dlf"-*{?a!

-
 |im Keith

CONTROLUL
MASETOR

Ingineria congtiinfei umane

Traducitor: Crina Boitor

Pentru locuitorii planetei a noua

Dupi publicareacir{ii mele Controlul minfii, Controlulglobal"

am fost contactat de multe persoane care defin informalii noi
privitoare la controlul fiinfei umane, atat cercetitori in domeniu
cit qi persoane care sunt convinse cd au fost abuzate de citre
agenliile secretegi de citre alte organiza{ii. A devenit astfel evidenti
necesitateaunei dezvoltiri qi completiri a cercetirilor gi concluziilor
mele inifiale. Rezultatul s-a materializat in carteade fagi.
Ca de obicei, am fost ajutat substanfial de prieteni, de divergi
cercetitori in domeniu gi de asemeneade citre cititori. Doresc prin
aceastasi aduc mulgmiri indeosebi familiei mele, care tolereazi cu
multe rebdareorelemeletirzii de lucru qi stilul de viafi necesarunor
asemeneacercetiri precum gi editorilor mei, cirora le sunt proftrnd
recunoscitor.

,Ce norocoqi sunt conducitorii fiindci oarnenii nu gindesC'

AdolfHitler
 CAPITOLUL 1
CUPRINS Originile controlului

Capitolul l. Originile controlului.. ...........7 Agenlii eiitelor mondiale sunt de mult timp angajali intr-
C a p i t o l u l 2 . I n u m a n i t a t es u b m a s c ap e r f e c 1 i u n i i . . . . . . . ' . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " . 9 un rizboi impotriva omenirii. Licomia este principala motiva{ie
Capitolul3. indobitocirea prin invillmAnt.. '.....'........18 a acestui razboi, o li.comie care cuprinde intreaga planetd gi toli
Capitolul4. Institutul Tavistock..... '..".."27 locuitorii ei; dar recent s-a ndscut o filosofie care si justifice aceasti
Capitolul5. Inoculareaideologiei.. .........30 li.comie. Este vorba despre principiul manipulirii maselor, care are
Capitolul6. Pervertireasexualitilii ........44 ca si scop final, controlul fieclrui aspect al vielii - inclusiv alterarea
C a p i t o l u l 7 . C I A g i c o n t r o l u lf i i n l e i u m a n e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 3 percep!iei omului asupra realitalii inconjuratoare si asupra lui insuqi.
Capitolul8. Estabrooksgi candidatulmanciurjan............................68 Deqi clorin{a de a controla estecunoscuti inci din zorii istoriei
Capitolul 9. Camera de groazda doctorului Cameron....................85 umanitilii, se poate vorbi despre un focar important emergent in
Capitolul 10. Implanturile electronice9i Dr. Delgado..........."..........89 Germania celei de-a doua jumitlli a secolului XIX. Pe mlsuri ce
Capitolul ll. Devenind un robot... .'.....100 aceasti tari se dezvolta tot mai mult din punct de vedere industrial
Capitolul 12. |ollyWest giCentrul pentrucombatereaviolenlei......109 gi militar, devenind cea mai mare putere a Europei, se desfhgura
Capitolul 13. Legaturi ocu1te........... ......112 simultan gi o revolutie in gdndirea filosofici gi gtiinfificn germani, o
Capitolul 14. Consolidareacontro1u1ui................. .-...12L revolulie carein mod paradoxal seva raspdndi Ia nivel global cauzdnd
Capitolul 15. Rizboiui de gherili contra minlii.............................124 schimbdri tehnologice pozitive, dar gi coruperea a nenumS.rate
Capitolul I 6. EmancipareaAmericii: ProiectulMonarch............. 128 generatii. Conform uneia dintre surselenoastre:
Capitolul 17. Claudia Mui1en......... .......135
,,Trecereabrusci de la o reiativi. slabiciune politicl la statutul
Capitolul 18. Brice Ty1or............. ...........142
de putere mondiali gi de la insecuritate economici ia prosperitate
Capitolul 19. Katherine Sullivan.... ......146 s-a dovedit a fi o mare presiune asupra viefii publice precum si
Capitolul 20. Evaluarea relatarilor despre Monarch......................158
asupra caracterului populafiei Germaniei. Rispindirea filosofiei
C a p i t o l u l 2 l . A s c u n d e r e aa b u 2 u r i I o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .....164 materialiste era generalizati in intreaga lume la data respectivi, iar
Capitolul22. Controlul electronic al Ininfii......' .......167 dorinta de putere nu se limita doar la granila Germaniei, efectul
Capitolul23. inchisoareamin[ii.... .......186
ei coroziv fiind extrem de puternic mai ales intr-o !ard.care nu era
Capitolul24. Rizboiul electromagnetic......'...... .......192 obiqnuit[ cu puterea".'
Capitolul 25. Planul Persinger...... ........196
Un efect al acestei transformiri, a acestei ,,idolatrii a puterii",
Capitolul26. Rizboiul din domeniul paranormal.........................199
a fost o transformare negativa a psihologiei gi a gtiinlelor inrudite
Capitolul 27. Conectareaelectronicl a oamenilor..................
.......207 cu aceasta.Spre sfArgitulsecolului al XIX-lea, paradigmele umaniste
Capitolul23. TehnologiaDreamscape.................. .....218 sunt inlocuite cu o filosofie gtiin{ifici care este folosita nu pentru o
Capitolul 29. O lume cu un singur creier............ ......226 inlelegere profundd a omului, ci pentru a justifica un nou feudalism
EPILOG...... ........................23s
9i a se constitui intr-un mijloc efectiv de control.
Publicalii..-. ........................237 lnclinarea psihologiei citre materialism a fost inlesniti in mare
8 Clontrolul mqselor
parte de opera psihologului german Wilhelm Maximilian Wundt.
Wundt era profesor de filosofie la Universitatea din Leipzig. in
1875 a pus bazele primului laborator de psihologie, ac{iune care
ptni la urmd avea si rlstoarne orientarea umanistd a psihologiei.
E interesant ci existi dovezi care atestl faptul ci bunicul lui Wundt
fhcea parte din societateasecreti a Iluminafilor, fiind astfel foarte
plauzibil ca gi herr profesor sd faci parte din acestgrup.
lA[rndt, a respins-categoric nodiulea--ca qmulare*un suflet fi o
q_ellr-nfgllqpf,s-fq,1rdn.Dincolo de aspectui fizic care il deosebea de
restul viguitoarelorplanetei,el considera ci omul nu estealtcevadecit
un animal. Aceste idei impartagite de Wundt, se datorau influenlei
deosebite a puternicului gurerr]1lgqlglelCt din gdndirea germanl,
care a inceput cu Schopenhauerin prima parte a secolului XIX, fiind
ulterior exaltat de ci,tre Karl IVIarx. UrmAnd aceasti linie de gAndire,
o perspectivi in psihologie care a devenit cunoscuti sub numele de
structuralism, Wundt a pretins ca toate cercetirile psihologice si se
ba-e-e strict pe studiul reactiilor gi funcliondrii corpului. Adevirul
despre om, sustinea Wundt, poate fi stabilit dgal_pgn_lqiiloace
rUggallisigle: misurare, analiz6,gi diseclia corpului. Dupi ce Wundt
a infuzat gtiinlele psihologice qq_abordarea sa materialisti, mulli
oameni de gtiinfi gi o mare parte a membrilor clasei conducitoare,
au-aiggt-ruI94dLce-surlr-indreE4liti-s5. trateze fi infele umane ca
pe niqte bucili de carne, gi ca un plan general de acliune chiar au
inceput si faci acest lucru.
Doctrina psihologici a materialismului s-a rispAndit rapid cu
ajutorul a cel pulin d.SUazCel_sjJatru.delaboratoare create de cdtre
studengiilui wundt, intre anii 1883 gi 1893.Existau mai mulli acolili
ai sii care intoxicau cu ac domenii cp11gxqprecum4liinfele
edlrealiarBJe. Paradigma materialista a lui Wundt va
infec_taqp_gi
gindirea_celor mai mulli psihologi, psihiatri,
educatori gi ,oJoiogi
influen[i care i-au urmat in secolul XX.2
\l4rl dintre cei care au urmat linia trasatd
de_eitre Wundt a fiost
lusul Ivar-rPgtrovici Eavrov. pavrov o serie de cerceti,ri in
d-onngn:lgllsrciJorde-conrror, " "-i..tu.t
utirizdndin principarc6ini pentru
acestestudii' In experimentuld.eveni,
d; faimos,pavlovhri.nea
un ciine, simultan sunAndun clopolel. Dupi multe repetiri, se
putea stimula salivaliadoar prin stimulul auditiv al clopogelului.
Alte experimenteefectuatede citre Pavlovimplicaurecompensarea
cdinilor cu mAngdierisau pedepsireaacestoraprin provocarea
durerii. Folosind acest gen de abordiri, Pavlov a dezvoltat tgoria
s,aiesprq reflexelecondilionate. El a demonstratc6 animalelesunt
motivate prin modele de rS.spunsuricondilionate,gi ci aceasti
condilio nare p4.1[jgdusa_in msd 3r1rfiqial. Rezultatelelui Pavlov
nu au trecut neobservatede cltre iqgl4sr_tt-sasiali
co_4lelnlq_delti
cu
acesta,nici de cdtrec-dce_aye4rsi ii urmeze.
Note:
l. N,,Grmany-History Since 1850'l EncyclopediaAmericana. New York:
AmericanaCorporatiom, 1963.
2. Lionni Paolo. The Leipzig Connection.Sheridan,Oregon: Delphian Press,
i988;,Grmany-HistorySince1850";Wood, Samuel9i EllenGreen.TheWorld
of Psychology,a treia edilie, www.prentincehall.calwood; Weiten, Wayne.
,,A new Sineceis Born: The Contributions of Wundt and Hall'i Psychology:
Themesand Vaiations.Atreia edi1e,http://psychology.wadworth.com/book
CAPITOLUL 2
Inumanitate sub masca perfecf iunii
O laturi a manipuladi-erntridi, dezavuati odata cu trecerea
timpului, este filosofia gi tehnica :ggeniei(N. tr. ,,teorie care
preconizeazd, ameliorareapopula{iilor umane prin misuri genetice;
alegereapirinlilor, sterilizarea,interzicereaprocredriietc.,folositl
de rasigtigi fascigticu scopulde a creagi viefui pe pamant,doar o
rasapuri de oameni").Aceastaesteincercareade a ,,perfectiona"
omul prin mijloace genetice: incrucigare selectivi, sterilizare,
manipularea materialuluibiologic,gichiarucidereacelorconsiderati
necorespunzitori.
Studiul eugenieiigi are originile in Germania,undevain cea
de-adouajumitate a secoluluiXIX, fiind alimentatde preocupirile
 10 Controlul maselor Jim Keith 11

r4rssefii e!!9_to_Lkishprivind pu{tatqa rasiald arian6. Rudolf Virchow, le erau,in opinia lot inferioaregi nimic altcevadecdto turmi de
patolog gi politician, a iniliat in l87i un recensimant al etniilor, animale.2
- il-e!Cl-1904 au fost infiinfate, la Colegiul Universitifii din
lqqiillld--c,? majoritatea germanilor provin dintr-o descendenti
purl, nordici. Rezultatele studiilor sale nu au confirmat aceasti Londra,catedrelede Eugenie9i Eugeniein societate.i"-?"U! L29 u
teorie. Conform lui Virchow s*o-lgiiq e,r,4inceperea nordicizi.rii fost fondat LaboratorulGalton pentru studiul nafionalal eugeniei.
populaliei germane decizute.l i! aAUl-l 905. i n SUA-.Eas-\iliaSo-ekefelcr-qi--Q-ql4 elq au infi i nlat
Popularitatea teoriilor eugenice a crescllt tot mai rnult in Oficiul inregistrlrilor Eugenetice Ia Cold SpringsHarbor,New York,
Anglia, prin munca lui BEI_eis-_Galton, ve4$or,al lui QhafIeEDariuin. unde gi in prezentqgstudj34_ig_qgntingalg geqetica(nimeni n-q.mai
in 1869, Galton a publicat cartea Hereditary Genius (N.tr Geniul indrizne-ge ii qi qp-ir1-i gltgenie),
ereditar), pe care profesorul de antropologie Darydd Greenwood, * igjlul_ 19f2 s-a desfhguratprimul Congres Internalional
de la Universitatea Cornell, a considerat-o ,,o dare de seami, total de Eugenie, Ia Universitatea din Londra, prezidat de rectorul
imparliaii, privind aristocratia ereditari, care a devenit primul universit i1,i:i,- . ulg,ilt t iftple1ci" erg91[ql t_"t_Qbellg! -P4r w! n. {icg -
document modern al migcdrii eugenicecontefilporandi Qqlto_na fost p-r-e$edinli ai congresuluierau: Primul lord al amiralitilii, \l{!ryJ-qn
cel care a lansat dezbalejea-janAlgq!ve$usdohAndit'l care continui ebgrchill M. vorr Gruber (profesor de igieni la Universitateadin
in forfa gi in timpurile noastre, argumentdnd pentru prevaienta Munchen),Qr. Alfred Ploetz(pregedinteal Societdliiinternalionale
caracteristicilor innascute asupra abilitililor dobAndite. Qaltptr- pentru igiena rasiali), C-harlesW. Eliot (preqedinteonorific al
era de parere ci rasa uman5, pa3te fi imbunitiliti plin incruci$are Universitilii Harvard), gi inventatorul telefonului, A-lexander
sglectivi =:_._*
si extermina_rgac,elqr ngpolrivlli. Gaiton a afirmat la un GrahamBell.
moment dat ci doregte ca e.ggenia sd 4."lli - Al doilea CongresInternalionalde Eugenies-a desfhguratin
,ggUglg,viltorului'1 in
perioada urmitoare, cu ajutorul demersurilor precum lrglectul 1921,sponsorizatde Secretarulamericanpentru comer!, I-I.484
G.-eao4plqr__Uman, care igi propune descifrarea intregului ADN, Hqg,r-grgi de rectorul Universitilii Clark, al Colegiului Smith 9i al
speranla lui pare cd incepe sI se concretizeze. Institutului Carnegie.Alli suslinitori ai eugenieiin aceaperioadl -
Teoriile lui Galton au fost parlial influentate de cercetarea carevor fi prezenli ulterior pe scenacontrolului maselor- includeau
arborelui genealogic al familiilor nobiie din Anglia. El a observat mulli membrii ai Societilii Americanede Est, in specialfamiliile
ci persoanele pline de succes sunt inrud.ite (o teorie aristocratici Dullesgi Harriman.
a inteligenlei). Pe baza acestei convingeri, a agezatdin punct de Otn tg07 panein 1960.maimult de i00.000persoaneau fost
vedere teoretic, aristocralia pe un piedestal genetic, pledAnd pentrL sterilizate eugenetic i gpcitel-Q*dg {aledhluA. Este puli n p robabi I
o societatestratificati, sau un sistem al castelor;at6t in r\nglia, cAt si caacliunileeugenetice al nazigtilor,si fi fostposibilein lipsateoriilor
la nivel global. eugeniei.Acesteteorii au fost popularizatede citre savan{iiqi mass
insigi originea numelui acestei teorii tradeazi orientarea sa. media britanici, gi finanfatede intereseleamericanesi britanice.
Galton a derivat cuvAntul e_Eggltcdin termenul grecesc,,eupenes,, Acliunile brutalealenazigtilor,efectuate in laboratoarele de cercetare
ceea ce inseamni .ncg! blne'l Aceastd ridicare in slavi u .1"ir"1.,, lagdrele de concentrare in cel de-al doilea rizboi tnondial, s-au
9i
privilegiate, a fost unul din principaiele lxotive pentru de oameni.a
care soldatcu victime evaluatela sutede mii
eugenia a gisit un suport substan{ial din partea aristocrafilor, .- Sllrdiile--elgqlel!1qe-g-e-rnune au fost organizate 9i finanfate
atdt
a celor din Europa cit gi a celor din America. Astfel erau justificate
bancar de citre Fundalia &-oskefellergi par rii-Lo-rdi-q-me-dicinA,
desconsiderareagi parazitareamajoritilii oamenilor (a maselor) gi politicl. Acegtiaau acordatburse substanliale Institutului
care in_4us-trie
 12 Controlulmaselor .Iim Keith 13
de PsihiatrieKaizerwilherm precumsi Institutuluide Antroporogie,
tot agacum s-a petrecutgi cu numerogilapi ispasitori,in perioada
Eugenieqi Ereditatedin Munchen.Acestadin urmd a fost condus
urmdtoare.6
de citre psihiatrul fascistelvelianErnst Rudin in subordinea
cul Dupd ce Hitler a preluat controlul in Germania, structura
se aflau Otmar Verschuergi Franz J. Kallmann. Ig_!93-2.
E.nrt organizalionalia lui Rudina fostincorporati,ajungandastfelsi faci
Rudin a fost numit pregedinteal Federatieimondiale a eugeniei.
parte din mecanismulmaginii politice naziste.
Fiaanlarcacercetdrilordin domeniul eugenieiq Rg4i" a fost numit
e,aue.Roekefe
fqqt-Cpqtdt_4_de
IIer i:rG erman_ia,dq lungul . a"t a -J-Aoruu}[o ; eful gqcjclallr naziote_{e,lgEg4_Ilr
qEIA.EI gi echip a lui sau aliturat
_a i O-peraLiuniiEreditatea-prezidafa de Himglgr, grup care avea s[
-r!-ondial,fiind invocatargumentulci rdzboiulnu ar "
trebui si fie un instituieinfamelelegi nazistealesterilizirii.
impedimentpentru qq$et4rea-
Stirntr6S4. Unul dintre angajaliilui Rudin a fostlo-se_f
Studiiiedin cadrul Instituturuipentru Mcngele,cunoscutgi
eugenieKaizerwilhelm ca,,ingerulmor{ii'] care adevenitcomandantmedicalla Auschwitz,
au fost finantate inrlral de -c_atre Gustevlqslpn von Bohlen und
Hatbach, qeful trustului de armament unde a efectuatacele ingrozitoareexperimenteinumane asupra
rcrr'rpp,-
gi de citre Jagrqs prizonierilor.
L'_o--qb'
din familia de bancheriKuhn-Loeb.
Rtrde]elui Loeb,fam,ia ip_1-9_!6,a apdrut programul care a precedat faimoasa
peruurr--ergt partenerr de afaceri ai rui wilriam
Rockefelr.erin operafiSn_e__ClA de contp! al minqii MKULTRA, lansat de ci.rre
&_!gq&_ul!qry Acestia au facilitat [.rru."u in afaceri
membrii ai familiei Harriman din a unor Institutul de psihiatrie din statul New york, fgndat_,-dc
SUA; de asemene"pur"*r. csgsdiul
implicali in domeniuleugeniei.s lqprymjl Masonerieide Rit n. Institutul era supervizatde
Deginu secunoscpreamulte despre ci.tre D r. No Ian D.C. Lewi s, repre_zen!ant\d_qp-g14!iygl _masoneri ei
ceeaces_apetrecutin acea
perioadl in laboratoarelegermane pentru cercetirile despredemenlia praecox(l.l.tr.schizofreniade
in domeniul qgilrahdgimental si
qpahriierglqrtdui, existi totugi unele mai tdrziu). Programul a fost condus de citre winfred overhulser,
indicii-
ig_igg3 a fost arsi_elidirea Reichstagului un francmasonimportant, gi supervizatde citre spitalul sfdnta
german. Conform
binecunoscuteistratagemede_ gasi Elisabetadin washington,D.c., unde aveausd se desfhqoare multe
a * +up ispigitor, un pacient
d-ezechilibrat rlental, olandezuli4ari'us Van din experimentelede control al minlii aleCIA. i!-!943, Overhulsera
der Lubbe, a fosr
arestatgi acuzatpentru aceastiincendiere. devenitpresedintelecomitetului OSSpenqq_opelu!Adefalql_ui", unul
Rapoarteleprin*rrr..
il caracterizaupe Van der Lubbeca fiind dintre pl1g1glg_progfgmg, pg{fq*g$rAlUl $ingr instituit de citre
o
.ur",ouguboi*
y".:l^u, rl vehicula,d;;
;;.P;':ilffi ::::tilil:
agenfiileamericanede informa[ii.
Insi in trib_snat,
Vander pefeq,cu:slut_alr_ftLr;;l;;.r* in anul 1936,asistentullui Ernst Rudin, Dr. Franz Kallmann,
rispunzandcu greuint luUfe dupi ce a fost demascatin Germaniaca fiind pg jumdtateevreg,a
In cea de_apatruzeci.gi.douazi emigratin SUA,ulde_g&:4at Departamentulde Genetici Medicala
a procesului,Van der
a manifestatbrusc o schimbare Lubbe al Institutului de Psihiatrieal statuluiNew york, fiind de asemenea
..."..uUiia. A 1".;;;,;#
,; fi!an1a1,{9S4_ftq membri Ritului Scolian.
eqelle-"!,."Iau
;::H?,tT,l!;;H?-+:*:ttbrusc Apoi
acerut
si in prefala studiului si,u despreschizofrenie,finanlat de ci.tre
in apatie'
van der Lubbe fl-::t"'u: francmasoni,Kallman scria ca cei afectalide aceastd.
" qi apoiexecutat. boali erau ,,o
ulterioareau revelatitl:"t-d"-nat Evenimentele sursadin cale proveneaumulli criminali neadaptagi... de cea mai
Reichstagul. au fost cei care
Nu este ltlzistii au incend.iat joasi speli. Cliar gi cei mai devotaliidealurilor de libertate
procedee-de,par",eu#IJ:,::x*:::::n:ff
":o^Ii:u
I urai--{e-ri-qi!l
... ar
daci acegtianu 4r, n0ai_exista'lin continuare acefr
":*r"# adiuga: ,,Am rezerve cu privire la necesitateaunor programe *'
 14 Controlul maselor
eugenice diferite pentru statele democratice gi cele fasciste
N!,
eltsli diferenle biologice sau sociologice intre un schi-zofrenic
democratic si unu,l dintr-qn stat totalitar'li
' Dupi cel de-al
doilea razboi mondial, Otmar Vershuer _ cel
care a furnizat fondurile necesarepentru experimentele lui Mengele
la Auschwitz, a fost angajat de citre Biroul de Studiu ar Ereditatii
Uma1g.fod+ de sltre-Ror\gfeligain Darlemarc_a.
iui n,,ain,
.- vershuer gi Kallmann au participat
ra fond.areaSocietd{ii Americane
de Genetici Umana, care este in continuare activi.. Kallmann
a fost
ales director al acestei organizalii, pozilie pe care a ocupat_o
pini
in 1965. SocietateaAmericani de Geneticr umana e51eprinciparul
responsabil pentru actualul proiect de 3_qiliar4e d_"_
dqlqii_d"fruirr,t
Proipplu!_G^plquttlyi,flman - cu sediul la Cold Springs
Harbour,
centru istoric al studiului american al eugeniei,care ocupi
in prezent
atenlia mass mediei.
Meritianalizati.reia(iadintreps{liCt_f i.a_bI4qg_ic,1g1_euge.rr-ie.
Corpul principal de controi in domeniul psihiatrieil"-arrgriu
Asocia{ia Nalionaii Britanica pentru Sinitate Mentali (Nefr4FI), "rt"
infiin{atd i1t 7944, gi condusi inilial de citre Montagu Norman,
care
era instabil psihic, antgrigJ conducd.nd banca Angliei.
Acest grup
se intxlnea ini(ial la regedinla lui Norman, situati. in
Londra, unde
acestagi ministrul nazist al economiei Hjalmar schacht
se intdlniserr
in anii 30 pentru a pgne Il cale finanlarea lui Hitlqr.
NAMH reprezinti o redenumire gi cosmetizarenecesari
pentru
relaliile cu publicul, a consiriurui Nalional de Igieni
Me'ture, urru
dintre primele organizatii care a suslinut energic programele
de
eugenie la nivel mondial, grup care a colaborat amplu
cu adeplii
germani ai eugeniei,inainte de cel de-al doilea rrzboi
mondial. putem
observa cd aglusful_i_aglltg! psihjqlrie
!fite!i. -{e {gscinde direct
dtl, rylit\{4le slts-rioarededrc_4t-e_esgqql%
la fd ;;; maioritatea
oamenilor politici din SUA, formatori de opinie in
lara lor, provin
din familii care se manifestau activ in favoareaeugeniei.
- in 1948,NAMH
gi-a unit forlele cu ONU si Institutul Thvistock,
institut rezultat dintr-o colaborare indelungatd
intre psihiatrii gi
agenliile britanice de spionaj. NAMH si Tavistock
au organizat un
congres Internafional al senetetii Mentale,la Minrsterur
Sa"natatiiai'
Jim Kefth i5
Londra.Aici a fostinfiinlati Federa{iaMondiaida Sinitilii Mentale,
cu scopul de a coordonaopera{iunilein domeniul psihologiei,
la nivel mondial. Ca pregedinteal Federa(ieiMondiale a fost ales
generalulde brigadl Dr. ]ohn RawlingsReese, careerade asemenea
qi conducatorul Institutului Thvistock.Co-pre;edinte era Frank
Fremont-Smith,ofilerul medical gef al Fundati"i Vqgy,_gfgq{g1ig
careulterior aveasi fie principalasursa-definan(are- a programului
CI4_desontrolal minlii, MKULTRA. Printrevigepregedintii NAMH
psihiatrul gi activistul pro-eugenie de la Institutul
se numirau
Tavistock,profesorulCyril Burt; Dr. Hugh Crichton-Miller, unul
dintre fondatoriiTavistock;Sir David Henderson,psihiatrugi autol
al lucrlrii Ps7chiatryandRaceBettermenf(Psihiatriagi imbunitllirea
SocietSliipentru
rasei);Lord Thomas|eevesHorder, preEedintele
a Asocialiei pentru PlanificareaFamiliali;
Eugenie a Marii Britanii Ei
psihiatrul suslinitor al nazismului, Carl G. fung, care a fost gi
psihologul familiei Dulles; Dr. Winfred Overhulser,reprezentant
a! \_4,aqoqgggi de Rit Scqlian gi Dr. Alfred Frank Tredgold,ce ficea
parte din Comitetul pentru Sterilizaredin cadrul Ministerului
Snnitdliidin Anglia.
DeEiorganizaliile9i activigtiice promovaueugenias-aumascal
bine dupi infrAngerealui Hitler, miasmalagirelor de concentrare
plutea inci asupra subiectului. Aceleagi programe ce linteau
elim14arq4-jndiv?ilqr_iqferiqry_4q-g-o_ntinuat, cu aceleagipersoane
in funclie sau cu succesorii lor. {ctiyfual-in, -bAo-urilq-faruiliei
AgkfellerfLrua, Societ-ateapJntm Eugenies-a metamorfozatin
Socie-tat-@+erltnr-StudiulBiologiei Sociale.s
Degi au fost linute secretfali de cAinii de pazi ai mijloacelor
cele mai influente ale mass media, p;ogrgmele-de eugenienu au
fost niciodati aqg!4te,programelede sterilizarefhrd consimllmdnt
fiind aplicategi in prezentin multe ![ri. Doar recent a iegit la
iveali informa{ia ci programelede sterilizarea celor considerati
necorespunzitori din punctde vederegenetice saucomportamental
contilujlt s-a_g{9te in Seandjlavja gi-in Fra{a pala !n anii )!f!,
1u
In acelagitimp, iUtir-ilehmiia.treia au continuatsafie implementate
programemasivgde sterilizare$.ri consimlimAnt.
Practicareaeugenieia continuat gi in Australia,unde pesteo
16 Controlulmaselor
rpie {e femej cu ,,dizabilitili mentale"au fost sterilizateincepdnd
c-uanul 199L.Comisia pentru Drepturile Omului 9i Oportuniti(i
Egalea descoperitcn agfost ef-egtuate 1043de opera{iide sterilizare
dintre care ds4r_Lzau fost aprobatede un tribunal,conform legilor
Australiei.Esteposibil ca numirul acestoropera{iisi fi fost de f4pt
de,,c6tevaorj'lmaimare,deoarece au fostinregistratedoar operatiile
careau fost efectuateprin intermediulcaselorde asiguriri.e
* jl l2l-!,judecdtorul Curlii Federale,GerhardGesella estimat
ce-irdeeqtsll ultimilsr aqi", intre i00.000 ;i 150000 de,,persoane
g1 v,e_qltLqi_gqizute_4u f_o,st,sterilizate
in cadrul unor programe cu
fi4anlarefederali in SUA.Gesella declaratci ,,un numlr indefinit"
de persoane sterilizate au fost ,,constrAnseilegal" si accepte
'
sterilizarea.ro
- Unul dintre primele grupuri linti ale sterilizirii in SUA a fost
populatla nativi aqlericane. Conform cu cele spuse de Ruthan
Evanoff,intr-un articol intitulat ,,Dreptulla reproducere;i sdnatatea
Ia loculde munca".Perqnsamb[qcelpU_U25%dintre femeilenative
aflatela vdrstaprocreirii au fost sterilizate,degipopulafiatotali a
indienilor estemai mici de un milion. Rapoarterecenteestimeaza
ci procentulde sterilizarein cazultribului Cheyennede nord, este
{e 80o/o.'r
O justificaredesinvocati pentru practicareacurenti a eugeniei
este eli4inarea violenlei din societate.La ora actuala,milioane
de dolari sunt alocali pentru cgr-=c"e!C% -mod3litdlilor de control
aJigl-e-qlgiprin-glUloacegenetice.in 1992,un raport comun a
fost redactatde citre AcademiaNalionali de $tiin{d impreuni cu
Consiliul Nalional de Cercetare,intitulat ,,intelegerea gi prevenirea
violen{ei".Printre instituliilecareau finantatacestraport senumiri.
Centrul pentru Controlul Bolilor,Departamentulde ]ustifieal SUA
gi FundaliaNafionali de $tiinin. Acestraport1eqg_!q4ndi ca trebuie
efectuatemai multe studii asupra,,factorilorgenetici9i biologici
implicali in infracliunile violente",sjsgfnqd de asemeneaci. rata
mai marea criminalitilii in rdndulbirbagilorde culoaresedatoreazi
unei predispozigiigenetice.t2
$i in Anglla existi preocupiri similare. Recent,Ministerul
Sinntllii a demaratcercetirilepentru studiul unei aga-zise ,,genea
Jim Keith 17
delicvenlei"numiti ,,FragilX'l Conform publicalieiLondonSunday
una din 259 de femei deline genaproblemi
Times,st gl1r_CidCry-ce
Fragil X, care cauzeazio lipsi a proteinelorin creier,degenerdnd
intr-un comportamentantisocial.Oficialii din domeniul sinitilii
pldnuiescinitiereaunor cercetlri in mas-aextinsepentru ca femeile
convjNgli ayerlezq,'3
caredelin aceastigeni si fig-Ayedizate.$i
Note:
1. Hillel and Henry. Of PureBlood.New York: PocketBooks, 1997
2. Tweedy, Michael, "Francis Galton: The Man and his Science," Universitl
'A
of Calgary Course Notes;Reilly, Phillip R. Look Back at Eugenicsi' The
GeneLetter, Volume i, issue 3, at www.geneietter.org/;Lapon, Lenny. Mass
Murderers in White Coats (From Harvard to Buchenwald:A Chronologyof
Phychiatry and Eugenics);Kuhl, Stefan. The Nazi Connection-Eugenics,
American Racism, and German National Sociaiism. New York: Oxford
UniversityPress,1994
3. Chaitkin, Anton, "British Psychiatry:From Eugenicsto Assassinationl'E/R,
octombrie7,1994.
^ Lapon
5. Chaitkin
6. Meerloo, JoostA.M. TheRapeof the Mind: ThePsychologyof ThoughtControl,
Menticide,and Brainwashing.New York: World PublishingCompany,1956
7. Chaitkin
8. Chaitkin; Reisman, Pbd., Judith A. Kinsey: Crimes and Consequences.
Arlington, Virginia:The Institutefor Media Education,Inc., 1998;"Editorid:
Ernst rudin, 1874-1952:'American Iournal of Medical Genetics,volumul
67, numirul 4; Chaitkin, Anton, "Population Control, Nazis, and the U.N.!"
9. "More Than i,000 OZ Girls/Young Women Illegally Sterilized" by Michael
Perry,decembrie15, 1997,Reutersnewsservice
1 0 . Mehler, Barry, "In GenesWe Trust: When ScienceBows to Racism,"Center
for the Study ofPsychology, ThePublic Eye,martie 1995
il. Evanoff, Ruthann, "Reproductive Rights sna Occupational Healthi' revista
WIN, fragment nedatat
t2. "Recent FDA Decision Highlights Ethical Issues in Drug Research On
Childrenl' PeterR. Breggin,M.D., fragmentneatribuit
t 3 . Neill, Patricia, "Mass Testing for 'Delinquency' Gene," Parascope,la www.
parascope.com/main.htm
 Jim Keith 19
CAPITOLUL 3 XVIII gi XIX, printre care llargiman, Davison,Rockefeller,Payne,
indobitocirea prin invifimint Pillsbury ;i Weyerhauser.Mai existi gi u.r1-altreilea grgp - carenu
faceparte din organizalie - 9i care acfioneazi cgj4,tgggdlqr intre
Skull & BonesEicercurilefinanciarelondoneze.Acestgrup include
A existat un asa-numit ,,bau-bau" ideologic care a subminat
familiile {arb-g1g, Sqhiff,Guggenheimqi Meyer.
educatia americand in primii ani ai secolului XX, avindu-l ca lider
Firi indoiali cea mai mare influenfl exercitati de Skull &
al migcarii pe Daniel Coit Gilman, primul pregedinteal Universiti{ii
Bones asupra lumii se realizeazi pfiq-i-ntcrmediulpoliticii. De la
]ohns Hopkins si al Institutului Carnegie. Gilman a studiat la
i_nqgpulql seqolqluucaru0LAmedttja fost preluatdde citre membrii
Universitateadin Berlin intre 1854 gi 1855, in perioada cdnd a
impgrtaqJi ai ordinului, membrii ai familiilor Harriman, Bundy,
predat acolo si Wilhelm Wundt. D3p3 Gi]Aar], viziunea materialista
Taft, Stimson,Bush gi altele,care delin acum controlul asupraei.
q_lpi Wundt as-Up,ramin{iifi sufletuh'i - chiar a lipsei acestuia - va
Totuqi,nu va recomandsi vi faceliiluzii in speranlaci massmedia
domlna gAndirea celor mai influenti pedagogi amqqlaqt.
Bezultatui aservitdputerii va facelarg cunoscuteacestelucruri.
a fost ci imediat dupi. aceea,cjgli au fost conSiderali ca semlnind
Conform datelor wemii, membrii Skull & Bones au preluat
cgjgggll_de laborator, buni de pugi in acvarii de studiu, caracterul
conducereaUniversitilii Yalespresfirgitul secoluluiXVIII in timp
lor fiind modelat dupi bunul plac al ,,educatorilor" totalitariqti.
ce Daniel Coit Gilman predaacolo,iar de atunci se poateconstata
Gdndirea lui Gilman a mai fost influenli de inci o ramurd a
c4.lgl!-raglglii-UniversitdgiiYale sunt fie membrii ai ordinului, fie
filosofiei germane: acesta era_membru i{r socie_tatea _skLtll6 Bones. apropiali ai acestora.
Skull & p_ones qculti, carerealizeazl.periodicritualuri,
esteo socie_!a!g
UniversitateaYaleimpreuni cu Skull & Bonesau furnizat din
avAndu-gi sediul la Universitatea Yale, gi care a fost denumitd ,,cea
ary_erlecLgde-s ecuritatej n
pIi n recru! i pel! I u sglyi-ciile ag_eggill,o1
mai puternica organizatie din SUA1
sadn1-l_CfA existdndchiar un club al membrilor acesteisocietili
Pare incredibil, dar este posibil ca Skull & Bones si fie o faladi
secrete,conform Buletinuluipentru informaredeschisi.Termenul
a celei mai ascunsedintre organizaliile secrete,glanU_meIlurninatii.
,,spook- fantom6",jargon al CIA insemnAndspion. Ini{ial era de
Organizafia germani de la care Skull & Bones a imprumutat
fapt o expresiefolositi la Yalepentru a desemnaun membru al unei
carta dupa care se ghideazi, a apirut la un an dupa ce grupul lui
societiti secretedin campus.2
Adam Weishaupt a fost alungat din Bavaria, Ei, mai mult, una din
Dupi ce a devenitrectorulUniversitifii JohnsHopkins,Daniel
inscripfiile aflati in sanctum sanctorum al membrilor soiietntii
Coit Gilman a angajatun alt specialistformat de Wundt, care,deloc
de la Yale este aproape identic formulatl cu o ceremonie citata in
intimplator, era gi membru al Skull & Bones.Estevorba despreG.
cartea Dovezi ale conspira{ieit, o lucrare timpurie care condamna
StanleyHall, carea preluatconducerealaboratoruluide psihologie
actiunile Iluminalilor, scrisdde Robison. La fel qa IlUmilati!, iniliafii
al universitilii. De asemenea acestaa fondatgi Asocia{iaAmericani
Skull & Bones se referi la grupul lor ca fiind ,,Ordinuli' (p.oof, of
de Psihologieqi jurnalul American de Psihologie qi q ildrum4t
Conspiracy).
cq{Leg_F1&b!-D-er{ey-pdagsgprom otor-a.lNoii Ordini Mondiale
De la infiin{area sa, aproximativ 2500_Berla_4ne au fost admise
i.n ace4q!4glupare secreti, condusi de la centru de un mic gi membrq_alfniScari! qcrallg!9FabiSq.
grup de
familii apar{indnd Organizaliei de Est. printre acestease Dewey,carea devenitulteriorcelmai influentprofesoral acestui
numari secol,a studiatde asemenea
familiile all;n, Bundy, Gilman, perkins, Wadsworth, phelps cu GeorgeSylvesterMorris, filosof de
9i LoJ. orientarehegeliani care igi luase doctoratul la Universitateadin
Au fost incluse apoi gi arte familii care s-au imbogifit in secolele
Berlin cu aceeagi profesorica gi Gilman D_Syg"ufost prlqlre primii
20 Controlul nzaselor
care au promovat S-e{a ca Pe un mecanism pentru creareaunei
ordini mondiale socialiste gi ca pe un fbrum menit sl intireasci
.c_qq_fuLm]lalea_mgsfle_r,nu un loc unde si se inve{e despre cei trei
,,R'( N.tr. citiRe, scrieRe 9i aRitmetica) Ltl-U29-,Dgfygy-a declarat:
,,Copii caregindesc individuai.sqic{glmoIrr4 unei societali colective,
care apare atunci cAnd toli indivizii sunt interdependenli'i
Una din cauzelesuccesuluiinregistrat de sistemul de ,,educalie
progresivd' aLlui Dewey este sg9!jsey9*4_fnaU-tgf[ a lui Rockefeller
g.i-eamegie.Timp de multi ani, Dewey a fost pregedinteleonorific
al ), infiintati in 1857.Acest
grup a fost fondat ini{ial de un lobby al profesorilor, dar ulterior
s-a aliniat repede la portocaliul afig psiho-politic ai ,,educatiei
progresive" - un termen care sunl foarte frurhos da-r c:.re ascqnde
dq fapt u\ modus operandi (N.tr. mod de operare) al tehnicilor
*.-spllare a creierului promovate de citre sovietici. Spre sfirgitul
secolului NEA acliona conform directivelor lui Dewey, sus{inAnd
p{g!!irea. n.a4selgl cu* gcopul _t_q4nsformirii acestora intr-o unitate
.q4l_eb!9, conform viziunii socialiste Fabiene referitoare Ia o lume
unici. Il4gqpc!! aLl{_E4diq.l93a recunostea cd ,,Aceasti indulgenli
libertini aflati deja pe cale de dispariiie trebuie distrusi in totalitate,
iar noi to!i, inclusiv,,proprietarii" trebuie si fim supusi unui control
social accentuat'l
Aceasti viziune a unei lumi unice persistl in continuare in
materialele curente ale NEA, in prezent fiind plasati in contextul
unei viziuni ,,liberale'iGrupul adopti mai nou urmltoarea declaratie
de intenlie in cadrul revisteiNEA: ,,profesorul ... poate ."*ffi
foarte mult pentru a pregiti inimile gi minlile copiilor pentru
clgpg13lgx gl r$glggelg4glgbela ... b:erful organizatiiior care vor
asigura @ trebuie sa se afle gcoala,profesorul
gi invllimintul organizat."l
Un alt student american al lui Wundt a fost fames McKeen
Cattell, care i-a fost gi asistent lui Wundt in Leipzig, intre anii
1883-86. Cattell a fost profund influenlat de catre Francis Galton,
fondatorul eugeniei. iq-1gqt, Cuttell a preluat departamentul de
psihologie al Universitilii Columbia, gi gi-a petrecut restul vielii
rispindind -doctritr. tri Wundt qi a euge-nieiprin intermediul a
Jim Keilh 2l
nenumlraterevistegi lucriri editategi scrisede el.a
Acegtia,impreuni cu alli malgrialigti de inspiralie wundtianlgi
persoane i n favo-are agl-qbgljzerg.! n antate=,
de Rqck feller, CarII ggre
gi allii carelrnlgauspreoprimarea$i inducry i
!g@Le, au remodelat complet educaqia- i1 SUA in secolul XX.
Pl l pe carel-au urmat a culminat cu sjlualia de azi a educalieiirt
S_U,Llamjlla-fl,tuturor, in caremajoritateaabsolvenlilorde liceu sJqt
persgAggna[ahete carenu sunt in staresl facl nimic altcevadecit
si spuni doar ,,da"lui Big Brothergi ecranelorsalede televiziune.
Din punctul de vedereal celor ce vor sa controlezesocietatea,
existamulte avantajeale faptului ci populalia este menlinuti la
un nivel ridicat de prostie,clci cu cdt o persoanaestemai pulin
inteligent[,cu atAtestemai susceptibilila contrglulvenitdin exterior.
in_plgzg$, unul dintre principaleleprogramecare se ocup[
cu slgj31gg_glglglglglp{q e_ducqliepoarti o diversitatede nume,
precumMasteryLearning(inva\areaefcienta),Educaliauniversald,
CorpulcomunaI educalieisauEducaliaorientatdsprerezultat,care
sunt denumite generic Gg"\_499(N.tr. lelurile mileniului trei).
Acestelegi au fost legiferatede cltre B_illClirtoqidg9;t iutbeftii-!*i
Ag*efeUCr auprodus !-q!9.{_e gertj pglrata e9ucat,ieicaresuslggau
Gja_ls-?Q00. Promovatede AsociafiaNa{ionalda Educaliei,lucririle
se refera la programul Goais 2000 ca fiind ,,un plan educa{ional
d" @ bazat pe teoriile controlului
gi terapia realitdliil' Astfel, sJglgl programului este pur 9i simplu
'
in loc ca eleviisi deprindi abilitetilegcolarepe carele doresc
majoritateapirinlilor, Goals 2000 gi derivaliile sale pun accent
pe ,,abilita;ilede adaptarela viald", ,,educafiavielii de familie" gi
,,gestiunea mediului".$uatd
"cqdet"t. "t ir=l it timp ce
sunt favorizatediversetendinle ,,de cooperare'linclusiv ilg@u
gngjdgi caresa pregiteascdterenulin favoareaeugenieiiqginte.a
csp-ilslui,cum ar fi acceptareahomosexualitnliigi a libertinismului,
gi avortulca formi de contraceplie.
Unul dintre programeledin cadrulGoals2000carea fostadoptat
in 40 de state ne poate oferi o idee privitor lg$gfqlfdgg4iCi"
4!Sg11c3ne aqacum va arataaceastain scurt timp. Estevorba despre
 22 Controlttl maselor
- programul ,,parinfii ca profesori" (PAT), o denumire mult mai
adecvatapentru acestafiind ,,profesoriica parin{i". Conform acestui
program, fieearui copil i se asociazi u-nsgfugl9oual, dupi carepoate
fi urmirit intreaga via1i, in timp ce un ,,educator parental" viziteazl,
elevul acasdde minim opt ori pe an, pentru a verifica daci mlmica
gi taticul ii dau lui junior tranchilizantele qi daci igi fac datoria de a-l
programa pe acestaca si devina un robo{ei cuminte.
O alta ramuri a programului Goals 2000 este,,Op;iuneaOregon"
care a fost adoptati la data de 5 decembrie 1994 in unanimitate de
voturi de citre cabinetul Clinton gi membrii grupului de congresmeni
din Oregon. Acest program a fost dezvoltat de administralia fogtilor
guvernatori ai statului Oregon, Mark Hatfiled gi Neil Goldschmidt,
fiind redactat sub conducerea lui Neil Goldichmidt, Inernbru al
Cllntslgl Trllaterale. Printre cei care au suslinut acestplan se numiia
@rs Selafii-lxlerrrc, 3LB-anerlt4gndje]e,ai
fundatieiCarnegie
$i ai CorporalieiRAND.Unul dintrescopurile
principale ale Opliunii Oregon este tfanzilia lirri a copiilor din gcoli
spre viitoarele locuri de munci, perioada de ucenicie fiind asigurati
de cltre marile corporalii.
- O alt5. prevedere a programului Oregon stipuleazi ca to.ti
copiii nisculi in acest stat si fie centralizati intr-o uriasi bazl de
date. Toli pirinlii care asteapti un copil trebuie s5.urmeze cursuri
de formare parentala. Dgg*cs gopilu_lmgge_!4co_ala.profesorii gi
administratoriivotefectuuuiritJ.do-mirifl"-pro,*ltlet9l4r""
d4q[- familia este potrivitl fentru a cre$te=c-op$fl.Familiile care
sunt considerateca fiind necorespunzitoare, saucaremanifesti.un
cgryrp_grtament,,negliienrprivjnddezvoltarea'lpotfi dqstr-1r_qq-teQre
dlgpq{e_apel iar copii trimigi la casade-espii sau la alte institutii
aflatesub tutela statglui.s
-- ConlucrAnd la r ealizareaplanurilor decplfrolsqcial, probabil
cel mai distructiv curent in cadrul instituliilor educationale
este dlstribgifgl.F _ryg9i,a_medicaggl_t{of llqe- elevi. Aceste
medicament., in speciii egf"t"-ttcjlR{atr,-*"i i"ioiite in mod
curentpentru copiii din gcoliledin SUA.Ritalin,un stimulentfoarte
periculos, genereazd., conform Oficiului pentru Reglementarea
Administrarii Medicamentelordin S.U.A. (DEA) fenomene de
Jim Keith 23
adiclie mai periculoase decAtcocaina. Acesta produce de asemenea,
o gami largi de efectesecundare,inclusiv greali, insomnie,.stoparea
creEterii,ticuri nervoase gi potenliale leziuni pe creier.
- O estimare actuali a numirului copiilor drogali cu Ritalin
este intre trei gi cinci procente, adicl peste doui milioane de coPii!
Deoarecemajoritatea copiilor cirora li se administreaze Ritalin sunt
b3.igi, se estimeaza ca intre tA{laplgegttc dintre elevii de sex
masculin din scoliledin S.U.A.intre virsta de gasegi PaisPrezeee 4ni
sunt aduqi la stadiul de legumi prin intoxicare cu Ritalin.
Acest medicament este administrat datoriti unei P1ggPry
funclioniri proaste a creierului care ii face pe copii si fie
,,!iperkinetici" sau,,hiperactivi'1 in cele mai multe cazuri, -c!p!Lqg$t
a_feg!g{tq[{e_g!ry_p19fesor!i,careinmajoritateacazurilornusunt
calificali absolut deloc si puni un asemeneadiagnostic medical.
Principaleleprobleme cares-epresupune citrehuie sifie re-olvrte
cu ajutorul medicamentelor sunt clasifi cate ca fi ind .{entia-defi eitari
(ADD), 9i Atenlia deficitari datoratl hiperactivititii (ADHA). in
fapt, nu s-a dovedit nrSfgdate gq qce!te_4&g!!Cg existi s,i-altur-tdeva
{gcilin imaginalia bolnava a a$a-zi$ilor medici gi sociologr, fiind
in schimb o combinalie de probleme destul de comune la copii,
incluzind incapacitatea de concentrare, nervozitatea, neastAmpir,
intreruperea celorlalli gi probleme disciplinare. De asemenea,Blt
s:a degqS$Ia!=fxiste.nlg-Weunei anom;ll i i cerebgdla soci ate cu
4PD" pe-,r-ADF_D, degi s-a demonstrat 4pArilia unor tulburiri de
funclionare a creierului, i@, in relalie cugn-ele
caz-wi de administrare indelungatS. fr^.l"sului Ritalin gi a at_or
a
r.
- Slrylg4ele pe care.ed te
pot de fapt si nu aibl nimic de-a facecu defectecongenitaleale
creierului,precumse susline,fiind asociatecu o seriede alli factori
mai putin misteriogi,printre care:
I - P-Io-4EtA.
nutr;ilie, furnizati de pirinli fie prea siraci, fie
iresponsabili,sau manipulali ei ingigi cu privire la o alimenta{ie
corecti; incurajali de ojndustrie aliment , focalizata
pe comercializareaunor produse ieiine.4i-akagitgare(in esenli
adeviratellturi plinedeindulcitori,chimicale,substanlecancerigene
 24 Controlul masektr
si pesticide),in locul unor alimentesanitoasegi nutritive.
Z4h;1tr!,
p-S$jgldglg_e13diqy!-gl11$-i-Sipot fi un factor cheie in declangarea
proceseloretichetateca ADD sauADHD.
z- - lbleyfZfClgx jf celgb[q_-rtr{.lo4cemedia. Se estrmeazi ci
copii petrec in medie gaseore pe zi in fa{a caiculatoruluisau a
televizorului, fapt care p{ovoacaintentiog4t o
{!4qi4uq1ga duratei
4!e$rci. stimulii vizuaii ce seschimbala un intervalde trei pdni la
cinci secunde,slinnuleaziintenlelrat agitalia,iqdqg4ldU1copilului
oreaelic-d-risp-unsla reclamelerespective.Ne mai mirrm oare
ca
acesticopii nu semai pot focaliza?
3 - un alt aspectnegativar culturii media pop esteahrrndenlade
c:g[1g11sexualgi ytolerla irnaginilql risplndite prin televiziune,
tlme-igqlllrdc9-extre_rqde_violente, cum ai fi Mortal Kombat,gi
@, supra-saturatlcu versurlplng_{qalo-lea1e
gi aluzii seIq4le.Existi multe stgdii care demonrtr""re
iuot"r .a
introducereateleviziunii in cadrul unei comunitd(i are dryp!-gftgt
agbhg 3e!9l9lde \aolen{i, in decurs de cdliva ani.
Vd pot oferi un exemplu privitor la orientarea curenta
a Slelin sJ_cs_Ltg_{t g4icg"$er{-egggpforg_{q4_9p9n49lt!i. Un exemplu
mijloacelor media care au in vizor copiii. La un moment
dat,
agteptandintr-un birou, am fost surprins si descoparo imagine
a_u:reifemeicomple_fgoalein timp ce risfoiam o_revistn
de binzi
aeunate-nuruaa", pe carenu o mai vizusem d. -,.rltl urriffit.
de mine gandul de a condamnanuditateafemininn, dar
astfir de
imagini pot ajunge sa-deyreze-sp.pilul- ajgns la v6.rsrapubertilii,
iruurajandJiberrinismul, de genurceruipromovat de Hulh
Hefnea
el insusiun acolital lui Alfred Kinsey,sus{inatoral eugeni-ei.
I -Earniliile care au imbrdliqat ideile personajulu! Dr. spock
sgg_qglg$glrygy_4_.sunt o alti sursade probleme i., .. p.ii,.ft.
disciplinacopiilor. Pentru copiii a c5ror model esteTupac,
Ice-T,
KISS sau Marilyn Manson, a ciror fants "
atter&ntarapid;3i,!;$qdq;';";##*tTtri'iT'ii,:
cuvAntul,,pauzl!"nu va puteafi o ac{iunedisciplinari eficienti.
-, _ C.grrlql1gl
{gdgs al pe!4_!lgr cu copii. Economia este asrfel
structurataincdt ambii plrinli de reguli trg-bqrq*q4 fie sclavi cu
4ormi iotreagi, rimanind pufin timp pentru contactulcu copiii,
indiferentde laudeleadusesistemuluide Rapegate Bill(N.tr.ur"ri. r"
Jim Keith 25
scandalurilesexualein carea fost implicatBill Clinton). Situaliadin
familiile cu un singurpirinte estede obiceiqi mai rea.
6 - Practic,existi o problemi cu insigi natura invilimdntului
publ i c, care n1{gggrqjs4zi copii sn__14y4-e_gi I 4_ff !99 T_!a creativ,
c.Lii-isfuclriteazi gentru-..L-se--anfqrmacu mqdiul qxlerlor
aseminitor gge! i,n_qh!so1i. Eu personalnu agdori si mai indur inci
o data condiliile inregimentirii gi imobilizdrii - stdnd la o masir
inconfortabill, cu miinile indoite gi gura inclegtati timp de mai
multe ore,in fiecarezi - condilii, pe careIe suportdcopiii in ;colile
publice.De asemenea, nu asfi delocincdntatsi fiu din nou forlat si-
mi tArisc ochii gi si memoreztexteplictisitoarede moarte,pe care
nici un adult normal nu le-arciti weodati daci ar aveade ales.Date
fiind acestecircumstanle, nu estede mirareci oricecopil cu o brumi
de inteligenli 9i energies-ar revoltas,iar trage insistentcu ochiul
5
sprelocul unde igi line tatil sduarma de vAndtoare.
Acesteasunt qq9tg4b,-caqzebgele.ale dezvoltlrii sindromului
ADD gi ADHD in gcoli,srmptornepentruJare
dramaticprivind rezultateleintoxic[rii copiilor cu medicamentes-a
petrecut pe ?0-apr{rg_l-999, in Littleton, Colorado, unde doi tineri
in pelerinenegreau ucis rAndpe rAnd i2 dintre colegiilor iar apoi
gi-au pus capit vielii. Eric Harris, unul dintre acegtitineri, fusese
respinsla inrolareain marind doar cu cinci zile in urmi, {up-aee-la
rgglutalg-eu-efl a! ci i-au fqslllgietlse-antidepresiv: fl uvoxamine
q@gjaulglex, un compus chimic asemindtor Ritalin-ului.
RevistaAmericanl de Psihiatrieprecizeazici,,Observaliilenoastre
confirmi eficacitatea fluvoxaminei(Luvox)in tratamentuldepresiei
dar sugereazici acestmedicamentpoate induce diversemanii la
pacienlicirora li s-auadministratdozenormale."Raportulmedico-
legala ardtatcd Harris prezentaun nivel ridicat de Luvox in circuitul
sanguinin momentulclnd qi-aimpugcatcolegii,iar prieteniilui au
declaratci acestaincercasl renunlela folosireamedicamentuluiin
ziieleanterioareatentatului.7
Nu existi nici un indiciu cum ci aceasti intoxicare cu
medicamentea elevilor se va diminua in viitor, ci se intrezireste
chiar contrariul.
 26 Connolul maselor
intr-o adresi trimisi de iames Basco citre Asocia(ia Nationala
a Consiliilor Scolare, acesta afirmi: ,,Pot vedea in bila mea de
cristal ci pfojescrii-secolrrhri XXI nu vor fi pregdtili in instituteie de
educatie cum se petrece acum, ci mai degrabi in rlr_s_titlJl-e_fqrmate
dilL_t1-,qg-
"4!o_algqgr_4e e_4ugg(le,gredicjnl si farmacig. O buna
parte din pregltirea dascililor va fi dedicati insuqi{:qjsihol_ogiei
$i plho_far_macologiei,care vor jgrpulernici pe fig.q4Ig_profesor
s4__adlqtnisgsz-s_lqg4ige;1lgltg care sI influenteze invltarea si
comportamentele legate de invalare'l 8 Nici nu am fi surprinqi daci
s-ar petrece aga ceva, fiindci raspA.ndirea'educaliei progresive" nr,l
a1g9_A!g9l_e4g5SI9C" r1daad! reg;irne[qleg elevi]q r
Note:
1. Sutton,Antony C. Americai SecretEstablishment.
B1llings,Montana:
LibertyHousePress,i986;Lionni,Paolo.TheLeipzigConnecfion.Sheridan,
Oregon:DelphianPress,1988;Millegan,Kris,"TheOrderof Skull& Bonesj'
Parascope,la wwrv.parascope.com/main.htm; Robinson,John.proofsof a
Conspiracy.
LosAngeles:Westernislands,1967
2. GoldsteinandSteinberg, "GeorgeBush,Skull& Bonesandthe NewWorlc
Order:A NewAmerican EditionWhitepaper;Millegan,
View,"Internationai
Kris,"TheOrderof the Skull& Bones," parascopela www.parascope.com/
main.htm
'A
Samuelson,Eric, Brief Chronology of Collectivismj' October 1997;
Sutton; Lionni; Stormer,john. NorreDare Call It Treason...25years Later.
Liberty Bell Press:Florrisant,Missouri, 1992;Allen, Gray. The Rockefeller
File. SealBeach,California:'76 Press,1976
A
Sutton;Lionni
5. "Sinister Oregon Plan Underway to Control Children & Familiesl,paul
Richmond-Srgftf lngsla www.sightings.com
o. Scanlon,Dana S., "Menticide Against the Children of America," The New
Federalist.mai 13. 1996
7. Weller, Robert, "25 May Be Dead in School Shootingi' Associatedpress,
April 20, 7999;American Journal of Psychiatry,September,i99i; KCNC
News4, Denver,Colorado,mai 4, 1999;Reutersnewsservice,May 6, 1999
8. Basco,lames, citat in Packard,\/ance. ThePeopleShapers.Nov york: Bantam
Books,i977
CAPITOLUL4
Institutul Tavistock
Institutul Tavistock este unul din focarele importante ale
Influenla sa se faceresim{ita prin mass-media'
c-ontxdului-maselor.
instituliile gtiinfifice, corporalii, guverne 9i armatl' Se spune ca
Tavistock, care rcpr ezrnti oJglabal4fe--1!!I9- Jqlvrc,r!l*e-, 999ryte
a fost creat in 1921laordinul
bryte4-iSCji.ingfrluJele {e pgihiatrie,
rye14-b-rrlqr I.rrstitutul-JRegal al- e&S-eq{gr Internationale' RIIA
(cunoscutgi sub numele de ChathamHouse)' RIIA esteugul din
componentelegrupului britanic @' fondat de
Rhodes' Grup ul Masa
i mpe{ q!!slu! englezI i !q tp {gle. !q3!9!'- Q-eqrl-
Rotundi, ce are o mullime de filiale, a'Qg!-qsl-me!-?1x!gsusfit1ilor'
in acestsecol'4ggl-ggye5g rnpfrdielgnls Tavistockfunclioneazi
i"bu^.'"o.slbvenl*lgr jat:{"_f:gjll'"t:$:t"3tle:ssqrsde
silbve.tliisubstanliale
W,rr.r"f a" fr."r ni. gii -"tto? aTtor
q!g!i!oe
Fiind initial condusde ofilerul al serviciilor secretebritanice'
maiorul John Rawlings,Institutul Tavistock? foslggjectat incd de
la inceput ca qqls,nllU-qdAnalar pentru conltglglssglslplanetar
folosind ,,trupe de goc psihologlqd',un termen inventatde Reese'
A;affirrup; de $ocin halatealbede laboratorseramifici precum un
evantaiplanetar,penetrAnddiverseorganizaliipentru a implementa
politici considerate productivede citre strategiorganizafiei'
Nucleul Tavistock este format de agen.tiai sertgLtlg s-qt-t-e!e
Uqg1199,ftulglryqgi, carecolaboteazS'cu c1petele hidrei psihiatdei
ia-urel-rqandial, pentru a atingedoui scopuri:
(i) O otdi"" qo"414 in care statelenalionale sunt
""i.a
abolitegi existi un singurcentrude controltotalitar'
(2) Simultan, conlrolul psiholog , sau folosind
termenulinventatde ei, ,,societry'' (n't. in traducereliberl: o metodl
de structurareexacti a relatiilorsociale).Pini 9i materialeleoficiale
aleInstitutului Tavistockrecunpscor*ienla!:ea sasprecontrolul global
al mintii oamenilor. I
 28
Controlulmaselor
!f-ggql-f$2, psihologul german Kurt Lewin, unul dintre
creatorii relelei serviciilor secreteamericane,OSS, precursorul
CIA, a preluatde la ReeseconducereaInstitutulrriTavistock.Lewin
a fost unul dintre p.!!qti_ US11nitoriai UliijZanlra-rrr1glar pentru
reprogramarea atat i, folosindun modus
operandimai mult decAtsimilar dteen"lgi!0g!o"i. ,,OrdoAb Chao",
itl,;,e11l.\np
d*"ptt n-ksp;k pt il te" .
Teorialui Lewin a constituit origineagi definireaconceptului
prezentatin carteaFutureShock(n.t. $ocul viitor), scrisi.de Alv4
&flSf,gqla-bqatsr-a,lln$itulului Thvistoek,degiToflier promoveazi.
ideeaci deconstruclia culturali.actuali giaducerea tuturor indivizilor
la unul 9i acelaginivel estedoar ceyaaccideota!.N.uc_stg aga.
Perspectivaadusd in discutie, avAnd semni.turaInstitutului
Thvistockeste o metodologierecurenti pentru controlul minlii
la nivel global gi programareculturali in secolul XX. Aeeasfa*ds-
programqre qfldlvidului in vederea
@re,
se realizeaz:a prin induce-tea_,accstuia intr-o stare puternica de Egc
ob!!ng!Agri! traumatizareqi torruri. Dr. Wiliiam Sargentde la
Institutul Thvistock,desprecarese spuneca la datarespectivrlucra
qiincadrulp_rggrsrnultl_CJ{dg_.ptli-o!_gelle|gg^!!JgA,in
carteasa din 1957,Battlefor the Mind - A physiologyof Coversion
and Brain-washing(Bataliapentru minte - o fiziologiea conversiei
Sispalariicreierului)elaboratapebazateoriilor lui Lewin,declara:
,,Unor oameni cirora ie-a fost suficientde mult perturbati
functionareacreierului,prin inducereaintention4ti sauaccidentali.
q-f4slt--13{nier-sa-u=Sseg;F{e{-Li}*ggggJgq.gbqqrygloaseidei.
- Cel mai frecvent rezultat provocat de asemenea
perturbi.ri, este
t&i il o sugestibilitatemtriti.
$ani,f9stdrile-in cadrul-grupurilor sunt uneori caracterizatede
tW", gi apar cel mai adeseain timpul
r@,9i in generalin perioadel"a;-;;..
pglgol,care mdresc anxietateagi prin urmare sugestibilitateala nivel
individual si de masi."
-- In ti mpul celui de-a!{gllgqtazb oLmondial, Institutul .Ibvistock
a coordonatDirectoratulbritanic de rizboi psihologic,pistrAndu_
.lim Keith 29
gi apoi in continuareorientareamilitari. Ageniii de la Tavistock
au infiltrat agen{iilesecreteamericane,institutele de psihiatrie,
industria,massmedia 9i organismelepolitice,convertindu-leferm
spreindeplinireascopurilorde control globalurmirite de organizalia
mami.2
Agenliprovenilidela Tavistockaufostprezenlila fondareaunor
centreinstitulionaleprecumCentrulpentru$tiin{eComportamentale
Avansateal Institutuluide Cercetarede la Stanford,$coalaSloande
Ia MIT, $coalawharton de Finanle gi AdministrareaAfacerilorde
la UniversitateaPennsylvania, Institutul pentru Cercetiri Socialede
ia universitateaMichigan,precum 9i alte localii. ReleauaTavistock
a influen{at de asemenea9i grupuri precum Esalen,Corporalia
RAND, Institutul Hudson9i FundaliaHeritage'
il
@ul dintre plglgl!]g-esenfiale ale Institutului Tavistock
constitueo rnterventiela nirc cg-intenlia de s-fgge
posibj.Lins-taurareaNpii-Qtdinl-.Msndiale vizut| ca un intreg unde
j9-erp@qr-e*aidlurd-ul-qi- va -d!sparca $i posihiIi taten
lib e-tlglgq
de q gandi_llbe1vs,g_q4ulqti.Acest plan a fost pus in aplicarede
citre Laboratoarelenalionalede antrenament,care sponsorizeazl
prosramele de,,intilnir-e' 9l--rS:.ttlltliZ.1gl,--4-"-SfgP, implicate
I in distrugerea p eig,onnljgg!--l4d1udua"le qi aPo1-relgnstruirea e:
|.@"'d"'"igrqpuIui.Seestimeazacimilioanedeoameni
au fost supugi acestui gen de ,,procesare",inclusiv cSi-nralrnglti
d-trrlre--gglldssalqrli-qqrpgr-atillo-rsloieiali*di4-D-eBartamentul de
sgiJgggA-Ug*Sf$19:-:gt]g3.lilnstitutulNatinn2l2lFducaliri'
-
O"gi tl se face reclami ca fiind mijloace pentru eliberare
personall gi organizafionali,programelede sensibilizaresunt 9i o
unealti eficientd pentru @ lider la norruele
gupUlCi, precum a fost demonstratfiri tlgadl, prin utilizareaunor
metodeasemlnatoarela nivel de grup in cazurile secteilui charles
MansonEia lui Jim|ones.3
in publicaliile sale, Institutul Thvistock este invariabil
pgrt-retizat.ca ,g fi-ild organizalie non.politici, insi minciuna este
eyl{e{Itq.Drept exemplu,unul din proiectelerecentealeorganiT4liei
este SMARTCARDS,un program pilot realizatin colaborarecu

