We
undo s'au asezat.
(Tradus In romane5te).
4
o
Q
NUMELE Situatia soeiala' Locali- OBSERVARE
C. tatea
Z

1 Sandulache Sturza, Mare Visternic In CernAuti

cu nevasta, n'asc. Moldova g boier.
princip. Moruzi,
5i Cu servitoril.
2 Catinca Mauro cor- So'ia Domnului f3 Alexandru Mauro-
datocu familia 5i moldovean 5i bo- cordato s'a Intors
servitorii. ier Alex. Mauro- In Moldova acum
cordato. cteva luni.
3 Dimitrie Cantacu- Boier mold. 5i s'A-
zino, Cu familia 5i tar.
servitorii.
4 Dumitrachi Ghica, Boier mold. 5i Aga PP

cu familia 51 ser-
vitorii.
5 Rdducanu Rosetti, Boier mold. 5i bat- Lsand familia la
Cu familia 5i ser- man. CerrAuti a plecat
vitorii. In Moldova.
6 Alecu Ghica, cu fa- Boier mold. 5i hat-
milia 51 servitorii. man.
7 Gheorghe Ghica, Cu Boier mold. 5i vor-
familia 5i servi- nic.
torii.
8 Alexandra Ba4, Cu Boier mold. 5i vor-
familia 5i servi- nic.
torii.
9 Costachi Sturza, cu Bojar 5i. vornic.
servitorli.
10 Alexandra Canta- Domn moldovean, Este proprietarul
cuzino-Pacani cu boier g vornic. mosiilor Ocna etc.
familia 5i servi-. situate In Buco-
torii. vina.

78
cl NUMELE Situa tia social& Locali- OBSERVARE
6 tatea
Z

11 Grigorcq Sturza, Cu Boier mold. si ma- Cernauri

servitorii. re Visternic.
12 Zoifa Rosset. Sotia boier. mold. ,, Dracachi Rosset se
si vprnic Dracachi afla de prezent In
Rosset, care s'a Moldova.
intors In Mold.
13 Familia lui Ilie Boier mold. si ea- ,, Caminarul Ilie Bur.
B ur ghiiv (Bur- minar. ghiiv (Burghele?)
ghele ?) s'a tutors In Mold.
14 Gheorghe Nedoba ? Boier mold. si Ban. Of
cu familia si ser-
vitorii.
15 Constantin Niculce Boier mold. si spa- ,,
cu familia si ser- tar.
vitorii.
16 Catinca Rosnovan, Mare Proprietara ,. Brbatul ei, cu ear e
na' sc. Ghica cu din'Moldova. nu traieste, se a-
servitorii. fla In Basarapia.
17 Zoila Ba4. Soria colonelului 99
1

rus ' si mare pro-

prietara din Mol-
dom.
18 Mihai Sturza,, cu Boier mold. si vor- ,,
servitorii. nic
19 ZarnfirifaManu,cu Mare proprietara ,, S'a intors in Mol. I
familia. din Moldova. dova.
Lasand familia In
I

20 Iordachi Bucsdnes- Boier mold. si spa- IT

cu , Cu familia si tar. Cernuri s'a In-,
servitorii. tors In Moldova.
21 Petrachi Rosset. Boier mold. si spa-
tar
22 Cara Gios, Cu , fa- Mareproprietar din
milia si servitori. Moldova.
23 Carusso losif, cu D-r In mediin ,, I

familia si se'rvi- din Iasi.

toril.
24 Sanzarcq Aleco,cu D-r in medicina ,f A plecat in Moldo-
familia si servi- din Iasi. va pe dunk' luni.
toril,

70
 o
o Locali-
NUMELE Situatia politici OBSERVAREA
tatea

25 Carusso Dimitrie, Negustor din /a5i, Cernuti

Cu familia 5i ser-
vitorii.
26 Christodulo Petrino. Boier mold 5i sp- ff
tar.
27 C-tin Bals, cu ser- Boier inold. 5i vor- ff
vitorii. nic.
28 Alec Gramatic Secretarul fostu- Pf A plecat la Lem-
Prusse. lui Domn mold. berg spre a ajunge
Sulu. la Viena.
29 loan Mauromati, Mare prcpr. din PP A plecat In Mol-
cu familia 5i ser- Moldova. dova pe o luna.
vitorii.
30 lordachi Bals, cu Boier mold. 51 vor- Suceava Este proprietarul
familia 0 servi- nic. ino5iei Rus-MAnh-
torii. stioara, situatO In
Bucovina.
31 Constantin Canta- Boier mold. 5i ma- Pf Este proprietarul
cuzino-Pascani cu re visternic. mo5ieiVerencean-
familia 5i servi- ca, situatil In Bu-
toril. covina.
32 Miha I, Cantacuzi- Boier mold. 51 spit"- Pf

no- Pascani, cu tar.

familia 5i servi-
torii.
33 Smarandila Bals. Pr o pr i eta r I din CernAuli
Moldova.
34 Epraxia, monahia. Sirete
CAlugarilh din Mol-
dova.
35 Apostolo Dumitro- Arenda5 de mo5ii t,
polos, cu familia. din Moldova.
36 Vasilca a lui Ma- Cetarean din Mol- 2,
tei. dova.
37 Grigori Bdnisel, Cu Proprietar de mo- ff
familia. 5ie.
38 Alen.' Hurmuzachi, aminar 51/ proprie- Cernauca S'a Intors in Mol-
cu familia, tar de ino5ie. dova.
39 telan de illanoli. Proprietar de mo- Sadagura S'a intors in Mol-
51e. (lava.

8o
c..7
o Locali-
o NUMELE Situatia po1ltic5, OBSERVARE
6 tatea
Z

40 Dimitrie Lazo. Negustor din Iasi. Vascauti

pe
Ceremus
41 Nicolai Dimitrie Negustor din Iasi. Sadagura
Demianovici, cu
familia.
42 Alecu Ralle!, cu Boier mold. si spa- ff Este ginerele ha-
familia si servi- tar. ronului Musteala.
torii. S'a intors In Mol-
dova. (Teodor Ala-
steata din Sad.).
43 Veniamin. Mitropolit de Iasi. Bosance Mosia Bosance este
a mitropoliei de
Iasi. S'a intors in
Moldova.
44 Anastasi illihala- Maior rus pensio- Toporiiuti
chi Malulla. nar si proprietar
mold.
45 Maria Luis. Vacluv si proprie- Costana Proprietara mosiei
tall de mosie. Luca din Buco-
vina. S'a Mors
In Moldova.
46 Alcuwarit loan, cu Negustor din Iasi. :Cernauti S'a tutors In Mol-
familia si servi- dova.
toril.
47 Lissi Nicolai Lepo- Gree, negustor. Sadagura
rifo.
48 Sterio Nicolai Le- ,, PP
porifo.
49 Gherrghe Leporides. ,, ,, PP

50 Scarlat Ghica. Principe mold. si Cernauti

proprietar.
51 Gheorghe Done. Proprietar mold. Valeva Proprietarul unei
si Caminar. parti a mo5iei Va-
leva.
52 Vas ile Racovifa. Profesor particular Cernauti
de limba franceza.
53 loan Nicuke. Boier mold. si pro- Boian Proprietar de Bo-
prietar. jan.

8T
 o NUMELE Situatia social Locali- OBSERVARE
o tatea

54 Iohann Kraus, cu Profesor de muzick. Cerniiuti

familia.
55 loan Apostolo Pe- Proprietar. Vasciiun Propr. de Vasc Aunt.
trino, cu familia Pe
servitorii. Ceremuf
56 Gheorghe Cantacu- Boier mold. 51 ma- Suceava
zino, Cu servitorli. re Logoft.
57 Bernhard Schmelz, Speculant din Iafi. Cernilun S a intors In 1VIol-
cu familia. dova.
58 Dimitrie Gobdelas, Doctor In filosofie, Pf

cu familia. din Iafi.

59 $telan Caso Chris- Negustor. Vasciiun
todol. Pe
Ceremuf
60 Christodor Papa- Preot grec din Ia- Vascun Este Grec fi nu cu-
cost(ea). nina. Pe teazA a se intoar-
Ceremuf ce In patria sa din
cauza neliniftel in
care se all pro-
vinciile turcefti.
61 Dumitrachi Gheor- Prop. mold. fi ser- Vasckun A declarat ca se
ghio cu familia. dar. Pe va Intoarce In
Ceremuf Moldova la pri-
mivara, 1823.
62 Mihalachi Ban, ca Proprietar mold Turin
familia ii servi-
torii.
63 Ion Bogdan, cu ser- Sarb. Mann Mind Rob nu cu-
vitorii , teaz a se Intoar-
ce In Moldova.
64 Tecla Sone de negusior Mamor- Fiind vkluvk n-
din rafi. nita tentioneaz5 S pe-
treack la pArinni
ei In Mamornita.
65 telan Christodor. Negustor. Boian Pzefte In Bolan
miirfurile depozi-
tate ale mai mul-
tor negus tori.
66 Lipsefte

82
4
oQ l-
6
NUMELE Situatia soeial LocaOBSERVARE
tatea
Z

67 Hatman Costachi Boier mold. fi pro- Suceava Din cauza iernii

Ban, cu un ser- prietar. intentioneazil sil
vitor. rilinAn5. In Su-
ceava pAnd la
primlivaril 1823.
68 Sultana Pzioni, Cu Propriet. din Mol- ,, Ibidem
familia fi un ser- dova.
vitor.
69 Vasile Leicei1c4, cu Lciitu5 din Mol- Cajvana Ibidein
familia. dova. (domeniul
Solcii)
70 Nicolat Apostol, cu Negustor din Mol- Suceava Ibidem
familia. dova.
71 Vasile Crupinsehi, Boier mold. fi sp' - 11 Fiind bolnav in-
cu familia fi ser- tar. tentioneazil sil ril-
vitoiii. mAnil la Suceava
plIn la prim5va-
ra 1823. S'a In-
tors In Moldova.
72 Iancu Donici, cu Proprietar mold. fi Avand procese este
un seivitor. stolnic. Impiedicat a se
Intoarce In Mol-
dova .
73 Grigori Gdina, cu Negustor. ,, Din cauza iernii,
familia fi un ser- a declarat cii se
vitor. va intoarce la pri-
milvara 1823.
74 Ursu Andrusco, Cu Negustor. 37 Din causa iernii,
familia a declarat O' se
va intoaree la pri-
milvara 1823.
75 Dunzitru Popa, cu Negustor. Pf Idem.
familia fi un ser-
vitor.
76 PanaiteNicolau, Cu InvAt'tor grec. 71 Idem.
un copil.
77 Maria Iuon, cu fa- Vcluvti de negus- 77 Idem.
milia fi servitorii. tor.

83
 g4
0 1
Locali-
c.,
NUMELE Situatia socia15. OBSERVARE
o" tatea
4

78 Constantin Tupilat Negustor de m- Suceava Din cauza iernii,

cu familia si un runtisuri. a declarat cil se
servitor, va fntoarce la pH-
milvara 1823.
79 luon lanovici. Negust or. 22 Idem.
80 Gheorghe Gramatic, Zugrav. p, Fiind originar din
cu familia. Suceava, doreste
s5 rAinan.
81 Ignatz Zielinski cu Ciobotar. 22 Idem.
familia si cu un
servitor.
82 Azufa Alarcovici ca Sotie de negustor. 21 Fiind cama, a de-
familia si cu un clarat c se va
servitor. fntoarce la prima"-
vara 1823.
83 Dumitru Hagi Mic negustor. 22 Idem.
Adam cu familia
84 Anastasi Vameq, cu Negustor. 9, Idem.
familia si Cu un
, servitor
85 Gheorghi Stati cu Invttor grec. 1) Idem.
familia
86 Alexandru DGS Cu Profesor de limba 22 Idem.
familia francez.
87 Constantin Nicolai Negustor. PI Idem.
cu familia
88 Anastasi Zugraf Zugraf. 12 Idem.
89 Casandra Lampi Sotie de negustor. ,, Idem.
cu familia si ser-
vit orii.
90 Arseni, monah. CalugAr. ,, Idem.
91 Chiverc Alexu. Armean. 23 Idem.
92 Iordachi Axenti cu Ciobotar. 22 'den.
familia.
93 George Olor. Olar. tf Idem.
94 Dochifa Pascal cu Vgduv de negus- ,, Idem.
un copil. tor.
95 Stavr i Greculcu ne- Negustor grec. 22 Idem.
vasta 3i un copil.

84
 F..
o
Locall-
c.)
NUMELE Situatia social OBSERVARE
6 tatea
4
96 Nasim Aga Cu ne- Turc botezat. Suceava Fiind iarnA, a de-
vasta. clarat a se va
Intoarce la primii-
vara, 1823.
97 Mihalache Dinas- CaHA de dubMar. If Idem.
tru.
98 luon Croitor. Servitor de boier. 1P Idem.
99 Vasile Bucedar. Bucatar. PP Idem.
100 Petru, ficior. Servitor. PP Idem.
101 Gheorghe Polcovnic Negustor. Idem.
cu familia.
102 Nicolai Poponi. CAntAret de bise- Idem.
rick.
103 lordachi Lazonschi Boier si paharnic. Idem.
cu familia si ser-
vitorii.
104 Venid l Pavlovschi Croitor. Idem.
cu familia.
105 lonifil Popa. Servitor. Idem.
106 Alecu Bat; cu fa- Boier si spAtar. Idem.
milia si servitorii
107 Ileana Mano li. Mare proprietarA. ff Idem.
108 Iuvn al lui Ono- Negustor. Idem.
fret.
109 Iuon al lui Vasile. ff Idem.
110 lije Manoli. Pf Idem.
111 Andrei Greimadei. II Idem.
112 Saya Vlasia. Croitor grec. Pf Idem.
113 Mustafa Osman. Turc. ff Idem.
114 Constantin Dumi- Colorator (zugraf). IP Idem.
triu cu familia si
servitorii.
115 Marioara Roset, cu Sotie de boier. 9) Idem.
familia i servi-
torii.
116 luon Bata, cu fa- Supus moldovean BrAie5ti Idem.
milia.
117 Gheorghe Hoginar f1 PP Idem.
cu familia.

85
 004
NUMELE Situatia soeial Lucali- OBSERVARE
o tatea
Z

,118 Nistor Vornic, cu Supus moldovean Briesti Fiind iarnA, a de-

,
familia. clarat c'a' se va In-
toarce la primg-
vara 1823.
119 Vasile Gviazdovschi 19 )3 f, Idem.
cu familia.
120 Ignal Gviazdovschi PP f1 ff Idem.
cu familia.
121 Arilon al lui Me Mare proprietar. Scheia E proprietarul mo-
Aritonovici, Cu fa- siei Scheia.
mula si servitorii.
122 Isail, monah. CAlu. gr. Vama A declarat di se va
Intoarce In Mol
dova.
123 D ionisie Teodoro- 19 PP Neavand mijloace
vici. IA nesti riiman e
aici pan la pH-
milvar.
124 Dumilru Lungu, cu Supus Moldovean Baiasesti Filnd lama, a de-
familia. clarat di se va
Intoarce la prima-
vara 1823.
125 luon Bari, cu ne- PP JP tf Idem.
vasta.
126 Vasile Orsa. JP /1 /7 Idem.
127 Andrei .Nicolai cu /1 9/ Capu Idem.
familia. eampului
128 Petra Un gureanu. If /1 I/ S'a asezat aici.
129 Lupul luonit. Negustor 9, Se va Intoarce pri-
mvara 1823.
130 Anastasi Belos. Grec . )l Doreste sa rAmAng
pentru totdeauna
131 Angheli Mironovici Boier si cilminar. Costna Se va Intoarce In
primiivara 1823.
132 Dumiirachi Iuoncu Negustor. 91 Idem.
familia.
133 Toma Croitor, cu Croitor gee. ,, Idem.
familia
134 Dumiiracizi Logo's& Croitor mold. 9, Idem.

86
 4
o
0 NUMELE Loinli-
Situatia social. OBSERVARE
6 tatea
Z

135 Teofilact, calugr CAlugr. Suceavita Ramane aici pana

la primavara 1823.
136 Francisc Mikosc Cu Dubalar. Cacica Doreste sa ramana
nevasta. pentru totdeauna .
13'; Dumitru Gheorghiu Negustor.. St. Ilie Se va Intoarce du-
cu nevasta. pa 1nsanatosare.
138 Constantin Gheor- Boier si paharnic. Sir oesti Fiind Grec, nu cu-
ghiu, cu familia teazil sil se Intoar-
si servitorii. ca fn Moldova.
139 Dumitrachi Anag- Negustor grec. Stroiesti Idem.
nosti, Cu familia.
140 lenachi Bateliuc, Supus mofd. Stupca Doreste sil se aseze
cu familia. pentru totdeauna
fn Stupca.
141 Stefanachi Criste. Boier mold. Storo- Rmne pana in
jineti primavara 1823.
142 Ecaterina Sorocean Sotie de boier. Pf Idem.
cu servitorii.
143 Gheorghi Croitor, Croitor mold. Valesaca Fiind Grec nu cu-
ca familia. teaza sa se Intoar-
a in Moldova.
144 Mihai Stoica, cu Supus mold. Pf Idem.
nevasta.
145 Ion Croitor cu fa- Servitor mold. t, Idem.
mula.
146 Catrina Istrati cu Sofia pab. Gavril Crasna Doreste sil ramana
familia si servi- Istrati, riimas In sase luni.
torii. Moldova.
147 A lexandru Cali- Boier si vornic. Sadagura A declaiat cii va
mahi, pleca la Viena
pentru a urma
studiile.
148 Dumitru Crimezi. Negustor grec. ff Asteapta bani dela
Viena.
149 Vastle Ion lliadi. ff 1f ff E bolnav.
150 Constantin CcIrsti- Razes mold. Lucavita Se afl aici in ches-
an, cu 2 servitori. tiuni de procese.
151 Dumitru Cazaleu, Negustor. Stroiestii Fiind Sarb nu cu-
cu familia de sus teazil sa se fntoar-
Ca' In patrie.

