ly SITUAREA PROBLEMELOR... Ayaryinind unuia dintre cole mai complexe domenii de ac— ‘tivitate, problemele urbanismlui (Sncepiad eu densitatea de u- ‘ilizare a golului, pink la fenomencle sociale si peihice care influenjeasi viaga urbanii) sint astiisi ta discuyia unui numir “tot nai mare de oameni, specialigti sau au, cu tofii Sins preo— oupayd de rispunierile ce le revin, privind constructia urbani prezent& 9i de vitor, In cadral transformirilor care caracteri~ zeazi ovolutia sccietitii umane, unul dintre mijloscele prin ca~ : Fe acest proces se Ranifesti, este i schimbarea cantitativi 9i calitativi « mdiului de via} $1, implicit, a modulni de, vias Orasul, apartine ambelor docenii de ‘manifestares IN CONTEXR GENERAL ‘DS IA CANTIGATE SPRE CALTTATE Ga preceupare @ studiulut urbanistic, oagul resulta din necesitates satisfacerii nevoilor materiale gi a derintelor spirituale ale societafii, in cadral diferitelor trepte ale dez- voltirii sale istotice, Mecare epect istorieli a elaborat metode do amenajare urbanisticd 91 sisteme care si raspundi oft mai de~ plin destisuririt viefii biologice, economice si sociale. In évolutia activitiifit urbunistice, principiile ouprinse Sn Carta de la Athena au constituit punctul de plecare pentru il AL Buea i ilodutliri ultericare "moderne", generind realiziiri urvanistice im portante, care se Snscriu in efortul de reconstructie a localiti= yilor 91 @ echiparentului de dotare, in reconstructia nureroase- lor centre de rage, adaptiridu-le condifiilor vietii contempors— ne, toate acestea recultind din neceaitatés de a face faji expan siunii domografice gi conceatririi urbane a populatiei (Zenomn care indeosebi prin aspectul su necontrolat genereazi astiisi o Sngrijorare cresoindi pentru viitoral oragelor). Bxtinderea necon-| trolat a orasului duce 1a un dezechilibra urban, generind difi- cultafi funcfionale simaii deosebiri calitative dintz-o parte in alta a teritoriului. Se impune, deoi, inl&turares acestor dificul— ‘Api prin coordonarea procesului de dézvoltare a oragului, prin abordarea complex a problematieii urbane in vederea detoruind- -Pii unui eadra de viata urban capabil si cuprindi fn condifii optine totalitatea proceselor de trai ei de productie ale colec— tivitayit urbune, Este necesar si se constituse o conceptie uni— tard $i obiectiva a oragului ca formé de egezare fn teritorin a populatiei. Tn acest sens, CUM PUTA DEFINI ORAGUL IN CONTEYPORANET— TATE 7 Igi pastreaz% el un rol determinant ca medin de existent 8 socketatsi umane ? Care sint principalele probleme pe care le pune prezenfa sa in teritoriu ? Inorarea de fap Sel propane si sintetizece un rispuns privind aceasti probluad. SS Uraind progresului general al sooietatii, orugal in tota= Litatea sa apare oa o decantare @ resultatelor materiale 91 spi- rituale ale existentei, utilisind prin accasta viata loouitert- lor fn fntreaga sa complexitate, intro intreagi succesiune de generaiii. Uodernizeree urband oa mijloo de supravietuire a o- ragulii, resulta getfel ca un proces necesar gi continu de rea~ . daptare 1a cerinfe noi, ca un proces o&ruia fenomenul urban i se supune fireso revelind o formi urbana $n cortinnd modificare. De~ si fn éxistenya oragului, se acuzi ideca uni nou stil interna fional in arhateoturé ~ ca gi in urbaniem ~ (Foul Rudolph tncear- 