= CARPATCEMENT . HEIDELBERGCEMENTGroup AUTOBAHN : “AUTOSTRADA SUPREMA” Autobahn (reteaua de autostréz federale din Germania denumits oficial ‘Bundesautobahn), avand pnd la 4 benzi pe sens, masoaré 12.174 Km (statstice 2005). Denumita si ,autostrada suprema” de cétre Impatimiti tehniai sau .drumul spre Ninvana” de cétre vitezomani, Autobahn reprezints © culme a progresulu infrastructuri de transport si un simbot al lucrului bine facut de prima dats {In Germania, istoria drumurilor de mare viteza incepe in 1912 cand s-au ddemarat luca la 0 pist8 special destinata incercérii masinilor de curse In 1913 se incepe executarea primei sosele din beton in sudul fai, cu 0 lungime de 19 Km. Prima sectiune a Autobahn (Cologne-Bonn de ~30Km) 2 fost inceputa in 1929 si finalizata In 1932, int-o perioada extrem de grea din punct de vedere economic pentru tar. Vitorul cancelar Konrad ‘Adenauer, pe atunci primarullocalitti Cologne, a proclamat cu ocazia inaugurSri: “Asa vor arta drumurievitoruluil™ Inaugurat in 1935, foarte cunoscut este s tronsonul de aliniament Frankfurt ~ Darmstadt (~22Km) intrucat acolo echipele ‘Mercedes-Benz si Auto-Union au doborét multe recorduri de vteza pana la fatalul accident al celui mai popular pilot de curse german, Bernd Rosemeyer, in 1938 Expansiunea retell Autobahn incepe in 1933 cdnd, sub conducerea lu Fitz Todt, inspector general al Adminisratie! Germane 2 Autostrazilor, peste 100.000 oameni au fost angajati s8 lucreze pe santiere, aceasta find una din masurle de reducere a somajuli, Desi vremurie erau foarte dificil din punct de vedere economic pentru tard, pincipiul dupa care s-a ghidat Fitz Todt a fost ca.nu intotdeauna pretul cel mai mic trebuie sé facédstincia[intresoluil,caltatea este cel mai important criteru de alegere”. Decizia a fost ca releaua s8 se construiascé folosindu-se soluia durabil de structura rutiera cu imbracaminte din beton de ciment executandu-se astfel, din 1933 si péna in 1942, peste 4.000 km de autostrada Performangele tehnice ale imbracamintilor din beton de cimentrealizate in Germania, incepSnd cu 1933, sunt unanim considerate de specials ca find exceptionae ‘Dupé rézbo), numeroase tronsoane ale Autobahn se prezentau deteriorate, efect al treceri frontulul. Incepand cu 1950, in Germania de Vest, sa relansat progremul de constructie a autostrézlor,trecSndu-se la repararea tronsoanelordistruse pe timpulrazboiuli, precum sila extinderea rele. Reteaua Autobahn din Germania de Esta primit ins fondurireduse pentru reabilitare, luc care a condus la impunerea de lmitari de viteza, cele mai multe datorate deterioréri suprafatei de ruare up’ reunificarea fai, peste dous treimi din reteaua Autobahn din est, a impus lucri de reabiitare, De mentionatfaptul Bin Germania reabiltarea tronsoanelor de autostrad8 executate in solulia beton de ciment se face péstréndu-se aceeasi solute constructva, unanim recunoscuta ca find 0 varianta durabils si economia, Pe Autobahn, daca nu exists o limita de viteza marcata prin semne de circulate, viteza recomandata este de 130Km/h. In ‘medie, pe aproximativjumatate din releaua Autobahn (h special in sudul ari) nu exist’ o limita de vitez3, 0 treime din retea are olimitare permanent& (ex: in zonele de acces), iat restl are dfertelmitdritempporare (ex: pentru lucrari de Intretnere) Alte imitri ale viteze sunt impuse local pe considerentul reducer poluai si zgomotulu. S-a constaat c lipsa limitailor de vitezA nu are un impact negativ asuprasigurantei circulate, intrucat, in general, sofri sunt discipinati iar 1-0 anumita masuta, imitarea vitezei se produce indiect, efct al volumului mare de trafic. Statistic, Autobahn este una dintre cee mai sigure autostrzi din lume cu mai putine cazuri mortale pe km, la nivelul respect de trafic. Autobahn, cu cei mai bine de 12.000 Km de retea, cu cele peste 700 de statii de servici, cu miile de senzori de supraveghere 2 traficult si concitilor meteo, cu sutele de camere de luat ved si armata de oameni angajati in supravegheree si dinjarea traficull, poate fi numit® ,autostrada suprems”. ‘Autobahn reprezint3 dovada, confirmatd prin proba timpului,faptului c§ prin utiizarea imbécdmintilor durabile din beton de ciment se obtine un maxim de durata de exploatare cu un minim de efort de intretinere,