87
 r-,
o
0 N U M EL E Situatia sooiall Loeali- OBSERVARE
6 tatea
4

152 lordachi Doro. Negustor. Stroietii Zace bolnav.

de sus
153 Daniil, cu servitor. Arhimandrit din Cernauca Averea sa din Mol-
Moldova. dova fiind distru-
s, se va Intoarce
probabil In primg.-
vara 1823.
154 Nichila Calina, cu Menajer. ', Se Intoarce prima-
familia. vara 1823.
155 Alecu de Hurmu- Boier i cgminar. 7, Nevasta fiind bol-
zachi, Cu familia. navA, a fost Im-
piedicat sil se In-
toarcil. A plecat
In Moldova.

CernAuti, 2 Februarie, 1823.

Cerna'uti, 1823, Februarie 9. Arh. Bucov.. Dosarul 1823,No. 69

Guvernorul Bueovinei Stutterheim invitii pe mitropolitul

Venianim sh se inapoieze in Iloldova sau s piece in
interiorul Austriei.

Ultra preosvinfiea sa Mitropolitul a Ia5ului

Venieamin la Bosance,

Fiindc acum printipatile Moldaviea i Valahiea s afl

In stare deplinii odihne i ofnduele, pentru aceea innalta
K. K. antlrie de tain a curtii si a sfatului au aflat a fi
vreme si de trebuint ca pe boearii cum si pe ceca lalti supusi
turcesti care din pricina revolutionelilor intamplri ce au
urmat acolo au trecut in megiesitele K. K. provintii i mai

88
ales in Bucovina, cu cuviincioas crutalti ins5. cu tot adinsuI
intru o vade hottirAt5 sA ss deprteze ori la patrie lor innapoi,
ori in Vrile nemtesti in 15untru inpArAtiei.
Dup5, un decret innaltei c5nt5.14riei politicesti de curte
dela 23 Ghenarie a(cest) a(n) No. 2627 innalta tainic5 c5n-
t515rie de curte au hotrAt prin o mai pre larg5 poronc5 ca
cel mai mult intru o vade de patru spfmsni toti aciea, care
din printipaturile Moldaviea i Valahiea din pricina tulbu-
rArilor au fugit in parte aceasta, f5r5 deosilbire stsrii ori
s5 intoarc in patria lor ori s5.si aleag5 locul sederii intru o
provintie nemtasc a inp5r5tiei austricesti.
Aceasta innalt5 hot5.r6re eu in urmare unii poronci dela
2 Februarie a(cest) a(n) No. 794 ce am priimit dela innaltul
Prezidium o dau de cunoscut preosvintii sale spre stire i cu
de am5runtul urmare.
Cernuti, la 9 Februarie 1823.
K. K. Hofrat und buic. Kreishauptmann.
Stutlerheim.

XXXI.

Cerrauti, 1823, Mai 6. Arh. Bucov. Dosarul 1822-24. No. 471

Direetorul colii eentrale dela Iai Dimitrie Gobdelas efitr

Guberniul din Lemberg. Cere urmarirea i pedepsirea
sotiei sale Rosalia, care I-a pfiriisit.

A l'Illustre Gouvernement imprial et royal de Gallitzie.

Ayant pous en 1816 Vienne en Autriche la demoiselle

Rosalie d'Eberl, et tant oblig, aprs mon mariage de partir
avec elle pour me rendre Iassi en Moldavie, je voulus lui
assurer une espce de protection de la part du Gouvernement
autrichien, darts n.otre contrat de mariage en y faisant insrer
une clause relative ce sujet.

89
 Etant arrive en Moldavie, ma femme avait voulu avoir
la bndiction n.uptiale selon les lois de l'Eglise grecque
pour 6ter, comme elle disait, tout soupon d'un mariage
clandestin. Cependant conune le Sacrment du mariage
ne petit tre confer en Moldavie qu' ceux qui profes-
sent le meme rit, ele a consenti d'embrasser ma reli-
gion et de fair voir A. tout le monde qu'elle est une Mol-
dave.
Peu de temp aprs, sa soeur cadette Antonia d'Eberl
tant morte Vienne, le Gouvernement d'Autriche, sans
avoir gard A. la clause de noire contrat de mariage, qui
y &ail mise rinsu et sans son consentement, avait de-
clare ma femme exclue de la protection du Gouvernement,
et par consequent incapable d'hriter dans les Etats autri-
chiens comme soumise par son marl une puissance tran-
Ore, en s'appuyant pour cela sur une loi de la feue Impra-
trice Marie Therese de 1775. Son tuteur monsieur Heindl,
avocat renomm, avait beau faire montrer en 1818 de sa suence
du barreau en faveur de sa pupille ; mais la loi de 1775 a fait
taire toute son eloquence.
Ma femme apprenant que son tuteur n'a pu rien effec-
tuer, a demand ma permission de faire le voyage A. Vienne
et d'aller se jeter aux pieds de Sa Majeste pour implorer Sa
clmence ; mais, aprs un voyage somptueux, elle n'a pu
rien obtenir.
Voyant que cette affaire, fort couteuse pour moi, trainail
en /ongueur et que le Gouvernement d'Autriche, en n'ac-
cordant aucune protection a ma femme, avait annul
notre contract de mariage, je voulu faire valoir mes droils
et mes prerogatives comme Bojar de Moldavie et comme
jouissant dans cette Province, ainsi que ma femme, du droit
de noblesse et de cite. Par consequent j'ai envoy ma femme
des documents du Gouvernement de Moldavie, par lesquels
ayant t reconnue A. Vienne comme une noble Moldave, elle
a obtenue le droit d'hriter dans les Etats autrichiens, comme
vice-versa, par des droits rciproques reconnus et observes
depuis 1782 entre les Rats autrichiens et la Principaut

90
Moldavie, les sujets de Sa Majest hritent dans cette province
ci-jointe copie vrifie de ces documents sub No. d par les
queis ma femme a 61.6 reconnue en Autriche citoyenne Mo/-
dave.
Me trouvant Czernowicz avec plusieurs Moldaves rfu-
gis, et tant oblig de faire un voyage A. Varsovie, j'ai confi
aux soins de ma femme ma maison, mon argent et tous mes
effets. Mais peine tais-je parti, que cette femme indigne
de mon nom, a commenv a in'outrager de mille facons cruel-
les. Elle a contract un commerce criminel avec un mauvais
sujet, nomm Adam Iasinski, habitant de Czernowicz, pour
lequel elle avait depens plus de 130 ducats et alin tous
mes effets prcieux qui se trouvaient entre ses mains, et tous
ses habits. Elle faisait nourrir et vetir ce mauvais sujet Iasin-
ski A. mes dpens tandis que chez moi mon enfant et mes gens
mouraient de faim et de froid. Et en poussant A. bout le des-
honneur, elle Ic faisait venir dans ma maison toutes les
nuits regulirement coucher avec elle. Enfin, mon retour
de Varsovie, cette infame, aprs avoir vol de ma maison
tout ce qu'elle a pu, elle s'enfuit avec ce mauvais suja
Iasinski, au 6 d'avril 7 heures du soir, pour aller
contracter de nouveaux liens avec lui dans le Royaume
de Pologne. Les parents du jeune homme qui connais-
saient dpuis cinq mois toutes ses dmarches criminelles,
au lieu de le rpi imander et de le punir, ils taient,
trs-enchants que leur fils ait trouv le moyen de fait e
fortune.
Les mesures prvoyantes et louabks d'une sage et juste
Police qui s'exerce Lopol et qui fait honneur au Souverain
qui l'a tablie, ont mis un frein au crime, en arrtant les
coupables au milieu de leurs forfaits. Ainsi usant
de mon droit sacre d'poux, et m'appuyant sur /es lois de
Moldavie et sur les droits et rapports judiciaires qui s'obser-
vent rciproquement depuis 1782 entre cette Province eL
les Etats autrichiens, je supplie trs-humblement l'Illustre
Gouvernement Imprial et Royal de Gallitzie de donner
ordre d'arrter cette indigne pouse, de la faire enfermer

91
dans la maison de correction de Lopol et de l'y garder jusqu'a
ce que le gouvernement de Moldavie la rclame par l'Agence
Impriale et Royale rsidante Iassi, pour y are envoy&
et juge selon les lois du pays, aux quelles elle est soumise
comme citoyenne quant son ravisseur Iasinskj, sujet
de Sa Majest et pris en flagrant &lit, je supplie trs-hum-
blement l'Illustre Guvernement Inaprial et Royal de Gallitzie
d'ordonner qu'il soit jug, selon toute la rigueur des lois,
qu'on rembourse de la fortune de ses parens, ses complices
et cooprateurs de mes malheurs, tous mes dommages et
tous les frais de procedure ; et qu'il soit envoy copie du
jugement rendu contre lui l'Agence Imperial et Royale
Iassi pour are presentee au Gouvernement de Moldavie ;
afin que tout le monde sache que sous le Rgne paternel et
juste de Sa Majest l'Empereur et Roi on ne peut pas impu-
nment deshonorer une maison noble et respecte, la quelle,
en cherchant un asyle dans Ses Etats a vu avec tonnment
violer en elle les droits les plus sacrs de l'hospitalit que
les sauvages mmes respectent.
En soumettant avec confiance A. l'extreme Justice d'un
Gouvernement aussi sage qu'claire la reparation de mon
honneur outrage, il est inutile d'insister davantage sur la
punition exemplaire. que mrite ce mauvais sujet Iasinski.
Tout homme, guid par des principes justes, ne salt que
trop, combien une telle punition est ncessaire pour l'intret
commun. Elle releyera la morale publique, arretera le rel-
chement de ces liens sacrs des familles dont la dissolution
entrainerait celle de la nation et preservera la population
de toutes les calamits qu'entraine Firrligion et la corrup-
tion des moeurs.
Je suis avec le plus profond respect le tres-humble et trs-
obissant serviteur.
Demetrius de Gobdelas,
Docteur en Philosophie,
Directeur de l'Ecole centrale de lassi
et Professeur de Mathmatique.
Czernowicz, le 6 May 1823.

92
 XXXII.
Sadagura, 1825, Septemvrie 19.

Testamentul lui Teodor Musteat.

Scrisoare de dcmie.

Prin care am hotrt pentru ca s pAzsc si de acum buna

armonie, care din norocire easte intre copii mei si pentru
ca s deprtez i aceali pricini care sar pute naste asupra
intlegerii a testamentului ce s vor face cunoscut tocma
dup moarte me, ca s fac inprteal urmtoare statornie
a averii meli de acum miscRoare i nemisctoare, prin aceasta
danie in viat primit de dnsii. Dac din intmplare sar
gsi poate vre o hotrre de mai innainte a vointi meli cei
de pre urm s InOlege de sine cumc easte cu totul rgsufla-
t prin aceast scrisoare de danie i inprtal si o hotrre
de pre urrn are s s socotease numai intru atta puternic,
Malt intru aceae c`a var honed ceva asupra urmtorii averii
mele sau asupra aceea si care prin aceasO danie nu sau ho-
trt, fiindcA toat avere me am cAstigato cu mila preputer-
nicului Dumnezeu prin ostinelele mele si am aprato inpotriva
nepreintii, voesc dar acuma a o inprti la trii copii ai miei,
dup chipu/ urmAtori, adea. :
1-mo. Pentru fiica me ce mai mare Manca, care easte m-
ritat dup Dumnealui spatar Alecsandru Raid din Moldova,
hofrscu afar de mosie de zestre NicOnii, o cas cu patru
dugheni de pieatr de de subt, i cu alte dugheni i pivnit
de pieatr i csrem de le= in Botoeni, cum si odoar,
argintrii i strai i doaozci i cinci mii lei turcesti ce prin
izvod de zestre eam dat ine i mosiea Bucece in Moldova
cu toate acarturile ce am fAcut pe d'nsa, care mcar cs face
mai mult, dar o One Oil acum cu anul pentru dobanda a
cinci z'ci mii lei turcesti ce mau inprumutat, Ii o dau acum
tot cu ace emfitefticeascA asezare duil cum o am dela
prefericitul Patriark al Ierusalimului prin avezare formalnicA
infrit dectr. Domnii sOpnitori a Moldaviei, i Intabu-

93
Mitt& la K. K. Tabu15. Bucovinei, asa dar e ari a plti emba-
ticul la 23 April c(alendar) v(echiu) 500 zic cinci sute lei
turcesti la numitul vnitor, sau la a sa ordinie, i ss ee
cvitantie dup cum eu aceasta i pr acum am urmat ne-
smintit si am pus in deptizit la K. K. austrieceasc Aghentie
din laq, embaticul pentru anul 1824 si 1825 in care vremi
s afla Patriearhul Ierusalimului in nesiguri politicesti in-
pregiurri.
II-do. Pentru fiica me Anica hotrsc ca o mosie de zestre
mosiea emfitefticeascb.' peitoar in Moldova cu tot hotarul
ei, afar' de locul care este intre prul Brcleasei i Teiqoard,
i acum easte unit cu mosiea Bucece, aceasta parte rme
intru a me stp'nire ct voiu tri, ear dup moar Le mea s s
uneasc earis Cu mosiea Teisoar., i s o ei fiicA me Attica
sau clironomii ei. Afar' de mosiea aceasta Ii druesc doao
locuri in trgul Boiwnii din care unul am cumprat dela
mandstire sfeinfului Nicolai, ear cela lalt dela loan Cup 0
amndoao au hotarnice i intereturi ; asemine druesc fiicei
meli Anichii mosiea emfitefticeascA. Volcinelu giumtate de
saL BahrineVi i giumtate Vascautii pe Siret tot un trup
in Bucovina, carile stpnesc asemine ca i mosiea numit
Teisoara din Moldova emfitefticeasea dela sfntul mormnt
a mntuitoriului nostru, mcar c daniea aceasta de astzi
innainte intr in puterea ei, dal% stpnire i tragere venitu-
lui a mosiei Teisoara va primi fiica me Anica tocma la April
1826 zic opt sute doao zci isas, ear a Volcinetului cu Bahri-
nesti i VascAuti va primi la April 1830 zic opt sute triieici,
fiind c rnoiile aceste pr atunce snt vndute cu anu prin
contract. S intlege insus de sine cumc5 fiica me nu are s pl-
teased emba ("cut de 1000 zic una mie lei Lurcesti pentru mosiea
Teisoara pe fieste care an la ordinie prefericitului Patriearh
al Ierusalismului, dar fiind c eu miam oprit pentru ct voi
tri parte dintre Bileasa si Teisoara, apoi fttgAduesc ei la
embaticul numit s dan doao sute lei bani turcesti, spre
usorinta, care bani ears i va plti dup ce sa primi i parLe
aceast, adecA dup moarte me. Dac fiica me Anica dup
trecere de 30 zic triiici de ani nar voi s mai tAe mosiea

94
Teisoara, apoi easte fiul meu loan indatorit s plateasc
pentru mosiea Teisoara 4000 zic patru mii galbini in aur
bine cumpeniti, dup ce mai innainte sa va hotri o vade
spre aceasta i sa' ee mosiea in stapanire de veci, ear dup
inplinire acestii de mai sus hotrate vadeli fiul mea loan
sau clironomii lui nu va mai fi supus indatorirei de a da ei
sau clironomilor ei vre un echivalent pentru mosiea Teisoara,
in sfarsit am s dau fiicei meli odoara, strae, argintilrii
.giuvaeruri de zestre la casatoriea ei, pentru care am dat
izvod anume la mana ei, si a fiului mea loan.
III-tio. Fiiului meu loan dau mosiile de veci Sadagura
cu parle din Rohozna i cu migiesita mosie Zadubriuca cu
tot hotarul lor, ear din mosiile emfitefticesti a meli i dau mosiea
Dracenif cu a patra parte din Coste5ti, mosiea Toporduli
i Treslieana, toate in K. K. Bucovina, asemine si cash.' a
mea de veci cu loud din targul Cernaufului supt No. 558,
ori ce roduri, viti, acareturi sau ori ce alta miscatoare avere
Sal' afla asupra mosiilor numite i locului de targ easte darul
averea de astazi innainte nestrmutata a fiiului meu Ioan,
pentru care ii dau i voe ca aceasta scrisoare de danie O. o
prenotueased i intabulueascrt la rubrica de stapanire a sus
numitelor mosii si a acareturilor din targ la K. K. Tabula
cum si la Grundbuch a targului Cernauti pe numele su i
a surorii sale Anica, pentru mosiea Volcinetu cu pol sat Vas-
cauti pol sat Bahrinesti i asa sa traga asupra sa toate drep-
rtile ce am eu in aceste numite carti obstesti pentru ar5-
tatele mosii i asupra surorii sale Anica, pentru mosiea Vol-
cinetu ca poi vascauti i pol Bahrinesti, dupa care fiiul mea
are s5 pla' teasca pentru sine si pentru soara sa Anica dup'
asezare emfitefticeasc5 ce sa afl5. intre mine si intre preferi-
citul Patriearh al Ierusalimului, embaticurile pentru mosiea
Topor'uti, Trestieana, Volcinetu cu giumatate Bahrinesti
giumatate Vascauti pe Seret 1410 zic una mie patru sute
zece lei turcesti, pentru mosiea Dracinetu 500 zic cinci sute
lei turcesti, i pentru Patriearh de osabit 200 zic doao sute lei
turcesti. i banii acestia fiind ea galbinii tot sa sue sa nu sa
socotesca mai mat decat cate doaozAci lei pe galbn. Iar5