Universitatea Metropolitana Manchester, ig
4gme]q Comisiei
pg-r_opsne.Acest proiect careare drept sgp i.rygstqgt.u-.11llegului
rqt_9r,rg-pg1rongblygi_pgfqqeqe,inclusivstudiile,cursurileabsolvite
gilocurilesalede muncdpe un singurcardde identitate,sedesfijoara
t.l prezentm eu.op , cu scopul de a facilita crearea-unui
s,EJqlsggrrplslqlqgrdial _strieteqntrpl4! 4 inresimentati opini3-,pu_b&i. Prin prisi-iiiisi-tr7Ere,
Ql_reglqrteltat.
Note:
l. Dicks, Henry Victor. years of the TavistockClinic. London,
l1[1 England:
Routledge& K. Paul, r970; worfe, L., "The Tavisrockroots of the Aqriarian
Conspiracyl"EIR, iunie 5, I9g7; Coleman,Dr. john. Conspirator\Hiirarchy,
!h1 .St.oryof the Committeeof 300. Carson City, Nevada: America west
Publishers,1992;"Tavistock-TheBestKept Secretin America,'attavinstitute.
org/index.htm
2. chaitkin, Anton, "British psychiatry:From Eugenicsto assassination,,'ElR,
octombrie 7, 1994;Steinberg,leffrey,,. Antici-patorydemocracy,:Sritrirt
Tavistock Institute brainwashedNewt." EIR, ianuarie 12, 1996
3. "Will You Allow Child to Be SpiritualiyMolested?l'The NewFederalist
4. EDRU, Educational Development and Review Unit white paper
TavistockInstitute
of the
CAPITOLUL 5
Inocularea ideologiei
Nu ni sespunedecit c3Cqjg-91_dolgsSjqglig.
probabilceamai
efcienti*metodi de"esnt+oldescoperitd vreodata este pur gi
,,-ptr.
managementul informatiei. Aceastr tehnici consti. in ascunderea
i{rformatiei, rispAndirea de informalii false
-1d"rirrfo.i-"4 ,",,
atreql&nalg_gCtrt.e astfel incdt gll"tgg cu care_avem de_a face
qi*trgl-e care*ne modelea?5viata se n
se pe deplin.
Acesteperspectiveingelitoaresunt proiectateasuprapopurutlffin
dtugsg qtjgace de gomunicarq,dar in primul rdnd prin telera_zlire,
fadts,flmejrrtisticq, ?iare,revistegi internet.
Edward Bernays,prieten apropiat al lui H.G.Wells,unul din
paqreglaa-tii
Noii ordini Mo-ndiale,ne ofera o mostri a unui model
de gAndireelitistd referitor la subiectulc'ggg]ulrl1-pftn mass_!le.dia.
Bernaysa redactatmai multe lucrdri: Crystallizingp"bli,
Oiio,
Jim Keirh 31
(CristalizareaoPinieipublice) (1928), Propaganda(1928) Si The
Engineeringof Consent(lngineria consimfamdntului)(1955). in
carteasa,Propaganda, Bernaysscria:
,,Pe misura ce civiliza{ia devine tot mai complexi, au fost
inventate gi dezvoltate lgllgg!4q_lg$rce prin care poate fi
prin
intermediul telefonului,al telegrafului,al radioului gi al avialiei,
ideile pot fi rispAnditerapid, chiar simultan, de-a lungul intregii
Americi. Nevoia pentru uqgllIn*i_n"iZtbil este din ce in ce mai
mult demonstratll'
,,, Mj$rle ne sunt modelate,gusturileformate,ideile sugerate
gi suntem guvernati,in principal de-aameqfd_esplg_Ege nicj nrr am
eq?_{Lrgs{3$.lndiferentde atitudinilepe careo persoanaalegesi le
adoptefali de aceastd condilie,esteun fapt bine stabilitca in fiecare
act al vie{ii zilnice (fie acestadin sferapolitici sau ceaa afacerilor,
a conduitei sociale sau a gindirii etice), sunlcm-dominal1-de_f4
@, care reprezinti o fracliune infimi
din cele 120 de milioane de locuitori cAt numiri populalia lirii.
Acegtia sunt o mdni de oameni celg__l!g9ggr_o_!$e&_ gr_e4lalegi
t!2alele sociale qe1lAggri?elrzi masele.Eisunt cei caretrae s ,
carecortroleazaminteapublica,cei carestlpAnescfortelesociale$i
creeazinoi metodede a supltlgji ghidalumeal'
Bernays era departe de a dezaprobaaceasti manipulare,
susfinandci maseletrebuiesi fie controlatepr_inpropagandi:
,,Manipulareainteligenti gi congtienti a comportamentuiuigi
opiniilor organizateale maseloresteun elementimportant intr-o
societate democratici. C-gi care manipuleazi acest mecanism
nevizut aI societifii constituieuqsysro u4ic,_r!1ry-i!.il legi41fullui,
careesteadevnrataputereco are_di:rjararrqa$I_q'
Bernaysa participat de asemeneali la p:gtggl4fegplogramglor
UCficane ae r;zt'"i p. c. Nu estedeloc surprinzi.torca el
a fost pus la conducereareqeleide comunicalii CBS in perioada
timpurie a acesteia.
Eaetqgl-cucial carepermite controlul mass-mediagi folosirea
ei drept instrument de propagandi estedreptul de proprietatetip
r-n-auapol.U.n procent de 989odin cele 1700de ziare cotidiene din
u'
32 Controlulmeselor
SUA sunt delinute de llei,g!4in de L5 co-rB_Sfalii, iar Time Inc. are
aproximativ4096din incasi.ri.Cele trei mari re{elede televiziune:
ABC, CIBSgi NBC inci delin majoritateaaudienlei.I
Ac[iuneamonopoluluiesteconsolidatiprin qjlgggg_dg_eengol
aditionaleli sistqe&glgqante. Acesteainclud apartenenfagefilor
gi editorilor mass-mediala grupuri precum C_onsiliulde Relatii
E4tqr_e-Skull_& .Bsqeq, Q94 isi_aJr i Ia1e1q!49i gr qp_91, q
!t_d-q-rU
erg.
Mulli din membriiacestororganiza{iifacpartedin altegrupiri elitiste
inrudite,acestea fiind sociale,politicesaude afaceri,qslryI4ndg$&l
desfi$urarea unor acliuni cogle411e a conducltorilor din umbri.
Calitateade membruin una saumai multedin acesteorganizaliieste
practic necesaripentru a puteaaccedeIa celemai inalte niveleale
succesuluiin Occident.
Ne vine astfelin minte declaraliafollulurdirccLtoralCiA*Wlltiam
CSI-by,degi la momentul respectivel vorbea desprecomunitatea
agentiilor secrete americane:
,,Din punct de vederesocial, cAt qi profesionalacesteasunt
grupate, formind o_fraleqrl3te_peeeduita.Membrii lor mininci
impreuni la restaurantelelor favorite,dau petrecerila care sunt
aproapedoar ei invitali, familiile lor sunt inrudite, astfelincAt nu
trebuie si fie tot timpul cu garda sus. in aceqt,q,rgdqe_jgp3f-l_-din
qg_r! g: _qral_g]qll d_e_Iuqsa__abiSnuiQform dndu-9i astfel g_vlz!g! e
r11et4gggbg-dlstorsiog3!3jtgp1e_?qcsterlumi. Viala
4gbli pe care
o triiesc devine norma de referinti.pentru ei, acegtiaajungtld si
pr_iveasci de su_s_-sprevia{a restului cetile-nilor'i2
ScriitorulG.William Domhoff afirmi. urmitoarelein carteasa.
ThehigherCircles(Cercurileinalte):
,,Elita puterii a creat gi dezvoltatdomeniul extraordinar al
relaliilor publice la o scari impresionanti. Unii dintre primii
practicanti ai acestei arte au ajutat la imbunitalirea imaginii
industriaqilorgi bancherilorlipsi{i de scrupule,allii s-auspecializat
in modelareaimaginii companiilorgi mentalitaliirelativla acestea.
Din punct de vederefunc{ional,dspg4eotS.rtele de rela{iicu,p-ublicul
a marilor companii, in cooperarecu fi-rmelegigant specializate
in relalii cu publicul (care deservesccorporafiile),aq_dCygruL-un
sl$g.m,.d--e_
gyg4lzary_rrngdig!- al claselor superioare, alertAndu-se $i
Jim Keith 33
contracardnd cea mai micd remarcd sau publicalie care li se pare
suspecta. Q,r4;!{p1, opinia public4 epte foarte bine monitorizatl',
evident cu ajutorul experlilor gi oamenilor de 9tiinll din domeniu^
social din universitilile finanfate de cltre marile corporalii gi fundalii.
Opiniile care ies din tipare,odatd detectate,sunt contracaratedur {e
++-
un brarajde mqtgllalesc ..."'
Infiltrarea mass-medieide citre agenliile secretea inceput
concomitentcu formareatrusturilor de presi americanein ceade-a
douajumitate a secolului.Una dintre primeleoperaliunide control
incununatede succesale mijloacelormedia a fost lansati in 1919
odati cu creareaRCA (SocietateaAmericani de Radio) de citre
Westinghouse, MorganGuarantyand Trust,GeneralElectricSi United
Fruit Company.in 1929,David Sarnoff,un colaboratorapropiatal
Institutului Tavistock,a fost numit la conducereaRCA. La scurt
timp dupl aceea,serviciile secretehritanice au demaratoperafiunea
,CameraNeag-ri'in c-li{ir9a-ReAdin New York,subcomandalui Sir
William Stephenson(nume de cod: ,,Neinfricatul")Si a generalului
Marlborough Churchill, rudi cu Winston Churchill. Generalul
C_hurchillaveasi fie cooptat ulterior la foldarcaOqanizaliei Macy,
careva fi folositi {gpt_lpgryglg4gu gp-eraliunileClA-decon-trol
al minlii MKULTR-A.Toatecele trei televiziunimajore americane
suntramuri ale RCA.a
@ a intrat intr-o noui etapi in anii 1930,
. ar d @fa@ p.s!t-r9!-o-gic"
pentru mo4glqrea . Conform lui Christopher
Simpson,autor al cirlii Scienceof Coercion($tiin;a constrdngerii):
,,Eierauuncercremarcabildeunit,formatdin birbali gifemeicare
impirtiEeau anumite concepfiiimportanteprivitoareIa cercetarea
comunicirii prin massmedia.Aceqtiacggde-fqgmassmediadrept
q1-grqrymelll-pqltr-g lr3gggementut soctat, o*gfnq3 ce poate fi
ulili4g-!! cadrul ggdliglglui soci4l;abordarealor considerind ci
datelecantitative,in specialrezultateleexperimentelorgi anchetelor'
sondajelecieopinie gi analizacantitativade conlinut sunt mijloace
ce relevi ceeace estecomunicarea, servindapoi aplicirii acesteia in
cadrulmanagementului social".s
-maniPtrla'e mass-medin
in perioada cind p-rograxnele-de
 34 Controlul maselor
{nantate de Rockefeller se desf}gurau la capacitatemaximi, Biroul
de Servicii Strategice gi Biroui Informaliilor de Rlzboi au inceput
rac-Ig:t_t_{,e3_zcelor
mai buni gi mai strilucitori" dintre intelectuaiii
americani p entru i4{i.-e_r_q1
lg_qfacerile spionaj ului, p recum gi p entru
infiltrarea agentilor in pozilii puternice in mass-media, politica
gr-ggg54e{i. O cercetare a efectivului personalului de la Biroul
Informaliilor de Rizboi care activa in domeniul mass-media la
inceputul anilor'50 relevi urmitoarele date:
.\gda_ctorii dela Time, Look, Fortune gi alte cotidiene, editorii
revistelor Holiday, Coronet, Parade gi Saturday Review, editorii
de la Denver Post, Times-Picayune din New Orleans qi altele;
directorii de la Viking Press,Harper & Brothers gi Farr, Straussgi
Young; doi cAgtigitori ai premiului Oscar gi un de{inltor a doud
premii Pulitzer; pregedintele consiiiului de administra{ie al CBS
gi o duzini de vicepregedinli ai unor refele cheie; persoana care
redacta discursurile pregedintelui Eisenhower; editorul ediliilor
internationale ale revistei Readeri Digest; cel pulin gaseparteneri
ai unor mari agenlii de publicitate; gi o mullime de cercetitori
importanli din domeniul gtiinlelor sociale ..., Eefuloperafiunilor de
re3lg jlggTygr.,1rr$
i nt19-1nr
! 12t! il_res2,trlr"" ;;;ii'il-g coIit
de furnalismde la universitateacolumbia 9i fondatorurRevistei de
IurnalismColumbia."6
i-n-anii 50. mass-mediaanericani era legqtq {!1qct de CIA,
agentiafurnizdnd informalii ziarigtilor,in schimbul propriilor lor
informalii procuratela nivel intern sauin afarallrii. Reporteriierau
angajalide citre cIA pentru a liwa instructiuni Ei bani contactelor
precum gi pentru a urma linia trasatade agenliein comunicatele
lor. cIA a creat un program pentru agenli ce urmarea d.ezvoltarea
abilithlilorde reporter.
Este practic imposibil si determinlm cu exactitatenumirul
jurnaligtiloramericanicaresunt in momentul de fatd pe statelede
plati alecIA qi a altoragenlii,cu atatmai pulin pe acelaal asociatilor
caredoar oferi din cind in candanumiteinforma{ii.intr-un articol
sqrsjnl-!/7 pentru RollingStone,Ca-rlBqrnsteinaproximanum[rul
acestorain aceape*riol4.aIa,_4-40.
Bernsteinconstalaexisten{aunq!-1e14!!id9 lunga durati a
Jim Keith 35
agsfiei-cr': re{eauaBS fostul director CIA, William Paley,Allen
Dulles(fiind prietencu pregedintele CBSEitotodati membrual CFR
(Consiliulde RelaliiExterne)),preqedintele CBSNewsintre 1954gi
1961,membru Ei el in CFR. Sig Mickelson,juca rolul de legituri
al lui Paleycu CIA, folosind o linie telefonici directi cu Agenfia.
D_ggElgrii-S:-gezentatoriide $tiri erau li* ei in legiluri cq-C-IA,
conform aprecierilorlui Bernstein.
Ziaristul scria ci ,,De-a lungul aniior, releaua CBS oferea
acoperirepentru angajaliiClA, inclusiv cel pulin un corespondent
externbinecunoscutgi cAfivacorespondenliasociali;de asemenea
furzuza-gtre, CIA, oglslgndg.--nepgbliEa!9 din varianta, 6nali--a
gefulbiroului
$frilor; stabilindun canalformal de comunicareintre
din Washingtongi agenliepermilind ca rapoartelecorespondenlilor
CBS...slfie monitorizateregulatde cltre CIA'
- NewYorkTimes9i publicistulacestuia,Arthur HaysSulzberger,
membrual CFR,asociatfrecventeu CIA, a asiguratacoperirepentru
ceipu{in zeceagenliCIA intre anii 1950gi 1960.
- Editorul gef al publica\iei The WashingtonPosf, Katherine
Graham,nrembruin CFR,eraprieteni apropiatla directorilorCIA.
Duilesgi Casey,a angajatmai mulf reportericarelucraucu CIA.
* Henry Luce,fondatorulpublica\illor Time gi Lfe,era pl1glgn
c.11directorul-CIA,Allen Dulles,trecdndcu vedereafaptul cl unii
dintre reporteri sii participau la gedinlelede informare ale CIA.
C.D. fackson,vicepregedintelaTime-Lift duceao viali dubli, fiind
simultan gi o figuri importanti in cadrul op,eraliunilo1-4m.ericane de
psihologic.
142!oi
- Conform dosarelorCIA, agqg(ig_{e*1tiri a postului de televiziune
ABC a fost folositd ca atoperLqdeeitre agenlii CIA in anii 60.
Bernsteina constatatci Eiurmitoareleagenliidegtiri au furnizat
acoperireagentilor CIA: New YorkHerald-Tribune,SaturdayEvening
Posf,ziareleScripps-Howardqi Hearst,AssociatedPress,United Press
lnternational,SistemuldeDifuzareMutuald,Reuters $ Miami Herald.
O alti modalitatede control a CIA se-realize-az{pri+detine{ea
dtrq-._!q_
u !qp1-!0fil93gg_!ggs_g_!oe3!g.is-:g9-7, New York Times a
declaratcl CIA delineapeste50 de stalii de radio, agenlii de gtiri,
revisteqi ziare,majoritateaaflindu-se pe.s,te hotare.Multe agenlii
 36 Jim Kefth 37
Controlul masellr
consideria aveao atit de mareanvergurdar fi imposibilde ascuns'l
@trylq Q!4, $i pesteo miede cir{i
4" ageq!.i
sponsorizate saq produse nemijlocit de catre CIA, au fost publicate Desigurci acestease petreceauin vremurile de dinai-Ilte4aparitiei
de editorii americani. Avdnd in vedere aceasti implicare masivi, @ a unei Perso44e ca fiind u4,,nebun
ar fi oare prea mult sa considerim cd mass-media americana, acest conspiraJion!st".
bastion al libertilii gi independenlei, face de fapt jocurile CIA? in ultimul an, un alt exemplude raanipulare-:ne-dia probabil
O altl modalitate de influentare a opiniei publice esteConsiljul ca I-a salvat pe preqedintele Bill Clinton de la un dosar penal,
P"Ul.t!a!ii, o agenfie non-guvernamentali scutiti de plata datoritl incidentuluice aveasafie cunoscutca ,,Rapegate'i in timpul
impozitelor gi taxelor, a1 c{rgi membrii fac in mare misuri parte audierilor lui Clinton, fuanitaBroaddrick, numiti in Raportul Starr
ajl lgry{g,n*ttttt (qLB). Printreprogramel
esusf ca ,,|aneDoe #5" a fost intervievati in extenso de corespondentul
Ul_191"e inute
de Consiliul Publicitilii, se numari NBC, Lisa Meyers.Broaddrick a afirmat ci in i98I, Bill Clinton
@a
glyg1rrS11luglg, inclusiv ,,Pacea mondiall prin legea mondiali" a vioiat-o intr-o camerl de hotel din Arkansasunde lucra pentru
gi diverse ,,declaratii de interes public" ca{e prom_oveaziNa1ir4-!le campanialui electorali la data Ia care acestacandidala postul de
Unite. guvernator.Aceastanu esteo declaraqieincredibili' din moment
-
$i institutele de sondaje contrib-uie la _1g[uqq]!area 9gr11ei ce C-lilt-.ona-fosJacuzatde--viol 9i hir{uire -sexual6qi in alte 9s4zi-
pg!!ice; s-a demonstrat ci. intrebarile din cadrul chestionarelor dil trecut, prima de care gtim petrecindu-sein timpul studiilor
s1t4j$&l_ale4luite_ i n ci t sL le cbJinaregpgqilri Ie do r i te si chh r salede Ia Universitatea Oxford din Anglia in anii 60. Au existatmai
mai mult, acestea sunt angajate in_ nlelipglgfga_dirgqt? a datglor mulli martori autentici care confirmau acuzaliilelui Broaddrick,
sletisqge in favoarea beneficiarului cercetirii. in timpul recentei inclusiv sora medicall care i-a ingrijit rinile provocatein timpul
invazii sAngeroasea SUA in Iugoslavia, sondajele aritau cd un violului declarat.NBC a finalizatinterviul cu Broaddrickinaintede
procent de 73% din americani sustin aceasti acfiune, in timp ce un incheiereaaudierii preqedintelui,dut @t
rg$j i ut e&gC4_de_r4l! i_cu ni gtq pr Letg! i, Inatca impiedicatipini dupl terminareaprgcesului,ulterior povestea fiind
""on. e_iryrpre_un
chiar opusul, adici doar_ojrcime din americani erau de acord cu pr"r""t"ta d" WtrStr*t l""rnal, qi de alte mijloace media.in acest
bombardamentele. $i gtiu cu siguranta ci eu nu mint... fel, Cp:rgfesulti publicul am
Probabil cel mai infam exemplu de manipulare a mass-mediei Lmaginecorecti desprecompatibilitatealui Clinton cu funclia de
s-a desfhgurat dupi asasinarea pregedintelui american Iohn F. pregedinte.
Kennedy. N{anagementul media nu este intotdeauna neapirat atAt
S-a emis atunci un proces verbal ai CIA datat I aprilie 1967, de dramatic. Simplul divertisment ,,circul",parte a sintagmei
pe tema utilizirii ,,resurselor"agen{iei din cadrul mijloacelor media istorile ,,piine $i circ" esteo altl modalitate eficienti. \3T:149""
pentru ,,contracarareacriticismului la adresa raportului Warren' difgrtirmentnlrri, u,, at
referitor la asasinarealui John F. Kennedy, o crimi pe care mulli distrasatenlieoliniei publicede laproblemecu adevaratirrPortante
cercetitori o plaseazi de fapt in cadrul agenliilor secreteamericane. precumsalaeia,drgplgtilgo-!.lui, distr-i-butlg a boglliei pe
-e-chitabile
pJl$f
eitedalif4ilede-,respsts_illg_spilgeJe"acriticilorprivitoare _glob,reprez,entareapoliticicorecti pentru marea masi a oamenilor
la mugamalizarea din cadrul raportului Warren, su&e:ata-dsCIA, $i coqtrq.!_ul_m_edia de citre elite. Aceastaeste una din principalele
au fost mai multe stratageme inclusiv afirmalia-c+eercetirdetrnora utiliziri ale televiziunii, care in csen(i este o-rgls ajreEg3ldei
di4!1q c riti cirrau gregite, ca iye4g lntqr_esefi nan g!a1-e- q@' - Precumaccentuarea sexualitilii,
iq.ce prjve$te
99$Iglgrgrg4raBa,rlrlUi_\4larren, gi cI ,,o conspiragie despre care se violenla;i@ulati.
 38 Clontrolul maselor 39
Jim Keitlt
Referitor la djstragereaatenfiej opinieipullleade citre rnedia,
un bun exemplu in aceasti privinli este iEpjg=pp_liJicd.a afro_ tahistoscopic e
uudibil, inresistrarea inversi, Esie
atrl_edcagllq{_p elII u _bq!_i s_t
are_qee,npn] i ca_$l_pqlillge care a f., sr precum 9i alsiehn&i. M-edia tipiriti intrebuin{eazd
iqEgl$
qglrtit"ili de elemente mult mai pu{in periculoase pentru ordin"" de imagini gi simbolismul. e
mesajeleinglobate, asocieriie
existentl, gi anume cqtgra_rgglg9le_&p_l drogurile $i -sportui, Iati cAtevaexemple verificate de utilizare a subliminalelor:
pregitind tinerii de culoare si-gi ia locul in lume ca dependen$ -in aqul 1956, Compania Britanici a Audio-Vizualului a.
de
droguri sau in calitate de aga-ziqiSteppin Fetchits (personay
.o-i.." transmis !La,mqsalslbljminal in timpul difuzirii unui program de
sintetizeazi trisiturile negative ale afro_americanilor).
televiziune care era programat la ora respectivi. CAnd s-a terminat
lurnalistul fohn Swinton - unul d.intre cei mai respectati programul, mai mulli teiespectatoriau fost intervieva{i fiind intrebali
profesionigti din brangi la data respectiva- a crescrissuccint
,iruu1iu, daqq qu qbseryat ceva neobignuit la acel program. Doar citeva
cu ocazia unui toast la clubul de presi New york, in
anul lqq3. persoane au raspuns afirmativ, iar 9i mai puline au putut identifica
S,winlst a spusatunci:
mesajul subliminal care a fost transmis. Desigur ci acestanu esteun
,,in momentul de fald al istoriei ameriiane nu exista o presa
indiciu privitor Ia faptul ci mesajul subliminal nu a al'ut succes;cel
independenti in su$. $i voi gi eu, cu tolii gtm uE^tu.
lviE",-,.I cglgglg-trntaIglafelg , doar sa
dintre voi nu ar indrizni si-gi scrie propriile opinii r0
sincere, cici fie influenlat la nivel subconqtient.
daci. vreunul dintre noi ar avea curajul si faci u..urtu -in luna sgrtembrie a anului 1957,vicepregedinteleunei societili
se gtie de
dinainte ci asemeneacuvinte nu ar vedea lumina tiparurui.
Eu sunt americane de publicitate, JamesVicary a declarat in fala unui grup
pldtit siptimanal pentru a nu-mi exprima opinia sinceri
in ziarur de ziarigti ci publicitatea suhlimina-li-a fost te$aglcu-succes. Timp
la care lucrez. $i majoritatea dintre voi sunte{i pletili
simiiar pentru de gasesiptimdni, mai multe mesaje subliminale care si ii faci pe
acelagilucru, iar daci vreunul dintre voi ar fi suficient
de nebun si_ oameni sa bea Coca Cola gi si manAncepop-corn au fost prezentate
9i scrie pirerea sinceri,,acestaar ajunge pe strizi ciutdndu_gi un ait in fala a 45.699 de spectatori la un cinematograf. SJrbliminalele e:au
loc de munci. Daca mi-ag permite si pubric weo
opinie sincera si p.Lslegtelg-1gpid, Jigp 4S -tq. tjgg 39j99u"4e cu durata de 1/3000
adevirati la ziarul la care rucrez,in mai pulin de 24
d.e oreagrimane dintr-o secundS,la fiecarecinci secunde,pe toati durata filmelor- S-a
fhri slujba."
raportat ulterior ca vdnzarile de pop-corn au crescut cu aproape 60
,,lieabaj-ryli$ilor estes4 distruga adevdrul, sa minti deschis, t'
de procente, iar vAnzirile de Coca-Cola cu aproape20 de procente.
rep.ru.rt"rr.5,
,ed.fti-"r", ,Efffi a, gi sd_qr -Aproximativ la aceeagi datl la care Vicary fbcea aceasti
v3noa3lng_pepgru{ .
penrrua-$icdqtigapiinea de zi cu zi. Si eu si declaralie,postul de televiziune din Los Angeles, KTLA a anun(at ci
voi, gtim cu totii acestelucruri, deci ce--e_q!g'-cl+
qlggtl-anebu'nie,j v3 difuza mesaie subliminale pe postulsiu. Pentru a linigti publicul,
ta qslern-peoffuo4resajn dege_n denti ?!" televiziunea a precizat ci programele in care se vor difuza mesajele
.NslsuaIqm i11g5g4ggglgl" oeryglllo-r
!:gi1i din spatelescenei. subliminale vor fi anunlate inainte de difuzare' 9i ci cel pulin inilial
Nol!g$e4!gps_14!Ilg,erjyl :gl car"i?aglroiit"
El!gl_dal,4"] nu vor avea conlinut publicitar. Directorul general al postului de
Thlentele,potenfialul gi vie{ile noastre sunt tc
a!._ora' televiziune, Lew Arnold a afirmat:
suntemcu totii nigteprostituate
intelectua#sggPrie!{T
- ,,Vom proiecta mesaje culn ar fi: ,,inroleaza-te in armati' sau
o alte strategiemass-mediafolositi in a doua jumdtate
a ,,facefi donalii pentru organizalii caritabile'i Urmitorul pas va fi
secoluluiXX o constituie{nesajeresubliminale.Existi.
rnai multe promovareapropriilor programe. Dupi aceeaprobabil ci vom aborda
metodeprin caremesajelesu6riminalepot fi inoculatein
co'tinutul gi aspectul subliminalelor cu conlinut comercial gi am sentimentul l!i
40 Controlul maselor
ci aceastase va petrece doar dupi o perioadi indelungata." Oricum,
conform cu o declaratie de presa a teieviziunii, proiectarea mesajelor
subliminale a fost anulatd chiar inainte de a incepe. 12
De asemenea, in 1957, postul de radio WTWO din Bangor,
Maine a inceput difuzarea unor mesaje subliminale in cadrul
reclamelor.Conlinutul mesajuiui era urmitorul: ,,dacdai auzit acest
mesaj, scrie o scrisoarecitre WTWO'] gi a fost difuzat de rnii de ori
timp de 1/80 dintr-o secundl in decurs de o luni. Experimentul a
fost considerat nereugit, deoarece nu s-a constatat nici o cregterea
volumului scrisorilor, dupi cum a declarat postul. r3
La data de 19 ianuarie 1958, un mesaj sublirninal care nu a fost
divulgat, a fost afigat pe ecranul teievizoarelor de 352 ori in timpu,
unui program al refelei CBC-TV. Un purtifor de cuvint al CBC a
declarat ca experimentul nu a fost considerat concludent. la
in 1958, anumite ,,spoturi fantomf' sub pragul audibil au fost
emise in timpul programelor radio. Printre posturile de radio care
au rulat astfel de spoturi se numiri WCCO din Minneapolis; WAAF
din Chicago; KLTI din Longview, Texas;Kol din Seattle Ei KYA din
San Francisco. 15
in 195_3,mai multi cercetitori din domeniul rnass-mediasi de la
departamentul de sociologie al Uryygcilifiilndiana au rulat diverse
subliminale atAt la televiziunile prin cabiu cdt gi la postul WTTV
in Bloomington, Indiana. Numele Universitilii din Indiana, apare
surprinzitor de deSin cadrul cercetirilor asupraconlaplqlf4nirselor,
aici fi ind baza operatlurilerr_sexologuhdAlfred Kinsry_dcspre care
vom vorbi in capitolul urm5.tor, zg_q?repryZeutind -de qsemenea si
unterende_1e_c1g!aqep94!ru9y44g_helrilqi_rnerlultqr_J_olsq.,u
Efectul t*qitlor -otiuulio"ulesublirninale. nu a ri.mas
neremarcatde agentiile secreteamericane.Existi anumite documente
care atesti faptul ci CIA, de exemplu, a cercetat modul de utilizare
a subliminalelor inci drnl-958, sau poate chiar mai devreme. intr-
un document pa4ial declasificat din ianuarie 1958 putem citi:
,,esteposibil ca proiecfiiie subliminale sa poata fi utilizate pentru a
mal&slljgtrtie tlqqlqle, cglq 3i_!_::qEpu!c- te (parte gtearsi d'in
documentul original)'1 Martin A. Lee,intr-un articol din revista Hlgh
Times, cita un agent CIA anonim: "s-a luat in considerare gi faptul
.lim Keith 41
cl s-ar -pu1eqo-b1!nerezultgtg-potitrceprin folosireapercepliilor
17
subliminalela rafi o gi TV':
- conform unei declarafiia comisiei Federalea comunicaliilor,
au reclamat
cu pulin inaintede crlciunul anului 1973,telespectatorii
inserareaintr-o reclami a unui mesaj aproapeinstantaneucare
spunea"Ia-1i9i tu' (Getit).18
- i"E9+, un telespectator a Canalului1l din Rome,Georgia,a
vizut cevaapirlndrapid pe ecranin timp cepriveaserialulBatman.
Deoarecea inregistrat filmul pe video-recorderulsiu, a oprit
imagineain momentul flashului,gi a vizut o scenacu protestatari
careaveatl-ilrnallAlancarle pe ea19,s cria " Menti neli IegeaavOrlUlUi
iq vigoare'lte
- in anul-1977,in faponia'Peste600 de copii au ajunsla spital
dupi ce au urmirit popularul serial de desqnea4imatePokettgn'
C-op1lj:gg!!3g rg!y1+l!ii 9i in cel pulin unul din cazuri' pacientula
i.*i"t ta t.tpire. Sepresupuneci motivul a fost o-gggq[cltduratade
20 minqfe carea declangatun fenomende "epilePsiefotosensibili'
ain cauzatuminii st . Conform unui raport,
"rnediciidin Tokyo ... au descrisefectuldesenelorca fiind similar
hipnozei".
Existl gi o alti posibilitatein afari de cliza ep-ilgptici,carei-ar
fi putut afectape unii dintre copii, o posibilitatepe caremulli nu au
-. luat-o in considerare.@v, a scris un articol
in revista militari-Odc nteer, in februarie 1977 , unde s-a referit la
'tasete silenlioase".
anumite experimente ftcute de japonezi cu
Chernishevsuslineaci jaPonezii@i$pfqgaefe
u-*Sqqlglef jqlq 9$dlrgcvqnle i n fr a-io-ag,suPrapuse peste muzici'
mesajece po-tfr fololilggenttu:gtmlol -itltr
o tehniceaseminitoare a fost descrisa de doctorul rus victor
Solntsev,de la Institutul Tehnic Baumann din Moscova.intr-o
publicaiiemilitarl ruseasci,Solntseva descrisun virusdelalgulator
nu,mitvirus 666. Acestvirus esteafi'at Ia fiecaredouazeci9i cinci
caclrepe un display vizual, fie televizor sau monitor, emilind
culori careinduc o star-eds transl hipnotici' Daca expunereaeste
prelungiti.,poateapireachiar-aritmiacardiScl.Acestlucru nu este
doar o fanteziea lui Solntsev,fiind un fapt carea fost confirmat9i
42 Controlul maselor Jim Keith 43

de alli oamenide qtiin{i. S-asugeratci Virus-ul 666 poatefi folosit
pgntru a influentasubliminalgindirea $i percepf,iile privitorului.20
- O alti tehnici subliminalisecretlestedescriside un inforrneior
alautorului,carea alessi rimdni anonim.Acestaa scrisurmitoarele,
la datade 14 aprilie 1999:
"M-am intors la facultate pe perioada verii pentru a-mi
continuastudiilepentrulucrareade licenli in domeniulmass-media
sperind pentru o weme sI intru in domeniul producliei TV gi de
film, pentru a deveniregizorAm dat acolopestenigtetehni,cieni TV
carediscutaudespreun zvon pe careil auziserdprivitor llumgg
precr! sgbli1lngl@. Deoarecegi eu eram in
domeniultehnologieiTV in aceavreme,m-am aliturat disculieilor,
impins fiind de curiozitate.
Dupi cum au descris-otehnicieniirespectivi,CadrulFractionat
este un proces foarte similar cu lnle1alea_da5tea_L .ilaqr-:adru
intelectualitelii,a pirfii educatea populaliei.Elementelemai risirite
din acestegrupuri, cei care au accesla mijloacelemedia,inclusiv
revistelepentru intelectuali,gi carecontroleazlaparatuleducalional,
'tomisari". Acestaeste
ar trebui de fapt si fie denumili fuglldgr
pjtllEg: un sistemde doctrine
-Ftreori,
chiar cei--Earc-coutrcleazi sunt dispuqi si recunoasci
existenfamanipul[rii, a$acum a frcut D-eyd&ckefellgf'-9and-s-a
adresatComisieiTrilateralein iunie, 1991:
"Noi suntem recunoscitori ziarelor The WashingtonPost,The
New York Times, Time Magazine gi altor mari publicalii ai ciror
directoriauasistatla intAlnirilenoastregi gi-aurespectalpromisiunea
fbcutl de a menline discrelia timp de aproape40 de ani. 4,r=!;[st
imposibil pentrg noi s1 le dgvglterrlllatul-prtvllarl4jllle-agx
> 4

sffbls.inal-lntl:un ilgl. In acestultim caz,qn*qadlu al filmului este !ufi.-l.e;* fi-f"st derinjali de lumina puternici a publicitilii de-a
slDs-qiinlocuitcu reclami serrcu o sugeslie.Degiacestcadru nu este lungul acestorani. insi lumea esteacum m{ sofisticatlsiJregaliti
p.Iggro!1g!S!g!! te afecteazila nivel subcon$tientqi in final jli rata Suveranitatea
a.glgj!_Sbf9g!r{ciruia i s-a ficut reclami sau_vreiq{ fac_i_ceea ce s--a transnationali a unei elite intelectuale 9i a bancherilor lumii e!!g
sggglgt.insd in cazulCadrului Fracfionat,nu se inlocuia un cadru s:ggg$e de@t unui auto-determinism nafional practicat in
complet al filmului, er_seinlocuiau.-doarcAtev,adin cele ciqqi sute secolele trecute."2r
de linii ale ecranului TV (ceeace face mai greu de detectatmesajul Da,desigur.lnsamass-media nu a fosteasinguri un instrument
subliminal). SurprizaestecI atr-.acele;j-efeqt ca gi metodaclasicd! suficientpentrudumneavoastrd, DomnuleRockefeller, 9i nici pentru
Fiind interesatde mesajelesubliminale,desprecarediscutasem lumi.
ceiialticonducltori ai acestei A fost deci necesarsi recurgeli9i
foarte mult la cursurile urmate la facultate,am intrebat daci existi. Ia altemijloacede control.
vreo dovadl a acestorzvonuri.Unul dintre tehnicienia afirmat cu
certitudine cd,a avzit ci metoda fuseseexperimentatala KIRO TV Note:
l. Bagdikian, Ben, "The 50,26,20... Corporations That Own Our Medial'
canalul7 din Seattlel' Extra!, iunie 1987
La fel ca gi in cazul mesajelor subliminale, majoritatea Coiby,Wiiliam (cu PeterForbath).HonorableMen: My Life in the CIA'
informafiilorreceplionate prin mijloacelemass-media sunlllestinate New York:Simonand Scuster,1978
J. Domhoff, G. William. TheHigher Circles.New York:VintageBooks,"70
Ei ne faci prizonieri,cpgflg! gi si qe rnotivezeflri sd fim conitienli. A
Coleman,Dr. fohn. Conspirator'sHierarchy:Th9:St9ryof the Commi.ttee
Iati ce scriaprofesorulNoam Chomskyin lucrareasa Chronicles oJ of 300.CarsonCiry Nevida: America WestPublishers,1992;Chaitkin'
D issent(Cronicadezacordului) : Anton, "British Psychiatry: From Eugenics to Assassination,"EIR'
octombrie7, "94
"Sistemulnostru lucreazi foarte diferit $i mult mai eficient 5. Simpson,Christopher.Scienceof Coercion:CommunicationResearch &
(decAtsistemulcommunist). Este u4-_91$9!q griva! de prop_?gqnd6, PsyihologicalWaifare, 1945-1960.New York: Oxford University Press'
incluzdndmass-media, jurnaligtii gi in generalparticiparealargi a t994

6. Ibid.
7. Overbeck,Ashley, "Spooky News: A Report on CIA Infiltration and
Manipulation of the Mass Media," Parascopeat www.parascope.com/
main.htm; "|ournalism and the CIA: The Mighty Wurlitzerl' NameBase
NewsliaeNo. 17,aprilie-iunie 1997
8. Constantine,Alex.Virtual Government,CIA Mind ControlOperationsin
America.Venice,California:FeralHouse,1997
9. Parkes,Eric, "Subliminal Stimuli: Sleep,Obey, Sexi' MindNet Journal,
Vol. l, No. 52,at visitation.com/mindnet/MN16A.htm
10. "Subliminal Projection:' 1977, Information bulletin of the Federal
Communications Commission
11. Human RightsLaw lournal, "Freedomof the Mind as an International
Human Right Issuej'Vol.3, No. l-4
12. Elliston,|on, "The SubminalScares,"
Parascopela www.parscope.com
main.htm
13.'SubliminalProjection'
14. Ibid.
15. Ibid.
r6. Ibid.
17. Gafford, Richard, "The Operational Use of Subliminal Perception,"
Studies in Intelligence,primivara 1958 (CIAs previously classified
journal); Lee,Martin A., "11e CIAs SubliminalSeduction,'High Times,
februarie1980.
18. "SubliminalProjection'
19. "TV Station Zaps Viewers with Subliminal Abortion Messagelj'
Paranoia,iarna I994I 1995
20. Thomas,TimothyL. "TheMind HasNo Firewalll'Parameters,primivara,
1998, U.S- Army War College Quarterly; http://conspire.Lycos.com/
curren39.html
21. "The InvisibleHand of the Media."WorldInternet NewsDistributary
Source,http://thewinds.org/index.html
CAPITOLUL6
Pervertireasexualititii
Un alt soldat loial devotat cauzei subjugirii maselor a fost
r, co-autoral lucririi
de.referinli SexualBehaviorin the Human MaIe (Comportamentul
sexualla barbat),gi al altor volume.Una dintre lgetodglemai pulin
c"unoscutede contr i, este drrt.ggglg
? moralititii traditionalesi normalizareadeviantei.
Jim Keith 45
Kinsey a studiat la Institutul BusseyIa Harvard in anii 1920
- pe vremea cind infloreau cercetdrileeugenice- apoi s-a mutat
pentru a preda la UniversitateaIndiana, unde r$ur.a-sa-pllyjl9r
la deconstructia culturali avea sn decimeze in ceb din urmi
@,aiutandl@t'
,expu-neriila'
r-gp culturalfumiliaIri
di!_d_oltt"tiul
plgglamaree_ roducerii- cel
mental.
Conform biografului |ames Jones, Kinsey, intotdeauna
nortretizat in presi ca un familist conservator,era ,,unul dintre
teoreticienii qggn-iei inainte de cel de-al doilea rizboi mondial".
Acestaa recomandatca o parte3 ,,claselorinferioard' si fie sterilizate
pentru a se obtine un fond genetic mai bu'I. Printre prietenii lui
Kin sey se numira $i Dt -E!req-Carrylg1.1nf:tul 399!f _.1q1{"tt,
despre care vom vorbi intr-un alt capitol, in-rglatie*9U go-nlrslul
minfii. In multe privinle ceea ce se desftgura in laboratorul lui
Ktrsey amintea foarte mult de ceeace avealoc la data respectivi in
laboratoarelede psihiatrie ale agenliilor secrete.
- O altl personalitatecare l-a influenfat pe Kinsey a fost Dr.
Hermann Muller, un coleg de-al siu de la UniversitateaIndiana.
si primeasci fonduri de la Rockefeller
Muller, IA!9.JDJ225incepus_g
prin intermediul Consiliului National de Cer-cqtar, a beneficiatde
bursaGuggenheimin L932, pentru a-9i continua munca in cadrul
departamentuluide genetici al Institutului de Cercetarea Creierului
Kaizer Wilhelm din Berlin, o mstitutie de as de
lui Erqst Rudin, care
$.ockefeller.Muller studiasesub indrumarea
avease devine $eful Soci -lgien! Raslqli. Unul din
beneflcjilepoliticii lui Rudin de exterminare a celor indezirabili din
punct de vedereereditar,a fost ci furniza continuu creiereDroaspete
pentru divizia de cercetare a creierului de la Institutul Kaizer
Wilhelm.'
ln cartea sa,TheHuman Agenda (Problemaumand), Roderick
Gorney afirma:
,,Metoda mai radicali de intervenlie genetici este numiti
,,eugeniepozitivi'. Acestaeste o propunere mai ambilioasi 9i mai
controversati, promovati printre algi de cdtre Hermann Mullel
46 Controlul maselor Jim Keith 47

care suslinea rgple4ggglg4_qclqct-rye ... pentru a elimina defectele facutede citre mass-mediafi de citre famiiia Rockefeller.a
'talitalizuBerioare'i Rene Wormser, inspector in cadrul Comitetului Reesecare
... gi pentru a mari ngmlrg! {e persoanecu
Una dintre modaiitilile de a realizaacestaar fi .191."1 i investigafundaliilenon-profita afirmatin anul 1954:
"!9t Et "Flndaqia Rockefellera oferit urmitoarea explicalieprivind
4g__qpglmi (gi eventual de ovule) in care si fie pistrate celulele
reproductivealeindivizilor cu oJAnilatc_exeepllAnala. inteli gen{i s3u conexiunilesalecu studiilelui Kinsey:in 1931,,organrzalia a devenit
ayAlddgntq-dceleb-ite. Ulterior, acestecelulear putea fi folosite de interesatide suportul sistematic al studiilor in domeniul fiziologiei.
persoanecareigi dorescsi aibi copii mai inzestrafidecdtcei carear gi a comportamentuluisexual"... Activitateaacesteiain acestearii
'tomitetul
rezultadin combinareapropriilor gene.Unii au obiectatafirmind cd de interesa fost in primul rdnd in legituri cu pentru
oameniinu vor si igi substituiede bunivoiepropriilecelulesexualegi cercetare in domeniulsexualititiia Consiliului National de Cercetare
caracteristicicu ale altora.Muller respingea"presupunerea absurdi (NRC)'] ciruia, pAni.jnl954, Fundetini-a acordat1 755.000-$, prin
ci oameniiar trebui forlafi,iar nu inspira{i,pentrua seangajaintr-un burseanuale,sume variind de la 75.000$ pini Ia 240.000$.
procesde imbunitltire geneticil El subliniagi ... cuplurileaparent incepAndcu anul 1941,o mare parte a acestorfonduri au fost
"normale"... ar alegesi foloseasclaceasti. modalitate,pentru a avea acordatestudiilor Doctorului Kinsey,o subvenlieseparatifiindu-i
celpulin un copil ..." acordatidirect lui Kinsey... Munsadin cadrulNRC a produsunele
De asemenea, separecnli o_cultistulAleiste glet-cj!.at reTultatede o valoare notabili- ... Oricum "bestsellerul"ciruia
o_gglqcare inqgq4te.gs tn14!gJ, carea yizitat T!g,!g1qqAbbey i s-a ficut atAtde multl publicitatederivatdin studiile lui Kinsey,
cu pulin timp inainte de moarteasa in 1955.Degi nu s-a stabilit materialulnegtiinlificpe careDr. Kinseyl-a strins, a constituit baza
ci Kinseya folosit lucr5.rilelui Crowleydrept surs[ a cdrlilor sale, pentru o reformdsociali gi infraclionall."s
ei aveauprieteni gi cunogtin(ecomuneprecum regizorulKenneth I"dith A.&itmu", P autorul al cirfii Kinsey: Crimes
Anger,nazistulamericanGeorgeSylvester Viereckgi francezulRene Consequences (Kinsey : incdlcarea legiiSiconsecinfe),scrie urmitoarele:
Guyon.2 "Cercetarea cantlt* oblinutede Kinsey,s-audovedit
KennethAnger a afirmatci: pelfecte
-- pentru ca Rockefellersi utilizezeast&-lmass-mediaPentru
,,(insey era obsedatde ideea procurarii jurnalului sexual al q-'-@ atitudinile si qlrmportalLentel-e-qgglale:9:!:9P!lil"
g.rtit (C.gy]91')... Pentru a obtine bani pentru cercetare oamenilor g_&$_s.ht*b"t. prin comuni.gtgl in qyrsl, fapt ce
\n"rfi 9i
pentru a continua si beneficiezede sprijinul universititii, Kinsey a provocat re!Ilnggle4-14$r-ta!ii,a co4fqldgi 4e.'slne 9i a looralei
aveanevoiede scuzacercetiriipentrua-givalidaobsesiapermanentl publice precum gi am2!!fi9a-rq c-o.mgQllgrye ntelor sexualedeviante.
pentru sex.Oricum sloganullui Prok (poreclalui Kinsey)"Fi tot ce "Managementul social" de acest gen a fost Pentru Rockefeller
poli mai bine gi lisl-i pe ceilal$ si. reactionezedupi cum doresc" ryodalitateade a schimbastilql ig14!3li-amer-te4,prin intermediul
pareo variafiunea maximei lgi-Crowley"Fi ceeace wei'l Iar daci numea "modele de imperechere"
a$astaulucrurile, md intreb ctun ar reactionapublicul americansI e
afleci r@ al Marii Ee-stii?' comportamentulsexualumari'.u
'tercetareacantitativi. cifrele
Ceamai eficientdarmi a !g-i(ilsey p-entrurizboiul psihologic Problemaprincipali privind 9i
a fost studiul sellalititii americane,finantat de"Bggke-feller, cel mai oblinutd'de Kinseyestefaptulce a@ pentru
faimosvolum fiind excesivliudatul studiu,Comportamentul sexual a.se potrivi cu scopurilesal:. Cei careau studiatmetodele9i datele
la barbat,p*Uti.ft_f" _gry!._L%_8. Imediat dupa lansare,s-auvdndut ob$nute de Kinsey - care se pretind a fi o definilie a sexualitllii
peste200.000de exemplarein doui luni, in speciald{oritd3gclamei normalein America- au constatatci printre subiecliisi'i eraufoarte
 48 Controlul maselor
rlulte persoa11s deschisepentrrrperversirrnise!.uele, plostitutielau
molestaresexuali infantili. Acegti devianti au constituit conform
unor cercetitori, o treime din totalul subiecfilor.K-ins_qy i.:acuantificat
inbazalui de date cqfjnd11aepntion no:maldin rdndul populaliei.
in plus,studiilelui Kinseys-aubazatin marepartepe vgrluntari.
Cu gaseani inainte de publicareavolumului lui Kinsey,p$rhglgggl
Abra-harn-Maslowa punctat cd "in orice studiu in care datele sunt
oblinute de la voluntari, va exista o preponderenti.a p-ersoanelqr
d.qmiIr4!oqr9, agresive9i prin urmare seva regisi u.4procen!nerealist
gi mult mai mare de cazuri de lipsd a virginitifii, masturbare,
promiscuitate,homosexualitate, etc.la nivelulegantionuluil'7
Directorul Institutului Kinsey, paul Gebharda descrisastfel
abordarealui Kinsey:
"La Indiana StateFarm,nu am avut nici un plan de egantionare
- a c4re_comisesqlq_g,rftgqlgni
Oe
+alure sexuali., gi, dupi o vreme chiar i-am excluspe cei cu delicte
sexualecomune (de ex. act sexualcu un minor) gi ne-am ind.reptat
efiorturilespre ai rare ... in primel" rtudiiul"l.I*[rli,
l
cdnd multe din interviuri au fost ftcute la instituliile corec{ionaie
din Indiana,D:. Kinseynu a consideratdetinutii ca fiind un grup
separatcare ar trebui diferenfiat fali de populalia globali; el a
..S!!gt acestei nstitutii ca fi i n d rezer voarej_qp gtqnl!4li_subieqi,
eFiilu gubiecti captivi. Acest punci d" ;;d;;" a implicat faptul ci
nu existi o diferenlierein volumul din 1948intre persoanelecare
au fost in inchisoare9i cele care nu au fost ... mareamajoritatea
grupului delinulilor a fostinclusin cercetare, asiduu,frrd weun plan
de egantionare - pur gi simplu am intervievattofi voluntarli idnd
si
s-aepuizatacestgrup, am abordatal{i delinuli cam la intimplare ...
Kinsey... niciodati ... nu a linut o evidenfi a procenturuirefuzurilor
(proporfia a celor care au fost solicitali pentru un interviu si au
refuzat)."8
..!r_tp"i.
Asistentii care l-au ajutat in studiile sale au fost selectali dintre
studenli tineri, atdt birbali cit gi femei, cdrora li s-a cerut, inainte de a
seaIituraechipei,s@pdniladatainterviului.
O alti cerinli era sd fie. filmail jn_filae-.cu_caracler sexual sapli6il
,lim Keith 49
(chipurilepentru cercetare)in mansardalui Kinsey.
PsihologulWardellPomeroy,carea lucrat cu Kinsey,declaraci
,,Publicular fi uimit gi nu ar credece eminenli oamenide gtiinll au
apirut la institutdin timp in timp, pentru a-i examinamuncagi a
vorbi cu Kinsey,gi cares-auoferit inaintede a plecasi fie fotografiali
in ipostazede naturi explicitsexuald."e -
Cercetirilelui Kinseyau inclusobservarea sexualitdliiinfantile,
stimularea manuall gi orali a organelor genitale ale copiilor, qi
cronometrarea atingeriiorgasmuluide cltre copii.
Conform cu spuselelui Reisman,,,RaportulKinseyafirmi ci cel
pulin ,,317pre-adolescenli" au fost supugiexperimentirii sexualede
catreadulli, gi confirmareaa cel pulin 2035 cazuride experimentare
asupra copiilor a fost recunoscutl ulterior de citre Gebhard gi
Pomeroy,citali in lucrareaEthical Issuesin Sex Therapy(Probleme
eticein terapiasexuald)."r0
in colecqiade filme a lui Kinseyseaflaugi inregistriri cu copii
filmali in timpul actului sexual,gi actesexualeintre adulli gi copii.
Directorul Institutului Kinsey,Paul Gebharda scrisurmitoarelein
l98l:
,,Din moment ce actul sexualcu un minor esteilegal,a trebuit
si ne bazlm pe alte sursede date. Unele surse au fost plrinfii,
majoritateacu studii superioare,caregi-auobservatcopii gi au luat
notitepentru noi. Alte surseau fost educatoarele de la gridinile sau
profesorii.Allii au fost birbalii homosexualiinteresalide copii mai
mari, dar totugi pre-puberali.Una din surselede informalii a fost
un birbat care a avut multe contactesexualecu copii gi careavAnd
inclina[iigtiinlifice,a !inut inregistriri detaliatea fiecirui act sexual.
Unele din acestesurseau ata$atrapoartelorlor scrisesau verbalegi
fotografii,gi in cdtevacazurigi filme ... Tehnicileimplicaucontacte
adult-copil,in principaloralesaumanuale."rr
Multi ani dupJlgglaborarea sacu Kinsey,Gebharda recunoscut
cu o candoarerar intilniti printre ilgpgiilgglgli'
,,Noiam fost...pulin spusimorali,chiarcriminali.Ca exemple
ce tmoralitateputem menliona retuzul nostru de a intorma so{ia
ci soful ei are ... o boali venerici activi, gi refuzul de a le spune
pirin{ilor ci copilul Ior prezinti manifestiri sexual deviante
 50 Controlul maselor
importante.U" e"emplu de act crirml esterefuzul nostru de a
cooperacu autorititile pentru prindereaunui pedofil pe carel-am
intervievatgi careeraciutat pentru viol gi uciderea unui copil."t2
Fiind considerateo descrierea vielii sexualein America,
informaliile din studiul lui Kinsey e@elor.
S-a raportat astfel cd 95o/odin birbalii americani incilcaseri
legile referitqareIa sexualitate,suficient cAt si poate ajunge in
inchisoare,857oavuseseriraporturi sexualeinainteacisitoriei, 69%o
frecventaseri prostituate, 45o/ocomiseseri adult er, 37o/oavuseseri.
contacte homosexuale,iar I7o/o avuseseri contacte sexuale cu
animale.in zilele noastreacestecifre nu par chiar agade gocante,
fiind chiar credibile,dar in 1948au cdzutca o hombl asu iei
pgbllce.
Conform declaratiilordin aceaweme, .@"
qr a_naucit" natiun . Motivul rt"rpt"r .rnt*ir*ii
"t"
gtiau cI informalia pe care a furnizat-o raportul Kinsey nrr se
pg!5iveacg_propgl_percgpl!_e asupramoralei gi comportamentului
sexual.Statisticilelui Kinsey e.raqglggite $i gre$iteau rimas. Studii
recenteasuprasexualitilii in SUA aratd c6 qj in qgggslngerioadide
EexuaLtale-_jbertini',ciflele privind homosexual_i!4le4, devianga9i
pJggtlgu{4gl rucLmqgq_r}q!g sp_Ioj&_4e_ gele_da!q{e_K!!_sey. Un
studiu recent efectuatde centrul de Cercetarea opiniei publice de
la Universitateadin Chicagoa aritat cE 83o/odin americani au avur
contactesexualecu un singur partener saunu au avut deloc contact
sexualin anul precedent,iar jumitate dintre subiecli au avut acelagi
partenersexualin ultimii cinci ani.13
Printre altele,Reismanafirmi.:
"De-a lungul ultimilor 50 de ani, datele furnizate de Kinsey
au cauzatschimbiri enormein ce privegtelegile,medicina,gtiinfa,
educa{ia,schimbiri care au constituit "marele model" urmirit de
Kinsey inci de la inceput. Daggvul_CforlUlCt_lSaqiy_$r extensiv din
punct devederelegal,educalionalgipolitic dea continuain$eliciunea
gi,dea suprima incercirile de aduceadevirul la iveali estedaterat
mul$mii de institulii rnuU!4pg1p!!4are privitoare la sexualitateatdt
in suA cat gi cele extinsela nivel global datoritd Na{iunilor unite.
Acesteedificii se sprijini in totalitate pe fgndglla falseuu
Jim Keith 51
in timp ce se deruleazi o mullime de programe
lg$g-lurjltjgl
ce inghit fonduri guvernamentalede miliarde gi care se oeupi cu
studiul sexualitilii gi reproducerii umane, bazAndu-sepe falsele
concluzii ale lui Kinseyi"a
Un4ji4-.sng9!ilelansatede Institutul Kinseya fost un,qrup de
"intdlnird' numit'Tehliqa Atitudinii Sexuale(S4.R),care a pregltit
cel pulin 60.000de persoaneincepdLnd cu anii 80.GeorgeLeonarda
scrisurm[toareledespreexperienfasain cadrulSAR:
"S4ura1_iasenzoridi a culminat in noaptea de sAmbiti cu
un eveniment multi-media denumit F-korama ... in intuneric
... imagini ale unor fiinle umane - gi uneori chiar gi animale -
angajdndu-sein toate actele sexualeimaginabile, acompaniatede
strigite, gifAituri, gemete, strigite, toate acesteaacompaniatede
uvertura concertului pentru vioard al lui Ceaicovski.$aptesprezece
filme care rulau simultan ... Dupi cAtevaore, au fost proiectate
pe perete patru imagini, un cuplu normal, unul homosexual,unul
lesbian gi unul animal. Subiecfii erau goi ... A$_qia$L ca-devin
dsz@arbut-les-s-gqr"ie? IUa.-@lgig-rg
sortezactelepe careIe vedeamin categoriilecorespunzitoare... iar
apoi nu imi mai puteamaminti care.rrndeaFarlinea.Nu estefiresc
ca eu si fac acestediscriminiri? Am ciutat indicii. Nu era nici unul.
Aqggspg!-lI m5.simt riu. in curind amrealizat ci pentru a evita
amelealagi vertijul trebuiasi renunf la incercareade a discrimina
gi pur gi simplu sI mi abandonezexperienlei ... Djelgnfllle!!{.u
care mrrltevieti au fost ruinate, nu erau doar lipsite de importanfi,
ba chiar deveneauinvizibile. I@ -eraLor4lLt
..r1fu_!g_rylr1g Dar, pe misuri ce conduceamspre
casi, am inceput si "lgl_ggry
mi simt pUlin in neregule.Efag:-Sgsj$-fi
fost pdcilit ... de orooriul meu risouns conditionatde-a lua ceamai
deschisipozitie-... indiferentde sentimentelemele mai profunde
... iubireanu fusesementionatdnici micar o singuri dati in intreg
week-endul."ts
* O alti realizareaa lui Kinsey a fost fortarea tribunalel_otprin
i-no+aglg!-brnait4i" a ceea ce fusese pAni atunci considerat
pervers,sd mic$orezepedepselepentru perversignlsexualegi si
acceptehomosexualitatea in armati,ca fiind normali.
52 Controlul maselor
Kinsey a creat o discontinuitatein moralitatea americani,
pdnl la punctual in care aproapeorice act sexual a devenit in
pr .ez.gnt
acceptabil.Schimbareaso{iei, divorlul imediat, schimbarea
partenerilor(swinging),ilustrareaa actelorsexualein massmedia,
homosexualitateagi sado-masochismulsu{!.-plgmovate r1-[lld
normale.
La fel ca majoritateaacfiunilor intreprinse d" r1rgg!!jgg&!i,
existi mai multe motive pentru aceasta.
r - Unul din ele esteclgleA_Ungi_AEiet4i asa-zise ",
supra-saturatide sex, droguri, TV (forma moderni de 'pAine gi
circ", astfelincit manipulatorii nu intAmpind nici o impotrivire din
parteaulgi_9!eq1!9ra!*degeda0.
z - Un alt motiv estesepal4Iga3etghd_sqgal de p:qe&a!e, astfel
flcdnd mai ugoari instituirea sterilizdrii gi contracepliei, inclusiv
avortul, lg niyelul-rnaselor'l
3 - Un alt scop erte Sjr..gereu-familiei ca nucleu al societifii,
deschizindastfelugaunei mai mari posibilitili de intervgg[!95pc:lali
9.1-!sauP.ulare.
Degi estepericulossi aritim aceastain zilelenoastre,cAndin
numele ,,eliberirii sexuale',orice lesbiandpoate aveapropriul si.u
show de televiziune,fg$* te
lpte No"a Ordrle MondiulA si spre euqeniesunt in prirlg!_yal al
4gqltului_,petttrod-t:trug"r"" *lorib 4tq_4q!q9qt"t
sexl4ite$i. Aceasti.abordarea fost exegrplificati de nazr$ti,pentru
care, conform lui Learl -Bu_ck, ,,Iubirea era de modi veche, sexul
fiind modern. Ig*adrul-prsp-a&&dejlor, nazigtii au restauratastfel
,,dreptulla dragoste"in propagandalorl'16
Rizboiul impotriva sexualitilii normale - gi pentru controlul
maselor- continui qi astizi.
Note:
l. Reisman, Phd., fudith A. Knsey: Crimes and Consequences.Arlington,
Virginia: The Institute for Media Education, Inc., 1998; Chaitkin, Anton,
"British Psychiatry: From Eugenicsto Assassinationl'EIR, October 7, 1994;
Jones,fames.Kinsey: A Public/Private ly'e, New York: W W. Norton, 1997;
Abrams, Kevin E., "Kinsey, RocKeller and the Nazi Doctorsj'Alberta Report,
iunie 29, 1998
2. Reisman
3. Landis, Bill. Anger. New York: Harper Collins, 1995,citat in Reisman
4. Reisman
5. Wormser, Rene. Foundatiorr. New York: The Devin-Adair Compahy, 1958,
citat in Reisman
6 . Reisman
7 . Maslow Abraham, Test for Dominace-Feeling (Self-Esteem) in Colege
Women, 1940,citat in Reisman
Gebhard, Gagnon, Pomeroy,Christenson. SexOfenders. New York Bantam
Books, 1965,citat in Reisman
o Pomeroy,Wardell. Dr. Kinsey and the Institutefor SexResearch.New York:
Harper & Row New York, 1972, citat in Reisman;Reisman
1 0 . Reisman
Letter of Paul Gebhard, Kinsey Institute Director, to Judith Reisman, datat
tl
la martie I I, 1981
Masters,Johnson gi Kolodny, Ed. Ethical Issuesin SexTherapyand Research,
Reproductive Biology Research Foundation, Conference. Boston: Littie,
Brown and Company,1977
t 3 . Reisman; Lively gi Abrams. The Pink Swastika.Keiser, Oregon: Founders
Publishing Corporation, I 997
t 4 . Reisman
15. Leonard, George,"The end of Sex,"Esquire,December,1982,citatin Reisman
16. Buck, Pearl, citat de |onge, Alex. The Weimar Chronicle:Prelude to Hitler.
New York: New American Library, 1978
CAPITOLUL 7
CIA gi controlul fiinfei umane
Orice studiu privind controlul trebuie si atragi pregnant
atenlia asupra programelor agenliilor americane de spionaj.
GgeralullMillias.Donomn *\Mild3ill'' (poreclit,,Bill cel Nebun')
esteconsiderata fi prima-persoanS. care iqgUUI1940 a atrasatenlia
asuprangesgilllii unei divizii americanede rdzboi caresi aibi drept
ttSgB1!9L_dJ$Bi94ic. Astfel seexPhceinfiinlarea Biroului pentru
CoordonareaServiciilor Strategice(COI) care in 1a4), a devenit
Biroul de Servicii Strategice(QSS). inci de la inceputurile sale,
COI a fost o operaiiune din umbri coodgsi de Doggvan, guvernul
avAndfoarte puline de spuscu privire la.modglin careerau utilizate
foq{grjle alocateacestuia.
Este foarte posibil ca Donovan si fi fost influenfat gi de alte
54 Controlul maselor
aspectein afari de simpla intuilie a necesitilii unui birou de
spionaj.Qo5rformcu Jojrn-Marks-, in lucrareasa'Ihe Search for the
Manchurian Candidate (in cautarea candidatului manciurian),
clandestine suslinute de agenlii britanici
,,Ex]-s1-e-q1a.]o-!..!-y=g,r^&r
de spionajin StateleUnite,l-a determinatpe pregedintele Franklin
Rooseveltsi infiinleze organizalia care in-I94? a luat numele de
OSS... InvilXnd din experienlaenglezilorcarei-au pus la dispozifie
intreagalor experienli,gi probabiltoatesecretele pe carele delineau,
Donovan a infiinlat o intreagi organizalieintr-un domeniu carenici
nu existaseanterior."
p*gEjigfueIAASS, auinceputcercetirile_peglrudqscoSerirea
unui ,,drog al adevdfuluicare si fie utilizat lq intefpgatorii, precum
gi intr-un domeniu care avea si fie denumit ult^9figl*Can-didatul
V_e"gjgrltg'Sggsll,thg6j1riprogrqmalipti&-hlpn-qzi,denumirea
fiind derivati dintr-un roman de ficliune cu acelaginume apirut in
anul 1959).
Birorrl OSS,condusde Donovan a fost inchis in anul 1945,
cgnducereaopt:rafiunilsl serviciilor secretefiind preluatl de Allen
.de Spiq_nej(elA). Biroul de Spionaj
D:d!g!" ti d,e_4ge-&re-*C.-en!ral_n
$tiinfific al CIA $i acontinuat cercetirile privind rtranipqlareaminlii
ulttgo, punAndu-sefoarte mult acEenlulpltdtaacea-drogqjlgr. ln
f-azeleincipiente,s-autrecut in revisti cercetirile mai multor spitale
din intreaga lari privitor la efeqlgl dlq$+filor, pentru a,.puteafi
aplipelgfn-gaftulo"p-e-r-aJi_ggllolsecrete.r
Degi responsabilitatea privind plggfam_ele de contr-o]-al-slintii,
inifiate in America la inceputul anilor 50, ii tcvine in totalitate
Agen[iei Centrale de Spionaj,aceasti asociererggori practic mai
multe ac[iuni anterjoareoperafiunilorCIA. Acesteprograme+_&$
d.9arcreastavizihil; a unui val care inc,epus-e mull*g1g1dewe.me,
odati cu egffgf$gggkjgP$ttJ-atrig algbritnnicilor, americanil-or
;i na?iltr_ le. Toate avAndloc cu
finantarealui Rockefellerqi glRolg&,il SUA,printre cei mai
proeminenlr:gggfu1i4rl4ului, senumlrau familiile de pe CoastadF
Est.Harriman si Dulles.
Familia lui {yelell Harriman, 4embri a ordinului Skull &
fuseseBLpr-omotor alcauzsi eugsniei inci de la inceputul
S.t,
secolului. Fiind definitorul majoritar al actiunilor bincii Union
Jim Keith 55
Bank,Harriman erade asemeneagn sustinitor activ al ascensiuniila
putere4lui$itler in Germania-jn anul-1951,Harriman a fost numit
director al_agentiei_BilateraledeSecuritate,ajungind astfel intr-
uq-p9$-Sltalfrc cu o mare influenli atit asgpraserviciilor secrete
americane cAt gi asupra celor britanice. Impreuni cu partenerii
sii de afaceri,Allen Silqhn Foster Dulles, provenind de asemenea
dintr-un mediu puternic in favoarea eugeniei, flarriman a fost '
pdncipalulrcsponsahil pentru amplificarea eforturilor americanein
ce privegteo-ggaliunile de rizboi desqhls-9i p-sihologic,precum 9i
pentru prelll'-varea -qgglqr-i9qtlrlloe!4li9te ci!$i-gg-giugerg-snre''
Aceastaldeere.prezenta r4li-!49ajns$ fi, a ConsilitduiBelaliilor,'
E$grqg,'
Allen Dulles, primul director al CIA, a fost in multe moduri
penultimul reprezentantal infiltririi politice' Eamilia sa era unul
dintre pumir*sqslinitori ai piqciril.internalionale i-rufavoarea
eugenrei,av-qndstrAnseleglturi financiare E[lazigtii. Unii dintre
membrii familiei Dulles se cisitoriseri cu descendenliai familiilor
elve$ene Prevost gi Mallet, cg-b- qohbolars-err,familia regali
bg!U:Eg, fuseseri_spionide ta"lieeondiali ai puterilor euroPene
timp de sute de ani, afirmdndu-sedespreei ci agfost 9i cei careau
ajuta!-[introcl3cerea masonerieide rit scolial in !t119!9-Untte.
PoateiEl-mai-important adjuvant in cursa lor citre Putere
a fost faptul ci la sfArsitulEirnClg! rizboi lSondial, Allen 9i fohn
FosterDulles au fost recrutali de citre un pelEsn4lllpsit de scrupule,
s , ,,9olonelul" Edward House
(carede fapt nu degineanici un grad in armati). ln timpul conferinlei
de pacede la Paris,c-eidoi frali au fost acceptalineoficialin cadrului
grupului Masa Rotun44--R-tro-{es. Fra(ii Dulles au fost cei care au
iniliat r.amqa-aJtericani a grupului, gi anume Co.qs-d!g!_d9 R-eblii
E-xIgte, sqbJentionat de familii er, Morga{r' lernard
B,aJgc_h,P_39![1qb-q-rgSl-al!i1
it igi0, Allen Dulles a fost numit prim-secretaral Ambasadei
Americane de,lg-Bqrlin, gi apoi, probabil datoriti legiturilor pe
care le avea familia sa, ace-gtea preluat conducerea serviciilor
secreteamericaneintr-o lari de o importanli strategici cruciali,
gi anume Elvefia. DUllesa fost geful biroului din Berna, Elvefia,la
ingepuql_..4ilor 40, pglreadgig-eatq g[eqq-e,!q LSD-ului erau oficial
56 Controlul maselc.tr
4ga-zisdescoperitede citre Dr. Albert Hoffman,care lucra pentru
-laboelp1fgl_e S_g1doz.in acelagitimp, inJagirelede concentrarede la
D-Aghau, aflateIa doar 200de mile depirtare, nazi$tii realizauasupra
detinufilor e&.gg!Sqq!gi9 gaL!-rolal minli! utilizind mescalini gi
alte droguri.
F-1a[ele lui AIIen, John Foster Dulles, a fost numit direetor Sef
al influentei"firme de avocaturaSullivan Ei Cromwell. Unul dintre
clienlii acestora,iq:ig-lpul-ascensiunii la putere a nazigtilor, a fost
faimoasa corporafie din industria chimici, I,G_,__Earben, care a
.Qtt Sg!fusa-p.a11th_ j9t- de -eitre.famiiia Warburg, parteneri de
ceri c" f"-i1lg&qqkefelLer.Earbena fuzionat ulterior cu firma de
p.lo-dusepetroliereaacestora din urm6, Sgqdgd"gil din New |ersey,
infiinldnd apoisutede carte-luriinternationale.
g iq esfnli erauaceeagi
ftgg. Dupa incheierea celui de-aldoilearizboi mondial, pregedintele
companiei Standard Germany, Emil Helfferich, a declarat in fala
tribunalului cn fqndufllCSlandard-Qilfuseserifolositepentru a pliti
rglgltitolont.ritoiSq caresupravegheau activitateade Ia Auschwitz.
F.xqerimentqlede.Eontrol a! minfii realizatede citre CIA au
itfloril-aptiin-19t7, il.e4g!-prolqctului BLUEBIRD, prin care
se urmirea o_,,modificare ugor.influenlabi,l,ia personalitnlii'l in
acestscop testindu-se q-ge!0e.lg4_dl9guri, sub supravegherea
o-[1grului de secgrila e_,Morse Allen. Tot la data respectivd,
Marina SUA derula gi ea, propgille,Saleexperimentecu droguri, in
cg4lgl Proiectql-gi-CfldITER, o operaliune prin care se urmi.rea
descoperirea unui,,drogal adevirului'lin]950, in cadrulproiectului
BLIJEBIRD, s-a folosit LSD-ul pentru anchetareaunor presupugi
agenli dublii gi a unor prizonierilor de rizboi nord-coreeni,iar
Mbrse Allen i-a solicitatgefului siu, Paul Gaynor permisiuneade
a achizifiona pentru agentie un ag-a-numitdispozitiv de ,,electro-
sggll'l carefuseseconstruit.la.unspital din Richmond,Virginia.
In spriiinul-finan{irii necesareproiectelorde control al minfii,
Nelson Rockefellera fuzionat tgg-..graricorporalii federale,ddnd
1ii,Educalieigi Bu'istarii (HEW).
Acesta din urml impreuni: cu subsidiarasa, 9i anume Institutul
Na{ional de Sinitate Mentali aB*f-ondat ulterior programul
ABII$IAKI, precum gi altgproiecte de control al minlii aleCIA,
la inceputurile lor. lrintre celelalteorganizafiicare s-au implicat in
Jim Keith 57
cercetar-qamglg4glg1-dg-ltS3lPgla{-q !n gagi la data respectivi se
numdrl: Ministerul Apiririi, Fundafia Nalionali pentru $tiin![,
de
Biroul Administrare al Veteranilor de Rdzboi,Ministerul Muncii,
Ministerul Senete$i,Educaliei gi invildmintului, Institutul Nalional
de Sinitate Mentali qi Administrafia de Asistenli pentru Aplicarea
Legii.
Surselede fo'lduri pentru operaliunile de control condusede
citre cIA gi-allg*ereltii aulost gi continui si fie foarte nurneroase,
ranqillglliile acestoraimpdnzind totul, .asemeneaunei caracatile.
Familia Rockefeller impreuni cu Allen Dulles au fondS.t $tfel
--#'
So.iet"tea pentru InvestigareaEcosistemului Uman la Stanford,
o sursi de fonduri imense pentru acest gen de cercetare.Printre
organizaliilecareofereaude asemeneasubventiipentru operaliunile
CIA -dp eo4lrol al minlii, se numirau Fulda1ia Macy 9i Fondul
Geshickter,denumit astfel dupi unul dintre clien{ii programului
MKULTRA, Charles Geshickter. O :lti* sursi de fonduri a fost
FundatiaH-Smith Richardson,infiinfati la sfdrqitulanihr 50 de cdtre
u4r:l din membrii sgcieti[ii Skull &-Bsne-s,EugeneStetson.Acesta
era viqe-pregedinteleqdl4lnl5llatjy.-lqt,PfgSCqtt.Bgsh, la Brown
BrothersHarr:ig11, una dintre ceb-mai influente binci private din
lume la data respectivi. 3
in continuare urmeazi ojistl a primelor exBerimentemajore
de-fqltrokl mipgi realizatede citre CIA. Acesteavor fi insolite de
scurte descrieri, alcituite de citre Subcomitetulpentru Cercetarea
$tiinlifice gi a Sinit5lii pe lAngi Comitetul de ResurseUmane, a9a
cum reiesedin mai multe procese-verbaleale Congresuluiemisein
antJt tv / /:
* MKDELTA: se
Pare ci acestaa fost primul proiect inifiat de
CIA in octombrie,1952,privind utilizareasubstanlelorbio-chimice
pentru operafiuniclandestine. Esteposibil ca proiectulsl nu fi fost
niciodati implementatla nivel oficial.
MKULTRA: acestaa fost un proiect ulterior lui MKDELTA'
iniliat in aprilie,1953,gi cares-aincheiatundevape la sfirgitulanilor
60, probabil,dupi 1966.Programula analizatdiversemetode de
control al comportamentului uman, printre metode numarAndu-se
gi utilizareadrogurilor.
MKNAOMI: Acestproiecta inceputin anii 50 9i s-aincheiatin
*
 58 Controlul maselctr
1969,fiind posibil un urma$al programuluiMKDEI,TA.Scopulsiu
era acelade a stocadiversesubstanfetoxicegi letale,in acelagitimp
dezvoltAndgi instrumentatianecesaripentru dispersarea acestora.
MKSEARCH:Aparentproiectula fostun urma$al programului
MKULTRA, carea inceputin 1965gi s-aincheiatin 1973.Obiectirul
proiectului a fost acelade a dezvoltametodelede manipularea
comportamentuluifiin1ei umane intr-o manieri previzibili prin
intermediulutilizirii drogurilor.
MKCHICKWIT Acestase pare ci a fbcut parte din proiectul
MKSEARCH, obiectivul siu fiind acelade a identifica noi tipuri
de droguri descoperitein Asia gi Europa,precum gi de a obtine
egantioane gi informalii privitoarela acestea.
MKOFTEN: $i acestprogram se pare'ci. a ftcut parte din
proiectul MKSEARCH, scopul siu fiind acelade a testa efectele
comportamentale9i toxicologice ale anumitor droguri asupra
animalelorgi fiinlelor umane.
intr-un document strict secret, gi anume ,,Raport citre
conducere, personalul medical, PROIECTUL ARTICHOCKE
(porliune qtears5. din documentul original), EvaluareaRolului I &
S, 25 ianuarie,1952"se punea urmdtoareaintrebare:,,Esteposibil
s5.obtinem controlul asupraunui individ pani in punctul in care
acestas[ asculteorice ordin al nostru, chiar gi impotriva voinlei
sale,treci.nd chiar qi pestelegile fundamentaleale naturii cum ar fi
instinctul de conservare?"
intr-un momentde sinceritate,adresAndu-se absolvenlilorde la
Universitatea Princetonin 1953,directorulcIA, Allen Dulres,avorbit
timp de doul ore despre,,bitilia pentru a deline controlul asupra
minlii oamenilorl' Acestaa afirmat ci rizboiul se didea in primul
rind pe frontul indoctrinirii, atdt prin cenzuri cat gi prin tehnicile
de rela$icu publicul,iar mai apoi,un alt front mai specializat gi de o
importanli cu atit mai cruciali era,,spilareacreierului,'gi,,alterarea
proceselor"mentalela nivel individual.a
Folosindu-sede justificareafaptului cI programelecomuniste
de control al minfii erau mai avansatedecat corespond.entullor
american,proiectul MKULTRA a fost pus in vigoare la doar trei
zile dupi discursuldirectoruluiDulles.La origini doar un program
secundarpe ldngi proiectul ARTICHOCKE, MKULTRa a piimit
Jim Keith 59
ulterior fonduri in valoarede 300.000de dolari, dobAndindapoi
valenleultra-secrete,in calitatede program de acoperireconlinAnd
multe subdivizii, gi fiind specializat in cercetiri in domeniul
controlului minlii. Marea majoritate a programelor MKULTRA au
fost in totalitate ascunse,fbri a existanici un document cu privire
la acestea, publicul neajungAndsi aflemai nimic despreele.Totugi,
pulinele documenteexistentecu privire la MKULTRA' sunt suficient
de ingrozitoarepentru afurnizamaterial pentru sutede filme horror
de duzini - oferind astfel credibilitatepovestirilor monstruoase
cu privire la tehnicilede control al minlii carecontinui si iasl la
suprafali.
Coordonatorulgef al programelorCIA de control al minlii a
fost SidneyGottlieb,doctor in bio-chimie,de Ia CalTech.La vArsta
de 33 de ani, acestaa ajunsla conducereadiviziei tehnice a agenfiei,
fiind coordonatorulprogramuluiMKULTRA, impreuni cu cele149
de localii experimentaledin universitifi, spitale,inchisori 9i unitili
militare din toatl !ara,pdni in anul 1973.Degirelativ neindemAnatic
gi foarte balbait, straniul doctor Gottlieb comPensatoate acestea
fiind un mare amator de dansuri populare 9i invilAndu-i pe colegii
sii noi Einoi miEciri pe carele aduceacu el din cilitoriile salein liri
indepirtate.
Urmeazi in continuare un extras dintr-un raport tipic al lui
Gottlieb,l1 mai, 1953:!
RAPORTPRIVIND SUBIECTUL:LocaqiaProiectului.. . [9ters]
1. Astizi, stenografula observatexperimenteleintreagazi (D..
. . . [Eters]a inaintatdejapropunereasacitre... lEters])
2. Imagineageneralia sterii curentea proiectuluiconsti intr-o
serie atent alcituiti de cinci experimentemajore. in cea mai mare
parte a anului, un mare grup de subiec{i (aproximativ 100) au fost
supugiunor proceduri de scanare9i standardizare,iar in lunile care
urmeazi, pinl pe I septembrie,vom colectaun numir marede date,
astfel incAt acestecinci experimentesd se incheie in I septembrie.
Cele cinci experimente sunt dupi cum urmeazd: (N reprezinti
numirul total de subieclisupugiexperimentului).
ExperimentulI - N-18: Stiri de anxietateinduseprin hipnozd;
a seincheiapAni la datade I septembrie.
Experimentul2 - N-24: Amplificareaprin hipnozi a capacitilii x[
60 Controlul maselor
de invdfaregi reamintire a unui text scris de complexitatemare,a se
incheiapdni Ia datade I septembrie.
Experimentul3 - N-3 Rdspunsin starede hipnozi cuantificat
cu ajutorulpoligrafului;a seincheiapdni la datade 15 iunie.
Experimentul4- N-24: Amplificareaprin hipnozl a capacitilii
de observaregi reamintirea unui aranjamentcomplex de obiecte
fizice.
Experimentul5 - N-100: Rela{iadintre personalitategi gradul
de susceptibilitate la hipnozi.
3. In anul careurmeazl (1 septembrie,i953 - I iunie, 1954),ne
vom concentraasupraurmitoarelor aspecte:
Experimentul 6 - Problema codului Morse, accentul cdzind
asupra subiecfilor cu un IQ relativ mai mic decAt voluntarii din
cadruluniversitilii.
Imaterialgters]
Experimentul 7 - Reamintireainformaliilor primite in starede
hipnozl prin intermediulunor semnalespecificeexacte.
......[gters]vor inaintaplanuri detaliatede cercetarecu privire
Ia toate experimentelecarenu au fost inci documentate.
Printre experimenteleautorizatede Gottlieb se numS.rdgi cele
ale doctorului Harris Isbell,carese aflala conducereaCentrului de
Cercetarea Fenomenelorde Dependenll, din Lexington, Kentucky.
Utilizlnd sgLiecli de_ggloaredependenlide heroini drept carne de
tun, Isbella testatpesteopt sutede sub chimicepsiho-active,
care ii fuseseri furnEate direct de citre Gottlieb. ffia*t unuiu
dintre experimente, Isbell le_-ainoculat subieclilor de patru ori
dgq4.qolgtali de LSD,leintrempt, timp de LL-zlle, trezindu-i cu
electrogocuriatunci cdnd adormeau.in cadrul unui alt experiment,
Isbell a legat noui subiecfi de patul de spital, introducindu-le
termometre la nivel rectal, injectindu-le doze masivede psilocibin,
iar apoi le-a introdus o lumini puternici in ochi pentru a verifica
dilatareapupilelor,infepdndu-iin mod repetatla nivelul articulaliilor
pentru a verifica timpul de rispuns al sistemului nervos. Subieclii
din camerade torturi a lui Isbell erau apoi gratifica{icu dozazilnici
de heroini.
in 1952, Gotliebb a colaborat cu agentul guvernamental
responsabil cu problemastupefiantelor,GeorgeWhite, inscendndu-i
.lim Keith 6l
acestuia..Ojgrattugea-Mdp1gtt-Clls!3lti Atit in New York, cit 9i in
san Francisco,mai multe clidiri erau astfeldecorateincit si semene
cu bordelurile, unde prostituateleii atrigeau pe birbali, drogAndu-i
apoi cu LSD ftri gtirealor. In majoritateacazurilor,victimelor li se
didea si beao biuturi confinind LSD,9i in cel pulin uncaz, victima
a inhalat LSD carei-a fost pulverizatin fafi Ia toaleti, chiar inainte ca.
acestasi seangajezein actul sexualpropriu-zis.Extrem de minulios,
White observa prin oglindi, victimele care nu blnuiau nimic, in
timp ce stitea pe o toaleti portabili 9i beaumartini.
La fel ca in cazulmajoritlfii referirilor la testelerealizatede CiA,
sepoate presuPuneci, qga-alru!-lQg-49-lqt4-fostmult-5n31multdecit
reiesedin documentele*gxistente. Eu personalcred ci lelul ultim ql
luj Wh1le era acelade a ob$ne informalii compromilitoare despre
mai marii lumii interlopegipoatedesprepoliticieni,prin intermediul
acestei stratageme deja de mult expirati la data respectivl,
s
manipular-ea prin intermediul drogurilor qi al prostitufiei'
Allii participan!! !n cadrul proi.e-ctuluiMKULTRA 9i al
programelor care i-au urmat au fost rqcrutgti- din -ldndurile a
aproxim-ativcinci mii de nazigtladqidin Germania, imediat dupi
incheierea celui de-al doilea rdzboi mondial, prin intermediul
operaliunii clq4{9q1_in9._PrqleE!ul_ PAPIRCLIP. Printre acegtiase
numiri:
- Sr-! Jau,lqeck un expert nazist in ce priveqtedrogurile cu
efectde sterilizare,chimist gefla fabricaI.G. Farben'
- TheodoreWagner-Jauregg, Kurt Rarh 9i Hans Turnit, care 9i-
au continuat aitfel cercetirile de pe timpul rizboiului, cu prMre la
otrlvuri extrem de puternice,ca de exempluSarin 9i Tabun.
- Qfilerqf SS,.genqralWalter Schieber,specialistin arme de
rizboi chimic Aigazecareafecteazisistemulnervos-
- Dr.-Huburtus Strughold' care a activat in cadrul proiectului
MKUL-T_RA-ci1 gi la NASA. Conform unui raport al Agenliei
israelienede telegrafiedin 1995:
,,Datoriti dezviluirilor privind trecutul sAngerosal unui om
de gtiinli german recent decedat,oficialitilile plinuiesc inlS:turarea
numelui alestuia de pe un panou dedicatofilerilor avialiei SUA. ln
1993,la pulin timp dup6 dezviluirile privind trecutul respectivului
om de gtiinfi, portretul acestuiaa fost inliturat de pe un panou de s'
62 Controlul maselor
onoareal eroilor din domeniul medicalde la Universitateade Stat
din Ohio. H_uburtusStr-ughold,decedatiq"!986,fuseseadusin secret
iq a4u! !1a5, ca si lucrezein cadrul programului spalial,degiacesta
eradat in urmirire plntru 1 fi judecat la p*ro-ggsul
de la Nuremberg.
Biblioteca$colii de Medicini Aerospaliali de la BazaAeriani de
la Boorks, Texas,fusesedenumitl in onoarealui Strughold,cel
care ajutasela co_ns_lruirea costumelorpresurizateutilizate de cdtre
astronauli,precum gi a capsulelorspalialeamericane.In calitatede
director al Institutului pentru Medicina Aviaticl a fo4elor aeriene
din Germanianazisti, Strugholdparticipasein 1942lao conferinll
la care se discutasedespredl"g9g ,,expe1!1nente" pe fiinge umane.
Printre experimenteleIa cares-a ftcut referiresenumirau gi tortura
gi ucidereadelinulilor din lagirele de concentrarede la Dachaul'6
In mod curios, o_g!g__&g$11q,9-a -MKUIIRA consta din
rgp,r,e1elt3l!iiMasonerieideRltSq_q!,qr,careanteriorsubvenlionaseri
cercetirilein domeniuleugeniei,a psihiatrieigi a controluluiminlii
pind cel pufin in anii 30.Doctorul de la MKULTRA, RobertHanna
Felix,fusesedirecforulcercetirilorpsihiatricein cadrul Masoneriei
de Rit Scogi_1n gi de asemeneadirector al Institutului Nalional de
Sinitate Mentali. Felix era geful direct al doctorului Harris Isbell,
carea fost deja menlionat in relalie cu MKULTRA.
U-nalt mason celebruimplicat in proiectulMKULTRA a fost
Dr. Parrl Hocf;, finanlat de citre Centrul de Chimie al Armatei.
Membru al Societilii Americanede Eugenie,Hoch era director de
cercetareimpreund cu un a.tprougtot-al eugeniei,nazistul Franz
Kallman, in cadrul Institutului Psihiatric al statului New York pe
ldngi UniversitateaColumbia.
Ceilalli participanlila programelede control al minlii erautot
soi-rldefascigi a_me{gaglplfni_49 94dlqrycareiEi diduseri seamaci
munca in cadrul agen$ilor secreteera mijlocul perfect prin careigi
puteaindeplini propriile dorinle criminale.7
cadrul proiectuluiMKULTRA
f.t"t." a.-""iite l@in
se numirau: chgsllx cerelllli, inclusiv lobotomia; utilizarea
go-curilor electrice.$i chimice; **fg_$Igs"l"i asupra fiinlelor
umane, inclusiv foamea,frica, oboseala,incarcerareagi tortura;
analizainfluenlei narcoticelor; analiza scrisului; dggrlglggq in
contactcu ultrasunetele, cu sunetelesubpragulaudibil gi cu dlverse
,Iim Keith 63
vibralii; tehnici de interogatoriu; droguri care ii fhceaupe pacienfi
si vorbeasci, induciLndu-leapoi amnezia)pIy_4rjq-_qen7orl4-li gi
,,gec"tl9-qom!gl"; rlldlatiilg; inclusiv
c.g-ryqti-ri-genslice diviziunea
genelor gi crearea de mutafii; percepliile extrasenzoriale;diverse
g4lgdg__{e*spgl4Lq.-4--cterprului ; evaluarea p ersonalitili i ; cqnluzli
gaq3le__pfq conlrol^la distanli; iTplglgri cerebralegi electrozi;
utilizarea prostituatelor in calitate de agenfi; produse hormonale
gi gla{rdularei gaze;otrivuri; substanle narcotice care puteau fi
pulverizate;gi droguri, inclusiv LSD, amfetamine,morfini, nicotini,
cloroform, ciuperci psihedelice,barbiturice, heroini, cocaini qi
marijuana. Cel pulin pglfg. diqtfg-pLogramele*MKuLllRA au -fost
reali1ate_ special pentru copii. Aceasta este o vastl sub-diviziune
a experimentelorMKULTRA care in cea mai mare parte au fost
ocultatecu succesde citre Agenfie.E
in cadrul unuia dintre primele experimente MKULTRA,
agen{iiconduceau,pe strizile oraguluiNew York, r44giniguJevilede
ej4p3$g4!-Eodi6Eate, rispindindjn atqg! etfgg-8nz nespecificat
care con{inea probabil mari cantitifi de LSD. Drogul respectiv
a fost de asemeneapulverizat in_st4tiile de -{nettgu d.in New York,
documentafia existentl nemenlionAnd efectele.Au mai fost de
asemeneacazuri in care un gaz nei4galjfrq4ta-fost difuzat de pe
podul Golden_Gate din SanFrancisco.
CIA era congtienti de faptul ci cercetirile intreprinse erau
ilegalegi prin urmare 9i-a avertizatangaja[iisi plstreze secretulcu
privire la aceasta.Ig-19-5-2,-igq11ectorul CIA, generalulLyman a emis
un raport de ordin intern in care avertizaci,,estenecesariadoptarea
unor misuri de precaulie, nu doar pentru a proteja operaliunile
pentru a nu fi divulgateunor forle striine, dar de asemeneagi pentru
a le ascundede ochii publicului american in general.Aducereala
cunogtinta altora a faptului cd Agenlia este implicati in activitili
non-eticegi ilicite ar aveaserioaserepercusiuniin cercurile politice
gi diplomatice,aducdndde asemenea serioaseprejudiciiindeplinirii
scopurilorDroDuse."
_---^ e
'
Esteposibilcauna dintre acele,,activit6fi non-eticegi ilegale"si
fi fost eliminareavedeteide cinema gi televiziune,activistul politic
Paul Robeson.Pe lingi implicarea sa in lupta pentru drepturile
negrilorin SUA,Robesona militat de asemenea gi pentru migcarea
64 Controlul maselor
de independenlia coloniilorde pestehotareconduside personalitili
precumfomo Kenyattagi JawharlalNehru.in primivara anului 1961,
qu trei siptimini inainte de egeculoperafiuniiCIA de a risturna
guvernulcubanez,numiti ,,Bayof Pigs",Robesona vizitat Moscova,
unde a avut diverseintilniri gi interviuri, suslindndde asemenea qi
mai multe discursuri.Urmltoarea oprire de pe itinerariul sau era
Cuba, unde aveaprogramati o intdlnire cu Fidel Castro,iar apoi
pllnuia si seintoarci in StateleUnite pentrua-gicontinuaactivitatea
dedicati apiririi drepturiloromului.
Conform declaraliilorunor persoanecareseaflauimpreuni cu
el in Rusia,\qbes-onera ,,neobignuitde bine dispus'lin urma unei
p_etrecerisurprizi la un hoteldin Moscova,Robesons-asimlit bruqc
cqprlllde .Uq-atacextrem-d-e*p,uJq|l1lg dq p4r.q4q-!a. Astfel, acestaa
plecatde unde se afla gi a incercatsi se sinucidi, tiindu-gi venele.
Robesona fost ulterior internatIa spitalulPriory din Londra,unde
intr-un interval de 36_deore i s-auadministratun.,numir de 54 de
gedinlede gocurielectrice.Robesonn-u.gi-a mairevenitnieisdati de
pe urma bizaruluiaccesde ,,paranoia"saua gocurilorelectrice.
in prezent,i4 19p9,fiul lui Robesona inaintato cerereoficiali
citre agenliilesecretebritanice,americanegi rusepentru a i sepune
la dispoziliedocumentelesecretereferitoareia vizita tatilui siu la
Moscovaprecumgi la tratamentulmedicalsuferitde acesta.El crede
cl simptomele pe care Ie manifesta tatll siu sugglg44 -c_ifqsese
otrivit de CIA cu o substanti chimicl psiho-a_cliv4_numiti. HZ,
pentru a-l impiedicasi ajungi la Havanagi de asemenea pentru a-$i
incheia astfel brusc activitalea,ca o forll ce era in cadrul migcirii
pentru drepturile omului. Robeson|r. invoci faptul ci mai fuseseri
de asemeneagi alle inc_ercari-dea-i curma viafa.tatilui slu, sustinind
de asemeneace 4qt_d!gg iqqlqr:i care l-au tratat la Londra aveau
legituri cu progl4mul MKULTzut. 'o
MKULTRA a suferit ulterior o reformi administrativi, fiind
rg:dSgumi@gi s-adesfhguratastfelpAni in anul
1973.Printre s=qbjroieEtsleMKULTRA se numi.ra gi unul privitor
la paranormalgi la utilizareapercepliilorextra-senzo-riale (ESP)in
scopuride spionaj.Se spuneci proiectul a fost intrerupt in 1973,
dar existddocumentecareatesti continuareaacestuiapAni in anul
1994.t'
Jim Keith 65
in 1977, a fost convocat un Comitet ales de Senat pentru
cercetiri privitoare la serviciilesecretecare si incerce sl arunce
lumini asupratenebrosuluiproiect MKULTRA. Sg!$gd iargard
Kennedy,care a depus marturie in fala respectivuluicomit, declari
urmitoarele:
,,Probabilfaptul cel mai revoltitor a fost acelaci nu se gtia
numirul de subiecliumani asupracirora serealizaserlexperimente.
Toate dosarele privitoare la aceste activitili au fost*drstrusrin
lanugrl-e._lJft, la ordinul directorului de atunci al CIA, Richard
Ilel1g$ In pofida unor anchete stiruitoare atdt din partea Sub-
comitetului pentru Sinitate cAt gi a Comitetului de Cercetarea
ServiciilorSecrete,nu a fost divulgati nici o inregistraregi nici o
informafiedespreaceasta. Nimeni - nici micar un singur om - nu
igi amintea nimic, nici directorul CIA care ordonasedistrugerea
documentelotnici coordonatoruloficialal programuluiEinici unul
dintre subalterniiacestuia..." 12
Declarafiafostului ofi1erCIA, Miles Copelandvine sI confirme
propriameabinuiali ci proiectulMKULTRA a avuto intinderemai
vasti decAtne-am putea imagina, din care ne1-3mj$Ieziri!_doar
o-lsinuseuEsdme. intr-un interviu luat de ziaristul ]ohn Marks,
Copelandspunea:,,Sub-comitetulnumit de Congrescare a flcut
cercetiri in aceastiprivin{i, a descoperitdoar o infimi partedin ce
a fost." 13
Esteposibil ca gi dr. SidneyGottlieb,un alt coordonatordin
umbri al programului MKULTRA, desprecaream vorbit deja,si fi
murit tiiat exactde sqbta-pg:-q{g-elinsugi a.ridicat=o.in 1999-,erau
pe rol mai *.tlt.-p-ro."se intentatede victimele care solicitau si fie
compensatepentru experimentelerealizateasupralor de citre C[A.
Conform unor persoanecarevorbiseri cu Gottlieb,ac-gqta suspecta
c-o-ndgggeaClAde la data respectivi ce aveade gAndsi il oferege el
dt.p_llgljgqlftrr pentru atrocitilile sivirgite in cadrul MKULTRA.
E*isti unele speculalii ci Gottlieb nu era dispus si. igi asumevina
in numele Agenliei gi ci era sata si de? in vileag tolgl*DaLca
dt"=i"ta-plgt., Gottlieb moare pe data de l0 martie, 1999- un
adevdrat no:_o-g ta
p.g-atru A g-e_$i-g.
Degi informaliile dezviluite cu privire la proiectelede
control al minlii ale CIA constituiedoar o micd parte a cercetirii,
66 Controlulmaselor
totuEitoate acesteasunt o rugine pentru intreaganaliune 9i ar fi
de fapt
trebuit ca CIA si fie demult desfiinlati, a$l calq-Lrqgre--.Ce
ISILL IS$:gy cu pu{in timp inainte de asasinareasa' Se gtie
ci inci de la infiinlarea sa, CIA s-a folosit de cetifenii americani
pentru experimentelede control al minlii realizatein cadrul ei,
precumgi pentru altetipuri de mutilarea fiinlei fira voia sa.Aceste
experimenteau distrusvia{a,trupul 9i mintea a nenumirate fiinte,
totul evidentpentru a serviscopurilorRizboiulgi RPce4!-structurii
militar-industri4lq.Congresula estimatci in cadrul programelor
firfl(Ufffie r-"" tealizaiexperimenteasupraa 23.000de persoane,
dar datoriti faptuluici ceamai marepartea documentelorasociate
programuluiau fost distruse,estedificil de inlelescum anumeau
putut acegtiasi ajungi la nigte date atAtde precise.Cu siguranfi'
mulli cercetitori in domeniu ar spunecI cifra esteo sub-estimare
grosolania ororilor petl--ecute.
Esteevidentcade-alungul istorieisale,QIA a fostprintre primii
careau pus bazeleunei qtiinle secretea controluiui minfii, despre
care s-au frcut doar aluzii foarte vagi in cadrul unei mass-medii
aflatesub controlul elitelor.Anumite cercetiri mai atentesugereazi
faptulci s-a aiunsIa tehnici de control extremde*gv3!!g!e,cu mult
pestece ar fi Agenliaweodati dispusi si recuno-elca.
-Cl4::_C."1& care i-au urmat, cum ar fi Agenlia Nalionali
de Securitate,nu trebuie consideratedrept mijloace de asigurare
a securitilii poporului american, .i gtr:$ggpl l-q-n.tyel
planetarpentru cei carevor si-gi menlind dominalia asupralumii.
in principal, acesteagenfii pro-4_ov,gg{4out i$gqgl_e personale
inclusiv implementarea planurilor pentru realizarea
al9 -g!i1-e,l9r,
egp$_gl:-g_q9!g,o_lglgl,tStlgl,.,amonopol resurselorgialte
forme_dgdecimare in masi la nivel mondial.
Note:
1. Marks, Iohn. The Searchfor the Manchurian Candidate: The CIA and Mind
Control; Bowart, Walter. Operation Mind Control. New York: Dell, 1977;
Cannon,Martin, "Mind Control and the American Governmentl'Lobster23
2. Sutton,Antony C. America'sSecretEstablishmerrt. Billings,Montana:Liberty
House Press,1986;Sutton, Antony C. Wall Streetand the Riseof Hitler. Seal,
Beach,California:'76Press,1976
3. Colby, Gerard. Thy WilI Be Done. Cltat in Constantine, Virtual Government,
.lim Keith 67
CIA Mind Control Operationsin America. Venice, California: Feral House,
1997;Ross,M.D., Dr. Colin, "11e CIA and Military Mind Control Research:
Building the ManchurianCandidate,"discurs!inut la Ninth Annual Western
Clinical Conferenceon Trauma and Dissociation,April 18, 1996;Krawczyk,
Glenn, "Mind Control Techniquesand Tacticsof the New World Order,"
Nexzs, decembrie-ianuarie1993; Bowart; Constantine;George Bush: The
Unauthorized Biography; Chaitliin, Anton. Treasonin America. New York:
New Benjamin Franklin House, 1984; Pincher, Chapman. Too Secret,Too'
Long. New York: St.Martini Press,1984;Editors of the ExecutiveIntelligence
Review. Dope, Inc. Washington, D.C.: EIR, 1992; Lee and Shlain. Acid
Dreams.Grove Press:New York, 1985;Lyttle, Thomas,"Blot Artj' un interviu
condus de Mark Westion. Paranoia, iarna 1995196;Stevens,lay. Storming
Heaven. New York: Harper & Row, 1987. Marks; Chaitkin, Anton. Treason
in America; Pincher;Chaitkin, Anton, "PopulationControl, Nazis and the
U.N.!"; Marks
4. Brandt, Daniel, "Mind Control and the Secret Statg" Prevailing Winds,
numirul 3
5. Stevens,Jay
6. Constantine; Cannon; Lee and Shlain.Acid Dreazs. New York: Grove Press,
I 985
7. Chaitkin, Anton, "British Psychiatry:From Eugenicsto Assassinationl'EIR,
octombrie7,1994
8. Bowart; Lee and Shlain; Human RightsLaw Journal,"Freedom of the Mind
asan InternationalHuman RightsIssue,"Vol.3, No. l-4; Constantine;Ross
9. Citatin Matrix l/l Val Valerian, ed., 1992
'poisoned
Rhodes,Tom, "U.S.
10. Robeson with mind-bending drugi' Sunday
Timesof London, martie 14, 1999
11. Ross; Cannon; Chaitkin, Anton, "British Psychiatry: From Eugenics to
Assassination';Constantine; "LSD, the CIA, and Your Brain: Midnight
Climax," Lycaeum Drug Archives; interviu cu Walter H. Bowart, Iulie i6,
1995,condusde Will Robinsongi Marilyn Coleman
12. ProjectMKULTRA, the CLts Program of Researchin BehavioralModifcation,
]oint Hearing Before the Select Committee on Intelligence and the
Subcommittee on Health and Scientific Research of the Committee on
Human Resources,United StatesSenate,ninety-fifth Congress, August 3,
1977,U.S. Government Printing Offi ce. Washingfon, D.C.; 1977
I3. Marks
14. "Stanley Glickman LSD Overdosel' The Observer, februarie 14, 1999;
MKULTRA: CIA Mind Control de Jon Elliston, pscpdocs@aol.com:;
Cockburn, Alexander gi St. Clair, )effrey, "CIAs Sidney Gottlieb: Pusher,
Assassin& pimp," pressreleasefrom Counter Punch