0 chiar 0 dofanire a acestula) no‘ sint pufint' acei care, pornind do 1a om gi mediu (scop si conditie), conatata’o angsjare spre personalitates local oi ierazhicl a constructiel urbane. Fami—————————————— Lia, loouitorii unni cartier sa oras, wi unel repium, sat od unei pari conctatuie colectivittipi dizenite, mu nunai numeric, ef pi prin proprictufile lor vuriabile, aupuse unor legi pro- priiy sfnb unit} care pretind o tntorprebare erhitectural-ar~ panisticd diferitt, o interpretare in care traditia m poate £1 negiijata, Considorind traditia $1 oreatia dropt polit uneia fin oontradictiile lumii moderne, Kenzo Tange Geolara tno in 90: oumas aceia care privese sore viitor pot £4 constiontd ‘c& tradspia exista pi of este vie (...) sarcina cea mai impor Saruiat tx Pavoaren viitoraiui®. Tnelusind ooncomitent traaspia Pinevepia, evelafia urban pine fi atonzla moastrl, astlial mai malt ca oriefnd, problesa formei urbane: ee Dar probiona forael urbane pa poate 1 surprinsé fn sine,| agtfol tustt cnadisa mantfoeticiior Zenonenutut urban ma poate | 8 noglijeze CARACTERUL DIALSOTIC AL, FORMET URRANE. ST DIFEREN- (JTEKEA GPAJTATA, ajungindu-se 1a Sntrebanent exist o erinli a formes urbane’? Pe aceasté linto, lucrarea de fay tinde spre © anslizs precisi, fa adinciie, a existontot urbane, upd 1985, realisirile axhitecturit si wrbaniomaint aon | iat sint determinate in prim rind cantitabiv, Tn Buropa de~ Vastatl trebuia si se rezolve repede necesitiétile resultate din Aistrugerile rizboiului: Astfol, corinjele, exprinate a numir, imp gi coat au constituit oriteriul real i primordial impus efortulud constractiv, Problomole cantitative, remultate din necesitati sotualo, mu sint nici astéal pe deplin tezolvate, prod Seoul dozvoltérii cantitative i calitative rapide a omenirii dnfluenjind $n primal rind asupra acestora, Totusi, tzeeind 30 ' Go ani de 1a eveninontele tragice ale rizboiului, situajia este 5 alta, Oriteriul-calitativ se impune treptot, trecind de 1a a~ precieres rozolvirii func}ionaie 24 sprecierea imaginii obji~ ute, tinsind apol apre 0 epreciere integratii 4 oadrului do viaga artificial 9 natural. Tn majoritetes cazurilor, urbanismul presentului este aa profua ol spiritului rafionalist oare tinde a instaura ort~ unde 0 simpli ofdine rajionali, Rayionslismul, dabind oa ten @inté din perioada antebolicl, contim astfel ei~si impunit“sensul axeativ pe care-1 prosinbit aosastS tending, sa tranas formst in formlii, in acadeitisa", Tonal acesta este mobivl pen= ‘wen care obiectivele principale ale axhitecturii si urbanismint ~ se orienteasii astiizi pe un drum care nn admite rationaliamal ex- elustv; dar nici eclectioml (teorebic sau practic), solicitind © fnfelegero mai profundii a valorilor umane de basi, Ti prim vind, trebuie cumoscute in a@fncime necesitiitile osontiale ale existented umand, oml Ziind principala nosstri wiitate de msurd, "Dafa albinelor din ideile catenilor gi acesta va £1 aftr gitul cevifilor milenere”. Comparing cetatea albinelor cx ostatea oaenilor, Joun Fourastié a cuprins in aceste cuvinte mai milt de eit © simpli relevare a calitatilor 91 defestelor unane; a cu- pring Sustisi evenfa evolutiet aodalai de viabX aman gi, implicit, @ evolufiel oragului oa mediu de via}. Om, prin canostintele sale in conbinuu progres, este fntr-o