95
coborandusA mai gios de doaozAci lei atunce dup curs s s'A
socoteascsa i s plteasc nesmintit pe fieste care an dup
cum si piled acum am urmat ca s'A nu s intAmple vre o inpo-
trivire in stpnire lui san surori sale Anica, pentru care
dau i matcele de asezare emfitefticesti i easte indatorit a
lsa si pe surorile sale s le vad'A i ce copie. Dau fiiului
mea Than si bate scrisorile a trgului Sadagura a pArtlor
din Rohozna si mosiei Zadubriuci la mana sa, asa deft'
fiindc6 toat avere me de acum am imprtito la trii copii
ai mei ce snt in viat, prin care ori ce alt inprtal de clirono-
mie de acum easte de presos, apoi pot ndjdui cu drept
cumc dectr toti copiimei ca cu asemine dragoste i cinste
voi fi priimit i grijit ca toate trebuincioasle. Cu toate aceste
nu pot sin aleg sdere mea lng hiede mele, care trebue
s urmeze imprejurArilor brbatlor lor la care nu m'A pot
apropie pentru vrasta mea. DarA m'A arunc in bratAle fiiului
meu pe care Il mai indatoresc dup cum urineaz. adec5. :
Ca s priimascA asupra sa toate datoriile mele dup'A
doao asemine izvoade anume iscAlit de mine si de dnsul
si s'A le pl'teasc in soam'. de 18.000 zic opt sprezece mii
ga/bini in aur, ins dup chipul artat in izvoade nesmintit
spre odihna cugetului men.
Ca s. m grijascA cu toate comoditeturile mele i s
m e pr la ceasul de pe urm a vie-pi rnele in cinste ce
s cuvine unui printe i sAm dee in curgire vremii acesteia,
ins incepand dela 23 April 1826 c(alendar) v(echiu), spre
slobod despozitie me pe fieste care an cate 600 zic sas
sute galbini aur in doao vadeli i s ei cvit dela mine, ear
pentru pretentiile ce Tined s afl in giudecat in Basarabia
si Moldova are sin dei inainte cat bani mior trebui din acii
600 ce are am da pe anul 1826 si ori ce voi cstiga prin
agiutoriul Doinnului din pretentlile artate ce am in Mol-
dova si in Basarabiea rmae avere a me, cu care pot prin
deosAbit testament s fac ori ce voi voi. InsA de nu voi voi
eu s sd aice in Bucovina ci aiure undeva spre odihna su-
fletului meu, atunce indatorit s fie fiiul meu loan am tri-
mite pe fieste care an acei oranduiti 600 in doao vadeii

96
uncle ea s cere prin vexel. Iaia dup moarte me rme acel
600 daru ears fiiului meu loan.
In trgul Sadagura s zdeasc o scoal pentru copii
sraci mai mult pentru invttur duhovniceasc' spre folos
obstesc, ins dup ce va plti toate datoriile i cnd inpre-
giurrile sale Il vor inlesni.
S' plteasc cheltuelile ingropciunii meli i s tnpr-
tasc milostenie pela sraci pentru sufletul meu si a mortilor
nostri ; dac fiiul meu (pe care Dumnezeu cel preputernic
s apere) var muri inaintea me, apoi rmn indatoriti clironomii
a lui a inplini intocma aceli 3 al-Mate indatoriri supt A. B. C.
atunce s s intabulueascA indatorire supt B. pentru acei
600 si indatorire subt C pentru scoal ca o greotate asupra
mosiei i frgul Sadagura. Dac vre unul din numitii
copii ai miei var mud fr clironomi sau fr s lasa testament,
apoi aceast danie asa s.' s urmeze, ca parte a mortului
pice la cii in vieat, care s fie indatoriti a inprti i milos-
tenie pela sraci.
Aceasta easte slobod vointa mea si iscAlesc inainte marto-
rilor.
Dup aceste hotrri primsc iscalitii danie pentru dnsii
clironomii lor ca o luare a prtii de clironomiea lor a averii
de acum i cu aceasta rme multumiti in veci.
Si eu las blstm copiilor mei daca nu vor urma si nu vor
pzi dup cum hofrsc in danie aceast, pentru care ca s
fie odihn intre dnsii i clironomii lor au isclit i ei mai
gios cu insus mnile lor.
Depe aceast scrisoare de danie sau fcut doao exemplari,
care fiind asemine, unul va rmne in mnile mele, ear
celalalt va fi in mnile fiului meu i spre stiinta surorilor sale.
Sadagura, la 7/19 Septemvrie 1825.
Baron Teodor Ion Mustaa, fcAtori de danie.
Baron loan Alustafa, prirnitor de danie.
Marioara Balet, priimsc aceasta danie.
greceascd) Anna Baron Mustala priimitoare de danie.
(IscAlitura greceascA) Alexander Cantaeuzeno, martur.
Boxachi de Hormuzachl, martor.
greceasc5), Lambro Reza, marter.

7
97
 XXX/II
Sadagura, 1825 Noemvrie 19. Arh. Bucov. Dosarul 1824-27 No. 550.

LISTA
persoanelor care au soslt In Sadagura venind din Moldova Impreund eu
doamna Marla Ralet.
(Tradus In romneste).

4
o
c.)
NUMELE Ceatenia Ocupatia OBSERVARE
6
Z

1 D-na Maria de Ralet Moldova Nscut Musteata,

sope de boier.
2 Alexandru de Ralet Venetia SpAtar
3 Catarina Ralet Moldova Mica amAndurora
4 Dimitrie Ralet VP Fiul ff
5 Elena Ra/et PP Fiica Pf
6 Alexa Vatav ff Om de casi!
7 loan Taran f f Servitor
8 Vasile Chelar ff
9 Todor Crasi ff Viziteu.
10 Ioanna Xantip lf Servitoare

XXX IV.

Cernliuti, 1825, Noemvrie 26. Arh. Bucov. Dosarul 1824-27 No. 759.

Mamie Vornic Stefan Rosetti ciltra inaprtratul austriac. Solicita

cetiltenia austriaeil.

Euer Majesteit I

Die vor einigen Jahren in dem Fiirstenthume Moldau ein-

getrettenen politischen Verhltnisse bewogen den ehrfurchts-
voll Gefertigten das Vaterland zu verlassen und seinen Wohn-
ort in der Buccowina zu nehmen.
Die hier geschpfte Vberzeugung von dem glcklichen Zu-

98
stande der unter einer milden und gerechten Regierung leben-
den Unterthanen erftillte mein Innerstes mit dem Wunsche
mein Vaterland mit diesem neuen zu vertauschen und mir
die allerhchste Gnade auszubitten, unter dem glorreichsten
Zepter Euer Majestt als getreuer Unterthan leben zu durfen.
Ich habe bereits die Verfgungen getroffen, damit meine
Giiter in der Moldau verkauft und ich in den Stand gesetzt
-werde, nach er/angter allerhchsten Bewilligung, mich unter
die getreuen Unterthanen Euerer Majestt zhlen zu drfen,
mir andere Giiter in der Buccowina anzukaufen.
Da aber ein Mann von Ehrgefhl auf seine Familien- und
Personalrechte nicht Verzicht leisten darf, so glaubt der
ehrfurchtsvoll Gefertigte (der) ebenfalls von diesem Gefiihle
beseelt ist, die hchste Zusicherung seiner Familien- und Perso-
nalrechte sich ehrfurchtsvoll bei dieser Gelegenheit erbitten
-zu miissen.
Zeuge Chronik des Fiirstenthums Moldau und der Canti-
mirischen Sammlungen war der Vorfahre des a lleruntertha-
nigst Gefertigten Anton Rosetti vor ohngefhr 170 Jahren
regierender Fiirst von der Moldau. Ebenso war vor ongefahr
50 Jahren der Onkel des allerunterthnigst Gefertigten Ma-
nolachi Rosetti Gross-Hospodar der Moldau. Der allerunter-
thnigst Gefertigte stammt demnach von einer ftirstlichen
Familie ab. Selbst begleitete ( !) derselbe unter dem vorletzten
Fisten bei dem Diva n in dem Fiirstenthume Moldau das Amt
eines Grossworniks oder Oberrichters. Diese Familien- und
Personalrechte, welche der ehrfurchtsvoll Gefertigte nthi-
gen Falls auch durch nhere unumstssliche Beweise zu er-
proben bereit ist, wiinscht derselbe bei der Vernderung seines
Wohnortes und Vaterlandes beizubehalten.
Der ehrfurchtsvoll Gefertigte wagt es demnach Euer
Majestt in tiefster Ehrfurcht zu bitten, ihm die allerhchste
Zusicherung zu ertheilen zu geruh2n, dass er bei dieser Vern-
derung seines Vaterlandes
1. Das Indiginats-Recht, nebst der Bewilligung sich Giiter
anzukaufen und in der Buccowina ansssig zu machen erhal-
ten.

99
 Dass die Familienrechte in Bezug auf den Adel, als Fiirst
demselben in den K. K. sterreichischen Staaten zugcstanden
und endlich
Dass ein seiner als Grosswornik oder Oberrichter be-
gleiteten ( !) Charge in den K. K. Staaten Euerer Majestt
entsprechender Titel ihm allergndigst verlieihen werden
wrde.
Sobald die allerhchste Zusicherung der huldreichsten
Gewhrung dieser Gnade von Eurer Majestt herabgelangt
seyn wird, so wird der ehrfurchtsvoll Gefertigte sogleich
so viele Gtiter in der Buccowina sich auzukaufen trachten,
als es erforderlich seyn diirfte, um seinem Stande gemss
leben zu knnen.
In Gewrtigung der allergndigsten Entschliessung zeich-
net sich der ehrfurchtsvoll Gefertigle.
Euere K. K. apostolischen Majestt allerunterthnigst
gehorsamer Diener.
Stephan Rossely, GrosswornIk.
Czernowitz, am 26. November 1825.

XXXV.

1826, Ianuarie 27. Arh. Bucov. Dosarul 1823. No. 45.

Mitropolitul Moldovei Veniamin roag sfi i se ingadue a mai

rilmne in Bucovina.

Catrei cinstit K. K. CraisconUsarieat a teinut(ului) Sucevii.

Isedlitul face poftitoare cerere ca s i se prelungiasc si-

dere aice in Bucovina prin pas, cci asprime ernii si a rcililor
despre care ptimeste isclitul nui ia 1.0 a face o asa prelungit
eltorie pn la Iasi si pe l.ng' aciasta apoi i trebuinta ce
urmiaz5 cu invoiala pentru mosie Bosancii inc nu au luat
sfrsit i urmiazA trebuinIa a mai zAbovi pn la luna lui Mart-
1826, lanuar 15/27.
VENIAMIN, mitropolit Moldaviei.

I00
Cernduli, 1826, Aprilic 28. Arhivele Statului,

Sandulaehe Sturza, filml fugar la Cernuti, comunie logo-

ftului c va trimite vechil eu serisorile trebuitoare la eeree-
tarea ce se va face pentru moia Zbereni (Crjoaia).

Cu freltased dragoste mei inchin Du- Tale arh(on) logol(ete).

Luminata carte Mriei Sale lui Von insrnnat din 8 a

lunii acestia am priimit si am vzut toate cele poroncite in
pretentiile ci face stgpnul mosiei Carjoaei, ea' sar fi inpre-
surnd di ctr Bu1oslii miei, intru aceasta cu toate c
am rspuns MAriei sale si la alt porunc5 dinnainte acestiea,
dar nu lipssc i acum a insmna Du-Tale c eu stpnesc
mosiea me dup hotarle ce au stpnit i tatl si bunul meu
dup cuprindere hotarnicii dup anafora i dup invoeala
fcut intre mine si intre (s)chit tot pe intlegire hotarnicii
a anaforalii si a stpanirii de atati ani, apoi dacA i hotarnicile
si anaforalile i invoelile cele sfinte de trecire anilor si de st-
pnire ce linistit cuprind loc Win care legiuire pmntiasc
mai poate fi intru intregimea sa. Cu toate aceste scotndurni
documenturile di la vama inprtiascA (unde au si rmas
la tragire noastr din E.5i. i pentru a lor sloboznie prin
jalub trebue de a s face cerire la Guberniea Liovului) m
voi ingrij sau insumi ori vechil al triimite dup poronc ;
iar secvestrul pus 11 gssc si de pgubire me si de nepriinta

Intru asteptare frtseului Du-Tale rspuns vestitori de

aflarea i petrecire Du-Tale m insmnez pentru tot-
deauna
Al Dumitale ca un frate
Cerniluti, 1826, April 28.
Sandulache Sturza.

IOI
 XXXVII.
1827, Noemvrie 2.

Domnul loan Sandu Sturdza, considerind mari/e merite na-

tionale ce 0 le-a ckstigat Doxachi Hurmuzachi, confer
acestuia rangul de vel

Noi, loan Sandu Sturdza Cu mila lui Dumnezgu

Domn tgrii Moldaviei.

Facirile de bine fiind un indemn obstesc &Rea'

tatui purtgri nu mai putn i mgrguitoare cebra ci le cgs-
tigg. Cu driturile i sirguintgle sale precum toate pildele
mgrturisgsc, niam aflat totdeauna intru aceiasi pgrinteascA
luoare aminte, ca s rgspltim adedi fieste cgrue dupg
sferg, dup a niamului stare si dupg dreptgfle ci insusi
sau agonisgt.
Drept aceea unul din fii patriei acestiea fiind i D-lui ca-
minariul Doxachi Hurmuzachi a cgrue niam din in vechime
urmiazg a fi de boeri i cu osgbire cinstit In acest pgmgnt,
cum niam incredintat si din insusi documenturile ce niau
infgtosat dela acel mai de inain tea noastrg proiatoh anume
Scarlat Alecsandru Calimah VV. insotgte si a Divanului
ngmistem de aice adeverintg. Iar pelgngg acestea avnd
insusi Domnie noastr desvgrsit stiint, atgt pentru stare
niamului sgu cum si pentru cinstitele purtri aduse neprihgnite
intre tot asgmgnate cu evgheniea a sa, intrebuintrn mai
vArtos in vremea tulburgrilor ciau urmat aice, feluri deosg-
bite si inbrtosgri compatriotglor nostri, simtgtoare si de
multgmire.
Jata dupg toat dreptatea i cuviinta provevasim pe Du-lui
caminar Doxachi Hurmuzachi cu :cinul de vel AO. Si fgcndul
la toti si in tot locul cunoscut, hotgrAm ssi aibti si tot pro-
comiuri i privileghiuri acestui cinstit legiuit in pgmntul
acesta. Pentru care i sau dat acest pitac intgrit cu a noastrg

102
domniasc isc`litur i pecete i protoclit de al nostru
marele postelnic, prin care poruncim i Du-sale vel visternic
s i s" triacs5 numile In condica domnestii noastre visterii
dup rsnduiala cgzut.
1827, Noemvrie 2.
Pecete.
IOAN SANDU STURZA.

XXXV".
Cernauca, 1828, Mai 14. Arh. Bucov. Dosarul 1828. No. 492

Arliimandritul Daniil multumeste Administratiei Bueovinei

pentru tratamentul uman, care i s'a aeordat in timpul
petreeerii sale in Bucovina.

Hoch101. Prsidium Eines woh1101. K. K. Bucoviner

Kreisandes.

Dei' endesgefertigte Auslnder, der dem Ruffe folgend,

dass die alllerhchste K. K. sterreichische Regierung jene,
welche zur Zeit der in dem Ftistenthum Moldau ausgebro-
chenen Unruhen sich in die K. K. sterreichischen Staaten
in dei' Verzweiflung um ihr Leben zu retten, geflchtet hatten,
mit ausgezeichneter Grossmuth aufgenommen und ges-
chtitzt worden sind, hat sich gleichfalls aus diesem nem-
lichen Anlass in die Bucovina begeben und sich durch einen
Zeitraum von 8 Jahren ununterbrochen aufgehalten ; und da
der endesgefertigte Auslnder sich tiberzeugte, dass die
allerhchste K. K. sterreichische Regierung auf ihr durch
die gauze Zeit seiner Anwesenheit den mglichst hchsten
Schutz, wie jedem K. K. wirklichen Unterthan auf eine so
grossmtithige und ausgezeichnete Art angedeihen liess, so
glaubt und h5lt sich sogar fiir verpflichtet, in dem Augen-
blick als derselbe bei den in dem Ftirstenthume Moldau ein-
getrettenen Vernderungen die Bucovina zu verlassen gedenkt,
Einem hohen Praesidio seine innigsten Dankgefiihle ftir

103
allerhchsten Schutz f tir die Zeit seiner Anwesenheit in der
Bucovina mit der unterthnigen Erklrung darbringen zu
miissen, dass ihm diese allerhchst giitige und grossmathige
Aufnahme in der Bucovina ewig unvergesslich seyn werde
und dass derselbe unausgesetzt durch sein inbriinstiges Ge-
beth bey Gott als den Geber alles Guten die fortdauernde
Erhaltung des mchtigsten und gerechtesten Monarchen in
Europa Sr. Majestaet Franz dem Ersten, Kaisers von
sterreich, zu erflehen sich zur hchsten Pflicht rechnen wird.
Indem der Unterzeichnete durch diese unterthnige Er-
klrung die seinem Herzen so angenehme Pflicht erfdllt, bittet
derselbe, womit Ein hohes Praesidium diese unterthnige
Erklrung zur amtlichen Wissenschaft nehmen und davon
nach der hohen Einsicht eines hochlblichen Praesidiums den
allenfalls mglichen Gebrauch machen wollen.
Czernauka, den 14. May 1828.
Dann!, arhimandrit.