CAPITOLUT 8
Estabrooksgi candidatul manciurian
La cumplna dintre secole, neurologul Morton Prince a
abordat subiectul pacieglilor cu personaliteti multiple sau conform
termenului de acum consacratin psihiatrie, Tulburarea de Identitate
O-issgiativa.
Prince credeaci o persoa"ap*t" uil'fiiT-multe
personalitilidiferite carefuncfioneazd,
in acelaqitimp, gi glre _tu
sunt conptiente una de cealaiti. A trecut ceva weme pdna ce se va
observa ca aceasti. informalie pqqte fi folositi intr_-u4 anumit mod.
Unul dintre cei care au luat in considerare descoperirile lui
Prince, a fost cadrul universitar de la Rhodes,D{Gg91g1n:labrooks,
pregedinteleDepartamentului de Psihologie al Universitdfii Colgate,
Idnga Buffalo, New York. Estabrooks avea contacte cu majoritatea
figurilor proeminente din psihologia acestui secol gi a intreprins
cercetS.ripentru toate departamentele serviciilor militare secrete
americane. Estabrooks a fost printre primii care au realizat ci prin
hQtgrd po_tfi 91e4!i agen{i gi asasini controlati de serviciile secrete,
inoculdndu-li-se inclusiv r"g"rltl profund negative. $i practic, degi
pare incredibil, experimentele sale bazate pe utilizarea hipnozei in
spionaj au apS.ruti1 p-1_1gr--g,l1a-4bo!
mondia-I.
t" tg20, ta H" , Estabrooks s-a implicat in cergetarea
""li
fgnpgne19{__de_Spg[isln,dar Ia scurt timp gi-a indreptat din nou
atenlia spre hipnozi gi fol_o_sirea
ei pentru iq.Alelg4tbgr"!1j3tbitru.
Estabrooks gi-a dat seama destul de devreme ci daci tulburarea
de personalitate multipl[ poate fi vindecati prin hipnozi., atunci
inseamni ci gi personalitilile multiple pot fi createin acelaqifel.
in_J29_, Estabrooks a fost r,r-it-eiirultant Expert la
Secretariatulde Rizboi, fiind in leglturi cu Laboratorulde Cercetare
al Marinei, in acelagitimp purtind o c-orespondenli
intensacu |.
EdgarHoover. in anii de mai tdrziu, Estabrooksva lucra gi cu CIA.r
intr-un articol scris de Estabrooks,in 197i, putem citi
urm[toarele:
"Una dintre aplicaliilecelemai fascinante,dar in acelagitimp
cslg-ma!-pgl1cul9gle
alehipnozeisereferdla utilizareasain domeniul
Jim Keith 69
militar. Acestaesteun domeniu cu caresunt familiarizat,f,indci am
tgsat chiar eu ISgomqldaql_epentru tehnicile folosite de SUA in
timpul q doul rdZ_bo*ars mondiale. Comunicareape timp de rlzboi
esteintotdeaunaditatoarede dureri de cap.Codurile pot fi sparte.
Un spion profesionistciruia ii oferi bani poate rimAne de partea
ta, sau nu. Propriii oamenipot s6 aibi o loialitatede neclintit,dar
totugi modul lor de rationamentesteintotdeaunadiscutabil.pe de
'turierul
altl parte, hipnotic" esteo solulieunicl. Am fost implicat
in pr.getir"" ea acesteisarcini,
in timpul celui de-al doilea rizboi mondial. unul dintre cazurile
incununatede succesa fostcelal unui cdpitanal corpului de Armati
Auxiliar pe careil vom numi GeorgeSmith.c[pitanul smith a urmat
Iuni de pregitire. Era un subiectexcelent,dnr-aui$i didea seamade
aceasta. I-am indepirtat prin su,ges-tig
pqs1l!-ipnotiqd,oriceamintire
ci a fost hipnotizat.intai am solicitatcorpului de Armatd Auxiriar
sI il chemepe cipitan la Washingtongi si-i spuni ci au nevoiede
un raport despre echipamentul mecanic al diviziei X, stafionati
la Tokyo. Smith a primit ordin si plece cu avionul in dimineala
urmdtoare,si. ia raportul qi sI se intoarcl de indati. Respectiyele
ordine i-au fost transmisefund in.stareade veghe.Aceasti.poveste
era tot ce gtiacongtientgi astaa gi relatatso{ieigi prietenilor.Apoi
i-am indus o stare.dehipnozd profundi qi i-am transmis _ prin viu
grai - qn_rngsa.ij4qpollA1rt care trebuie dus direct la sosireasa in
|aponia ungi anume colonel - si spunem ci numele lui era Brown
- din cadrul serviciilorsecretemilitare.In afari de
mine, colonelul
Brown ela singura persoandcare il putea hipnotiza pe capifanul
Smith. I-am spuscipitanului careera
@
sub hipnozi: "PAndla ordine ulterioare de la mine,
{9ar qolgn-e.-l-ul
Brown $i eq !-qp-utemhipnotiza. Vom folosi un cod de semnaliiaie -
"luna esteneacoperitf: OlcandJereuziaceasti expresiede la
mine
sau colonelul Brown vei cidea intr-o stare-de hipnozi profunda',.
CAnd cipitanul Smith s-a trezit, nu aveanici o amintire conqtielti
cu privire Ia ceeace sepetrecusein stareade transl. Tot ceeace qtia
era ci. trebuia si meargi la Tokyo pentru a prelua un raport despre
divizie.Cdnd a ajunsacolo,Smith s-a prezentatla Brown, carel-a
hipnotizatcu codulsemnal.Subhipnozi, Smithi-a transmismesaiul
rs'
70 Controlul maselor
meu gi a primit un altul, ca raspuns.Cdnd a fost trezit, i s-a dat
raportulgi s-aintors acasicu avionul.Aici l-am hipnotizatdin nou,
gi mi-a livrat mesajulde la Brown,careseaflain siguranli, ingrop4t
adAncjn qubconqtientul s4g.AcestsistemesteP-facticinfailibill'2
Estabrooksa scris gi despre creareapersonalilililor multiple
pentru uz militar:
"in timpul celui de-aldoilearizboi mondial,am exersataceasti
tehnici cu un locotenentde marinl vulnerabil,pe careil vom numi
fones. Sub supravegherea atenti a specialigtilordin Marini' ap
separatp9ls9l4{3.!gg lqi 194$.-in fgnes A 9i JonesB. JonesA, cel
carefuseseun soldat ,,normal"in cadrul marinei, a devenit astfel
altcineva,complet diferit. Acum propoviduia"doctrina comunistl,
in care credea sincer. Era foarte apreciat in rAndul grupirilor
comuniste,gi prin urmarei s-au ficut aspremustriri gi apoi a fost
llsat la vatri de citre armati, careera implicati in toatd povestea,
iar el a devenitmembru de partid cu actein reguli. )oterul a fost
Jones-B,cea de-a doua personalitate,inilial prezentl in congtiinla
soldatului.SlrUh*ipnozl,acest|onesa fost instruit atent prin sugestii.
|gnesB era personalitatea profundi, carecunogteatoate gAndurile
lui |ones A, era un americanpatriot gi era ,,setat"sd nu spunl
nimic in timpul stirii de veghe.Tot ceeace a trebuit si fac a fost si
hipnotizezsoldatul,si intru in contactcu fonesB, americanulloial
gi astfelaveamo sursi de informalii direct din tablra comunistl."3
- Estabrookscontinul si vorbeasci in extenso despre clggreg
in cartea sa dip 1943, Hypnotism,
e,sasinilorcontro
(Hipnotism).iIt"1945, Estabrooks, impreuni cu RichardLockridgeau
scosla vdnzareo carte de fic{iune numiti Death in theMind (Moarte
tn minte),carele-a adusmari cdgtiguri.in roman sepovesteEte cum
pe-
lazry.titi-au eaptqrat 9fiterii aliafi 9i i-au tlalsformat prin hiFnozi
in agenfidubli. a
Degi opinia generall a psihologilorla data experimentelorlui
Estabrooksera ci voinla omului nu puteafi incilcati prin utilizarea
hipnozei,Estabrooksaveao pirere diferiti. ,,De fapt - scriael - cred
ci putereahipnotizatoruluiestenelimitati - sau mai degrabi este
ingriditi doar de limitirile inteligenleigi scrupulelorpe careacesta
le are'is
Jim Keith 7l
intr-un interviu pentruEveningBulletin din Providence,Rhode
Island, Estabrooksvorbea despre creareaprin hipnozi a unor
spioni prtgltogx disocieriiperso-n_alilg$i.
El a afirmat ci aceasta
posibilitate,,nuesteliteraturi gtinlifico-fantasticl... Estecevaces-a
r ealiz4t gi se rggli z,ea7i jn cqntln uary._Eua"m_ficul_-pi'
Dup5.cum a indicat,Estabrooksnu era singurulcare,,ofhcea""
in aceletimpuri. MorseAllen scriaci. in aceastiperioadi de debut
a cercetirilorCIA, a incercatsi ,,.. .ia o stareexistentia egoului- ca
un partenerde joaci imaginar din copilirie - gi sa-l construiasci,
intr-o personalitateseparati, necunoscuti celei dintii'i Ulterior
Ailen va lucra cu aceasti,,nouf' personalitategi ii va ,,comanda"
sI indeplineascS. anumite sarcini desprecare prima personalitate
si nu gtie nimic. Ar exista o scurgerede informalii inevitabili
intre cele doua personalitili, in specialin timpul somnului, dar
daci hipnotizatorulera suficientde priceput,puteasi construiasci
scenariide acoperiregi valvede siguranti caresi impiedicesubiectul
si acfionezein dezacordcu sine.6
ig -g4r9_l2$g[*4lgp, in vdrstl de 28 ani, a intrat
intr-o banci din Copenhaga9i a impugcatmortal doi angajaliai
bincii. CAnd a fost interogat,Hardrup a mirturisit c5.el a comis
crimele,dar ci a fosthipnotizatde citre un complice,Bjorn Schouw
- Nielsen. Hardrup a fost gisit vinovat de omucideregi inchis,
iar programatorullui, Schouw-Nielsona fost gi el glsit vinovat gi
condamnatla inchisoarepe viati. 7
Despre f4brica$:_aasasi-n{qr controlat!! mental ne spune gi
colonelulWilliam Bishop,carea fbcutin 1983urmitoareledeclaralii
cerceti.toruluiGary Shaw:
,,Astfel am colaboratcu CIA dupi rizboiul din Coreea.Mi
s-a administrat orice drog cunoscut.Cadrelemedicalece lucrau
cu agentiaau descoperitci la unii subieclio varietatede droguri
igi atingeaufoarte bine efectul scontatin combinaliecu hipnoza
(putereahipnotici a sugestiei).La fel a fost gi cazulmeu. Declarcu
toataconvingerea,experienlagi cunogtinfaci aceastanu estedoar
posibili, dar chiar sedesflgoariin prezent.
Nu am inteles niciodati de ce am fost selectatchiar eu. Erau
multi factori emolionali sau psihologici care erau implicali in
 73
Controlulmaselor Jim Keith
72
John F'
paranoia cel mai important exemplu este asasinargaBrggedintelui
selectarea subieclilorprecum:comportamentulantisocial' is-03' Lee Harvey Oswald' care' conform
ln.si cind qceasti Kenne{it La..A..fioie-mbrie
sau rudimente ale acesteia9i aEamai departe' de fapt un instrument al
- este dovezilor ar fi fost on ,,u'u'in singur"' era
programale- sau in lipsa unui alt termen' indoctrinare altele' 9i poate c[ alosJ
John Doe pentru a io4"to, care probabil includ CIR' Mafia 9i
indepliniti, ei ar pqtea-si Jolo-sqa-scl-subiectul s1-1ucidi pe ]FK'
programat Lro_g53-ngt d _,__,^-.^^t mar
^..
l.r.ql.a"lk-91g-pl" p" G;"rge 9i fane Smlth Subiectului Thornley, cel
lor' programul intr-o scrisoareadresatl mie de citre Kerry
i s-ar furniza toate informllilie privind localizarea japonezitAtsugi' acesta
careil bun prieten al lui Oswald delabazanavali
zilnic, etc.Apoi esteimplantat in mintea lui trLblocaj mental'
a scris:
impiedici si-gi aminteascidespreaceastimisiune' contactat de citre David
- alesin ,,Spre sfdrgitul anilor 70 am fost
Probabilcl pesteo lunl sauun an rareori un an' mai noul al marinei'
rostitde o voce Bucknell,care mi-a spusci a fost in escadronul
aceaperioada- telq{onglqgne V-4jiYug1.Eg va fi menfionatci poreclasa
declanqa19gjgglol" impreunl cu Oswald 9i cu mine' CAnd a
pe carejohn Doe o recunoagte.-eZ-lq1"u cine era Bucknell - un
absolut era ,Castorul Buctcy",mi-am adus aminte
bo.,ou*.orn-itecrima, seva intoarce acasi Eiryr ig*yg-Agpti din dotareintr-un mod
om mare,cu dinli lali careigi purta gapca
al memoriei gterscomplet"
-insi Esteun spaliu
grrl-r-ic.
- amuzant
existi o problgg1i,la carenu i-au gisit rezolvarea'Uneori de o incercarede a
de armi' Bucknell m-a intrebat daci imi aminteam
mie mi s-aintdmplatacum - vid fe!e,nume' locuri' focuri inteligenlei militare'
pentru fi recrutali (Bucknell, Oswald 9i eu) in cadrul
pentrucarenu am nici o explicalieralionall' Am mersinapoi imi amintesccind ne-
explicau ci aceasta se intimpll Nu imi aminteam. Apoi m-a intrebat daci
i"-progru*are. in acestegedinqe,ei rimAne intre noi"'
aceste am intAlnit toli trei, iar Oswalda sPusci "acesta
din timp in timp, nu e cevaingrijoritor, doar trebuie alungate a spuscl se petreceain
Mi-am amintit foarte clar aceasta'Bucknell
amintiri.
drum sprelocul unde sedesfigurarecrutarea'
Am cunoscut oameni care gi-au pierdut gradat vlzul' sau mergeam-toli trei
intr-adevir, mi-am amintit cum in timp ce
parlial auzul,saucapacitatea de a-9ifolosi corzilevocale'Unii aveau de radar'
aceste in aceeaqidirecgiespre centrul bazei' indepirtindu-ne
constipaliecronici. Cauzanu fi zici, Ci*iltr-gl'oggl' deoarece- auzitein difuzoare9i ni
fiziologic' Eu am devenit numeleOswald,Bucknellgi Thornley au fost
UJqgjiry.gryAk s-au extins 9i la nivel escadronului'Ajungdnd
s-a comunicat sa ne prezentim la birourile
;p"t motive evidente,nu vreau si intru in detaliil' L'T'A'' un satelital
"it"t;i.bin aici, ni s-a comunicui se prezentim la centrul
* L3--eAIev.a. ^zilg dupf,-.cq a dat publicitilii aceste informafii' "e
care bazeimarineiEI Toro undeeramstalionali'
colonelul Bishop a ng4t cg_iafa$t, o cauztrdesintalnitl Ia cei cimltiria 9i in timp
Bucknell a spusci el Ei Oswald practicau
ui,rnia t.t-i* asuPratreburilor murdare ale agenliei'8 chemali pentru acest
ce purtau o conversalie,se intrebau daci sunt
conform datelor pe care la avem,incepandcu al doilea rlzboi carenu aveam
lucru. Oswaldseindoia, fiindcl 9i eu am fost chemat'
mondial,pqihiatriicarelucraupentruagenliilesecreteamericane
nimic de-afacecu asta.
.up"iili sliisoelezg $r_9e compartimenteze personalitilile baz| am intrat intr-
"ruo Bucknell sPuneaci atunci cAndam ajunsla
subiecliior, s-6es-cu.ndi-.iforma{iiatit fala de posibilii interogatori cu mai mulli soldali
un mic amfiteatrusausall de lecturi' impreuni
cnt gi ialn de Jiectul insigi 9i si insere,zein amintirea subiectului un clpitan de
de la alte unitifi. Conform cu Bucknell in fallse aflau
Datoriti lui GeorgeEstabrooks,Iajumltatea secolului, (flat-top)' Bucknella
"*r"g#. a fost completi'e marinl gi un civil hispaniccu o frizurl periu!6
.*"fr@b,gi9i^C.e4dddclcl$anciurian pentru cMf pe
fo-stsgJprinssa-tvad^iggglpitan fiind ca un cilelug
Dupl cum s-a presupus' existi dovezi ci' Candidatul j$
carel-a prezentatca fiind ,,domnul B"'
Manciurian al lui GeorgeEstabrooksa fost folosit pe teren. Poate
 74 Controlul maselor
Domnul B. a spuscd ,,Avemmotive si credemci noul guvern
revolufionaral lui Castroa fost infiltrat de agenfisovietici"(Acestea
se petreceauia sfrrgitul lui mai sau inceputullui iulie l!99, chiar
dupi Revolulia anului nou, inainte ca Fidel Castro si ,,devina
comunist".imi amintescci cinevaa ficut aceastiafirma{ieintr-un
curspe carel-am urmat,dar nu imi amintescqi contextul).
Domnul B. a spusci. am fostadunalideoarece suntemcunosculi
cagiadmiratoriai regimuluilui FidelCastro.DupI cum imi amintesc
vag,ideeaeraci FidelCastroaveanevoiede ajutorulnostrupentrua
scipa de aceiagenti.Eram solicitatisi ne inscriemvoluntar pentru
un programde contra-spionaj!
Suntsigurci m-agfi inscrisvoluntar.Dupi cdteimi amintescam
fost refuzatpe motivul ci era deja stabilit sa plec intr-o misiunein
estuldepirtat,incepdndcu luna iunie,iar programulde antrenament
se desfhgurain SUA - insi nu inainte de a semnanigtehdrtii prin
careautorizamsi particip in cadrul programeloragenliilorsecrete.
Bucknella consemnatin detaliu acestevenimentextraordinar
in ziuaurmitoare gi candne-arnintdlnit in SanFranciscola sfirsitul
anilor 70 mi-a citi acestenote.
Voluntarii au fost intervievaticateunul, dupi prelegereainiliali.
Bucknella spusc5.aveaun bunic din parteamameinumit E.H.Hunt,
pe careI-a trecut la referinfepe formularul de recrutare.Domnul B-
pareauimit gi a intrebat,,CineesteE.H. Hunt?,'Bucknelli_aexplicat.
Domnul B. a exclamatgi a rAs.ErllgfdHuala fost al doilea la
calsandesuU-&n la operafiunea,Golful p orcilor,'.
Bucknellnu a mai fost contactatweodatdin legituri cu acest
programgi nici eu.
Bucknella spusci operaliunilesub acoperireale escadronului
de control aerian al marinei erau asiguratede inteligenla militari,
iar acumil suspectampe oswald ci dejaera un agentin inteligenla
militari carepretindea ci estemarxist in timpul recrutirilor fhcute
de Domnul B, fapt care i-a sporit calificirile pentru programul
Domnului B.
In perioadacAnds-aupetrecuttoateacesteaam inceputsi am
halucua[ii-aucliliv.qputql!:ce, de reguli inainte saadormi'
Thorneleycredeci. in timp ce era in armati a fost supusunor
Jim Keith 75
elperimentede control al minfii li cn r.s-aimplantatIa i
un dispozitiv de al minlii ghidat de la distanfl. Se poate ca
lgntrol
rc"tty.a fie pur gi simpluparanoic,sausepoatesi fi fost intr-adevar
supusunor experimente.ro
Alte persoaneinformate din domeniu sugereazici Lee Harvey
Oswald se poate si fi fost o persoani supusl controlului mental.
Agentul de contrainformalii al armatei qi CIA, $erman Kimsey
a scosIa lumini in anul 1975 ceeace gtia despreOswald. Potrivit
unui interviu Iuat lui Kimsey,de citre jurnalistul Hugh MacDonald
,,Oswalder-aprogramatseucida,precumun medium la o gedinqide
spiritism. Apoi mecanismuls-a defectatti Oqggl4 e d-eyg,lielggle
pericu-lqasdfirn direclie'l Desigur a fost g ,,cgingidenli" faptul ci
Ki*_r-qZ_u*"tit di".u"t" itimii la trei siptimdni dupi interviu.rr
in raportul Warren,esteconsemnatfaptul ci Oswalda locuit la
psihiatrul cubanezFranciscoSilvainainte de asasinat,gi aveao slujbi.
la spitalul unde lucra Silva.Estede remarcat.e 9&g a colaboratin
domeniulgtiinlific cu RobertHeath,specialistin implant cerebral.r2
Printre personajeleintunecate care erau in anturajul lui Lee
Harvey Oswald era gi David Ferrie, consideratde citre procurorul
districtului New Orleans, lim Garrison, url participant cheie in
conspirafiaasasinirii.Ferrieera pilot principal la EasternAirlines,
pdnl cand gi-apierdut slujbaavAndorientiri homosexuale.
Ferrieera implicat puternic in activiti(i anti-Castro,gi asociat
cu qeful mafiot CarlosMarcello gi cu membrii ai CIA. Un agentCIA
i-a spus lui Victor Marchetti, fost asistentexecutiv al directorului
adjunct al CIA, ci Ferrie era un agent sub contract pentru CiA la
inceputul anilor 60. Sepresupunecd FerrieavearesentimentePentru
fohn F. Kennedydupi egeculinvaziei din Cuba de la Golf of Pigs,9i
mai mulli martori igi amintescci l-au auzit pe Ferrievorbind despre
pregedintelui.
asasinarea
Primul contact dintre Ferrie gi Oswald probabil s-a produs in
1954in cadrul Patruleicivili aerianl Louisiana,in acelagian in care
Oswalda devenitfoarteinteresatde comunism.ln ziua cind avut loc
asasinatulavocatullui Marcello I-a vizitat pe Ferriepentru a-i spune
cl in portmoneullui Oswalds-a gisit legitimaliade biblioteci a lui
Ferrie.
$
 76 Controlul maselor
Acestelegituri devin gi mai ciudate.Ferrie practicahipnoza,
gi se presupuneci. gi-a folosit abilitdlile pentru a face cuceriri
homosexuale. Unul dintre companioniide cilitorii ai lui Ferrie,]ack
Martin a declaratci Ferr,iel-a prograg5ltprin hipnozape Oswald,ca
sa-lucidi pe Kennedy.
Separeci Ferrle*e{q|qp!.qt_lii+,m-agianeagri" gi era un inalt
preot al Bisericii catolicevechi apostolicedin America de Nord,
ai cdrei membrii au fost cercetafide Garrisonpentru implicarein
asasinarea pregedintelui.Bisericaapostolici poateci era - aceasta
estedoar o speculalie- o filiali a Ordinului Templierilorde Orient,
legati de BisericaCatolici Gnostici. in mod sigur nu esteceeace
se in{elegeprin parohiacatolicrobignuiti. conform cu cercetitorul
Loren Coleman,,,ln cadrul acesteibisericise indeplineauritualuri
ce implicau sacrificii de animale gi ingerareasAngelui.in timpul
ultimelor siptimini petrecute de Lee Harvey Oswald in New
orleans,acestaa participatla numeroaseintalni.riritualistein locatii
privateimpreund cu David Ferrie."tv:gffggft'erviciile secretegi
cgEglclgsg;ga!, apar mereugi mereu in-iiGi.Eti dFu,ii.rcetut
acestsubiect.
!_erriea fost gisit mort in apartamentul siu in 22 februarie
1967,c?nd dep14e.a- mirturie despreasasinarealui Kennedy.S_au
gisit doui bileteprin careFerriedeclaraci s-asinucis,dar_m_edicul
lggistdin New orleans a constatatmoarteaca fiind cauzenaturale,
producdndu-se o hemoragiecerebrald.r2
i.4 1969 a fost publicaE c@&:!,controlali\ scrisi de
jurnalistul Arthur Ford sub pseudonimul Jincoln Lawrence'l
Ford suslineaci aveaca gi sursi de informalii un agentdin cadrul
agenliei,care i-a dat detalii despretehnglsglq B$IE--"E-DjM, adici.
qgrtrcLlrrffaEerebn I ! ipno!! c_p11p.
unde radio gi disolutia m emori ei
p_{il $Ulqgq_e tehnologie care a fost foiositi pentru
_-ele_ctlonice,
a-l programape oswald. Lincoln Lawrencescriacd Ei uci*asullui
Oswald er fi, fost programat mental. Evaluareapsino)6g#'-i tui
|ack Ruby de citre mai mul$ doctori este plina de semnificatii.
conform cu Dr. walter Bromberg,psihiatru gi director clinic al
spitalului Psihiatric din Pinewood,New York, Ruby era ,,montat si
fie un luptitot sd atace'.Tot Bromberg a sustinut ca ,,categoriceste..
Jim Keith 77
in gindirea sa care nu esteparte integrantl din structura
*g_U1gsgi
mentali originali'i
Dr. RoySchafer, psihologgi profesorasociatde psihiatrieclinici
gi psihologie la UniversitateaYale,spuneadespreRuby ci .S-gpqre
ci nu simte ci are controlul ac$unilorJui, ca gi cum acesteas-ar
produceuneori independentfa{i de congtiinlalui".
Dr. Manfred S. Guttmacher, ofi,ter medical gef la Curtea
Supremi din Baltimore,a insinuat ci-erclegulhllRuby afost vit!15rat
prin mijloace pe carenu le divulgd.'a
.t -,--.*___-
Poate cea mai convingdtoare dovadd despre folosirea unui
candidat manciurian, a fost asasjn^arga fratelui lui loh-n F. Keruredy,
Rgbelt F. Ker-rnedy, careera ln acel moment un candidat important
in cursaelectorali pentru pregedinlie.Degi cazullui Kennedyeste
destul de labirintic in complexitateasa, gi probabil a implicat o
mascarea evenimentului de catre serviciile secrete,ceeace faceca
aflareaadevirului si fie dificili, totugi voi puncta cAtevaaspecte.
Despre posibilitateaca Sirhan si fi fost un asasincontrolat
mental, precizim ci acesta a suferit o traumi. cerebrali cind era
angajatca jocheu de antrenamentin 1966,accidentcareprobabil ci
l-a ficut mai ugor de hipnotizat. $tim ci a primit tratament de la
mai mulli doctori. Terry.Welch' un prieten de Ia hipodromul unde
lucra, a relatat cl psrsonalitatea-luiSirhaes-*sehimbatcomplet in
ageqp-er,ioad[.Daci a fost efectuati.weo opera{iepe creier in acea
perioadi, a.fostposibilsi i seimplantezein creier ri
ca acestlucru sl atragi aten[ia.
Sirhan a dispirut timp de !Eil$1d in anul 1967,fari a informa
familia despreintenlia lui, interval carepule_lgg1stituio opo-rtunitate
excelenti pentru a se desfbguraplo&r4rn-arealui. S-a constatatci
dupi intoarcerealui in Los Angeles,a inceput si lnanifesteinleres
pqnlry igubislq, pasiunepe carenu o aveainainte.
Pe"-rctrezitia efectuati de poligi,ain camera lui Sirhan a scos
Ia iveali @, {!e.13!?&!94!-rgzaqrqeieaic-e
trimiteau materialeprin pogti, gi se presupuneci Sirhan a fost
apropiatde membri! -din-gruparea-Pr.scesul, o miEcarescientologici
cu caregi CharlesMansona alrrt legituri. Cercetitorul Johnfudgene
relevl ci Sirhana participatla petrecerice au avut loc la domeniu[qi s
78 Controlulmaselor
-BomanPp-lanski, unde era prezentgi Manson,iar Robe_rt F.Kennedy
a-glli!-agasalg&le!*i cu o zi inainte de a fi omorAt.
Mai multe persoanecare l-au vlzut pe Sirhan dupi ce l-a
ucis pe Kennedy au sesizatcomportamentul siu, acestapirdnd a
t hipnotizat. Cdnd a fost chestionatde citre avocatulcare i-a fost
desemnatdin oficiu, Sirhan a spus.,,Nu imi amintescprea multe
despreimpugcituri, domnule, eu am tras?Ei, da, mi se spuneci eu
am fost. Imi amintesccL eram la Hotel Ambasador,gi beamcocktail
Tom Collinses.M-am amelit.Am mersinapoila maginameapentru
a plecaacasi.insi erampreabeatca si conduc.M-am gAnditci mai
bine si g[sescnigte cafea.Urmitorul lucru pe care mi-l amintesca
fost ci cinevamd strd.ngea de gdt gi un tip imi risucegtegenunchiul.'s
Persoanavinovati de hipnotizarealui Sirhanpoatefi Bill Bryan,
pregedinteleInstitutului American de Hipnozi, care s-a liudat cd a
lucrat pentru CIA, gi in anul 1968a spusci Sirhan a fost pacientul
siu. De asemenea segtieci Bryanl-a hipnotizatpe Albert De Salvo,
"sggrumdtoruldin Boston"]iiiGfeiiri F"De Sitvouau foit gesitein
agendalui Sirhan.t6
Pe 2 iunie 1958,Sirhan a fost vizut la sediul de campaniea lui
Kennedy,din Los Angeles.Cand a fost intrebat daci are nevoie de
ajutor, acestaa aritat spre un voluntar nou care era ali.turi. Acest
voluntar era Khaiber Khan, care se inscrisesein campaniecu o zi
inainte.Khan, necunoscutpAni in acelmoment echipeilui Kennedy,
e;a un agentoperativ CL!, carea participat in mai multe actiuni ale
CIA de-a lungul anilor, inclusiv c?_agg+!in ristur-rlareaguvernului
iranianin I q53.
In ziua impugcirii lui Kennedy,Khan a fost vizut conducAnd
pg_MichaelWayne Ia Hotelul Ambasador,care a fost vizut mai
dewemecu Sirhan.Waynea fost identificat de mai mulli martori ci
a fugit din dependinla hotelului dupi ce au avut loc impugciturile,
avAndasupralui cevace pirea a fi o pugci.
Atunci cind a fost interogat despre Sirhan dupi moartea lui
Kennedy,Khaiber Khan a.dat rispunsuri ce au dus sp_rgargielQlsS.
Apoi a fost lisat singur cu investigatorii poliliei, probabil datoritd
rolului in operaliunilesecrete.Ne putem ugorimaginace probleme
ar fi int6.mpinatpolitia din L.A. dacdar fi implicat CIA in asasinatul
Jim Keith 79
Iui Robert F. Kennedy.
Esteposibil si fie relevantgi faptul cd faimoasa,,fati in rgchia cu
buline" carea fugit din Hotelul Ambasadorimediat dupi impuEcarea
lui Kennedy,strigAnd,,Noi l-am impugcat!Noi l-am impugcat!"a
fost identificatdpar{ial de citre doi martori ca fiind fiica lui Khaiber
Khan,Shirin Khan.rT
lncercirile agenliilor secretede a crea candidatul manciurian
continui. l-naprilfe19p4,in timp cestudiala UniversitateaWisconsin,
Dan Harr a fost abordat de un birbat care s-a recomandatca fiind
recrutor pentru CIA. Fiindu-i ofertati inscriereaintr-un program
special,Harr a refuzataceastiPropunere.Harr credeaci au incercat
sl-l racolezedatoriti inteligenlei remarcabile,abiliti$lor in tehnici
qi probabil gi datoriti abuzuluipe carel-a triit cAnderacopil. Bunicul
din partea mamei era ofi1er civil gef la fabrica de munilie Badger,
la Baraboo,Wisconsingi probabil ci a lucrat Pentru CIA, conform
spuselorbunicii. Harr considera ci Baraboo era una din localiile
unde s-a desflguratoperaliunile Pr-oi,-e-9!gl Paperclip.
Spresfirgitul anului i985 Harr aveanevoiede bani. I-a telefonat
omului de la CIA, a fost recrutat in agenlie gi in anul 1986 9i-a
petrecut cam-jupifate din sfrrgiturile de siptdmind lj! o ,,fermi'
lingi Fairfax,Virginia. Degi localia era o fermi funclionali, existau
Eicameresubteranepentru ceeace Harr denumegteNOC (acoperire
neoficiald)pentruprglg-clglgj!9g99us"9i,,O;iod'.
Harr spune ci ,,Pegasus era opralgSl ,,respondenlilor
programa{i"iar prion semnificaagenlii operalionali,vdnitorii...
La localia NOC am fost antrenatin folosireaarmelor,am dobdndit
cunogtinleampledesprecalculatoaregihacking,folosireamijloacelor
de comunicafie gi tehnici de evitare. Unele amintiri sunt oarecum
neclare,deoareceau fost ulterior ,,qterse",9i au fost suprapusepiste
false,degimai de[in abilitilile in caream fost antrenat".
Ca o acoperire,Harr a intrat in Marini in ianuarie 19879i a
parcurs pregitirea in electronici. A fost transferat la Insula Mare
lingi Vallejo, California, care crede ci era o baztrde submarinecu
,,proiectespeciale",existAndo prezenti numeroasaa personalului
CIA gi NSA. Figade serviciumarcheaziaceastiperioadi cu,,toP-
secret",avdndata$atecoduri numerice. s'
80 Controlul maselor
Harr afirmi ca nu are nici o amintire a ceeace s-a petrecutla
InsulaMare.El credeci in aceastiperioadi a trecut prlggqdilloryIg
$i programar_e_ penlgli, o parte desflgurdndu-seprobabil la Spitalul
Naval Oakland.
Una din operaliunilein care a fost implicat se numegte,,,Bed-
rock-StalematdlUn fost militar carea fost implicat inprggra_mulde
esryn11ggllC_qilqrpolitici din La-os(el credeci numeleproiectului
era ,,Bandaneagrll')a decissi faci publiceacesteinformalii. Harr
gi alli doi ,,respondenfiprogramafi" au fost ,,activafi s[ opreasci
scurgerile'i
Dupi ce s-a rinit la genunchi,Harr gi-a amintit p.rogr4marea
sgplig-enl4li ce s-aprodusla SpitalulNaval Oa$and: ,,imi amintesc
ci eram legat de un scaun.Mina mea dreapti era intoarsi gi pe
degeteerau manqoanede cauciuc din care iegiau nigte fire. In
mini intra o perfuzie. imi amintesc auzind numele drogurilor -
sc_opolamini. pentotal_deso{ig, nebutal gi xanax.Stroboscoapele
gi boxele functionau sincron, aproximativ o datd pe secundi, cu
exceplia cazului cAnd mi se spunea ceva, cAnd ritmul era foarte
rapid. Cred'ci. aveamo bandi metalici in jurul piciorului stAng,iar
uneori qimleamgocuriconcomitentcu lumina stroboscopici.Ei imi
puneauintrebiri gi imi dideau indicalii. ,,8i",cred ci erau un doctor
OConnor...
Imi amintescuneledin luprurile pe carele-am vizut proiectate
pt ecran.Erau poze diferite - cAini care se imperecheau,pirinfii
mei cu capeteletiiate, un film cu un sacrificiu uman gi canibalism,
imagini amestecate, cu flori, confinut obscen,magini, animale gi
altele.Din nou gi din nou. gg!"ft *",_hg-s]JgL
De asemenealin minte ci am simfit ceva ca un sicriu. Era
intuneric total gi era umplut cu api caldi. Dupi o weme ryL{gmlei1rn
cg.lrnd dgg un:g], doar plutind, ftri un trup. $i aici existaulumini
stroboscopke-$i-Eax".Parci mi simleam drogat atunci. O weme
am fost intr-o cameri mici, unde nu se afla decdto-gauri in podea.
Luminile clipeauneincetatiar zilelese transformauin ore, iar orele
in zile. Nu mai aveamnici un sim! al timpului'l
Harr a fost lisat la vatri dupd 23 luni, durata pentru care s-a
inrolat fiind de gaseani. S-aintors in oragulnatalin Wisconsin,dar
Jim Keith 81
era, dupl spuselefamiliei gi prietenilor, cClrsva-!ch4lb-9l_|3l?-'&
cl4q_g1qi-liaintede a se inrola. Acum aveanigte plreri de,,extreme
dreaptl, cregtinfanatice,de mili$e a comunitilii'i El credeaci aceste
orientiri i-au fost inoculatepentru a aveaacoPerire9i pentru a Putea
spionagrupurile de orientaredreapta.
inapdiafSes"-Harr s-atrezit brusc intr-un restaurantcarenu ii
era familiar in Madison,Wisconsin.O femeiepe carenu o cunottea
stltea in fala lui. Ea a spus,,Bine,te-ai intors",s-a ridicat 9i aplecat.
Mai tirziu a gisit urma unui Ec Pe g11br-a!9i a unei punclii goldul
drept. Pini in ziua de azi Hart se striduiegte si-;i aminteascitoate
detaliile a ceeace i s-aintAmplat dupi recrutarealui de citre CIA.te
Un proiect de control mental aseminitor estedescrisde un.fost
mgrnbg-e!-l4lglig91_191M-arinei gi 1 CIA-care a fost comandantul
unei echipe SEAL' In cartea ,,O radiografie a programelor secrete
de control al minlii" vorbegtedespre ProiectqllQpen Eyel(Ochi
deschigi) in care termenul ,,Clpeg-EySsl'(9.9h:-pi) se referi la
subiecfiicontrolali mental.
,,Aceasti parte este dedicatl operafiunii Open Eyes.Un grup
predeterminatde agenfi impAnzescspitalele9i centrelede imigrare
pentru a gisi candidafi pentru operaliuneaamintiti mai sus-Apoi
localizim indivizii {inti, care nu!r--e}giesi aibi rude aprop-lalesau
prieten.tfearle buni. Acegtia sunt apoi supuqi b"lp""ZgLpf9fu41gq
njyglglJl unde estestabilit de c6tre psihiatrii gi ofilerii operativi la
ce anume ar putea fi folosit fiecaredintre subiecli. Daci candidatul
are un coeficientde inteligenli ridicat, acestava fi completatin figa
lui, numiti,,call fiIe".
Daci subiectulareun coeficientde inteligenli mai marede 120'
ii va fi ata$atun semnal cod la nivelul unu al hipnozei, un cuvdnt
sau o cifri. Apoi vom intreprinde o cercetarede fundal sistematicd
gi seva creaun dosarcu dateleob$nute,pentru referin[e ulterioare.
Daci nu existi rude, subiectulva fi mutat in altl locafie unde sevor
desfrguraaltetestePentru a afla purrcteleq!r-r-g$ile ale-,subieetului.
Acestaesteadusla nivelul dpj-d-e-biBggze unde ii vo.Lfiigrplantatein
msgp;je diverseordine m Lugiqni.
Daci dupi ce a fost eliberat subiectul reline acesteordine
gi sarcini implantate la nivelul doi de hipnoza, 9i le indeplineqte' s'
82 Controlul maselor
vA p."rrmio .notiftcane]de-rechemare,de la o persoani care va fi
introdusi de noi.
Pasulurmitor esteqiyglgll1glllq.[@g?d, careva fi o_r-emo4elare
3:9t-t199:-f=91?lit4i. Subiectuluii seva spunecI tot ceeace face
pentru ,,prietenii"sii estein reguli, chiar dacdar intra in conflict
cu legile existente.El va credeci estecapabilsi indeplineasci toate
ordinele noastregi va fi din nou eliberat in viala lui normali. (To1i
subieclii trebuie sI treaci.prin acestetrei nivele pAni si fie eliberali
pe teren!)"
Cg-qgJ, -"-qlcrqai*mare so.eficientuldeinteligenf i, cu atit mergegi
p-r--qgamar-e,amai-dslarle! Daci acestcoeficiente suficientde mare,
vom aduce subiectul lg_Fglrnesau la una din numeroaselecentre
din USA sauCanada.(,,Spitaluldoctorilor" diri Dallas esteunul din
centrelenoastreprincipale).
Aici, subiectulva fi hipnotizat la nivelrrl patru, unde ng13 ma,i
p@ (acestlucru se va realiza la unitatea
medicall de la Ferml - unul dintre spitalelenoastre.Daci va avea
de indeplinit o misiune importantS.,programarease va realiza la
ansamblulStonyMountain").L..Lnryglul_Etruse.pglglgggqcr1-e
diverse programe in creierul subiectului. Orice comandi este
acceptatela acestnivel. La acestnivel se-poatemodelao personalilate
qgplet naui, o istorie personali rescrisi, iar subiectulpoatefi ftcut
sl creadi.orice estenecesarpentru a duce la indeplinire sarcinacare
ii va fi incredinfati. Ii vor fi date o noui viali gi o noul identitatein
alt stat gi orag.Va aveacarnetde gofer,magina,cont bancar,pagaport,
carduri, certificatul de nagteregi toate mirunligurile - precum poze
alefamili-qi(care_nuexisti in realitate).Subiectul9i pacientul(unul 9i
acelagi)areacum un programde indeplinit (carecredec-i-esleallui),
gi estepregitit pgntru n@. La aceststadiu,este
ataqatcreierdri raqqgjllrArt.h.i" sauo.secven(i,numer_icisauo
cglggndi_vocel4.Acestaestede reguli cunoscut ca gi declangator,
careva activasubie-ctdsi-a{ioneze.
Via[a subiectului continui ca o viala normali gi uneori
chiarfolositoarecelorlalti,pgl3-.,g3$..15e_*cgl-e*.Sg- jn_deplrqeasci
plgglamele rrnplan!!,e la nivelul patru de hipnozi; cdnd esteactivat
dpclangatorulsubiectuldevinede nerecunoscut.Nu existi o amintire
Jim Keith 83
in subcongtient a weunei hipnoze. Daci subiectul a infrptuit o
acliune violenti, acestanu va percepeci el a fbcut acea acfiune.
Doar psihiatrii care cunosc aceasti fug-1u coryp=ojleqgeqLti
"
subcon$lfigqtvor puteagisi piste caresi duci dincolo de nivelelede
control unu gi doi.
Am asistatpersonalla programareade nivel 1-5, gi am fost
supusla programareade nivelul trei.
Daci subiectulareun IQ ridicat (de preferinli in jurul valorilor
130-140),poateasimilarapid toati informalia careii estefurnizati.
TsalegrUpglle patriotice,grupurile de muncitori obiqnuili precumgi
muncitorii din corporaliile mari (firme ce au contractecu guvernul)
ag printJ.gei cel pulin ugul saudq!.-s.gbi9_cli
p:glecglelear iygE implici intotdeauna "|1ggtcptardl
un grup violent din
cadrul unei comuniti$. Inci4entd_AKQ era clar un rezultat al
Proiectului Clear Eyes.Grupul lui Tom Valentino estemecanismul
declanEatorpentru Open Eyes. $i Waco era un grup gen Open
Eyescare aveao sarcini specificl de indeplinit. Randy Weaverera
programat mental, insi a devenit un subiectscipat de sub control.
Robert Hunt era un agent carea fost pus in agteptare.Nu trebuie
sl agteptim mult pXni sI-l vedem pe Bob Hunt indeplinindu-gi
adeviratul siu scopfinal.
Trebuiesi amintim ci existi mai multe niveleprin careserviciile
secreteigi duc la indeplinire sarcinile.VI amintifi fonestown?-U.4gl
diq-tl9-g-qqftl1-alual@Da deoarecea existat in glup un subiect
gen Clear Eyes.CAnd a inceput si tragi pe pisti, a devenit auto-
distructiv Persoanacare a fost ucisi (CongresmanulLeo Ryan) a
gtiut ci estevorba de o operaliuneguvernamentali.Clear Ey-es a fo-st
agry_{_Qrrn*:s-frecventrn izohtn) din greqeald!\g g"_mai.pgleau
ogl_qlqelgfil". &llgdrpgi erauprogramali cel pufin pini la nivelui
trei. Au fost doar trei morfi atribuite cianurii, restul au fost omoruri
prin impugcare.Acum estemai clar modul lor de lucru. Suntbucuros
ci am ieEitcu bine din asta."2o
84 Controlul maselor
Note:
l. Ross, M.D., Dr. Colin, "The CIA and Military Mind Control Research:
Building the Manchurian Candidatej' discurs linut la Ninth Annual Western
Clinical Conferenceon Trauma and Dissociation,Aprilie 18, 1996
2. Estabrooks,G.H., "Hypnosis Comes of Age,"ScienceDigest, aprlie l97l
3. Ibid.
4. Estabrooks,Dr. George, citatin Human RightsLaw lournal, "Freedom of the
Mind as an International Human Rights Issue,"Vol.3, No. 1-4
s. Ibid.
6. Restak,RichardM. The Brain: TheLast Frontier. NewYork:WarnerBookslTg
7. Lawrence,Lincoln, gi Thomas, Kenn. Mind control,Oswald eb JFK WereWe
Controlled?Kempton, Illinois: Adventures Unlimited Press,1997
8. Russell,Dick.The Man Wo Knew TooMuch. NewYork: Carrol & Graf,"92
9. Estabrooks,Dr. George,citat in Human Rights Law Journal
10. Thornley, Kerry, coresponli cu autorul, august30, 1997
11. Constantine, Alex. PhysicDictatorsftrp.Portland, Oregon: Feral House, "95
12. Bowart, Walter, "Leading Psychiatrist Blows Whistle on Profession:proves
50+ Yearsof Mind Control", MindNet Journal,Vol.l, No.94, www.visitations,
com/mindnet/MN I 6A.HTM; Ross
13. Craig, |ohn S.,"jFK Redux: The Sinister World of David Ferrie,"Steamshovel
Press, Toamna 1995; Coleman, Loren, "The Occult, MIBs, UFOs ano
AssassinationsJ' The Conspiracy Tracker, Decembrie 1985; citat in
Constantine, PsychicDictatorship in the U.S.A.;Greenfield,Rev.Dr. Allen H.
Greenfield,"The SecretHistory of Modern Withcraft," manuscris nepublicat
care se afli in posesiaautorului
14. Lawrence
15. Kaiser,Robert Blair. R. F. K. Must DreI New York: Grove press, 1970
16. williams, Day, ed. sirhan sirhan is Innocent of the Assassinationof Senator
Robert Kennedy. "Facts About the Kennedy Assassination."Carson CiW,
Nevada:1998
17. Ibid.
18. Perry, Ma,ary. The Ultimate Evil. New York: Bantam Books, l9g7; Indge,
fohn, "Poolside with John ltdge," Prevailing Winds, nedatat;Bresler,Fenton.
Who Killed lohn Lennon?New York St. Martin's Press,1989
19. Harr, Dan, "CLA Programming," MindNet lournal, Vol.l, No. 47, www.
visitations.com/mindneVMN I 6A.htm
20. Bowart, Walter, "Operation Open Eyes:DisaffectedSpook Spills SEAL Mind
Control Experiencesi MindNet I ournal, Y ol. l, No. 72, www.visitations.com/
mindnet/MNl6A.htm
CAPITOLUL 9
Camera de groazila doctorului Cameron
Pentru a scapa de problemele privind jurisdicfia, multe din
experimenteleCIA din perioada Programelor MKULTRA au fost'
desfbgurate in C3g5!5-i-q!e_lnr!striine. Printre primele finanliri au
fost ceaa lui |amesTyhurst carein 1951a frcut parte din comitetul
de supervizarea pLoiec-tglgI_ARTICHOKE li BLUE-BIRD. Tyhurst
a condus cerceteriasupraefgctelorLSD asupraa peste300 pacienli
la Spitalul Hollywood din VancouverEia fost sPrijinit cu fonduri de
citre Comitetul de cerceterigi apirare canadian.$i Abram Hoffer gi
Humphrey Osmond in Sakatchewan,au beneficiatde fonduri de la
CIA pentru cercetareaefectelorLSD-ului.t
,,Studii experimentale a schimbirilor comportamentald' era
un alt program inifial de control al minlii al ClA, desfigurattot in
Canada,cplllactut X-33fiind atribuit lui Dr. Donald O. Hebb de la
UniversitateaMcGill in 1951.Au fost studiate{"glg".e-999?gll4la
gi izp-lareain tl-fr'l .i lor, primii subiectivoluntari fiind
studenli ai universitifii. Dupi izolare prelungita, multi subiecti au
ajuns la punctul in care4gmaillblilgteaudiferenta dintre stareade
veghe$i ceade somn.
Pltntre cet" mrl mac$ au,fust
nnaaateaeCn fi mt AcestDr.a fost
gi Fundalia Gershickter.Cameron a studiat la Ospiciul Regaldin
Glasgow,Scofia, cu savantul eugenist Sir David Henderson. Mai
tirziu a preluat departamentul de psihiatrie a Institutului Allen
Memorial de la UniversitateaMcGill din Montreal, care era de
asemeneasprijinrt de banii lui& ler. Directorul CIA Allen
Dulles a etichetatAllen Memorial ca fiind ,,o buni sursade goareci
umani de laborator"
ln perioada anilor 1950 Cameron cu siguranle nu a fost un
cercetetor de mdna o doua; a fost unul dintre cei mai influenli
psihiatrii la nivel global. El a fondat filiala canadiani a Federafiei
86 Controlul maselor
mondiale de sinitate mentali, impreuni cu generalulde brigadi de
la Tavistock,John RawlingsReese.Cameron a dgven!!plege_dintele
a numeroaseorganizagiiimportante de psihiatrie, inclusiv al unor
organizatiidin Canada,SUAsaumondiale.
Se.pareci Dr. Camerons-apliat Ia arciSnuUrelgB4lg!& .Ordo
@" gi era hotirAt si transformepacienli - unii din ei suferind
de afecliunipsihiceminore,precumnervozitatesaudepresieugoari
- igombl, utilizin_dtehnici teribile. Printre alteledrogapacienlii cu
Thorazine,Nubutal gi Seconalgi apoi iilig cu amfetamine.Dupi.
aceeale erau adminis-[4!e,$ocuri electricela voltajede 40 de ori mai
mari decAtceleconsideratesigurede majoritateaexper$lor din acea
perioadi. Apoi pacienfii erau duqi in saloanelorlor gi l_ega1i,iar timp
30 zllg erau supugiunui procesnumit ,,psychicdri .qqmandi
pgllg),repetilia unor comenzi,cu cuvinie selectate din profilurile
Ior psihologice.Pacien{iierau supugiprivirii senzorialepAni la 65
,il",t@i cu ajutorul medicamentelor, timp
de siptimini.
Cameron se intreba ,,daci modelele de comportament ale
adullilor p*fi tlglqSprintr-un procesfiziologic caresi atacereteaua
neuronali. Sepoate ca adullii si devini virtual firi nici un model"?
Pot fi ei readugi Ia o stare de copildrie neurologici gi psihologicl,
pentru o scurtl perioadi de timp, iar apoi si fie introduse noi
modelecomportamentale?"2 Cu alte cuvinte, Cameron-intleprindea
cev,anu foarte diferit fagi de abordarea-Goals2000 ce este folositd
actualmentein invdtimiLntul din SUA.
I-i4-daA&Donatdesteunadin multelepersoanecareigi aminteqte
ci a fost tratati de cdtre Dr. Cameron.Experienlaei a fost descrisi
de citre Dr. Colin Rossintr-o prelegereIa a Noua Conferin(aAnuali
Clinici din Vesta Traumei9i Disocierii,in aprilie 1996:
-E3 avea.2_5 arri cind a mers la UniversitateaMcGill pentru a
fi tratati pentru o depresieugoari post-traumatic[. A implinit 26
ani in perioadacdnd era spitalizati,din Martie pani Ia inceputul
lui septembrie,1963.ln perioadacAnda fost internati, a primit 102
tratamente ECT (terapie electro-convulsivi), folosindu-se rn"tod"
Paige-Eusell,in care butonul esteapisat de gaseori intr-o qedinti
Jim Keith 87
de tratament,in loc de o singurl dati. I s-a mai prescrisoptzecide
zile de barbiturice qi neurolepticecareinduc somnul. Dispun de fapt
nu doar de mlrturia ei, ci qi de dosarul medical semnat de Ewen
cameron, impreuni cu inregistririle efectuatede asistentecare
cOnfirmdacestea.Prin urmare ceeace vl prezint nu SUntZvonurl'
estevorba de dosarul real. Acestedocumenteau fost prezentatede
CIA la solicitareacurfii.
Qintr-g pg19-g,ana cu o stare psihica echilibrati ea devine
depr-igrati. Starea ei di sinitate s-i degenerateintr-un mod
dramatic. Aiq!g3!d- l" incontinenfi urinari gi fecali, fiind total
ne
4eZgleqt4!!, nu putea si spuni cine este-sau 4nul in ear,e
afl3lqr_nq-;l39lgle@Spii:gxu sogul.insl gradat 9i-a revenit. La
momentul externlrii estetrimisi acasi si trliasci cu copii 9i solul
ei, si-$i reia viala sexuali alituri de soful ei - insi ea nu slia cugl se
c_oIdUcA toaleta.Nu
In.ssina*siciteasci.si giteasci sags,i-f_9lqs_e_4scd
numai ci nu-qtia ce implici sexualitatea,dar 4g s4g-Preabine cine
estesoful ei, gi nici micar nu intel-gEaconceptulde so[' Treptat i9i
revine din punct de vedereneuro-fiziologic,9i dupi multe luni de
recuperaretreptati, ajungein punctual in carea fost invlfati sifaci
omleti. lnainte de astaera o mami 9i o gospodinecomPetenti' Cind
copii ies afari si sejoace,ea nu i$ignintea 4upi 30 secunde,unde
sS4g-ace$1i3,gi astfel ;i-a construit o harti a zonei, in care infige
pioneze pentru a marca unde se joaci copii ei. Altfel, ar intra in
panici gi nu gi-ar da seamace sepetrece."3
- Mary este o alte persoanl care iqi amintegteci a fost violati
de plocedurile de spilare a creier,uluicondusede Dr. cameron. Ea
s-a nlscut in Halifax,Canada,in 1947,la scurt timp dupi ce tatil
ei a pdrisit armata. copiliria gi-a petrecut-o in ontario, canada.
lgi amintegtecLa fost luati din casaei de mai multe ori, pentru
experimentede control mental. Ea credeci acesteexperimenteau
avut loc in partea de nord a statului New York 9i la bazacanadiani
Uplands, de lingi Ottawa, Canada. Experimentelese desfigurau
intr-o clidire numiti ,Casa de joacii Mary spune ci aici, intr-o
cameri care aveaziduri dar nu aveatavan, l.-3&gtjrnP!343l,Plin
n-giundispozitive ,i.c,carea fost fixat in spateleochilqr' Igi
 88 Controlul maselor
mai amintegteci era slllpgldele in 1gr, curentul electric trecdnd
p_rintrupul ei, frcdnd-o si aibi spasme.,,Eraoribil, fiindci eram
conqtientd, dar ei controlaucorpul meu, gi nu ii puteamopri. Era ca
gi cum eramun robot."
Mary relateazdcum a suferit electrogocuri,privare senzoriali,
a fost drogate $i abuzatesexual.A spus ci acesteexperimentei-au
distrusvia{a.Cisniciei s-a destrdmatcAndaveadoudzecide ani gi
nu a putut intemeiao alti relaliadin acelmoment.In 1986a suferit
o cidere nervoasicompleti.
iq_g"nrj-I99_0,
i s-audeclansatin memorie uneleamintiri parfiale
despreea, ce implicau electrogocuriin spitale,gi astfel s-a sim(it
incurajati si investigheze
ceeace s-apetrecutincopiliria ei. A mers
la bibliotecalocall gi a citit o cartedespreexperimentele MKULTRA
in care erau gi poze ale lui Dr. Cameron. Cd-nda vizut poza lui
Cam-e_pn 4,ft$ it_r4futa de qn val de aminriri. A devenit isterici qi
a crenrt cI o si moari. "
i
in 1991,revista Maclean\ a precizatcl guvernul Mulroney a
desemnato comisieformati dintr-un singur avocat(un membru
conservatorinvins, GeorgeCooper din Halifax... loial regimului
I in anul I8& doi cercetitorigermanipe nume Hitzig gi Fritsch
caredelinerispunsulla viitoarealui...) pentru a investigaplingerile
a noud victime a lui Dr. Cameron. Noui dintre m!!l^g-{e.p_95soane
despre.care segtieci au fostabuzate.Coopera recomand.at cafiecare
victimi si fie despigubitdcu 100.000$,insi. nu pentru ci guvernul
a flcut cevagregit,ci ca ,,o expresiea sentimentgluide solidaritate
pentru evenimentele cares-aupetrecutcu inten{ii bune,dar careau
avut urmiri nefaste.
Camerons-a retrasdin camerasa a ororilor in 1964,gi a murit
de atacde cord in timpul unei ascensiunimontanein 1967.in cele
din urmi CIA a reugitsdstabileascio in[elegerefinanciaracu ciliva
dintre oamenii a ci.ror vie(i au fost distruse de Cameron gi acolilii
sai. a
Note:
l. Dr. Colin Ross interviu, Duminici, Aprilie 6, 1997 la CKLN-FM 8g in
Toronto, Canada. Interviu condus de Wayne Morris
2. Bowart, Walter. Operation Mind Control. New York: Dell, 1977; Lee and
Shlain. Acd Dreams. New York: Grove Press, 1985; Constantine, Alex.
Psychic Dictatorship itr the U.S.A. Portland, Oregon: Feral House, 1995;
Thomas, Gordon. lourneT Into Madness:The True Story of SecretCIA Mind
Control and Medical A&use. New York: Bantam Books, 1989; Victorian,
Armen, ,,United States, Canada, Britain: Partners in Mind Control
Operations,"MindNet, Vol. l, No. 81, visitations.com/mindnet/MNl6A.
htm; Chaitkin, Anton, ,,British Psychiatry: From Eugenicsto Assassination,"
EIR, Octombrie7,1994
3. Ross, M.D., Dr. Colin, "The CLA and Military Mind Control Research:
Building the Manchurian Candidate,"discurs finut la Ninth Annual Western
Clinical Conferenceon Trauma and Dissociation,Aprilie 18, 1996
4. "Ewen Cameron and the Sleep Room," The Fifth Esfafe television show,
CanadianBroadcastingCorporation,Ianuarie6, 1998;Bronskill,Jim,"Mind
Games,"Ottawa Citizen, Septembrie 13, 1997;Maclean's,Martie 13, 1991;
Cockburn, Alexander 9i St. Claia feffrey, " CIAs Sidney Gottlieb: Pusher,
Assassin & Pimpi' declaralie pentru presi de la Counter Punch la www.
newsun.com/Counter.html
CAPITOLUL TO
Implanturile electronice gi Dr. Delgado
au stimulat cu impulsuri electricecreierul unui ci.ine,demonstrAnd
ci diferite regiuni ale creierului erau centrii ale func$ilor motorii.
Aper!g1g!,2.,_&eb"-tJ Bartholow din America, a demonstratdupi
patru ani, ci acestfapt g-ravalahilEtjn..cazulomului. Panela sfArqitul
secolului, Germanul Fedor Krause putea si faci g hgte elecqlce
sistematici a creierului uman, folosind pacienli congtienli care
sufereauopi.ufii p" creier.r
Un alt pionier al cercetirilor despre s_tiplr_lgrea-electrici a
creierului fort \&1t". Rrdolphl&S, care gi-a inceput cercetirile
"
ESB in anii 1930,prin administrareagocurilor electriceprin ace
sub$ri carepenetraucraniul pacien$lor.
lntre anii 194{ gi 1950,-..!Vi!der-.Penfield,un neurochirurg Ia
UniversitateaMcGill, a efectuatexperimente de stimulareelectrici
a creierului asupra pacienlilor care erau operali pe creier. Una
din descoperirilelui Penfield era ci aplicareaelectricitifii asupra
 Controlul maselor
90
pacienlilor in starede veghepJiteajldUgeamintireaunor evenimente
trecute.2
lrygpOd-q.!,9i9, Departamentul de Psihiatrie 9i Neurologie
a Universitilii Tulane a condus experimente{g-lmplant4re a unor
glgqlo,z| in creierul pacienlilor. Conform unui raport al echipei
de acolo, ,,Prin implantareaelectrozilor irl arii+redeterminate ale
creieruluipacienfilor,capabilisi-gi aminteasceganduri gisentimente,
am reugitsi faceminestimabileobservaliide lungi durati..."3
Alli pionieri ai cercetdriistimulirii directe a creierului au fost
Robert G. Heath, de la $coalade Medicini a Universitifii Thlane,in
New Orleans gi colaboratorulsiu Dr. RusselMonroe. lncepind cu
1n-q!_1250, su,sfinufifinanciar de citre CIA gi,armati, au implantat
125de electroziin creierelesubiecfilor,gi ag experim-entatinjectarea
d_edroguri direct in creier,prin intermediul unor tuburi mici; aceste
droguri includ LSD,psilocibini gi mescalinl.Una din rgcom@rJle
memorabile ale lui Heath, a fost ci lobotomia ar tre-buiefectuati
nu doar ca o misuri terapeuticl, ci gi pentru a ugura munca
cercetitorilor. a
ll citam pe Heath: ,,Mai demult puteam lisa electrozii in
creier doar pentru citeva zile; stiteam treji toati noaptea fbcAnd
inregistriri. Dupi ce ne-am rafinat metodeleam inceput si lislm
electroziicAqivaani, astfelincit pacienlii sl poati fi restimulali cdnd
simptomelereapar.In celedin urmd vglq-4ezvoltag q!!4gg!qlorcu
sursedc energie interna i care poate furniza o stimulare
continui."s
Heath gi Monroe au demonstratci prin implantareaelectrozilor
in creierul subieclilor p@e o varietatede stdri
rrentale
-"4#
qi emo(ionale, inclusiv frica, senzalii de bunistare, senzalii
sexuale, precum gi controlarea memoriei gi halucinatii create
4l!ifi.i"! Acesteemo{ii gi gAnduri, createselectivde citre cei care
aveauaccesla butonul ce induceacurentul electric,puteaufi folosite
iLmanlera lui Peylov,pentru recompensisaupedeapsi.s
' Heath arealizatun experimentasupraunui subiectdenumit
,,B-19", un birbat tAnir homosexual. Heath a incercat tratarea
homosexualitdliiprin inserareaelectrozilorin creierul siu, inclusiv
Jim Keith 9l
ig septum, unul din centrii plicerii din creier. Cind Heath activa
electrozii, birbatul experimenta ceva similar cu un orgasm lent'
Pacientuluii se aritau filme pornograficecu conlinut heterosexual
in timp ce electricitateastribitea electrozii, Pentru a redirecliona
orientirile sale de plicere qi a bascula interesul sexual dinspre
bnrbali sprefemei.In celedin urml birbatului i s-a dat posibilitatea
controlului asupraimpulsurilor electrice;intr-o perioadl de trei ore
a apisat butonul de peste1500de ori, pentru a aveaorgasme.Apoi'
i-a fost adusi la UniversitateaTulaneo prostituatl in virstl de22 ani
gi au fost inregistrateundelecerebralealebirbatului, in timp cefbcea
sexcu ea.7
pena-in1976,Heathconstruiseqq-,'stimulatorcere\rl] 4S:!!!at
qastimulezfflgqric lg!il printr-o releade mici electroziinserafi
in spatelecraniului, sub cerebel.Primeleversiuni ale stimulatorului
includeaubaterii ce erau purtate de citre pacient in buzunal iar la
modeleleulterioarebateriile erau implantatein abdomen.s
Heath nu era singura persoani care se gAndeasi foloseasci
imp[glu_1i_pe*tg.:9ntr9_1.fo-tgsq, Curtiss Sbafer,ce muncea ca
inginer electricianii Norden-Ketay,frcea urmitoarea recomandare
la Conferinla Nalionali de Electronici din Chicago' ShafersPunea:
in domeniul bio-controlului va fi insigi 9gl'
"Vtilqe-cucgdle
Subieclilor controlali ng lg va-f,.p-e-r-4!s- sn gdn{9qs-9.3,-c,4-L4divizi'
La cAtevaluni dupi na$tereun chirurg va implanta un dispozitiv
ia cranirrl fiecirui ropil, electrozii ajungind la diferitele zone ale
{esutuluicerebrall'
,,Percep{iilesenzorialeqi activitateamusculari ale subiectului
v.orputea fr modificarcs de semnalebio-electricecare
sunt emisede-stafiicontrolatede statl'e
Agengiilesecretegi-au manifestatde timpuriu interesulpentru
posibilitateastimulirii electricedirecte a creierului. lntr-un raport
al prgrscu,lsj_g4 din cadrul proiectului cIA MKULTRA, datat
octombrie 1960se spune:,Cercetareadin punct de vederebiologic
asupra localizirilor din creier esenfiale pentru condi$onare 9i
control in cazul animalelor a fost finalizate... agdemgrytrate
s?ccii de
f":g!41!4g1gqlgg!.ol & -control la distantl !e rng! .rytr-lte-
 92 Controlul maselor
animale.Cercetirile curente izeazd.imbunitifirea tehnicilorj'
Un raport al unei ech_ipe de cercetitori_aCIA cdtre directorul
adjunct al agen{ieidin ?J aprilie lq6l stipula:,,ln pr."enl credemci
suntemaproapede a dezvoltaug_glstgp+rototipprin carecAinii pot
fi c-ondugipe teren chiarinafara razeiizuale, la o anumiti distanli
fali de operator...ln plus fali de valoareapractici operativi, acest
fenomen ellg-e_Cnedg J1!|e in cercetareadin donreqiglStiin[elor
c-o*4qP*o*rl4!qenIale.
Dr. (nume gtersdin documentul original) aplici
9i exploateazi cunogtinlelenoastredin acestdomeniu gi asiguri date
pentru dezvolt^,eat$gr aplic-dii )'ritoare
lgq4lei, in domeniile
generaleale celnportamenfulrJi rrman,qvalqareindirecti gi metode
auxiliarein interogatoriui'
Dr-Jose -lvlanuelSodriquez Delgado, de origine hispanici,
care a studiat medicina gi a predat fiziologia la Madrid, este o
figurr important in cadrul primelor cercetiri ale cIA din domeniul
sa$Jolutuirnatal. Delgado estecel carea,perfegligqatsfiuoceiyerul,
.un dispozitiv-els,c.Fonicminuscul care este i4qplanfal in. gqg!.erul
.o,aggl-llgr sag animalelor gi tra,Irsmiteimpulsuri electricedirect la
' ig'
Delgado a venit in sUA in r950 pentru a lucra la Universitatea
Yale,unde va rim6.nepentru mai mult de 20 de ani.
A_foS!fuangatde
maisqlk-erg@i4i, printre care Qficiul InteligenfeiNavale,care
erafolosit de regulepentru a canalizafondrrri:le-ClA.Spredeosebire
de glufqi dintre cercetitorii de 14periferia dope_niuluicontrolului
comportamental, care ciutau altonimitatea, suntem familiarizali
in bund mdsuri cu cerceti.riletimpurii ale lui Delgado,deoarecea
-e"b!gt o carte despreacestsubiect,ControlutryiUlti;Spre_qSocietate
,!W, precum gi alte monografii mai putin cunoscute.
Intr-un r@ intitulat ,.Intervenfiaomului
in funcfiile intracerebraldi p.-e!gll4grelata ci: .....am iqg_epg!sn
influenlim iar cercetarile gtiinlifice au
@i,
stabilit ci:
!-utem experimenta cu mecanismele intracerebrale
responsabilepentru iui[Sr_e-a*dgzvoharea qi men{inereaunor func[ii
comportamentale9i mentale.. .ega ![4lgarl_prcyocare, de departe,
I
I
L\
Jim Keith 93
este B.osibilitateacA pglg!-Sghlittri =isl Frrfin.partial - func$ile
menlalel'
ln aceeagimonografie Delgado spune ci a-rnvggtet!04_Dd!e
cereh'ale. Un asemeneadispozitiv a fosf
tipgdje-implanturi
'stlmulatorul
radio" care Bgedgceajrnpulsuri electrice Ei care putea
fi controlat prin unde radio.
"StiJrurlatorul+rqgasa.bil" a fost un alt tip de.implant pentru
creier. Qelgado spr:neacd "avantajulstimulatorului programabil il
reprezintl.faptul cd estea+to:suficient gi nu estedependentde undele
radio, prin urmare mobilitateasubiectuluinu estelimitati, fiind un
argument important pentru posibilele aplicalii a acestuidispozitiv
pentru terapiaambulatorie.'
- Un alt tipdestimoceiver ertg:afugJgrul radq. Subiecfii cirora
li s-a implantat acestdispozitiv sunt, conform spuselorlui Delgado,
echipafi cu electrozi modificali, atagafipentru a se realizaacordiri
tng, formind an-sanobluriwmittrheuibntlcs care sF$Lata$A[e
permanent--creierului Administrarea - substaqelor.lhimice este
efectuati cu o pompd chemotrodicrispecialconceputd,caremisoari
40X18 mm in greutatede doar 18 grame; pompa consti in doui
compartimente de plastic separatede o membrani elastici. Un
compartiment esteumplut cu lichid spinal sintetic sauo alti solulie
care trebuie injectati, iar celilalt compartiment este umplut cu
Hydrozoan.Cind estetrecut un anumit curent electricprin al doilea
compartiment,estedegajatun gaz,a cirui presiunefaceca substanla
chimici si fie injectati prin chemotrod.r0
Intr-un interviu, Delgadoa spusci: "Creierul esteca un ocean
prin care puteam naviga fbri a aveavizibilitate, gi si ajungem la
destinafiebazA'ndu-ne pe ghidareainstrumentelor."rI
'ghidarea
Ceeace arein vedereQelgadocind fg-lpsegte tersenrrl
in$rumentelor" este blSgarea"-ganiuJui$bjectului .intr.p EUlci.-de
ry1lgl ataEateh.qr,bralglet"lic care are fie un ac lung hipodermic
(pentru stimulare chimicd) sau unelec$od.sub;ire de olel careeste
gi=Llegat la-zeci de-fire. Se poate ajusta pozilia capului lateral gi
vertical pini cind acul sau electrodul sunt pozilionate intr-o-gauri
care-afosf datnanterior incraniul"2
 94 Controlul maselor Jim Keith 95