continu cilutare a mediu— lai de via} care~i coavine, Cragnl na este mmai un simpla ca ara doterminat fisic, sl remulti dintr-o tntreagé comlexttate de clemente materiale 51 insteriale, toate inlunjuite tntr-o structuri ce devine ‘din oe in ce mal complicati, o structurt a cure’ evolujie fn sénsul transformirii of coerente, cate 1a or= inca zilei. eee In condifiite in care ne strdduim a atipini o astfel de structuri, se impunea cunoasteres 64 profunds. Se impune, im primal rind, A LYEIEGR OB BSTE ACHEA 0 STRUCTURA URBANA, ca ve sint deverminentele ei oa stare de Gooziune a oragului si cum ente oa imlicatt fn dexwoltarea urban Iucrarea de fati fn eearcé un demers in acest sens. “actiunes progresului goneralisat — spunea on oftiva ani in ura arhitectul frances G.Candilis, a ridiotriid materia: le a nivelului de trai provoack relatii fn len} fn comparti- Bentul necesitipilor umane", Este de necoutestat astiid faptul ol necesitafile omlui contemporan devin moren mai niimeroase, Giversitates func}iuntlor societi}ii sporind gi determinind aparifia unor programe gl comensi go¢iale nemaiintfinite, sint necesare din ce in co mi multe industri gi lecuinte, centre de orgunizure, locuri de odihni si recrea}le, instituyid pent tra nviiyimint, cultur si stiniitates trebuic realizate orage noi ‘gi remodelate cele existente, Domtnanti este constructia 94 caracter do Masi. Otienirea este din e¢ in ce mai malt oonfounbab’ ou nocesitutes reulizirli unui uria; program de con- steaspit fubr-un tap relativ court, acest opt detersinind on— trencrea unor considerabile mijloace materiale, gi alitari de scessen a unui fnseanat potential usan, Sigur cf acuitatea a- cestor aspecte, condifiile si posibilitipile de resolvare va~ piseN ae 1a o fark 1a alta gi depind de condifiile social-eco- noice in cure ge dezvoltt societates respectivi. IW Wheat dadri We" preoekysxS pentra Cele nai direrite | probleme ce apar fn constructia urban si fn ruport cu nous po- pifie profeaionalé a arhitectului (pozitie pe care i-e aA im pligarea sa in profunsimes aotivivatis as sistecatizare ty totedati, extinderea sferei problenelor po core trebute si le cunoasci si a mijloacelor pe care urmeazd a le utiliza) cunoa— (grorea 22 inde 2 se constitui troptat intro concepfie unttard Si profundi privind mediul construst; © concepyie capabilé a Grienta capacitates creatoare @ arhitectulni ma spre atit do obignuital "aga aii bine", of spro mai fermi] “aga trobuie of asa cate bine"s 0 conceptie care sk ajute pe cel ce se ocupd @o problesele desvoltdrii urbane $n a judeoa fiecsre problemi bu fn aine, ci in complexitates fn care ea se situessi, pitrun- aind $n aceast& complexitate oricit de mult este posibil; © con cepfie care si asigure valabilitetea tn timp si qpafin a deci~ aiei, Desigur ok 0 atare concepyie, m poate fi dacit resultatal | acumslirii treptate 9i a prelucriirii treptate a exyeriente. ‘Se dovedeste @ £3 necesar entra Zonmarea unot atari com] cop}ii 0 INFELROSRS LOGICA DIAIZCPIOA A EXIRTEVEST ORARUDUE S1 4A MANEFSSDARIT FORUSI UBSANE, TN RAPOR? OU CARE CONCEPIUL DB SERUOTURA URBANA BGPE DETERMINAIN, Deschizind pe accasté Linte fo abordare materialist~dialecticé complezi a cragului, 1ucrerea de faya igi propune sd aduc’ o contribuyic 4n descifrarea rela~ Giiloe dintee comonentele nor planurt diferite