XXXIX.
Cern'auti, 1848, Martie 30. Arh. Bucov. Dosarul 1848, No. 457.

Autoritiltile militare &aril administratia Bucovinei, comunieind

c au permis refugialilor moldoveni intrarea in Bucovina.

Bukowiner Militar und Grenzdann Truppen Divisions-

Commando an das K. K. Bukowiner Kreisamt-Prsidium
vom 30. Marz 1848 No.
nil. den Fall des Eintrittes der nach der von der K. K. Agen-
tie zu Iassy anher gelangten dem K. K. Herrn Kreisamts
Vorsteher brevi manu mitgeteilten Zuschrif t vom 27. dieses
No. 1904 in der Moldau zu erwar ten stehenden Unruhen und
nehmlich wenn, in Folge solcher dortige rechtliche Einwohner
wegen Gefhrdung ihrer Person und ihres Eigentums, an die
diesseitige Grenze fliichten und um Verfolgungen oder Miss-
ha ndlungen zu entgehen, den Einlass auf das diesseitige Gebiet
auch ohne der Beihabung von legalen Personal Ausweisungen

104
und riicksichtlich Reise Passen ansuchen sollten, hat das
Militar und Grenz Commando in Folge des mit dem lblichen
Kreisamts Prsidium gepflogenen mtindlichen Einverneh-
mens, dass unter derarligen Verhltnissen den betreffenden
an der Grenze ankommenden Fliichtlingen, nehmlich Standes-
personen und sonst Lenten von besserem Ansehen, dann den
in der Moldau wohnhaften sterreichischen Unterthanen
iiberhaupt, wenn sie wirklich daselbst mit Gefahr bedroht
erscheinen, auf ihr Ansuchen, auch selbst ohne der Beihabung
von Passen, der bertritt nach diesseits gestattet zu werden
htte, hiernach unter Einem an smtliche Grenzeinbruchs-
stazions-Commanden des Militar Cordons, die entsprechenden
Weisungen erlassen

XL.

Suceava, 1848 Scptemvrie, 13. Arh. Bucov. Dosarul 1848.

Episcopul Iustin de Edesa roa Administratia Bueovinei

permitii a petreee in Bucovina,

Lbliches K. K. Suczaivaer Kreiscommissarial!

Der allgemein bekanten Verfolgung des in der Moldau

herschenden Hospodars Sr. Durchlaucht des regierenden
Fiirsten der Moldau Michael Sturza gegen viele der moldau-
ischen Boiaren und mehreren Mitgliedern des moldauischen
Clerus, war auch der Gefer Ligte Weilibischof in der Moldau
unter dem Namen lustin, Bischof von Edessa, und mit dem
Familienzunahmen Krivetz genant, ausgesetzt und zwar aus
dem Grunde und mit der Beschuldigung, dass der Gefer-
tigte als adla tus Sr. Eminenz des verstorbenen Metropoliten
Herrn Melety beigegeben gewesener und fungirende Aus-
hilfsbischof sich bei desse[nl Todte einiger SchrifLen bemch-
tiget haben soll ; welche Schrif ten gegen die Persohn des
genanten Farsten sprechen und Beschwerden enthalLen sollen.
Der Gefertigte ware ganz gewiss in der Moldau sehr hart

105
behandelt worden, und war dahero genthiget, nachdem er
zuletzt eingesehen hat, dass dem ( !) DiCicesan Bischoff von
Roman gewaltsam von seinem Bischofsstuhle ausgehoben
und ins Exil auf eine unerhrte Weise, als ein Verbrecher
transportirt wurde, sich aus seinem. Vaterlande zu fluchten
und bis zur Beilegung dieser Verfolgungen, und um nicht
das Leben zu verlieren, da cier Gefertigte stetts krnklich
ist, und von einer schwachen Krper Constitution gar keine
tyranische Behandlung auszuhalten im Stande seye, hat
derselbe Schutz in den K. K. sterreichischen Staaten gesucht.
Nachdem derselbe nunmehro laut beyliegenden Sanitts-
fede die Grnze ordnungsmssig in die Buccovina tiber-
schritten hat, bittet derselbe Ein Lbliches K. K. Kreis Com-
missariat, damit ihrn fiir seine Persohn hierlandes Schutz
gewhrt und der Aufenthalt bier in Suczawa, oder sonst
in einen anderen Orte der Buccovina, auf eine unbestimte
Zeit gestatlet werde.
Suczawa, am 1/13 September 1848.
luslin, Edesi episcop.

XLI.
Leinberg, 1848, Noemvrie, 24. Arh. Bucov. Dosarul prezidial 1848.

Refugiatii moldoveni George Bal, Teodor ,,i George Sion

primese pa.-apoartele vizate pentru Franta.

Guberniul din Lemberg OW eful politic al Bucovinei.

Wohlgeborene.r Herr.

ber die mit Bericht vom 13-ten November 1848 Zah/

1721/a. V. unterstiitzten Gesuche der in Czernowitz mit
hierortiger Bewilligung sich aufhaltenden moldauischen Guts-
besitzer Georg Balsch, Theodor und Georg Sion um Aus-
folgung von Reisepssen nach Frankreich, finde ich tiber den

io6
Antrag des Herrn Kreisvorstehers denen selben die angesuchten
Passe zur Hinreise nach Frankreich durch sterreich und
Deutschland ertheilen .zu lassen.
Euer Wohlgeboren erhalten daher in der Anlage die aus-
gefertigten Psse zur weiteren Veranlassung.
Ich verharre mit vollkommener Hochaehtung.
Euer Wohlgeboren ergebener Diener
Zaleski.

XLII.

CernAuti, 1849, Iunie 21. Ostdeutsche Post, Wien, 1849, No. 137.

Un corespondent din Cerniluti eomunicii in ce fel a fost tratat

de autoritritile ruseti G1ieor9lie Barit.

Zu den so zahlreichen als harten Schicksalschlgen, von

denen der romanische Stamm in und ausser sterreich
seit dem Frill-fling des verflossenen Jahres ununterbrochen
heimgesucht wurde, hat sich in letzter Zeit ein neuer gesellt,
der aber umso empfindlicher trifft, weil er von Freundes
Hand gefithrt wurde. Alle nach Siebenbrgens Fall gleich-
zeitig mit den unter dem Schutze der sterreichisch-russischen
Truppen in die Walachei flchtig gewordenen Mitglieder des
romanischen bekanntlich vom K. K. siebenburgischen Gene-
rallkommando anerkannten und unter seiner Oberleitung
gestan denen romanischen Pacifikations-Komites, sodann
mehrere Dutzende der hervorragendsten literarischen Ta-
lente und anderer Notabilitten dieser Nation wurden in
der Walachei auf Befehl des russischen Heerfithrers wegen
ihrer gefhrlichen" politischen Gesinnung verhaftet und
schmachten seit mehreren Wochen in gemeinen Kerkern.
Einer dieser Unghicklichen, Herr Georg Bariz, dem geistlichen
Stande angehrig, Professor, Redakteur [den ] weitverbrei-
teten und einflussreichen romanischen Gazeta di Transil-
vania", Mitglied des Pacifikationsausschusses unter Puchner

107
sowohl seiner literarischen Verdienste und sonstigen persn-
lichen Vorziige halber wie auch als einer der eifrigsten Vor-
kmpfer gegen den Kossuth'schen Ultramagyarismus, bei
seinen Stammgenossen hoch angesehen, kam vorgestern
hier unter russischer Eskorte mit der Signalisirung als ein
sehr gefhrliches" Individuum an, und erhielt demzu-
folge vom hiesigen K. K. Platzkommando die nicht sehr
trstliche Mission ins Stockhaus, wo er, anfnglich sogar
in Ketten, bis auf weitere Anordnung in Gesellschaft mit
Verbrechern., Deserteuren und Vagabunden, in seiner physi-
schen und moralischen Herabwtirdigung Anlass genug zum
Nachdenken dartiber findet, warum er tiberhaupt, vorzug-
lich warum er auf sterreichischen Boden gefangen sitze.
Wir begreifen es ganz gut, dass der sehr relative und dehn-
bare Begriff des Wortes gefahrlich" es einem Staate von
seinem Standpunkte aus erlaubt eine Handlungsweise so
zu benennen, die im angrenzenden Nachbarstaa te fr verdienst-
lich, patriotisch und ehrenvoll gilt ; Dass aber in demselben
Staate das patriotische Verdienst zugleich gefhrlich" und
als solches strafbar, daher mit Stockhausathen abzubiissen
sey, das begreifen wir, aufrichtig gesagt, durchaus nicht,
da wir in keinem sterreichischen Gesetzbuch auf solche Ge-
fahrlichkeit eine solche Strafe verhngt finden. Ebenso wenig
begreifen wir, warum wir wohlorganisirte, gutdotirte und mit
diplomatischen Charakter ausgestattete K. K. Agenzien in
den Donauftirstenthtimern haben, wenn sie nicht einmal die
persnliche Freiheit und Ehre von solchen Staatsangehrigen
zu schtitzen oder mindestens zu bef iirwor ten im Stande sind,
deren ganze Schuld darin besteht, einer andern als der
eigenen Regierung gefahrlich" geschienen zu haben. Wir
appeliren deshalb an das hohe Ministerium, in welchem
wir glacklicher Weise eine Vermahlung der Justiz mit
dem Innern erblicken und hegen zu ihm die feste Zuver-
sicht, es werde solchen niederschlagenden Unzukiimmlich-
keiten ftirderhin den Eintritt in die Wirklichkeit zu wehren
wissen.
(Buk).

io8
 XLIII.
Viena, 1849, rulie 20.

Episcopul aguna roagil pe comisarul Bach s'a' ocroteasert

poporul romin din Ardeal.
Euer Hochgeboro
Der officiell kundgemachte allerhchste Beschluss tiber
die Ernennung Euerer Hochgeboren zum bevollmchtigtert
kaiserlichen Commissr filr die Civil-Verwaltung in Sieben-
biirgen veranlasste mich zurn Ausdrucke meiner Hochachtung
und innigster Freude gegen Euer Hochgeboren.
Indem ich demnach Euer Hochgeboren von Herzen
sche, dass Gott der Allmchtige Eueren Hochgeboren eine
stette Gesundheit verleihen und Hochdieselben in allen das
Interesse unseres tiefverehrten ritterlichen Monarchen be-
frdenden Unternehmungen segnen mge, habe ich die Ehre
meine vielgeprtifte romanische Nation Euren Hochgeboren
anzuempfehlen, die hier beiliegende Anrede zur geflligen
Kenntniss zu iibersenden und hochachtungsvoll zu verbleiben
Euerer Hochgeboren, erghenster Diener.
Andreas Sebaguna,
Romanischer Didcesan Bischof
der morgenlndischen Kirche in Siebenbiirgen.
Diesmahl in Wien Am Hof" No. 419, 2 SL [ock.]

XLIV.
Viena, 1850 Martie 10. rArh. Buc. Dosarul 1850.

Cancelarul austriac Schmerling caltrii guvernorul Bucovinei.

Roagii sil mite pe Eudoxiu Hurmuzachi care a fost munit
membru al Comisiei insrcinate ca traducerea in ronafinete
a legilor austriaee.
Indent ich Euer Wohlgeboren ersuche, das beiliegende
Schreiben dem dermal in Czernowitz oder irgend anderswa
in der Bukowina verweilenden Herrn ElldOXillS V012 Hormu-

109
zaki geflligst zustellen zu lassen, gebe ich mir zugleich die
Ehre Euer Hochwohlgeboren im weiteren Anschlusse eine
Copie dieses Schreibens mit dem Ersuchen zuzumitteln,
den Fall, wenn Herr Hormuzaki nicht geneigt sein sollte,
dieser ihm von mir tibertragenen Mission zu folgen, so giitig
sein zu wollen, irgend einen anderen mit der romanischen
Sprache vollkommen vertrauten und zugleich rechtwissen-
schaftlich gebildeten eingebornen Bukowiner in meinem
Namen zur bernabme dieses Auftrages zu gewinnen und
ihn, wie sich von selbst versteht, gegen Vergatung der Reise-
Auslagen zur allsogleichen Hieherreise zu bestimmen.
Wien, den 10.Miirz 1850.
Sehmerling.
An Seine des Herrn provisorischen Landeschefs fr Bukowina, Freiherrn
von Hniger Hochwohlgeboren.

XLV.

1850, Aprilie, 3. Arhiva fem. Hurmuzachi.

Constantin Hurmuzaehi este numit membru al Comisiei

InvAlfiturilor publiee.

Noi,
Grigori Alecsandru Ghica Voevod, cu mila lui Dumnezeu
Domn ferei Moldova,

Cinstit Du-le Doctor de filozofie Constantin de Hurmuzachi.

Invttura public es te unul din cele dinti obiecte care

trebuie s trag ingrijire ori criea oarmuiri. De aceea
reorganizatiea invteturilor publice in Moldova, au fost una
din cele intAi indeletniciri ale noastre ; ja neau indemnat a
discoperi lipsurile ce invteturile publice au avut pn astzi,
-si a cAuta mijloacele prin care aceste lipsuri sar pute indeplini.
Mai inainte de a supune proectul nostru asupra invtturilor
publice Divanului spre ce depe urin hotrre, am gsit de

II0
cuviint a convoca o comisie compus din brbati inzestrall
Cu insuirile cerute spre a lumina acest obiect de mare folos
pentru statul nostru ; aceast comisie pe lngli eful i di-
rectorul Departamentului averelor bisericeti i al invilte-
turilor publice compus. de D. D. logof. N. Sulu, Aga Lasca-
rachi Rosetti, postelnicul Cufuresco i spatariu V. Alecsandri
sub a noastr insui prezidentie se va intruni chiar indat i-i
va incepe lucrarea. Domniea noastr avnd de multumire a
Te socoti i pe D-Ta Intre acei Wrbati carii prin a lor con-
lucrare vor contrebui spre statornicirea unui sistemu fo-
lositoriu de Invtstur publied pentru Moldova, Te numete
mdulariu acestei comisii in deplin incredire cil cunoscutul
D-Tale zel pentru binele publec precum i cunotiintile D-Tale
le vei intrebuinta in folosul acestui obiect de mulf insmn-
tate.
NOI GHICA VOEVOD.
Prod N. lunu(sli) (?).
D. D. P. Cazimir.
Seetiea I-a din depart(amentul) averilor bisericWi i al InvgAturilor pu-
blice.
No. 1391.
1850 April, 3 zile.
Set sectiei : D. lrelej (?).
(Ilegibil).

XLVI.
Sibiu, 1850 Septemvrie 26

Guvernorul Ardealului, generalul Wohlgemutii, roag Admini-

stratia Bueovinei sa eontroleze serisul ziarului Bucovina"

Das in Czernowitz in romanischer Sprache erscheinende

Blatt Bucowina" ist hauptschlich fiir die in Siebenbrgen
wohnhaften Romanen berechnet, es nimmt daher die poli-
tische Haltung dieses einflussreichen Blattes die gespannteste
Aufmerksamkeit der Regierung in Anspruch.

III
 Da die demnchst stattfindende Wahl eines griechisch-
unirten Bischofs in Blasendorf jedenfalls in diesem Blatte
besprochen werden wird, so stelle ich an Euer Hochwohl-
geboren das Ersuchen, die diessfllige Tendenz des Blattes
mit Aufmerksamkeit zu iiberwachen.
Es soll in selbem die Bischofswahl nur ganz einfach refe-
riert, sich in keine wie immer geartete Dissertation fiber
die bei der Wahl beobachtete Form und etwaige missliebige
Folgen ihres Resultates eingelassen, noch weniger aber irgend
etwas berithrt werden, was auf eine beabsichtigte Lostrennung
der griechisch-unirten von der katholischen Kirche hinzielen
wiirde.
Sollten Aufstze in entgegengesetzter Richtung in diesem
Blatte erscheinen, so wollen Euer Hochwohlgeboren die
Versendung der betreffenden Bltter auf Grund des jenseitigen
Ausnahmszustandes, und meines gegenwrtigen Ersuch-
schreibens, mit allem Nachdrucke zu verhindern sich veran-
lasst finden.
Hermanstadt, den 26-ten September 1850.
Wohlgemuth
F(eld) m(arschall) 1(eutnant).

XLVII.
1852, Februarie 9. Arh. fam. Hurmuzaehi.

Constantin IImmuzachi este numit membru al Comisiei

legislative.
Noi,
Grigori Alecsandru Ghica, voevod, ca mila lui Dumnezeu
Domn feirei IVIoldovei.
Cinstit i credincios hoer Domniei mele Du-le Dr. Constandin
Hurmuzachi.
Incredin Vindune despre invTtura ce ati dobndit in tiin-
tile legi/or i osabite aefminte precum Ni sau dat dovadg
nefgaduit de a D-Tale capatitate in lucrare proectului

112
invsfturelor publice la cari ati fostu m'dulariu, ati tras si
acum a noastr luare aminte de a Te rndui mdulariu la
lucrArile comisiiindeplinitoare codicilor terii ce sntu destul de
ginga0. Facem dar cunoscut Du-Tale ca dup priimire acestui
decret s6 bine voiti a p'si in lucrare insercin'grii pus6 pomenitei
comisii prin adresul cu No. 181 de la trecutul an 1850 din
preun4 cu osbitele inklufri anume arstate prin adresul
titat. Pentru care rAmsdnem in asteptare c prin indelitni-
cire ce veti intrebuinta cu srguint va r5spunde cu deplinA-
tate la chemare Du-Tale.
NOI GHICA VOEVOD.
Sectie I din depar(tamentul) dreptalii No. 16.
1852 Februar, 9 zile, No. 85.
Vel logort, ilegibil.