La scurt timp Delga<lq.a mai apirut Cu un di"noziliy, un jnapoi la creier, si stabileasca legiturl-artificide intre zone ale
stimoceiver transdermal care oferd informalii despre reac{iile creierului intre car-e-ulexisti-legattui-inlrrod normal, si of-erefeed-
subiectutuila stimuli electrici sau chimici. Delgadodeclara; "Noul back funcfional gi programe de stimulare la aparifia unor modele
sistem descrisaici estebazat pe.implan a unui mic pre-determinate."
instrUment, frri baterii, ca.re es_tealimentat dp ene{g_iac4ptati Mai departe lucrarea continui: ,.Explorareatransd ali cu
tC4g$dgfgal, $i este capabil s{ slimuleze tret-gggg_diferite ale doui sensuria creierului, oferi urmitoarele posibilitili:
crrprului, pqrrn$ld-eglEqluldq la_d!$qnla.. .."'3 t.gEG telectroencefal@pl@g_g de durati, cu scopul
Dr. Colin Ross descrie un alt experiment efectuat de citre d""ggg!1g5izafeqomegel-e-fizielogicf-farmec*ol-ogilegipslho-logice,
Delgado: in cazul subieclilor carenu sunt internali
"El...descrieo.rlp_v.alie_tehnicila un"-b*iiatde ll..?ni care z. Sl-iprdarealleEtnqe de dutate a.creierglui pe$uJ.iqflsenta
aveair4plan_latielecfozi fifi_geqq motiv terapfiutic.Inainte erau rispunsurile autonomesomaticegi comportamentalesau pentru a
necesarefire care sI conectezecutia transrnititorului direct la fisni-a ilf{Ur$atia direc! la receptoriisenzoriali ai creierului
electrozii care erau infipfi prin craniu. in cazul acestuibiiat de li 3. Cgmunicareadnfre creier-$rqoqputer in ambele sensuri
ani, fose Delgado -a{atrdit cum sd sonstruiasci_untransmi(itor pentru st&iljfgq-lggiturllo_r intracerebrale-arfificiale gi a -cirqu-ltelor
la 4istanfi, ffuasisaife=nsroie de fire. El descriesug apa$aun de feed-back
blflqg.gt transmifg.fqglgi,_1q1 gcest beia!:el9_era_:rarmal, ineeBea a. Aglitatiialiaicerma$ a programelor de :!!glare -lg-cerqe;
Qq-fic*gpfuz*a$rpraidentitilii sale,si se intrebc daci estebd.iatsau declan4ated9 lggdeleleelectricepre-detgnninafel'rs
gi
fati si doreasci si secisitoreasci cu |ose Delgado.Apoi apasi alt Multe articolede popularizarea lui Delgadogi a muncii lui qq fac
buton gi acestcomportamentdisparebruscl'ra s4 credemcn plincjpalul luiscop Pe careil urmlrea era reabilitarea
Acesteinovalii din domeniul implanturilor cerebralesunt de celor bolnavi mental saufizic. Lrsang."Sl3-.ste-"d""etul. Delgado
f"lg_"-" al cerceJirilor lui Dr. Delgado,care ulterior efa !D.-,mA$rIgl +l=coptralulul.surprins-in-fl8rant. De exemplu
"i*U".iplgt ex.Pg!!!rcnteP@ la
a@i. Descoperirileimportante ale tehnicii Delgado a^efecJuat
care au apirut dupi aceeasunt descrisein carJea--,contunicarea aglgale. Obazi a acestorexperimenteera o insuli din arhipelagul
transdermaldcujgJtg-ts-flttsi a creierul",p$l&g$jgt[Z!. Deja Dr. Be-rmude, unde Delgado menlinea o populafie de maimufe gibon in
D_eleadoa reugit se_cpnecteZe implanturile cerebralelry:.1 libertate,avend-implantrui electronice, folosind dispozitive electrice
Aceasti.monografieconsemneazi: penltu a acestorprimate, ca gi
cum ar demola-piesele qnui-domino. t6
,,Cel mai interesant aspect al stimoceiverului transdermal
eslg capacitateade a e@ sinlultane Delgados-a reintorsin Spatliaqatallinanii 1970,unde+primit
g!9J"lg!4_ol..I!!rale, prin urmare permifind stabilirea unor de fafAdi poggglde profesorde fiziologiela Universitateadin Madrid'
{eed-back-uri gi a programel,orde excitare-la cerere, cu ajutorul A.cpaliruralexpdnentele cggrbig$ ttg!-$i in Spania,degi aceste
computerului. a a cergglirinu au fost publicate.Conform raportului unui doctor care
{isBq4tivelor electronice, p,gtj:6p:rt!4$ .o*p.i-a- Ug=g!_gp era prieten cu Delgado, u1ul din experimenteleintreprinse.era
circuitele necesarepentru ql'_!glc calculator, car-goateJ$oplutet $i4Slerea gr.rje$i !a qamenii in vdrsli Pentru a Ploduee-olg4sme
rFlutuii+T"-icest fel, ar+uiea fi creat un nou instrument auto- continue. I7
s-e_ICal_e
s_uficient, ca-pabilsi+rimeaselsa analizeze$i si trimiti informalia ln anii 1980, Delgado a schimbat orientarea cercetirilor lui.
 96 Controlul maselor Jim Keith 97

doar cAtevaexemple...Posibilitilile sunt limitate aoagie-inagis{ia

$uncind in cameracu numirul 100de la spitalul Ramony Cajaldin
Madrid, a inceput sI cercetezerydi4glg3_A?t-9lggi_ei cercetitoruluil'23
1i a modelelor
creierului in urma emisiilor elg.c_tro.mEgnetice. D5:lgadoa spus: ,, !a*9lp"tgl qllgll2?_p, in revista de drept Crimd Siiustilie
Mai trebuie efectuate multe cercetiri. Cp-tslderind g! ylitoarele a fost pubficat un articol semnat de Barton L. Ingraham gi Gerald
descoperiri,sun!c-anvinsci.vpmputea6iecliiae.lliv:itatea_aqqrmali W. Smith, intitulat; Folosireadispozitivelorelectronicela olseuaresli
x rreierulrri onrrrluifhrgngijloc-i1q4
-opg{{iei saua medicamentelor."rs .eryItelul cQgpo-rla.Arcntului-uman Siposibileleaplicalii in reabilitare.
Intr-un interviu, Delgadoa declarj{ ga @e Si control.In acestarticol putem citi:
p..gntrucoqtrolulminlit(lt"S!.i'"nde**i pot fi-utilizatepe o raze !9lgole&i4dgihb va face posibili- o
"lg$llgglaluoBiar,
alternativi Ia inqhisg3le. Dezvoltarea sistemelor de telemetrie a
{q.l&i&I@ilu."
E interesant ci o*gggle a nucleului cercetdrilor lui Delgado putea facg-
era genetica,fiindci a descoperit in curind posibili o@! comportamentului
-.. ci cimpurile
_----- electromasnetice
de frecvenli ioagi {pot mo{r$_castructura ,!pI.{I Delgado spunea uman, firl a exista contact direct. Prin intermediul dispozitivelor
ci ,,inplegerea-noastri asupra geneticii este foarte mirginiti in telemetrice,uf{go:fE! s_dmenlingm o supraveshereDermanenti.
sat fift Pqltru aJdcg$a
momentul p rezent. D.:Ld+Se_ pglerr-r__plojlree*-lggtellllg!4lq cu 1-ggbtgd+iqi gi*jgYp&b-electronic
g-pogEur', p.ryb:FiLelisjiler vom puteafo!o.!iaceaslitehnicd Qi controla comportamentul selectat, Astfel va fi posibil Egrertitam
pentruaprodqce6chimbiriq-o-mportamentalgL'j9- controlul @tg$de la distanti, flri we-un
SumarizAndfilosofia sa,D^elgado rem-arca:,,Aceastlcunoagtere c5g)@t-fizrc.Posibileleimplicali pentru criminologie gi sistemulde
noui esteagade importanti incdt cred ci-ar trSbujsn-schfunberadical corecliea acestordispozitivetelemetriceestpextrerndeimportanti'24
concepfia sistemului nostru educational, care crede in sfinfenia tgt*pd rarU"itt"i O , a fost efectuati o,rnlerygnfiq
indivizilor, considerind ci un individ existi inci de la nagtere. q
pentru influenta co_mportameftjul-p.qjdaJilsr de citre o-eE[ipn dp
Aceastl credinli nu esteadevirati. Iat aeeasti$tiio!f,ya deqgnstra pS4g!9$3gtAEIA, la inchisoareaBien Hoa ldngl Saigon,und erau
eroareademocrafiei,caresusliq.e-_dfeptUg_[q omului; aceasticredinp detagalica parte a infamului.ProgramPhoenix.Membrii suspecliai
a democraqieinu esteadevd.ratd. Deqarecghoi_f-o:mjLm ac_est_individ, Frontului Nalional de Eliberareau fost adugi in aceasti inchisoare
ii construim creierul,lnqi..jfaegnqvrdnd newind diferenfelepe carele gi s.a lncepul e-xp-erimentarea. l{r unul din acesteexperimente,trei
do1ip. qqu.le f gsp!tgqm:'2' prizonieri au*fost anesteziali,iar. apoi li s-au implantat-electrozi
Fiind un vizionardefacturi orwelliani, P-glggdg_qpg+_.q,,Privind in eleier. CAnd s-au trezit au fost duqi intr-o incipere unde erau
.ilytilor, pgpreve&a ci tele-inreerstrareas a la vedere culite. Au fost observali de citre Psihiatrii in timP.-ce
creierului vor fi larg folosite."22 electrozii trimiteau curent in creierul lor. Ei-ggtgu ce prizonierii o
%
- Un alt cercetitor care s-a specializatin lpplanturlle cerebrale vor lua razna gi sevol uci{e un-iipe al$i cu cutitele,furnizind astfel
este D_fllggf!-I4eSkgy, care in 1968 a s_qris.unmaterial intitulat onpti-suculenti in-rapoartelepsihologilor CIA. Spre dezamlgirea
- T:l""iAtrfu: bio-medical,i..Mackay spunea: ,,Printre mullimea de -lg.lu s-aprodusaceasta. Prizonieriicu electroziintap s-eir@1ze{it
instrumente(p&sitg3ai sunt transmititoareleradio miniaturale care nefglA,sitori; agJg5l-qegflJali sumar prin-impugcare,iar corpurile
qgll[itghitite, pgttate,saupJurgi simplu implantateatAtla oamenicdt axs.--
gi la animale.Acesteapermit studiul slmullan al comportamentului IuSUA. in anul |97-2jgTackso_n, doctorii de la Universitatea
gi funcliilor fiziologice.&gul observafiiloresteprea larg, gi vom da Mississippi implantau electrozi iq*creier-u-I"copiilor*de- culoare,
 98 Controlul maselor Jim Keith 99

in-v_4rstadedoar 5 ani, c-uscop_ulde:gggp comportamentul 7. Ross

qi
_,,hiperactiv" ,,agresivl'.Inlr-un raport al Dr. Peter R. Breggin 8. Heath
putem citi ci ,,Erauimplantali electrozi in creierul lor, care au fost 9. Citat in Constantine, 1Jex. Psychic Dictatorship in the U.S.A.'Portland,
Oregon: Feral House, 1995
inciilzi[i ps$$lalgpi regiunile din creier carc-controleazi emofiile
10. Delgado, Dr. fose, "Man's Intervention in Intracerebral Functions, New
g_iintelectul."26
Haven, Connecticut: Department of Psychiatry,Yale Universiry School of
pesi a fosl uqseereflbins+fftrat,
lehqolggla -implanqr.ll-or Medicine, 1967
cErebnle pentru qA4!rcbil-.lqeAtal a continuat s[ fie imbunet4ite I l. Packard,Yance. ThePeopleShapers.New York: Ballentine Boola, 1979
de-alungul acestuisecolgi contingl gtlfie aplicati $i in zile]enoastre 12. Packard
. Unul din centrele unde 13. Delgado; Packard
continul acestecercetiri esteU-nlyglgtateaMidjgan, C_entrulpentru 14. Ross
15. Delgado, Lipponen, Weiss,del Pozo, Monteagudo, gi McMahon, "Two-Way
T . Conform informafiellostati
Transdermal Communication with the Brainj'a co-operativepublication of
pe pagina lor de internet, ,,centrul a fost fondat pentru a obgine the Medical University of Madrid, Spain, gi Yale University Medical School,
resurselenecesarepentru a veni in intdmpinarei cererilor crescinde 1975
pentru ;g1gr9--9.gyte cu substratsiliconic fabricatela Universitatea 16. Packard
Michigan, Centrul pentru Circuite Integrate. Aceste sonde sunt t7. Coresponden{i cu grupul de cercetareSpanishNosMan, Aprilie 1999
destinatepentru iggirttur." qil.u" S 18. McAuliffe, Kathleen,'The Mind Fields,"Omni, 1985
sistlqmqlui nervos
t9. Corespondenlicu grupul SpanishNosMan
central."
20. McAuliffe
Note: zt. Deglado, Dr. fose, citatin Human RightsLaw lournal,"Freedom of the Mind
l. Morgan, fames P., "The First Reported Case of Electrical Stimulation of as an International Human Rights Issue,"Vol. 3, No. l-4
the Human Brain," fournal of the History of Medicine at www3.oup.co.uk/ 22. Delgado, fose, "Radio Stimulation of the Brain in Primates and Man," New
jalsci/scope/;Zimmerman, M., "Electrical Stimulation of the Human brainj' Haven, Connecticut Department of Psychiatry Yale university School of
Human N eurobiology, 1982 Medicine, 1969
2. Project Open Mind 25. Mackay, Dr. Stuart, citat in Krawc)rzyk,Glenn, "Mind Control Techniques
3. "StereotaxicImplantation of Electiodes in the Human Brain: A Method for and Tactics of the New World Order, Nexus, Decembrie-Ianuarie 1993
Long-Term Study and Treatmentj' Health, John, Fontana, Department of 24. Ingraham qi Smith, "The Use of Electronics in the Observation and Control
Psychiatryand Neurology, Tulane University School of Medicine of Human Behavior and its Possible Use in Rehabilitation and Controll'
4. Heath, Robert G. interviu nedatatla Omni;Cannon, Martin,'Mind Control Crime and Jwtice,1972
'ClA's
and the American Governmentj' Prevailing Wi nds, 1994;Human RightsLaw 25. Cockburn, Alexander gi St. Clair, Jeffrey, Sidney Gottlieb: Pushe!

lournal, "Freedom of the Mind as an International Human Rights Issues,', Assassin& Pimpi' declaraliepentru presadela CounterPunch
Vol.3, No. l-4; Ross,M.D., Dr. Colin, "The CIA and Military Mind Control 25. "Recent FDA Decision Highlights Ethical Issues in Drug Research On
Research:Building the Manchurian Candidatej' discurs [inut la Ninth Childrenl Peter R. Breggin, M.D.
Annual Western Clinical Conference on Trauma and Dissociation, Aprilie
18,1996
5. Heath
6. Cannon, Martin, "Mind Control and the American Governm ent),prevailing
Winds, 1994; Human Rights Law lournal,'Freedom of the Mind as an
International Human rights Issues";Ross,M.D.

CAPITOTUL 11
Devenind un robot
in arrii-19-5-0$i-r960 America, care suporta deja povara
programelor de eo_ntrolrnental, a ryranlpulqii mqS-ia,a ,,revolufiei
serutalg*.a lui Kinsey, era pregititl pentru inci o op_eraliune
restructu_rareasocietdlii cu ajutorul drogurilor
4,r,r-.rbilioasi:
psihedelicegi a misticismului.
Degipareilogic Ia prima privire,rispindirea LSD-uluiin lume,
acompaniat de o inj_ectarede religie mistici, se potrivegte chiar
bilrg cu intenlia Noii Ordini Mondialg - 9i asugeniei - de con11s[
at p_opulalieigi creareaunei lumi ,,post-tehnologice'1 Considerind
ci planetaestesuprapopulatigi c5.resurseleseimpufineazi datoriti
folosirii lor de citre mase,vizlgnarii sociali distopieni, reprezentali
d-g.S."i 49 bp.l!!o.c(gi Clubgl,delaRona, au trimbilat repetatci
solulia estereintoarcereala un misticism primitiv - cel putin pentru
.malgg majoritate a populaliei lumii. $i acestprimitivism, gonform
viziunii lor, putea fi implementat prin fo&life" dlogrrrilol gi x
misticismului.
- in mod straniu se pare ci LSD-ul este un sub-produsal
ocultismului german. Conform cu cipitanul Alfred Hubbard (un
agent tip ,,|ohnny Appleseedal LSD-ului"), $r_ogula apirut cu
cAlivaani inainte de descoperireaoficiali de citre Albert Hoffman,
in cadrul B[Bi-proiect intreprins de membrii grupului antropozofic
al-lulSudolf Stciner - un desce$llental grupului teosofic ocult a
doegg l]"*gV - pentru gisirea Istoria
"tgl:ptlgl-, 1_gag_ii':
d_ggumentatia LSD-ului insi incepemult mai tirziu.
Cel mai important su$sitog a drogirii cu acid in America, a
e{a!|":U Hg$ey, nepotul imperialistului britanic ThomasHuxley,
unul din fondatorii_Mesgi Rotundg _Rhojes.Thomas Huxley, de
.orientarematerialisti,eracunoscutin timpul vielii cafiind,,bu!{ogql
luj pg_wj_1Li datoriti eforturilor saledg p atac3pe cei ce seopuneau
-darwinismului, gi era un*ay,o_cat sincer al grenociduluiaborigenilor
australieni,pe motiveeugenice.
Jim Keith 101
-AldousHuxley a fost colaboratorde o viall cu Arnold Toynbee,
careera in*g!$ligUnstitutului Regalpentru Afaceri Interiralionale
a,Me-reiSotrurde, gi comandantulDiviziei de Cercetarea inteligenlei
britanice.lnengllgZl intr-un dialog purtat cu Kei Wakzizumi de la
UniversitateaKyoto Sangyo,Toynbeespunea:
,,SUntindreptalit-sn previd ci o dictaturi qg,{r-4bli estecalea
prin carevom evitasi fim diqgugi de un r4_z!oiatogric,gi daci voi trli
si vdd aceasta,voi fi pe de-a-ntregul optimist, deoarecenu trebuie
si ne agteptimci aceastidictaturi si fie permanenti...Mi tem insi
cI estSpulinprohahil ci va fi instaurati ptlg-plgpl-iA1lq11Uasauchiar
prin neirrpotrivjrea marii majoritigi a oamenilor.Estemai probabil
si fie imptrsi maioritegi, *_o minoritate flri scrupule,qficienti gi
f@eolggie saudigie. Cred ci umanitatea
va acceptao dictaturi duri, sirrlilarAcelei 4 lui Lenjn,.cape un riu
mai mic decit autodistrugerea sau continuarea unei anarhii care va
duce tot-laauto.xterminare.Daca majoritateaopozanti va accepta
aceastidictaturi pentru motivelede mai sus,cred ci va facealegerea
corecti."
HgXley a fost influen{at de socialistul de tip Eabian 9i
te.ot_9llg!4gjrnportant al Noii Ordini Mondiale, H. G*.l{_eils,autor
al cirlii ConspirafiadeschisdEi altor volume sarc detaliazi LrteUJiile
grupirilor ce promoveaz5_Nqqa O:dlp$p_ndia_li. Wellsa fost gefui
inteligen{eibritanice in timpul p_rimuluirizboi mondial, gr_epr,q-pus
'-
cleareitunui ,,crgieruni firi a exagera,este_oi4ee
similari
-
internetglgidin ziua de-_azi careva funcliona ca q,.Bo!t!93_!ginl!j:
Este cunoscut faptul ce_Ilqxley era membru a cultului ,Copii
Soarelui",o grupare mistici p_en1ru_cqpiia- MeSeLBglUgLedin
Anglia; probabil ci acestcultjmpnfegegte mai mult decAtnumele
cu grupareagermani Sonnenkinder,termenul era folosit pentru a
&E!S!A-so.piii, selectaJieugegetic,puddjLpulet de vedere rasial,
ai;razigtilorgermani, Lebensborn.
Aceasti legituri estesugeratigi de alteaspecte,pe lAngi numele
comun. PJinlrc nglnb-Ciienglezi ai grupirii Copiilor $q4relui, s-a
aflat gi fAscistul Sir Oswald illqsls{, agentul din cadrul serviciilor
seclejqbritanice GeorgeOrwell gi Guy Burgess.Bqg"*3foqt unql
102 Controlul maselor
din fondatorii,,francmasoneriei homosexuale" 9i a,,sodomieiinalte"
trP"Citt"; ai I cambridge' precum 9i r"lnul dintre fondatorii
co-r_rfrerieipro-44ziste anglo,-germane'un agent plitit de releaua
igte]igeltei private a familiei Rothsqhild 9i in fine, qi - rolul slu cel
mai faimos - a fost fl-ry=l pentru sovietici. Printre alli membrii
ai Cab-aleiaposlglice hogrosexuale,au fost spionii sovietici Blunt,
Philby gi Maclean,careau fost in mare ririsuri rispunzitori pentru
coqlpr,O&itFreainteligentelvesticede citre sovietici care a inceput
in anii 1930.
t-xley a fost un colaboratoral maioruluilohn Rawling Reese
-dC la-Tavistock, autorul cirgii influente Q bravd lume noud. Printre
alte idei eueegiqeprezentatein carte esteidesa-slrgcturcilsocierifii
prin hrinirea prin tuburi, a pembrilor gtego=r,llloilgferiqare ale
societllii, qt!dg-.!g t"t&ati cantitateaoptimi de oxigen in timpul
dezvoltirii fetale,pgnJ5g3_!-e_1gduceintgligen(a.'
Ig.O-brgvdlume noud revizuitd,carteade non-ficfiunece ea o
continuareaa primei cirli, Reesescria:
o ela a co_tlroluluiryondial....Dictatorii
"S".glq 441_..,_v1fi
de tip vechi nu igi vor mai avearostul deoarecevor puteasI furnizeze
susp-ugilorlor sqfic-ieqti pdine, circ,, destule nUacqle $i misJge.
Sub o 4cbtud-ttiintifici, e{ucagiava funcliona cu adevirat - cu
regg!4tsl ci cei mai mulli blrba1i gi femei vgl3jglgg re iub*qcn
qg fie supusi gi qq-1o-1visaniciodata la-o-revolugie.Se pare ci nu
estenici un motiv pentru careo dictaturi gtiinlificn riguroasi sii fie
vreodati risturnati".
Huxley a venitdin-Anglia in SUA la pufin timp dupi ce au fost
publicateprimele descoperiridespreLSD, in 19{19.A fost urmat de
prielgr-rqlsiu D-r.Ilumphreyosmond care,o dati ajuns in America
- pentru Slnitate Mentali, o_conductl pentru alocareade fonduri de
4$gcput imediat se pune umirul Ia programele MKULTRA
inclusiv lq.gonvertireaprietenului siu la acid - in timp ce Huxley
demara zecide proiecte mistiEo-reltgloasece implicau dr-ogareacu
r!?, qlf!_oggglgglgt"fglrtale. Huxley a fost prieten qi cu George
Fstabrooks,care.a pus bazelecgll*sagl4glJ_o_!!=Iplglirnglgal qi a
personalitlli,!.9jg:4jpl" instalatecu ajutorul blp.lggi, 9i a lucrat cu
A_q{{UuPJh4rch,unul din primii cercetitori ai eQc,lglglguqgqtllgr
Jim Keith 103
"]gg_":*ggaeltg*eSUP_r_aoamenilor.
Desigur ci !!u1[ey era_ggggtjent de efectele distribuirii gi
consumului larg al LSD-ului. El scria cd:
,,Si ne gdndim acum la raoalt fel de drog - care nu esteincd
descoperit,dar care probabil estechiar dupd col! - un drsg eapabil
CAfg_c_a_gamenii fulgti in situalii cind in mod normal s:ar_simfi.
qrizerabil.Un astfelde drog ar fi o binecuvAntare, dar o binecuvlntare
incircati cu pericolepolitice importante. AstgurArrdaccesulliber la
u_qdrogirclensiv cu efect euforic, qg Sictatar ar putea reconcilia
i4treaga populafie a unui stat, intr-un caz in care nici o fiinfi
4alianaldn-uar trebui si accepteaceastireconciliere..."2
Huxley era gi pr;p!911u1pionului important al CIA, -I,gUisJolyon
@t, care se ocupa de programe de c-ontro]qn;iqtal.AcelagiHuxley
a fost responsabil pentru .formafgi_-e-_?ggt__dg_pg_[9ane care au
continuatapoi plg?g!41!!!glreligiei misticegi a acidului,printre care
Alen \4btfs",!Qg-Kesey, membrii ai grupului muzical Grateful Dead,
g!antropologulGregoryBateson,carea fost ,,organizatorpsihologic"
pentru OSS.Cu.Erlul de persganeconvertite direct sau indirect de
citre Aldous Huxley, olntreaggggggl4ie a.fost dezriddcinati din
punct de vederemental.
Sprijinind ideeaci Huxley aveauun alt plan de lucru, decdtacela
dq a ilumina America pAni la stadiul de Buddha,un memorandumal
FBI din 1968avansaideeaci-lerry Garcia,liderul formaliei Grateful
Dead, era folosit ,,pentru a canaliza nemultumirilc g,rebeliunea
tinerilor in direclii benigne gi mai pulin ameninfitoardl Nu se gtie
daci Garciae1qgq jugitor con$tientin aceasticanalizare.3
Acolitul cel mai influent al lui Huxley a fost-D.r.Tirnothy Leary,
carein anii 1950a beneficiatde oFt finan&rride la Institutul Na{iona,
citre CIA. Leary a fost impins spre LSD de citre bunul siu prieten,
agqnlul CIA Frank Barron. Intr-un interviu pentru revista High
Timesdin februarie 1978,L;earya spus:
,,Daci ne uitim inapoi, multe lucruri care credeam ci sunt
accidentalenu au fost aga. tlt1eag -ffg9_-q_L$Dils! a fost
slgnsgrizali inilialde-Cle, c4lq 3rg principalul merit. Eu nu ag fi. *'
 104 Controlul maselor
fost astizi aici, daci nu ar fi existatviziuneagi prestigiul psihologilor
de la ClA, prin urmare si muliumim Agengieipentru ci este cu
adevirat inteligentii'
Cerctatorul din domeniul coqlrolului mgg_t{,Walter Bowart,
l-a intervievat peLeary inanul 1970,acestguru alas-irlului avdnd
Iucruri interesante de declarat despre legd_tqralui cu CIA. La
intrebarea,Credeli ci membrii CIA au fost implicali in activitatea
grupului dumneavoastridin anii 60?'i Leary a rispuns,,Bineinleles.
Pq{g_pun ci 807odin mitcirile $i deciz_rjle pe carele-am luat mi-
au fost sugeralede oameniai CIA...lubescCIA! Iqculpe careil fac
ei estemai bun decdtcel al FBI-ului. llai bun decit al poli$ei din
Saigon,a lui Franco,sau a poliliei israeliene.S,untde o suti de ori
mai b_unidecdtKGg. Deci se reduce la intrebarea:pentru cine wei
sd.lucrezi?YankeessauDodgers?"Bowart ar fi putu si rispundi ci
Leary ar flputut pur gi simplu si ,,iasf' din joc, in loc si ame{easci
o intreagi.generalie.
De-a lungul interviului Leary continua si laude ClA. lntrebat
dq:n a_fostfglosit dg cltre_ClA,Ieaqra spus,,$tiam-asta de ani buni."
intr-o incercaredea-l incolli, Bowartl-a intrebat ,,Eraiconstient
ci ai fost folosit de citre CIA?'
Learys-aretras:
,,Stai,cand spui CIA, esteca 9i cum spui ,,negrii'l..$l!alrt .a
fo_sgfolosit "-
-deagentiai serviciilor secreteai acestei!iri."
lntrebat din nou dacn i;i-rlaclea_searra ci lucra pentru ClA,
Learya f_ost forpt si rispundi, .Qa, e-r314 j-4 g1qggonsliegtun agenl
94, dqr__$ls-untun agental lui Nixon! Am ficut tot ce mi-a stat in
puteresi-l debarcpe Nixon!"
Apoi Bowart a intrebat ,-D3g1Jucra1i pentru CIA? Directorul
adirgqt iq_lgllanuri i1i plite$tececurile?"
.Ngg1!9.1!reabAle si Eliic_umfunc(ioneazi acestelucruri" a fost
Jfspunsul lui Leary..l,{ujl!lp!-ggggn_de la alte intrebiri ce privesc
4&cedlg.D_qqlq intrebfile ce privescoameni sau_fapte..."a
Dupi interviu, Sowarj cit gi numerogiprieteni ai lui Leary care
erau prezenti au fot de acord ci ,,ac-e5!a rule.ste-acelagiom pe care
l-au cunoscut inainte si fie la inchisoare.Nu putem spune ci s-a
Jim Keith 105
schimbat datoriti brutalite$i din inchisoare,sau din cauzafaptului
ci a fost supuspresiunilor gi torturat." BpWarta spus:,,Primul gind
ce mi-a venit in minte dupi ce l-am vizut pe 4grg!__Leary a fost ci
este victi.Ba-urrui program secret de -contrql neqtal implantat in
inchisoare."
E$t{ informalii suplimentareci insu$i Leary a fost goarecele.
de-lab.glalgr-almult-iubitei sale,,agenfiilBowart relateaz,iintimp ce
era inchis la inchisoareaFolsom,lui I eary i-a fost interzis contactul
cu erteriorul pentru o perioadi de timp; conform sofiei sale]oanna
(Harcourt-Smith) Leary, cAnd intr-un final i-a fost permis si-l
viziteze, tCarf-parea.rgdical schimbat grpul ii era ras, era palid
$Lp!!p_dsJgg4ei. Aceasti informalie a fosl confirmatd de un fost
delinut care i-a spus lui Bowart ci in perioada in care nu a putut
comunica cu sofia sa, lUi-Lgagl i-au fq,stadministrate droguri care
igduceau-&!Se_-,-44g!be esteun astfelde drog care ptgdgc_q-ttle
islgligi - 9j Qrt ti""t_19-rro!4repentru a-r distruge person a.
"
pe
Lgary s-a intors in celula sa .cu capul rars, care se vedeau.!!n:Li
,lbasrdl Acelagi fost definut adiuga: ,,lntr-o zi a venit inapoi in
celuli cu linii pe cap.Erau linlt fqe$-'e. e. Capul ii era
raqsl-@Iuarcat cu acestelinii albastre llaSale precis qi cu atenlie.
L-am intrebat pentru ce erau liniile. Mi-au spusci urma si-i faci o
lobotomie.Voiau si-i infigi in craniu, culite de spart gheafa.Credea
ci o si fie grozav.Lauspnlat completcreierul.Leary spunea,O si fie
cel mai grourlvlucru ce mi s-a intAmplat. Toati viafa am trecut prin
asta,uneori urci, uneori cobori, dar acum o si fiu la fel de inteligent,
aar nu o sarnai si. f del i. Extraordinar!"s
Agentul care s-a ocupat inifial de Leary probabil ci a fost
Mirhael Hollingshead,un prieten englezal lui Aldous Huxley. La
inceput Hollingshead i-a procurat lui Leary acid, 9i conform cu
informa{iile de atunci, Leary il idolatriza.8
Uagl din sustinitorii importanfi a lui Leary a fost William
mogtenitoral petrolului din Goll nepot ai
,,Billy" Mellqq"lJilgbeo,ck,
ogrului de afaceriAndrew Mellon, gi lroker Pentru diverseinterese
fi R. Eundafiilefamiliei Mellon
all fost de mult folositeca gi eandepentru distribuirea banilor CIA,
 106 Controlul maselor
iar citiya-rlsgbgi-aifamiliei flceau parte din inteligenlaamericani.
Tatil lui Hitchcock a fost colegde facultatecu David BrBce,unul din
directorii inteligenlei britanice din domeniul tehnologiilor. In timp
ce cgnduqeaC_IAca gi director, Richard Helms, cel care a conceput
MKp-ILRA, era prieten apropiat al familiei Mellon, la fel ca gi
AverellHarriman. FlitphEocka fost ceLUraitUarqinvestitor in Resorts
InIgUalional, un consor(iuce reuneao seriede intereseclandestine,
inclusiv inteligenla britanici gi gefii mafioli Tibor Rosenbaumgi
Meyer Lansky. Uqii cercetitori consideri Resuts International ca
8ig4_oparte din organizafiilecare au sponsorizatuciderealui |ohn
F. Kennedy.T
Plintre cei care au fost implica{i iA rasplndirea mondiali a
LSD:rlui, s-au numirat gi cipitanul Alfred M. Hubbard, de la OSS,
oameni de la Trezorerie,de la Biroul Federalal Narcoticelor,FflA, gi
- qe_pfggr-tpl149,--_It4afa,
carea jucat rolul unui ,,fohnny Appleseedal
LSD-ului'l Ffubbard,carea luat prima dati LSD in 195-1gi l-a ciliuzit
pe Aldous Huxley in ceade-adoua experimentarea sacu mescalini,
a distribuit tq nivel.glolal imense cantiti{i a acidului de{inut de
CIA. In timp ce rispindea LSD-ul, Hgbbard frcea gi raidqri asupra
:,+ gUttt.. *U"tfl fiind probabil un elitist carecredeaci acidul este
destinatdoar claselorsuperioare.
Iq= D6& Ia apogeul etapei hippie, Hubbard s-a aliturat ca
investigator,celui mai mare grup de cercetarein domeniul militar,
Inglifutul de Cercetare Stanford (SRI). Acesta s-a petrecut Ia
solicitareaasociatuluila Institutul Tavistock,Willis Harmon, in acel
timp fiind director al centrului sRI pentru stgdiul politicilor sociale,
gi desprecaresegtieci aexperimentatcu LSD.
SRt a 1o", 6ortd{ in L9!6, de agen[i de la Institutul Tavistock,
iar primele contracteau fost ob;inute de la ministerul apiririi. SN
primise dejabani dg$ 3grqe pentru cercetarein domeniul arm.elor
ebinice, precum gi pentru presupusul pr_o_leg!.-Slaky, ce lintea
$:gf gggglglg!. ca armi, qr g1.n311ry a
y.lare co ndigilo r meteo 9i
cutremure ds pimant controlate.Bazade datea SRI esteconectati
cu bazelede date a peste2500 de_alte otganizatii, inclusiv cu ClA,
Bell Telephone,U.S.Army Intelligence,Oficiul Inteligengeinavale,
Jim Keith 107
scria urmltoarele lui Hubbard:
BAND , $4-ryard9! MIT. Harmon ii
,Cercetirile noastre asupra qnor -rqi$cdri -so'ciale-curente
care dlu*g?-i educaliei indici ce loJgqiggilggtllllor prevalenti
pritttt. iioaenlii membrii ai Noii-stangr'.4gse-@qfeEqqr-ift59 un
@
-pQ-lugnss pare ci sunt o arml intenlionat indreptati spreschimbare
SuntempreocuPalisi evaluim semnificatiaacestortendinlg
i.o"oa. afgcteazd educatiape termen lung. in aceastidirec{ie ar fi
beneficdacl am lua in considerarecalitateadumneavoastride agent
specialde investigafie,ce are accesla-daterelevanlecarenu sunt in
disponibile i'
r49-d,,o!,iqnrrit-
Ei, qine ar fi putut si promoveze,,folosireadrogurilor" 'printre
studenlii membrii ai Noii Stingi?" Cu Siguranli Harmon nu se
gindea ci estevorba desprecomunigti' Mie imi suni mai mult ca
o propunere careuzeazLde limbajul subinleles, pentru a realiza
,,schimbarea Politicf'-
de
Hnbharrf a fost angajat pe post-de Paralan' ca 9i agent
securitate la SRI. De fapt adevaratelelui manevre se desfigurau
sub auspiciilg Programului Altefn4livg-Ylitoare, un "program de
strategieinstitu[ionali' care ne reamintegteci Hubbard are propria
sastrategiecorporatisti{qgiedr"ptalideriipoliticigioameniide
af?-c.eri spre-consumulde LSD.8
Dgglrqa"AggtJ-l -cu.--LSDnu s-a mirginit la fenomenul
d. *tt adulli. in cadrul materialelor prezentatela
"Ig9lft-."tarii de
ceade xl&a convenlie Anuali 9i Program $tiinlific al societilii
Bi,ologici,care a avut loc la Los Angeles'irtl3 mai 1964'
P,qi-biatrie.
putem citi:
cu
,,1g ?-fiPg--P9!E!L-99piia spitalului de stat Creedmore
,rr, ,to-et de 450 paciengi,cu virste intre 4 9i-15-ani' am cercetat
rlspunsurile unora din acefti coPii lgcid}}l lisereic ai-Iry{tSlpgri
in domeniile de psihiatrie, psihologie 9i biochimie. La
i"r"ai
"
IlGg.rpori formate din biieli li s;ge{mini511x12ilnic r Sl-r.UML
(care este derivatul-metilat'al'ISD) sau pgl-o9ibini"' !glg:p"t
medicalia era administrati saptimanal dar in cele din urmi a fost
adfrtiryi-sIgtezilnic pentru perioadede pani la citeva luni' Dozajul
a rlmas constant,t5o-mcgJsD, psilocibini 20 mg zilnic' sauUML
 108 Controlul maselor
12 mg zilnic, toate fiind impirfite in doui doze. Durata medie a CAPITOLULT2
tratamentuluia fost de 2 pani la 3 lunil'e |olly Westgi Centrul pentru combatereaviolenlei
Nu estenecesarsi mai comentim pe larg despre-agnitudinea
programelor de drogare cu LSD ti rcgrganizarca-u0i&tici.apsihicului
amencan 4r4_en1i".60. Variatele rezultate ale acestei opera{iuni Maiorul de avialieLouis lolyon West-,lolly'' s-ainscrisdevreme
- distrugerea insemnati a activismului politic in calitate de co--consptetgr*. lg__p:qgramul*Clfu ---M_KU-I,II$.{,,:
in SUA; na$terea
grypgq{efdgJ&ppjes cu capul varzi; ce-te,_de punk Gen X, aliena{i degi mai toate activitifile lui in cadrul acestuiprogram sunt bine
9i
si impotenfi dln pqqct de vederepolitic; fetiglsmulbandclor pentru mascate.in cel mai faimos eveniment al carierei sale, in timp ce
dloguri, inSadrul*eqlutl.gaagsta'l atit ahi cAtEide culoare - sunt era pregedinteleDepartamentului de Psihiatrie de la Universitatea
4gqtqrli ale gficacititii a acestui program de pacificare,cu bitaie Oklahoma,we.st"a_iqie.ctalgjt_gJg]hnJ-nc.r-nit-IJEka'eg*9.-dp_?i"mare
lungi. de LSD, intr-un experiment care era destinat sl arunce lumini
asupra comportamentului animalelor. Deloc surprinzitor, Tusko
Note:
1. EIR, volumul 14, numirul 23; Lockhart, Robin Bruce. Reilly:The FirstMar. London:
s-a prlbugit la plmAnt intr-o starede stupoare,gi in timp ce incerca
Penguin Boola, 1987;Pincher, Chapman. TooSecret,?oo long. New yorlc
St. Martins si readuci elefantul in simfiri, folosind o mul$me de substanle,
P_ress,1984; Lively and Abrams. The pink swastika: Homoseiuality in the
Nazi partv. maiorul arufiffirafe.
Keiser, Oregon:Founders publishing Corporation, 1995; White, Carol. The *iw
O_11t<!tes
Qonspnagy.New Yorlc Nlw Benjamin Franklin House, rggO; Editors of
in*y.ata3nqlqt_.126J, West a locuit in Haight - Ashbury, 9i se
E!! Washington, D.C. : EIR, t99i; Desmond, edrian. tiuxley: n;D;"ilI
.D,"p:,Iac.
Dkciple. London: Michael foseph, 1994; Costello,
presupuneci era implicat intr-un p5gr9g$g slg5lierea grupurilor
John. Mask of Tfearn"ry, ipii, iiii,
& Betrayal. New York Warner Books,lggg de hippr:lgmediul _lo:_aatiy,Aceastase petreceala data la care
2. Huxley, Aldous, 'The
Doors ofPerceptioni Collected Essays.New yorlc Harper and
Brothers, 1958
chimigtii de la CIA sepresupuneci., colaboraupentru a pune bazele
3. Dope, Inc.:Lee gi Shlain. Acid Dreams. New york Grove press, l9g5;
White, Carol. unor laboratoarepentru producereade LSD in Bay Area, gi putem
doar speculaceeace aveain plan West.t
N!y'_Da!k AgesConspiacy. New york New Benjamin Franklin House,
!rc l9g4;
Ross,M.D., Dr. Colin, "T_lgCIA and Military Mind Cbntrol Research:
Suila;ns th;
Ma-nchurian candidatel'diicurs linut ra Ninth Annual western cri"i."fC"ri.r"."* Westa fost in fruntea Departamentuluide Psihiatriela UCLA,
on Trauma and Dissociation, Aprilie lg, 1995
B,:."{'-Y?1,-." "Timothy Leary and the CIA or The Spy Who Came In qi director al Institutului de Neuro-Psihiatrie pAnI la moartea sa,
From the
(Ergot)Mold" in I 999. Ir1:!g!__1!l3, iu- ti:rrgu!*guy,erni"rillui. Ronald Reagan-in
5. rbid.
6. constantine, Alex- virtual Government.cla Mind contror optations in California, W_eg!-agfgpus creareaa ceeace el numea C,el!5olpq"tfu
America.
V9.4ice, California:FeralHouse,1997;Bowart,Walter.Manusciisnepublicat,citatin Slgdiul Si Reducerea Vrolenlgi, care aveasi fie localizat intr-o bazi
constantine;Bowart,"Timothy Learyand the cIA or TheSpywho came in From
the (Ergot)Mold" de racheteNike dezafectati,din California. Intr-o scrisoareadresati
a Leeqi StrlairyDope,Inc.;Interviucu walter H. Bowart,Iulie 16,1995,condus
dewill citre Dr. J.M.Stubblebine,directorul de sinitate din cadrul Biroului
Robinsonqi Marilyn Coleman
8. constantine;coleman,Joln. conspiratory' de Planificarea Sinitdlii diqjslatulC"alifomia,Westscria:
ll.teyrchy:The storyof the committeeof
300.CarsonCity,Nevada:AmericaWestpublishers, 1992 ,,lntr-o locafie izolati dar potriviti, vor putea fi efectuate
9. RecentAdvances_inBiologicalpsychiatry,the proceedingsof the
uonventronand Scientificprogram of the Societyof Biologicalpsychiatry
196 Annual stud!! ggqrpa,r4tivea plggr_aryelorexperimentale de mo$ficare
'Autonomic 'Nervous Los
Angeles,volumul 7, Mai 13, 1964. SIyr,.- f{..rpoii.r-in a-jomportamentului indezirabil".West spuneacI existi o serie de
Hospitalized ChildrenTreatedwith LSDand UML.
factori care.inclini spre un comportament violent, printre care
,,sexul (la blrbat), virsta (in adolescenli), etnia (de culoare) gi
mediul urbanl'
intr-o netisecreti, acestaadetaliatgiproiectelepecareintenliona
I l0 Controlul maselor
si le demareze.El spuneacd:,,...+cum esteposibil si inregistrim
@.sderului in cazul subiec[ilor care au
libertate de migcare,prin implantare*egdg-tr-9-iggr-e-lglelnor-9lCelrqzi
minusculi, gi prin folosireatehnicilor de mg-4i!oliz.4qeledjs--t.enfn. Ele
nu sunt inci adecvatepentru o supravegherela scari mare, ce ar
permite detectareaactelorde violenfi. O sarcindmajori a grupului
va fi si conceapiun astfelde test..."
West plinuia si aplice gi a\q m^e1ogeasupra persoanelor
violente: ca9gal-e-a-cu ajutorul substanfelor chimice,4pgg$Bentru
schimbareastirilor emofionaleli cltggtgi3_pg'gg*igr.Centrul avea
si colaborezecu polilia statului California, celedoui avAndo bazit
de datecomuni caresi rymireascdcopiii ,,pre-dglicventi" P9l!ry a-i
trata inainte de a deven_i"q&gtiyyi*glgnJi,
'' -- ----*"--:*---- ceea ce este o avapBremieri
pentru ceea ce fuce plggqatrrul*Jcllllu!9! aglj!_gg
d@''
D:_"1$_d*o:-. profesor clinic asociat la Institutul de
_Z.jfe-rs!gjn,
Neuropsihiatriede la UCLA, a fog_t-.unu!din criticiilui WgllL.,,Avem
in miini o noul situafie",spuneaZiferstein. ,,fleclinul ecolglu-c_se
ilte+qifici; esteinevitabil faptul cl din cein cemai mulli oameniftri
rlujb. 'tor trece dircolo de limitalegii pentlu,a-_Ei s4fisftcgnevoile.
Procentulcelor caresunt siraci ajungeprobabif ll30o/o... $i odatl ce
acegti307osunt convingi ci procesuldemocraticnu funclioneazdgi
pentru ei, vsl {9,y9_lidlqpggji $i,vof_r-ccurge-l,a-ru-anlf-e-qg-rj*y1glgnte.
In mijlocul lor se manifesti tot mai mult radicalismul gi existi
o anumiti aroganfi printre de$nulii de culoare gi cei de origine
hispanici, pe care oficialii inchisorilor o gdsesc inacceptabili.
p:*g_tlgQygagqto'*it4ttlg.,fglqqsx._eefpds-nsi.Sefolosescde
- ceeaceadevenit
Aideunnousettehnologic
elg3llglIl+l-Ps-tbr-al"ric
cunoscutsub numele d" pglo-,"h"ologlg Sub mascamodificirii
terapeuticea comportamentului,ei folosescorice,de la drogulterorii
'Igsle'
Degi suslinuti de Reagan,ideea centrului pentru eradicarea
violenlei nu.I3*ggnsretizat, dar acestaa pf:_tt*I totugi-.993999!glin
dosarul siu curent,pAni la alegereasaca pregedinte.
Dupi ingroparea Centrului impotriva Violenfei, West gi-a
Jim Keith lll
asumatun rol de mijlocitor pentru CIA, intotdeaunaieqindin fa![ in
cazurile de interven{ii psihiatricj de nivel int, pentru disqugg-1ea
f---.:-:--
r-Eu1a1i9ialtora, sauin cazulvreunui interviu scosdin mAneci cAnd
ngenlia dorea sd minimalizeze daunele.WgsJl:L911gl!"*_.p*9_|g:k
dupi asasinarealui Lee Harvey Oswald,gi a constatatcaBUby"
\uby,
eia intr-o ,,stareparanoldi manifestati prin iluzii, halucinalii vizuale
gi auditive gi tendinfe suiiidare." Probabil cl acestdiagnostic a fost
influenfat de insistenla cu care ngby afrrma ce existeo c
, gi de faptul ci
era o problemi deoarece practic implora autorite$le, inclusiv
pe procurorul gef al raportului Warren, Earl Warren, si asculte
versiunealui privitor la cine infiptuise omorul.
In corespondenla la care a aYut acces jurnalistul Lincoln
Lawrence,&bJ-.9:Iig,
,,... ca si-mi incep povestea,ei au gesi! nt$tem
ifrleJree+S::$ffernfP&ll"i ... Am fost folosit Pentru a-l reduce
la ticere pe Oswald.Am pigit intr-o capcani in momentul cAndam
pus piciorul pe rampd in aceaduminici dimineala."
Tot Ruby scria: ,,motivul pentru caream merspAni la capit este
ci eu gtiam ci sunt perfect nevinovat,igel mLauj4scexaltotul-a$a
cuq 1gfrc_ui;o;cu siguranfi ci era un motiv foarte puternic pentru
aceasta.V":l5lgg3li"t_r-izboiului sllor intoarce.S.A- (Ameriga
dg S_qd).tt. plt"qd" Ei vor gti ci doar un singur fel
"."Sti ".4i!
de oameniva faceagaceva. . . aceiatrebuie s@
s.T!-*_toptllpgqr-"1'
Daci ideeaimplicirii nazigtilorin asasinatparePulin exagerati,
atunci recomando analizi minulioasd a DtrH3g{gtlUlTorhitt.'
Ruby gi-a incheiat scrisoareaspunind ci: "restul depinde de
tine. Pofi fi de ajutor intr-un anume mod. Ellglgll*-ei-urmiresc
se-miiav!!g,Ygaje.geglcdiqliileme.le-s-e-vo-radev-eril'
ln final, nimeni nu a ascultatce aveade spusRuby,cu exceplia
jurnalistei D-qrgthvKilqalle.c leputln limp
dqpi interviul luat lui Ruby.$i Ruby aveasi moarl la scurt timp din
cauza-[fiffffiTeif*rJ care acestacredeacn 13.fosI nJ-eetatin
organrsm.'
Spre sfrrgitul vielii sale, West s-a asociat cu Re{eaua de xn