ale constituted pi existontoi organismlui urban gi; de asezenna, 2n precizanee censulat unoré Gintze categoriile urbane utilisate in-teoria #1 practica urbanistici AGA‘ Il. ORASUL CA SISTEM intseaga dezvoltars, transforsare ealitativi a sociott- ¥4d la nivelul mero~ gi microstructurilor, este totdoauna resulta- Sul Lupted contrariilor, dvoarecs in mod dialectic nu se poste concepe o stare ideals a reslitiyii Lipsitd de contradictid. In eadrul existented’ tane"ii terstorin, unul dintre prineipalole contlicte cate col ce situeas oresul de o yarte $4 satul do cea Use parte, conflict care impune totodabi po planul ideilor divi- area cannilor im rarort cu atractia spre urban sau spre rural, fept care a dus in prinul rind la o lupsi a coveeptiilor (nolip- sind eupiretii utopice 51 teorii consorvatonre) 51 mult wad tim wiu Le atiméri concrete d2 o parte side alta. _ Sint tot mai mulfi cod care tréind din obignuintl sau volintar in nedivl mural vor si beneficieze §1 de avantajele civi- Lizefied urbane, aupé cum sint tot mal multi g4 ocd cara trina de mult tinp fn aeaiul urban vor ai dezvolte un contact wad strins ea vone do valoaio alo mediului rural. Dar 2n acslagi tiup, 94 uediul urban 94 col mural so wodificl, evoluind, aga cum dovedes- te realivatea, citre o apripinzes Ia ce sens Sask ? Gele mai interesante incerciri de dofinire a statutulud oragulud privese acsasti probloné in report cu nodul da coupare in puoduc}ia al locslnicilor, acestnod de ocupara in produotie f4ind de cole mai multe ori analizat unilateral. Apar tred puncte de vedere + QQ) In vapors cut ipul ae ocupetia Profesionel& cureferire 1a colo douk ocupapid fun Grawatale gi anume ¢ profesiuni agraro, saa prove siuni induataiale apreciindy-co in ecest fel ci 0 loculitate poate fi consideratieer oxag stuict ofnd ova mal saxo parte a populajied iedimotive cate ; | BEATE Giepete cactus Gat at oui ae pees, Xazinum adaio pentru popula}ie ocupatd fa agsioultuat léuindn-oo 1 intre 15-25%. Luind [> considerajie un asominea’mod de defipire a crapuint, eo ponte puns tntrebarea cam pot f4 couetdarate agole TocaldtApd cara, prozontind colstapd ongonsett, ou totugt » poz layde care fn mare parts este ocupatii in agriculturl.? Mai mult, cum poate £1 considerat, apre oxnplu, aga-ninttul, "egronores™ 30 care {1 inbfinin fn teoria oensetiteralut soviatio Gradev, teria | care se sprijind po idea constituiris in teritorin a uA xotole do loceaitga cu caracter industriel sou agrar 7 trebuin tne ais! siotoat Zapial of, in comoeyipld int ralet pn Rada, Engl soxhm. | Ge un erap avind acolagi sisten é activitate on {utzon eat din timpul nostxu, ct de un orag pe care ol il conceps ca sprijinin— duce pe on mod da prodsc}te avansat, of caracter induetictal chiar, numai c& acest mod de productie se desfiscari nu tn uzind, nu pe santier, of in teritorivl agricol. (2) Ta report od 19.802 fhe axe. se Aes lexsoaed actdvitaten prisetpais alo cnitorilor, ds data aceasta existind tendinja da a defini o loca~ | 2itate ca ovag,nimad 3m cant tn cans achivitatva lecultorttox se dostUsoart fn interioral localiti}ii iesprotive. Astfol, J.Bames 5% P-Deffontaines zelinin qoost,sons,un singuz olemnt in definirea oresului 64 anime t “Qragul existi ori do efte ort najoritatea locudtorilor Spi utilizazi cea mai mare parte a tim pulni in