XLVIII.

Ia0, 1853, Iunie 6. Arh. fam. Hurmuzachi.

Diploma de avoeat a lui Constantin Hurinuzaelti eliberatii de

guvernul Moldovei.

Atestat.

Dumnealui Aga Costachi Hurmuzachi prin suplica adresat

acestui Departament al dreptAtei, artnd dorint a s* in-
deletnici cu profesie de advocatu in pricini de giuded.ti civile,
au cerut a i se slobozi atestatul cuvinitu potrivit a sezmin-
tului in aseminea, pe temeiul insusirilor cu care este inzs-
trat despre mai multe ramuri de stiintii, pentru care au si
inflitosat nomAr de 18 atestate si diplome doveditoare, ea'
D-lui Aga Hurmuzachi au urmat si au finitu cu celu mai bun
succesu in scoalele publice din Austria
Toate cursurile elementare (cursu de 4 ani).
Toate cursurile gimnaziale (cursu de 6 ani).
Toate (cursurile) filosofice (cursu de 2 ani).
8
113
 D. Toate cursurile de legi i de llinti politice (cursu de 4
ani).
Din care a testate s'au vAzut c i s'au dat D-sale ag6i
Hur muzachi de CAVA faculta Lea iuridico-politic a univer-
sitAtei din Viena i dovidescu c D-lui au fAcut ecsamene cu
eminent5.
Din dreptulu naturalu privatu.
Din dritul natural public.
Din dritul crim:nal i codica criminaM a Austriei
procedura criminal.
Din statistica general a Europei.
Din statistica spetial6 a Europei.
Din dritul roman (legile imprAteti).
Din dritul bisericesc.
Din codica civilA a Austriei.
Din dritul feodal.
k) Din dritul comercial i cambial.
1) Din tiintele politice (tiintele politiei, economiea po-
litic, finantials . c.).
Din tiinta legilor politice i din condica despre de-
licte.
Din procedura giudecaoreasc in pricini de giude-
eti.
Din procedura giudec5.toreascrt in cazuri nesupuse

Din stelistica atingRoare de pricini.

Dup cercetarea c6rora atestate Departamentul incre-
dintindu-se c D-lui aga Costachi Hurmuzachi poate rAspunde
la o aa intreprindere de advocat, in privire mai ales i a
cunotiintei ce are despre aezmnturile acestui Principatu,
i-au incuviintat cererea i prin urmare indeplinindu-se for-
malitaoa cerurd de art. al 6-le din titatul aezmnt pentru
giurAmntu, un as5menea s'au prescris mai gios in cuprin-
derea urmAtoare : Eu aga Costachi Hurmuzachi giuru in
numele lui D-zeu, a precuratei fecioare Maria i a tuturor
sfintelor, precum c tuturor impricinatilor, care m'ar cere,
m'ar pofti i m'ar imputernici de a strui i a inainti pricinile
lor in giudecti, ori in ce pricin, dup ce ocian voi primi
asupra me, voi sluji i voi strui pe la giudecti cu dreptate,
credint i sigurant, M'A deosebire a persoanelor bogate,
adecA sau srace, fr de a cerca vr'o uneltire de viclesug
cu partea protivnic, ne luind in bgare de sarri a acestuea
rugAminte, daruri, favor, fria', ur, iubire sau hatir, voi
urma toate dup dreptatea i dup legi, luind de la incre-
dinttoriul meu in pricina luan' asupra me plata cuvenit
ostenelilor mele, niel voi prsi pe incredinttoriul meu in
pricina luat asupra me, afar de vre'o legiuit si bine cu-
vintat pricin."
Drept aceea pe temeiul formalittei mai sus prescrise
Depart. sloboade D-sale Ag'i Costachi Hurmuzachi atesta-
tul de fat cu iscliturile cuvinite i pecetea acestui Minis-
teriu ; pentru care spre obsteascA stiint de o asemine autori-
zatie dobandit de D-lui aga de a fi advocat, tot odat s'au
ordonat i redactiei foilor officiale a publica aceasta.
Logolt dreptiitei,logoiatul i cavaler Costaehl D. Sturdza.
Director Depart. Raletl, vornic.
Se!. sectiei D. Stefano, spatar.
Seclia 1-a No. 2827, anul 1853. Iuni 6 zilei lai.

IL.

Iai, 1855 April 28. Arh. Fam. Hurmuzachi.

Domnul Moldovei conferA lui Constantin Hurmuzaehi rangul

de Vornie.

Monsieur,

Par le decret ci-joint, vous verrez que S. A. S. le Prince

Regnant vient de vous lever au rang de vornik.
Je 'm'estime heureux de vous le transmettre moi-mme,
tout en vous felicitant sur une distinction, par laquelle S. A. S.
s'est plu reconnaitre les services que dej prcdemment

115
vous avez rendus au pays, ainsi que votre utile coopera-
tion dans les travaux de la commission de lois, qui sont
appels marquer une re nouvelle dans le destines de la
Moldavie.
Veuillez, Monsieur le Vornik, agrer cette occasion les
assurances de ma sincre estime et de ma considration trs
distingue.
C. GDYKA.
Monsieur le vornik Constantin Hourmouzaki.

L.

Ia0, 1856, Martie 26. Arh. Tarn. Hurmuzachi.

Domnul Grigore Alexandru Ghiea eonfera lui Doxaelti

muzachi rangul de Vornie.

Noi,
Grigorie Alexandru Ghica VV. cu mila lui Dumnezeu Domn
Tarei Moldovei.

Cunoscutu i tiutu facemu la toti Carom se envine a sti,

luAndu in consideratie seiviciile ce Du-lui Aga Docsachi
Hurmuzachi au plinitu, nu mai putin si ale sale merite per-
sonale i credinta c tr Noi i Patrie, dupre prerogativa ce
avemu i Ifrgzimu rangul de vornic in care insusire orAnduimu
D. secretariu de Stat al inregistra in cartea rangurilor spre
a fi obsteste cunoscutu i onoratu dupre cuviinta.
Datu sau in residenta noastr a lailor, anul mntuirei
una mie optu sute cinci zeci i sase, luna Martie in 26 zile,
a Domniei noastre anul al septelea.
NOI GHICA VODA.
Secretar de stat : Ghlca.
Directorul : Aga A. noting)
Seful
Sectia I din secretariatul de stat, No. 1974.

116
 LI.
1856, Aprilie 1. Arh. fam. Hurmuzachi.

Constantin Hurmuzaehi este numit membru al Comisiei

juridiee.

Noi,
Grigorie A. Ghica, voevod, cu mila lui Dumnezeu, Domn
terei Moldovei.

Cinstit si credincios boer Domniei mele Du-sale arh. vornic

Costachi Hurmuzachi.
Prin partea I. a Condicei civile care s'au elaborat de comisiea
legilor si care infAtosinduse Divanului obstesc au i primit
intArire NoastrA, s'au adoptat principul infiinterei Minis-
terului public, adicA a Procurorilor statului. Infiintarea Mi-
nisteriului public cerand ca ne aparat corolar i infiintarea
jiuriului in pricinile criminale i in dilictele de presA, i asa
precum proectul de lege pentru presA, care are a s'A supune
In curAnd Divanului general si apoi a s.' si aplica, privedi
asazarea jiuriului care este o veche institutie a tArei ce tre-
bue rechiematA la viatA, potrivit anaforalei consiliului Nostru
administratif sub No. . . . prin care ni au supus aceste in-
pregiurAri. Domniea NoastrA insArciam pe Dumneata ca
membru comisiei legilor a te intruni de indatA cu Dumnelor
Vornicul Dimitrie Ralet i colonelul Mihail Cogellniceanu
pentru ca in cel mai scurt timp s elaborati un proect pentru
Infiintarea Tribunalului de jiurati insArcinat de a sA rosti
.asupra crimelor i delictelor in de obste si a delictelor in
spetial, comisiea va ave in privire ca proectul acesta sA fie
In potrivire cu codicile penale si de instructii criminalA cu a
cArora prelucrare este de mai inainte insArcinatA comisiea
legilor si tot odatA s'A se precizezA si atributele instantiilor
giudecAtoresti, inteun chip nimerit si conform cu institutiea
jiuratilor.
Asteptrign de la rAvna i patriotismul D-Tale grabnicul

117
rezultat al lucrilrilor zise, pentru ca in curilnd s" ne putem
bucura de a vide patriea noastr6 inzstratg cu o institutie
folositoare, pe care p5rintii notri au avuto, i care este chema-
t de a incungiura dreptatea cu o mare i puternic6 garantie.
NOI GH1CA VOEVOD.
Secretar de stat : Nico (?).
Directorul A. FoIlno.
Sectia I din seeretariatul de Stat, No. 15
1856, April, 1.

LII.
Iai, 1856 Aprilie. Arh. fam. Hurmuzachl.

Constantin Hurmuzaehi primete ealitatea de eetiltean al

prineipatului Moldovei.

Noi,
Grigorie Alecsandru Gika Voevod, cu mila lui Dumnezeu
Domn terei Moldovei.
D-lui Vornicul Costaki Hurmuzaki prin suplica sa din 21
Martie Ne-au fAcutu cerire de a se recunoate de p6mAn-
teanu, pe temeiul documenteloru infiltoate de D-lui in original
i anume : a) o carte domniasc de la Scarlat A. Calimah
Voevod din 20 Iulie 1813. b) o adeverint4 a Divanului Moldo-
vei din 15 Aprilie 1819, infrit de acela Domn. c) 0 carte
domneascg de la loan Sturza voevod din 2 Noemvrie 1827.
d) o invoial din 13 Noemvrie 1831, i e) 0 cesie din 12 Mai
1846, care dovidescu : 1) C5 Hurmuzechetii au fost pururea
din inceputu boeri credincioi ai Moldaviei i boeri alei ai
sfatului i ai Divanului domnescu. 2) a aceast familie au
avutu in Moldova mai multe moii, dintre care una c4tigat
pentru vrednicie prin danie de la prea-fericitul intru pomenire
Domnu Grigorie Gika Voevod cel lAtrAn. 3) CA bunul s'au
medelniceriul Constantin Hurmuzaki care la luarea Buco--

118
vinei de cdtr'd imp:Ardliea Austriei avea mosii atiitu in Moldova
cdt si in Bucovina, a ramasu asezatu in Moldova unde au si
trecutu din viatd. 4) CA printele sd'u D-lui vornicul Docsaki
Hurmuzaki s'au rfscut in lVfoldova la p'rinteasca sa mosie
Horodistea din tinutul Frrl'dului, dupd luarea Bucovinei,
au mostenitu si au sfp'nitu ca si multi alti boeri moldoveni
an't in Moldova cdt si in Bucovina mosii si s'au onoratu la
anul 1819 cu rangu de caminar, iar la anul 1827 cu rangul
de Agg. 5) Ca din mosiile ce Orintele s'Au au avutu in Moldova
una (giumkate din mosiea Teioasa sau Petrestii din tinutul
Dorohoiului) au esitu din sfdpnirea sa tocmai la 1831, iar
alta (giumdtate din mosiea Ipotestii din tinutul Botosanilor)
tocmai la 1846 au trecutu prin cesia cdtedi una din surorile
D-le vornic Costaki Hurmuzaki. 6) a la 1819 Divanul Mol-
dovei impreund cu Domnul de atuncea, iar la 1827 Domnul
Ioan Sturza au recunoscutu pe pdrintele s'Au de proprietaru
imp'rttisitu de toate privilegiile p'mntesti ce au si alti
nobili de starea sa ; si 7) C'd prin urmare printele D-sale
nici odat`a n'au incetatu a fi pdmintea nu si boeriu moldovanu,
nici au putut perde driturile nationaliatei si ale indigena-
tului, precumu nu le-au perdu tu nici cialatti boeri ai Moldovei,
card av'ndu mosii a-tat in Moldova cAt si in Bucovina, nu
petrecu in Moldova, ci in ten i streine, adAogidndu D-lui vor-
nicul c'd aceste incungiurilri nu lasd nici o umbr de indoial
1) &A Du-lui este p5mntean moldovan si 2) C dispozitiile
din Capitul al IX. al Regulamentului organicu, Anecsa X,
nici se potu aplica in privinta D-sale pentru c'A ele presupunu
unu streinu, streinu nou venitu, asa dar necunoscutu si despre
care nici se poate 'Meg sti de merit sau mi a fi admisu la
bine-facerile indigenatului politicu, presupune unu streinu
de natie ha chiar si de religie, iar D-lui au doveditu prin
actele de mai susu ea' este Moldovan si fiu de pgmnteanu
moldovan, de religie ortodocsA si culloscutu in Moldova, unde,
dup finirea studiilor universitare, s'au asezatu si unde pe-
trece de mai bine de doi spre zece ani, in cursulu dirora ori
cine au pututu sti se incredinteze despre principiile, cugetd-
rile si purrdrile sale si de este si din inim'A Moldovanu sau nu.

119
Pe lnga aceste ca este stiutu cum ca prin ofisele Noastre
au fostu numitu ; la anul 1850 membru al comisiei pentru reor-
ganizarea invataturilor publice, iar /a anul 1852 membru
Comisiei Legilor : ca pentru activitatea ce au disvalitu ca redac-
toru al Regulamentului scolaru, ce astazi este in lucrare, au
fostu onoratu cu rangul de Aga, iar pentru sirguinta sa la
comisia Legilor, caria Inca la anul 1853 au infatosatu partea
1-ia din codica penala, cu rangulu de vornic, i c Logofetiea
Dreptatii pe temeiul diplomelor infatosate de Du-lui si care
atesteaza ca au urmat si au fcutu cu succesu eminentu cursul
invataturilor gimnaziale, cursul faculttei filosofice, cursul
facultatei de Legi i cursul facultatei stiintelor politice, iau
recunoscutu competenta i dritul de advocatu in cauze civile,
dritu recunoscutu si de Divanul domnescu. Pe a ceste dar cuvinte
legale si dovezi autentice razamandusa driturile Du-sale
Vornicului C. Hurmuzaki de moldovanu i pamanteanu,
au cerutu prin citata suplic' ca s i se recunoasca obsteste
prin slobozirea actului cuvenitu.
Aceasta suplica recomendanduo cu rezolutia Noastra Di-
vanului Generalu spre a lua in privire legiuita cerire a D-sale
Vornicului C. Hurmuzaki", Divanul dupre deliberatia urmata,
prin raportul subu No. 81, Ne incredintati, ca din domnestile
acturi mai susu enumerate, au recunoscutu in unanimitatea
voturilor drepturile de pamanteanu ce D-lui Vornic Costaki
Hurmuzaki ca toata familia sa are in Moldova precumu
deosebitele servicii savarsite terii a D-lui Vornicul, si care
recomendeaza de adevratu fin al Patriei, nu mai putinu
a le sale merite personale, care aceste titluri puternice l'au
indemnatu a constata cu multumire driturile de indigenu ale
D-sale Vornicului C. Hurmuzaki si ale intregei sale familii
cu toate prerogativele unite cu ele.
Pe acestu temeiu dar si dup cunostinta de aproape ce si
Insine avemu despre driturile mai sus artate, sentimente/e de
adevaratu patriotu ale D-sale Vornicului Hurmuzachi
despre zeloasele sale servicii in deosebite lucruri insemnatoare
la care au fostu cerutu concursul D-sale, spre folosul i lu-
minarea terei nu mai putinu i despre onestitatea nobilului seu

120
caracteru in toate relatiile private i publice, Noi in puterea
Domnetei Noastre prerogative, prin aceast' Diplom ce'i
slobozimu suba a Noastr iscAlitur i pecete, contra-signat
de Secretariatul de Statu, facemu cunoscutu tuturoru Crora
se cuvine a ti, c recunoatem i intrimu D-sale Vornicului
Costachi Hurmuzachi i intregei sale familii, dritul deplinului
indigenatu in Moldova, urmndu a se folosi attu. D-lui Vor-
nicul i intreaga D-lorsale familie de toate drepturile insuite
boerilor pmnteni a acestui principatu, cau i pogornorii
D-lorsale din neamu in neamu, pentru care amu i poroncitu
de a se publica spre obteasca tiint cuprinderea Dip lomei
de fat.
Datus'a aceasta in rezidenta noastr, in orasului Iaii la
Apriliu, anul mntuirei Una mie optu sute cinci-zeci i ese,
iar al Domniei noastre al eptelea.
(Semntiturile lipsesc).

LIII.
Iai, 1859, Martie 8. Arh. fam. Hurmuzachi.

Constantin Hurmuzachi este numit Ministru de Justitie al

Moldovei.

Principatele-Unite Moldova i Valahia.

Noi, Alecsandru loan I. cu mila lui Dumnezeu i vointa

national Doran Moldovii i a Terii romaneti.

La toti de fat i viitori sanatate.

Am dekretat i dekretm :
Art. 1. Dup demisionarea Domnului Manolaki Kostaki
Epureanu am numit i numim pe Domnul Konstantin Hurmu-
zaki Ministrul nostru Sekretariu de Stat la Departamentul
Justitiei.