Congtientizarea Cultului, fondat6.d. dgggg"-"totql"Tgd",P$n9k,
carel-a suslinutpe RonaldReaganla momentul la carea fostavansati.
'
ideeacentrului impotriva violenfei. 5
Note:
l. Interviu cu Walter H. Bowart, Iulie 16, 1995,condus de Will Robinson gi
Marilyn Coleman
'Delinquency'
2. Neil, Patricia, "Mass Testing for Gene',Parascopeat www.
parascope.com/main.htm; Krawczyk, Glenn, "The New Inquisition: Cult
Awarenessor the Cult of Intelligence?i Nexus,octombrie/noiembrie 1994
3. Torbitt, William. Nomenclature of an AssassinationCabal, republicat de
Torbitt 9i Thomas/ NASA, Nazrs, and fFK. Kempton, Illinois: Adventures
Unlimited Press,1996
4. Lawrence,Lincoln, qi Thomas Kenn Mind Control, Oswald 6 IFK WereWe
Controlled?Kempton, Illinois: Adventures Unlimited Press,1997
Krawczyk
CAPITOLUL T3
Legituri oculte
Este greu de supra-estimatrolg_l_re-ligiei4i-alocultismului in
istoria controlului asupralumii. Acestaesteunul dintre mijloacele
prin care sunt modela$ fanaticii, care nu mai sunt in misuri si
evaluezelucrurile in mod corect, gi care astfel pot fi deturnafi
in folosul scopurilor celor care ii controleazi. in multe grupuri
religioasesau oculte, sl.areade zotnli g mrn$! eqfrjr__qlate
estechiar
tK*49-!tltrare, iar PrqblgqB,,elimiqdrli" victimelor controlului
minlii nu estela urma urmei o problemi atAtde mare de weme ce
membrii cultului $t-aupierdut adesea
a fogtilor prieteni qi
a familiei.
O scanarerapidi a istoriei cultelor in ultimii ani ne reveleazd
anumitelegituri 9i ramifiQii'itmnifiiative, dintre caremd.voi referi
la cAtevain aceasticarte.
Unprimexempludeiltgl.&are:*QlA",in.*c"_adr"Ul*"t$-r$is.ult.in
ultimii ani estecazulmigci.rii lui Jim |ones,Templul.O^amenilor,
degi
Jim Keith I 13
nici un cuvAntcu privire la acestededesubturiintunecaten-a ajuns
la urechile membrilor, in cadrul intilnirilor obignuiteale grupului.
Evanghelistul|im fonesgi-ainceput activitateaca membru al Friliei
impicirii conduse a"_g".tqg R"r*!J, care i-a pletit studiile la
Colegiul Butler din Indianapolis.Existl datedin carereieseci Frilia
i-a finanfatprima cilitorie in Brazilia,in 1961.La data respectivl,.
|onesle-a declaratbrazilienilor ci se afla in slujbaserviciilor secrete
ale marinei gi ci ambasadaSUA ii oferea cazaregi masi pe durata
gederiisale.
in timp ce se afla in Brazilia, ]ones a fhcut curse regulate
citre Belo Horizonte, logul Flde_se_afla*q9dg!_el$Jlirlrqgiuue,
intorcindu-se apoi in Statele Unite, cu o sumi inexplicabili de
10.000dolari careapiruseri pe neagteptate.Separe ci |ones ftcuse
mai mult decit simpla munci de misionar.Potrivit unei surse,Jones
a ftcut parte dintr-o opqqgflqqe.ClA--O--incercara-d,e*isturnane a
g"I9r"d$ Al i11"ltgg d"_qud, distr ibuind pli agte*-tt_ltar.nind
r j_"_ygljlg*1. p e durata gederiisale.'
"iljrylF
Existi afirma[ii care susfin ci una dintre surselemai vechi de
finanfareale lui fonespentru munca saa fost rgbigg!]4gglig !4s,
care i-a furnizat gi o bisericl in Indianapolis.Davis fusesemembru
in consiliul Fundaliei Familia Americani, grupul fondator al Relelei
de Recunoagtere a Cultelor 9i a lucrat in calitatede preot la infamul
Centru de CercetareFenomenului de Dependenfi Lexington al
Institutului Nalional pentru Sinitate Mental6, unde se realizaserd
cercetiri in cadrul proiectului MKULTRA. 2
|oness-amutatimpreunicuadepliisii totmai numerogila Ukiah,
California, unde rapoarteleale unor fogti adepfi nemulfumili din
grupul siu afirmi ci aqllpfa.co_n&ree4ieig3gj&gate expgimente
de mp$jfi.gqf9-4_cgnpgllgsg$g\ri. Potrivit cercetitorului cultului
Templul Oamenilor,Michael Meiers:
,,Nu existi documenteconcludentecu privire la experimentele
de inceput a1eTemplului in ce privegteprivarea senzoriali, dar se
gtie ci |ones ila impnrfigit din experien[asa.lui Donald-.De5"""r",
c?.rq1&lAsitlghlica pentru a o indo_gtrin3pe Patlicia Hearst,prin
3
proceduri de spilare a creieru.h*i."
114 Controlul maselor Jim Keith 115
De asemenea, conform cu Maiers, ,,TomGrubbs,psihologla gherill careaveausdfie utilizafi in operaliuniledin Angola i ntre 1973
UniversitateaCalifornia, era responsabilcu aga-zisa,,cutie':Grubbs, qi L975.fones a primit ajutor de la ambasadaSUA din Gesrgetown
careera de asemeneagi directorul gcolii din Jonestown,se ocupase G_uyana, care era de asemeneagi sediul CLA din zoni. Se spune ci
personalde iuglpefqAd_eqli"fr_elt-g"p-.ttir-rgq!glgl"dgprrl'-41-e_q-e_5r.4-q1ia1i tg!"f ry{.t di1c_9gggtgqllg3tr$L qI4
alelui fonesl' "$!'_
La
"g! copii erau disciplin3li :igt_9gg!_g!o{
fonestown, _c_*u -h,ls_t!gng_
ln Ukiah, fones a devenit pregedinteal juriului districtual, gi a Cind-conqreslnanul Leo Ryan a incercat si .
lucrat cu mul$ colaboratoribogafi,inclusiv persoaneavAndlegituri ".1"9!Iigq_p--"JrJlg**lg.
investighezecazul|onestown,membri ai em.basadp-i-SUA au incercat
cu agenliilemilitare gi de informalii. Grupul Jones,de asemenea s-a sl-l impiedice. Aceasti sarcini a fost in cele din urmi ldsatd la
infiltrat gi a preluat controlul asupraSpitaluluide statMendocino,ca latitudinea adep$lor lui fones.s
parte a unui proiect-pilot al guvernului pentru a evaluafezabilitatea Deceselede la Tonestownau fost un caz de ..suicid asistat"
acliunii de externare a pacienlilor bolnavi mental. in urma unei duc la_-extrels.Pgtr-iyit p31g-loguluioficial din Guyana, 80-90 7o
reduceri a fondurilor acordatede stat pentru instituliile psihiatrice, diqlqe yls-tlgle.+v.qau-ggtgg.grsaspslg"dp,.-eqe.p-q*c--glP.
Alte-yicliqe
cei mai mulli dintre pacien(ii de la Mendocino au fost eliberali in fuqgqglg-9trg4gg.laJe.sau impugcate. Q!*llor:uilitel-aneueurli
custodiaTemplului Oamenilor.a g-a"-qrdAn4ldecitre *g adjunct al consilierqlui pnfiu_securitatea
in 1971, Templul Oamenilor s-a mutat la San Francisco, nafionali, Zbigniew Brzezinski
unde fones gi mul$ dintre adeplii sii se spuneci s-au integrat ftri relevante dilp!{lq!_dg.-yederepolitic $i fnrmele de identificate-de pe
probleme ca parte a maqiniriei politice a lui ferry Brown. |_o-nes a corpul persoalelor decedatel'
devenit geful Comisiei de Urbanism a oragului San Francisco,gi g4.Iln l_pn-e-s-
p-o-qibit
Eq-tg si fi supravieluitdistrugerii campusului
r;g&lgit depallamentul de amen+jefe.ul ora-guluipentru a r,ecruta Templului Oamenilor.Co'nul ide.utificatcafind Jim JoneseraatAtde
descompusincAteraneidentificabil,de-qf S:Uregq44_ci.Lq9lg_clil4rl
Printre cei mai importanli suslinitori ai lui |ones se numira c4{4vru nu purta pe piept taluajele distinctit'e qle]U,ilo39q,
gi familia Layton, al clrei membru principal, Dr. LawrenceLaird La:xaminarea probelor, concluzia este simpli, in mod cert,
Layton, se mutase din Germania in America dupi al doilea rizboi a fost $la
mondial. Layton a lucrat l" lnf:juJ_J{gbggr, 9i a fost geful iggtiluttfut-df+sihtatrie, $i crimglekugutrisau-siluqidgrileau avut
echipei de Cercetareprivind 4g:lg*Chi*ie_Sl le_ql"Jtge.de la e este
lqq p-r_9b+!rl_er"S5.r.oF"Js-cest-fapt-Iar
mass-me
Dugway Proving Grounds din Utah, unde Armata efectuacercetiri jgmplicelaascunde{g,f i!&f t-!etilloq.r_9[v",a4!9-f3Ji!ppgblic.6
cu privire la efecteleLSD-ului.So{ia
".* lui LAvtonJva"
'" lucrasepentru - Institglql_Esalen.situat la Bie Sur. gste un grup de tip New
Cfe t" Uni*riiiatta Berkeley. prlul dintre
lgg * _g*jlgtit1rg1.1g_ dq,-cpn-e-xiuqiinteresa4te.
Potrivit dog-lgruJgi_ColinRoss, ,,... sarcina ei ca.-biblioteg_gi a fost .Aldous,Huxley. sustinito$L -p{qgr.pgl
@t_srqguigi.
fuseseaceeaaeagnegl{elEtu1g9lgltlileJ^q;lqggrt:+:s_d9.!!ar}ga pentru intoxicarea lumii cu LSD. Primul se-m-Lllar cu privire la
careimprumutaseri
::9"s:gg!itq!gce Eig-gglg"loq.pcrsqanelor potenlialul uman de la Esalena fost condusde citre Willis Harmon
aceleclrfi, rapollrnd totul citre CIA]' eradoarqn--s-!s-rp-l-t{-hlpl9!.-
c.are
de-laisqt&qlil=-4e..-c-.e=rs.Blarqslaufod,
Un alt dm t"tma pastorului fones a fost infiinlat gi membrli grgpqlui siu au suslinut un concert la
Qb.arles,-Mgnson-
apoi in Guyana, la fosta localie a 3:.gfq9!g!I*_Shd9!n, care se EsaleneJlllgiJilsiaailtsdeerirsele haotice care au avut loc apoi-
presupunea fost o tabiri de antrenamentCIA pentru luptitorii de 'povegti--qiq{4!d'
pecare
vorbegtedespp.q
lizic_i_ar,r-uJ.la-Ak-sarfatti
116 Controlulmaselor y7
Jim Keith
le:A_eU*Zrt..la din BigSur,gianumeci filo?ofiaocuJli
In.s.!i!utg_!pqalen oragului San Diego. !* ftJ Cati cu mqlte.altedlgp4f3$e-atunci
Aljsbfusesefondata Chileds catrcuazr$tiif.ugaryq4re
in erqq-stci
qnd se.11195g-9"pg" fi"rlg-+lg.!ge "a4epge."l4Jggshprds*lile ,ear-e-!ac
gjsetjgl"q"tttrIrnlsi. fa-rfattispune:"A4.gltt_4-i.l!t", -.ppffuetsjii d" spSifr-ajmericiiln gaaglp-14l'tj1lg-i_,P^o-4;ta,Ra,iulgi, unadintreaceste
lq.fsalen,inclusivunii membridin grupulnostruca Dr.IsbLLil[y
legituri s-a realizat pfi-n_.intermediul internetului -S__e-q.y.gf,Ul*lseb
liCJaudioNaranjoparticipaseri la primulseminar Aricadin Chilel'
al.,yltimului site i Po--gtg-Bqiului este_o*gqrnpanir.-nici,
$t&tti enumeri de asemenea gi oficialii sovietici
c-4reag,fost '
Sp-l.gStat,avind-unsingur angaiat,.inEden Prairie, Minnesota. Ca
la Eqelgn-!a sJarnilul-asd.orjz0 Si-ia.qeBululanilsl-t0:,,ValentinM. o coincidente izbito , g43fgpJg!gg[!9r cge u!!129afi-sprylq.g!e
Berezhkov,Yuri A. Zamoshkin,Andrey A. Kokoshin,Henrikas
qfgll-te-dq9pgsgslarestes;i9gfifglpplicarionsJnternationalc-orps,
Jushkevitshus, VladimirM, Kuznetsoy, VictorM. Pogostin, Vlail PI
s.1 ), -scrisinvers). O alti
Kagnach ey-ev,.tosephGoldini $ilstanueste. complefa. coincidente-estefaptul c6.SAJCigi are,s9{1r{Llglglb, California,
-Ugad1q!r9*ge4q-o-g,ref9 calg..sqspu{reqA..alrfost..implicatein
in aprgpjereRancho.S.antaFe.
ple_?s+!e -rusiila Esalen,esfglghg"Allegk, fos!.rgEmbrq al consiliului S.{,-!C...'_qg1g.
s_ogi_e1$gg-.![a!Ba a unui grup numit Network
{!1eqtgral-jaslitsli-ei.lui Wer-nerErhard.l&9k-1 f"tlfit""t"t_qg_ Solutions,care,la.-r6.ndulsig, {9!in9 o corFp4.ltie*$umita- InterNIC.
Rockefeller $ia-deyeqlt faimosi"tteti r
Aces-tgrup-arein sarcinasatoate ad{gsglpSlte:uluiw-ebdepelnternet.
OZN,ig-gp._ggjgl13$,r_il-e_p*e_3areacesteale-frceau.Dggna_!_as-sett,
Printre membri i *Cetqllislql_de-_."$j$iniSl131ie _.e,1$$.I.9 r.
cares-ainfiltratin gr-up*rd*lu:LMack, spuneci acqgtg-a fostfnAfrlalde
numlri:$irectorulNSA-BobhF.RayInman"p.re"sgr_n^_ii"g-e]l-eJ1l_qlin
P.lsl$."is,sli.:CJA.' re_?g{v--Aj[A--Dow.ning;
- Bis_e*riqa Abimembrii de marci.ai SAIC sunt William
U-$figqrii, a Revcrendul,ui .!o_{t"M.ygng_*Mgonr 3 Casey,&qql_fgl'elE!$ (pan n la), fg-r.Iqlditect"o_r.al.
.QIA f ohn Deutch,
r4g@t inci de la inceputurilesaletgggu!-sgansecu Agen[ia
fostul secretardAp.a:-arii-N,Ielvin L4ird, Donald Kerr, fostul director
Qen$rale'delnlo:stalrrjiqS-qf_e.ea-d-eSudCelpulinpatrudintre af Lgb.9r319"pluiNalional Los Alamos gi William Perry, geful
p:lmitaepjitie-ilui.ryIpqtaufosteftg4dsrsati in sfri;1qilegllgre
MinisteruluiApnririi.SALCefo-$.ir,4pljegliinqnqmite*expg{imente
cg dfggtorul fondatoral KCIA. Unul dintre cele mai influente
aiutoareale lui Moon,_B,_o Hi^"Pa-k, inl$.gdua=s:JelA in numele *.,IaggIg t" dtsBlrfd]rureggesuage$iile--de-in-fsrnalii americane,
suplav-eghe-r-e-a-.fnediaalafi
indasiguratl,conformcercetitoruluifim
KCIA,sespuneci a frcut numeroase drumuri la AgenliaNafionali
Schnabel,de citre Louis |olyon West.
deSecuritate dela FortMeade,Maryland.
San Diego eQtecu siguranteun focar fierbinte al industriei de
Blseriga tq!-\4o-on esteextremdebogatigideinfluenti,avd,nd cel
spionaj americane, underse-crgedngnteazlaperaliuni, cel pulin
pulin.600defilialela I'ltimanumiri,toare.Prtntreachiziliileaotahile
CitXlrtS-t, tim.it+ rtrest*'i. Tot aici lgi qre lgcalia pgnctul de
3legrupului men\iondmziarul Wshin&tnn-Tiucs, d,e_pp1eg4lgMqql
d_e-Spte care se afi1mi
recunoa$te
r'--- ci l-a costat peste un miliard de dolari, si Universitatea
---a '.'* dintre-s-ursele-de-f.nanlare-ale iulHal-Puthotr pentru
g3_"-"*ste.*,una
{$ p$dgep_o_r!, Connecticut,carel-a angajatd-reptmandatarpeJaCk
expg.rimcnlele sale timpUUt- d-e-_,ySder.-e- la ..distar]fal realizate la
E. Thomas,fostuUaiunct al gefuluipersonaluluipentru Agenliei de
Institutul de Cercetarede la Stanford.
Infqrm-aJiia.Ayr4lieiSUA.8
- _i5.r Qdti. legnturninteresanti cu Poarta Raiului esteinaintati de
luna ma{tig: intre data de ?-3qi 25, !997,19.d,g.g.r.eehi
citrec-e-sget{tgfgl.J_o.In_Lrrdge.|udgeaafi
rmatcl,ggentgbgglg$$,
numit Poarta Raiului, s-au
Ign Spirggflat CrA
in"servicirrl gialAgen{iei Britanicede Informatii,
-siquclscu fenobarbital gi vodci, in Rancho SantaFe, o suburbiea
ca-r-e
locgia.lgigpgflgi dielanfd de grupuJ"Poarta}ar.-ululafost de
118 Controlul maselor
aqemenea un nggbr.+ ?l gr.gpglui.
Care ar fi scopul fondirii gi manipulirii u4ui gruP ca Pqarta
Raiului?La.ftl ea $ TempluJPoporulur, qn aslfel dq glqp g putea
qfpfi u-4gpdsi-sat-smplu pentru gggip4ryi9J6.J entru
reelaiulfin_tg_s- a E@_tlg:lery
sg3ri!:r1r^l+tge
4s9.1li probabil,
grrjlgrgnjgigsjnrc.p-e!tru
-lqanipulareaskeirooice
dlogrrrilor. e
s19p-rin.in1911nqd_i_ul.
g:rupurisatanice
Ag$tt"-d".lgegg3Eii_par si fi -irr_fi-ltr*".unele
pe caretot ele le-ay cle.alll S!.cagggbborgaze. Acesttip de grupuri
i.gqgpta;eaFara.inI 9t(6.odatecu na$tere.q Bi:g4cUlglsa!en,-191{1te
d-eA4tqn LaV-ey-IaVeya studiat criminologia la SanFranciscoCity
College,gi a lucrat in laboratorul de criminalistici al SFPD.Potrivit
jurnalistei Linda Blood, acestaa menlinut in continuare o relafie
cordiali cu SFPD....U.l^glgglglalbrlleyey mi:a spusde asemeneaci
4c-tiyaJjitU t"g_fgqr*rlator
$ie din sursesigurefaptul ci ageq!."q.qtanist-a
tlgllt{r,r loterPol.
in-ainte de Biserica-lui Satan" Lavey a cpndus qr-r-grup- nu{n-it
'.9gg"l.Mqgic",
ai cirui membri erau destul de departe de stilul
-satanist. in conformitate cu b_lqgi?-t[]ui LaVcy, Burtqn. W-SU.g,
p{inlrc.acettia-se numari: un antropolog,gryfglgl.&Jhl9, .Qolumbia
E!,Berkeley,.pregedinteal Nqii $coli pen1ry Cerqg!4rg$gqial.n;Jn_
mjliardar -qcWaldg pederaslielp_feminisra membrd-a Adunlrii
Politice Naliq4ale a Femeilor precum gi mai mql!! -ang4jaJiai
D-gLertanentului."-de.-Poliliedin San Francisco [S,FPD)-]{.glfe
afirmi cl, -qq-! nai.inleres-antsgstb$ al grupului era mogtenitorul
imperiului producere
. . .- de
--,:.
a armiunentului Vickers.
Degi nu gtiu exact care dintre membrii familiei Vickers a fost
implicat in grupul lui LaVey,istoria familiei estegriitoare in aceastl
privinli. $-if P:.qcrl[cke$-Hal I s51s. *t socialistFabian'membru in
N1U.-Q, afirmdndu-seci esteggxhlu in-esnsiliul dire_elor.al agenfiei
hfilq$.ig.,e-"4.e,spio"pai.*Ml6. Socrul siu, Sir Peter Vickers a lucrat la
proiectul Institutului de Cqrcetare de la Stanford, ,,schimbarea
t--,
I*"ei"ii O-ului'l o acliune cu o viditi-ifrfluenfi din-parfea
P3oiectutqiTevtsto.ekCa si-l citim pe Vickers Hall, depinAndu-gi
plgpggizge cu privire la_c1gqre-g9muigryIn_ un i c:
Jim Keith 119
,,Sunt foarte fericit ci lucrez cu Fundafia Heritage gi cu alte
grupuri de genul acesta.Adeviralii socialigtide orientareFabiani igi
pun acum speranlelein noua migcarede extremi dreapti pentru a
suslineuneledintre ideilelor mai radicale.T.ifnp"4gpel!g" y.r-r_9"-e.ggl1u,
g e upJribloc eiconstan
p op*l,qt-Rb{itp.ry a fost s,u.pqs t
referitor la cum au decursde fapt lucrurile pe platformeleindustriale.
Toate acesteasunt adevirate, dar .rezu|!4lg!-effcllv 3lprppSgandgi a
fost acelade a 4emor4izapgzulalit
stirii economiei.Aceasti demoralizareestenecesari pentru a-i face
:---:'-;F i!ll_
pe oagren{.giaciepGtanumitealegeridificile. Dagi qu 9xis1{.g1cio
planificarq'pgnlfu vjitoc sau dac.l"-anumtlg-girCUmSCrip-lii vor si le
blochezgprog[esul,.aceasta va generaun haos $ocial la o scari care
este in_prgzrt gruj.g-i maginat. Perspectivelepopulatieigbre
arryig4Le sunt qqmhre. Exj-stn"-p-p--qibilitatea de a se face ceva in
interiorul oragelor,4gf,tn-gflngtpjil glg$ltse:tor.:mc$ora gi bazade
r0
pro-duc$srasci.dea- 49s3s!e-L4.ge-qpta eonvulsii sociale."
a fost un membru de v-a.ze
Mieb.ae-l-Aqg!,ro a}'B,iseusufut-S-aten,
carea fondat ulterior un grup al siu,ift4plulluiSet. Aquino,la data
intririi sale in grupul lui LaVey, eg:pegial,st-milifar in domeniul
sp-iqgei@ic. "ln tgZ:. a devenit ofiler
executiv la Batalionului 306 specializatpe Operafiuni Psihologice,
de la Fort MacArthur din California. Sepresupuneci qi al$ membri
ai armatei, ai serviciilor de spionaj gi informa{ii militare au fost
implicafi in cadrul grupdrii TqluplulluiSet; ul-ofit3r in re?ervi al
rlarinei americaneiun eipitan,de LaPsyops,un ofi1erde la contra-
informafii gi.un maior in rezervi al Armatei. 'r
Aguiaq gi a[$.membri ai grupirii sale se presupuneci ar fi
fost implicati in-ggleslelgaJopiilor"-de-lal3ntrulde..Dezv-oltare a
9gp!g!g"4S-le-A-u.nvjs-IresidiodinSan.Francisco.Acestaestedoar
t1ry! di{rtr-un flir al cazurilor de ahr'- atearmateiincadrul centrelor
m-ilitare-dezi. I$Lestigatii-ale*eaz.-qrilo-r-.de,ahuzal minorilot s-au
fbcut la: WeqtPqinJ,.!9r1-Dix,Fort l.eavenworthgi la Fort ]ackson.
Alte centrede zi investigatepentru acuzaliide abuzinclud: un centru
de zi al Marinei din Philadelphia(undeun birbat a fost condamnat
 120 Controlul maselor
l1.gr-gi
ani d_9inghisoarepentru abuz asupracopiilor), doui centrede
zi ale Air Force,precum gi o gcoali primari a Ministerului Apiririi
din Panama.12
Mn ne descriece a gdsit atunci cAnd a
la fala locului Ia Presidio:
9f-e_c-1ue1.gjlygqllggtie
qnlri bqncir de beton din spateleclidirii bazei
.!-4*r.gggrp-ru,l
militare de spionaj de la Presidio,cggnlglg,fli-ntS!-btul9lfq\dui,l
jun! vg,plilg,llr ro$u cu indrizneali p-e-qr'rpslelg. Buncareledin
beton armat ceau fost utilizatecu mai multe deceniiin urmi pentru
adlpostirea armelor de artilerie, a,ufost transformate*incevaEe
nar
,q-!-eEserllsElise.
ellg'f Csejpjg'19_i-Btng*bgl9llssl\fl"ei"!3-ssyi4*Sl
4garal giapoi5glBce"arlE-gas-!!$43s.utse, vopsite-cu-rogu,_are
au fos! .?poiba$It qu.-v,g-ps-ea negru -inchis.Urrper-eEesteacoperitcu
q 'nh
cif{gl e 6F6.c un si ol,^I di avolului-r i-a]!e.dggg!e-o cube. lr-gglll]it
perd*o-s'ejii.d-e-
lggrn, -se afli snp4tnqlp;l$e g,n-{ee-s"1-e_,9xpi}qsShJ]-gj
91L9"99.!e.umpluta"cugsnoaie$i-b*rgeni*artialar$i.
PS-gercleledin fali,.sub fereastracare di spre clidirea Bazei
de Spionaj a Armatei, se afli o pentaqrami imensi- interiorul
in-
si-eerc. ia-qp.t., acolo u4de luryina qoareluin11,pa!pitlqqde in
intuneric, o*ggghilun1 inperytg subformi circul..a.ri esteacoperiti de
c_9+.talgma.frefilo"rin alb_qt npgru, aparent un .a_ltarSnairud_imentar.
Alituri seafli befigoareparfumateparfial arse."
,,ln[r-q al6_-cag$Slig .nefolositi mai incolo pe Lincoln
Boulevard,pulgm-v9de.4gn*deq-e.p-_c_U-igggiggefu L,$ahgcuoctrii
I$:lSLggg!", pe tot p9I9!919 exterior al clldirii de"beton. Uqile
buncarului sunt inchisecu lacit ... qheni nu arevoie si.intre-aicil'
Note:
l. |udge, |ohn, "The Black Hole ofGuyanal Secretand Suppressed,
fim Keith,
Ed. Portland, Oregon: Feral House, 1993; Krawczyk-bl"nrr, .;Th. N"*
Inquisition: Cult of Intelligence?,"part 2, Nexus, Decembrie 1994/Ianurie
1995;Ross,M.D., Dr. Colin, "The CIA and Military Mind Control Research:
Building the Manchurian candidateJ discurs tinuila Ninth Annual westerh
Clinical Conferenceon Trauma and Dissociation, 04, 1996
2. White, Carol. The New Dark Ages Conspiracy.New york: New Benjamin
Franklin House, 1980
3. Meiers, Michael. Citat in Constantine, Ale:r- Virtual Government. Venice,
California: Feral House, 1997
4. Ross;Constantine; Krawczyk
5 . )udge; Krawczyk; Constantine; Ross;White
6. |udge; Krawczyk; Constantine
7. Doc Hambone, John Mack listat la www.io.com/ToTEhambone;Sarfatti,Jack,
"Sarhtti's llluminati: In the Thick of ltll' MindNet lournal, Vol. 2, No.2A,
www.visitations.com/mindneVMNl6A.htm; Editors of EIR. Dope, Inc.'
Washington, D.C.: EIR, 1992;listat pentru Esalenls Doc Hambone
8 . Brandt, Daniel, "Cults, Anti-Cultists, and the Cult of Intelligence,"NameBase
NewsLine,numirul 5, aprilie/iunie
'Heaven's
9. Sightings, Gate!" de J.P. Essene, la www.whatshotin.com;
Constantine; Schnabel,Iim. Remote Viewers:The SecretHistory of America\
Psychic Spies. New York: Dell, 1997; Knight, Robert, "Heaven's Gate to
Higher (Income) Sourcesi la website-ul Earthwatch
10. Coleman, |ohn. Conspirators' Hierarchy: The Story of the committeeof 300.
Carson Ciry Nevada: America West Pulihers, 1992;Blood, Linda. The New
Satanists.New York Warner Books, 1994
1 1 . "Re: Former ToS Member on Satanic Crimei postat la secfiuneagtirilor pe
alt.mindcontrol
tl
Blood, Linda. TheNew Satanisfs.New Zork$ Warner Boola, 1994;Goldston,
Linda, ,,Army of the Night," San fose Mercury News, iulie 24, 1988
CAPITOLUL T4
Consolidarea controlului
in timpul administraliei Nixon, organizafiile psihiatrice gi
politice gi-au unit eforturile pe mai multe fronturi. Richard Nixon
gi membri ai personaluluisiu s-auintdlnit cu agenfii Administraliei
de Asistenli pentru AplicareaLegii (LEAA) de pe lingi Ministerul
de ]ustifie, precum gi cu Dr. Bertram Brown, directorul Institutului
Na{ional de Sinltate Mentall. LEAA a fost de asemeneaimplicati in
dapc{lp penlrg -c.rqge-a gnei.forfe {p pqli$e.nalionali precum 9i in
ptggatireeffa$,elg"r_p3ffru$itm+iik.derezboi, qianurne-Operalirrnsx
CebJelgl,'c.e;gi--age;*HEg$+.dgg.Plo!._
!g--ns-o-4*tn*e.dibilJEAA*l:gse*L jg$ar.ee-,celqL35tute
proiectqin 4orugniulpsihiatrieialeInstit-utulsiNafionatde SqrylSte
Mg$-al.a,liNl!{H),'qgticii eflasdlr:sg:gL9-o-g!-r-9.1F!-9!-qr--o$Jo1-izaya
di1e9t1 1 !_EAA. tsiutre"-A&iecfe se numera: $uplavegherea
copiilorcu problemepsihologice, elPgllmente-privindmodific,a{ea
122 Controlulmaselor Jim Keith 123
cqsrpgrBsgtitglul-ti$lbglhir-u_rgia,programededf Wf g-ggg!g!3 faptul ci LEAA va intrerupe finanlareain domeniul psilochirurgiei
lu--lac.hisori,iqqlssiy_dlggi c,4r9.j_4ds99g\l $gfi 4,e-ggleali 9i 9i de asemeneagi acordareade fonduri pentru alteprogrameprivind
s.F*ai.m6,precumgip-roglgpoc-dgg+F{r,r94tJr!t_9i9gtr_s;p_qq{i,_- mgdf,trEea comportamer-fuluiuman de citre organiza{ie-
!f i$-AS.u- unii ofi.ciali au inceput .sa _qe.ntrclszJ"
L9"-60, cel pulin Nu s-a intAmplat nimic de 4!9!t g9!I, LpAA-sont-in*u0-+-4 $
la,Ug-Ulyglsgperficial,excesrrl.de "el al agenliilor secretegi al altor fi"1nig*ZS--Proqtu{["I.d"-.o"ttol 3!-pp{?.c.9-.{Ilg,o,^rlq.q}e4]+lui.
-La
agenlii oficiale in ce privegteexperimentelerealizateqi@ipgblea Psnirenciarulde*Slal,.4$0-qrq-dinAlab-ama,.auawl-lae=Eg!-gElilr'
gamenilo.f.la.n!u-gl..peg{rlal.lngrijp_rqr_,-
a&q!Jg!9J_a.me;icane de 50 de operatiuni d-e.psihoehirulgrg Cq-nfsrm,..-c-u-Dr"-Sa&n de la
ipformalii cu privire la acestcontrol au fost exprimateintr-o adresi Universitatea.,Fisk,este vorba despre lgbotomll eIS"gIgltSjWa
{!n.aau_!196f. activistilorpolitici de culoare.I
-
,,Raportul inspectorului general cu privire la lqqpgg'lllgg 71 ..I7?J, a fost lanqati in Senat o-audierc cu privire la
p*iectului M,I(UUIRA' carea avut
@leAge4ietcentualede.Infor'rna{ii'
(a) C-eqqe-1qldgin domeniul _lgenipulirii comportamentului ca efect gfigiltarea progrrmelor in conformitate
uman sunt conside5algde multe*aqlggileg lg--dom_eniulmedicigii cu fostulagentCIA. Vltioi Marchefti. Pentrua asigurasupravieluirea
$l al -CelU9niilor,concrs.cafiind p.r-qtes.iorral
lip:jf*q de etica, prin proBriilor*.Brales!9"1qlglg,gi"&n-dgri-d9*"-tnanlare,acegti maeqtri ai
uj{ng-e{gglggh&4tlicipanlil,qrprofesionrgi-1r,r"c-adr-ulprogr.amului controlului..mintii au fost nevoili sd igi abandonezein mare Parte
.:: el!9. gl p laboratoarelegtiinlifice gi militare gi si seascundi mai adinc.
".!i&l.p_-utn e_rlcol.
(b) tjne[e dlnge y9q!9-3cliyitili,ridici probleme
legale!4plicite Un -fsarte*Br-obabr1,.,&!
.el"-auchetei asupra
"-e-ongresului-
L4cerlq-g4glsslaagA. operatjunilorde mani q-g-o-Ep9ll4mqltglula-fost-fa.ptdci
cretetor.iirespectiviAu..-inp-9Pg!-,sg--l.Ulr"ez@
mascindu-siactivrtitilgjrriltr-oyarietate dealtetrucu4.Sauefectuat
-elpgdnsesleasuPra4ellpUlilo.r*$i..pacientilordin penitenciareqi
iq$il-$eje.-psihiatrice,q,{rora4g-lE-gra-nglgis ga.-Pr-oleEteze; in
intederllola$utui, plll rAegiDularea-tilondarcaslfuIor.. fqlosindu-
se de ele.dreptacoperire;-e-g!1g proiectelelor; sag:scg331n!1_ li
.t!q_Lcg_pIlgtl-9-j@!elg rnefiei ori,.gri@lor
neoficiale_dg*-ge_nIrel-al-.mintii efeqtgateSsupraunei_p_opulalii.
iltggg$le,
In virtutea pipfrlf! -see.re!u!ui, eggflll SL!4stri!-grlut-xrci
un documentJ:3r-e erlutea-serviJrept4isti. Mar,eamaforitate-a
docqme.g141iS,tj:feltp.qf-e !-a..tvtKUl.I}a9i!a.p-1-o-isq!e.ls conexea
$-ale
umanenu au mai fhcut
Jg*-dtsfrga, 9iinfarqiimaniPulatorlelmirJii
oL",trSlggCtgulu"de-ale53jn.111g3Jsrl6eundgJg4len!.S-af e-siLe-{Sa
iljgbg_e,sliusile-ner{arre.-olgr_"!i:gil-ede+!sIe!4lxgln!!ag&st
*:gllS il_Sg{f\{ "*nor.proiecte .Je. l degp;e- c.4-r"slimcntnu
qti" *"trcit.c"it desprssle.
.gfl-a. Astfel
"i*ig, a-atgpeulea,acettiaputAndsqtsgp'
fr ptuitorilor li*seasi gu-r. I[i9gti

totul Ggygr.nul+Seelagru$!19-r-de14r$r-ma!ii
s-au fhcut ci nu vid
tq1te-p-a-ZU"f -a drepluri lor omului, sau in uneledi$,
ile-'dS-.bsilqerg
ch"i?I-aflqp-gtingel
si priveascicu incintare,firi si migteun deget.
Note:
l. Martin, Harry V., gi Caul, David, "Mind Controli' Napa Sentinel, l99l 2.
Constantine, Alex, "The False Memory Hoax: CIA Connections to Mind
Control Cults] Paranoia,iarna anilor 95/96
CAPITOLUL 15
Rizboiul de gherili contra minfii
A,rlqata de Eliberare Simbionezi (grupul revolulionar care a
ripit-o pe.mogtenitoareaPaffyHearstin 1974(SLA)), a fost fondatd
undevalep-eriferiaserdeiil,or-secletp-SU-A, Liderul grupului, Donald
DeFreeze,cunoscutsub numelede,Cinque",a fost angajatin calitate
4e-infomatoraHtit de -eitre IJnitatea-responrabrilneu Tulburirile
,Puhlice,i_.Deparrarnentului -de".Ppliti,e,-._diU_ intre anii
Irq_s_.._AngBles
-1967-1969, iar apoi a ajunsin fruntea Asocialiei Culturale a Negrilor
de Lainchisoarea,ingelitor intitulati, Unitatea Medicall Vacaville.
C-grcetitorul Alex Constantin a afirmat despre aceastaci era ,,o
gnitafe suh acolrelirr"de control al $intii gu finanfarc.de-laCIA prin
intermediul SRI3 La Vacaville,lui DeFreezei s-au aplicat procedee
de modificare a comportamentului. Documentatele existente
mentioneazl ci, pfr.ntre tehnicile pract
eat
ilrlelAreade-implanturielectronicein c.rqierfi lohelornia.
Asociafia Culturall a Negrilor era condusi de Colston
Westbrook, us-agent_Q_14_ nggtu, e{p g{Ljn_llzb_airrl. psihol ogic,
careparticipasela.asasinatele din cadrul Operaliunii Phoenixgi la
pro-gremul.-d-e-.-co-ntrol
al.minlii-din Vietnam. Se presupuneci cel
care il controla pe Westbrookera agentul CIA William Herrmann,
omul care avuseseprimul ideea infiinfirii centrului de combatere
a violenfei pe care Louio.lolyon West l-a adus la apogeupedurata
g:vernnriiJtg$Bgtr inealifornia.'
Jim Keith 125
rcg-&CSSCtl, o veterani intre cercetitorii conspirafiei' a
intrebal ,,C1rnse-face qaun agentcTA, ColstonWestbrook,an*enat
ioJebg.iciie-riab-qt-p sthql--ogic-li iodo.tti narea t r upelor de asasini
qllelgliSt a fost ales pentru s@ntul grUpUlui
care aveasi devin!-ulterior mi$lareaSlA'? |oseph Remiro 9i Nancy
Ling Perry, membrii activi importanli in cadrul SLA speeializati.
in domeniul 'acticilor -militarq:Si al -relqticii p-entru prezentarea
justf .c*nri!oPe-rafrilor,e@o guri. Amindoi
erau conservatori ca orientare politici' cirqr'a le--fuseseinoculati
_e_ornunist,-aiungi in rai". F.ste posibil ca
pp-litiCa*,_dreg_lfei-zi__gt
gansfornarea--lor in ,,radicaligti" si fi fost ajutati de aceleapi
iuslrrrmenfechimice li nsihicedgeg-ntrolpe care agenliilesecrete
din lara noastr{ Jeutilizeazi $i le-experinrente azi zi de zi'
Bill gi Emily Harris impreuni cu Angela Atwood, au lucrat
impreunicao,,echipidegoc"la secliadenarcotice aDepartamentului
de Poli$e din statul Indiana. qi'.nr d"s-r" gtibillptisl vini lalay
,tea, in.vara anuhri1922? RussellLittle 9i Robyn Steiner,prieteni
la cataraml in anii studenliei la Universitateadin Florida, au venit
qi ei impreuni din Florida Ia Oakland, in vara lui'72. Deqi inainte
niclqnul-dintre@ nici,un interesin ceprivegte
nsglii-sauprizenierii, ambii au inceput imediat si lucrezecu colston
Westbrook qi Donald DeFreezela Centrul Medical de la Vacaville.
C_S$,ijlOacA.de-controlau fost folosite pentru a-i atrage pe toli in
sLA gi in celedin urmi chiar sprepropria lor moarte in Los Angeles?
Potrivitlui Blussell,in marti<+1974,unui prizonier din Soledad
iga-gfetit-atedCgdv..add' de citre trei din membrii conducerii
2
inchisorii, cu-cgsdilia 9.iSe-alltqrearrnateiSLA."
\4osfenitoarea=inperiulElHearstJePfte-dc-elt-re sLA' a fost
sgpgsi unor 16 care au
transformaJ-.ointr.un ata-zls -eQpil-9ubs-titut"'astfel comenteazS'
cazul ei rnariogelallAJouls-ls-lyan-West' cel care are la activ multe
asemeneacazuri de manipulare -tnpntali:
,sjtuatiile de -" ..din partea mediului sau ale
qitu4ii-d-e-viali profirnd ,difer;te fu$ d" 9e cunoa$tesubiectul' p-ot
pgrJurb4functiils carejn-crod*noru0al-9Ber-9azi spre o integrarea
pers-onaiitllii. Indivizii suFu$iLaastfelde fo{e se pot".adaptaprin
 126 Controlul maselor
di socierq,.generdnd ug3bgl'f{o sauo pseudo-identitatel'3
#t-"e
Potrivit lui West, ,,PatriciaHearst, rdpiti de citre membri ai
Armatei de EliberareSimbioneziin februarieI 974,a fost-brutalizati,
violati, tsfluratigi forgtisipartiqipe la acfiuni ilegale,inceplnd cu
j"qfu!-baug-ar pentru care a fost ulterior (in opinia noastrd in mod
eronat)condamnati. Bipirea traumatizanti gi ulterior, celgdqui luni
ds torturf, au produgin g?_o.slarellelretes*mo{iorral gi respectarea
C*rinlelorqiagteptirilor implementatesubteroarede catrecei careo
fineauprizonieri.
,, in urma unor alte teume prelr,rngitepe o perioadi de mai
multe luni @ i:a fost rr,rrltiplicatni-rrTania(alter
ego-ul ei) gi ulterior in (alter ego-ul) learl (mai pulin cunoscut
publicului). Tania a fost doar un rol constrini si se manifestesub
pedeapsacu moartea. Insi la scurt timp dupl arestarealui Heart
de citre FBI, PSa.rla fost cea care ulterior a reprezentatpseudo-
identitatea-df.sEpperite in urma examinirilor psihiatrice de ci,tre
cjgeva din echipanoastrd.in acestcaz au fost de asemeneaextrem
de vizibile anumite simBjsne-crooic-de PTSD (Tulburare post-
traumatici datorati stresului)".a
Potrivit doctorului Colin Ross,Iim Jonesgilempl,ul Poporului
ag-&qlie $ralu*kgabrn cu SLA.
.li'nJones era bun la relaliile cu publicul. Cind Patty Hearst a
fost ripiti, el!:_aprezentattuiWjll!-amRandolphHearstun program
de+romorare-alrnor colecte/dena1ii,pentru a pliti riscumpirarea
citre SLA. Acegtiacereaucevade genul 170de milioane de dolari de
la Hearstpentru eliberarealui Patty.|im foness-aoferit si infiinleze
acestfond, dar Hearsta refuzat.-Ulterior,SLA a wut de asemeneaca
a9ggta-S3-d.oneze alimentesiracilor a ciror re_-y-q!g1ie,sus{ineau_ei ci,
o_gepr-gzjntl. Prin urmare a fost infiin{at un comitet de distribuire a
produseloralimentare,finangatde citre William RandolphHearst.
Conform acesteicir{i, produselealimentareau fost distribuite la
modul ci Iim |onesajunsesesi controlezeintregul mechanism.prin
urmare a.infiltrat oameni de la Templul Poporului printre oamenii
siraci gi firi adipost aslfelincili4freaga rlAqcare a fost distribuiti
ia r-etee_dq$aEe-pri,
fiind in mod constant preluati de citre cei de
la Templul Poporului care apoi o aduceauinapoi la punctele de
Jim Keith 127
distribulie. ,t$frlc,a dqal a sa,sea-E$gdin cantitatearespectivi a
fos-slterilaoamenilor,regul fiind sustrasde Templul Poporqlui.s
@a dintre penoanele care au supraviefuit-tragiculuiincident
de la Iorestown a relatat ce-gris{egul lui Patty:He,arst,StevenWeed
Templului Poporului din Ukiah, fiind vizut discutind
fuq-e-se-lascrliul
cu |im Jonesqgjfgllug! inainte de ripirea acesteia.6
Intr.unraportai A;sptiated Pressdin 1-0ianuarie -1976,gasim:
FH"ul @ ... o grupare numiti Q:ganiza[ia
$ecreti I Armatei (S.AO.) ... la inceputul anilor 1970,dupi cum
afirmi ,,SanDiego Unioni Acestaeste--un.alt.exemplu de finanfare
guyernas*ntali-a unorgr-up"6ri4olitice-anti=culturald' implicate in
actede-terrorism.
QrupareaS,AO., o divizie a grupului WeatherUnderground,a
fost implicatn in luptedeghedhlaldvsl nrhan,indusiv omo+ripire,
bomlardament $i ileendiere, fiind(paEiyil 4II o -l4frzqtrqgluli
pr-SiecbLein interior qi finarrtati,dln exterior, avAnd drept scop
i4g4gr4rg3 gqlli-$islbotaid. " ... Acesteacte au fost sancfionate
de citre cea mai puternici gi mai respectati Agenfie Nafionald de
Aplicare a Legii: FBI.
San Diego Union susline ci S.A.O. a fost ghidati gi finanlati
de citre Howard Berry Godfrey, cel care a ,,achitat cheltuielile
armateisecrete,a recrutat noi membri, a furnizat explozivi,gi a ales
obiectivelel' Gndfre* a-fost.-un jnforma&r-platit .al FB[-ului care
asistasela fondareaS.A.O.din ordinul FBI.
Note:
l. Ross,M.D., Dr. Colin, "The CIA and Military Mind Control Research:
Building
the Manchurian Candidatei' discurs finut la Ninth Annual WesternClinical
'Why
Conferenceon Trauma and Dissociation,aprilie 18, 1996;Brussell,Mae,
Was Patty Hearst Kidnapped?"Paranoid WomenCollect Their Thoughts.Joan
D'Arc, ed. Providence,Rhode Island: ParanoiaPublishing,1996;Constantine'
Nex. Virtual Government,CIA Mind Control Operationsin America. Venice'
California:FeralHouse,1997
2. Brussell
5. West,Louis folyon, "Pseudo-Identityand the Treatmentof PersonalityChange
in Victims of Captivity and Cultsi it Dissociation:Clinical and Theoretical
S.].gi Rhue,J.W, eds.Guilford Press,1994
Perspectives,Lynn,
4. West
5. Ross
6. rbid.

CAPITOLUTT6
EmancipareaAmericii: ProiectulMonarch
Una dintre problemele asociate cercetirii privind metodele
ascunsede control este evidenti: incercim practic si dezgropim
programe care sunt secrete fiind menite si rimini astfel. Din
acestmotiv, de multe ori nu mai rimine nici o pisti care si poati.
fi urmati, iar cerceti.torul trebuie si-gi croiasci drum printr-un
hefi$ de informagii contradictorii gi relatiri ale unor persoane,care
sunt lipsite de substanli gi nu corespundde loc sistemelornoastre
actualede crezuri. Adeseaesteo sarcinndificiln si separim faptele
de ficgiunegi realitateade iluzie saudezinformare.
Dupi ce programeleCIA de control al minfii au fost retezatede
labazd ca proiecteoficialein anii 1960gi 1970,documentelescrise
au devenit din ce in ce mai pufine. LegeaLibertitii Informafiei, prin
intermediul cireia ne-am putut forma o imaginecel pulin parfiali a
ceeace s-apetrecutin timpul epocii MKULTRA, a ajunsin prezent
si ne dezamigeasciin totalitate. Suntemastfelnevoifi si recurgem
doar la informalii gisite in urma investigaliiloaunelecontradictorii
iar alteleclar ingelitoare.Determinareaadevirului devine dificili, gi
esteevident ci existi multe domenii ce trebuiesccercetate,pentru
a ne perfecliona in ceeace privegtegradul nostru de cunoagterein
materiede programede control al min[ii pentru careva fi nevoiede
ani de zile si le ingelegemgi si le clarificim.
Un domeniu de cercetare care necesiti inci clarificare gi
definire esteceeace a ajunssi fie cunoscutsub numele de Proiectul
MONARCH. Pedatade 25 iunie l992,la ceade-apatraConferinfi,
Regionali Anuali de Est cu tema Abuzul SiPersonalitatea Multipld,
ce a avut loc in Alexandria, Virginia, psihologul Dr. Corydon
Hammond, a linut o cuvAntare in fala unui public format din
psihologi de profesie. Titlul conferintei era: ,,Hipnoza in cazul
persoanelorcare suferd de personalitate multipla (MpD): Abuzul
ritualic", fiind una dintre primele prezentiri publice care pare si
dezviluie un vast teritoriu necunoscut in domeniul cercetirilor
Jim Keith 129
privind controlul minlii.
Dr. Hammond gi-a inceput expunerea cu un comentariu
privind prevalenlacazurilor de tulburiri de personalitatemultipli la
persoanelecare,apparent,suferiseri de abuzuri ritualice sub mAna
unor manipulatori care utilizaseri metode de control al minlii. EI
a prezentatpropriile sale eforturi de a infelegece se petrecusein
acestesitualii, rezultateobflnute prin intervievareaaltor psihologi
9i psihiatri din (ari care se confruntaserl cu astfel de cazuri. Dupi
cum a afirmat Hammond, fhri a le induce acestorapropriile saleidei,
acestaa verificat datelediscutAndgi cu alli profesionigtiin domeniul
sinitifii, comparind cazurile,pAndcAnd a avut intuifia faptului ci
inlelegefoarte bine ce seintAmpli.
Hammond a declarat ci in aproapedoui treimi din cazurile
existentede abuz ritual, victimele fuseseri supusela acfiuneaunei
tehnologii extrem de dezvoltatede control al minfii, sugerind ci
existi o ampli regeade utilizatori ai acestuigen de practici. Aceastd
observafieestein acordcu propria meaconvingereci CIA, incepAnd
din anii 1940,a lucrat mult timp la creareaunei gtiinfe secretede
control al mintii, care ieseabia acum Ia iveali. Ceeace $tim despre
MKULTRA estedoar vdrful aisbergului.
Adesea,pacienlii vin pe o ,,filieri geneticdi' fiind persoane
programate de citre pirinfii lor, care sunt implicafi in anumite
practici de cult, cum ar fi satanismul,sau in diverseprograme ale
agen[iilor secrete.
Hammond spunea ci: ,,atunci cind incepi sa gisegti aceleagi
informafii extrem de ezotericein diferite stateti in liri diferite, din
Florida pani in California, incepi si i{i faci o idee cum ci sepetrece
cevala o scari foarte mare,dispunandde o foarte bund coordonare
gi un excelentsistemde comunicare9i structurare.Prin urmare, eu
am pornit de la o atitudine neutre, negtiind ce si cred despreasta,
gi am ajuns intr-un final si cred cu stiruin{i ci abuzul ritual este
real gi ci oamenii carespun ci nu existi sunt fie naivi, la fel ca gi cei
carenu vroiau si creadi ci in existenfaHolocaustului,fie au o minte
pervertiti."
Potrivit lui Hammond: ,,Eipractic iau un copil gi incep cu forma
debazda procesului.Aceastai se aplicdnu doar prin diverseforme
130 Controlulmaselor
de abuz,cum esteabuzulsexual,dar de asemenea9i prin altemetode
cum ar fi si-i apliceo capcani pentru goarecipe degete,invifandu-i
apoi pe pirinli: ,,Si nu intrali in camerl decatdupl ce copilul se
opregtedin plans.Numai atunci mergeti 9i o dali jos." Seincepecu
forme mai rudimentare de abuz la aproximativ doi ani 9i jumitate
gi apoi se trecela artileria grea,pe la virsta de gasesau gaseani 9i
jumitate, continuAnd in adolescenli dupi care urmeazi apoi o
reprogramare periodici la vArstaadultl.
Practic programarea decurge la modul urmitor: copilul
este legat de o masl de operafie, de obicei gol, avind o perfuzie
intravenoasi la un bra! gi mai multe fire ata$atela nivelul capului
pentru a monitoriza varialiile encefalogramei'Li seproiecteaziapoi
o lumini intermitenti, cel mai adeseadescrisi ca fiind rogie, sau
uneori albl saualbastri.
De celemai multe ori li seadministreazil,cted,Demerol ...Apot,
acegtiadescriu aparilia unei dureri intr-una dintre urechi, dreapta
in general,generati de introducereaunui ac; apoi aud nigte sunete
ciudate, dezorientantein urechearespectivi, in acelaqitimp cu o
stimulare vizuali astfel inclt creierul sI emitl unde pe o anumiti
frecvenli cavzati de lumina care pulseazi cu o anumiti vitezl ..-
Apoi, dupl o perioadi corespunzltoareacceslrii unei anumite stiri
la nivelul creierului, se incepe Programareaorientati citre auto-
distrugeregi injosireafiinfei'i
Hammond spune ci multe dintre cazurile de tulburiri de
personalitatemultipli, au legituri cu CIA 9i cu unitllile militare.
Acestadescrie o pacienti care mergeala o ,,9coali de cult", unde
participala gedinlede control al min[ii de cAtevaori pe siptimini.
,,Intraintr-o incipere unde era conectatila tot felul de maqinirii ...
Apoi, dupi ce intra intr-o stare modificati de congtiinli urmiritd
de ei, nu mai era necesarimonitorizareacu ajutorul tomografului,
avind deja plasafi anumili electrozi pe corP, unul introdus in
interiorul vaginului de exemplu 9i patru pe caP.Alteori, electrozii
erau plasali in alte p[r!i ale corpului. Apoi incepeau,spunindu-i:
,,Egtisuplrati pe cinevadin grupl' Iar ea rispundea: ,,Nu, nu sunt"
gi ei ii induceauun electrogocviolent. Acegtiacontinuau si-i spuna
acelagilucru pini cAndse supuneagi nu ii mai contrazicea.Apoi
Jim Keith 131
treceaumai departe:,,$i pentru ci egtifurioasi pe cinevadin grup"
sau ,,Atunci cAnd egti furioasi pe cineva din grup, o si ili rinegti
propriul cory'', iar ea rispundea: ,,Nu', gi apoi, cu electrogocuri,
ii repetau,din nou gi din nou: ,,inlelegi?"La un moment dat, le
rispundea:,,Da,dar nu weau'gi electrogocurile continuaupini. ce
era de acord.$i apoi, acegtiaplusau:,,Osi ili faci riu !ie, o si te tai cd
un cufit. ingelegi?"Atunci ea poate spunea:,,Da'l ,,Nu te credem"gi
ii induceauun alt electrogoc de siguranfi.,,Mai repeti o dati totl' $i
astfelavealoc procesul."
Fataspuneacd de obicei pirea ci dupi ce treceaucam treizeci
de minute, acegtiaiegeaula o pauzdde o ligari sau a$acevagi apoi
se intorceau. Uneori treceaudin nou in revisti tot ce se spusesegi
apoi se opreausaualteori,recapitulauce ficuseri gi apoi treceaula
altcevanou. Separeci gedinfeledurau intre treizecide minute gi trei
ore iar pacienta estima ci aveauloc cam de trei ori pe siptlmAni.
Programareasub influenta drogurilor, intr-o staredeterminatl de o
anumiti frecvenfi a undelor cerebrale,cu zgomotelecarese auzeau
intr-o ureche,in timp ce ei manipulatorii vorbeauin cealalti ureche,
de obicei urecheastAngi, asociati emisfereidrepte, emisferanon-
rafionali a creierului, necesitao focalizaregi o concentrarefoarte
intensi, deoareceuneori trebuiau si memorezegi si repete totul,
cuvdntcu cuvdnt,pentru a nu fi pedepsi{i,pentru a nu suportaun alt
electrogocqi alte lucruri careli se mai ficeau ... Uneori erau supugi
unor proceduri standardde hipnozi. Alteori, treceauprin privarea
senzoriali care gtim cd facesI i se amplifice oricui sugestibilitatea.
Cercetirile sugereazdci sugestibilitateaper ansamblu apirutd in
urma privirii senzorialetotale cregtefoarte mult."
Hammond a ajuns si creadi ci existi mai multe nivele de
programarein fiin1apacien[ilorcu carea lucrat,gi carepot fi accesate
cu ajutorul literelor alfabetuluigrec.DegiHammond nu menlioneazd.
aceasta,esteposibil ca asocierilerespectivesI fi fost derivatein mare
dintr-un tratat clasic de eugenie,BraveNew World (O noud lume
minunatd) de Aldous Huxley. Urmeazi in continuare,unele dintre
acesteasociericu literelerespective:
- primul nivel, ALPHA, reprezinti controlul minlii in general,
bazanivelului de programareal subiectului,fiind caracterizatde o
132 Controlul maselor
mai buni capacitatede memoraregi de separareamentali la nivelul
emisferelordreapti 9i stangi a creierului.
- nivelul BETA se pare ci reprezinti Programareasexuali gi
distrugereainhibiliilor morale.
- GAMMA este un nivel care oferl proteclie sistemului de
controlal minlii, prin iluziegi direclionaregregitd.
- DELTA este nivelul de programare al asasinilor,inclusiv a
ucigagilorantrenali pentru a realizasacrificii ritualice.
- THETA este numit nivelul ,,ucigaquluipsihic'i Potrivit lui
Hammond, ,,$ti1i, n-am auzit in viala mea aceasti asociere de
termeni. N-am auzit niciodati cuvintele ,,ucigag"gi ,,psihic" in
asociere,dar atunci cAndauzi oameni in diversestiri, 9i teraPeulii
ii intreabi ,Ce esteTheta?"iar pacienfii rispirnd: ,,ucigaqiipsihici",
intr-un final ajungi sLcrezici existl chiar un sistembine structurat
gi foarte rispAndit. Aceasti convingere apare in urma credinfei
Ior in existentaunor abilitnli gi puteri psihice, inclusiv capacitatea
de a comunica psihic cu propria lor ,,mamf', inclusiv in propria
capacitatede a-i cauzacuiva in mod psihic un anewism cerebralcare
s[-i provoacemoartea.
- OMEGA estenivelul de programarela care se impune auto-
distrugerea,gi are drept scop manipularea subiectului astfel incAt
acestasi se sinucidi atunci cAnd ajunge si fie interogat sau cAtrd
incepeterapia.
Hammond crede cd acest tip de program a fost inilial creat
de CLA gi in specialde citre Dr. L. Wilson Greene,al cirui nume
adevirat era Greenbaum,afirml Hammond. Printre numele de coo
utilizatepentru programare,senumiri GreenTreegi Ultra-Green.
Hammond descrieun procesde programareauto-destructivi:
,, operafiunea se numea ,Green Bomb]' B-O-M-8. Sunt multe
sincronicitifi, cum ar fi aceljoc de cuvinte despreDr. Greenbaum,
numele siu adevdrat.ln cazul desprecare vi relatez,programarea
a avut loc prima oari la vArstade noui ani, doar ci se refereala
altceva.Era o sugestiepentru amnezie.,,Daci i1i amintegtivreodati
ceva despreUltra-Green gi Green Tree, o sd innebunegti.O si te
transformi intr-o legumi gi o si fii inchisi intr-un spital pentru
totdeauna."Iar apoi, in final, sugestiaadiugati, ,,gi va fi mai ugor
Jim Keith 133
si te sinucizipur gi simplu decAtsi !i se petreacdagaceva,daci ili
amintegtivreodatd."
Prin urmare, trei ani mai tirziu la virsta de doisprezeceani,
acegtiaau utilizat un fel de interogatoriu cu amidol de sodiu pentru
a incercasi vadi daci pot si spargi bariera.Nu au reugit.Agaci au
legat-odin nou, injectAndu-io substanli cares6-i induci un gen de'
paralizie,i-au injectat LSD ... gi au reintirit toate sugestiile.Apoi
i-au ficut acelagilucru la virsta de gaisprezeceani."
Una din localiile de aplicarea programelorde control al mintii
este,dupi spuselelui Hammond, undeva in sudul statului Utah.
,Vi mai aduceli aminte de grupareaProcessChurch?" $i-a intrebat
Hammond auditoriul. ,,Sotialui Roman Polanski,SharonThtea fost
ucisd de familia Manson, care aveaulegituri cu gruparea Process
Churchl'
Multe personalitili de la Hollywood erau membri ai grupului
iar apoi, din documente reiese,cd prin 1978, acegtiaau intrat in
anonimat gi apoi au dispirut cu totul. Dar acum o duc foarte bine
undeva in sudul Utah-ului. Avem un dosar foarte cuprinzitor la
Departamentul Securitifii Publice din Utah, care atesti: faptul ci
s-au mutat acolo,la nord de Monument Valley,au cumpirat un fel
de fermi din aceleapentru filmiri in degert,gi sunt foarte atenfi,
astfelincdt foarte pufini pot si piriseasci grupul gi nimeni nu poate
intra. De asemeneaqi-auschimbatqi numele,careconline acum un
termen cheie,fundafia. Agasenumesc,,Funda!ia".
Afirmaliile lui Hammond despreabuzurileritualice careau loc
in statul Utah sunt suslinute de un document pe care l-am primit
in anul 1999.Era o copie a unui raport autorizatde Glenn L. Pace,
un Administrator Generalal Bisericii Mormone (consilier adjunct
in cadrul episcopieicentral) avind drept scop,,lntirirea comitetului
membrilor bisericii'i Deginu sunt mormon - de fapt nu sunt membru
al nici unui grup religiosorganizat- membrii bisericii l-au expediat
citre mine.
Conform raportului, pe copertaciruia seaflascriscu litere mari
,,Exemplarunic", domnul Paces-a intilnit cu qaizecide victime ale
abuzului ritualic in statul Utah. Pacespuneurmitoarele: ,,Numirul
134 Controlul maselor
lor ar ajungesl fie de doul sautrei ori mai mare dacdnu m-aglimita
la o singuri intAlnirepe siptlmdni. ... Dintre celegaizecide victime
cu carem-am intilnit, $aptesunt de sexmasculiniar cincizeci9i trei
sunt de sexfeminin. Dintre acestiaopt sunt copii'l
Abuzurile au avut loc in urmitoarele locuri: Utah (37),
Idaho (3), California (4), Mexic (2), 9i alte locagii(14). Cincizeci
gi trei dintre victime locuiesc in prezent in statul Utah. Toli cei
gaizecisunt membri ai Bisericii Mormone. Patruzecigi cinci dintre
victime afirmI ci au fost martorii gi / sau au participat la sacrificii
umane.Majoritatea au fost abuzali de citre rude gi adeseachiar de
citre plringi. Cu tolii au ajuns si sufere de probleme psihologice
gi majoritatea au fost diagnosticali cu tul,buriri de personalitate
multipll saucu o alti formi de tulburare disociativll'
Pace continui: ,,Nu pretind ci am cunogtinli de severitatea
problemei.Tot ce gtiu este ci m-am intdlnit cu 60 de victime.
PresupunAndci fiecarereprezinti un grup de 13 persoane,avem
de-afacepracticcu implicareaaTSO de oamenichiar aici la Wasatch
Front (in Utah). Evident,i-am vizut doar pe cei careau venit si cear6
ajutor.Majoritatea au vdrstecuprinse intre douizeci gi patruzecide
ani.De asemenea presupunci fenomenulserispdndegte in proporlie
geometrici gi sunt oripilat cAnd mi gAndescla numirul celor care
acumsunt doar copii sauadolescenfi."
Pacevorbegteapoiin aminunt despreceseafli in minteaacestor
victime ale unor ritualuri, gi anume informalii care fac trimitere
mai mult la modul de manipulare al agenliilor secretedesprecare
vorbegteHammond, decAtde Satanismefectiv:
,,Amintirile par si vini la suprafali in straturi succesive.De
exemplu,prima amintire poatefi a ceeaa unui incest;apoi,acegtiaigi
amintescnigte mantii gi lumdniri; apoi realizeazicl tatii saumama,
ori ambii pirinli erau de fagi in momentul abuzului. Un alt strat il
reprezinti amintirea faptului ci au vizut gi alli oameni rini{i gi chiar
ucigi.Apoi igi amintescci au vizut chiar bebelugimurind sub ochii
lor. Un alt strat esterealizareafaptului ci au participat ei ingiqi la
acelesacrificii.
Una dintre cele mai dureroaseamintiri poate fi aceeaci gi-au
sacrificatchiar propriul copil. Cu fiecarestrat succesivse nasc alte
probleme cirora trebuie si le faci fa1d."t
Si fie oare raportul lui Peacechiar o descriere a ceea ce se
petrece?$i Hammond si aibi dreptatecu privire la acestcontrol al
minfii pe scari largd careare loc pe nevizute gi neauzite?Problema
principall cu mi.rturia lui Hammond estefaptul ci e dificil sdaduci
dovezi concretein sprijinul afirma{iilor sale?Cu toate acestea,gtim
totugi ci descrierilemultor persoanecarecred ci au fost victime ale
unor programede control al minfii coincid cu informatiile dezvlluite
de Hammond.
Note:
'Ritualistic
L Pace, Bishop Glenn L., Child Abuse," memo la Strengthening
Church MembersCommitteeof Mormon Church, iulie 19, 1990
CAPITOLUL 17
ClaudiaMullen
In martie 1995,Clg4ia Mullen a depusmirturie in fala unui
comjtet prezidentialinsircinat cu investigareaexperimentelorlegate
de_Ua_dielg-g-19p--v_e,rnulqidupicelde.aldoilea.rizboimqndial.Eaa
declaraturmitoarele in fap comisiei:
'lslr-ejqiilgS7
Si tr984,am devenit o m4,liqpeti a guvergului
fiind implicati intr--.uqB,ragr-a_mal cirui scop era -c*o.I$rglgl--1g14!ii
g.i-.creareaslionulgi-pedect,prin utilizarea d9 substanlechimice,
r.g{t-eFt,dfpggrl"hjpnezg"+oc.rulelectrice' jzo-lareintancuricuapi,
PrlYaredeJomn, procedeede spilare a.creierului" ab-ru-rcrhal.-fizic,
emal,ionat4tsexual. Am fost astfel exploatale_gnj!.Ilg4;g9g-timp
4g-ePto*aPg-!rci-deeeniidin via$ gi singura explicalie care mi s-a
oferit a fost aceeaci ,,scopulgguzl mijloaceleilgi ci ,,!mi ser-veam
tglg_in lgplq. tq curajoasi impotriva comunismului." Cu privire la
situafia mea,pot spunepe scurt ci 4ce-qtr31qg-!g3rl_g_f1"-q_o_pi[n
varstg
de $apteani carefusesedeia abuzat,amplificindu-mi apoi suferinta
d_l..oL.*dg-grice.imagina{ie.Paltga ge? mai tristi este ci gtiu sigur
 136 Controlul maselor Jim Keith 87
cn ng-amfost-singlra. 4g*rmr*{_o,_!_! nenumi ra!i ?lti copi i in .situalia
si control al mintii", sugestialui era si seamplificefactorii coercitivi
pgeagipAnd acum gigi n-q-4$i"ri! i$-,qiufglrdqgqg$, 4,m pus deja
g. g5_9_gg?.93!.!glgi.El spuneaci,,pJqcqsultrebuie pus in {plkare
Iq -d!qp*oz!!ie tqate informaliile posibile, inclusiv_cpnversatii pe care
cn!.agi 5apid,scip4nd apoi'dcstibk.1i_$p,.ni-spEer_e-a"sa ne iqtqarqem
l-e-3g1 a.uzitintre cei rS.spunzitoripentru aceasta.Datoriti memorieilaj@es".amintiril'
nelefotograf.ce,pot seva descriutotul in aminunt; clhlefji_afoganfa 9_Llg.$"" continuat ,,Totcemi-agdori acumar fi si pot spuneci
,ccLorrmpiicali.Eisaulasgtuiigurt 96yo.-r-fi-91p4!..j1i_-qq gq-n11o!eze
!{r-r-i n-a fost decAtun vis pe caretrebuie sil uit. Dar ar fi o maregregeali
!_go_!de.-4un1_lgintea. Degi proceQul de reamintire*?_ac_estoj-Cgg_glliti
qi de asemeneao minciuni. Impreund cu nenumlrati alli copii, am
4C-,S.R,S$gr^tf JgEit*de.Rericolenicipentru-mite-Si-"8-i.c-ipentru
fost supusi tuturor acestoratrocitili sub devizaingelitoarea apiririi
fu1iti-a-mea,considerci esteun risc pe caremeriti. si q!11asuml' patriei. Datoriti efectelorcumul3tealeSp-qggr, UlgrgdbliL-qgbsg$1e
e-laudiaMullen a afirmat ci Dr. Sidney Gottlie-bimpreuni cu .lr:1qiS9$ggg1L jg&_rJqt4-.fqfeluldealtesuferinlefi zicc_tipsihice,
al$ memlr! ai TgD, s4u.,D-iviziaTehnico-gtiinlificia CIA' au fost ng-mAts.ut!_c"ap_abila-sa"um:ncescAia:resapotriamniciodatLropii.
cgi
- -c-g1e all igf hplFit_ebuz.il,.de_
care a sqferit. Esteabsolutevident ci nimic din toate acesteanu era necesarsi se
,,-b .1958,mi-au spusci trebuie se fiu testati de nigtedoctori petreaci. Nici nu ar fi avut loc nimic daci s-ar fi solicitato aprobare
foarte importanli ai Societilii de Ecologieumani gi am fost sfttuiti oficiali. A.cun, singurul mod prin careputem ciuta teribilul adevir
si cooperez.D.e.gsemenea -rglAg_9p\lq,sa-UgpliJretr-.pg_Aimeni in
pen{u q;l,1ducele lgmlne estesi punem la@e
ochi 9i.si g1e-9t1e{g!99csgggjlgginle rici un *ng1g9,- jgo:ryge
loatgdosalelor rime"' de.-spre acesteproie.cte,sub ghidafeaunei-ale
elq."!l_plo_ig"S!_ fq,a4_e--qsqret.
To_4te_aces,teapentru a ma-ftqe.si uit.
Comisii Prezidenlialede Cercetarea Operaliunilor.de Control al
Bineinples insi, agacuqi fac m3jgrltaleg copiilor, am -freUl.St\igr Min[ii.
9P.-qsul Eiem lirr.u|minle c-itdp mull qm pututi'gi mlrturia continui: ,Qrg.dSa""f.geare-cetafean al-acestei{iri .a'e drenfJJlsi gtie care
,,Sid-Gottliebmi-a spus ci acum s]tnl.p-regafitipentru marele A, sunt.fqptelqpent-ru.a fgeediferentainfr.ereatita*e$tfu[fu+ne"Doar aga
(ProiectulARTICHOKE)l'
putem faceca a$acevasi nu semai intdmple niciodati. in concluzie,
,,ln a4ul care-aurmat, m-au dus undevain Maryland ...p._e;r.trutot ce vd pot oferi esteceeace am spusastizi aici - adevirull'2
4JS!a,f qimsa"satblac-hAlhelii-{!n.purre1 jevcdsle-qgxuall'_Claqdia
Ahsfia--Urutten igi amintegte ci ungl dintlg tgft1_olreni
spulg-'-c.9.ggges_taafo$p*_ts$.Ialirfedinparteac-elor.de[3_C-IA-pentru
gll_v-ern4mer.$ali--aveaqu-accesl$.aliaqliii*p.ppnc.aI4ito..:t-a]d,
a*eiur1g9"Jl,*= .9g!_S!--grdt!*-o*f,ciali de rang iqalt ai . 4Se.nli.ilor
Wolf, terapeutaClaudiei Mullen, spunea:"E-14qi q3d {e pe q9.4U-{1,
guvernanentale +i SgF d .!g,9titqt9!oracademicegi ai fundaliilor. iiunci cind am vizutn-inreg{strare-rri&o cu unul dintre specraligtii
Scopul lor era c.atunci candlggdgile programelor de contr"olal gi l-am auzit
Qll.- i1 c"gnlrolul minfii, D.f.'P-qnaid _Ery-an-Cameron
-lll,lttiif e$igtqgySgg.gg.irr_c-.e-ap_a_snscqde,si_fi
e,q1gg4sqplqsd adresindu-sg Urtgipacientecu-apeJatfutLfetila".t
Am!4y[!3!sgp-ai"ad
Pg!93.9o_glirya. ftri cneisqi$i
in.capcanibirbafi. Ulterior, in timpul unui interviu la radio, Claudia Mullen
4easeama_.Nefolgp--e-?-m_d9.as9m94eagide_-o_c,ameriqsglrnsi.Ave4ll a continuat dpscriereaororii prin care trecuse gi care, conform
4oarnoul ani cin_da-in-qg.p_ur
plgggsl*de-gmilinese{$ah.{m auzit afirmaliilor ei, a a$ltlg*c"illkegniiJ9524i-t98ft:
asqmitgconwersiliidirpi" u"?i-pu.t4g1ent
alagentieinunrit-eRD- la alteciteva locafii din vecini.tatea
"Am-fosllgslatf,laj[.rlane 9i
careamaflatulteriorci,inseamnlB,i_r9gld9..C3:eetar"e_giDezvoltare.,' oragului New Orleans,9i apoi, la un moment dat, 4g""hptirakisunt-
La un momentdat,Qlaudial-a auzitpe q4u.ldintremedicij.Ur6_"t - Droiectullimh'ella
p_-r-o_g5qn9lo1 E*g*sat@ care
C_-lA.d.e.eontrol
al miafii spunindci ,,pentru.a.gbl-in9
g-aJ.mai e gS:gti!_"IS_1_ol4$igbe3",
urmatedeploieclglMKULTRA9i de
multefondruidin diversesursepentruproiecteledeiradiere to-at-e-"eelclalteSggt^qg,f,qg!.9l9,{--gg-9r*el!-scoB.Amfostdusicu
 138 Controlul maselor Jim Keith 139
trqfr_ql,cu avionul - cu avioanemilitare, la diferite unitdli
din {ard. mi s-ar. fi i+tA{rglatgeya .Ei4Efijspepulsl-mi-amkrtese'gs-e !g&{ft
Am fost dusi la d115:;9g.lgcgEl, in pidure - dintre toate, cred ci la dlueriing.rozitoare.Astfel ar fi trebuit si cer ajutorul doctorilor,-elci
Iu]g$*-u fost cel mai riu. Acolo am guferit,eleptlosocudintensive, aista'ei'-erau.doctoriicei"buni'i Mi
gll foq! in i?gl4r,ez.ile-intregi, lllgEpusese_c-e-dg3l_-e_i.mA"pot
Ffg ,e mi se permitd se dorm; jmi invilaseri ci doctorii aveaurispunsul pentru orice. Nu aveamnici
ata$aue]ectrozi qi dege,--v-_e"d_e_*g-cp*tnggg-!g*gCgm,
i."i",p.ggg**" un motiv si nu-i cred deoarecede fiecaredati cind mi trimiteau
$.-o,qg.r"i
eleqtrleQ peptrqe.r4i 1rezi.Ns -4p,rgg.gl_2..i-lg acasi imi spuneauci sunt o fetili cuminte, ci acum m-am vindecat.
r+ti".gl_-!i-1pg:
llf-?.-93*"sgsgstiite: ,,Ma1na ta r-ruIe i"U.G, t.-"-"dj;;#;i 9i o si mi simt bine, ci o si crescmare gi o si am mul$ copii. Nu mi-
gt4ng-"ta*l-u.te wea,ii &ci preamuiteprobleme, eqqiun copilfoarte am dat seama ci im i .r.4p-1s3$, aceasti. $ansi ; nu griarn-ei-*u-esilp ot
req:y*tse!-e3gij1-u-,qelu'e,nilp,r,^yr_c!,qa-i$e{uEipqUarUati." o
avsacopii rri-ciodala:'
,,Ta!ilmeqadoptiverafoartebolnavgia murit cdnderammici,-
Potriut Claudiei Mu!!er, o parte din programarea"eiini[iah a
Prin_urmare,a+..f"o-s-tiqyijati si fiu atraside birba$ mai in vArsti, fost realizati intr.o-rrnitate.eixg-pentrubnie$4iJete, condusi de un
fi.indincurajatisi fiu prietenoasi cu ei. Apoi,cdndam crescutmai gef al.Centrului Medicalal Universi' ilii Trdane.Apoi, p-Isg!4tm.area
rnare,aryr-frglJriudsi,ge.Jerfn"dqp_i.-cqrn spuri.eaq
ei gi acqlo3,Infopt a continuat ' - . .pAni
+,.-
la terminarea liceului ia-1968, iar pAni la data
Qlo-grufi ltecllgfi bliaigu-v-9{n!rhi-gi,ai.agenfie-i.(gJA),c-q.d.dlgri, respectivi, ea fusese programatl in asocierecu peste o sute de
Eu.r-eIariai universititilor9i dirs*fnri.ai.unorfuqdatii.prfi;_ personalitigipublice.
t99telces.teein-sp..eranla ci daci l4 un momentdat, p_ub-v,_enfiile
Maioritatsa acestorlucruri ii erau,total necunoscutepana pe 1
Buyetnamentale.v.or,_ incepe
octombrie,199-2,cAnd,afost.atacati.gi.violati in propria .saqasi.
Pg-geg$ttb"aftafi si ii sustini pentru a-gi continua proi".t.l.-4;,rte_
era scopul lor princifal. ,,A_..fpptnevoig si ,!r-e-gc-i dol ani $i iumitate pAni si fim
lroieelele trebuiau si continue cu orice programaflla*o-inflligarei' afirmi Claudia"."4iin tot.acesttimp am
cost. Prin urmare, au inslruit mai multe fete tinere
pentru a merge fbcut terapie,acelafiind momentul in care au inceput si-mi revini
pe teren. Eu am fost trimisi timp de trei siptimdni
la o bazn din amintirile...tl"tr*,@-qise-iulq3rg{-iull-:gl-lgc
Maryland' 4ree!0.$aui-ani gi acolo am fost instruitd
pentru prima u4dg-alos,gb gzaljnJreun-&l,, dgo-ar-eeei m ediatapar diverse-flash-
dati cum si satisfacbirbalii din punct de vedere
,"*,r"1.
,,Am*Errticipat -{9ci la,nru&Lfu reminar, un curs .depregitire. huch-"ri. Noi am mers in mai multe locuri din vecinitatea oragului
New Orleansunde fusesemanterior.Unul din locurile unde am fost
E-.t3,9-apqls, fetife--d*oate..varstele,chiar gi mai mici decdt mine,
e o fosti unitate carea devenitacum poligon de instrucgieal poli$ei,
adqlqqc-ente .qi femei.".tinele.Eram fiecare date in grija cuiva gi
gi ne-au lisat si intrim si aruncim o privire. Mi,=amamintit atungi
timp de trei siptimanr, 4e*.uinui{at.tot felul
de lo.i,rri. pentru ei brrtsc.deU-niversitateadin-Tulanegi de inciperea in care fusesem:
a fos.t un $uces.Efa_uggqlgcl_g-I4 numit Imaginative
ner-ea;h ,,9"*g1-a 301'l puteam descriecum arati perelii, tot, 9i binein{eles
(cercetareimaginativi).Trqbuiar.siii dea un nume
p-9bu,ru^giouiu foarte multe lucruri arltau la fel ... exacta9acum le descriseseml'
si co,mpleteze pentru ci nu puteau si
@i, Claudla-Mullen spnne.ces-au fbc-ul^exB.Glingnle asgpra-ei la
pur gi simplu ce ficeau acolo. un progran!
fPuna Era din catgggia EdgewoodArsenal, 9i ci relatareaei poate fi verificati deoareceigi
.MKllUfa-*rpgsrclZa gi eq eram subiectut cu num.irul 3. Imi
amintesc cn qwaefgg3le-s6te. un nuq1i.r. aminteqtemai multe persoanecareerauacolo la data respectivi.
Ni s-a dat voie si. ne ,,Laun moment dat, cinevadintre cei careverificau informaliile
alegemgi cdte un nume iar dupi trei saptemani
m-au trimis acasi. furnizate de mine a audiat mai multe persoane.De cdtevaori erau
blT{*l"trmat' s4Sgglillper-ip. .4icciEwia mea.e3isb-
gglrtrol,g" U"ri.r"t"-""* chiar oamenipe caremi-i aminteamdin copilirie gi careigi aminteau
rrr fu"ction"u, i"iat_Aara gi ei de mine, doar ci mi lineau minte ca fiind,,Crystal Stone",cici
"rtfet
 140
Controlul mqselor Jim Keith 141
acestaera numele folosit in timpul experimentelor..i,
timp dir-ectqrsl a{junc! al CIA. L-am intilnit adesea,gi chiar am
Clasdia Muller afirmi cd dg^qtoglrlliduey*Gaglieb
a fost ajunssi ne tutuim. De multe ori, coordonatoriiimi spuneausi le zic:
implicat in..p-rql+f&qrgfeASj :. oipqepAn{ de -le.v*a-ru.ta.de-onf.ani Ei ,-l&shiuldlBineinfeles, ilq^ag"*Blg;1.b"-S&,Pq.,'Bt.
ean4"is-.Efu
Ctg"
pAni l-a.$aisqrezece ani - 9pt ani dc zile. Imi spung-4_9ip.g,ocup-l cu l-e-fYpiu:Ct4.partsa streazit
mea,4e{,$.q.as-iglrlau-totu$i.gflrltl.iiinregi
cre$terea caprelor..." qu-rp-
nps,eni.N.u$t-iu- dar-grif.efaEcslle-flnar. .,-q.h-rarinainteiea
ReferitorlaE;,venCameron:,,Mai veneaugi al$i acolo,in g3-ageutunde scopulclar-e_{a
fi ginry-g-9"_lg{_e-n,
calitate Cela-de-a-pdnde
de consr''ltanfiJ'... Atunci mi chemauinapoi la Tulane,
unde se afla i"*.gggq-en\+njtapsJss[alitare, lrjg a g-v,,-e-a--a--igggig!Bt9---v:deo
,CameraMan' (Birbatul cu aparatulde hhat, cum ii spunea
ea), cu acesta.$pgaeraci nimeninu igi doreaun copilcarea fostabuzat
Cameron.Aeerutaa apirut cam prinlg60, cAn{
aveirrr.cam-9-sau l0 mult timp. V,roiau.ofetitepure gl.inoeenti,pentrucareatunciera
3ni. I-a ipceput gtitgamu,hpe aeolo,ca si va{i, c_are 9 nlvelul optim al prima oari. Agace-ls-isylFu altemoduri de a satisfaEe birbalii -
-inpulsurilor electrice,si nu fie prea -"r., f"rrt*.a ffioiiffn1i oral,toatecelelalte...
sex-a-nal,
e-lqqqroc-ulezecircuitelenervoase;trgbureSi pgr intelieenti-ffggq
,1g_cqdlulDo-seruluiJmbrella,pr-imdsraprcieclslA4lghoke,
P-*I9-q--s-tlglit-e.p-sontnrsalie-..1' " gra s,e-gegereze amnezie$
al cirui -ESop- 4e.glehnrci
De asemenea,aceastaigi amintegtemulte despre
D-r".Greene. Apoi
4g.jlggtar.g3 49teeta${ui".6*".minciur-ri. erau MKDEL.IA_9i
"dituri de Heath, cred ci el era persoanacu cea mai mare -MKM9-MlSAre*-ss--osqp"aq,-qurizboiulbiologicQ$gradeau"igtrc
autoritate,sau cum vrefi sl_i spunefi. - 4-:.a-v-g-au
Ere'gtr l]lgdic ggrman. Liam _elsPur-Bg
era prenumelelui, dar nu-i pricea si-i spui -_$_l
"rtf.r
J..ai br. Greene. nici ceamai_micn egtihel q.sa-elb_4
_i4eq. rpslg-s!3glgple--cinci
Era geful unitilii EdgewoodArsenal, gi ucolo
avea gi biroul ... in Eq-Aecg-enl-saJad-a."se seintamplnin car dqobicei
Fort Dietrich, Maryland dar veneala Tulane destul je
des gi lucra erau zone foarte sirace. De asemenea,mi-au spus cum luau copii
r
cu Dr. Heath la diverseproiecte.Mi:a$.Bg$'o-dati'.cind ry