interior aglomora}iei". Der este de obesrvat aptul c& 0 asononea definiyie, desi ar putea sé pard interesanti prin. ' ‘trun aspect pe care.ea 11 procisast Ga mod ds existonfi umani, tu poate fi sufdeionti, droarece s-ar putea puno atunod fntrebe~ yea t 39 so intiimplA cu acxis orega-satelit din care o maza par i te a'populajied migreasd silnic. spre locurile do munck situate : Jn afar ; gi acoasta mu esta o situatie intimpliteare ¢,, In seamni cf nn avom de a face cu'orage 7 (G) in report cudiversitatea coupe 4421ox, inplicind aici profesiuni legate de 0 produc}io in dustrisld sau negteyustreascd, ds o producti de bazi-san auxi- \ Liar, dao muncé munuali sai intelectualé. Bsts ins posibil, fn acest sins, sk considenin orag, 0 locslitate 4 climed: popula fie activi ouprindo o ganii mai args do ccupoyil, situa}ia rexul. tetk din cirectirul sooto-profasionsl ait agror-ininstrial anna IEEE amemmeieeee e <3- faullitlor, localivatea fiind wicini ou un orag important In zonk? Carcetiltvorul griman Ratzel, ooupintn-ce Sno ao La eciz situl socolulud e2 Ci-lea do ©: interpretare, din punct do vedore geografic, toritoriel, a orapului, dafinagta ovagul (Zncozoind 0 grupare a acostor troi consideronte 1a un loc)_prin ered orisie durisf)o anniv formk da ectivitata profesional, opunind aied aotivitatea adninistrativé 1 comzeiie Lib Sm deosobi cu ove Anduststald pontruck fn acca yextcadtl, o Sept, dezvoltama industried ae abia dra intyiatil yf ou doveniso tun factor atit da evident, opus deci acvasti activiinte actiri~ wiysi agrare’j2)o concentrare a locuitort 10 5, opuntnd 4n #010 acosta deci aglomnarea wat nultor Sndi~ vizi po 0 sopratay’ do teen, recultind ce aie! o éoasitate nei nare Gn toritorind oragulud fa conperajie ou texttovint Snconjustt tor ;3)un namir ainia de loouitori-pe \ cane 01 $1 proctza 1a oftze de 2.000. ° Sigur ch este vorba atet da 0 dosiat}ie ceva mal couplets cscit cele yo cer? 1s. prozenten ‘ial acu, dest g1 acoasil detintyse o dnouticinntd, datoritt top. fwlod of ma surprinds Satztege complexitate a feytulud urban gi pentmiell nu putea ti 0 goporelisare absoluth a situeyisi exisroo astie2, ca unléoubzeeseaple)so citeest losalitatea Baxlovea ain Tealia cam are o populofie Ge 64.000 de losiitort, atatze care mai ult 49 40.000 sint Iucrévori agricolt, tment, angi ‘ este totus o lobalitate urbuni, dotatl coxespuasitor uncd co tivitu}t uend ds 0 asonenta propoxste. Confom Gazintyied Ii Rateo2, o asenonea localitate ma er fi putut ef fie cuysinsi ta infertorul catogonted de ores. Acest exupla care au zeflectt 0 stapld excepto, subliniasl moositatea unor efutiit suplinenta- ze privind objinerea unoi definif{i mai complete a ozagniui- Bato Snck da ropiout aied faptul ok o definize postbi- 1 a omeguiud date movsar ak porurascl de 1a caxscteristict le : Lud interioare, chiar dack astiz4 ox mei puton conceps va ores : dodSt numai pain prisne oxistented sale fntmun toxitocin mult nef loxg'; c& este nicosar sk se fink soann do 0 anumith dizeren- fleze intern a 1ui. Dosim clerificd nofiuma de oras, dafini- fille caze Sacvared acest 1uera, ummind usd dintze cole trod Ponete de vedoxe, peezinti un inteme dcossbit prin faptul o& nofdunta de ores este legatd, na categorie, dar totus intr-un fol sutiodent do clar, de ‘nodul de oxistonfa al locuitoztlor din’