121
 Art. 2, Art. 3,
Art. 4. ,5i. de pe urmil Ministrul nostru Secretariu de Stat
ad interim /a Departamentul trebilor streine este insrcinat
cu eczecutarea ordonantei de fat.

Datu sau in Domniaska noastr capital Iasii anul una

mie optsute cinci zeci si no luna Martie in opt zile, in anul
intAi a Domniei noastre.
ALEXANDRU IOAN I.
Ministrul Sekretariu de Stat ad interim
/a Departamentul trebilor streine.
L. Steege,
No. 19.

L IV.

Iasi, 1861 Ianuarie 18. Arh. fam. Hurmuzachi.

Constantin Hurmuzaelii este numit Ministra de Justitie al

Moldovei.

Alessandru Ioan I. cu mila lui Dumnezeu si vointia na-

tional Domnu principatelor-unite Moldova si Teara Roma-
niascil.

La to ti de lacia si viitori sdndtate.

In urma demisionrei Ministeriului Nostru de la 30 Aprilie
anul contenit, si dupre propositia presedintelui consiliului
Nostru de Ministri din Moldova, numit prin ordonanta noas-
tr' de eri sub No. 2 spre completaria noului cabinet.

Am decretat si decretm ce urmeazA :

Art. 1. Domnul Constantin Hurmuzachi este numit
Ministril Secretar de Stat la Depart. Justitiei.
Art. VI. Si depre urm Ministrul nostru presedinte

122
al consiliului de Iklinistri este insArcinat cu esecutarea ordo-
nantei de fata.
Datu sau In laii, la 18 Ianuarie anul una mie opt sute
sase zeci i unul.
ALEXANDRU IOAN I.
Presedintele consiliului Ministrilor din :Moldova
Anastasie Pano.

LV.

Iasi, 1861, Aprilie 23. Arh. fam. Hurmuzachi.

Constantin Hurmuzachi este numit Ministru de imante ad

interim al Moldovei.

Principatele Unite, Presidentulu consiliului Ministrilor

a Moldovei. No. 167.

Dornnule Ministru,

InnAltimea Sa Domnul Principatelor-unite, incuviintAnd

asupra raportului meu telegrafien, insercinarea Domniei
V6stre cu indeplinirea ad interim a functiilor de Ministru
alu finanselor, p'anA la int6rcerea Du-lui Mavrojeni de la
Bucuresci ; am onoarea a vA incunosciin[a despre aceasta,
si a vA ruga, Domnule Ministru, se binevoiti a filtra in esersi-
tiul acestor functii, rAmAind a vi se comunica copia de pe
Domniasca ordonantA pentru asta insercinare, indatA ce se
va subscrie de InnAltimea Sa.
Primiti, VA rogu, la astA ocazie, asigurarea prea osebitei
mele consideratii.
Panu.
Domniei Sale Domnului Constantin Hurmuzachi, Ministril al Justitiei
ad interim Ministiu al finantelor.

123
Bucuresti, 1861, Mai 4. Arh. fam. Hurmuzachi.

Domnul Cuza multumqte lui Constantin Hurmuzaciti pentru

serviciile aduse.

Depes telegraficti.
D-lui C. Hurmuzachi Ministre de la Justice,
Iassy.

Primind felicitrile ce-mi adressati pentru reusirea noastr

In questiunea national nu pociu a nu v aminti serviciile
devotamentul ce insusi Dv. ati artat pentru aceasta
caui, csat pentru judectorii insercinati cu o revizie admi-
nistrativ am invitat pe d. Ministru din Luntru a inltura
greutatea ce ati intimpinat prin aceasta in ramul jude-
ciaru.
Domnul Slpilnitoru.

Cernuti, 1862 Ianuarie 1. Arh. Buc. Dosarul 1862

Un numAr de intelectuali romni comunica Administratiei

Bucovinei a s'a format un comitet provizor pentru Infiin-
tarea unei Reuniuni de lecturii.

Malle c. r. presiediu

Curaespundind unei recerintie prea simtite de a se in-

cunoasce cu progresele de'n limba si literatura rominae", s'a
constituit un comitet provisoriu, care a compus staetutele
unei reuniuni romine de lepturae, a caeriia tendintia este
ajungaeciunea sus atinsului scop.

124
 Aceste staetute alaeturate aice in doouae esimplaree se
supun inaltului c. r. presiediu cu rugaemintea cea mai plecatae,
ca sae binevoeascae a li da prea graetios inaltae aprobaeciune.
CernAuti, In 1 a lui Gerariu 1862.
Nikolai Baron Wass'lko,
Leo CsupereovIes.
Maedularii comitetului provisoriu Leo Popeseu.
Ion al lul G. Sb'era.
Orestes Benney de Herszenyl.

las, 1862 Ianuarie, 13. Arh. fam. Hurmuzachi.

Domnul Cuza egtra Constantin Hurmuzaehi. Ii dorete in-

silniltoare grabnicii.
Telegramm
Monsieur Constantin Hourmouzaki,
Vienne.
Freiung, Empereur romain No. 7. Je suis heureux d'avoir
le droit de vous remercier, je fais des voeux pour votre re-
tablissement et votre retour un moment plutt.
COUSA

Bucuresti, 1862, Martie 27. Arh. fam. Hurmuzachi.

Sturdza &aril Constantin Hurmuzaehi. Regretil absenta fui

dela eonstituirea eorpurilor legiuitoare.
Telegramm
Monsieur Constantin Hourmouzaki,
Wien.
Rptition demand.
La cour ouverte aujourdhui, regrettons votre concours
clair si necssaire a sa constitution.
B. St ourdza

125
Cernauti, 1862, Mai 2. Arh. Buc. Dosarul 1862.

Alexandru Hurmuzaehi eomunie Administratiei Bueovinei

&I eomitetul Reuniunii de lecturil s'a eonstituit.
Inuit c. r. guvern al Hera!
In urma naltului emis d'en 26 lanuarie a. c. nr. 227 pr. ili
comitetul reuniunii romane de leptura libertatea a face
cunoscut, comcae adunantia generala constituitoarie, tienuta
In 19 Aprilie a. c. au ales de presiedinte pe domnul Michael
cavaleriu de Zotta d'en Ocna, i de vice-presiedinte pe domnul
Alexandru cavaleriu de Hurmuzaki.
Dela comitetul reuniunii romanesci de leptura.
20 Aprilie,
Cerneutii, In 1862.
2 Maiu,
Alesandru Hurmusald.

Cernuti, 1862, Iunie 3. Arh. Buc. Dosar. 1862.

Alexandru Hurmuzaehi trimite Administratiei Bueovinei

statutele Reuniunii de lecturfi.
Innalte c. r. presiediu al tiaerii!
In urma innahului emis cu datul de'n 19 Maiu 1862 c. n.
No. 1159 pr. se onoreadiae comitetul reuniunii romine de
lepturae de a, curaespunde cu iutialae daetorintiei sale, in-
faetisind innaltului guvern in intiaelesul emisului de'n 26
Ianuarie 1862 No. 227 pr. un esimplariu de'n staetutele ei
aia dupre cum slut ele incuviintiate.
22 Maiu,
Cernaeutii, In 1862.
3 Iunie,
Comitetul reuniumi romine de lepturae.
A. IIurmuzaehl.

126
Cerniluti, 1863, Iunie 1. Arh. Buc. Dos. 1863.

Gheorghi Hurmuzaelti comuniert Administratiei Bucovinei

eomitetul Reuninnii de leeturii s'a eonstituit pentru anul
1804.

Innalle c. r. guvern al liaerii I

Comitetul Reuniunii romine de lepturae se onoreadiae,

insciintind pre innaltul guvern, cum cae adunintia generalae
tinutae intea 14/26 Maiu 1863, vi-a ales de presiedinte pre
Escelintia sa Domnul episcop Eugeniu Hacman i de vice-
presiedinte pre domniea sa Georgiu Hurmuzachi.
20 Main,
Cernaeutl, Intea 1863.
1 luniti,

Ion al WI G. Sblera Georgl Hurinuzaehl.

secretariu. vice-presedinte.

CernAuti, 1863, Iunie 3. Arh. Buc. Dos. 1863.

Gheorghi Hurmuzachi roagil ineuviintarea pentru seltimbarea

denumirii Reuniunii de lectura in Sotietate bueovineanil
pentru literatura i cultura poporului romiln".

Innalle c. r. guvern al liaeriil

Adunarea generalae a Reuniunii romine de lepturae in

Cernaeuti a decis in siedintia sa de'ntr'a 14/26 Main 1863
sae prifacae aceastae Reuniune inteuae Sotietate bucovi-
neanae pe'ntru literatura i cultura poporului romin"
Aceastae sotietate ar ave de scop, sae grijascae de laetirea
eulturei naeciunale, de in taerirea, sprijinirea i desvoltarea
ei in toate ramurile sciintiale prin studiu, prin elaeborarea

127
 edarea de opuri, de traetaturi sciintiale, prin premii i
stipendii pe 'ntru diferitele specialitaeti de sciintiae, artae i
i alte asemene, i sae fie i un mijloc de inlesnirea studiilor
i un centru de adunare spre pertraetarea maeteriilor
avnd de mijloace caerti, foi periodece i tacsele anuale
i fondul sotietaetii.
Staetutele acestei sotietaeti, propuse de comitet, s'au
desbaetut i votat de adunintia generalae ; deci acum, spre
a realis aceastae dorintiae precit de urginte pre atita i de
fierbinte a adunaerii generale, se onoreadiae comitetul Heu-
niunii a substerne Inaltului c. r. guvern al taerii aceste
staetute noaue, rugindu-1, a li se incuviintia binevoitoaria
aprobare.
22 Main
Cernaeuti, Intfa , 1863.
3 Iuniu
Ion al lui G. Sbiera, Georg' Hurmuzaehl,
secretariu. vice-presedinte.

LX IV.

Bucuresti, 1864 Decemvrie, 10. Arh. fam. Hurmuzachi.

Domnul Cuza eiltril Constantin Hurmuzaelti.

II nume.ste senator.

Telegramma
Monsieur Constantin Hurmuzache,
Stat ion Roman.
Pour Dulceti
Je viens de vous nommer au Snat. Je sais que vous avez
de-la rpugnance a vous transporter, mais en mme temps
que je vous devais cette distinction je le devais au pays et
moi meme ; mes amitis.
PRINCE REI GNANT

128
Bueurefli, 1864, Deeemvrie 10. Arh. fam. Hurmuzachi.

Ministrul prerdinte M. CoOlniceanu eiitr Constantin Hurmu-

zaehi.
Ii eomunieil, eii a lost nurnit senator .0 11 roa95 sii se prezinte
la Bueure.,ti in ziva desehiderii Senatului.

Telegramma.
D-ului Costantin Hurmuzache,
Roman.
Innltimea Sa a bine voit a NA numi Senator. Senatul
inpreung cu adunarea electiv sunt convocate pentru zioa
de 6 Decembre. Bine voiti dar a veni in acea zi in Bucureti,
spre a depune in minele Innltimei Sale jurmintul Dv.
de senatoru. Prefectura are ordin de a pune la dispozitia
Dv. caii de poste trebuitori.
Presid. consiliului de Mini$tri.
Kogalnleeanu.
No. 1578.

BucurWi, 1864, Decemvrie, 22 Arh. fam. Hurmuzachi.

Ministrul prerdinte M. Cogiilnieeanu eiltrii Constantin Hurmu-

zaehi.
Ii eomunieil, eft Senatul I-a ales in absent,6 viee-prerdinte al s5u.
Telegramma.
Constantin Hurmuzachi, senator.
Roman.
Senatul Romniei respunzind la dorinta Mriei Salle,
Domnitoriului i a guvernului seu, va ales astezi In unani-
mitate vice preedinte al seu.
Prerdintele consiliului de minitri,
Cogiilnleeanu.

9 129
Bucuresti, 1864, Decemvrie, 23. Arh. fam. Hurmuzachi.

Domnul Cuza catril Constantin Hurmuzaehi.

Ii comunica i-1 felicita ea' a fost ales viceprepdinte al Se-
natului.

Telegramma.
Monsieur Constantin Hormuzaki,
Roman.

Le Senat vient de vous elire a l'unanimit vicpresident,

je vous en felicite et j'assure bien du senat, mes amities.
PRINCE COUZA.

CernAuti, 1865, Februarie, 1. Arh. Buc. Dos. 1865.

Gheorghi Hurmuzachi comunica Administrallei Bueovinei

ea' au fost alei membri onorari ai Societa ii pentru
cultur" mai multi cetfiteni ai Romaniei.
Innalt presidiu c. r. al taerii l

Potriviit cu 11 al statutelor Socieftii pe'ntru literatura

0 cultura rominae in Bucovina, care dispune cumcae : Mae-
dulari onorari se denumesc de adunarea generalae pe temeiul
dovedit de capacitate, de inaltae pusaeciune 0 de alte merite
personale" 0 luind in privire meritele cele mari, ce i-au cae-
tigat pe'ntru literatura rominae Domnii Vasile Alecsandri,
Dimitri Bolintineanu, Constantin Hurmuzaki, A. Treboniu,
Laureanu i A. Papiu Ilarianu. Adunarea generalae a So-
tietaetii pe 'ntru literatura 0 cultura rominae de'n Bucovina
-tinutae in 11/23 Ianuariu 1865 au denumit pe acesti renu-
miti baerbati romini de membri onorari ai Sotiefalii acesteia.

130
 fiind c 6 al Statutelor sotietaetii cere pe'ntru primirea
cetaetenilor neaustriaci ca maedulari incuviintarea inaltului
c. r. guvern, ear' pomenitii baerbati sint supusi ai princi-
patelor unite-romine, Comitetul Societaetii asa darae are
onoarea a pofti pre inaltul c. r. Presidiu al taerii, ce sae bi-
nevoeascae a invoi legiuita primire a acestor baerbati strae-
Luciti membri onorari ai Sotietaetii pentru literatura si
cultura rominae de'n Bucovina.
Comitetul sotiettei.
20 Ianuariu,
ernaeuti, intea 1865.
1 Fauru,
Greortil Hurmuzachl.
Ambrosiu Dimitroviiae.
Secretariul Sotietatit.

LXIX.

Bucureti, 1865, Mai 17. Arh. fain. Hurmuzachi.

Illinistrul N. Cretuleseu eiltril Constantin Hurmuzaehi.

comuniert, c a fost numit membru al eomisiei de examen
al avocatilor din Ia5i.

Depesa telegraficA.
D-lui C. Hurmuzaki,
Iai.

Prin decretu domnesc sunteti numitu membru al consi-

tiului esaminator de advocati din lassy, impreun cu-D-nii
Damaschin Bojinca, Nicolae Docan, Al. ,5'endrea i Octava
Theodori.
V invitu s intrati grabnicu in lucrarea cu care sunteti
insercinatu.
Ministru, IV. Kretulesea.
No. 268.

131
Pitesti, 1865 Decemvrie, 12. Arh. fam. Hurmuzachh.

Un mania de alegiltori din eolegiul marilor proprietari

eomunieil lui Constantin Hurmuzaehi eil l-au ales re-
prezentant al lor in Corpurile legiuitoare.

Telegramma.
D-lui Coslache Urmuzachi recomandatg du-lui prefectu.
Roman.

Devotamentul ce ai manifestat pentru unir ea i Tronu

Ti-a creat un titlu la recunotinta noastr5 pe care Ti-o
esprim5m asfzi alegAndute in colegiul proprietarilor mari
din ce acest district (?) ca mandatar al Natiunei.
Teodor Bratianu, lefan Goleseu, Meolae Goleseu, Maior Mihaiu BrAtianu,
Nieolae Rossetti, Dragoeseu, George Eneseu, A. Borfineseu, Mihail Neguleseu-
C. Tartaseseu, George Peltlearu, Costaehe Pertiaru, Ion Nleolopulo, Ion Mien-
leseu, Pandde Popeseu, Nicolae Coeuleseu, Maior Iiiiireuleseu, Grigoreseu,
Nieolae Balata, George Leresa, Constantin Mortitu (?), Constantin Trepteanu,
Mihai Predeseu, Constantin Carabela, Meolae Goronel (?), Bogdan Mihail,
George Papadopo/o.

CernAuti, 1866, Octomvrie 25. Ark Bucov. Dos. 1866. No. 2785,.

Ion G. Sbiera eomuniefi Administratiei Bueovinei eii a luat

In seamfi redaetia Foii soeietiitii".

Innalte C. F. Presidiu al twill

Incetnd eirea Foii Sotietaetii pe'ntru literaetura i cul-

tura rominae in Bucovina" de 'n causa raepaeosaerii redap-
torului i editoriului ei, D-rului A. Dimitrovitae, subscrisul
face cunoscut innaltului c. r. Presidiu al taerii amaesurat

132
- 10 de 'n legea presei de 'n 1862, cumcae numita foae de 'n
luna lui Noemvre incolo va ei earaeli tot sub acela-i nume,
cite uae datae pe lunae, in tipograefia domnului Rudolf
Eckhardt in Cernaeuti, insae sub redigerea i editura sub-
scrisului. Ce se atinge de programae foaea va raemine ca i
pinae acuma un organ al Sotietaetii literarie pe 'ntru darea
de samae asupra lucraerilor comitetului, va caeut prin arti-
cule sae innaeinteze scopul Sotietaetii, carele este laetirea,
desvoltarea, intaerirea i sprijinirea culturei i a literaeturei
romine in Bucovina ; asemene va cuprinde in sine i produ-
suri literarie de 'n toate ramurile literaeturei i poate i. uae
revistae lunariae asupra intimplaerilor mai insaemnate po-
litice.
Cernaeuti, fritea 25 Octomvre, 1866.
Ion al lul G. Sblera,
profesoriu suplinte de limba i literatura rominii
la gimnasiul plinariu In Cernaeuti.