ayamcam inepSiegginbldinEast New Qrjeansgi ii exptrngaul_adgTenlsfve

i, de"&e[,r,a
spus.Wl.Allpt-SgkSL dCJeS4li. Nu aveaunici un motiv si faci asta,deqaregegopii 9r1u
{ng[(g!a dintre personalitdlilesalemultipre;pove-s_!g4 sa ... crun dejgrgtardali.dar woiau oricum si vadi ce anomalii o si sedezvolte
.4Junse.9e si fie impliqat-@i ei ee-afla_fu115;_qq intimpl'
-l"gid-"-9plt9ntr4{,e-!qQfrr$it"l;t;b-"j"l"iN"zi$tiiiiomoriserdsora La datade 23 octombrie1997,ClaudiaMullen a fostimpuscati.
li Pe-elil inch-is-eseri
intr;sn lag{rde concentrar.
Acoloil intilqise Lqn! de-zile a fost legati la un dispozitiv de respiralieartificiali 9i
Pe-Inggfut-MortillMeneele). care dewenice pra,,t cx,,. r: -r:^^ la datapublicdrii acesteiqirJi,.i11..mgi
cbiar in_p.r-e_qgpt, 1,-trebuie
l.9p-
foarte mult si priveasci t"
acestuiaA..rt" pg 1j in continuare si fie supusi unor intervengiichirurgicale. Gede ci
""p.ii*"rrtele
.9s9ni..galle cazuri. Dr".Greenespuneaci fuseseinchis la
cincisprezeceani ... dar la sf'rgitul rdzboiului, "air,"
a. $iE pine-a.foslcelsare-aatacaro.-dar nu poate sl vorbeasci despre
St_4tglg
Unite au cerut astape durata procesului.s
traasjerulld_p_'qf
e"e-eqanr.eg_glulitlggtg.*urr*g1iii.r.""*io.o'r*i; Note:
$cultateade medicini qi acum il tii;;, ;tru acesteqxpqlime.p_te., l. "Mind Control Survivors'Testimony at the Human Radiation Experiments
Claudia Mullen igi amintegtein conlinuare, Hearingsi'CKLN-FM radio, iulie I, 1997
,,Nu aveaunici un 2. Ibid.
motiv si creadi ci era necesarsdimi ascundi
ceva.Discutaudespre 3. Bronskill, Jim, "Mind Gamesi Ottawa Citizen, septembrie 13,1997
diverseproiecte,despretot felul de altelucruri, 4. Mullen, Claudia, interviu condus de Will Snodgrasspentru CKLN-FM
la celucreazi,de unde
erau,chiar igi spuneaupe nume intre ei. radion, iulie 15, 1997,Toronto, Canada;"Mind Control Survivors'Testimony
De altfel, at the Human Radiation Experiments Hearings"
pe serviete.M-am intilnit "lr.",r..uro*"1,
9i cu gichard _Helms,cel care *rrit 5. Mullen, Claudia, corespondenfi cu autorul, martie 5, 1999,gi mai 20,1999
"..fort
 Jim Keith 143
CAPITOLUL18 in cadrul ritualurilor.gi apoi ingerat,.c.onform
*--..*-9fi-..'-.--F.
crgdislgi_grupuJui
Brice Tylor ci aceastale conferea mai mqlta Blr.t_ere
p,ar.t-icipanlilor:4glo,.*t
profund-tr.aumati.zantfr
.ur.
".+lgienf*di.*uogdei,a*afoar-e,
le.am-reprimatimpreuni cu multe alte traume." "
Sunt gi alli presupugi supravieluitori ai programelor credeci pe tot-pare\u..-s"ul
Qr,i.ce.Taylor s.spilarier*e..fuS_t--alg-zatn
guvern:rmentale decontrol al minfii careauvenit sd-gispuni povestea. llpr,o"gramaLiJamai multe bazemilitare, printre careEdwardsAFB;
una dintre acestepersoaneestecunoscuti sub Twenty-NinePalmsgiBazaNavali PointMagu.aPrintretehnicilecare
B5Egudonimurrrice afirmi ci au fost folositeasupraei senumiri pguereasgnzg@ prin
Thylor' Niscutiin 195r, Taylor vorbegtefbri ezitrri desprefaptul ci
esteo victimi.a progra,melorde control,nental ale c.trA,degiintr-o q$3*{se.I?-{9a"tr.a,$"numrtcle*rjrcdpgril.olitoare':"prggqlg_g-dlg.e
disculie cu autorul, a-I[iggflgit giji,-estgle4mi_c; in jlna_zi, tehnoloeii de manioularevizualtsi sgngr.a.Aceastaafirmi c{"g fost
tsalejsforma{iite dinmintea ei vor iegibruscla iveali, coplegind-o.r pJ-ag&matib; _q-qi*ry9-llg.lq*qglii,incluzindbazaderacheteBarking
Sandsdin Hawaii gi Institutul de Neuro-psihiatrie al Universitilii
Tgdgr igi aminteqteci in urma u_.nuiaccident auto din anul
I 9-S-5,.,cdnd-. izbjt. cu capul*de.parbriz, memda_a inceput sd-i
s.:a" UCLA unde au fost folositeasupraei@e
rertp,a'"odatacu numercaseiasburi din p-e.rio-ad-apr-ogram.irii gi a ti"sgnole p-rg-c-ufll-$i
alteJnetode computeri?ffi, totul sub
gri.sfg"nilor.sub hipaozi. supravegherealui Lou_is g.gt.'
-lp-lygl -W"
@ft*:_incepui sn
B&o:-tp"!1!gaz1.ci ,,stipinul" ei era o celebritatede Ia Holly-
tgg"y"e4qze"gg.tgr?psB! -c.ere-$ip-d*pragra!CIczg A fost in terapie
zilnic, timp de Easeani, perioadi in care a plitit conform unei 94, t:gryl-qglqg chiar il dezviluie. As_estaera_.."mubma_i_ tl1{t
estimiri, cam 300.000de dolari pentru recuperare. {ec_dtg-vedsti dc. p,e_ marele-ecran.,D_q' fept,_0bsle glgg-{ggr-r*un
lqtl o inqqlcare .d.ea scipa de coqtrold menJa.l.- Ibylor-gi-a bpbb&aLrlu, alescu inteligen!5. Am fost martorilapaflicipare.asa la
pgl3Sit-CQtulSi copji, dggprecare crede ci sqnlin.continuarexictime dgllttle gtruist.lp-cblgI3o al ci.ruiscop secreteraIg4llglg!]glgil.
-ale-pro$a:nfuii. tq p-fgzent,Taylor mi-a relatat cn
Sgggsgilejtrdrrse U-jg."a,cglogLrol_stra!e&-f_qer_te..ig{u9tl_en4!d
jhier_leggtqi
fiicgi-ci irr vi"rsta de dg!r!ze9! dq anj directecu CasaAlbel'6
4u inceput si cf,rrezs,ea_fi-nd
a-sliminl-@ni.s-eliygara Igi amintegteci atunci cind a iAplinit-gaisprezeceani,-viitorul
si este nevoitf,;d
piel!9's*cg@. , ei soi-i-a fhcut..g gqrprize,ducAnd-o cu trenul sd vizitezegridina
Brice Taylor povestettecd inci din copilirie, personalitateai_a zoologici din SanDiego.eybr spuneci odatg.grc-atiin tren, a fost
fost gradat limitati de citre tatdl ei. Cre"de_ei u fort o victimi dusi intr":gq Sp.Sr.p3rlin.$..Briya[usde se afl?_tggpffIiye^vedqta,
Siji a
plogJsniriiqi cds.4fo,lpit de.rehgcjhflA de_dil;r;;; p""ii" qg-palitician biqe-cuooscut impreuni cu doi alfi bdrbati. ,,4F aygt
jntimpce.ceilal;ip.rive,4ul'7
o.t-rarrs-fo{maintr-o sclav-icontrolatimental.Taylorcredecd inci" I3p-o_rl11iselgde-.9J1-fi_9-'c"4-r-e.,
decanderamici, a fostvdnduti caprostituati,fiind forositipentru \&deta r-espgg!ly_?*t3. ,,Aceastaera lUIe
da!*g"ll1rnuqe; -S14pli19..
r.nateriale
pornografice. De asemenea afirmi ceh $,gela-baptisla_de dinqg p,g119l4tt4i1. *tle multiple, g1rqe_r?.-,,ydetall. lui personald
dgmlnicala ca{enprgea-cinilerami.r" p."omr li rl-i ..:' t&J[*Ja mai mslte.di$t,rgp9Lt"9c--egle ale lui Hugh
d-e*ggbi?J
t -un apartament l uxos cu
b_lt.f9tpr".ti.uq ., -f t" f"":.dt**lS9} ggg
nge[e5, a.v
lu lo c inf
Intr-o scurti."-a.rdoi
reamintirea experien(elor ei, Thylpf relate:azd: .fg5est5_q.-{.9 itg.,imprejur, unde se vedeauluminile strilucitoare ale
,,Prig1arug[Stryetiea S t 9f ingeputglunol oragului." pgtfiytt relatirii lui Taylor, 9A-ge-Jaf"q$Iitua in coglpania
lbuggii-ingr,ozitoare membrilor,,turmei de $obolani"a celebrititilor de la Hollywood.s
iggi$Rgcle*wllgi!.or in_-careeram niolati i""#a,4Fta,"
$i
de doui ori pe an.a.aqdfelg$Cl4y9adopi sautqej "".ori Ajunsi lq"-"-e-f*a_add$, Taylor spuneci devenisedeja q s_clavi
!+ni",-.9;3j-v-o*{!?t
 t44 Controlul maselor
t rpi,.3.:_=41-o_C9!*g931C9$ial", fi ind folositd p9,pes!_dg._9giig. $i
iugirie se{ugli pgltru gefii guvernului.gi alte personalitifi.de talie
mondiald. Mai spune de asemeneaca a.ry1jp"ffipq$ sl-dfgpt
,,4ispozitivuman de inreeisll'aJe" pentru.dlpsztarea continutului
g:qmentetoJ.i9crcte, -datpritl memoriei -salefotografice.Aceasta
p-en_tru ca{Sp&gjy.*;gg
nl:i un suport fizic de i4registrarecu $upUl dq conspirato-ri-4crilql
intentieesteaceeade instaurao NoudOrdineMondiali de tip fascist.
Sllor susfine ci a_iqs]!.programati pentru a "oferi sSfvic"ri4e
nalqras-qxuali-malmultorp-oliticieni:...
-4gI &$ fo!9sifAfo-artede.s*prinl968dep,oliticieni de marcd ...
pe care&e.:U1e.Nalionali..deSecuritate i:a asiguratcifind integrati
in proiectul Monarch ... ofereamnivsJul cel'mai inalt de-securitate.
Ni"eU ae controt m h c4rgqe'. ajunsesein cazulmeuhggr^r'ta
fapluf -c-qpg"teamfi folositi in cazul acestorlideri avdndfunclii la cel
11?iilel! nl"vgJ"{9-,;gg!ui!ate nafionali' &r[la eu sll8u constienti
@!al"
&ylpr spute* e4--a""-f-s.st*!a- Alcatraz si la alte localii unde se
realizauprocedeede contfol r-nental.De asemenea, mai afirmi ci s-a
prostituat gi in companiamai multor pregedinfi.t0
,,Nu gtiu daci CIA era saunu la curent cu aceasta,daf.C_l-i-Sta_Ul
grup de oglneni pglernici $i inflrrenti. pe care ii voi num!;Qp4g[!!gl,
gf g_fqndwgA_ipsecret"quvernul.Consiliulaveade_a,sgl4-e.q*gg._agces
la serviciilqmele gi g-,gqglog$;nat pentru a ilfluentlqFhversiy mai
qr*iglqglali gi -g9_v.glnuluipent-ru a-i se.rvip9 qi. lbh$loreiib.davarf
*_CIAe1auaq1fg!-f 9t99ite1g4p1o-!5ieple?t$h{ig,9.Sgugpvern...
{"":i_r"t studiaprofilul psiholosic al gemqrrr!,qr gi-CI1felgria-cu
g$Slr.t-3t.e_cele placesi E_egq e,caresUnlaplefedldelel,orsexuale,
ilglgiiypelfu Srs_.jg_lorpreferateprecumsiqrieeitsinfars4liicare
Putg?! fi folgsilglggELejinfi:n{a,in medlsi dq salq n-!c!miqar
tu erauconstienli.Qglgtliul rg["pm$anla, oferindu-mi instrucliuni
jx4cte (toatebazatepe investigareaatenti a persoanei!int6) cu-r4-si
gg.qi-4gb.1acr-_c*U,lp*SA_l_r1-?
port, eg tip de atitudine sexuali si abordez
..._e54g3*gq5^Uylq_tgqi folosesc,precum li cand era cel mai bine si le
spun. _Cpnri[ul elabora intotdeauna g._AlretFgis_specifici-9i
nu mi
trimiteauniciodatdnepregltiti la cineva."rr
Jim Keith 145
T"ylsr a scris chiar gi o* luto!-!qgr-af-e-..-ayasd
-tjthrl .Sl.arshine
(Lumina s.telelor),scrisi su! Jqrma-de-roman-defictiuoq-.gggt;.u a
spune ea, 9i in luna-mai
o-e{g!fls 49-p*o*s..r}ll-e"a-suagli-l*4s-cal9$ni.e.
mai completi
l qgglSl*lggg a terminat de. redactat descriere
o
a experienlelot ei, nqnita.. Mullutnesc--atnintkilar:,ad,evfuul m-a
eliberat.t2
Poatecea mai convingdtoarevalidare a amintirilor lui Taylor
vine din partea qercetitortrlrri.dtn domeniului controlrrlti tnin{ii,
yAzs.!-o--pe
tt&lEf jgy*t, caqe!$-isJ,njli!Sqlq."_si__e la o
-JhyJor
js*Estllleg3.Je@i.
ptlg!sl9.39.se5jglete.J-alm"_serrnss despre
c-g.e-pil*e,g,4jgg!ro1ru4!.!lsp-qg-4eset-e-9sg4-q1e-,,una
dintrenenumtatqlgJggelt&ef .'p-qgA-r9-le*Le?!ge-fqp*e-qqg9{l-1din
Coac[gl]g -V+!!qy,tocut tor de muncel'-P:in!f.e--alle. se
do"vezi.fiz.i,cs
numlqi mai mult-eggpggp,de Be"sp.:gtrlei,desprecare afirmi ci au
fost prqdpg-edeatm c-ugo-guJi electrice.
Careesteadevirul desprece i s-apetrecutlui BriceTaylor?intr-
adevlr, povesteaei esteincredibili, revoltitoare gi nu se incadreazd,
in ceea ce numim de obicei realitate. Datoriti detaliilor extrem
de neobignuiteale povegtii ei c3ge!-e3gi-.proeretuarca-Si*cpfllE9lul
r3Fgi de 1ryj nglt_e-celebritlti si pgliFgieni, 1m f*!Sl$3li si -mr ii
dim crezarede la bun inceput. Totugi existi o problemi in aceastd
privinfi: vg$iDAcu^ea, iti dai seamaci nu este nici o urmi de
minciuni in cuvinteleei.
Note:
1. Taylor, Brice, interviu telephonic cu fim Keith, decembrie 19' 1998
2. Bowart, WH. Operation^Mind Control. Fort Bragg, California: Flatland'
.'SPecial
Report:-Mind
1994; interviu cu Do., Trainor, septembrie' 1998;
Control Goes Public",Chicago Healih Television,1998;Taylor, Bric,e,discurs
pentru Global SciencesConference,Daytona, Beach,Florida' 1998
3. bowart; "special Report: Mind Control Goes PubliC'
4. rbid.
5. Taylor, Brice. "Naming The Names,"prezentafievideo, 1998
6. Bowart
7. Ibid.
8. rbid.
9. Bowart: Tavlor, Brice. "Naminq The Names"
10. Taylor,'Brke. "Naming The Names"; Taylor, Brice, interviu telefonic cu
autorul, decembrie 19, 1998
ll. Bowart
I2. Taylor, Brice, cu Patrick Stone.Starshine.Carbondale, Illinois: Brice Taylor
Foundation, 1995;Taylor, Brice, discurs Pentru Global SciencesConferenc

CAPITOLUL 19
Katherine Sullivan
KatherineSullivanvorbe$tedirect, far|ezititi, cu un u$oraccent
sudic, oferind detalii foarte aminun(ite, care contureazdo poveste
incredibili.Ascultind-o,nu te poli ablinesi nu te gdndegtidaci ceea
cespunenu seapropiede o varianti cam devianti de science-fiction.
Dar ugurinla cu care femeia rispunde la intrebirile care i se pun,
precum gi atitudinea ei sinceri sunt dezarmante.Aga ci in celedin
urm6, ajungi si te temi ci ceeace spuneestechiar adevirul.
Sullivan relateazdc6 a realizat ci esteceva foarte in nereguli
cu ea clnd gi-a dat seama.n ru pr"" ur" tlt tgpibllg.
"tqit
Fusesenlscuti in 12!5, dar doar in anul 199-0, in timp ce seafla in
terapie pentru co-dependenli impreuni cu fiica sa, a inceput si-gi
aminteasci cum a fost abuzati sexual Ei torturati de citre tatil ei,
precumgi anumite experienleprivitoare la abszurfuitualicesivirgite
asupraei.
Ulterior, la un spital din Dallas, Texas,Sullivan a descoperit
ceeace consideri ci esteun alt nivel al programirii. A inceput si-gi
aminteasci ci -199implemen*ase*,pm$iu!.a{gg CIA dc l.ip "a-sasilr',
care crede ci a revenit neagteptatla suprafall in timpul terapiei,
{icind-o si incerce sI le ucidi pe asistentelemedicalegi pe ceilal$
membri ai personalului. Sullivan spune ci amintirile privitoare la
programareade tip asasini-au apirut cu mult inainte sl gtie ceva
desprecontrolul minfii realizatde agenliile secretegi c[ reaclia sa
iniliali a fost negareatotal6. lntr-un tArziu totugi, nu a mai putut si
se impotriveasci amintirilor agacga-trebuit-se-recunoascifafi de
ani in cadrul unor
elglg$i ce fusesefolosita
operatiuni suvernamentale de control al mintii.
A--#
In anii care au urmat, Sullivan qi-a amintit mult mai multe
detalii privitoare la programareasuferiti. A ajrrnssi creadi chiar ci
a fost o victimi a membrilor CIA, NSA gi altor persoanegi grupuri
de intereseincl de-l4Jirsta.{egas,esaugapteani.
Conform mirturiilor lui Katherine,principalul programator
Jim Keith 147
un inginer in electronicl, tehnicl 9i chimie carelucra
fusesg-144!-gi,
pentru AT&T. Ea spuneci acestafusesetrimis de citre CIA pentru
misiuni pestehotare,participind de asemenea in calitatedetranslator
lainfama
gryr4tl*lg$,, p.ittcut"luri$til1oItt tryul:
in StateleUnile. Katherine mai spuneEicd@l
Egib-sagsisedip-Rea4igg,Pennsylvania.Ea crede ci tatll ei fusesb
programatinci din copilirie qi ci mama ei era ,,cu siguranldo
personalitatemultipla'i fiind programati in aceastidireclie.
Sullivana afirmat ci line minte cl in copilirie,,mai eraudoul
rude, de sexmasculin,careeraugi ei implicafi in acliyilatitecri-minale
, @, care includeau ogggljJ![urtrlg-li-9lgii
la care participau q$L=oas*Ii'] pornografie infantile, inregistrfri
vrdeo cu divers,eeqte tialitate, comerereUzareaiegaba unor
pirli ale corpului plstrate in formaldehidl in recipientede sticli 9i
multe altele.in jurul vArsteid.gP! .gt, tata a inceput si mi obligesi
sl""I@p-g.$.in fiecaresipt5.mini, de obicei vlgt !!gPI9a
Astfel, trqbuia si privesc terorizati cum el impreunl cu asocialiisii
intru crimi, oruIg$i-!0g$hLtrr-s,rup-flinF-umane-*.' incepAnd
cqb-ebelusisi-p ! De obiceiii acuzaupe adulli ci sunt
,,triditori" fapt care de asemeneam-a condilionat si ajung si cred
ci ,,daci vorbesti,mori'. Am fost obligati si ingerezmici bucili de
carne crudl din corpurile victimelor ucise,9i de obicei m[ forlau
de asemeneasi consum excremente,si beau urini 9i singe uman
... in care presirau de multe ori opiu' De mai multe ori, am fost de
asemeneafo4ati si ingerezpor{iuni de creieruman."r
Conform mlrturiei lui Katehrine Sullivan,tatil ei era unul din
sfbtuitorii infiordtorului agglt*C.IA,-Jqme;. Jequq.Angleton, cel care
a programat-o de altfel Ei pe ea. Ulterior, igi amintegte ea, 4 fqst
ofelitl dreptettilT4l4e comggig -laCasaAlbl, intr-un loc numit de
{.:!!
^--
ffit"t*toti ,,PinnsylvaniaAvenue,nr. 1600",sau Cdsu{a,Oraqul
de Smarald.Pregedinteluii se spuneaOz sau God (Dumnezeu),
spuneaceasta,iar ea a fost condiqionatl si sereintoarci la casa Albi
asemeneaunui porumbel cilitorl'
Un alt programator a fost misteriosul Dr. Black (sau Dr'
Schwartz,doctorul negru), un birbat inalt cu plrul negru 9i cre!
148 Controlul maselor
care vorbea fluent germana 9i care era in principal interesat de
studiul fenomenelorde violenli. Katherinespuneci Dr. Black a fost
o personalitatemajori in copildriaei 9i igi amintegteci aveadrept
birou un vagon de tren negru. Nu igi amintegtetotugi daci vagonul
era funclional saunu.
Sullivan afirmi cI r+gll dintre cei care oo3lgla-rncnfalrra
Henry-XhEinget despre care spune, ,,in continuare il iubesc pe
Henry Kissinger,degiar trebui si fiu ultragiatdde ceeace mi-a fbcut,
inci nu am reugitsi am aceastlstarede furie fafi de ell'Ea afirmi ci
Kissingera fost unul dintre pulinii manipulatori care nu a violat-o,
ci era ,,un om foartesingur,un geniu' care,,sufereade pe urma unei
dureri ascunse". in mod straniu,inci il respectioarecumdeoarece,,a
fost sincercae1;p.IigAlosl'
Sullivan crede ci lgEl*ttg!1 ii considerApe cei din claselede
iqs-drept.aqinalp!-gl}ede munci, gi ci sunt hotirdgi sd ii extermine
pe cei careaparlin aqa-ziselor raseinferioar".SjE*Lb estecrearea
qgg@ unde dggrs3.lsLlwjfgl si poati fi
practicati in mod deschis,gi unde diverseacte criminale cum ar fi
pqdq-fl elegale.
lia;i.b"esriallt"ate.a"sa.fi
Sullivan esteconvinsese glgg$Ji!!91bgfref se afld in fruntea
piramidei in ce privegtecontrolul internalional, ia.xArful vArfiriui"
cum spune ea, remarcdnd ci rn-e,mbriigrupului se asociazi in
Frincipabntre ei, cultivind astfelo pentalitate sectanti in rindurile
lor.
Printre alte grupuri in care a fost implicati Katherine Sullivan.
Saudesprecarea auzit, senumiri,:
I - @ &!qhq\f, ,,care opereazi sub
supravegherea FundalieiFord, precum gi a Fundaliilor Rockefellerqi
Rothschild,cu scopullreeri unui g risic"
z_- Frilia NeagE6,,,care are lgrdturi-direqle 9if*!.gg1qa4ufcu
ServiciileAmericanede Contraspionaj,cu CIA, etc."
3 - Orciinul DfagSnulur_de Aur, ,,legituri cu Asia, cu America;un
grup restrAns,de eliti, cu o mare puterepoliticil'
i. - B-!a_gkS.tarRising(Rlsiritul SteleiNegre),,,careseconsideri a
fi opusulOrdinului GoldenDawn (Risiritul de Aur)"
Jim Keith 149
q - NOWD (Ordinul Nazist pentru Dominarea Lumii), ,,unul
dintre grupurile de cercetarecare planifici in mod activ p-rg-lua_rea
controlu^lr.rLla".nivel..m,ondiat (un guvern neo-nazist) care si fie
realizatl pini in anul 2000"
t - PLAN ,,EliberareaPublici (sau) Politici a Tuturor Naliunilor,
care opereazi conform unor sisteme de crezuri gi planuri in
conformitate cu societateade tip Orwellian prezentati in 1984"
V - Organizalia,,,o organizalienoui, mai simplisti, de orientare
radical teroristi, avAnd mulli membri gi baza in Alabama qi
Mississippi"
5f - Cavalerii Armurii de Aur, ,,un sub-grup de eliti al FrI{iei
Negre"
9 - Codul,,,o organizafiealcituiti din 4iyer*i-medjgni din lumea
intre agi de tiplcultsiJrey- agsjl
la - SocietateaLuminii Interioare,,,un grup metafizic,mistic; una
dintre principalele cinci familii ale Ilumina$lor"
ry- Misterele Occidentului, ,,o organizafieoculti, de asemenea,
una dintre p,lincipalelecinci familii ale IluminaEilor"
11- BNO, ,,(Noul Ordin al Celor Curajogi) - un grup al noii
generalii politic active a Ilumina$lor, avind convingeri inovatoare,
mai-rad,kale gi planuri pentru a crea o societaternondiali de tip
Orwellian"
l)- Wolffen, ,,o organizalie secreti subterani neo-nazisti, care
il idolatrizeazi pe Hitler, activind in Germania de West, cel pufin
parfial; este o organizalie de tip paramilitar, care utilizeazl' arme
semi-automategi care participi Ia diversejocuri de rizboi avind
drept scoppreluareacontrolului asupraaltor !iri"
/ 5 - Trandafirul firi Spini, ,,un cult satanistlocal, careactiveaziin
sud-vest"
r 5- Frltia Miinii, ,,desprecaresegtieci la ora actuali i;i aresediul
in Louisiana;grup criminal ocult local"
iC - {OR-sau St in l!"afia,insemnind Ordinul Austriac al
Reich-ului..Scopglacesteiasocialiia fost acelade a-i aducepe liderii
lirilor lumii la anumile locafii unde si fie invilali si ili amplifice
activitateau.qdelgrcercbraledetip tetha.Odati ajungiacolo,acegtia
150 Controlulmaselor
eraurecrutalipentru a facepartedintr-o gruparenazisti caresusline
formareaunui guvern mondial unic.2
Una dintre ahordirile utilizatein favoareaNoii Ordini Mondiale,
afirmi Sullivan,estepronlovareaadoririi,lui Gaia. Ea mai spuneci
p_r"I tri eeq e, MgiEgJLa, va fi prinjipalul
"s.""s "t
glgn utilizat pentru u*Xlg4l.qrlrjlieicitre Noua Ordine Mondiali.
&S!3, impreuni cu a@ini" va deschidecalea
Dentrua@'
Ea afirmi ce existemulti adoral@i L r, carefac parte
din organizaliaocultdOrdinul GoldenDawn,carearemulli membr:
in Washington,D.C.
SullivanesteconvinsIci a participatla sacrificiileritualerealizate
de tatil ei, inci de la vdrstade patru ani. Mai spunede asemeneaci
mai era inci o fetile a lui dintr-o cisitorie ulterioard,caregi ea a
fost abuzati sexualde el. Esteconvinsi ci le-a traumatizat,impreuni
cu mul$ alli copii, pentru a le controlapersonalitatea, divizind-o,
pentru a aveamai mulli ,,alter-ego"in scopulcontrolului minlii.
Sullivanmai afirml de asemenea ci is-au indus,.amintirifalseSi
cqrrfgzd_pentru_g3qop-qllleea ce i sefbcuse,precum gi operaliunile
in care fuseseimplicati. pSglru-g-go$ama, manipulatorii s-au
folositde droguri, hipnozi gi arme cu gocurielectrice,precumgi de
realitateavirtuali, ficdnd si-i fie aproapeimposibilsi i9i deaseama
de propria programarementali.
Lista operaliunilor secretein care Katherine Sullivan crede ci
a fost implicati qgLe*lgggi:contrabandi cu stupefiantegi minori,
se{v:ic:i!-derurieratpentru anumite informafii, programareacopiilor,
inliturarea de cadavre,filme pornografice,torturi gi interogatorii,
actesexualecu divergidemnitari politici, seducereapoliticienilor de
sexfeminin gi a soliilor de politicieni.
A fost la un moment dat utilizati 9i pe post de gardi. de corp,
sub numele de ,,Plain fane" (Doar |ane), 9i igi amintegteci era
imbricati intr-o fusti gi bluzi maro. Katherine crede ci avantaju^
ei in aceasti funclie era ci nu putea fi identificati drept angajata^
nici unei agenlii. A mai fost de asemeneafolositi pentru operalirrnr
493!glbgt, 9i igi aminte$tecum a strecurato substanli otrivitoare
Jim Keith 15-
in blutura unui intreg grup de tineri, posibil intr-o alti !ari. Q[d
@da_de agsr13t era si zgirie 93$9Ir.!--PriqJuina-cu urac care
ii iegeadin pogeti gi careera imbibat cu o otravecu ac[iunefoarte
rapidi.
Sullivan continul: ,,La virsta de optsprezeceani, instructajul
meu in ce privegteasasinatul,eracomplet.Am fost prezentati gi altor
membri ai unei organizafiicaremi s-aspusci senumea,,Iluminagii".
Apoi a trebuit s1lgx 3!utu: glgl_rgrup_relrgiqs -contrq!4!-4gental'1
Pe durata unei perioade de trei ani gi jumitate, pesteprogramarea
meaanterioari, s-asuprapuso alta,mai religioasi,axati pe cuvintele
cheie:Dumnezeu,supunere,viali spirituali. Mai apoi,personalitatea
meade bazdafost implr{iti in {=o-!ripfufi aproapecompletseparate.
Pentruci in timpul copiliriei fusesemfoartemult abuzatdsexual,in
specialde una din rudelemelede sexfeminin, anumitepir{i separate
ale personalitifii mele fuseserdastfel condilionate pentru a oferi
,,serviciisexuale"femeilor.Acestaera un alt avantajpe careil oferea
compania mea, atAt tatilui meu cit gi altora care beneficiaude pe
urma mea. Uneori, ave-qp-sarcina-de-an,servi"sofiile,politicienilor,
atit la nivel local cAt9i mai extins.Din cite imi amintesc,majoritatea
(daci nu toate chiar) erau t.
La ritualurile lor erau men{ionafi mai mul$ zei $i zeite,de rang mai
mic, dar ,,zeitated'principall senumea,dupl cite 9tiu, ,,Ra'i3
,,Mai multe femeiseadunauin jurul pranzului,in gridini private
sauinciperi previzute cu luminatoarepentru a pFctica divinalia 9i
pentru a realiza anumite rlqgglgi <!4!p_gfeeo-roman. Acestea se
imbricau cu tot felul de vegminteciudate,gi obignuiau sl bea un
lichid transparent,cu o consistenli gelatinoasi, in care plreau si
pluteascdnigte particule gilbui care ,,striluceau' in bitaia soarelui'
Ele spuneauci lichidul acelaciudat gi transparentera ,,elixirul viegii'l
ln urmi carncu doi ani, in timp ce risfoiam o$SlgTegMarrs
referitoare la c$g4le$ileligfule de tip, rrew-age,Pentru a-mi valida
amintirile, am descoperitcareeraadeviratul ingrediental ,,elixirului
viefii" - sperma!
,,Credci oamenii al fi extrem* tggqllta lfle -c1m^ulli.nolitigieni
s.unt-de&PlPigagt - care merg duminica la
9i.[d9r!. g1.spc-ie-tgtii
152 Controlul maselor
biserici, iar apoi seaduni pentru afagtlcaglugUlg4tqaluli Bggine
Qsrete.(La adunirile membrilor de sex feminin, am fost adesea
forfati si intrelin raporturi sexualede tip lesbiancu participantele.)
Nu am fost deloc surprinsl si vid cn llillqrylQblgg-a-aqe?gt u[
sAe iq ya&Lhpdului 4s.-Qsi.ciun-de.laCasa Albi, cu mai mul$
ani in urm[!"
Sullivana identificat foarte multi participanfi la acesteritualuri,
in Washington,D.C., unii dintre ei politicieni faimogi sau soliile
acestora,dar mi-a cerut si nu le divulg identitatea.Mi-a furnizat de
asemeneao descrierea unei lungi ceremoniioculte careigi amintegte
ci erapracticati la acesteintdlniri.
Unul din locurile unde crede cd a fost gondilionati se mrnea
$coalasauFortireata,undea suferitanumiteintervenfiichirurgicale
'J-3
pe creier.Mai eraugi al1icopii acolo,in zonecaresechemauA, B, ti C,
precum gi in aga-numita,,cameride joaci'. Acolo igi amintegtec_urn
cpdlglagjndggg1g$i in scopul operaliunilor guvernamentale,iar
printre metode senumira Eisfigiereaunor ursulefi de plug.
O alti bazi, igi amintegteci se afla in Reading Pennsylvania.
Era o clidire cu multe sceneimense,ca la teatru. Katherine spune
ci a fost dusi acolo la v6.rstade opt ani gi ci a fost forfati si ucidl
oameni imbricafi ca nigte ,,vagabonzi'1 ,,in continuare refuz si cred
ci am omorit oameni la vdrsta aceea",afirmi Katherine,implicand
ci esteposibil si fi fost doar o punere in sceni; o falsi crimi avdnd
scopul de a o traumatiza.Acestloc, impreuni cu o alti localie unde
Sullivancredeci a fost programati, au fost aproximativ identificate
in zonaReading.
Un alt loc unde avealoc programareaa fost Coffeesville,Mary-
land. Acolo a fost luati de la gcoali gi dusi la o locatie unde seaflau
mai multe remorci gi pavilioane.in acestloc, i s-a fbcut instructailL!
&-ttp*."*4g'l fiind invifati cum si se comporte in preajma
demnitarilor.
Conform lui Sullivan,a fost programatdde personalulNASA, in
diverselocalii, inclusiv Huntsville, Alabama;Houston, Texas;Cape
Canaveral,Florida; gi BazaAir Force Goddard, lAngi Washington,
D.C.La Goddard,spuneci programatoriierauimbrdcali in uniforme
Jim Keith 153
cagi in serialulStarTrek pentru a le induceconfuziecelorprogramafi,
$i pentru a le discredita amintirile. Katherine igi amintegteci la
Goddard a fost conectatdIa o casci legatl la un calculator,un fel de
sistem generatoral unei realitili virtuale, iar cdnd inchidea ochii ii
apireau diverseimaginil'
Sullivan mai vorbegte despre o presupusi m.eto4n Ce
c l care implica o reali sau
imaginari cllitorie inter-dimensionali. Ea mai afirmi ci cqi de la
NAS$ "erau@mporald',1i in,,eilalcltLutapgi
irf tinp-rel pufinlanivelme$ali Copii implica{i in acesteprogr:une,
citeaucirfile SF pentru copii ale lui MadeleineLEngle, printre care
Ei Wrinkle in Time (O breSdtn timp), in caresunt descriseaventurile
unor copii carecilitoresc in timp. Sullivancredecd cei de la NASA
incearci si giseascl giuni gi ci
acesttip de programare,,mi-a alteratprofund proceselementale'l
Iq 1991- in mod interesant,inainte de dezviluirile doctorului
Hammond cu prMre la descoperirilesale in domeniul controlului
min[ii - Katherinemi-a trimis anumite desene,avAndpe ele chiar gl
data,spreconfirmare.Eaajunsesela concluziaci existaucinci sister.qe
PggqlpaieJle-conjr*al-alminlii, o descriere foarte aseminito are cu
ceaa lui Hammond de mai tArziu.
,O alte formi de verificare importanti pentru mine", afirmi
ea, ,,estecd mi-am amintit gi chiar am notat tipgfr-ls.de"pragralrlafe
sufgrile (alpha,beta,delta,theta gi omicron) in vara anului 1991,cu
mul$ ani inainte ca cineva sI dezviluie toate acestea.Atunci cAnd
am primit gi confirmarea din partea unor surse independenteci
programeleexistl gi ci sunt folosite exact aqacum imi aminteam,
am fost foarte deprimati gi supiratn ... Al fi wut ca toateacesteasi fi
fost doar in imagina{iamea!"4
- Alfa, afirmi ea,esteprogramareadebaz6.
- Beta, care mai este numitd 9i ,,Barbie"este programareade
tip sexual (ea crede ci acesttip de Programarea fost inventati de
nazistulKlausBarbie).
- Delta este programareade tip militar, implicind o stare de
loialitategi supunere.
 154 Controlul maselor
- P_.rogrernglgilIqlta
caremai estenumiti fl-?agasl!gl!!4r9'l_ti
implici programareaenergie,imgntale in scopul uciderii telepatice.
9i al influentirii evenimentelor.Ea a mai realizat de asemenea
vr-zgalizau-la-dirtanli,careesteposibil si fi fost un sub-setal acestui
tip de programare.
- Qm.ip:q, spuneea, era un tip specialde programarepentru
j-e-cont'ol almi$lii irnplementatede Mafia.
Pg$melg
Katherinea mai descrisSiabetehnici de programarecarecrede
ci sunt folosite,inclusiv electro$ocur{aU-Vslukapului gi al coloanei
vertehrale, -s1lgClggld' in zona.g4tului gi igiJctarea unui drog
asemi.n6.tor cu drogul sud-americanculare, care inducea paralizia,
astfelci nu semai putea migca,dar era totugi capabili si gindeasci
gi si simti.
Conform lui Sullivan, tatil siu se specializaseintr-o tehnicl
numiti ,,programareade tip lcod' care afirmi ci avea loc in
apropiereaUniversitdfii TehniceGeorgia.Acolo, copiii erau impingi
citre dezvoltareaunei personalitifi multiple fiind introdugi intr-un
fel de cocon din hArtiede sugativi unde searuncaupesteei gAndaci.
Uneori copii intrau intr-o starecatatonici, dar nu li se permitea si
rimAni astfel,afirmi Sullivan.
Semai foloseaude asemeneaunelenumerede cod in asociere
cu acliunile celor de la CIA. Cltg:ero indica un caz sau un agent
,,inactiv"..Naegri" era un cod folosit pentru proiectelebio-chimice
in timp ce .BJrdcage' se refereala o locagieunde erau depozitate
arme biochimice.
Sullivan igi amintegte ci subiecfii erau adeseori p{gg$gatl
c!+_ajutorulmuzicii, al unor instrumente .cu coarde, folosindu-se
a3Umite qucgesiunide nete fi versuri. Muzica formaliei Beatles
a fost utilizati cel mai des, dar gi Pink Floyd (,,folositi gi pentru
programareatemporali a celor de la NASA') gi The.\Alho,in special
anumite fragmentedin opera rock,Iommy'i $ijl4ggle erau folosite
pentru programare,in special,,Vrijitorul din Oz" gi desenulanimat
,,Alicein lara minunilor".
Printre proiectelela carei9i amintegteci a participat saudespre
carea auzit senumdri: S-e.abase (sauC- Base),Goldilocks,Massacre.
Jim Keith 155
Sandstone,Royal India, Dot Purple sau Deep Purple, Larkspur,
Chronic Headache,Marigold, Z-Bomb,Top Hat, Messiah,Overlord,
Fire and Ice,DeltaBlue,DeepBlue,Blowfish Cod" f"ilsuf. a fost un
sistemspecialcreat pentru a induce amne ictimelor controlului
minfii. Exista gi un sistemcomputerizatnumit Brandon. ,Goldstar
OperationsSystems"gi Mongoosesespuneci frceau parte dintr-un
proiect al lui GeorgeBush; ,,TheLinlC' se pare ci era o operafiune
realizatdde NSA gi NASA in cooperare;Centipedeeste un sistem
de separarea informaliei in cadrul CIA gi al Agenliei Nafionale de
Securitate.Existagi un prggraql dSContf.ql"al -mlqtiilumit,,Heavetrr's
Getdl al cirui scop era crearea @la11e__innrintea
pelgaanei.De asemeneaLlensia,fbrl nici o legituri cu organizalia
cu acelaginume, era un p*{-o_grqm dqg&lg"t"t" a victimelor cu un IQ
genial in cadrul unor metode tip ,,brain-storming".Pax Romanagi
The Plan erau mune de cod cu referirela programul arian. PlgiS:Sl$;rl
seocupade j@ea pentru cel
{".ryggd+""
aegl treilea rezbol m al, in timp ce proieqllll ,,KSysof Solomonl
ofereainformaliidecodpe!tIg$Sidul*.49o-q!r!iptic.
Conform lui Sullivan.CIA ti rcCg t i
- f}.a"d .hi"r r.hi-b d "".oop.rut
""i *c,gl9-agg$ii
erauantrenafiin Rusia- de$iagenliileeraude fapt adversare.Printre
codurile KGB se numiri: Dark Chocolate,Sasha,Mink, gi Ermine.
in cadrul codului numeric al celor de la CIA, minus unu, minus doi
gi minus trei serefereaula KGB.
Sullivan igi amintegteci exista o localie in--apropierede Dal-
las unde se afla un OZ]L ggbf,a!:gggli&hi$g_1i., 9i care fusese
fie transportat acolo,fie construit chiar in locul respectiv.Conform
spuselorei, OZN-urile constru aveaula bazi 19_h_!9!9gia
nazisti din-eeklgl-deilea razboi InglIlial. in prezent existi mai
rfr[llE baze operative secretepentru OZN-uri, dintre care una in
mun{ii Himalaia gi o alta subacvatici,in apropierede Hawaii.
In interiorul OZN-ului se aflau .oamg! care- ar6.tau c?
extrateregtrii",respectiva navd fiind folosite pg$_q-i f".":"
ogent se creadL ci au fost ripili de extratere$tri. Datorite
lludirogeniei tatllui ei,.Kg$erine aaflat,si*ace$i*e5fietglg$tri"lau

156 Controlul maselor
1|";! .I*ti pentru prima oari in laboratoarelegermane in timpul
celui de-al doilea rizboimondial, in cadrul unor experimenteasupra
embrionului tunan.EajUUmr.*eJopjii" pe acegtifalgiextrateregtri
gi spuneci eisuntchiar-programati sdcreadi ci sunt afa ceva.
Sullivan afirmi ci a intdlnit mul$ din acegtiCopii, inclusiv un
biiefel care vorbea englezi gi o limbi numiti ,,trilateralf' care era
compusi din multe clicuri gi gesturi simbolice.Ea mai spune de
asemeneaci a intdlnit mai mul$ descendenfiai acestormutanti, una
din caracteristicilelor distinctive fiind aceeaci mulli dintre ei sunt
parlial ragi in cap gi au o tunsoaremai speciali, avind forma unui
,,cuibde pisiri'l
Sullivan crede ci 9-c9p!{9ZN -gllorsl al e+tratere$lilotl!!9i
esteacelade u pregeti ome"irea i. Ea spuneci, a auzit
mai multe disculii desprepos_ibilitatea rrgeri11}Aziilalsedg_glLgli
cqre s@ia, astfel ca oamenii si accepte
ugurali iqstagS^a5.gp so-ntroluluitotal.
Conform spuselor lui Sullivan, mai existe li .alte_nlanud
trgsihilepentru instaq,re.rea Npii Qrdini Mondiale, inclusiv tllilig3lge
evanshelistilorcrestini pentru a propovidui credinp in ,,ziua
judeciliil' sau-in-"ailelede pe urmfl Katherinemai spuneci a ajuns
si creadi ci qi*SIDA a fost special creatl pentru a se conforma
Apocalipseibiblice.O alte posibilitatedesprecares-a vorbit a fost
as.asinarea pre$edintelui,caresi le ofere ocaziacelor de la FEMA si
preia controlgl $i si.instaurezetotalitarismul in intreaga1ari.s
- Analizind afirmaliile lui Katehrine Sullivan, putem
vedea ci modul in care descrie anumite aspecteale Noii Ordini
Mondiale este destul de asemdnitor cu literatura conspirationisti
de compilafie. Aceastane sugereazl faptul ci povesteaei a fost
oarecumcontaminati de lucririle altora;de fapt, la un moment dat,
Sullivanchiar men{ioneazdcd a citit cevascrisde evanghelizatorulgi
sustinitorul teoriei conspira{iei,scriitorul TexeMarrs. Totugiaceasta
nu dovedegteci ea nu esteo victimi a controlului min[ii.
In ce privegtedovezilede ordin fizic, intr-o scrisoarecaremi-a
fost adresati, Sullivan afirmi ci: ,,Am mai multe urme rotunde,
mici, de culoare albi, pestetot, in zona antebrafelor,a brafelor gi
1
Jim Keith 157
a picioarelor. Acesteaprovin de la agqe-l-e c.q"_pggq!eleg"t_r19*e.
Este
posibil sd mai am astfel de urme gi pe alte p6r!i ale corpului dar
eu nu le pot vedea.(Un investigator,ofiler de polilie din Atlanta a
verificataceasta, frri caeu s5.-ispuncl area$aceva,gi a confirmatci
persoanaprezinti intr-adevir urme de armecu qocurielectrice).De
asemenea,pe parteastdngi a capului gi in zona sprdncenelor,pielea
imi estedecolorati,din cauzaunei arme cu gloanleoarbecu care
tata trigea in mine ... Nu am prea multe probe materiale,deoarece
cam tot la zeceani, supravegbglelul-nqegig"! 3"tg9tpgg!v6, mi
ob_ll_gas:{ arunc-efectivsau si dau tot ce aveam,lnclusiv lenjeria de
palj_bijuteriile $i si incep tstul din nou de la zero. Cred ci aceasta
eleJoaafulloldea*ssasiguacAls+a-qq9z-eic!odov-ad6."6
O alti formi de verificarepe care KatehrineSullivan i-a pus-o
la dispozilie autorului esteo lqqgi lista de noiile folosite de tatll ei
pentrucursurilepe carele preda:aparentorededezvoltarepersonali.
Din acestenotile reiese foarte clar ci acestae51fa.q1llr_ariz-at cu
diverse caneeplepsihologice si- iiozof,ee, avind subliniate multe
citate interesante.El chiar mengioneaz|@i,
a chirurqiei gi a terapiei cg_$ggCdslectrice-'in lsihiatrie, munca
doctorului |ose Delgado precum gi ,,sacrificiulcopiilor practicat in
vechime".De asemenea,face referirela ,,reconditionareamentali din
Rusia"$i la ,,tehn-icile subliminale$i montaiulTV'i In mod evident,
tatil ei gtia destulde multe despretehnicilede control al minfii.
Sullivan a mai pus la dispozilie gi o copie a unei scrisori din
partea unui procuror din statul Georgia (al cirui nume nu doregte
si il menlionezgi ii respectaceastidorinfi) careconfirmi faptul ci
tatil ei a fost arestatpentru molestareasexuali a fratelui ei vitreg.
in scrisoare,procurorul afirmi urmitoarele: ,,Suntconvinscd am fi
cigtigat procesulpentru ci dovezileimpotriva lui erauzdrobitoaregi
parlial acuzatiile':7
de asemenea acestarecunoscuse
Igairte {e- a apirea in fata instanfel plalStS-aSiaueis.
Note:
1. Sullivan, Katherine, "Like Father, Like Daughter" la Mind Control Forum
la www.mk.net/ -mcf/resrc-hm.htm, CAHRA; CKLN interviu la Mind
Control Forum