LXXII.
BucureW, 1868, Noemvrie, 5. Arh. fam. Hurmuzachl.

,Generalul Nicolae Golescu &ark' Constantin Hurmuzachi. Ii

comunica', ea a fost numit prim preledinte al Curtii de
Casatie din Bucure5ti.

Telegramm.
Domnului Hurmuzachi,
Wien.
Leopold Strasset, goldenes Lamm.

Domnitorul v' multumete pentru felicitrile ce-i faceti

-i NI' este recunoscAtor, am plAcere a vs anunta c" MAria Sa
v'a numit prim preedinte la Curtea de Cassatiune.
General Nleolae Goleseo.

133
 LXXIII.
Bucure5ti, 1868, Noemwie 10. Arh. fam. Hurmuzachi.

Ministrul Arion &aril Constantin Hurmuzachi. roagfi 4'

.111

vie in tarfi pentru a lua in primire postul de prim pre-

edinte al Curtii de Casatie.

Telegramm.
D-lui Constantin Hurmuzachi.
Wien,
goldenes Lamm.

Prin decretul Milriei Sale sunteti numit inaltul post de

prim preedinte curtei de casatluni i justitie in locul d-lui
Sturzea demisionat, comunicandu-Vd aceasta Va.' rog s bine
voiti a veni la post.
Minisiro Arlon.
No. 16354.

/34
 INDICE
1. NUME DE PERSOANE.
Alexandri Iancu, 15.
Alexandri Vasile, 15, 17, 26, 32--
34, 109, 128.
Anagnosti Dimitraehe negustor, 85.
Andruseo Ursu negustor, 81.
Antimos patriarh de Ierusalim, 4.
Apostol Nicolal, 81.
Arion, ministru, 132.
Aritonovici Ariton, 84.
Arseni, monah, 82.
Avraam Grigorie, 45.
Axenti Iordaehe, 82.
Baloseseul Isaia arhim., 74, 75.
Hal, Alexandra, 12.
DaL Alecu sptar, 83.
Bals Alexandra vornic, 76.
BaIs baron, 39.
Bals Constantin, 12.
Bals Const. vornic, 38, 78.
Bals Gheorghe, 104.
Bale Iancu, 45, 46.
Bals Iordaehe, 5, 12, 38, 64, 78.
BM, Smarandita, 78.
Balls Toderitti, 20.
BaIs Joita, 77.
Ban Costachl hatman, 81.
Ban Mihalaehl, 80.
Madge' Grigori, 78.
Bariliu Gheorghie, 30, 105-106.
Baria Catarina, 56.
Basota Andrei, 58.
Basotii Iordaehe, 12, 56.
Basotfi Salta, 12, 57.
Bem general, 16.
Bogdan loan, 80.
Bojined Damasehin, 19.
Bolintineanu Dimitrie, 32-33. 128.
Brfinzan familie, 6.
Brinzan Dumitm, 8.
Briinzan Gheorghie, 7.
Brilnzan Grigoras, 7, 8.
BrAnzan Ionit5, 8.
Brtizn Parasehiva, 8.
Briinzan Sandu, 7.
Britnzan Toader, 8.
Brdnzan Vasile, 8.
BrAnzenestii, 8.
Bucovina, ziar 1848, 28, 29, 169.
Bueneseu Iordaehi spItar, 77.
Buhus ag5, 64.
Burghele familie, 77.
Burlan prefectul de Suceava, 67.
Bute Iuon, 83.
135
 C.
Calimaehi Alexandra vornic,
Calineiue Ion profesor, 32.
Canano loan, 45.
Canta Ilie, 45.
Canta Pintalie sardar, 40.
Canta Nicolae spatar, 64.
Cantaeuzino Alexandra, 12, 95.
Cantaenzino Constantin, 12.
Cantacuzino Costachl vist., 64.
Cantaeuzino Dimitrle, 12.
Cantaeuzino Dimitrie spatar, 76.
Cantacuzino Gheorghe, 80.
Cantaeuzino Gheorghe cneaz, 11,
54-55.
Cantaeuzino Iordachi, 6, 64.
Cantaeuzino-Pascani Alexandra, 76.
Cantaeuzino-Paseani Constantin, 78.
Cantaeuzino-Paseani Mihal, 78.
Cantemir Dimitrie, 97.
Capo d'Istria, 47-49.
Carp Constantin, 5.
Carstian Constantin, 85.
Carusso Dimitrie negustor, 78.
Carusso Iosif medic, 77.
Casimir Panaioti, 5.
Casimir Petru, 15.
Casimir Pasha, 15.
Catiehi familie, 12.
Catiehi Iordaehi, 57.
Catichi Sandulache, 57.
C.avallar baron, 41.
Cazaleu Dumitru negustor, 85.
Cazileeseu familie, 6.
Cazfieeseu Gavril, 8.
Clizaceseu Gheorghe, 8.
Cerneavsehl Mihalaehi, 42.
Ciupereoviel Leo, 123.
Clare Theodor caminar, 67-68.
Chivare Alexandra, 82.
Clement Anghelache, 57.
Clara', bucovinean, 5.
Cocolicean Ilie, 57.
136
Cogalnieean Mihai, 15, 17, 18, 23
28, 115, 127.
85. Conta Dimitrie, 15.
Costin Muteneo familie, 6.
Cracaha, familia, 6.
Craealia Zoit a, 8.
Cracaliestil, 8.
Criste Stefanachi, 85.
Crupinsehi, 12.
Crupinschi Pasha spatar, 81.
Crivat Iustin episcop, 15.
Cumbati Anastasia, 45.
Cutureseo postelnic, 109.
Cuza Alexandra, 15, 25, 120, 123
126.
Daunt arhim., 12,14, 86, 102.
Danu Salta 57.
Darma chi loan ban, 66.
Demianov Constantin, 12, 56.
Demianoviel Nieolae negustor, 79.
Diamandi eterist, 58.
Dimitrovild Ambrosia, 32, 33, 129.
Dinastru Mihalaehi calla, 83.
Dits prefect de politie, Cernauti,
31.
Dobrovolsehi-Buchenthal, 10.
Docan Nieolai, 129.
Doneici Gheorghe chminar, 79.
Doniel faneu, 81.
Dos Alexandra profesor, 82.
Dumitriu Constantin, 83.
Dumitropolis Apostolo, 78.
Ebert Antonia, 88.
Ebert Rosalia, 87.
Eekandt Rudolf tipograf, 131.
Eficibasl Dimitro eterist, 58.
Epraxia monahl, 78.
Epureanu, 15.
Epureanu Manolaehi, 119. HaMin Bogdan, 26.
Eterltii, 11. Heindl, 88.
Eterhtli lista celor trecuti In Bu- Hereseul Die staroste de GeraAnti,
covina, 58-62. 38.
Ho5tinar Gheorghe, 83.
F. Hriste Anastasi eterist, 69.
Hristodol Caso negustor, 80.
Fermaki eterist, 69-71. Hristodor Stefan negusor, 80.
.Fe,til Dumitrachi medeln., 66. Hurmuzaehi Alee'', 12, 28, 30, 31,
Fottia societfitil, 33, 130. 31, 34, 124.
Fonda' religionar ortodox, 4. Hurmuzachi Alecu cdminar, 78, 86.
Hurmuzachl Constantin, 17, l,
(i.
21-28, 32-34, 108, 110-112,
115-119, 121-123, 126-128,
130-132.
.GrAina Grigori negustor, 81.
Hurmuzaelti Doxachi, 8, 10, 14, 16,
Gardinberg (Gartenberg), general rus, 95, 100, 114.
6-7, 37, 38.
Hurmuzachi Eudoxiu, 107-108.
herghel Sandache, 12, 57.
Hurmuzaehl Eufrosina, 10.
Gherghel Todoraehi, 58. Hurmuzaehi Gheorghe, 28, 32, 33,
Gheorghio Dumitrachi, 80.
126, 129.
Gheorghiu Coast. paharnic, 85.
Gheleman loan, 58. I.
Ghlea Alecu, 12, 76.
Ghica Dimitrachi, 66, 76. Iaeobovlei Iosif, 45.
Ghica Gheorghe, 12, 76. Iacobovici Valerian, 45.
-Ghika Grigori Domn, 17. Iamandi Toma, 6.
Chica Searlat, 79. Ianovici Ion, 82.
Chitul Costachl vechil, 54. Iasinski, 89.
Gios Cara, 77.
llarion Papiu A., 32, 33, 128.
Gobdelas Dimitrie profesor, 12, 80 Ilschl boier, 74.
87, 90.
Imbault staroste de CernAuti, 7,
Gramatic Alec, 78.
38.
Gramatie Gheorghie zugrav, 82.
loan Margarit negustor, 79.
Creen Constantin vornic, 38. Ioneseu, 15.
Grecul Stavri, 82. Iordaehi eterist, 69.
Gviazdovschi Vasile, 84.
Ioseph Simian negustor, 57.
Gvlazdovsehl Ignaz, 84. Ispilanti Alexandra, 10, 11, 5,0, 51,
53.
H. Isae de Costine41i, 6.
Istrati N., 21, 22.
HabsburgII, 3. Istrati Catrina, 85.
Haman Eugenie, 32. Eton Marla, 81.
Hag! Dumitru, 82. Instill de Edessa episcop, 103.

137
 K. Musteata Aniea, 9, 92, 95.
Musteata loan, 9, 95.
Kossuth, 29. Musteatii Maria 9, 91.
Kraus Iohann prof. de muzica, Nusteata Teodor, 4, 5, 7, 8, 37, 39.-
12, 57, 80. 40-43, 46, 91, 95.
Kretulescu N. ministro, 129. Mutinceasa (Costin) Anita, 8.

Laeatel Vacile, 81. Nasim Aga ture., 83.

Lampi Kasandra, 82. Neculce Constantin 77.
Laurian Treb. A., 32, 33, 128. Neculce loan, 12, 53, 79.
Lazo Dimitrie negustor, 79. Neculec Smaranda, 54.
Lazonschi Iordaehi, 83. Nedoba Gheorghe b an ., 77.
Leon Ienachi, 57. Negri Costaehe, 15.
Leporides Gheorghe negustor, 79. Negrut Gheorghl Order, 64.
Leporitzo Lissi Nicolai negustor, Negrut Prohirita, 64.
79. Nieolai Constantin, 82.
Lepontzo Sterio negustor, 79. Nieolau Panaite frivt. gree, 81.-
Lochmann Johann larmacist, 12, 57. Nicolici loan eterist, 58.
Luis Maria, 79. Nicolaiev, 52.

Mabeipsas Joan eterist, 53. Olar Gheorghe, 82.

Malulla Anastasi maior rus, 97.
Manoli Deana, 83.
Manoli Stefan, 78.
Menu Zamfirita, 77. Papaeoste Cristodor preot, 80.
Mareoviei Anita, 82 Pascal Dochile, 82.
Mateia, Gavrila, logoft, 6 Pavlovici Gheorghi eterist, 53.
blevrocordat vornuic, 64. Pav loovici Stoic eterist, 58.
Mavrocordat Alecu, 45, 64. Pavlovsehi Vence! croitor, 83.
Mavrocordat Catinca, 76. Papazoglu Gheorghi, 12, 56.
Mavrojeni 121. Pentedeca Const ; eterist, 52, 53
Mauromati loan, 12, 56, 78. Petrino familie, 3, 4.
Meletie mitrop. bloldovei, 29, 103. Petrino Alexandra, 10.
Miclescul Constantin, 57. Petrino Angelica, 10.
Miclescul Scarlet, 12, 56. Petrino Apostolo loan, 9, 10, 12,
Mihalachi secretar, Cernauti, 39. 43' 44, 80.
Mironovici Angheli, caminar, 84. Petrino Aristea, 10.
Moldovanul, 15. Petrino Catarina, 10.
Moruzi Alexandra. 15. Petrino Dimitrie, 10.
Mustesta familia, 3, 4. Petrino Elena, 10.

138
Petrino Eufrosina, 10.
Petrino Dristodulo loan, 9, 10, 12,
40-44, 46, 56, 78.
Petrino Marla, 10.
Petrino Nieolai, 10.
Petrino Oto, 10.
Petrino Penelope, 10.
Petrinio Petra, 10.
Petroviei Anastasia,
Petroviei Dimito eterist, 58.
Petra Stefan, eterist, 58.
Pitoni Sultana, 81.
Poleovnie Gheorghi, 83.
Polihronie Moisie, 58.
Popa Dumitru, negustor, 81.
Popeseu Leo, 123.
Poponi Nieolai, 83.
Popoviei Diego eterist, 58.
Potlog Andrei, 6.
Potlog Manole, 6, 7.
Pri*sea/ Ion, 6.
R.
Raeovitd Vasile profesor, 79.
Ralet Alexandra, 9, 91, 96.
Eta let Aleeu spdtar, 79.
Ralet Catrina, 96.
Ralet Dimitrie, 96,
Ralet Elena,
96.
Raidt Maria, 96.
Ralet Teodor, 15.
Riiseanu Const., 617.
Renney Oreste 123.
Reuniunea de lepturd Cernanti, 30,
31, 122 124-5.
Rizu Lambro, 95.
Romalo 15.
Rosnovan Catrina 77.
Rosetti (Russet, Iloset)
13, 66, 77.
Rosetti Iordaehi, 5, 40, 41.
Rosetti Lasearaehe, 38, 109.
Rosetti Manolache 97.
Rosetti Marioara, 83.
Rosetti Nicola% 5, 39, 40-1,.
Rosetti Petraehl, 77.
Rosetti liddueanu, 64, 76.
Rosetti Stefan, 15, 98.
Rosetti Zoim 77.
Rosolino Cristina, 54.
Rosolino Iluxanda, 54.
10. Rumiantov general rus, 6, 37.
S.
Sadagorski vezi Gardiuberg
Sadler, 8.
Saniarea9 Aleen, 12, 77.
Sfivriseul, familie, 6.
SAviiscul $erhan, 7.
Sbiera Ion, 123 131.
Seorteseul Anastasie, 12, 57.
Mee Nleolae, 72.
Sion Gheorgihe, 15, 104. -
Sion Teodor, 15, 104.
Soefetatea pentru collard Cern'autir
30, 32, 125, 128.
Sollas Maroros, eterist, 47-49.
Soroceant Eeaterina, 85.
Stan Iordaehl polcovnic, 66.
Stall Gheorghle, !avg. grec, 82.
Sturza Costaehi, 76.
115.
Sturza Dimtirle, 13.
Sturza Grigori, 25-6.
Sturza Grigora9, 77.
Sturza Ion Sande, 101.
Sturza liihai, 77.
Sturza Mihalachi, O.
Sturza Parasehive, 6.
Stoma Sandulaehe, 12, 76, 99.
Stutterheim guvernorul Bucovinei, 87-
Sulu Mihai, 11.
Sulu Nieolai, 109.
Draeaehi
S.
5addei Tecla, 80.
apuna Andrei, 107.
139
 endrea Alexandra, 129. VasIleo Nieolai, 123.
ehmelz Bernard, 80. Venediet, egumen man. Secu, 13,
SehmerlIng, ministril, 108. 66.
Smiit, medic, 45. Veniamin, mitrop, 12, 13, 15, 73-5,
79, 86, 98.
T. Ventura Ralu, 10.
Vlad, famine, 6.
Teodori Octava, 129. Vogoridi Nieolai, 20, 25.
Teodorovici Dionisie, 84. Voleinsehl loan, 8.
Tap;lat Constantin, 82.

U.
W.

Ursaehl, familie, 6. 1Vohlgemuth, general, 29, 11.0.

Ursaehl Catrina, 6.
Ursachl Gheorghl, 6. Z.
Ursachl Vaslie, (Varlaam), 6.
Zamfir Manole, eapitan de Cotmani, 6.
V. Zielinski Ignatz, 82.
Zosin Dumitrachi, 15.
Vames Anastasi, 82. Zota Mihai, 31.
Wasilea a lui Matel, 78. Zugrat Anastasi, 82.

140
 2. NUME GEOGRAFICE
Agentla austriacii din Ia9, 67.
Austria, 3.
Bahr!nest', sat, jud. Rdauti, 5, 9, 92.
Balosestl, sat, Moldova, 99.
Barnovschi, nvanast., 5.
Basarabla, 10, 46, 64, 94.
Belgrad, oras, 58.
Rolan, sat, jud. Ceranuti, 12, 53,
79, 80.
Bosance, sat, jud. Suceava, 12, 74,
75, 79, 98.
Botosanl, oral, 9, 12, 57, 92.
Braeasa, parau, Moldova, 92.
Brbest', sat, jud. Suceava, 58.
Braila, oras, 68.
Buceeea, sat, tinut. Botosani, 5, 9, 91.
Cirjoala (ZberenI), sat, Moldova 99.
Cernauca, sat, jud. Cernauti, 8, 12,
14, 16, 78.
Cernaull, oras, 6, 9, 15, 39, 66, 73,
75-80, 89.
Cernaull judet, 5, 7, 37, 38.
Cetlitula manast., 5.
Cberson, 52.
Cornul-luncil sat, jud. Suceava, 71.
Costana, sat, jud. Suceava, 12, 57, 79
Costesti, sat jud. Storojinet, 9, 93.-
CostInesti, sat, 6.
Crasna, sat, jud. Radauti, 64, 74.
Crimea, 50, 52.
Cozia inanast., 69.
II.
Dorohol, oral, 12, 57, 58.
Draelnet, sat, jud. Cernauti, 4, 9, 93
Forum Nobillum din Cernauti (Tribu-
nalul nobililor), 66.
Galata, manast., 5.
Golitta, 3.
Hellespont, 50.
lanIna, oras, Grecia, 58.
Iasi, oral, 3, 9, 12, 46, 54, 68, 99'.
Iasi, judet, 7.
lerusallm, patriarhie, 4.
Ionliseni, sat, Moldova, 56.
14}

-Lemberg, oras, 5, 89.
Macedonia, 4.
Mamornita, sat, jud. Gen-1411/i, 88.
Manzlitesti, sat, jud. Iasi, 7.
Moldova, tara, 3, 4, 67, 75, 94.
Neamt, oras, 70.
Nicsani, sat, Moldova, 9, 91.
Ocna, sat, jud. Cernuti, 76.
Odesa, oras, 48, 50, 52, 57.
P.
Polarota mnst., 4.
R.
Illidliuti, oras, 57, 80.
Brulfiuti, episcopie, 6.
Bohozna, sat, jud. Cernuti, 6, 7,
38, 93.
Rujnita, sat. jud. Blti, 10.
Rusia, 52.
S.
Sadagura, trg, jud. Cernuti, 6, 9,
37, 78-79, 91, 93.
Slirbia, tar, 58.
.Secu, mnst, 65, 66, 69.
SIbilu, oras, 110.
Sirete, oras, 12, 57, 58, 78.
Slatina, mnst., 71.
142
Storojinet, oras, 12, 57.
Sueeava, oras, 12, 78, 80, 82.
Sueeava, prefecturg, 98, 103.
endrIeenl, sat, jud. Dorohoi, 12, 57.
5erliutl, slobozi, jud. Cernuti, 8.
T.
Taganrog, 52.
Titrgoviste, oras, 11.
Teisoara, sat. jud. Botosani, 5, 9, 92.
Telsoara, parau, Moldova, 92.
Tesalia, tar, 58.
Toporlitgl, sat, jud. CernAuji, 4, 9,
79, 93.
Tristiana, sat, jud. Cernuti, 4, 9, 93,
Turin, sat, jud. Cernuti, 80.
V.
Valeva, sat, jud. Cernuti, 79.
Varsovia, oras, 8.9
Vaschuti pe Cermus, sat, jud. Cer-
Miuti, 5, 9, 10, 12, 40, 44, 46, 80.
Vasehuti pe Sirete, sat, jud. Rlluti
4, 9, 92.
Viena, oras 3.
Viena, universitate, 17.
Viadnie, sat, jud. las, 46.
Voleinet, sat, jud. Rduti, 4, 9,92.
Voloca pe Ceremus sat, jud. Storo-
jinet, 9. 40.
IV.
Wallachey, 51.
Z.
Zadubriuca, sat, jud. CernAuti, 5
40, 93.
Zvineace, sat, jud. Cernruiti, 8
 CUPRINSUL
Pagina
FamlIllie Mustea(rt I Petrino 3-10
Izolarea Bucovinei de restul Moldovei, 3. Teodor Musteata in
Moldova, 4. Teodor Musteata trece In Bucovina, 5. Tovarasia
pentru eumpararea mosiilor boeresti din Moldova, 5. Trecutul
mosiei Rohozna, 6. Inceputul targului Sadagura, 6. T. Mus-
teata se aseaza In Sadagura, 7. Pravdlia de coloniale din Iasi
a fratilor Hristodor si Apostolo Petrino, 9. Fratii Petrino
cumpara mosia Vascauti din Bucovina, 10.
RefuglaIi moldovenl dela null 1821 $l 1848 10-17
Ipsilanti, 10. Cneazul Gheorghe Cantacuzino, 11, Jafurile Ete-
ristilor si ale Turcilor, 11. Boerii moldoveni se refugiaza in
Bucovina, 12. Primirea amicala din partea Romanilor din
Bucovina, 14. Guvernul Bucovinei invita pe refugiati s'a Ora-
seasca Bucovina, 14. Refugiatii moldoveni dela anul 1848, 15.
Multi din ei petrec la Cernauca lui Doxachi Hurmuzachi 16.
S. Constantin Hurmuzaehl 17-27
C. Hurmuzachi trece In Moldova, 17. Comitetul Unirii, 18. C
Hurmuzachi face propaganda politic, 19. Pasivitatea politica a
Unionistilor, 21. C. Hurmuzachi, seful biroului de corespon-
dent, 21. N. Istrati, 21-22. C. Hurmuzachi membru al Di-
vanului ad-hoc al Moldovei, 23. C. H. documenteazd Indrep-
tatirea dorintelor Moldovei formulate de M. Cogalniceanu, 23.
C. H. raportor al chestiilor generale, 24. C. H. sprijineste can-
didatura printului Grigorie Sturza, 25. Hajdau si Alecsandri
critica pe C. H., 26-27.
4. Electo btnefilefitoare 27-34
Ziarul Bucovina, 28. Alecu Hurmuzachi cauta corespondenti
30. Reuniunea de leptura, 30. Constituirea ei, 31. So-
cietatea pentru cultura, 32. Cursul de istorie nationala, 33.
Foaie societatil pentru cultura, 33.

143
 ANEXE.
Pagina
1796, 151XI. Uricul trgului Sadagura 32
1798, 24/111Teodor Musteatti, cumprAnd mosiile fondului
religios situate In Moldova, prirneste ca amanet dela
Nicolae i Iordache Ruset mosiile Vascauti 5i Zadubriuca, asl-
gurAnd astfel statul austriac de banii ce-i mai datoreste . . 39
1808 301V. Teodor MusteatA vinde lui Hristache loan Pe-
trino mosia VascAuti pe Ceremu5 5i 1/4 de Voloca . . . . 40.
1808, 1/VI. Fratii Hristodulo 5i Apostolo Petrino se inteleg,
ca la pravAlia din Iasi ce o poartii In comun, Hristodulo sA
participe cu 2/3, lar Apostolo Cu 1/3 din cheltueli i venit,
lar mosia VascAuti pe Ceremu5 ce se va cumpAra s'o stpA-
neascA Hristodulo, obligAndu-se a despAgubi pe fratele sAu
cu o treime din pretul mo5iei
1814, 24/XI. Fratii Hristodor i Apostol Petrino desfiinteazA
toviirA5ia. Hristodor ramane stApAnul mo5iel VascAuti pe Cer.,
iar Apostol stApnul pravliei din la5i, pe care Ora acuma
au purtat-o in comun 44
1816, 12/111. Se incheie o Intelegere fare fratii Hristodor si
Apostol Petrino. Apostol primeste mosia VascAutii pe Cere-
mus, lar Hristodor mosiile Vladnic 5i Urechestii din Mol-
dova oi mosiile din Basarabia 46
1821, 9/II. Green' Maroros Sollas cAtr secretarul contelui
Capo d'Istria. RoagA sA i se permitii a intra in corespondentii
directit cu Capo d'Istria. 47
1821 9/11. Grecul Maroros Sollas ciitra contele Capo d'Istria
RoagA sA i se trimita bani pentru a putea pleca la Petersburg,
avand a face comunicAri importante 49
1821, primAvara. Un necunoscut &aril' A. Ipsilanti. Face co-
municAri asupra entuziasmului care a cupiins pe Grecii de la
Odessa 5a
1821, primavara. Un necunoscut cAtrA A. Ipsilanti. Comu-
nic ce rezultate a dat propaganda militar fAcutii intre Grecii
din Rusia 51
1821, 51IV. Alexandru Ipsilanti trimite in Moldova pe C
Pendedeca 52
1821, Aprilie. Const. Pendedeca trimite in Moldova pe loan
Mabeipas pentru a organiza armata eteristii
1821, 12/IV. Domeniul Boian comunicA Administratiei din Cer-
nAuti lista persoanelor din Aloldova refugiate In Bucovina . 53
1821, 19/V. Gh. Cantacuzino comunica populatiei Moldovei
cA a reaprut cu armata sa pentru a asigura avutul . . . . 54

144
 Pagina
1821, 19/V. - Gh. Cantacuzino comunicg guvernului din Mol-
dova cg a reapgrut pentru a asigura linistea 55
1821 29/V. - Lista persoanelor refugiate din Moldova, aflg-
toare in Tereblecea 56
1821, 15/VI. - Lista persoanelor care din cauza turburgrilor din
Moldova s'au refugiat In Bucovina pe la pichetul Singuti In
zilele de 1-12 lunie 1821 56
1821, 10/VIII. - Lista eteristilor refugiati In Bucovina pe la pi-
chetul Dornei In zilele de 31/VII-1/VIII 1821 58
1821, 18/IX. - Un numgr de boieri moldoveni se piing prefectului
de Suceava cA la hotarul Bucovinei se vdnd pe un pret de
nimic lucrurile lor furate de rAufAcgtori 62
1821, 20/IX. - Administratia Bucovinei elibereazg boerului din
Basarabia Gheorghi Negrut. permisul de petrecere In Bucovina
pe timp de cloud luni 64
1821, 7/X. - CAtiva boeri moldoveni roagg ca eteristii afliitori
In Bucovina sg fie interogati pentru a se sti cine i-a lndemnat
a ocupa mAngstirea Secu 65
1821, 23/X. - Vornicul Dracachi Roset cgtrg Agentia austriacg
din Iasi. Roagg ca egumenul mgngstirii Secu, Venedict, sA fie
oprit la Cernguti pentru a da socotealg asupra juvaerelor pre-
date lui 66
1821, 30/X. - Cgminarul Tudorachi Ciure informeazg pe comi-
sarul austriac dela Suceava Burlan asupra situallei militare
din Moldova 67
1821, Octomvrie. - Eteristul Hriste Anastasi comunicg in ce f el
a fost asediatg de Turci mAngstirea Secu 69
1822, 20/III.- Lista scrisordor, adresate refugiatilor moldoveni,
confiscate la cetAteanul moldovean Nicolae Sica 72
1822, 17/IX.- Consistoriul ortodox din Bucovina cAtrA Admi-
nistratia Bucovinei. Roagg sA i se permitg a ggzdui In casele
episcopale dela Cernguti pe mitropolitul Moldovei Veniamin 73
1822, 25/XI.- Arhimandritul Isaia Balosescul cAtrA Admini-
stratia Bucovinei. ComunicA cg mitropolitul Moldovei a vizitat
mAngstirile din Bucovinai 74
1822, 171XII.- Mitropolitul Veniamin cAtrg Administratia Bu-
covinei. Roagg sA i se permitg a mai rgingnea o lung In Bu-
covina 75
1823, 2/II.- Lista boierilor moldoveni refugitai In Bucovina
cu indicarea localitAtilor unde s'au asezat 76
1823 9/11. - Guvernorul Bucovinei Stutterheim invitg pe mi-
tropolitul Veniamin sg se inapoieze In Moldova sau et' piece
In interiorul Austriei 86

10 145
 Pagina
1823, 6/V.. Directorul scolii centrale dela Iasi Dimitrie Gob-
delas cab% Guberniul din Lemberg. Cere urmarirea i pedep-
sirea sotiei sale Rosalia care 1-a parasit 87
1825, 19/IX. Testamentul lui Teodor Musteat 91
1825 19/XI. Lista persoanelor care au sosit in Sadagura ve-
nind din Moldova impreund cu doamna Maria Ralet . . . 96
1825, 20/XL Marele Vornic Stefan Rosetti catra imparatul
austriac. Solicita' cetatenia austriaca 96
1826, 27/I. Mitropolitul Moldovei Veniamin roaga s i se In-
gaduie a mai riimane in Bucovina 98
1826, 26/1V. Sandulache Sturza, fiind fugar la Cernuti, co-
munica log. &A va trimite vechil cu scrisorile trebuitoare la
cercetarea ce se va face pentru mosia Zbereni (Crjoaia) . . . 99
1827, 21X1. loan Sandu Sturdza, considerand marile merite
nationale ce si le-a castigat Doxachi Hurmuzachi, confera
acestuia rangul de vel aga." 100
1828, 14/V. Arhimandritul Daniil multumeste Administratiei
Bucovinei pentru tratamentul uman, care i s'a acordat In
timpul petrecerei sale In Bucovina 101
1848, 30/111. Autorrtatile militare cat% Administratia Buco-
vinei. Comunica ea au permis refugiatilor moldoveni intrarea
In Bucovina 102
1848, 13/IX. Ep. lustin de Edessa roaga Administratia Buco-
vinei sa-i permita a petrece in Bucovina 103
1848, 24/XI Refugiatii moldoveni Ggeorghe Bals, Teodor si
Gheorghe Sion primesc pasapoartele vizate pentru Franta . . 104
1849, 21/VI. Un corespondent din Cernauti comunica In ce fel
a fost tratat de autoritatile rusesti Gheorghe Barit . . . . 105
1849, 20/VII. Ep. Saguna roag pe comisarul Bach sa ocro-
teasca poporul roman din Ardeal 107
1850, 10/III. Cancelarul austriac Schmerling catr Guvernorul
Bucovinei. Roaga s caute pe Eudoxiu Hurmuzachi care a Jost
numit membru al Comisiei insarcinata cu traducerea In ro-
maneste a legilor austriace 107
1850, 3/IV. C. Hurmuzachi este numit membru al Comisei
invtaturilor publice 108
1850, 26/1X. Guv. Ardealului, gen. Wohlgemuth, roaga Ad-
ministratia Bucovinei s controleze scrisulu ziarului Bu-
covina" 109
1852, 9/II. C. Hurmuzachi este numit membru al Comisiei
legislative
1853, 6/VI.Diploma de avocat a lui C. Hurmuzachi eliberata
de guvernul Moldovei 111

146
 Pagina
1855, 28/IV. Domnul Moldovei cordera lui C. Hurmuzachi
rangul de vomic 113
1856, 26/111. Domnul Grigore A. Ghica cordera lui Doxachi
Hurmuzachi rangul de vornic 114
1856, 1/IV. C. Hurmuzachi este numit membru al Comisiei
juridice 115
1856, Aprilie. C. Hurmuzachi prrmeste calitatea de cetatean
al principatului Moldovei 116
1859, 8/11I. C. Hurmuzachi este numit Ministru de Justitie al
al Moldovei 119
1861, 18/1. C. Hurmuzachi este numit Ministru de Justitie al
Moldovei 120
1861, 23/IV. C. Hurmuzachi este numit Ministru de imante
ad-interim al Moldovei 121
1861, 4/V. Domnul Cuza multumeste lui C. Hurmuzachi pen-
tru serviciile aduse 121
1862, 1/I. Un numar de intelectuali romani comunica Admi-
nistratiei Bucovinei ca s'a format un comitet provizor pentru
infiintarea unei Reuniuni de lectura 122
1862, 13/1. Domnul Cuza catra C. Hurmuzachi. Ii doreste in-
s'anatosare grabnica 123
1862, 27/III. Sturdza cara C. Hurmuzachi. Regreta absenta
lui dela constituirea corpurilor legiuitoare 123
1862, 2/V. Alex. Hurmuzachi comunica Administratiei Buco-
vinei ea' comitetul Reuniunit de lectura s'a constituit . . . 124
1862, 3/V1. Alex. Hurmuzachi trimite administratiei Buco-
vinei statutele Reuniunei de lectura 124
1863, 1/VI. Gh. Hurmuzachr comunica administratiei Buc
ca comitetul Reuniunii de lectura s'a constituit pentru anul
1864 125
1863, 3/171. Gh. Hurmuzachi roaga incuviintarea pentru
schimbarea denurnirii Reuniunii de lectura In Sotietatea
bucovineana pentru literatura si cultura poporului minan" 125
1864, 10/XII. Domul Cuza catre C. Hurmuzachi II numeste
senator 126
1864, 10XII. Ministrul presedinte M. CoganlIceanu catre C
Hurmuzachi. Ii comunica, coa a fost numit senator si Il maga
sa se prezinte la Bucm esti In ziva deschiderli senatului. . . 127
1864, 22/XII. Ministrul presedinte M. Cogalniceanu catea' C.
Hurmuzachi. li comunica ca Senatul 1-a ales In absenta vice-
presedinte al sau 127
,67. 1864, 23/X11. Domnul Cuza cata C. Hurmuzache Ii comu-
nica s1-1 felicita ca a fost ales vicepresedmte al Senatului . . 128

147
 Pagina
1865, 1/H. Gh. Hurmuzachi comunicA Administratiei Buco-
vina' cA au fost alesi membrii onorari ai SocietAtii pentru
culturA" mai multi cetAteni ai RomAniei 12&
1865, 17/V. Ministrul N. Cretulescu cAtrA C. Hurmuzachi. Ii
comunicA, cA a fost numit membru al comisiei de examen al
avocatilor din Iasi 129
1865, 12/XII. Un numAr de alegAtori din colegiul marilor pro-
prietari comunicA lui C. Hurmuzachi cA 1-au ales reprezentant
al lor in Corpurile legiuitoare 130
1866, 25/X. Ion G. Sbiera comunicA Administratiei Buc.
cA a luat in seamA redactia Foii societAtii" 130
1868, 5/XI. Gen. Nicolae Golescu cAtrA C. Hurmuzachi li co-
municA, cA a fost numit prim preseclinte al Curtei de Casatie
din Bucuresti 131
73-. 1868, 10/XI. Ministrul Arion cAtrd G. Hurmuzachi. Il roagA
BA vie In tarA pentru a lua in primire postul de prixn
presedinte al Curtii de Casatie 132_

01,10TE04

- MUNICIPIULUI -

cuRE*1`

148