"Questionnaire for Survivors Abused Over the Age of Eighteenl februarie
t.
21,1993,copieoferiti autorului de KatherineSullivan
Sullivan, Katherine, "Like Father,Like Daughter"
Katherine Sullivan, corespondenli cu autor, martie 23,1999
5. CKLN
6. Katherine Sullivan, corespondenli cu autor, martie 23, 1999
7. Scrisoarede la un notar public din Gergia, nume ascunsla cerere,datat la
ianuarie 30, 1990,citre mama Katherinei Sullivan
CAPITOLUL 20
Evaluarea relatirilor despre Monarch
Problemain ce privegteevaluarearelatirilor multor presupuse
victimealecontroluluiminlii esteterapiapsihologiciin sine.Aceasta
estein esenleun processubiectivprin carepacientul esteinfluenlat
de terapeut gi invers. Estevorba despreun proces intim in cadrul
ciruia doul persoanecolaboreaziin speran{avindecirii pacientului
gi aducerii la iveali a adevirului cu privire la ce i s-a intAmplat.
Uneori acestscopnu esteatins.
in unele cazuri,esteposibil ca versiuneapresupuselorvictime
si fi fost influenlati de relatirile altora. Acegtiaajung astfel si se
raportezela lucruri care poate le-au citit altundevasau le-au auzit
de Ia al$i. Prin urmare, daci nu se depisteaziacestelucruri, un caz
de abuz sexual din copillrie poate fi transformat intr-o intilnire
cu un politician de marci desprecare se afirmi ci a sivirgit totul.
Datoriti unui cogmardin copilirie in carea visat ci esteinconjurat
de adoratori ai lui Satanaimbricali in robe negre,subiectul poate
ajungesi fie convinsce aceastai s-aintAmplatefectiv.Clienlii tatilui
care poate era agent de asiguriri ajung astfel si fie identifica(i ca
avAndtoatetrlsiturile membrilor societeliiIlluminati.
Chiar qi Dr. Colin Ross,un bine-cunoscutcercetatorin ce
prive$teproblema tulburirii de personalitatemultiple gi controlul
minlii recunoa$te ci evaluarea cazurilorestedificild:
,,Nupoli si-1i dai seamadoar ascultAndpovesteapacientului...
Jim Keith 159
nu pofi spunedin prima daci e adevlrati saufalsi. Cu altecuvinte,ai
nevoiede probe adilionalecaresi dovedeascidaci s-apetrecutsau
nu in realitate.Mai alesin ultimii cinci ani, am invilat cl oamenii
au amintiri extrem de detaliate,credibile gi pline de emofii reale
... dar ci sunt la fel de multe ganseca evenimentelerespectivesi
fie reale sau si nu fi avut loc niciodati. Am lucrat cu persoanecare
aveauamintiri foarte elaboratecu enorm de multe detalii dar care
s-audoveditintr-un final ci nu s-auintimplat niciodati. Nu pofi fi
niciodati sigur."t
Nuexistdnici urmide indoialici nul|i oameniaufostfttimele
programelor de contro_l_Aljg-iUtit_{_alabq?gdgf ritujr_lice- in
opinia mea chiar mult mai mulli decit s-a spusweodatl - existi de
asemenea gi multe persoanecareseproclami victime alecontrolului
minfii, dar mie relatirile lor nu imi par in intregimecredibile.Tot
a$acum existi criminali la indigo, separeci sunt gi vlglrmda 1gglgo
careasociazi problemelepe carele au cu povegtilealtora,fie acegtia
victime saunu.
Un exemplu de un posibil caz de amigire gi contaminare a
amintirilor unei presupusevictime a controlului minlii estepovestea
'80
lui Pat Murgess.In anii ea a suferit o depresiepost-partum in
urma aducerii pe lume a celui de-al doilea fiu al ei. Anterior acestui
eveniment,se pare cd Burgessa dus o viali normaln frrn a suferi
de weo problemi psihologici. Plingdndu-se de depresie,Murgess
a contactat-o pe hipno-terapeutaAnn Marie Bauman, care de-a
lungul a mai multe gedinfe a ajuns si creadi ci a descoperitcel
pufin treizeci de personaliti$ diferite in profunzimile psihicului
lui Murgess.ConsiderAndcd era necesari pregitirea unui terapeut
mai experimentatin tulburirile de personalitatemultiple, Bauman
a trimis-o pe Burgessla Dr. Bennet Braun, gef de clinici la bine
cunoscutul centru medical Rush PresbyterianSt. Luke's Medical
Centerdin Chicago.ln luna martie 1986,Burgessa fost internati la
clinicalui Braun.
Pe durata terapiei, Braun i-a prescris acesteiadoze mari de
substanlepsiho-active,inclusiv Halcion, despre care si gtie ci in
unele cazuri poate induce halucinafii. Braun a ajuns si creadi ci a
descoperitintr-un final chiar trei sute de personalitili ascunsein
160 Controlulmaselor
fiinfa Iui Burgess,gi cd femeiafuseseconducitoareaunui cult satanic
la nivel mondial implicat in multe crime, canibalism,viol gi alte acte
violente.Segtieci Braun credeade mult in existenlaunui uriag cult
satanicimplicat in programede control al minlii gi abuz ritual, 9i
la un moment dat, potrivit lui Burgess,i-a spus acesteiaci Papa
era conducitorul cultului gi ci il abuzasesexualpe fiul ei. Burgess
a solicitato investiga{iea celor de la FBI dar auzindu-i povegtile,
aceEtia au deciss5.nu faci nimic in aceasta direclie.
Ambii copii ai lui Burgess,in vArstl de trei 9i cinci ani, au
fost internaqi la spital pentru examinare, administrAndu-li-se
medicamente9i petrecindu-gitrei ani in terapie,inchigiin secliade
psihiatrie infantili a spitalului.
Dupi doi ani gitrei luni in spital,Burgess d fostexternati.A ajuns
astfel la concluzia cl aceaconvingereci fusesemembri criminalS
a unui cult satanic era rezultatul medicamentelorcare ii fuseseri
prescrisegi care ii alteraserimodul de a gindi, toate in relaliecu
viziuneaparanoicia doctoruluiBraun9i a departamentuluiMPD de
la RushPresbyterian.Burgessa dat in judecati spitalul qi pe doctorul
Braun,ajungdndu-se la o inlelegereintre pirli pentru 10,6milioane
de dolari. Clinica lui Braun a fost inchisi, dar acestainci practici
psihiatria la Rush. Un fapt care s-a aflat doar recent este acelaci
Braunnu aveainci autorizaliesi practicepsihiatriala datainceperii
terapieicu Burges,gi ci a ob$nut-o doar la un moment dat, ulterior.
StatulIllinois s-a sesizatin mod oficial impotriva doctorului Braun
cerind si ii fie revocati autorizafia.2
Un alt exemplude un cazde posibili amigire l-am men{ionatin
carteamea Mind Control, World Control (Controlul minfii, controlul
Iumii). Este vorba despre lucrarea The Illuminati Formula Used
to Create an UndetectableTbtal Mind Controlled Slave (Formula
iluminalilorpentru a creaun sclavperfectcontrolatmentalcarenu
poatef detectat)de Fritz Springmeiergi CiscoWheeler careconline
multe detalii care mie nu imi par credibile. Narafiunea acestora
seamini cu o ingiruirede povegtihorror pe o bazi fundamentalist
cregtini, flri a se{ine cont preamult de probe,credibilitatesauchiar
posibilitate.Dupi publicareaprimei melelucriri, am ob$nut o lungi
inregistrarecu CiscoWheelercaremi-a confirmat in multe privinle
Jim Keith 16l
pirerea pe careo am desprepovesteaei.
Wheeler,careigi incadreazd relatareape fundaluluneiputernice
credintereligioasecregtine,credeci provinedintr-o familie ai cirei
membri au fost timp de multe generafiisatanigti,gi ci tatil ei era
masondegradul33gimaremaestrual societitiisecretea iluminalilor.
Ea esteconvinsi cd acestaesteun programatoral minfii in slujba
guvernuluiimplicat in contrabanddcu droguri in timpul rdzboiului
din Vietnam. El a fost unul dintre cei careau adunat kilogramelede
heroini depozitatein trupurile celor decedalitrimigi in lari sprea fi
ingropali. ,,Scopulacestuilucru", spuneWheeler,,,a fost distrugerea
fundamentului familiei. Cultura drogurilor a fost de fapt adeviratul
scopal rizboiului din Vietnam."
Lisind la o parte,,structura celuleifamiliale"giscopulrizboiului
din Vietnam,Wheelersusfineci la sfirgitul anilor'40, iluminalii au
fhcut un plan pentru a infiltra bisericile.,,Acegtiainleleseriputerea
lui Dumnezeudin biserici,gi trebuiausi giseasciun mod pentru a
seinfiltra in biserici gi a zdrobi forla saspirituali, putereaSfAntului
Duh care lucreazi,in bisericll' Tatll ei, spune Cisco, a fost folosit
pentru a servi acestuiscopgi astfels-acisitorit cu o femeiecarenu
era membrl a secteiiluminalilor gi nici nu fhceamagie neagri, dar
proveneadintr-un mediu cregtin,astfelcd i-a asigurataccesulin
cercurile fundamentaliste.
La fel ca gi mulli algi, Wheeler crede ci a fost traumatizati gi
condigionatdincd de pe wemea cind seaflain pdntecelematern gi ci,
,,lavdrstade 18 luni, fiind programator,tatil meu imi puteacontrola
ficatul,rinichii, bitiile inimii, pulsul gi respirafia."Ulterior, spuneea,
a devenito jucirie sexualipentru mai marii lirii. Conform spuselor
lui Wheeler,programareaa avut loc in China,la bazamaritim[, la
inchisoarea Alcatraz,la Presidio,la castelulScotty'sdin California,
9i la Spitalulde boli mintale gi SpitalulmasonicDorenbeckerdin
Oregon. Wheeler estimeazi ci in proiectul MKULTRA au fost
inclugiun total de 10 milioanede copii.
,,Am participat Ia intilnirile la vXrf ale familiei regalebritanice,
in scopurile organizatiei iluminafilor", relateazS,aceasta.Primul
pregedinteamericancareigi amintegteci a abuzat-oa fostEisenhower.
De asemenea esteconvinsici a suferitproceduride controlal minlii
162 Controlul maselor Jim Keith
163
fril
lrilrll
sub supravegherea infamului Dr. Greene,carespuneci estede fapt ci a fost subiectulprocedurilorde control al minfii sau
ci cIA sau It
doctorul nazistiosef Mengele,careopereazisub un nume fals.Thtil
ei, spuneea,a fost adjutantul lui Mengele.
Illuminati sunt responsabilipentru asta.3
Din nou, nu vreau sd spun cI to{i cei care cred cd au
fost
i]lri]rll
in ce privegte cirlile pe care le-a publicat impreuni cu
Springmeier,Wheeler spune,,,Daci ar fi distribuite de o edituri,
controla{imental saucarecred ci au fost victime ale unor
ritualiceseamigescsinguri.Departede mine acestgdnd,dupi
abuzuri
cum
tilil
Illuminati le-ar cumparape toate gi ar aveadrepturi asupralor, iar
astfelne-ampierdetoatecir(ile."
reiesegi din timpul investitpentru redactarea cirlii de fafi. cied insn
ci multe dintre acestepersoanesunt intr-adevir victime,gi
ttitil
Ca si inlelegemmai bine modul in care Wheelera ajuns sd
creadici a fostvictima unui abuzprin procedeede controlal minlii,
si ne glndim cI aceasta a fostin terapieimpreuni cu altepatru femei
o lume subterandcarese ocupi cu controlurminlii gi cu
cr existi
abuzurire
ritualice,carea fost doar parfiar dezviruiti pani in prezent.Totugi,
ffiiil
cazarica acesteatrebuiesdfie evaluatecu atenfiein mod individual.
caretoate credeauca fuseserS. programatecam in acelagiinterval de Acceptareafiecrrei relatdrifrrd nici o obiec(ie,chiar gi a
cerormai
timp cam de acelagipersoane.Aceastaspune,,,in cadrul procesului strigitoarela cer gi evidentparanoice,a$acum fac mulli cercetitori,
de vindecare,primul lucru pe carea trebuit'si-l recunoagtemfali duce la discreditareacazurilor de abuz gi control al minlii
careau
de noi ingine a fost acelaca toate suferim de MPD [Tulburarede avut intr-adevlr loc.
personalitatemultiplil, de DID [Tulburarede identitatedisociatd], Estede asemenea important si realizim ci aceasticontaminare
gi ci provenim din familii care au practicat satanismul timp de a relatrrilor victimelor atit realecat gi imaginare,poate
fi chiar o
generaliiintregi." modalitatedediscreditare a adevirului.Asociereadedetaliifantastice
ln plus, la fel ca gi multe alte amintiri legate de controlul acestorcazuri, conexiuniledintre agen{iilesecretegi extrateregtri
minfii, de abuzuri ritualice gi de faptul ci. a fost juciria pregedintelui 9i
agamai departe,arunci o umbri de indoiali asupracazuriror
Eisenhower,versiunealui Cisco Wheelercu privire la istorialumii reale
de abuz. Aceastaeste ,,confuzia,'provocati despre care
vorbegte
esteo lungl predici cregtini despresfirgitul vremurilor gi dupi cdte Katherine sullivan ti allii. Nu estemai pu{in adevirat ci
pot si imi dau seama,lipsiti de orice dovadi. Esteevidentci Cisco traumeie,
abuzurilegiprogramareamentali dezorienteazivictimele,care
Wheelercredein ceeace spune- nu md indoiescde sinceritatea devin
ei - astfelconfuze'nu mai pot stabiricu exactitatesursainformafiilor,
dar amintirile ei sunt atAtdevagi 9i de generalein ceprivegtedetaliile, aga
cumse intdmpli in multe cogmaruride acestgen.
incit nu conlin nici mlcar o urmi de o dovadi oricare ar fi aceasta, ln concluzie,existdmulte relatiri privind cazuride contror ai
sauchiar o relatareclt de cAtcredibili. Bineinleles, acestfapt nu este minlii careimi par credibile,gi de asemenea mulli martori alecdror
neapirat de importanli majori pentru acceptarearelatirii ei intr-o mirturii stauin picioarela o analizi amdnuntiti.
eri in care se pare ci jumltate din populalie credeci extrateregtrii
colaboreazS. cu guvernul american in baze subterane,dar pentru Note:
mine estecevavital. Degi probelesunt spaimaanumitor cercetitori, l' Interviul Dr. colin Ross,expusduminici, apririe6, 1997ra cKLN-FM gg
in
Toronto, Canada.Interviu condus de Wayne Morris
pentru a acceptaasemenea rapoarteca fiind veridice,trebuiesi ne 2. Dateline, televiziuneaNBC, octombrie ZA. tSgS
bazl,mneapirat pe dovezi. 3' wheeler, cisco, interviu de
Toronto,Canada,Octombrie5o1dus wayne Morris pentru cKLN-FM radio,
imi pare evident ci Cisco Wheeler a avut unele probleme in 5, t99g
via{i gi ci aceleproblemeesteposibil chiar si-gi fi avut origineain
anumiteproceduride control al min(ii. Nu excluddin start aceasti
posibilitate.Dar ideeaesteci nu a dovedit in nici un mod faptul
 Jim Keith rcs
dintre cerceti.rileinifialeale lui Orne, inclusivstudiul amnezieipost
CAPITOLUL 21
hipnotice au fost finanlate din Fondul pentru Ecologie Umani, o
Ascundereaabuzurilor
sursi de direclionarea banilor CIA la UniversitateaCornell.HEF a
finanlatnumeroaseexperimentemajorede controlal minfii in lumea
intreagi, inclusiv cele ale infamului Ewen Cameron de la Institutul
Una dintre strategiilefolositepentru a ascundecazurileefective
Memorial Allen din Montreal. 2
de control al minlii estesi se aduci in fali tot felul de pseudo-
Orne a fost convocatpentru a o examinape Patfy Hearstdupi
specialigticare si negec[ existi aqaceva.Un asemeneagrup este
ce Armata de EliberareSimbionezi,o unealti a agentieia fost redusi
FundatiasindromuluiAmintirilor False,un grup de psihiatria cdror
la ti.cere de LAPD. De asemeneagi Robert laz Liftom, fondator al
misiune este aceeade a dovedi ci abuzul ocult 9i controlul minlii
Fondului pentru EcologieUmani gi infamul psihiatru MKULTRA,
sunt doar nlscociri ale imaginafiei.Deginu existi indoiali ci unele
Louis folyon West au fost de asemeneaconvocafipentru a o evalua
cazuridecontrol al minlii gi abuz ritualic sunt imaginate9i ca au loc
pe Hearst.O alti personalitatecarea fost solicitati pentru a o analiza
multe acuzaqiifalse,existi totugimulte dovezicarearati ci asemenea
pe PattyHearsta fost o profesoari.pensionarl de la Berkeley,doctor
abuzuri au avut loc intr-adevlr. Totugi nimeni nu analizeazl
MargaretSingercaregi eaftcea partedin consiliul de administralieal
documenteleCIA privitoare la MKULTRA, cici fundalia respectivi
Funda$eiSindromului Amintirilor False.Singerficuse experimente
arechiar scopulde a demonstraci nu despreastaestevorba.
pe prizonierii americanidin timpul rizboiului cu Coreea,la Institutul
Cercetitorul in domeniul controlului minlii Walter Bowart a
de Cercetareal Armatei Walter Reeddin Maryland, in anul 1950.
afirmat urmitoarele cu privire la Fundalia Sindromului Amintirilor
Fondatorul FMSF, Ralph Underwager director al Institutului
False:,,aceasta esteo ac[iunepusi in sceni de Agenlia Centrali de
de Terapii Psihologicedin Minnesota gi redactor al unei reviste
Informalii. Ea are drept scopmanipulareacomunitifii medicaledin
intitulate Problemelegatede acuzafiilede abuz infantil, esteun alt
domeniulpsihologieigi psihiatriei.Pentrua te discredita,te menlin
membru al grupului careesteposibil si aibi gi el un os de ros. Se
intr-o starede teami gi teroarei'
spunecd Underwagera afirmat intr-un interviu acordatunui ziar din
Componenlafundaliei este griitoare. Mulli dintre psihiatrii
Amsterdamci era ,,vointalui Dumnezeu" caadulgi si aibi raporturi
din consiliul de administralieal grupului au leglturi cu operaliunile
sexualecu copiii. Ulterior in Franfa,Underwagera depusmirturie
de control mental ale CIA sau cu armata. Aceste persoanesunt
in favoareamembrilor cultului Copiii lui Dumnezeucarepromovau
adeseacitate de tribunal in cazurileunde estenecesaridiscreditarea
t pedofilia,suslinind ci acegtianu erauvinovali de abuzareacopiilor. 3
acuzaliilor de abuz sexualritualic Aicontrolul minfii.
Povestealui Peter gi Pamela Freyd, directorii executivi ai
Unul dintre membri iniliali ai grupului, Martin T. Orne, un
fundaliei estefoarte semnificativi. Familia Freyd a fost acuzatede
cercetitor finanlat la un moment dat prin prograrnul MKULTRA
abuzsexualde citre fiica lor, Jennifer,careesteprofesorde psihologie
gi prin agenfiile militare esteangajatal Laboratorului de Psihiatrie
la UniversitateaOregon. PamelaFreyd l-a chemat drept martor pe
Experimentali de la UniversitateaPennsylvania.Orne era prieten 9i
propriul ei psihiatru, doctor Harold Lief, gi el membru in consiliul
cu GeorgeEstabrooks,primul cercetitor in domeniul creirii unui
de administralieal FMSF.Concluziaacestuiaa fost c5,|ennifer nu
candidat manciurian controlat prin hipnozi, acestaliuddndu-se
fuseseabuzati. Lief a fost maior al Corpului Medical al armatei gi
in fala cercetitorului John Marks ci el era tot timpul Ia curent cu
membru al corpului didactic al Universitilii Pennsylvaniala data la
privire la progreseleCIA in domeniul controlului mental. Unele
t66 Controlul maselor
care universitateaera implicati in anumite experimentefinanlate
de guvernin domeniulmodificirii comPortamentale. De asemenea
l-a asistatgi pe doctorul Orne in studiile saleprivind programarea
hipnotici. a
o alta strategiede discreditarea victimelor controlului minlii
gi a terapeulilor care investigheazisubiectul sunt acuzatiile in
instanli. in 1998,guvernul federal a dat-o in judecati pe fudith
Peterson,psihologtexan, acuzind-o de implantareintenfionati a
unor amintiri falseclienlilor ei pentru a prelungi durata terapiei.
Doctor Petersona mai fost de asemeneaacuzatd'de fraudi prin
corespondenlidin cauzafaptuluici expediase clienlilor facturilede
platl prin po$te.La data publicirii acestei clrli, guvernul audiase
doar pacienlii nemulpmili gi avocafii acestora,firi a o convocala
audieri pe doctor Petersonsaupe clienlii acesteiacareavuseserio
experienli pozitivl cu ea. Anterior, aceleaqipresuPuse victime ale
fraudeiinaintaserlpldngerila Departamentul de Slnitate 9i Retard
Mintal precumgi Ia Departamentulde Sinitate al statuluiTexas.in
urma investigaliilor realizatede acesteorganisme,doctor Petersona
s laboratorului, in cadrul unui alt set de experimente,s-a folosit un
fost glsiti nevinovati de acuzaliileaduse.
Note:
l. Constantine,Alex, "The FalseMemory Hoax: CIA Connections to Mind
Control Cultsl' Paranoia.Iarna anilor 95/96
2. Constantine; Ross,M.D., Dr. Colin, "The CIA and Military Mind Control
Research: Building the Manchurian Candidatei' discurs qinut la Ninth
Annual Western Clinical Conference on Trauma and Dissociation, aprilie
1 8 .1 9 9 6
3. Constantine
4. Constantine;Blood, Linda' The New Satanists.New York: Warner Books,l994
5. Morris, Wayne, Prefatela interviul cu profesorul Alan Scheflin la CKLN-FM
radio, Toronto, Canada,iunie 22, 1998
CAPITOLUL22
Controlul electronical mintii
Un uriag pas inainte in ce privegte dotirile tehnice in
domeniul controlului minlii a fost descoperireafaptului ci e-nergia
electromagnedcepoate fi*folosita.*pentnr*a...influenla*- a.JAni -$au
a.omori;f,jnfe um"an-e*Ja"disfanta. Faimosul om de gtiin{i Nikola
Teslaa fost unul dintre primii oamenii care a aprofundat efectele
electromagnetismuluiasupra organismului uman, fiind urmat de
E.L. Chaffeegi R.U. Light in 1934 cu descoperiream,onogtafdui,
,,o metode de control la distan{i a stimulirii electricea sistemului
nervos".
ln acelagian, omul de gtiinli rus Leonid L. Vasilieva scris
articolul ,,Evaluare critici a metodei hipogenice'i cu privire Ia
descopeririledoctorului I.F. Tomashevsky9i a cercetirilor sale in
domeniul influent,irii 11-{i_stan$_acreierului cu ajujorul undelor
radio. Vasiliev scria: ,,pentru a controla stareasubiectului in afara
aparatradio ... Nu s-au realizatmulte experimentede acestegen,dar
rezultateleobginutearati ci metoda de utilizare a semnalelorradio
amelioreazdsubstanlialposibilitilile experimentale."
lntr-o alti parte a lucririi, Vasilievadiuga: "Tomashevsky[I.F.
Tomashevsky,un faimos fiziolog rus] a realizatprimul experiment
cu un subiectla distanli de una sau doui inciperi, in condiliile in
care participantul nu gtia gi nici nu binuia aceasta.In alte cazuri,
transmifitorul nici nu seafla in aceeagiincipere gi altcinevaobserva
comportamentul subiectului. Experimenteleulterioare la distanle
considerabileau fost reugite ... unul dintre acesteafiind realizat
parlial la distanli. .S:g"rti".!qg"t"te {9,a_4do1mi a fostrespectatiin
interval de un minut."
Un alt cercetitor al potenlialului cimpului electromagnetic
in 1930 a fost profesorul E. Cazzamalli.Cazzamallia bombardat
su=bier:ti.icu-r:gderadie-VHF iar apoi a,,anuntat o lume ifiail"-ira
ci acegtiaaveauhalucinaliisubinfluenlaundeloroscilatorii."r
168 Controlulmaselor
Andrija Puharich a fost un alt prim cercetitor al efectelorenergiei
electromagnetice, care a aprofundat efectele undelor radio asupra
animalelor. Acesta a lucrat la Universitatea Northwestern, la sfdrgitul
anilor'40. in 1948, Puharich a infiintat un laborator numit Fundalia
de Electrobiologie tyt_gg39!gq4.?, intr-un loc pe care cu modestie il
numea, ,,un hambar intr-o pldure''' in apropiere de Camden, Maine.
Nu era nici pe departe un hambar, avind o suprafali de 30 m x 15 m,
cu pivnili gi etaj. Se spune ci fuseseun depozit al armatei in timpul
celui de-al doilea rinboi mondial.
Printre asociatii lui.Puharich Ia Masa Rotundi se afla gi Warren
S. McCulloch,unul din fondatorii te-q{eiciberleticii, carelucrase
iu spitalul Bellevue Hospital din New York. McCulloclr fusege
unq_!_gsjin4ler
sus lilgpgliu al implanturi
riu al turilor cerebrale electronice qi
realizase multe conferinle finan{ate de Fundalia Josiah Macy,
fr., un canal de distribulie a fondurilor CIA pentru cercetlrile
in domeniul controlului minlii. Un alt asociatal lui Puharichera
Igrrn $3ys Hammond, desprecare se spuneca a fost singurul elev
al lui Nikola Tesla.Hays era de asemeneainteresat de utilparea
electromagnetismuluipentru a influenla minteaomului.
Dupi desfiinfarea organizalieilui Puharich,acestaI-avizitatdes
pe m4esllrulinginerigl-gociale,{ldous Hq4[ey la Tecate,in Mexic,
unde se studiau.efectele_ql9gllg{f.iiasupraorganismului uman. in
1954,Puharicha fost gi el angajatde Centrul de Arme Chimice gi
FTiogi." al armatei,de la Fort Detrick, Maryland, pentru cercetdri
privind efgsjelelp-ubi. Acesta a aprofundat efecteledrogurilor
la Fundalia pentru CercetarePermanenti, finantati de Sandoz
ChemicalWorks.3
Printre realizirile lui Puharich se numiri pgglggnui
tip dq*tqrple4_de$esggfu, ale carui speci,fi_catii tehnice al' fost
gggpiU4lg_dq44. ifr.E@rie_1987, in cadrul unei conferin.te
despreelectro-magnetism, Puharichigi descriaastfelinvenlia:,,Am
reugit si dezvoltim unjisggzililldej$ul$re care incape intr-un
d;nte. C.t ajutorul unui mic releu de emisie-receplie, am reuEitsi
auzim totul foarte clar, dar din nefericire inyendia-a fost imediat
p1191_gu.b secbes!$ de o agenlie.guvernamentali.Dar in ce privegte
Jim Keith 169
componentahard,problemaa fostrezolvatii'Esteposibilcaimplantul
dentarradio sdfie incd utilizat.in numirul siu din 5 februarie,1996,
reyistaChemicaland EngineeringNews(Noutdfiin domeniulchimiei
Si al inginerier)publici un articol intitulat ,,Un profesor din Hong
Kong di in judecati StateleUnite pentru manipulareprin controlul
rPi4!ii1:a
,,Ziarul South ChinaMor ningPost apublicatin datade25ianuarie
un articol din carereieseci un profesorasistentde la Universitatea
de $tiinga gi Tehnologiedin Hong Kong a intentat un proces in
valoarede 100 de milioane de dolari impotriva guvernului Statelor
Unite cu acuzalia.a !Eg&_rt jgplg$"t. Iu i*l$gtar, micro-cipuri
"
avaru|$gtlggp cpglroluJmintii. Huang Si Ming afirmi cl aceste
dispozitivei-au fost implantatein timpul unei interventii dentarein
alul-_!99lin timp ce era student la universitateadin Iowa, conform
ziarului Morning Posf,reporter PatriciaYoung.Un alt student de la
universitateaIowa careasemenilui Huang era tot de origine chinezi.,
comiseseun omor in rnasi iar polilia federali, afirmi Huang, ii
implantase dispozitivul la nivel dentar pentru a vedea daci gi el
fuseseimplicat.
,,Profesorulchinez afirmi c5.a suferit o amnezie similari cu
rtldtggr"l &lrgmer carel-a impiedicatsl maipredea.Acestaspune
ci fenomenul a incetat dg3l =!g".! cind a solicitat asistenldlegali,
pentru intentareaprocesului.ln afari de StateleUnite esteacuzati,
9i Universitateade $tiinli gi Tehnologiedesprecare se afirml ci a
fost implicati in cqntinuareaopera;iunilor de control al mintii. De
asemenea, se soliciti despigubiriin valoarede un milion de dolari
din parteaacuzalilorpentru ,,lipsastandardeloretice".
,,Huangmai suslineci.unul dintre dispozitivelecarei-au fost
implantate in dinte ii poate citi gA!4glile si de asemeniiiinduce
mental anumite cuvinteatunci cind doarme.Un al doileadisooziti pozltlv,
credeel, tJansmiteimaginile, pe care el le vede,unui receptorcare
le inregistreazi. I)iSpoziti-vulde control al min{ii, spuneel, il poate
impingesdcomiti fapte-oreldlOferi in aceastiprivinli doui.exemple
dintre careunul nu poatefi menlionat in acestgen de revistil'
Huang nu este singurul care se plAnge de implantarea unor
170 Controlulmaselor
dispozitivede control al minlii la nivelul dinlilor. Iati povestealui
Pend-E.'
,,Laun moment dat, o radiografiepe caremi-am flcut-o, arita
prezenta ulgl obigct_.dem-qlaf i1f_pAflg_$agga.a,craniului, sub
birbie, in mugchii gitului. iqgi-199',q, am reugit in celedin urmi
si il scot gi am intrebat multi doctori daci esteposibil si fi cizut
acolo in timpul unei extractii. Acegtiaau rlspuns ci esteposibil
dar totugi sunt $ansefoarte mici. Majoritatea au fost de pirere ci
p9n:lraglg:tglgqs_c g_le!. 4iq exterio r- Am t rim is radio grafia cdtre
Dr. Simsgi acestam-a operatpentru a indepirta respectivulobiect.
Ciudat esteci in urma acesteioperafii m1 s-11n-aidescoperit-inci
un gPiect de dimensiuni foarte mici [a+i:re$l_qnglui. Dupi ce
a examinatradiografiamea, Dr. Leer m-a sunat si mi intrebe daci
mi-am rupt vreodatl umlrul sau dacl am fost vreodati afectatde o
explozie.I-am rS.spuns ci nu. Acestami-a spuscI motivul pentru
carem-a intrebat a fost acelaci radiogrqfianrilg lo_q1lp__qlufprezen{a
t*g5gp in um_irulmeu sting, ca gi in cazul unei operafii la umi.r.
Dupi gtireamea,nu mi-am rupt niciodati nici un os gi am sunat-o
gi pe mama mea si o intreb. Ea a spusci nu am fost niciodati operat
in copilirie. Aceasti parte esteun mister total."
,,in primelegaseluni de torturd (careuneori era insuportabili),
am mers la dentist spunAndu-ici sintt_dureri-m.arl sub protezacare-
mi fusesepusi in urmi cu cdtevaluni. Acestaa indepirtat proteza
dar durereaa continuat. Aga ci am consideratin mod gregitci era
de vinl zona gdtului. Peradiografiegi la tomograf sevedefoarte clar
ci wkllntre {in!!i mgi -qstefogles{t4rcilqr,$i gg-@!ie
lUEqiUAAle. Persoanelecirora le-am cerut pi.rerea au spus ci este
vorba probabil de un efectde interferenli cu metalul."s
O descrierea unei intdlniri carea alrrt Ioc pe 22 mai 1963in
biroul profesoruluiZinoviev,la Ministerd ado."1iffiffi gi
Secundaredin U_4ggnea gpvlgllcdne oferl mai multe detalii cu privire
Ia nivel$latinsde-cereeg!*q.r-lirpgi in domeniul electromagneticii.In
timpul unei gedintecu al$ 16oamenide gtiinfi, profesorulArtemov
a vorbit despre ceeace el numea ,,un dispozitiv de influenlare a
minlii'l Ar-temov spunea cn il viito$!-_4plgpjat, un element de
Jim Keith 171
transmisie-receplie electromagnetic de dimensiuneaunui tranzistor
radio va fi folosit pentru a$i.pgb creativitatgagi energiamentali. El
mai spuneaci primelemodeleale acestuidispozitiv{{a construite
aveauolmensluneaunul computer,.,ar ln p-rezenro"GGffii
mai portabile.6
Sovieticii au mai cercetat de asemeneagi anumite aplicalii
q3LpgltL hglgqg.eale energiei electromagnetice.Prin angl 1260,
specialistulMilton Zaret igi amintegteci a fost abordat deCIA.Zaret
lucrasela un proiect al Air Forcepentru evaluareadaunelor oculare
potenlialein cazultehnicieniloraparatelorradar 9i cu microunde.
Dar CIA era interesati de chestiuni mai ezoterice.Acegtiai-au pus
asupracomportamentului
intrebiri cu privire la efect_ukn-icroundelor
uman gi la posibilitatqAqllllzari-i-rugouqdelor p entru operatiuqi de
slatare agfierulsi. Ulterior, ig-elgl-Lgfs acegtiai-au dezviluit in
cele din urmi lui Zaret scopul lor: Ambasjldf 9U_4_dS_!g Moqc_o_va
erabombardaticu microundede citre rugi cu - radiafii pe careei Ie
tttffi
Zaret a fost pus la curent cu p-tglgglg!f1!4ora, un Program
guvernamentalin curs care aveadrePt scop descoperireamotivului
pentru care rugii radiau ambasadagi daci era posibil, deturnarea
respectivelorcercetiri pentru scopurile personaleale celor de la
CIA. in cadrul unuia dintre experimenteleproiectului Pandora,
mai mul$ cimpanzei erau iradiafi cu microunde' Coordonatorul
programului a concluzionatci ,,se pare ci existi un Potential de
exercitarea unui anumit grad de control asupracomportamentului
uman prin intermediul unor microun4g-delgl$ ftgiygli. El a
solicitat de asemeneastudiul ulterior al efectelormicroundelor in
scopuri militarel'
Zaret a realizat gi el anumite teste iar concluzia lui a fost cd
,,oricarear fi fost motivele ruqilor, aceEtiacredeauci fascicolulde
T
unde aveas6 modifice comportamentulpersonaluluiambasadei."
Recomandirile lui Zaret au fost simple. Guvernul american
trebuia si le ceari rugilor si inceteze iradierea angajalilor sii.
Personaluldin cadrul ambasadeitrebuia de asemeneasi fie pus la
curentcu ceeacesepetrecea, fapt carenu avusese loc Aide asemenea
172 Controlul maselor
si li se ofere alegereade a se transfera altundeva. Zareta fost asigurat
ci sugestiile sale aveau sa fie urmate. Dar aceastas-a petrecut doar
intr-o singuri privinli. Pregedintele Lyndon ]ohnson a trimis o
solicitare citre rugi cerind ca acegtiasi incetezecu emisia radia{iilor.
Qerereasa a fost ignorati.
Personalul ambasadei u=a-foo!- qi-clodati informat ci ficea
subiectul unor radialii electromagnetice gi nici ci_testele medicale
{!1t1eei eryuif.eg11i{e prop_lgmgLaredicale
i4i:."9.&lg_t 9q.r-nu11i
grave.Ambasadorul prezenta
Walterf. Stoessel o singerarela nivelul
ochiului gi a fost diagnosticat cu o boali sanguini similari cu
lLmbii 4e cancer.
leucemia. Cei doi ambasadori anteriori de*cgda-sg-ra
TesteleDepartamentului de Stat au mai descoperit de asemeneaceea
ce ei descriau ca un nivel ,,ugor ridicat'al globulelor albe in cazul a
o treime din angaja{ii testali dar de fapt nivelul li4focitelor era cu
40% yaj_rya!.q d_elal nivelul_normal. Mai mulli copii ai angajalilor
ambasadeiau fost diagnosticali cu-boli la nivel sanguin. Acegtiaaveau
si afle care este sursa bolii lor doar in anul 1972, cdnd ziaristul Jack
Anderson a dezviluit mai multe detalii privind,,semnalul Moscova'l
Un posibil pro@rs secundar al pro,lgggglqliggdora este faptul
ci in 1961 Dr. Allen Frey a afirmat ce @i
aggilg de citre fiinlele . umane degi aceasti. descoperire a fost
discreditati de mulli oameni de gtiinli ca fiind un caz de zgomot
de fond. Experimentul lui Frey a fost ulterior descris in detaliu de
iames C. Lynn intr-un articol intitulat Efecte auditive Si aplicalii ale
microundelor:8
,,Fl.J--3_4gs-c_ogerit.ca-.subieg!!!!!q4ni_-erBu$ilaf recvenlede
1310 MHz gi 2982 MHz l-a o densitate medie a electriciti{ii de 0.4
pAni la 2 mW lcm2 p9je9p9gs--s,ctza{ii-aidilr-vedescrise ca bAzdituri
sau ciocinituri... Densitateade virf a electriciti{ii a fost de ordinul a
200 pdni la 300 mWicm2 gi frecvenla repetiliei pulsului a variat intre
200 gi 400 H2... Frey s-a referit la acest fenomen auditiv ca fiind un
sunet RF (Frecvenli Radio). Senzaliaapareainstantaneu la densitili
medii de impact ale electricitifii, cu mult sub pragul necesarpentru
daune cunoscute la nivel biologic ai pdreau si provini din interiorul
sau din partea din spatea capuluil' r0
Jim Keith 173
Au existatmai multe efecteimportantealedescopeririilui Frey.
in lucrareasa ,,Rispunsulsistemuluiauditiv uman la modulaliile
energieielectromagnetice", acestaexplica,,modulin carevggpoat!
s1_fier[11sryfqqCigl!g fnr4!g4-!gbl99!slui."Printre alte domenii de
cercetareFrey,a aprofundatde asemenea gi in{uctia ataculuide cord
p4n Inlg3gdiul unei unde electromagnetice-rr
Printre membrii personaluluiimplicat in proiectul Pandora
se numirau gi nazigti adugi in lari prin opera{iuneaPaperclip
ca de exemplu Dr. Dietrich Beischer,cel care a iradiat 7000 de
membri ai forlelor navalecu nivele foarte periculoaseale undelor
electromagnetice, la baza Laboratorului de Cercetareal Forlelor
Navale gi Aerospalialede la Pensacola,Florida. Eeischerpul qi
sglrlluanisparut*i! anlfl"1977iar toatedatelecu privire la munca 9i
existen{asas-auevaporat.
Anumili cercetatorispaniolisuslinca specialistulin implanturi
cerebrale, Dr. foseDelgadoa fost gi el implicatin proiectulPandora.e
in i972, Ministerul Apiririi a emis un raport intitulat
,,Comportamentul violent controlat - URSS'I care prezenta
500 de studii ale sovieticilor cu privire la S4rzar91_:gscilallilor
electromagneticg-{9 -fr:cv93$ ultrainalte (SHF)." ,,SHF pot fi
utilizate ca o tehnici de modifiEare-a-c.omportamentUlui-uma-n', se
spuneain raport.
,,S-ademonstratci existi efecteatAt lg4le rit 9i non-letale.
in cazul anumitor intervale de expunerenon-letale,s-au produs
anumitemodificiri comportamentale concrete."12
In acelagian, Centrul American de Cercetare9i Dezvoltare
a EchipamentelorMobile ale Armatei a emis un studiu intitulat
,,Analiza microundelor pentru rizboiul electronic." Raportul
dezbitea utilizarea unor sisteme de emisie a microundelor
care si fie folosite Pentru
transportatecg-dt4orul unor 9ary1-9-4n-e,
i r. Raportul sugeraci dati fiind
starea curenti a armamentului, nu exista ni-ci o modalitate de
l3
protqclie impotriva utilizirii unui asemeneasistem-
Aproximativ la aceeagidata, inginerul electronist Tom Jaski
realiza experimente utilizind un oscilator de putere micl, care
174 Controlulmaselor
transmiteaundeintre 300gi600de MHz pentruiradiereasubieclilor.
Prin incerciri repetateacegtiaau reugit si detectezealternanla
undelor electromagneticegi la acestefrecvenle,,individuale"aceiagi
subiecliau afirmat ci au experimentatun gen de pulsaliein zona
creierului,{iuit in urechigi dorinla ciudatl de a-i mugcape cei care
conduceauexperimentuli"a
Odati cu progresul cercet[rilor in domeniul controlului
mental,potenfialulinfluenlirii directegi precisea creieruluiuman
cu ajutorul microundelor a devenit evident.Atit guvernul american
cAt gi cel sovietic au_qtg.dr..$ d1l/gp, Ehrylggl_ pr rI _c311s31911i I ze
transmisiadirecti a anrrmitorlnesaje,emotii Sicome,pzisubliminale
inmintea-s11biec{ilor careignoraucomplet aceaqta. Printre multe alte
proiecte,Ministerul Apiririi a finanlat cercetirile lui J.F.Schapitz,
gare.in L9JA, a propus utilizarea r : lio in asociere cu
c--gngolulliPnoti:
,,in cadrulacestei investigatii",scriaSchapitz,,,sevademonstraci
afirmafiilehipnotizatoruluipotfitransmise@l
-creiegrlui---umarr prin intermediul energiei electromagnetice
modulate,firi utilizareanici unui dispozitiv tehnic de receptaresau
de codare a mesajelorgi firl ca persoanaexpusi acesteiinfl_uenle
si aila+osimrarca ae a conrota co"stient influxul informalional..."
,,Al doilea experiment era menit sqindgeq _qJgeglli*blLqgtice
cu privire la acliuni simple cum ar fi pirisirea laboratorului pentru
a achiziliona un anumit produs, care aveausi fie declangateintr-
un anumit moment sugeratanterior, de un anumit cuvdnt sau de
o anumiti imagine. Subieclii urmau si fie ulterior intervievali. Este
posibilca acegtiasi i9i ralionalizezecomportamentulgi si considere
ci au realizataceaacliune de buni voiel'
Rezultateleexperimentelorlui Schapitznu au fost niciodate
puseIa dispoziliapublicului.ts
Lg.1_2.8, Dr. Andrew Michrowski a scris ci, ,,in mod potenfial,
1p1gggg..grye-ar putea fi introdus in sistemulmental al subiectului
lj!!i, respectivul input fiind prelucrat de biosistemla fel ca datele/
efectele generate la nivel intern. Cuvintele, frazele, imaginile,
senzafiile, 9i emoliilear puteafi,l4lo*duse$Iqct gi experimentate de
Jim Keith 175
subiecti4 r4!!!atg de stiri, coduri, emo{ii, gdnduri gi idei generatela
nivelintern"ro
Lfaglg5$1eA.gp5ilk-g6 a fost brevetatun ,,aParat9i o metodi
pentru @ea undelor cerebralela distanlii
Inventatorul siu a fost Robert G. Malech, din New York. Conform
brevetului de invenfie, estevorba despreun ,,aparatgi o metodi de
aglecfare-dela-clislanli, a undelor cerebraleale subiectului. Prin
intermediulacestuia,anumitesemnaleelectromagnetice de diverse
frecvenle sunt simultan transmise citre creierul subiectuluil' Degi
oarecruntehnici cajargon, ,,descriereainvenliei" din brevetpoatefi
totuqi relativ inleleasi de cercetitorul interesat:
,,Prezentainvenlie se referi la un aparat gi la o metodi de
monitorizare a undelor cerebrale in care toate componentele
aparaturii utilizate se afli Ia distan!6 faln de subiectul testat. Mai
precis, e$ltetoqe {e i"alti fre. 5.-s-untpuse in operare pentru
a transmite energie electromagnetici de diverse frecvenle cltre
agite ?nt ?are sunt capabilesg.lg in intregime gglg{ul
subiectuluisauoriceportiunea acestuia."
,,Semnalede diversefrecven{epenetreazi craniul subiectului,
afecti-ndcreierul acestuia,cor,nbi$indu-.se pentru a prod1r"qg a-utde
4: t+"te*pti ce este modulati de radiagia activitilii electrice
naturalea creierului.Unda de interferen[i modulatees!.!il:etl4J][Igls-e
de creiergi receplionatnde gg!g[,la o stalieaflati la distanli unde
este dempddafi, gi apoi prelucrati pentru a furniza UI-gtg-qL.-{
undelor cerebraleale subiec,lUlgL Pe l6ngl monitorizareapasivaa
-.--<=*
undelor sale cerebrale,gi p-rocesel" lggolggt g-ale -subiectuluipot
fi afectatede transmitereacitre creier de semnalecompensatoare,
printr-un emifitor. Aceste semnale pot fi derivate din undele
cerebralereceptategi procesate."l7
finanfatdiversecercetiri
in domeniul armelor electJgm4gnetiq:,proiectul fiind condus de
tt&u-elTd, specialistin bioingineriemedicali. Partealeului i-a
revenit Institutului Forlelor Armate de Cercetare in Domeniul
Radiobiologiei,din Bethesda,Maryland, care a realizat cercetiri
pe animale mici gi chiar pe insugi Byrd. Acestawoia si vadd daci
176 Controlulmaselor
undele electromagneticeputeau fi utilizate pentru a influenla sau
antrenaactivitateacerebralia organismelorvii.
,,Folosindtransmisiaelectromagnetici', spuneByrd,,,amreugit
si paralizim practic animalele,lovindu-le cu acestefrecvenle.Am
reugit, in-vitro, si determinamactMtatea creierului plsirilor si
scadi cu 80 la suti cantitateade opioide secretate. Efecteleau fost
non-letale gi P_BgLic
reversibile. gLom aryglg1! anihilat tS-:np-o-far'1
Byrd sugereazici, ,,efectular fi asemlnitor cu un pistol electricl'
Programullui Byrd trebuiasadurezepatru ani, dar a fostinchis
dupl doi ani. Byrd consideri cd nu a fost din cauz| cd,cercetarea
nu a avut succes:,,Lucrareaa fost cu adevlrat exceplionali. Am fi
construit chiar gi o armi cam intr un4ltl'
Byrd consideri ci lucrareanu a fost intrerupti, ci a fost purSi
simplu pJglgli-dg-etsileyL$i trans,fotmati iffr- un-!&iesLsesrpt.
Aceasti afirmalie nu estegreu de crezut, deoarecenumerogi alli
cercetltori in domeniul energiei electromagneticerelateazl. ceva
similar: gi anume cn Eu&calo,r era preluati de altcin-eva- ejractqdnd
incep_e-.ausi,o!$$19zult{9_gatisf i.-c[!_gate.
Chiar gi o publicalie destul de conservatoarecum este
InternationalReviewof the Red Crossa recunoscutin anul 1990
plroritatga to! mai ,,a_r1qg[-orJ.lJcll'gllg9' in domeniul
rizboiului. Autorii unui articol intitulat ,,Dezvoltareade noi arme cu
operaredigitali' afirmau:
,,Efectele-induse in fiinla umand de undeleelectromagneticeau
fost cunoscute,degi in mod imperfect, dg tttgh timp gi au fhcut de
asemenisubiectul"unor cercetiri continue.fu frrncliejlqfrecvenla
folositn, de gLo*dglilalga de emisie, de-,gngrgiaradiati, dg&flga qi
dgeta pulsurilor utilizate radiafia electromagnetici direclionati
asupracorpului uman pglg-ggnera c44!g cauzAnd4$gd rqllpase
sau chiar rngs!!flcerile_Uivelulslfgctqrti mqlerU-lare _a lesuturilor
ltinse.
Aproape toate ti.rile industrializate gi in special mariLepuJeri
au intreprins o muncl de cercetarein acestdomeniu cu,sgopulde
a utiliza respectivelefenomenepelrl{g d3gng..qateriqleq3gvlCtirne
.H!$gp..Testeleau demonstratci U4-p,uls+utr-rniqdenicrqundA ar
Jim Keith t71
puteafi utilizat drept aglqirpentru anihilareasauchiar ucidereaunui
adversar.AStizi este posibili generareaunui puls foarte puternic
(intre 150 gi 3000megahertzi),cu un nivel energeticde cdtevasute
de megawali. Utilizdnd sisternsgs a!I9!g_!p9g]_qd4tate, aceste
generatoarear puteain principiu sega!l4&.-lq_9 {istanle de cdteva
sgle de metri, s.q0c1gn1a.-enqrgig--plnrru g-&g i rn3g. Totugi este
important si mentionlm c[ efecteleletalesau incapacitatela care
ne-amputeaagteptade la un sistemde armecareutilizeazd,aceast6.
tehnologie,pot fi produseqi la niveleenergeticemult mai scizute.
Utilizdnd p lingip iul concentrilrj_&_qAml magne_li c care p ermi te
controlul geometrieilintei prin intermediulunor sistemede antene
specialproiectate in acestscop,g.nery!.em$ po,{te fi concentratd
asupra_unor suprafelefoartemici ale trupului uman, de exemplula
*-
b-gZagggIfigi, unde nivele energeticerelativ scizute pot prod_use
sfe-c;-e-"letelel'
itrl2Zi, departamentulde gtiri al ITV aprezentato emisiune
cu privire la primul caz cunoscut de utilizare a subliminalelor
-glqgplice pe cAmpulde lupti gi la ,,adevi.ratulmotiv al aparentului
ilogic atac kamikazeal trupelor irakieneasupraoraguluiparasita^
Al-Khafi... 12mile la sudde granilaKuweitian5...." Conformpostului
ITV irakienii lansaseriun atac strategicmenit si distrugi o stafie
radio FM carefuseseinstalati in Al-Khafi de citre Departamentul
de Operaliuni Psihologiceamerican.Degistaliap;@gi tr4nsmitl
mesajedepropagandiamericanidetip ,jTokyoRosd'soldagiiirakieni
dezertoriau afirmat .n ud.drut*l r.op p. era transmiterea
"l
unor ,,noi tiourr_degcsaJc_iub-liminalede inalte &hnologie sub
f"t*" ,,rq""t. t la o frecvenld
""or
ultra inalti'.
Conform postului ITV degi @ne
ryEete neeative transmise impreuni cu.Irogramareg audibili
realizatl,de psihologii de la PsyOpserau perceputecu claritate de
qrinteasubconstienti a soldalilor irakieni. A.SS tegglg-lg"
"
**ogE"tgryJet, inducdndu-leun s:englgg$ puternic de_teama
gi disperare in minte." '8
-hgrrl:sgl, a fost brevetati o ,,metodi de inducere a unor

i78 Controlulmaselor
t$:fdS q-ot-tltiigli mentale, emolionale gi fizice' inclusiv o activitate
-"-r,td*p"cifici in fiinla umanii' de cdtre inventatorul acesteia
Robert A. Monroe. Monroe, care in ptezent nu mai este in viald' a
fost un prim practicant a ceeace se nume$te,ytzualizarea la distanli"
sau calatoriile extra-corporale, fiind fondatorul Institutului Monroe
din Charlottesville, Virginia. Se spune ci acestaa avut legituri cu
CIA. '9
Descrierea invenfiei lui Monroe menlioneaza c[ pot fi induse
stiri specifice de congtiinli ,'prin generarea unor semnale audio
stereo cu o anumiti formi de undd'9i cl,,potrivit invenliei' r1n9gl'
qgf{g-gege sub forma EEG-ului, p9! i-rSplezu9g2esteanumite
cunoscutesub numelede,frecvenli
r@e,
purfatoi iare seaflain gamade percepliea urechiiumane;'
Monroe a continuataceastd invenlieiniliali cu o ,,metodi9i un
aparat de-igdCggt.-AJ{Lqr 9!3lld94!qd:J9qq!4$4" care se pare ca
'?o
esteo formi noui 9i imbuniti{iti a dispozitivuluiinilial'
Rap.*orlulde--ErsJebngtogie.al-F.srFlor.Aeriene$-UApublicain
1982un avertismentin carese spuneaci: ,,cimpurjle-4eladl4lii cU
frecvegg4lq{ig-(RF$" pot rePrezentao noui 9iputernici amenin[are
la adresapersonaluluimilitar ...Experimentele RFR9i inlelegerea tot
mai ampli a creierului ca fiind q1"q-rgan,gledialeltrt11csugereazl
probabilitateaserioasi ci acestecdmpuri electromagnetice in4usg-
po1fi distrucllv.edaci sunt utilizate cu q4.$,9.4p.p^rcEr-s
9i de asemenea
pot generaun aggstlglgpg$aBg!. in plus' trecereaa aproximativ
100de miliamperip"rinmioggld [de la nivelulcreierului]poateduce
ta stop caraiae e i , aceastafiind inci o aluziela efectul
instantaneual acestor arme. Un sistemrapidde scanareRFR4gpgle4-
im.qbjlizq.sau atpi!4Lq zolli exti4sni'
cbiar ueicletqate.flintele-afl
Articolul continui:
,,Nu existi indoiali cu privire la e{istenfa unor dispozitive
de control al mullimilor care folosescradiaqiicu frecvenli radio.
dezvoltareaunor asemeneadispozitivese alaturi Ei completeazl
caresunt bine cunoscute
gi pq.b..q2i.-d-e'gn-4."e-b-f-r,afS5ii
35*g1gle-sonice
gi sunt chiar enumeratein CatalogulEchipamentelorde Apirare
britanice din anul 1983.Printre acestease numiri V-q!]59[e,un
dispozitiv pe baza de infrarogu care cauzeazlcecitate.noc!"qrne$i
lt[l
Jim Keith 179
SquawkBox sauSoundCurdler folositede StateleUnite in Vietnam.
SquawkBox a fost proiectatpentru !1!duce o genzaliedq ameleali
li greali victimelor. Esteo.'armi.{lgecligaala astfelincdt pe misuri
ce oamenii sunt atingi de efegLulinvizibil, spai4a $i con&?tu r" ll
prin mullim" ... i&3I"1 19.84,Ministerul Apararii a
IygpAnder.q
o1do14tca toatedescrierilegi referirilela ,,armecu underadio"safe
inliturate din cataloguldepartamenlr'lrri. 2r
iii
in 1993,Institutul Nalional de Justi{ie,o filiali a Ministerului
de Justilie,emiteao recomandarein ,,Iniliativareferitoarela armele r
non-letale".Acesta indica faptul ci statul gi departamentelede l
polilie locali din America @me psihotronice, I
.lggl911gg!.!S9-qt 4te dtrput.tt. d" .or t"
I
cetd{enilor americani u.@g1e1t&4]' - o
descriereatdt de vagi incit includeagi certurilefamiliale.Raportul
afirma: ,,sevor realizacercetaripe termen scurt pentru adoptarea
tehnologieimilitarecares a
legii...inclusivarme cu laser,microunde$i argreelectronagu-etice".
Ziarul Washington Postpreciza:,,Pentagonul gi Ministerulde iustilie
au convenitsl inarmezeforlelecivilede aplicarea legiicu tehnologie
militari de ultimi ori, inclusivarmenon-letalemai pulin obignuite."
Aceasti noui abordarea modului de aplicarea legii a fost
dezbituti in cadrul unei cgnferi$Llecrete carea durat trei zile,cu
privireIa utilizareaarmelornon-letalegicarea avutloc la Laboratorul
de Fizici Aplicati de la Universitateafohn Hopkins din Maryland.
Conferinla a fost sus{inuti de colone_lul Alexander,manager
f-o-hn*B,
deprogrampentruarmelenon-letale(psihotronice)deIaLaboratorul
Nalional Los Alamos.La intilnire a participatgi pfocuroru!_gglg"l
f"lg!Ig"",specialist in armament,impreuni cu al$ reprezentanti ai
departamentelor de polilie federali gi locali. Conferinlaa acoperit
o gami largi de subiecteinclusiv a;4gglgcu*und-eradig tehnologia
qu microundede inalti tensiune,tehnologiaacustic5,sintezavocal[
gi aplicareacdmpurilor electromagneticede inalti frecvenli in
domeniularmelornon-letalel'
US Air Force a instalat generatoa{e_Cg._I]lislggrrllgJb-ilg,ltl
tgns:Ugepr racbqlgJgaer-opqrtaJe. S-aafirmatci scopulgeneratoarelor
d; unde dirtr.tg.rea componentelorde ca6il-lor, temperatura
"o
180 Controlulmaselor
generatl fiind capabili si distruga structura microcipurilor, dar
teoretic acestegeneratoare ar+glg s4 Splgggii gtructur4-,peglg!{
setrsrbilaa fiintelel-llmjrne.22
Ne punem acum intrebareadaci armeleelectrolnagnetice au
trecutde fazaexperimentaligi au fostdejafolositeasupraoamenilor.
Au fost oare acesteautilizatein experimenteasupraunei populalii
negtiutoare,la fel cum s-au folosit gi drogurile 9i alte forme de
modificare comportamentall in cadrul pfor-eglg,lqi MKUTTRA?
Practicmii de persoanedin lumeaintreagdcredci a$aeste.Acestea
afirmi ci asupralor s-au folosit arme electronice,fie in scopuri
experimentalesau chiar cu scopul de a-i rini. {uqiru! mare al
accslatlgbleri, asCUt4gi.rile crrdovezile,gxist_ente
cuprivire-la-testele
guvernamentale precumgi credibilitateamulto'raseme4ea p-ersogne
cale fac aceste afirmalii sugereazi cu tirie Blilizarea.3xglga a
respectivelorarme asupracivililor.
Una dintre persoanelecare crede cd a fost iradiat{ cu unde
electroniceestel![q,4!4$,]{4pk intr-o scrisoaredeschisi domnul
Mack igi descriee4p_erienla dupi cum urmeazl:
,,Sunt un fost gofer de tir, acum pensionat. _P-fSblggrqle_meLe
ag_lnqgput in toamna anului 1987 cdnd am inchiriat o cameri in
Seattle, Washington. Chiriagul vecin avea anumili vizitatori care
incercausi se fereasclde mine. Mi se pirea ci aud din camerasa
at_unrte_ggmenta$i cu privire la-eg!jC!ik*mg_!e.
Nu gtiu cum acegtia
reu$eausi mi faci si aud anumitelucruri gi chiarsi igi deaseamace
aud. Degi pare ciudat, era ca qi cum cgl*l,mgu:[u4g[iglr_a-pg
post.de
anteni iar eu recepfionamanumitelucruri, nu la nivel subliminalci
# qi ZqIe- c.apuluisubiectului.Purtitorul este modulat de natura
lu:rY"f,My'
.$Eia!l cdnd vin 9i cXnd plec qi chiar vorbeau despre asta. Tot
timpul cind mi aflam in hotel ii auzeam vorbind despre ce fac.
Puteau si-gi dea seama de aproape tot ce fhceam cAnd eram in
camera mea 9i in respectivaclidire. Mi gindeam ci folosescweun
dispozitiv de supraveghere."
,,I-am auzit flcdnd diverse afirmalii despre ceea ce fbceau cum
indTl vagjungeEta]e-q-distanla.4e._I0mi
ar fi: ,,Durereq ,,Existio
oglindi bidireclionali in hol" sau ,,Haide(i sa il testiml
,Jbate acesteale-am auzit i""i;;;t;tffi;;re un microfon
Jim Keith
l8l
in gatj'auspusei la un momentdat.Bineinleres canu am un microfon
fizic acolo.Ei insinuaucd pot receplionaceeace spun.Toateacestea
pireau imposibile.Datoritdtuturor dezviluirilor pe carele-am
aflat
de-alungul anilor,gtiuci acestelucruri sunt adevirateindiferent
de
ce ar credealtii."
,,lntr-o noapte, a lq_ut4elut
c-olglgi-ycrlebra1e.Aceasti ,otti g$ih& ficdnd parte
"r$q
din sistemul nervos central. C:f!0re*eI,9gl";eflg, ."r" trece prin
coloanavertebrali.a fost activat,fapt carea indus unjpas{nlgruLelul
cqlpglqi fzic."
,,puteaqchiar sl.m l.ggpl$ri. Osul omoplatului
estefoartesensibilla durere.S-auhotirat si md faci sr pleci" ucolo
gi chiar au reugitaceasta inaintesI expireluna.,,
,,Existl o modalitate prin care o persoandpo3l-9_-Ag-!g_faqUl-a
@ylaunanumitpurtdtordefrecven!i'radiomodulati
gi aceastas-a intdmplatcat timp am locuit acolo.lnainte saplec
am
lntr:9at:"1!:-:ttJffi*re-.-e'141'Jh'_'iaq!anterior.",,eJwgu
dpgi" a raspunsgefulhotelului.cattimp amstatacoronumi-au?iuzat
dureri extrem de mari. Referitorla controlul comportamentuluigi
al
mintii: nu preaare rost sdstimulezio persoanidaci nu poli obline
de la ea un rispunsvizualsauaudibil,iar ei oblineaucu siguranli de
la mine un rlspuns audibil: injuritura aferenti.,,
,,Cum cred eu ci se procedeazi.: un g!!419r d.e frecventi
fgdrp-neEgddari este emis de ra o utt@t
pe o frecven{i mai joasi. Acesta traverseazi coloana vertebrali
electrom agnetici a procesul ui aW^$rl".y=o*+i rii g! da lgEul i nterior
al victimei.cimpurile procesuluisunt iniarcateinapoi pe frecventa
purtdtoare.cred ci anumitecimpuri nedoritesunt filtrate la punctul
de receptie.Dacd atacatorilornu le place rispunsul primit atunci
acegtiavor transmite q&jtigdJgrc1lls cu ajutorul unei frecvenle
p$!a!ga1e care si-i cauzezesuferinli subiectului. Astfel apare
controlul comportamentuluigi al minfii, dar mai sunt multe alte
elementeimplicatel'
,egpg.tt5gtg5gtpg! lS"tuqgbje pentru a generadiverse_ripuri
de rispqpgri prin modulareaunei unde radio purtitoare cu diverse
182 Controlulmqselor
durerela nivel ald$v Eicranial-9ichiar
ftggyg4g-4gigglgerqre:
dureri card)ase,tort-ut{qi.m-oatte. Ei p9t si co.ttolete d.p suu
a!s9$-gl!o;a. Un sunetfoarte puternic poatefi auzit irfZgga-dn
tp.*g,g-Eapului. Modulalia sonori poate fi foarte ascufiti' cauzAnd
valuri de durere. Pot apareastfel dureri inteqpeljr livel ocu-lar.Se
considerdci durereaatroce care produce o senzalieinlepdtoare
de incilzire foarte intensl este cauzatdd" uibtglg**91999]9!9.
tg!ql!4ld9l!gr.y9gs-e.4f e receptoritrortermici. in timpul procesului
de gAndiresau citire, unii oameni poarti un gen de dialog interior
sau sub-vocalizare. @!g3 g{gpg:oglgctrici 9i poate ac{ionape
pqqtde conductorl'
,,Sub-vocalizareaa fost inregistratedircel din zona gatului de
citre cercetitori.Acegtiapgt capla cimpul elbctromagnetic asociat
adpgutruintslrt. De multe ori i-am auzit comentAnddespreidei pe
care le exprimasemdoar interior. Pot cauzai-nlepelrilea*lqgxhilor
gl-ggg{-la nivelul umirului sau ai gdtului 9i de asemeneai4 zona
mugchiuluicardiac.Sunt monitorizatpermanent.in fiecarenoapte
suntimpiedicatsi dorm. Atacatoriiaveaunevoiede un 1apispigitor
pentru a-gitestapracticechipamentulgi m-au gisit pe mine..."23
ceti{ean britanic, afirmi 9i ea ci a fost victima
ryglg Iglk",
unui atac electronic.Credeci a fost aleasadrept linti deoarecea
inaintai o plAngereimpog!aa-p-o!i1-i.9-iJo:4!9 in anul i984. Dupi
numeroase cazuri evidente de hir{uire in care i-au fost tiiate
cauciucurilede la bicicletl,i-a fost sparti maginagia fost atacatifizic
de doud ori. a urmat altceva.,,A aparutungjggblllg$: casa
imi devenisenelocuibild din cauza unui qg!-ggglio,llAcum
"q$ggg
gtiu ci estevorba desprerljCrounde+ilserrinfrqsrroetecareau fost
folositepentru a-mi transformainclpereaintr-o cameri de torturi'
Cullen susline ci a fost hlrluiti cu ajutorul 'glgi-Sl14et Ju
p.bgtiglg."gqh!_"._" deaseama
Yn"!g1]!1{g9l-i imposibilqqlq!
dilr ce parte venea.Zgomotul pirea si seintensificecglllSgjlq4Ca
pe pat ... Reverberaliaera cea mai puternicl in spateleurechii,in
Tffiosului mastoidiancare conline spalii mici pline cu aer. M4
dureauochii qi simteamo qg!4!gdC-q9a!n gi interferenll la nivelul
4:>-'--
frun!iiJ'
Femeiaa fost obligati si igi schimberegedinlain mod repetat
Jim Keith 183
in anii careau urmat. Ea spunecd: ,,uneorieramatit de furioasi ca
trebuiasi plec din propria mea casi incdt mi intorcearnin miez de
noapte,doar ca sI glsescun crimpei de linigte,dar dupi zecesau
doui.zecide minute,asaltulelectronicincepeadin noul'
in legituri cu una dintre localii, aceasta afirml: ,,Credci sursa
qg4lglgi era apartamentulde deasupra,sau daci nu, inseamni ci.
acegtiadispun de microtehng!_ogiep,q111ry a_q9qq4-de aparaturachiar
iqloculqlavieiirnei. Toateacesteaaveauloc la etajul l l. In apropiere
nu seaflanici o clidire atatde inalti gi apartamentulde deasupraera
locuit de ingrijitorul blocului ... in ziua in cares-aupetrecuttoate
acestea, am vizut un brrbat careseprefhceaci doarmeintr-o magina
rogieparcati,pe trotuarul din fala intririi in clidire. Am simfit o
teami instinctivi faln de el, dar mi-am impus si nu fiu paranoicr.
Doui siptimini mai ti.rziu, in timp ce fugeamsi prind autobuzul,
am privit in spategi l-am surprinsascunzandu-se dupi o camioneta
ca si nu-l vld."
Cullen mai spune:,,cucevatimp in urmi., cind locuiam intr_o
garsonieri,intuifia mi-a spusla un momentdat sd privescpe vizor.
Am vizut atunci cum un birbat asemdnitorcu un detectiv,imbricat
intr-un pardesiu,tocmai ii didea acestuiao cutie ciudati cu ni$te
u"t"""" re.i." air futic portocaliu in fiecarecol1.Nu au vorbit
delocintre ei, gi chiar s-auasiguratcd nu ii vedenimeni...La pugin
timp dupi aceeal-am intAlnit in timp ceduceain mini S_aglgga 1rrgi
Trcllg$lg3ld, gi pirea destul de afectatci l-am vizutl'
Intr-o zi, in timp ce ReginaCullen era in gridini, ,,Am sim(it
btott tglqj41iEg!:-PlilglPjga a cirui traiectoriea frcut un fdgdit
ciy4+,t.Pirea si vini de dupi gard. Am fost atit de inspiimintalE'
incit nu am mai putut si dorm acolo.Cam un an mai tlrziu, in timp
ce stiteam in fa[a geamuluicu perdeleletrase,s--ajetrecutacelagi
l"JIu ti t"lgl1g$
=
a fosl p_ulve4!-zal_1nqlg!gp9u.
:. DA?;A;Gasra"
unda invizibili a venit de undevade susdin afaragrddinii,exactdin
zona de unde in anu!*1286aplruse g__rrc.-gl!ede grosirp,ggunui
g:.! indr_eptaticitre fereastrabiii melel'
'-
Cullendescriedoudtipuri de asaltelectronic.
,,Primultip de siiptome includesentimentulciudatcdemisfera
dreapti pi ceagtingi a creierului sesepari,gi cd intre eleseformeazd
184 Controlulmaselor
o cupoli, ca9i cum anumitepirli alecapuluiqi fe{eimeles-arrearanja
spalial,ca gi intr-o picturi cubisti. Am chiar o-$CMali,sde.pgrozitate
a-feje-1,parci mi se umfl6 nasul, gi trisiturile felei imi sunt foarte
clar definite.Cebe=aldoilealrp de simptomeinclude sentimentulci
gi'nri"simt -caiatrurn ruplor' Fiecare respiralie
,,de---a!ia-pot-respira
mi-e uscati, de parcl ag fi in degert.Nu lipsegtenici omniprezenta
durere_derap, qghli care mi usturi, oboseala.senzatia ura
gi
ajlglU.Jgchile_cicatrici care mi dor un sentiment coplegitor de
-oprimare,ra!!e!g sr nggl$Elgl'24
Existd $i alte mirturii care suslin existenla atacurilor
.glecgoni.rceEste vorba despre posibile victime care au observat
anumiteechipamentesuspectein zoneleinvecinatelocuinfei lor. Mai
multe relatiri de acestgen a.g&$-jndos4fieki'de Asocralia-pg$ru
QggSglglg&$tonaH,in proiectul acestorareferitor la supravegherea
electronici, al cirui scopestedocumentarea$i dp"vilti".r r"".rrtrilg1
@fuz prin controlul minlii in StateleUnite.
Una dintre persoanelela care se face referire in Proiectul
privind Supravegherea Electronici afirmi ci a discutatcu vecinul ei
caresuslineacl estegfterde.iBjb-rmdli EicI lucreazdpent-ru-O f,1mi
de tehnolqgie-glaliale.Acestai-a spusci estein misiune timp de un
an in clidirea respectivi. Ulterior, s-a dovedit ci respectivulnu era
un angajatal armatei. Atunci cind pretinsul ofi1erde la informafii
s-a mutat, sursa noastri a intrat in apartamentulsiu gi a gisi!-Un
dispozitivriemirimea unui cup e. De asemenea, mai
in pereteledin dreptul apartamentului siu.
e;gjle_q._::gegla"
O alti presupusl victimi a hirfuirii electronice a vizut pe
geamulcaredidea in apartamentulvecin,g cJ+liggri de aproximativ
rrq metru gi jumitate inilfime. Din cutie ie$eao_Lggtiliorientati in
dUgglg3lelgloeltului slu Conform acesteia,cutia era activati de
un bdrbatla costum carea tresirit surprinsvizind ci esteobservat.2s
Note:
1. Wall, fudy, "Synthetic Telepathyi' Paranoid Women Collect Their Thoughts,
foan D'Arc, ed. Providence, Rhode Island: Paranoia Publishing, 1996;
Vasilieg Leonid L., citat in Lawrence, Lincoln, and Thomas, Kenn. Mind
Control, Oswald dz JFK Were We Controlled?Kempton, Illinois: Adventures
Unlimited Press,1997
Jim Keith lg5
2. Cannon, Martin, "Mind Control and the American Governmentl' prevailing
Winds, 1994
3. Milner, Terry
'Ratting
out Puharich," at Doc Hambone, www.
io.com/ToTEhambone
4. Welsh, Cheryl. Mind Control is No Longer ScienceFiction, Volumul 2. Davis,
California: Citizens Against Human Rights Abuses, 1997
5 . Constantine,Alex.Virtual Government.Yenice California: FeralHouse,lggZ
6. Lawrence
7. Citat in Constantine, Nex. Psychic Dictatorship in the U.S.A. portland,
Oregon: Feral House, 1995
8. Kaufer, Scott,'The Air Pollution Kaufer, Scott, "The Air Pollution you Cant
See,"New Times,March 6, 1976
9. Wall; Constantine, Alex. PsychicDictatorship in the II.S.A.; Coresponden{i
de grupul NosMan
1 0 . Lin, fames C. Microwave Auditory Efects and Applications. Springfield,
Illinois: Charles C. Thomas, 1978
I l . Cannon; Lin; Wall
12, Constantine, Nex. Virtual Goyernment
1 3 . Wall
14. Cannon
1 5 . Robert O. Becker. The Body Electric. New York William Morrow 1985;
Welsh
16. Welsh
1 7 . U.S.Patent 3,951,134,'Apparatus and Method for Remotely Monitoring and
Altering Brain Wavesi apriie 2O, 1976
'High
18. Tech Psychological Warfare Arrives in the Middle East," ITV News
Bureau,Ltd.l99l
t9. Porter, Tom, "Government Researchinto ESP & Mind Controli MindNet
lournal, Vol.l, Nr. 45, www.visitations.com/mindnet/MNl6A.HTM
20. U.S.Patent 5,356,368,'Method of and Apparatusfor Inducing Desired States
of Consciousnessl'octombrie 18, 1994; U.S. Patent number 5,213,562,"A
Method of Inducing Mental, Emotional and PsysicalStatesof Consciousness,
Including SpecificMental Activity, in Human Beingsi nrai25,1993
2t. Kennard, Peter,"Field of Nightmaresi The WeekendGuardian,februarie2-3,
l99l
22. Baker,C.8., "New World Order & ELF Psychotronic Tn*.tyi YouthAction
Newsletter,decembrie, 1994;Microwave News,martie/aprilie 1998;Ayiation
Week,iamarie 19, 1998
23. 'Re: Assault by remote Technology methodsi declarafie dati de Martin C.
Mack, nedatati
24. Cullen, Regina, "The Traveling Torture Chamber: Microwave Harassment,
Gangsterism and Freemasonry? Paranoid Women Collect Their Thoughts.
foan D'Arc, Ed. Providence,Rhode Island: ParanoiaPublishing, 1996
25. Microwave Harassment and Mind-Control Experimentation, publicat de
Association of National Security Alumni, Electronic SurveillanceProject

CAPITOLUL 23
inchisoarea mintii
inci de la inceputurile acestorcercetiri, inchisorile au reprezentat
o sursl de ,,furaj uman" gata pregititi pentru experimente. Iar aceste
fapte nu au rimas intotdeauna secrete. lilg(a lames V. Benett, la
data respectivi directsr la Departamentului lnchisorilor din Statele
Unite, incuraja psihiatrii gi sociologii si foloseasci aceasti ,,uriagi.
oportunitate" reprezentati de 24.000 de prizonieri neajutorali.
Acesta spunea: ,,Aici in Washington, suntem neribditori sa vedem
cum veli folosi aceast6,ocazie... din propria voastri iniliativi, poate
un mic experilqg1rt-qum_!$ulq!qni,s_aqunul cu_..-sociopali."r
ly_19_71,
directorul inchisorilor din California, a propus misuri
ample de implementare a neurochirurgiei pentru prizonierii violenfi.
Aceasta nu inseamna ci acest gen de interven{ii nu s-au realizat gi
anterior. De exemplu, in 1968, unui grup de trei prizonieri de la
Vacaville Medical Facility le-a fost mutilati o parte a emisferelor
cerebrale,separe intr-o incercarede a le domoli impulsurile violente.2
ig L9La, un prizonier de Ia inchisoarea de Stat din Arizona a
scris in ziarul New York Times despre un plggram de elg[o-qg3gri
practicat in inchisoare cu scopul de a descurajaactivitilile,,avocalilor
locali" gi a radicaligtilor politici. Termenul folosit de prizonierul
respectiv pentru acestprogram era ,,medicamentullui E_d!S_onl ,
in luna octombrie 198_8,David Fratus, un prizonier in vdrsti
de 38 de ani de la Inchisoarea de Stat din Utah, care isplgea acolo o
condamnare intre unu gi cinci ani pentru jaf de gradul doi, a trimis
o scrisoare deschisi in care igi descria experienlele, protestAnd
impotriva torturii la care era suspus. Acesta afirma ci in urmi cu
unsprezece luni avuseseo altercalie cu un alt prizonier, fapt care
crede el, era motivul pentru care se instituise impotriva lui un
pTograLmde-!9-ItqrA$,Stql-al_igdprin procedee de control al minlii.
Relatarealui Fratus estedetaliati gi credibili. Conform scrisorii
sale, ,,zi de zi, acegtiaveneau la mine cdnd mincam, imi aruncau
mincarea pe jos gi md ameninlau ce mi vor otrivi cu substanle
Jim Keith 187
carcinogene gi virugi. $i corespondenta mea beneficia de un
tratament similar. Eram in permanenld asaltat fizic Ai verbal; chiar
mi ameninlau cd imi vor omori pirinlii daci spun cuiva ceva despre
toate acestea."
Fratus crede ca aceste metodg d9 \gglgjre erau folosite pentru
a-l face si igi piar{a gontrolul, oferindu-le astfel o justificare pentru
a-l pune la carceri in izolare unde aveasi sufere lucruri chiar qi mai
teribile.
,,Odatd izolatl' relateazd Fratus, ,,aq_lneeputsa_mi qejqlelgple
lucruri extre{q!g_c-r_q{1te.Mi simleam dezorientat, mi se pirea ci
celula gi podeaua din jurul meu dobdndeau o inftligare suprarealistl,
ca gi cum ag fi fost sub influenla unui drog halucinogen. Uneori
sufeream de d.ureri dg..qp intense gi insomnie siptimdni la rdnd
dupi aceea ... Apoi am inceput si-1ecepligqez,sat1si.3ud, anumite
sunete de frecvente foarte inalte. l-aJel_ca-$l-zgomotul narezit al
le*levizorului. Volumul sau intensitatea frecvenlelor era variabile,
unele fiind atAt de in{epatoare incdt mi flceau efectiv si md urc
p e p eref i. $i d4g[ i m i_aco p eream urg:-btlg*gg :_a!a,S sq_eu_degglgle,
sunetele acelea erau tot acolo gi chiar se amplificau. Era ca 9i cum
urechile mi se transformau in inciperi cu ecou, iar sunetele iegeau
in exterior."
Atunci cAnd s-a plAns, a fost aruncat intr-o alti celuli, de data
aceastafiri haine, saltea,hdrtie igienici sau api de biut.
Dupi cinci luni de hi.rtuire, Fratus spune cd tg$llla a escaladat
pini la un punct in care gi el recunoagteci ce s-a intdmplat ar suna
nebunesc pentru oricine nu este familiarizat cu nivelul curent al
tehnologiei de control al minlii. jlggpgl_-se,"qy4 tot felu! de
"A*
ugg!t.lulS:ZgS_1. ,,Tonul gi timbrul acestora varia foarte mult: de la
voci ascufite ca in deseneanimate, la voci foarte+ groase gi sinistre ca
grJgg alg g19J elllgli negative,iar apoi reveneauinapoi Ia normal.
ci 9i cum le-agfi ascultatin
Auzeam acestevoj|@glglggi
cigti. Reugeausi le mixezegi si le combinecu tonurile de diferite
frecvenle,incAtsecreaun zgomotde fond atdt de discordantauditiv
incAtsimleamcd imi smulgefectivsufletuldin minel'
Fratuscredeci in celedin urml au ajunssi foloseasciasupra
188 Controlul maselor
Iui gi oaehnologiemai avansati.Practic,eravorbadespreglg4qgr
.glutg@care gi chfar *a__sp"parr*l
putea s{*1no_p1i.!orizeze dupi
cum spuneel, gudg:ile clefuiUk-fiz.iotogice. ,,Separe ci printr-o
simpli apisare pe buton, puteau si imi ripeasci brusc intreaga
energiegi motiva{ie,iar apoi puteamdoar si stauintins pe spategi
sl mi uit pe pereli, ca o fantomi. Uneori mi lisau in stareaasta
siptlmAni intregi - efectiv,,legatde pat'l ftri si fie nevoiede vreun
mijloc fizic pentru asta,lipsit de energiade a mi plimba pulin prin
cameri."
Fratus descrie o listi de efectedevastatoarefolosite pentru
slibirea trupului gi a psihicului siu, qi recunoagtec[ oricui i-ar fi
dificil si acceptefaptulci gefiiinchisoriiar to{,turaastfelprizonierii.
De asemenea,in sprijinul relatirii sale,afirmi ci a vorbit cu. un
consultantlegalcarei-a spusci primiseplingeri similaregi de la alli
definufi.Atunci cAndFratusa intentatprocesimpotrivapersonalului
medical,mai mulli definufi i s-aualiturat, ofe,rind$i ei relatarilelor
pelsolglejSre J1lu &bitor de aseminitoare cu cazul-Lui-Eratus.
l"S"!te, un detinut in vArsti de patruzeci gi gasede ani
sfg
de la Inchisoareade Statdin Utah, careocupasecelulade lingi cea
a lui Fratus,descrieextremde coerentgi detaliat,propriul travaliu
sqfer_it diqgrqza g,ceeace el credeci a fost utlliZarea_qln.e_ilehnologii
intr-o declaraliedin data de 1l iulie
@n1ii.
1991,LaSalleafirma urmd.toarele: ,,Timp de aproximativcinci ani
am fost supusacliunii unui d!gpo_z1t!v-
94u.4lnq{ghnologii caremi
flcea si aud voci cq urecheainternl, ca gi cum ag fi avut boxe la
nivelulcapului..."
,Vocile pe care le auzeamgg3g rg-139g$-le gg41dfuele
- p_edepseau
gi chiar lri prin intermediul unor impulsuri electrice
agitoare, atunci cAnd nu cooperamgi nu rispundeam a$a cum
voiauei ..."
,,Uneorimi chinuiau atat de tare incdt "siq!93.p1-cig'pglA:,
eg-t-g
{ga,111a11Tetalgi un magnetimensmi tragesprepodea,astfei
incAtnu mi pot ridica delocdin pat ...
,,AdeseaalZ-eamdiv-erse- Semnslgde frecvenlejoasesauinalte in
-
ureche Ia fel ca gi interferenleleunui post de televiziune."
Jim Keith 189
LaSalle descrie multe alte efecte gi in prezent, inclusiv o
s-enzatie de mdncirime gi 1b11lli resimfitela nivelul urechii interne,
s-em-4ale_e[qgtrice variind de la frecvenfejoase la frecvenle inalte,
precum 9i un asqlte_lectronic atdt de intensincdt estepur 9i simplu
imobilizat.Vorbegtede asemenea in detaliudesprevocile din capul
siu, in principal rroc_i care
_d_e*@mei, sunt uneori intrerupte de voci
masculineautoritare.Acestevoci ii spun c[ va fi pedepsitdaci nu
coopereazigi cd este pedepsitpentru actelesale rele din trecut.
Un factor griitor, spuneLaSalleesteacelaci vocile folosescuneori
numele personaluluimedical sau al supraveghetorilor, ori al unor
delinuli cu carearefoarterar contact,gi ar fi destulde improbabilsi
segdndeasciIa ei.
intr-o alti declaralie,un alt delinut de la inchisoareade Statdin
Utah, F13nkMoxlgy,caregi el era incarceratintr-o celuli invecinati.
cu ceaa lui Fratus,afirmi cdgi el a fost,,supusinfluenfeiunui anumit
dispozitivsaua unei tehnologiicareil frceasi audi voci,cagi cum ar
fi avut nigteboxeimplantatein creier."Moxley mai afirma Eici ,,existi
mulli delinuli aici Ia Secliade SecuritateMaximi de la lnchisoarea
din Utah, asupracrrora s-a folosit ace@ Ia
r11v_elmental, dar datoriti metodelorfolosite,foartepulini sunt aceia
careau curajulsi vorbeascidespreastai'
RtgLl3rygr, 9i el un delinut de Ia Inchisoareade Statdin Utah,
a afirmat intr-o declara{iedin data de l0 iUqlg_l_991,ci a suferit un
aparentasaltelectronicai ci gtiep_ersonal-_cq! pulin gaqealli delinu{i
c1{e se plAngeaude cevasimilar. Varner spunea:,,sunetelepe care
le aud in urecheainterni au_frecvenle foarte stridente, asemenea
unor liuituri printre care uneori aud-$i ygti ... Atunci cind pot
distingevocile,aud lucruri referitoarela trecutul meu' iar ,,aceste
voci r?spund uneql qindurilor mele_."
Verner vorbegtegi el despre,,sunetestridentepe tonuri joase
gi inalte,careimi tiuie in urgclrigi despre,,o senzatiede presiunela
acestnivell'
Intr-o declarafiedatati 10 iunie, 1991,un alt delinut de la
inchisoareade Statdin Utah, famesF.G_ardner, a depusgi el mlrturie
cu privirela modul in carea fosthirluit prin intermediulunor tehnici
190 Controlulmaselor
de control al minfii. Gardnerdescriediversesimptomecauzatde un
gen de asaltelectronic,inclusiv,,efecteleunui dispozitiv sauale unei
tehnologiicaremi ficea si audvoci in capulmeu,9i careimi spuneau
ce si fac."Gardner a suferit de asemenea-dgt9*99-."p teribile Eio
sgnzattede prestqn la nivelul capului, pdnl in punctul in
care srglgg,ilggglgl de a m?-lifestallgggry,qfJlqrent g4tre{n de
ag_resiv .. - Acest procesde comunicare la nivel mental descrisaici
era generatcu siguranlI $r1lgf$glegglgsg3pLdtg{printr-o anumiti
misuri, deoarece i@ggde"-. Odati
"gglle
vocile m-au avertizat cl alli delinuli cu care avusesemo altercafie,
aveaude gdndsi mi atace.Vocilemi-au spusexactcine eraudelinugii
gi unde aveausl se ascundi. Toateinformaliilgau fost corecte,9i in
nici un mod nu agfi putut si am o asemeneahalucinafiel'
Experienfalui David Fratusgi a altor delinuli de la inchisoarea
de Stat din Utah nu este nicidecum singulari. Multi alli de[inufi
au intentat proceseimpotriva sistemului de detenlie,plingindu-se
ci au fost supugitorturii electronice,iar unele descrieri prezinti o
asemlnareizbitoare cu declaraliile celor de la inchisoareade Stat
din Utah. foate acesteactiunl resPinsesistematic
de ttibu"ul:qiD4-g4$9!q9!9te. Totuqi, date fiind cuno$tinlele
de care dispunem cu privire la progreseleinregistratein domeniul
controlului minlii de citre CIA 9i alte agenlii,precum9i similaritatea
declaragiiloracestordelinuli, plAngerilelor par foarte credibile.Ele
sugereazifoarte clar faptul ci tehnologiile de control mental sunt
a
folositein prezentin cadrul inchisorilor americane.
America nu este singura lari unde au fost folosite tehnici de
control mental gi s-au realizat experimente asupra prizonierilor.
ln august1971,in Anglia a fost iniliat un experimentde utilizare a
torturii gi privirii senzorialeasuPraprizonierilor politici irl?&zL.
Mul{i dintre acegtiaau rimas cu sechelepsihice-Pel$44e-q!99i glii
cLi_qr-eg nqurritin timpul experimentelor,in timp ce algi au incercat
si.se-sinucidi pentru a sclpa de torturl. ln urma protestelormai
multor grupuri de apirare a drepturilor omului, inclusiv Amnesty
International,mai mulli prizonieri care suferiseri acestetorturi au
s
fost eliberali definitiv.
Jim Keith l9l
Mai existi gi alte confirmi.ri privind utilizarea dispozitivelor
de torturi electronicl. Ziarul ElectromagneticsNews,detaliazi o
informalieinifial prezentatdinLondonObserver,pe t3 ianuarie1990.
Conform articolului,,,ElectronicIntelligence,o companiebritanici,
a instalato-Sameri de tortur i, prevS.zuticu unenerator
de zgomot de fond cu ufflglsxonor setatla IL Hz - gl*.lJ_A*
cq
;:.#
poatledt$LW :grygl@". Aceasti incipere a fost amenajati
la sediul Filialei Specialedin Dubai. Numiti ,,Casade distraclie",
camerade torturi utllizeazi de asemeneagi o_luminl stroboscopici,,
setati gi aceastala I I Hz, tigd_qlgctontz4Ja
cu generatorr,rlC_e
zgomot
dE fond, efectulcombinat al acestorafiind acelade a facepe oricine
intri in celuli si implore in genunchi iertarea,dupi numai cdteva
clipe."
,Conform ziarului The Observer,echipamentulpoarti numele
de ,,Echipament de Dezorientare a Prizonierilor". Compania
ElectronicIntelligenceestecondusi de trei fogti poliligti londonezi
iar contractul in valoarede 1 milion de lire implici instalareaunui
echipamentde ascultaregi a unor camerevideo ascunsein camerele
gi celulelede la sediul Filialei Speciale."6
Note:
l. Mitford, Iessica.Kind 6 UsualPunishment
2. Packard,Yance. ThePeopleShapers.New York: Bantam Books, 1977
3. DiSpoldo, Nick, iA,rizona'sClockwork Orange Bill," Ney York Times, iunie
20,1974
4. Russell-Manning, Elizabeth. Mind Control in U.S. Prison System. San
Francisco:Self-published,1996
5. Victorian, Armen, "United States,Canada,Britain: Partnersin Mind Control
Operationsj' MindNet, Vol.1, Nr. 81, visitations.com/mindneVMNl6A.
HTM
6.
'Electronic
torture Chamber of Dubai's Special Branch," Electromagnetics
News, fragment din ziar nedatat
 Jim Keith D3
,,Cind sovieticiiau inceputsdemitl in 4 iulie 1976cu staliade
l9[regclugli, unde de joasi frecvenli (ELF), agenliilede informalii
CAPITOLUL 24
din SUA au fost luate prin surprindere de aceasti noul tehnologie.
Rizboiul electromagnetic
Imoulsurile ELF sovieticesunt de aceeasifrecyeng_qa_jrqlglgC
ggpL. Nimeni nu gtia care era scopul acesteinoi tehnologii.Eu
sedesfbqurala am emis ipoteza ci aceastaera o noul a!Sr4 4e control careputea
La mijlocul anilor 1970r@
Sovietici' deqi detalii despre interferacu undelecerebraleale unei fiinle umane.Impreuni cu Bob
scaralargi in StateleU"it" gilffi_-ea
tirziu' Pe 30 Octombrie Beck,am organizatun experimentcarea demonstratfbri tigadi c5,
acestrlzboi se vor afla doar cAgivaani mai
care dezvlluie ci semnale transmisiile sovieticilor puteauintr-adevir influenta creierul uman,
1976,NewYorkTimesapublicat un raPort
Sovieticl' fapt carea 9i prin urmare puteau in4gc_e Sehimbari corrportamentale. Am
radio de undl scurti auiost emisedin Uniunea
in generalin intreaga raportatacestedescoperirila serviciilesecretedin SUAiaggflnport
i"ir"r.rp, comunicaliileradio 9i celeelectronice
intre 3,269i 17'54mega a fosl imediat clasificat.O comisie a CIA a prezentatpregedintelui
lume. Semnalulradio, cu frecvenlevariabile
dicentenaruluiStatelor Carterun raport caresusfineacd descoperirilenoastrenu sebazeazl
hertzi, a fost declangatin 4 iu.l!e-!97fu1adata
au urmat' Semnalul pe dovezi. Acum, cinci ani mai tirziu, toate descoperirilenoastre
Unite gi a continuat si fie emis in anii care
situatlAngl Kiev' au fost confirmate de diverseagenlii ale guvernului SUA.Mai mult,
proveneade la un transmititor local de {n?rePutere
un biriit au mers cu un pas in fafi gi au-demonstratci o anumitd_Aggvegfi
i.g*rrr". Datoriti *od--rii, semnalul radio producea
numele neoficial ELF (clasificati) poatecauzacancer.Am repetatacesteexperimente
unic asemeneaunei ciocinitori, de aici provenind
gi am vizut ci aceasta eraadevirat....Osinguri frecvenfiELFputea
de ..Ciocinitoare.aruseascd''
Robert Peck' producecancerull'2
Dupi spuseleexflernrluiin electromagnetism
acoPeri orige altceva.aflat Tot Puharichspuneain altl parte ci:
,,Semnalulesteatdt de puternic incit
canalele de comunlcaltt ,,Forfelearmate aerieneale SUA au identificat patru frecven{e
in lungimea sa de undi. Inilial a apirut in
pe frecvenlele de urgenF in acestcompusarmonic emis de sovieticiprin atmo;m, p .
internllionale ale ONU, inclusiv l"
i"'insensulci Intentia era o gchimbse e con$tiinfei intregii umanitifi. Undele d_e
zborurilortransoceaniceec"mcioca"itoare
frecvenfelor'Semnalul extrem de joasi frecvengi p@1, inclusiv cugca
sarefrecvenlelecruciale ;iT-aleiazi spectrul
de nafiuni' Faradaysauoceanul.Nimic nu poateopri sauatenuaacestesemnale."
cu cheltuieli imensede la un total curent $aPte
"rt" "-i, radio din lume'' Referindu-sela sine cu personaa treia, spunea:
-- suslin celemai puterniceFPte transmifitoare
care
p" i" primele difuzari ale Ciocinitorii rusegti,cel pufin treizeci ,,Dr. Puharich gi Robert Beck au realizat un echipament de
de citre sovietici,care receptiecareputeamisura acesteunde gi efectullor asupracreierului
de centresimilare de transmisieau fost create
periculoasl' omenesc.Experimentelelor au demonstrat ce qggnal de l,$z
emit semnalein aceeaqibandl de frecvenle
ruseasci puteapenetracu ugurinfi pere(ii de cupru ai cugtii Faraday.La fel se
La pulin timp dupl ceciocinitoarea ",i"t:1":.te:3:ti:
petreceagi la fggggg4a.6,6,ceeain careemiteausovieticii.Aceasti
frecvenld produceadeoresie.
Frecvenlade 7,83 Hz iqducca o starede bine. Acestaestea$a-
Dr. numitargSg Jglumann,pulsulplanetei.
1950' a comentat Undelede 10,80Hz pot generacg@t.Din
periferia spionajului incl de la inceputul anilor
in anul 1983: misuritorile efectuate a reiegit ci sovieticii ng- g1nrtgagniciodati pe
urmitoarele despresemnalulsovietic,
 Controlul maselor Jim Keith 195
194
gi au construit emitatoare uriage in Australia gi Africa; acum fiind
frecvenlabenefici pentru omenire'"
unor oficiali implicafi, totul a devenij._clasificq!_Einu mai poli spunq nimic pe
Cind Dr. Puharicha prezentatacestedescoperiri
nu l-au crezut! Atunci a aceastdtemi. $i nu se mai pot obline informalii reale de la nici o
americanidin domeniul militar' acegtia
preqedinteluiCarter' agenlie guvernamentali. Mai gtiu ci toate sunt implicate in aceste
redactatun raport secretcarea fost inmAnat
ministru Trudeau din proiecte. Cunosc oameni care conduc acesteproiecte, etc. Cind sunt
directoruli inteligenqei franceze'primului
la ananghie de obicei vin gi mI contacteazi. $i-qgeace le spun devine
Canadagi altor demnitaridin lirile vestice'
pentru a-l reduce clasificat ca gi secret.O nebunie curati."a
Atunci au fost luatemisuri de citre guverne
eraucelemai multe Degi StateleUnite nu au recunoscut nic jal-gi La.1a
Ia tlcere. Casasadin Ossining,New York' unde
lor
A fugit pentru li tiyl estesub atac electromug"ti. diit partea unei puteri streine,separe cd
rezultateale experienlelora fost incendiati' "-
semnaleleELF au rispuns cu aceeagimonedi, conform cu cercetdrile lui Puharich.
viali in Mexic- De aici a continuatsd supravegheze
Stefan Rednip, un jurnalist care locuiegte in Anglia, a relatat ci a
rusegtigi armonicilesuperioare(5'340MH.z)
Washington' a fost a\,'ut acces I a do c um ente secrete p r ivind pjsgrarlulc-l ceuo_magnetic
Prin intermediul contactelor sale din -
nu au mai fost americ4S de:rumit OFeratiusa Pique, care implica emiterea de
aranjati o intilnire cu CIA' S-aajunsla un consens9i
ci'r!i! Programul semnale electromagneticein ionosferl, pentru a ricoga in Europa de
probleme cu CIA - mai pulin publicareaacestei
(prescurtarea pentru frecvenfe Est, cu preci.dere asupra instalaliilor nucleare amplasateaici. [Beck
g.rlr"rnurrr.rrtalestenumit acum ELF
program de cercetarea Qea_-gaf__receUe qi mai mare dezvoltare din rizboiul
ioarte joase) iar Marina a demarat un
electromagnetic este constr ui rea prgtgg_lujui_HAARPin silbiticie, in
subiectului,doi ani mai tArziu!
dezvoltatintr-o carte' cu AIaska.
Raportul secrd-allui Fuharich a fost
aparifia ei in ultimii Aceastl instalalie HAARP din Alaska este cea mai mare statie
un contractde editura Dell, dar editura a blocat
de emisie electromagnetici din lume, formati din 180 de antene
pqlru ani; intre timp atacul sovi4ic--cq!ti[q[' -t3l-pg,b]!t"l Lqfgl"
de emisie, cu o putere radio estimati de 72.000 de ori mai decAt
esteinfoJmat gesprea
undelor urmatorul transmilator, din punct de vedere al puterii. Proiectul
flggntrol4ti prin intermediul
@e de citre guvernul estecrea{ia Phillips Lab de la US Air Force, Laboratorul de cercetiri
ELF.Cercetiri intensrvJiunt efectuatein prezent
acestorunde asupra navele gi Oficiul de cercetiri navale. Degi a fost p;ggnglg_ga fiinc
,o,ao, Unite pentru a afla ca1gjuntefeqtele
sunt similare un instrument pentru cercetareaionosferei, FIAARP se pare ci are
oamenilor. Acestecercetariale electromagnetismului
1950 efectuate asupra o rnullime de_glg_gpll93lt! pqLqntiale, inclusiv controlul meteo gi
experimentelorsecretecu droguri' din anii
nimic' Dr' Puharicha identificat o anumitl emisii electromagnetice care pot fi folosite pentruioiliolarea unor
fop,rlaliei carenu blnuia populatii numeroase.
cancerulla 9oareci".'
frecvenfl ELF careesteun agentcareproduce L_J-L- -

undi de frecvenli Estre interesant de remarcat ci un civil care monitorizeazl.

e.ert"-und. nffp4-f,-bllliale' Lungimile de
a. mile.Guvernulaconstruitiry-e1s-e-qmi!1to.":" activitatea transmisiilor HAARP obr!ilili*acestea u'., .oi*I,
Io"ra;ffi6.ooo undele "
pJgls.cucrimelein masi din Littleton,Colorado.Conform lui Knet
pentrua {gg-llecliona
in AfricadeSud,Australia-gialte,lqc-atii
nici un scut care si opreasci Steadman,,,LJnmaxim al transmisiilorHAARP s-a produs intre
EUl tna6tGt* - i;. N" existi
10.40PDT 9i 1.20PDT. impugciturileau inceputintre orele 11.00
acestesemnale."3
La o conferinli despreelectromagnetism din septembrie1987' si 11.30PDT'is
Puharicha sPus:
din Plin in rlzboiul ELF
,,...in 1981,guvernulSUA a intrat
 .Iim Keith
D7
Note: pentru motocicligti, echipatd cu solenoizi pentru a emite semnale
Fiction,Yolumul2. Davis'
i.'--w.rrr,, cheryl. Mlrldcontrol isNo Longerscience electromagn"ti." p.l!@_f-nt"li ai creierului. ,,ln celedin urmd,
ri";"" nilrtt' 1997;Beck'Robert'The
Abuses'
California:citizens spunea Persinger,exgllgg
Body Electric,l985
";;i;;; umane este determinati de ceea ce
-_- ^_. ^r\T^^nr^"ac in r\irire
"successful Treatment of Neoplasms in Mice se*intimpll in.creier. Iai experimentarealui Dumnezeupoate fi
2. Puharich, M.D., LLD, Andrija,
for Effecti' sixth ozone
with Gaseous sopro*ia. eiion with a Rationale generati de un proces care nu are nimic de-a face cu faptul daci
,nt International Ozone Association' Mai 22-26'1983
WortJCongr"r, of
I ELF Wavesl'copie a'unei Dumnezeuexisti saunu."
3. Puharich' Dr' Andrila':A Way to PeaceThrough
of Astra' Upland'
I inregistriri distrlUuita ia Uriderstanding Coivention In anul 1993,jurnalistul britanic Ian Cotton a testat,,cascalui
of Borderland Research'martie-
I California, Noiembrie 6, lg82' The lournil Persinger"in cursul cercetirilor intreprinse pentru o carte despre
T
aprilie 1983
Welsh
cregtinismulevanghelic.Echipa lui persingersuna din clopoqelein
I 4.
Wilderness'" Wake-Up CaIl
5. Smith, |erry, "HAARP-The Beastin the Alaskan timp ce creierul lui Cotton era iradiat, acestadin urmd relatind:
Orbit'httptt lmembers'aol'com/
Ameica,mai/iunie r SSgtKtnt Steadman'la ,,Mi aflam aliniat cu mai mulli cilugiri tibetani solemni, cu capul
phikent/orbit/orbit.html
acoperit cu o glugi maro. $i eu eram cdlugir tibetan, gi mi-am dat
seamaci dintotdeaunaeram aga."r
Articolul lui Persinger,intitulat,,Despre posibilitateaaccesirii
directe a oricirui creier uman prin ilduc_ereaunor algoritmi
fT4@ici'l publicat in Abilitdli perceptualesi
motricein iunie 1995,seadancegtein posibilitili de control alemin{ii
CAPITOLUL25
chiar mai avansate.Acoperite de un limbaj gtiin[ific debordant,se
Planul Persinger
afli cheilepentru a infelegecdt de departes-aajunscugonitolzarea
gijqluenllea rry$ii, in ultimii ani.
Dr. Michael Persinger,psiholog $i neuro-psihiatruangaiat
Articolul afirmi ci neuro-stiinta contemporani a descoperitci
I
activeazi in rin carecreierul
Ia Universitatea Laurentian din Ontario' Canada' /s
F opereaz6.. Persingerspune ci acestecoduri pot fi stimulate prin
domeniuldevirfalcercetlriiefectelorelectromagnetismului
al ,,re{elede comunicaremoderne" gi c[ ,qA3IS
asupraminfii. Persinger,aflat in Comitetul de decizie -|uru!31j9i gJ9 gste cupl.at
a fost finanlat de Marini 9i se la_beAda-ingus6alernp_e.raturii creierului p-oatepeimite ca toate
o.*ro Sindromul FalselorAmintiri,
.--_-----
eflct;lor geierete umane_si fie influentate de o subarmor-r,icla cdrei g4qri
presupune,g, c" .".r.fril'-' El Jefectuat cercetiri :top1"
unui proiect ce aejceleglgJarrazi h iurul valor u o abaterede 0,1
radialiei electromagneticeasupracreieruluiin cadrul
Daniel Hz." Acesteeg(fuLri",,sunt determinat" d"*gg!g**1,:r*g: adicd este
includeunelearmealePentagonului"conform cu cercetltorul
mele nu sunt finaq[ate de sqeqfigfie@ispecfr gi servegtecaun substratpestecaresesuprapun
Brandt. Persingerspuneaci 'Cgrcet4rile
din toatefenomenelecareinfluenleazi factorii neuro-comportamentalil'
cltre intereseleSUA.Toli banii Pentru studiile asupraoamenilor
Singura Persinger afirml ci ,O extrapolare logici spre o bazi
td*Ii ib a. ani au fost finantatede salariulmeu ca profesor.
de Marina statelor unitel' neuropsihici a congtiinfei" este ci ,,acea variafie aleatoare a
finanlare (de 10.000$) a fost acordatl
se.afli $ @ sunetelor" din cadrul matricelor poate fi diferiti in cazul unor
Printie tgglkg*-l"iftrsinger
uu fos: riPili de extatere$tr- oqi s--1u"-intdlnit creiere diferitdl Cu alte cuvinte indivizii pot fi identificati &rpi
subiecgl# i@
lu!-Durngezeu, folosind o casci asemlnitoare cu cea c@alerezultatelorcreieruluilor.,,Identificarea
[6g-gei
acestorsecvenlepot permite de asemeneaaccesuldirect la procesele
 Controlulmaselor
198
Note:
neuro-cognitive cele mai complexe' a!ocic!9--e!L-gi!0!ul-eului l. Blackmore, Susan,
'Alien
Abduction: The Inside Story," New Scientist,
experigq!91.(.-:-o1iu
congtiinta umani $i agregatulrep-rezentarilqr 1lll9l94; Daniel Brandt, Mind Control and the Secret State; persinger,
.@uidd itt cadrul creieruluil' Michael, corespondenti cu Wes Thomas, l/6/99; Royte, Elizabeth, "The
-:i:]:: Altered State,"Ne? York Times Magazine, septembrie 29, 1996; Nichols,
de Persinger'Pg!99Il3
cuvinte, folosindu-se te]r,nicile subliniate Mark, "The God Machine," reista MacLean, ianuarie 22,1996
Eryi persoane.cnnflliin,fali simtul@i-pqt fuqteglal aCcs'ete*Si 2. Persinger,Michael, "On the Possibility of Directly AccessingEvery Human
lucru
acelaqi
elgstlg$qruglgg'Practiceste
modificqlep.im millglr-;-;
- - 3 :
Brain by ElectromagneticInduction of FundamentalAlgorithmsl' Perceptual
and Motor Skills.iunie 1995
fi complet modelatl
cu a spuneca personaiitateaunui individ poate
cu cercetirile 9i
cu undele electromagnetice,intr-o concordanll
folosea mijloace mai
afirma[iile lui Dr. Ewen Cameron' care insi
primitive pentru $tergereaconqtienlei'
ale cimpurilor
Persinger declara ci a studiat "Aplicalii
mai mici de CAPITOLUL 26
slabea ciror intensitatee de obicei
"1".tro-"g-netice ' 'estesi iSentific-e'- Rizboiul din domeniul paranormal
10 miligrame(1 microT). Scopulacesteicercetlri'
codurile de bazi pentru fffiil sistemelorreprezentalionaledin
creierul umanl'
Folosind informalia astfel oblinuti' Dupi afirmaliile lui Andrija Puharich, un proiect secret al
Marinei careseocupade cercetareaputerilor?algnelrlele. ajneeput
'gjlgljEprindirectaintroduainformalieiincreier...Premisa
fundamentall este.a ]"pfilg a cadrului neuro-electric
!g.]!-ig"3 inj94-8, fiind denumitlrolgglg!Piryi". Acestproiect a fost condus
produceexperienle
generatde senzorila conG-ctulcu un stimul real de RexfordDaniels;un alt participant a fost colonelulde armati |ack
identicein absenlaaceluistimull' Cooney,geful diviziei medicalea Proiectului armelor pentru forlele
Persingerne spuneca expgrientele'emo speciale.Binecunoscutulrlggdlglg-Pelgl_Hurkqs s-a numirat printre
stare -"''tlli virtuala - p6.n-a$!fic&l introdusi in creierul cei testali in cadrul proiectului Marinei.r
este
G"" aitrtt-q gu.:a-eIlglioare. Lucrul cel mai insplimAntitor Iql-252,3uharch a prezentatPentagonuluio cercetare,posibil
penuu-@ i n:fo;Psry9rnPlet un subprodusal acestuiprogram, in anul L952, cu titlul ,,Despre
@*
opetat rggl-glo!4'
ional4-Pe posibilele aplicalii ale pcrcepgiilor extrasenzoriale in rizboiul
! -r--r ^ ^^^+^- ^-^ll+,,'lini actp cimilar
persinger un.*u?Tivelul acestoramplitudini p_slbglgglg'l$i, c.q mul!-*il?intea_ceregirilor-sovieti ce mai bine
".*gi!pq!la^
celor asociatecu semnalele (generate global de sistemelemdicslde cunoscute,a informat Armata, Forlele aeriene 9i Marina despre
u4'potenlialcare
comunicalii)... in ultimeledoul deceniia aplrut posibilitateafolosirii capacitifilor paranormalein cadrul rizboiului
A.g!lpgl!941!!gleste
era improbabil, dar acum estemarginal fezabll. asupraminlilor.2
de il4gettla direct majoritatea populaliei de 6
f.uoueiLea*t.l1pL-iqe Autoritifile statelor comuniste, in-qlusivarmata gi KGB erau
lru...prin generareainformaliei neuralecu angajateintr-un ,.T_-+a--.-
prosram de cercetare .... .-.a ' utilizirii canacititilor
in care se afla scufundalitoli membrii
--r--_::-'
l"@ i+*r,"

Pg+gllqel_e_gggg" controtut ment"l d inga d!a34rjjJ!60.

specieii' Dr. Milan Ryzl a spus ci ,,Cu cAgivaani inainte a fost demaratun
la o parte,mesajul
Lisand tot limbajul pretenlios la lur Persinger
parte' mesaJul lui rersrngcr
proiectin URSSpentru a foloslilelepatiapentru indqElr:LnareqjUe-
poate fi controlatl mental t#"gsE4
este ci intreaga rasi umanl
"*S"*1,!-.-q.,',"Io,
u',ffiu gr"p,*'@
"
200 Controlul maselor
poateinduce indivizilor adoptareadoctrinei politice qi atitudinilor
socialedorite, s5 [-9.$-Sgg$ig4ede ceeace se_pgtryggi'
Conform cu un raporJ6qnlidqnlial al-CLAiin U6J, ,,directorul
Biroului de serviciutehnical CIA (ulterior devenindDivizia Serviciul
Tehnic) a devenit interesatde afirmaliile unor cercetitori conform
cirora domeniul paranormal era o realitate. Ofilerii serviciului
tehnic a contactat curind pe Stephen I. Abrams, directorul
laboratorului de parapsihologiede la UniversitateaOxford, Anglia.
a pregitit un raport
in care concluzionaci existenlafenomenelorparanormalea fost
demonstratddar acesteasunt inci pulin infelesesau controlabile.
Acest raport a fost citit cu interes dar nu a produs nici un efect in
deceniulurmitor."a
ijll974, RobertMonlroea fondat Institutul Monroe, situatldngi
Charlottesville,Virginia, pentru a cercetavl4rSglSllgJblanf4.
Printre persoaneleremarcabileasociatecu vedereaIa distanli care
au fost antrenatela Monroe - dintre care aproapetoli au devenit
celebrii prin intermediul emisiunii radio Art Bell - se numi.ri
Courtney Brown, fohn Alexander, Albert Stubblebine gi foseph
McMoneagle.Monroe, pe lingl faptul cI a fost autorul a numeroase
cirli despreclldtoriile saleextra-corporale,a,f,qstvice-pregedinteal
retelei dej,lfuziuqe MBS. furnalistul Carl Bernstein a 4ezyalgl!_q?
Iv[$:&1g1gcpp95-i1e-pentru ageoliiClA. Conform cu spuselelui
Andrija Puharich,Monroe i$i induce?abilit4ea de a cdHtor
Degi esteun fapt neconfirmat,dupi spuselecercetitorului Tom
Porter,Robert Monroe estefiul lui ]amesMonroe, careera director
executivla S_orietatea. ecologici urnani, un intermediar al CIA, gi
agentprimar pentru fi nanfareaMKUITRA. It4gtrpela-strperyizat
personalpe infamul Dr. EwenCamgrsn.s
La inceputul anilor D70, a inceput cercetareaa ceea ce va
devenicunoscutca "vederea
- - ' _ - PSIla distanti" la Institutul de Cercetiri
Slanford(SRI).ProiectulScanate a fostdemaratde Harold E. Puthoff
---
"Hal" (un fost inginer la NSA) gi de citre RussellTarg.Intermediarul
CIA pentru finantareaexperimentelordela SRIeraHarold Chipman,
Jim Keith Z0l
zis "Orwell", fost gef de stalie CIA, care se gtie ci se ocupa de toate
cercetdriledin domeniul controlului mental care se desfbgurauin
zonaBay Area, in aceaperioadd.Fonduri suplimentareveneaugi de
la Departamentul $tiingeCognitive al furnizorului pentru apirare
SAIC, ulterior asociat circumstanlial cu grupul suicidal Heaven's
Gate,gi cu fostul scientologistgi guru, Werner Erhart.6
Folosind ca sgbjg$ri&lgstalgl.@precum
$i allii, s@ era si determine =.apacitatea
subiectilor de aSilitori in afaracorpului fizic ai eil.id.entificeIn-rri
irr4spdrtale,in speciallocalizirile gi caracteristicileamplasamentelor
militare strdine.T
Principalii participanli ai Proiectului Scanate,atit oameni de
gtiinli cit gi mediumi, erau membrii ai Bisericii ScientologiceL.
Ron Hubbard. Uneledin fondurile destinatepentru cercetirile de la
SRI se presupun ci au venit gi de la u$JneErbu_angniailBisgricii
Sgry"tglggg". Harold Puthoff era un OperttingThetan AI"s
3J,pentr.t a folosi terminologia grupului, in timp ce Ingo Swannera
clasificatdin ierarhiabisericii ca $QbggZ, la aceltimp fiind cel mai
inalt rang disponibil.
Citem din hfglnrile hisericii: ,,in acedsti stare spirituali este
posibil pentru thetan [,,spirit'] pe limba scientologicil si delini
capacitifi spirituale complete,libertate,independenli gi senini.tate,
pentru a fi eliberat de ciclul nesfbrgital nagterii gi morfii, gi a fi
congtient in afara trupuluiJ' $i Pat Price avea rangul de OT, iar
Swann a spus ci paisprezecemembrii ai Bisericii scientologicecu
rangul ,Clear" - un nivel inferior faii de OT - au participat gi ei la
programul Scanate.
Din acel moment, $gaq! a iegit de sub waja bisericii lui
Hubbard gi a participat la program in cadrul altui grup secundar,
d:.]ll@'
Nu este deloc surprinzitoare conexiunea Scientologiei cu
experimentele- de vedere PSI la distanti. Conform materialelor
pu6licate,Bisericalui Hubbard a fost implicati inci de la inceputul
anilor 1950,in,,exteriorizarea"individului fagi de corpul fizic,9i se
pare ci au reugit cel pulin cilitorii extracorporale,conform unor
202 Controlul maselor
documenteale lui Hubbard,ginutedepartede ochii noilor veni!i.8
s!9!9 pentru vederea Psi la distanli din proiectul Scanate,
includ tocatii ain zusia $i , precum gi lqcalizareasubmarinelor
sovietice.In unul din experimente Swann impreuni cu alli cinci
subiecli de la SRI au cobordt la adAncimeade 600 de metri intr-un
vehicul submersibilpentru a testaabilitatealffi obiectelorpe
plafonul oceanic.
Cdnd a fost rugat si sondezeo bazdmilitari secreti subterani
din Virginia, Pat Pri-cea dat urmitoarele informafii:
Pebirou sunt hirtii cu etichetele:Flytrap; Minerva; pe peretele
biroului dinspre nord sepoate citi: OperaliuneaPoll - gi un cuvAnt
indescifrabil;dosareledin birou au numele:Cueball,14 Ball, 8 Ball,
Rackup;gi unul denumit Hayfork sau Heystack;personalul format
din Col. R.| Hamilton, Maj. Gen. GeorgeR. Nash,Major John C.
Calhoun.
CAnd un ofi,tercu securitateaal guvernului a citit rezultatele
lui Price, i-a spus, ,,Ei bine, se pare ce nu mai disti i cu greutate.Frank a venit sl-l vizitezepe Price, care dldea semne
Consultantul din cadrul serviciilor secrete|oseph A. Ball a evaluat
rezultateletestirilor extrasenzorialede la SRI gi a concluzionatci.
,,seproduc manifestlri extrasenzorialesuficientde precisepentru a
justificaposibileaplicaliiulterioare..."
Se pare ci s-a continuat, cel pulin judecdnd dupi descrierile
lui Swanna proceselorde vederePSI la distanfi, publicatein cartea
Sdrut de la revederePdmdntului.lo
Dupi ce Thrg a participat la programul Scanate,a devenit
directorul Centrului pentru libertnli umanein Berkeley,California.
O parte din atribuliile lui Targ la acestcentru era intervievareaEi
consiliereafogtilor membrii ai cultului, o slujbi interesanti pentru
un om care era un fizician. Centrul a fost fondat de citre Elmer gi
DeannaMertle - gi-au schimbatnumele apoi in Al gi feannie Mills
- cares-au ocupat anterior de relafiile cu publicul pentru
I1q Jones
Ir_&*plgl Oamenilor. Targ s-a aliturat Centrului pentru libertifi
umanela patru luni de la orgia mor{ii petrecuti la }onestown.
O alti conexiuneintri gcanategTqrlplul Oamenilor esteKeith
Harary. Dupd ce o perioadi a fost cercetltor asociatin psihiatrie,
Jim Keith 203
Harary s-a mutat la SanFranciscopentru a consilia fogti membrii ai
cultelor , in specialfogtii adepli ai Templului Oamenilor.Un an mai
tArziu Harary s-a aliturat lui Puthoffgi lui Targ in cercetirile asupra
vederii la distanli efectuatela SRI.tt
abil'tgge-lgi$lltgq!#l@ti probabilci i-aadus
in cele djn urmi glmQartea. Dupi o intilnire cu agenlii Oficiului
Inteligenleinavalegi ai NSA in iulie-125, Price a zburat la SaltLake
City,pentru o scurti viziti de trei ore la fiul siu- De aici a zburatla Las
Vegas,unde s-a intAlnit la aeroport cu prietenii sii Frank 9i Sherry.
Pricele-a spusanterior prietenilor sii ci daci se-vaiolamPblev1c-u
el , informaliile despreexperimentelede la SRI si fie inminate lui
Hal Puthoff, fapt ce sugereazici sesimleain pericol.
Qfordse cazaIa Hotelul-SJardgs!, un om s-a ciocrlille rl'3upa
aceeasim(indu-se riuElletregandu-sgil-cg4e-r3. A doua zi l-a sunat
pe prietenul siu Frank , din camera de hotel pentru a-i spune ci
se simlea riu, cu cramPestomacale,in muqchii spatelui 9i respira
ci se simte mai bine. Frank a plecat,dar cAnds-a intors mai tirziu,
noaptea,Price era rigid, uitindu-se in gol. Price era calm, dar fafa ii
era rogie.,Cred ci acum mi simt bine'l i-a spusprietenului siu, insi
imediat corpul a inceput si i se arcuiasci,9i s-a auzit guierulmorlii.
Frank a incercat si-l resuscitezegi a chemat doctorul, dar Price a
murit inainte ca acestasi ajungi la el't2
SRI a fost implicat in alteproiectecareaveaude-afacemai pulin
cu capacitilile paranormale,9i mai mult cu purul control mintal' In
1975 asistentul gtiinfific al secretarului Marinei, Dr' Sam Koslov'
evalua proiectelede cercetareale SRI cind a observato.jUiZiUne
a cercetirilor $[! numiti ELF Si controlulMintal, ELF desemnAnd
,ilF.l.ctromagnetice de joasi frecvenll. Koslov a fost iritat de
aceasti recunoa$teredeschisda controlului mental 9i a ordonat ca
cercetdrileefectuatede SRIpentru Marini si inceteze.Insi conform
cu diverserapoarte,cercetirile s-audesfiguratin continuare'r3
Dupi succesulvizibil a cercetirilor dela SRI,s-amirit finanfarea
pentru experimentareavederii la distanll' gondgla Wrsb -tt1^::
1977
proiect mai vechi de cercetarea vederii la distanfd,inceput in
 204 Controlul maselor
gi demarat de Lt. Skip Atwater de la Detagamentulde exploatarea
sistemelorarmatei (SED).Atwater a oblinut aprobareade a stringe
un mic grup de mediumi pentru a ob$ne informalii despreinamic.
Dupi consultareacu SRI, Atwater a recrutat persoanedin armati,
marini Ei din sectorul privat. Gondola Wish nu a durat mult, dar
recrulii carepromiteauau fost direcfionagispreSRI pentru evaluare.
Dupi ce Atwater a pirisit armata in 1987,a devenit director de
cercetarela Institutul Monroe.
La fort Meade, sediul NSA, s-a desftgurat p@LGrill
$Jn, intre anii 1978 gi 1983, condus de generalulEdmund
Thomson, supervizat de Defence Intelligence Agency. Proiectul a
fost coordonat de citre |ack Verona, fizician in domeniul nuclear,
geful Directoratului gtiinlific Ai tehnic al DlA. Verona a derulat gi
p,roiectulSleepin ce privea folosireaofensivi a armelor cu
microunde.
Programul Grill Flame dispuneade trei persoanecare puteau
vedeala distanli: Ken Bell, |oseph McMoneagle9i Mel Riley,gi era
supervizat de una din personahte$lecheie ale controlului mintal
de la CLA,Dr. Louis |olyion ,,Iolly'West. Programul de cercetarea
vederii PSIla distanli de la SRI a fost comasatin 1979cu programul
Grill Flame.Cind Thomsona pirisit Grill flamein 1981,programul
a fost preluat de Comandamentulpentru securitategi informalii al
US Army. (INSCOM)
ln 1983,Grill Flamea devenit Center Lane, denumire cares-a
pistrat pini in 1985. Proiectul era supervizatde gefirl INSCOM,
generalulAlbert Stubblebine,cisitorit cu psihiatrul gi ufologul Rima
Laibow.Au fost recrutategi alte persoanecu capacitdfiparanormale,
inclusivcipitanul Ed Dames,cipitanul Bill Ray,cipitanul paul Smith
gi CharleneCavanaugh ca analist civil angajatde INSCOM. Aceste
persoaneau fost antrenatela Institutul Monroe cu sesiunipersonale
cu Ingo Swann.Stubblebinegi-adat demisiadin Grill Flamein r9g4,
fiind inlocuit de generalulHarry soyster.Mai tdrziu stubblebinea
devenit presedintelecompaniei ,prtu:t."_p_r.:f".h, fondati de Ed
Dames,careseocupa tot de domeniul vederii la distanli.
Finanfareade citre armati a programului center Lane a fost
Jim Kefth 20s
intrerupti in 1985, iar programul a fost redenumit Sun Streak
controlul fiind transferatla Directoratul gtiinlific Ai al informaliei
al DIA. Cpg4Crile&$-GauJrin Programul a inceput si foloseascS,
r4{Sde lggle, precum ceflde ie Ix{gtggdiUni. Conform cu Ed
James, in timpul de
evaluiLrii citre Pentagon in anul 1988au arstrei
distrugltoare de documentein timp ce distrugeaudocumente.
in jurul anului 199-t,-Sttg9gg4k a fost redenumit Star Gate gi
a fost mutat de la Fort Meade Ia o localie secreti. $eful de filiali
Dale Graff a fost Ia conducereaStar Gate pdni in 1993,cXnd a fost
inlocuit de un specialistDIA a cdrui nume nu estedivulgat.
Dupi o evaluarenegativi ficuti de Institutul American de
Cercetare,insircinat cu aceastain i995, se Pare ci programul a
fost oprit. insi Paul Smith, specialistin agenliile secretegi vedere
la distangi este de pirere ci programul continud, fiind mai adinc
clasificat de cltre SAP (Programul de acces special) la nivelul
LIMDIS (acceslimitat).
Ed |amesa pirisit programul Sun Streakin 1988,9i s-a ataqat
grupului numit @, ceseocupacu,,dezinformare
stratesici' si cu actiuni anti-narcotice. Una din dezinformlrile
rjil@ poate fi prCzenlalui, f&4g-yizibili in comunitatea-de
Sglg{Alo-1.i ai paranormalului gi ozenisticii.r2
in ultimii ani proiectele agenfiilor secretecare se ocupi cu
vedereala distanfi au fost detaliate in cel pufin o duzini de cirfi
scrise de participantii la acesteprograme. &!g-rexpe4i!1-Pot
fi auziti aDroapepeste tot, la radio sau televiziune, oferind un
intt" cercetirile CIA in domeniul controlului mintal gi
"*I["m
cele mai nebunegticonvingeri gi idei care circuli in comunitatea
cercetitorilor paranormalului 9i a fenomenelorOZN - totul , de la
,,fa!ade pe Marte" la autostopigtiextratereqtriicare au luat cometa
Hale-Bopp - fiigd putine informa[ii despreimplicarea guvernului
in controlul mintal de masi. Au apirut comPanuca cluperclle'care
si obgni informalii prin intermediul
"@
vederii la distanli, saucareantreneazicandida[i pentru dobAndirea
vederii PSIla distanli. lnsi intotdeaunaCIA 9i alte agenfiiau folosit
credinlele ocultigtilor, ufologilor 9i cercetitorilor paranormalului'
206 Controlul maselor
pentru a-gi indeplini mai departeplanurile lor. CAPITOLUL 27
Interesant, Maiorul Ed Dames, care este capabil si vadi la Conectareaelectronici a oamenilor
distanli, a declaratla o emisiunerecenti la Art Bell cl a locuit odatd
in Littleton, colorado gi cunogteaLiceul columbine unde au avut loc
in 1999crime prin impugcaremasive.Damesa anuntat la respectiva Agenliile de informalii in asociere cu institutele gtiinlifice
emisiune cd'afacereasaPsi-Techcareseocupi cu vedereala distanli se gribesc in momentul de fa16si C.reeze@
a sponsorizat adici cursuri de vederela !Bt9ti9-de-g$tol. Prin intermediul acestuia,inJreagaperceptie
@,
distanfi pentru elevii de la liceul chatfield, gcoali carea preluatelevii ,sulranealitilii.lurnei-Dcrsoane esteinlocuiti de{lalJa,. atelE.aleasi
de la columbine, dupi ce au avut loc impugciturile. Esteregretabil de manipulatori. Mijloacele de atingere a acestuiscop sunt furnizate
ci Damesnu a,yizut" oragulLittleton, inainte ca impugciturile si se de accesulgi controlul minfii umanecu ajutorul calculatorului.
produci; saupoateci l-a vizut. - Primul pas pentru accesareagi controlul minfii a inceput'cu
realizareau@. Un prim experiment a fost

l. Milner, Terry. Ratting out puharich. cirat din cartea nepubli catit,1996
finanlat de CIA in 1975,cu o sumi de 100.000de dolari pe an.
2. constantine, Alex. virtual Government. cIA Mind control operations in Conform unui articol din ziarul SanDiegoUnion,intitulat,,Finanlare
America. Venice, California: Feral House, 1997; Wilhelm, .,psychic
John, CIA pentru un proiect al spitalului local",
Washington Posf, august 7,1977;McRae,Ron. Mind Wars, tg}4
3.
!nnng?;'
Ryd, Dr. Milan, citat in oatrander gi schroeder. psychic DiscoveriesBehind ,,spitalul de Copii gi Centrul de Sinitate realizeazAanumite
the lron Curtain. New York:Bantam Books, 1970 experimentefinanlatede CIA pentru a dezvoltaceeace unii numesc
4. Kress,Dr. Kenneth A., 'Parapsychology in Intelligence: A personal Review
un detector de minciuni extrem de sofisticatcare sondeazi in mod
and Conclusionsl' Studiesin Intelligence,iarna 1971
5. Porter, Tom,
'Government
Research into ESp & Mind Control"; Brown, electroniccreieruluman.Timp dedoi ani s-aurealizatexperimentepe
99*j1"y:
Cymil Voyage.New York Dutron, 1996; McMoneagle,
]oseph. diverqivoluntari, majoritateamembri ai personalului,administratori
Mind rrek. charlottesville, Virginia: Hampton Roads, 1993; s.ri"uu"r,
Remoteviewers:TheSecretHistory of Amerlca'spsychic spies.
-New fr".
york,'6eil, ;i prieteni. Agenlia a cerut din start spitalului si nu vorbeascdnimic
r997 despreproiect. Totuqidirectorul spitalului qi al$ membri in consiliul
6. Constantine; McRae; Sarfatti, Jaclq"In the Thick of it," cltatinDoc Hambone de administralieau decisulterior ci nu sunt de acordcu aceastagi le-
bio la werner Erhard la www.io.com/%TEhamboni; Dickson, paul. Think
Tanks.New York Ballentine Book, l97t; SAIC website au spuscelor de la CIA ci vor sl poatl vorbi liber despremunca lor.
7. Wilhelm ,,Experimentelesunt realizatela Centrul Pentru Vorbire, Auz
8. wlhelm; Theology dt Practice of a c-ontemporary Religion: scientology. Los
gi Neuro-memorie al spitalului, de citre directorul de cercetare,Dr'
Angeles:Bridge Publications: 1998;Constantine
9. Wilhelm Albert Larvrence.AcesteaimpliciLceeaceam puteanumi "risPur.tsuli
10. Ibid. evocatevizual" inregistrate electronic pe baza undelor cerebrale
11. Constantine
12. Milner, Terry. "The Death of Pat price," Doc Hambone, www. gi apoi analizate de un calculator.Subiecfii rispund la imaginea
io.com/%TEhambone anumitor chipuri careaparpe ecran.Unele sunt chipuri familiare,
13. Wilhelm
altele nu. Chipurile familiare
14. constantine; schnabel, lim. Remote viewers: The secret
History of America,s "uo.i @
PsychicSpies,New york: Dell, 1997;Emerson, Steven. diferit de.chipurilenefamiliare,iar computerulpoatesi-qi deaseama
SecretWaniors.New
York G.P. Putnam'sSons, lggg; Kress;Trull., O., "Op.i",i", de diferen{i chiar daci subiectulnu sPunenimicl'
il;;,U^S.
Intelligenceand PsychicSpiesi parascopeat www.parascope.com/main.htm;
Elliston, fon,
'Parapsychology
in Intelligencel parascope atwww.parascope. Conform cu directorul proiectului, acuratetea identificirii
com/main.htm computerizatea-{i!g7". Acesta a menfionat de asemeneaci
208 Controlul maselor
rezultatele experimentelor vor fi combinate cu alte experimente
clinicede la Spitalulde Copii. '
Separe ci SanDiego nu a fost singurul loc unde s-aurealizat
experimente de misurare a undelor cerebralepe copii. i3-L2E3,
Centrul Medical de Pediatrie din Boston algvglalgjghnologie
foatte avansatlpentru .redareaactivit a-qrel-e-fglpi"
care
si fie afi$ati video sub forma unei hirfi topografice"monitorizate de
tehnicieni. 2
lntr-un articol intitulat ,,Ne vedem mAine!", WashingtonPost
scria in 1984despreo conven[iea Societilii Viitorul Lumii. Autorul
relata:
,,Probabil elementul cel mai surprinzitor a fost prezentat de
inginerull44es B. Bealcarea vorbit desprethnica-ed-S!94499 9i
carene poateajuta si transmitem informalii de Ia un creier la altul...
Acestaa menlionat dispozitivecarepot fi pozilionate Ia nivel ocular
pentru a imbunitifi vedereasau in urechepentru a stimula auzul,
stimulatoarecardiacecarefunclioneazi din exterior,gi altemaqinlrii
carepot inducetot felul de reacfii de lavomi la hohotede ris. Practic,
g1gl esteo qlrpg[ggl3lsctrochimici, fiind afectatde cdmpu;ile de
ssses!$dejelvizgere. De exemplu stareacopiil',ar
f-rp-cvsnli*joasa-
hiper-activi pare si se inrlutifeut.n p11n,IPotgI. !Id.!!&tn.]L-
tgleuzgl. Fanteziadin filmulBrainstormincare imaginile mentaleale
unei persoanesunt efectivtransferatepe bandi pentru a fi transmise
creierului altcuiva,vor fi in curand o req!l$e, a afirmat Beal..l'3
@ a fost de o prioritate maximi pentru
aggglii!: de informafii atlt vestice daci judecim dupi
cdt $!,C-sllge,
informafiile pusela dispoziliapublicului cu privire la un dispozitivde
control mental inventat d" tJttt_Iggltglgou fl Q"1ghgt&ygqgye-tt
de la ameninfitorul Departamentde Psiho-corec{ie,de la Agademia
Medicalidin Moscova.ln 1991,cercetitorii]anetgi Chris Morris au
fost martorii unei demonstraliicareimplica ul] dispozitiv carereugea
sggligg.-ggurite dr11mintea unei persoanealcituind apoi ,,o
imagine a minlii" careputea fi folositi pentru !tr:Cje subliminalegi
i a re-spectivelg; p-{_o-bl9Ine,
Dispozitivul lui Smirnov gi Kavasovets i-a fost ulterior aritat de
Jim Keith ZOg
citre familia Morris ziaristului David Shukman la sediul CIA din
Langley,Virginia, acestarealizAndo realizarevideo a demonstraliei.
El spune ci echipamentulnu este,,foarteimpresionant".Sunt doar
cAtevadispozitivecomputerizate.Dar rezultateleechipamentuluiau
fost impresionante.
Chris Morris a fost cobaiul,avAndcdliva electrozipringi pe cap.
La activarea echipamentului, pe ecranul calculatorului au apS.rut
mai multe cuvinte. Shukman spune ,,fiecarecuvAntera alcltuit din
cel pulin saselitere. Nu toate aveausens,dar majoritateaseminau
foarte mult cu cite un cuvint: ,,Deambutt...|ovotree...Christoph...
Ficknell...Borotty...Bainstar..l"'
Morris a privit ecranul qi ,,lumina monitorului s-a reflectat
in ochii sli. Acesta s-a striduit din risputeri si le interpretezein
fracliunea de secundi care au durat pdni au dispdrut...S-adovedit
totugi cd ynai.era qi un alt strat ascunsal sondlrii. Citeva zile mai
tdrziu, cdnd am revizionat casetaam descoperitci inlfesgyi. nlele
semai aflau intercalate gi alte cuvinte plinse.pe;rLcadnmare
"iZlhile
a durgt 4gaLa*l.aiquezecea parte dintr-o secundi. Acesteaaveauun
ton mai sinistru:,,armat...atac...apIrare...armi.""
Conform inventatorilor, c.q$ntele aveau de fapt scopul de
e..fbg"lge-gll$sa gi .de a distrage.at-e-ttig. ne$+lulgi congtient in
t i mp_.ce d 1s;roz_i!1gl sondg_grofu nzim ea reacliilo r i nco4q{!g!tg*ele
subiectului.Dupi douizeci de minute, ruqii au descircatun grafic
-
tridimensional care prezentarela{iile dintre trei factori diferili din
viata lui Morris, inclusiv stareasa de anxietate,sinitatea, familia,
relalia cu tatll siu gi locul de munci. l4gtuE_agnsiderat cd analiza
este atdt de corecti incit le-a cerut si pistreze confidentialitatea.
Smirnov qi Kavasovet.uo r.r*@te
analizei,puteaualege,,strategiaoptimi de tratament."
Smirnov si Kavasovetsvorbesc de asemeneadespre analiza
grupurilor etnice gi chiar a anumitor firi, din punct de vedere al
problemelor gi punctelor lor vulnerabile. In grma analizei, seErt
e@c e de rezp-ly-?Ie$?g*qbgl g+eser.bare
Conform cercetitoruluiShukman:,,cercurile agen$ilorsecrete
210 Controlul maselor
din Vestcred cl o asemeneatehnici a fost aplicataasupraanumitor
unitifi sovieticedin Afganistan.Literatura gtiinlificd care existain
domeniuvorbegte practicdesprecercetiriextremde activein aceastl
privinli gi dat fiind grqrchlscizslnilruPglar{ytd1toare le-a fost cu
siguranfl folositorun dispozitivcaresl Ie amplificeperformanlele.
IJn.f-osJsergentdlfUarmatasoyieticdmi-a confirmat aceastaintr-o
disculiepe caream purtat-ola Minsk, in luna februarie,-199!.Acesta
ne-a spusci iLainte de misiuni extrem de grelecurn ar fi de exemplu
operaliuniletip comandoel,impreuni cu colegiisii, trebuiauuneori
si intre intr-o camer:i intunecati unde priveau la anumite forme
colorateproiectatepe un ecrangi ascultaunigte,,zgomote ciudatel"'a
- in 1990,a fost brevetatun djspozitiv rxrmit .$ste!s-d9-4na[ze
bioEAg!9tl$'. Acestaera alcituit dintr-o casci specialproiectati
pentru a analiza instantaneu cimpul magnetic al creierului sau
orice alti parte a corpului prin fibri opticd. Conform brevetului de
invenlie, ,,semnalelede iegire sunt procesatesub forma unui afiqaj
sau a unei inregistriri care redi tiparul sau structura cimpului
s
magneticemanat"de creier saude alti porfiune a trupului.
in ce privegteinterfafa dintre fiinfele umane
QinovaJS:"qta
gi calculato?eestecreareaunui microcipdin siliconcarestimuleazi
o@e.pelyg4si individpal_5fhri sd ii produci daune, reugind si
generezeun rispuns neuronal.
Proiectat de doctorii Peter Fromherz gi Alfred Stett de la
Institutul de Biochimie Max Planck din Munchen, ryierocipul de
silicon senereazl si receptioneazdiBpuls:rri neurorrale xtilizand
carePot traduceacesteimpulsuri.
"g".ulegggbqfi"
Teoretic, respectivelemicrocipuri pot si transmiti un intreg
in mintea subiectului care nu
binuies-te nimic, oferindu-i acestuia o adeviratdsimularea realitdlii
prin intermediul cablurilor la careesteconectat.6
-r l4_gr4uarie 1991,Dr. Stuart Hameroff de la Universitateadin
Arizona a indicat pg.sibilitateade simu
moduleaflatein afaracorpuluiuman.Hameroffspunea caesteposibil
ca congtiinfaumani si depindi de anumi[i ,.polineri-litoschckfiti
aseminitori unui microcomputer rti n. i rltedorul.cehrklE*iflgi.ci
Jim Keith
Ul
existi un concept referitor la viala ,,de dupi 2000" care afirmi
ci
p..roteinelecitosc ale creierului ar putea fi sintetizateintr-
q&-m9dfur-arsclalcare poate manifesta chiar funclia
cognitive.',
o nofiune destul de asemini.toarecu modelul Frankenstein,intr_
adevir.
un borderou confindnd cheltuielile guvernamentalepe anur
1992, aratd'ci Biroul de Cercetiri Navale a fost finantat pentru
cercetiri intr-un domeniu destul de asemindtor care implica
un
melanj intre computeregi mintea umani. Acegtiaau fost impricali
neuronaleartificiale'lemuldnd
si@ql-lcuologic-uman,,in.adrului6iJiFm-g&tronicede
procesarea informafiei" precum gi intr-o ,,integraremulti-modalfl
,,Raportulfinal de cercetareinclude studii teoreticesi experimentale
ale integririi perceptualemulti-modale gi exprimarea acesteiain
ceeace pare si fie un comportament cu co auton0at.lgpgl
programului este acela de a inlelege integrarea perceptuiif-gi
proceselede control la un nivel care s{-Bermrti
Plgiectarea-Juror
@ gi sistemc-de*-ssperyiaare-a,acfslora:'
S-aurealizatde asemeneacgcettri $i in dopeniUl_plaSliCit$li
._neurongld'relativ la rnodificarea comportamentului. Oirrcolo de
jargonul aproapeneinte,[glb1l,_se afln potentialul unor 4gg,!g5!grle
rtt".t,tr"r" ."-pl@fiin1elor umane i1p_lg, fald de
modelarearealizatd,in prezent prin intermediul propagandei a
Ei
pliblls$gfri precum gi a altor mijloacemai pulin subtile.7
Q__"tte _t"*Ie uimitoare este crearea unui aga numit
,,gnplificator al inteligentei'lintr-o lucrare intitulatd,,Tehnologia
simbionicdqi educalia"prezentati in l9g3 la intalnirea anualda
Asocia{iei americane pentru Cercetlri in Domeniul Educafiei,
Glenn F.cartwright de la Departamentulde psihologieqi consiliere
Educalionali de la UniversitateaMcGill a afirmat ci ,,concluziile
cercetirilor arati faptul ci descoperirile_qiere in domeniul
educafiei -pf ,gsbut54jlb.a_!9g
folosindmijlqase-qbimlqs_qC3lggIglrcg:'Acesta"ad,i-g"tupoi'
,,In viilor va fi posibil si construim amplificatoarede inteligen!5
mai sofisticatecare si reprezinte e;tensii .i+Jerpeale propriului
212 Controlul maselor
postru creier. Aceste d1Egtlf"*,9tlp:togii,t" vor fi mult mai
puternicedecAtcomputerele din ziua de azi 9i vg1p!ea! csngglgte
direct Ia clei.g5q!-gman,atAt pentru datele de intrare cit 9i pentru
datelede iegire.F.levor amplifica toate abilitilile intelectualepe care
acum le considerim ca fbcAnd parte din activitatea inteligenti a
fiinlei umane.Vom puteanumi acestediggg?ilife,,r-ninlisimbioLi-c*9'
(simbiotic + bionic) datoriti relaliilor strAnsede interdependenfi
carevor existacu siguranli intre ele 9i propriul nostru creier.intr-o
anumitl misurd, asgtea ne vor face9i pe noi fiinJeliolicel'Lisind
la o parte amplificareainteligengei,pe mine me ingrljorea
acesttip de dispozitivev.orfi folosite anumite funclii
umhri. s
iq-J999*agsnlia-Reulers a transmis urmitoarea stire:,,un
dispozitiv c@.pgn Sletg-ra permis unor
persoaneparalizatesi scrie cuvinte pe un ecran de calculator.Doi
pacienfiau reugitsi scriemesajepe un monitor prin intermediul unor
electroziimplantali in creierul lor de cercetitorii de Ia Universitatea
Emory din Atlanta...in prezent,cercetatoriinemli gi americaniau
pozilionat electrozimici pe capul pacienfilorpentru a inregistra
semnalelecreierului. Odati ce pacienlii inva!6 s[ controlezeastfel
cursorulcalculatorului,ei pot chiar 9i si scriemesajeJ'e
,,Cercetitorii din domeniul neurologiei au implantat ln
dispozitiv
-L-
in neocor-tgrglmotor a doui persoane,fapt care le-a
permisacestorasi operezeun monitor decalculatordo3l.gandindu-
sg]la as!a...Dr. Philip R. Kennedyde la Institutul de Tehnologiedin
Georgiain colaborarecu UniversitateaEmory aUfaeut unllgPlant
carepoatefi utilizat pentru @ 9i pentru
ajry -qceste sqgrlaip--uno,r=calculatoare pentru procesare
ulterioari operatii de control. Mini-senzorul de inregistrareeste
gi
acoperit de un strat de sticli la care sunt atagafianumili factori
care stimuleazi. cregtereanervilor gi care permit neuronilor din
zona implantului si stabileascS. Iegituri funclionale cu senzorul.
Intervenlia neurochirurgicali asupra celor doi pacienli a fost
realizat|de Dr. Roy Bakayde la Emory. Electroziiau fost implantali
.Iim Keith Zt3
in cortexul motor l6ngi regiuneacarecontroleazdmigcdrilebrafului/
fetei. .{glbii p4gien! _e1qu.pqr3Jiza1i, incapabili si se migte sau sd
vorbeasci.Primul pacientcarea avut implantul timp de doui luni qi
jumitate, inainte si moari de sclerozi laterali, a invifat si controleze
semnalele timp de gapteziledupi principiul pornit - oprit'i Cel de_al
doilea pacient,caresuferiseun accidentvascularin urma unui atac
cerebral,are deja implantul de qaseluni." ro
'90,
Prin anii ideeacontrolului elect{q4lg_alfi_inlelorumaneera
destul de deschismentionatl in documentelemilitare, cum ar fi de
exemplulucrareaTheRevolutionin Military Afairs and conflict short
of War (Revolufiain domeniulmilitar $ conflictelearmate)de Seven
Mets gi JamesKievit publicati de Colegiul Armatei Americane in
1994.Una dintre revelaliilecirfii o reprezintl ideeaci ,rnedifcarea
c-o{lPg4gmSnUlui este o componenti cheie a instauririi picii"
9i ci o.asemeneamodificare yr*&_difegliogati ag-uprapgpqrylu_i
ame.rican.Aceastava avealoc, afirmi autorii prin intermediul unor
sistemeenergeligglireclggfe, al ciror princip4l avantaies tul
ci existentalor poatefi ,,negati'l pe un interval
\galizandrr r-rssqoze
4*5-ag! Mets EiKievit sunt foarte direcfi in ceprivegteposibilitelile
nelimitate inerente,,modulirii perceptiei"prin utilizareap-siho-
tehnoIogiilo r. O,riciry_9[!991!gpgimpotr iva .4Eestui ati"J-r-r.ejltgl
va fi
i{g$$gt ,,prin utilizareaunor bazede dateintegrateale agenliilor'l
apoi inclusin-categoria,,simulirilor de personalitatecomputerizat'
care vor fi utilizate pentru ,,a dezvolta,a structura si a direcliona
campanii de manipulare-pSlbSlgg$a pentru fiecarepersoanii rr
Lucrarea New World Vistas (Noi perspectivemondiali) a fost
publicati ir l25 de Consiliul de Administrare gtiinfifici a Forlelor
Aeriene SUA. in acest raport, itc@l
plgggsulgi-biglgg!-c"putemciti',,i,'rEitFe-ium6tateasecolu,lui.2l,
seva manifestapractic o exploziede informalii in domeniul neuro-
qtiintei. Pini atunci, vgln 3junge s_aintelegem foa l
clrm functionea?i creierul umirq, cllgLc@lgazi diverselefun4ii
ale corpului gi cum poatefi manipulat (atit in senspozitiv c1t 9i in
sensnegativ) @romagnetici ," to, dezvolta
foarte mult, iar acesteunde vor fi modulate qi focalizate
214 Controlulmaselor
pgl{I!-a interfera cli -Irupgl-uman intr-un mod care si permiti
i$piedicarel migcirilor musculare voluntare, controlul emoliilor
(9i deci a acliunilor), pr-oducereasomnului, transnoitsreadggJgFstiL
interferenElcu memoria pe termen scurt sau pe termen lung,
ggllgIgIggunui set de experien{eqi *ereerca altuia...
,,De asemeneava fi posibil runducem anumite mesajede o
inalti fidelitate trupului urnan, fbcand astfelsl creasci posibilitatea
Psihologice'Atunci
manifestlrii suggstiilp:.-'ascunse4i'a-ildica+iilor
.und @ de intensitate mare din garJragiga
llg$Zflgr lel'egtetr"'rul uman,areloc o-lqlgJariatiede temperaturi.
Aceasta este asociatl .o o..-."putti* bt*gi a lesutului atins'
Expansiuneaeste Stgg!-5!113pldi pentru a produce guru!!
agusticl. Prin utilizareaEUU-BgLpglsalpliirar trebui si fie posibill
.r."."u u. caresI fie audjhil.
""U.a*p
Astfel,s-ar putea transmite l!9qd9 unor adversariintr-un mod care
si le displaci profundi'
- Alte realizirimenfionate in lucrareaNew World Wsfasamintesc
de Elgtg3-Sl--sim&ga unor realitifi 3.$ifi.giale:,,conceptul de
rrnrcryre g_g!gr_f!g experienle este destul de speculativdar
totuqifoarteinteresant.Teoriamoderni a dispersieielectromagnetice
ridici ideea ca @t in creierul uman
pj]te g_enera care pot fi folosite pentru
anumite sgnnnale-reflectate
estimi destul de corect gradul de excitare a sistemului nervos
" un semnalde alarmi atilzi, fut1pjgslpaleste
central. Conceptul care se afli la baza acestui ,,EEG la distanfi'
este dispersia unui potenfial de acliune sau a unui ansamblu de
potenlialede acfiune pe traseeleprincipale ale sistemuluinervos
central. Presupunind ci vom ajungesi inlelegemmodul cum sunt
impregnategi accesateabilitilile noastre,va deveniposibil si ducem
acestconceptmai departeli sa dgpl&& u!=sg1-4-":.tgq494l"-111l-o
':z
{Pl!!gs"
Un alt dg-cumentmilitar intitulat ,Operaliuni informatice: o
noui abilitateofensivf'publicat in 199-6-,
,,esteun studiu caremerge
pe linia unei directive din partea personalului de la conducerea
Air Force referitoare la examinareaconceptelor,a capacitililor gi
tehnologiilor de carevor aveanevoie StateleUnite pentru a rdmine
Jim Keith 215
in continuarefs{aegfhgSSj-SgAfieli dominantd si in viitorl'
Lucrarea vorbegte despre necesitateaprincipali ca SUA si
rdmAni in continuareo super putere.Pentru aceas-ta va fi nevoiede
,dornina'e^ inforJnalipn_al{'.Aceastava implica d"r"ottu**i
legat prin s?telit sau IIC care
va acliona ca un centru de procesaresi control. IIC v4 mgnilqriza
prs93*-qsrel4le-afostimpl"rt$,@...
microcipul are doud funclii. In primul r6.nd,aceeade a-conecta
iqdlU_dtdlqItC, credndo interfali directi intre utilizator si resursele
informalionale(colectarea instantanee a datelorgi arhivl). in esenli,
microcipul transmite informalia procesati 4ebJlc citre utilizator.
in al doilea rdnd, cipul creeazeo_.ilqagiM generati pe
calculatorin bazasolicitirii utilizatorului...
,,Una dintre tehnicile care realizeaz1,aceastaeste ,,o combinafie
de procese mentale gi imagini vizuale dezvoltate in laborator.
Iqs,titutul!9 &bglqgle din--eahforniaa construit ygt_
care consumi pgJini gne-rgiegi care eglggl procesul de gAndjre
analqglce-e-gsiglulu!-uman... Perfeclionareaacestui cip ar p.ulea
:
oferi un punct de pornire pentru r1gggglgstgg5eb53t caresdfie legat
la_toate
- suprafetele
senzoriale ale creierului,nu doar la ochil'
Lucrareafaceqi cdtevaolservati_i:
,,Implantarea unor -dispozitiv4 intr-o fiinli umani ridici
chestiunide qrdin etic Ai.social.Totugi,acestepreocupiri reprezinta
posibil si nu.rnai
fie o problerna.Ey.9luir4-{ejui" 4U."Sli*j@.
De exemplu,armatacerein prezentsoldalilor vaccinareaobligatorie
(de exemplu,vaccinul antigripal). ln lumea civilizati, oamenilor Ii
se implanteazi inimi mecanicegi alte organe.Societateaa ajuns si
acceptemajoritateaacestorimplanturi cafiind o realitatea vielii. Pini
in anul 2025,esteposibilca tehnologiamedicali si dispuni dejade
TlgrggiPurtryIygg.secaresi le permiti oameniloravAndun membru
amputat si controleze membrul artificial sau chiar rnrcIoctpl$i
ogter caresi le permiti orbilor sl vadl. P-opulafiacivili va accepta
cel mai probabil irylglt"r"" .ip"ti r are si le
omiti reprezentantilor """r
armateisi apereinteresele na{ionale."l3
lRt]*i
216 Controlul maselor
.- in 1982, l-,uru*thyigrdick a scris o carte despre .chinurile
s$11ggdf.eacaEuliect experimentalal agengiilorsecreteamericane.
Degi acesteinformalii nu au fost verificatein totalitate, elementele
adi$onalementionatein aceastdcartene fac si credemci spuselelui
Burdick nu au fost doar o amigire. 13
Aceastascria: ,,dig anuLL-9J3,Agenfia de Cercetiri Avansate
a Ministerului Apiririi s-a folosit de eforturile combinate ale
Institutului de Tehnologie din Massachusetts,a Universitilii din
New York, a Universitilii California din Los Angelesgi a Agenliei
Na{ionaleSpa{ialesi Aeronautice,qi a Centrului de CercetareAmes
din Moffett Field din California p@ta,
prin desci frar" P-qgt-4prul illegat
"@
faptul ci proiectul era secret,deqireporterii au fost evacualidin sala
unde avealoc intilnirea, de citre o persoani care s-a legitimat ca
fiind de la CIA.
',@) mulrmai sensibila decdt
.es,!-e
EES.-knse.felggrama).M[G_e_..fostrealizatl. pentru prima datd in
1968. O analizd,computerizati a literaturii de specialitatearatd cd
existi pufine publicalii cu prMre la MEG, deoareceestecu siguranti
clasificatl ca fiind unproigl;Irif.tsggt in refeaua-AR.PA(Agenlia
Proiectelorde CercetareAvansati)."
Un alt aspectal tehnologiei,scria Burdich
" 1s1*I9ggs
@ic), un dispozitivcarepElglgz:
ifnagini halucinante dilgct pe retini. Atunci cind imaginile sunt
proiectate, subiectii prezinti aceleagirispunsuri fizice ca qi in
cazul administrerii ryLCIgg. Acegtia intre
ryJ@ferenla
imagtgtle_pfgleqtatede.rrngtna_li Je4l!!ate. FOCUS a fost dezvoltat
la Institutul de Neuropsihiatriede la UCLA, de Ron Siegel.Psiholog
experimentat,acestasperi sdreuseascila un moment dat recuperarea
informafiei imagisticela voinfi, inclusiv imaginile din stareade vis
cu ochii deschigi,somn gi halucinaliil' DeqiBurdick nu men(ioneazd
aceasta,trebuie si afirmim ci Siegelcorespondadescu expertulCIA
in controlul minfii Louis |olyon West.ra
EvaluAnd informaqiile de mai sus, este evident ci dat fiind
njyelul,tAaolosicrtins in materie de computere, electronici,
Jim Keith 217
implanturi gi alte forme de manipulare,putem spune ci u_Lpleg a
fq_sJ-t"1-erut. Am ajuns la un punct nnde stind[.t,-di&unbrlpq!-dSja
sau vo-r--rgu$i'ineurand s5.controleze in tstalitate,rnodrilnersfrg de
percp.plie-4supeLrcidtAl[Ei vor puteachiar si fie stipdnii realite$i
noastre,in totalitate,iar nqi si nu $tim cd qandurilesi perceptiilepe
c?Le-]g 4yeIlryglli!, ci ne sunt dictate dinlr:o_s-urseceteriasrA.
Conform unui articol din New York TimesdigJlg& Bgleaga
britanica de feleco ii lucreazi in prezent la un dispozitiv
numit QoulCatcher,u! microc_ry implantatin nervul optic din spatele
qqlriului, care in rela$ecu prqgramareagenetic4sg"USggilaEizgzg qi
s{.integistreze toale{Ardurile unei persoan,te1.cel&de.-gllil4e
ac-qa;_(3. Conform cu Dr. Chris Winter de la Releauabritanici de
Telecomunicalii,acesteinforma{ii vor fi stocateintr-un computer
central. Informafiile vor fi de asemeneatransmise persoanei,
dintr-o sursi computerizatl,exterioari pentru a-i induce acesteiao
experientd
-{--Lji--.-'*
,,extrasenzoJ$lfi Printre alte posibile efecteale lui Soul
Catcher se numiri si imnlantul microcinului unei nersoane intr-rrn
!ggg*gt, transferAndastfelintreagaexperieqli de la o persoani
la alta.15
Note:
l. Scar, Leu "ClA Funds Project At Hospital Herei The San Diego Union,
septembrie 24, 1977
2. "Brain Electrical Activity Mapping," U.S. Patent 4,408,616,octombrie ll.
1983
3. Kernan, Michael, "SeeYa Tomorrow! At the World Future Society,It's AU in
the Mind," The WashingtonPosf,iunie 13, 1984
4. Shukman, Daid. TheSorcerer\Challenge;Elliot Dorinda i4, Subliminal Dr.
Strangelove"
5. "Biomagnetic Analyticd System Using Fiber-Optic Magnetic Sensorsj'
patent numerul4,951,674. August 28, 1990
6. Physical ScienceLetters, august21, 1995,citat in Constantine, Nex. Virtual
Government: CIA Mind Control Operationsin America. Venice, California:
Feral House, 1997
7. U.S. Government Funding for Neural Networks Research,May 1992
8. Cartwright, Glenn F., "symbionic Technology and Education," cercetare
gtiin{ifici prezentati la American Educational Research Association at
Montreal, Canada,aprilie. 1983
9. "Computers Now Unlock the Mind," Reuters news service, obtinut la
Millennium Frontier disculie in grup online, www.newpower.org

1 0 . "Brain Implants That Allow 'Willful Thinkingl Principles of Psychobiology,
InteractiveStudy Guidefor the Allied Neurosciences
1 1 . Metz gi Kievit. "The Revolutionin Military Afairs and Conflict Short of War".
US Army War College, 1994
t z - New World Vrsras, United States Air Force Scientific Advisory Board,
Ancillary Volume, iunie 1996
1 3 . Osborne, Bethel, Chew, Nostrand, Whitehead, "Information Operations: A
New War-Fighting Capabilityi' o cercetaregtiinlificd prezentatela Air Force
2025.August 1996
li
Burdick, Dorothy. Such ThingsAre Known. New York: Vantage Press,Inc.
1982;Constantine
1 5 . "The Coming Melding of Mind and Machine,"New YorkTimes,S-25-98
CAPITOLUL 28
Tehnologia Dreamscape
Unul din cele mai fascinante cazuri de control mental, din
perspectivavictimei, estefurnizat de o femeienumita ]oanne ,,foJo"
Carey,o artisti in vdrsti de 57 ani care locuiestepe un vas ancorat
in Florida. ]ojo esteo femeie inteligenti care scrie cu luciditate gi
detasaredespreceeacei s-aintAmplatei, gi mai multor persoanedin
aceea$ivecinetate,in ultimii ani. Estesemnificativci. doamnaCarey
esJ-e__qg_f,gg!.3IffiAt__4"1-,CJA"
9i a lucrat la,,Biroul francez"in Statele
Unite intre anii 1959-60,Qiesteo activisti de 35 ani in domeniul
drepturilor omului.
- PentruCareytorturaa inceputin 1995.
in timp ce era intr-o disputi cu fostul ei so! gi unii din prieteni,
inclusiv un fost judecitor din Louisiana, ega_incelg! re ,,ggde"
amenin$r:i la viafa ei. Careydescrieacesteameninliri ca un ,,sistem
s-onolbdggIAf,S-p" care cuprindea clidirile din zoni. Ulterior,
amenin{Irile au luat fo_rmaungl "S_c_e_lfa4i care erau rulate de cinci
ori in timpul zilei ief_SoaptcajnEgxtiruru,ingrozind-o gi
sag,-gas-e.
nellsind-o sddoarmi..Vg!S_u*."ig!algg3" spuneauci sunt,,DEA
s,iPatrulamaritimd".
in martie 1995,in timp ce qgJip{ea ca fiind drogati, vocile s-au
Jim Keith 219
transformat intr-un interogatoriu care se desfigura bnllclgengl'
Alti dati, pglryJgci carejucau un scenariuelaboratceriau ca ea sa
piriseasci zona,cu vasul,ameninlAnd-ocu violenla fizici daci nu
seconformeazd.cererilor.I s-aspussd-Eiia cdtevalucruri gi si aqtepte
un vas al Patrulei Maritime si vini Ei si o ia. Mai tdrziu i s-a spus
s@e sub chila vasului pentru ,,a afla de unde
vin vocile".Carey relateazl cl de curdnd o alti femeies-a inecat de
curdnd in aceazoni. Si aceastifemeiea in-ceputse audevoci inaiLte
a" t" ,sDg&". De asemeneaCareyremarcaci 9i o alti victimi a
"
controlului mental, Candy |onesaproapeci s-a inecat.
Mai tirziu, i-s.a spus-ga-Yaveni cineva cu o arme 9i vocea
continua cu: ,,$tii ceeace trebuie si faci cu ea".Acest asaltcontinuu,
impreuni cu privareade somn a@c
si disociere,dupd propriile spuse.Un prieten a vizitat-o pe vas 9i
in timp ce se afla acolo, Carey gi-a pierdut cunoqtinla. Prietenul a
transportat-o la spital, unde Carey s-a trezit intr-o stare isterici,
fiind copleqiti de vocile pe carele auzeain cap.
Careya fost internati la o ,IJnitatede stabilizarea ctizelor",fiind
supravegheatipentru a nu se sinucide.Ea relateaz|ci ,,Nu aveam
nici o idee ci acestaera doar inceputul unui coqrnarinfernal care
avease [ini trei ani gi noui luni - qi ci vor urma incd doui sute de
,apropieri" de pragul morfiiJ'
ln timp- c-ese-4fla Ia urgen!6, interogatoriul intra-ce:rgbrala
q@at, cerAndu-i ,,sl ,,toarnd' oameni, organizalli, evenimente
din viala mea,toateaminuntele despreoamenii implica(i - atuncinu
gtiam ci ,,turna" se referi la deconspira.Ei mengionauo persoani,
un grup sauo organizalie,deexemplu....filialalocali a unui grup ce
suslineadrepturileomului - aPoi ,,imi atacau' gAndurile'"Printre
sunetelecarecredeci i-au fost inseratein minte erau 9i suneteleunor
pisici torturate.I sespuneacd sunt pisicileei. $i prietenii ei au fost
ameninfali gi i s-aspusci daci nu igi va line gura,acegtiprieteni vor
fi omorX{i.
Carey spune ci ,,scenarii similare s-au desfbguratin fiecare
noaptein decursde 17 zlle,timp de ore intregi. Timp de o siptimAni'
totul a fost acompaniat de sunete holografice 3 D ce sugerauo
 220 Controlul maselctr
acliune de ,,rdpird' - a.lf.zsqlggqg-1up
de oameni careintrau in spital
gi cereausi le fiu predati lor (erau birbali, dar nu i-am vizut) -
mi se spuneaci. urmau si mi urce intr-un vas,iar cind ajungemin
Curentul Golfului mi vor lisa incitugati intr-o barci pneumatici,
iar apoivor scufundabarca....M-am speriatteribil - acestea aveauca
scopsi mi lini in camerade urgenle- mi s-aspuscI oameniierau
,,agen!iDEAI
Dupi ce Careya fost externati de la urgente,s-a intofs pe vasul
ei. I s-a dat un ultimatum si, pirlseasci, zona,iar pentru prima dati
, in ceeace crede ci era o
incercarede a o forla si-gi piriseasci vasul.Carey relateazlci i s-a
spusci va fi gocati si ci "vom faceci si fie,clar...$ocu,ticarevariau
de la intepiJuri de ace,lllmpuns_4lgri de albine imi loveau capul.
M-au scufundat;i mai adAncin acestSoc,minteameaciutAnddoar
supraviefuirea- memoria era slabi. - fiind gtearsi - incelogati de
timpl'
"Multe interogatorii vizau ceeace aveam"valoros" despreorice
- gi "informaliile" pe care le delineam cu privire la alte persoanesi
unde iqi lineau lucrurile de valoare."
Carey spune ci "existe un 'timbai' c a ceeace auzeam
(cel pu[in 2-3, pinl la 8-I2 impulsuri simultane).Era implicati
p.rogramareaneuroW; multe cuvinte cu dublu sens sau
cuvinte care fonetic denoti alte cuvinte, uneori in alte limbi...Iln
sun.t ae frecventam acompaniaceeace se petrecea in fundal
- mai multe tonuri simultane- ca un fel de cortini sonori similari
cu zgomotul multor motociclete care gonescin ploaie. probabil cl
se foloseauqgg1gfugrstorsrolare a vocii". Unele din impulsurile
sonoreesteposibil si fi fost unde lineute.atq.faujgr - careambele
pot transmite infrasunete.
Existi dg2uipirti aceeacesepetrecea- atragerea+iscenariile erau
evident un impuls extern - vocile carelipau - probabil infrasunete,
ca intr-un efectde ecou...deasemenea tehnotogiide control - Carey spunecl a auzit apoi prqbabil 1000de ,,scenarii"diferite
qe.Igblaljadio$,ipaoticegi"EDOM, Disolulia electronici a memoriei.
,,Se folosegtehipnoza, probabil metodele de dubli inductie
Erickson - repetifia programirii. negative, sugestia negativi qi
Jim Keith 221
f,xiciiesteasemeneao constanti. Sunt folositezi de zi, din
gen,e-ra"rea
zori gi pdni in seari.Esteca qi un telefonobscenhi-tech,doar ci aici
nu poli inchide niciodatl, oriundeai merge...
,Cuvintele auzite- lgomeala - su4t,!,4!g!dgegllr4 riuticioas-e,
s&S_glqgmtli"tp_afg,bqljoqoriloarg Eir41-e_s-9 (atAtla nivel fizic cAt
qi mental bineinleles).Sglt-abg!4tiuexuale de cea mai joasd speli
menitesi faci pe oricinesi-gi piardi cumpitul. Suntspecialalcituite
astfel atunci c4Ud se-.,.g-speti',s@lUlefUler
sclzo@ce. Oricine deline un echipament de sunet nu foarte
complicat gi un manual de diagnozi psihiatrici DMS-IV poatesi
alcituiasci asemenea,,scenarii"care si fie in acord cu simptomele
pentru diagnostic,proiectindu-leapoi asuPraunei victime inocente
careajungeintr-un final si innebuneascil'
La un moment dat, iq-gALJ$25, a trebuit si steatoati noaptea
undeva in curtea spitalului in timp ce o:nce-de"blrbat i-a citit ,,o
biografiefoarte negativisti' desprepropria ei viafi. Dimineafa i s-au
spusurmitoarele cuvinte:,,nu ai ficut ceeace [i-am spussi faci, prin
urmare {i vom-g1g lg33g3g39!d Ei o comolie c-erebralil'Carey
spuneci,,nici nu mi-a pdsatgi am mers si-mi iau o cafea'ln timp
ce stiteam pe coridor a@6 - ca 9i cum a9 fi
fost impugcati in inimil' Personalulclinicii a chemat o ambulanli
gi Carey a fost dusi din nou la spital unde ,,bitiile inimii p[reau
sl dansezein ritmul unei mazurci rusegti".Acolo, un aparat cu
rezonanli magnetici i-a misurat anumifi parametri 9i apoi a fost
externati spundndu-i-seci a fost doar un atacde panici.
Careyspunecl timp de luni de zile dupi aceastaa fost in ,,9oc'1
-
,,Cind a venit vara, interogatoriul a continuat pe o noui direciie
mi sepirea ce acegtiaigi dau seamace gindescinainteca eu si gtiu
aceasta.Apoi au inceput t-@!- acestegAndurijncinieqte,fapt
-
caremi-a dat din nou o starede goc luni de zile dupi aceeami se
spuneace o si fac chiar inainte si o facl'
care ii sunau in minte, inclusiv ug sclglg_ 4gspre un contqct
e.xg"tgleg gi unul in carecredeci a fost conectati la creierul unui
d"tnn-,.* dintre pu{inele experienfeplicute in mijlocul tuturor
 222 Controlul maselor Jim Keith 223
acestoraa fost cAndam sim(it ci sunt in addncul unui oceanfoarte lar Egitglga unurgegd
lnatntede congtte
frumos, un spatiu infinit, simlindu-m[ una cu oceanul,plini de
inJinpreal la nivel chimic, poatefi accesatid9 g1rcog1pgter-inainte
linigte si de bucurie. Eram acolo cu un delfin pe nume respectivi si i$i dea.seama,si devind conqtienti de
,,Anessa". c4--persoana
Delfinul existr cu adevlrat - a plecat d.era centrur de cercetare
propriile salegAnduri!"
a Delfinilor din Grassy Key chiar inainte si loveasci uraganul
Careycredeci aceastltehnologieestebazainterfetelordin ziua
Andrew Am auzit astadin alte surse.Asupralui s-auaplicatdiverse
de azi pentru pilotare automati gi spuneci odatdce a inlelesaceasta,
transplanturigi implanturi (bineinfeles,nu existi nici un document
a realizat ce i se intAmpli. De asemeneamai crede ci respeglglya
caresi atesteaceasta,cici nimeni nu ar faceagaceva)... probabil in
teh4glggie esteprobabil conecta[i la un sistem fle.supraveghgr..-e-p.-r..r.3
@us referitor la comunicareainter-specii,cu satelit.
proiectullui |ohn Lilyde la Air Fo...ffii"1iu
Careycontinui: ,,It{etodele- {e interogatoriu au fost identificate
Primilor Pilo$. Am citit mai multe despreproiect am statde vorbd
9i de un fost expert in operaliuni psihologicedin LegiuneaAmericani.
cu persoanecare gtiu despre el. Mulgi dintre membrii personalului foarte
locall (acum pensionat) ca fiind de-tip-*esf+ergan',
lpageriLSP inaintesi ,,ia contact cu delfinli" ... unii dintre derfinii
9i aseminitoarecu celeale KGB-ului, spunind cl ,,9isimplul gind la
de la fanustgglX"1r_ittp1qat[q91q.
alli de=Ifini
dreptreacliela aqacevail inspiimdnti teribil'?'
accesulinter-cere6Tal(toate acestedate pot oot fi
n gisi
gisite
si in dosarelelui Carey speculeazl:,daci ar fi sl caracterizezce s-a Petrecut,a$
Lily).
spuneci e o comb!!qg,e-!qqg4qB*-elglA,presiratl cu elementedin
Careycontinua,,,in urmi cugp!exyqg!iv_1520de ani, membrii mafia italiani in combinaliecu experfii chinezi in citirea gindurilor.
unui trib transferatdin Hmong (Vietnam) au inceput si moard
de AceEtiaa:pg!91 facegllc_ede la imnlantareaunorgfurduri ire.rnintea
pe urma unor cosmaruri (weo doui.zecide persoane). undeva la mijloc
Esteposibil gs)'grruluL Le'i!9ktl|elg1Ng"ii-QdiglMlndiale.
safi murit ca efectal tehnicilor de control al minlii in
,,stareade vis". aflindu-seideeadebaztr:,,baniisunt totul".Practicintreagaeconomie
in septembrie 7995, Carey a intrerupt tratamentul cu mondialdrisci sf fie loviti de acestea$a-numitearrneJrocletah care
medicamentelepsihiatrice care ii fuseseri prescrise,intr_o incercare
aducerizboiul 9!ri11qi !1 yrj]ocul unei mi4istiri, sauchiar
ar pl,t_ea
de a-gi da seamadirect de ceea ce i sepetrece.A imprumutat caresi dureze50
murte si facdrqltlgg
cirli de la biblioteci qi, ajutati. de o echipdde cercetare,a
citit tot ce deani de acumincolo.$i astae o estimaredestulde rezervati..'Chiar
se putea desprecontrolul mintii, precum qi multe materialecare gi un maestru Zen ar ajungesi seurce pe pereli de supirare 9i si dea
in
mod normal nu sunt accesibilepublicului larg.
cu pietre dupl pisiri dac| ar fi supusunui asemeneatratament..1'
_ Ea spune ,,Am risfoit lucririle lui D$dg_de la__SJanford qi * Conform lui Carey,ea nu e singura,din aceeaznnaa flrii' care
am descoperit
o.r.:T:t ca acesta,.traducea"undelecerebralein cuvinte.inci
ci
,,audevoci'i ,,Am fost supusi unui interogatoriu intensiv cu privire
- . w ' iT
inaintecamuncasasdfieetichetatidrept,,strict
la citeva gJine-Jitualicd' care au avut loc in Big Pine Key,despre
secret".Acestaa fost conceptul pe cares_aubazatcei de la proiectul
carenu gtiudecit ces-aspusIa gtiri.Acegtiami-au spusnumeleunui
]anus- carelucrau cu co@9-[Lin-asociere blrbat ,Iont': Un om cu acestnume a fost arestatgaseluni mai tdrziu
cT gandur;t" firntei e. Astfel am aflat qlLrn
lgltea_cineva si pentru ucidereaunei femei insircinate gi a soplui ei -..deci gtiauasta
gtie ce gindesc eu Ei si nrelucreze-u..le_gAnd[![!1i.r,t"
." cu saseluni inaintede arestarea ld....e@tit
rett.ce. banJ-"neuronii prolah$l ?s-upralui aceasti tehnolog-ie.N-am nici cea mai vagit
idee daci e vinovat saunu.
 224 Controlul maselctr
,,Undelinut de la KeyWesta afirmatcI aEuzit,,demoni"inainte
@e:lgide pe proprietarul barului Rum Runner gi de a rini llli trei
oameni".
,,Lafel a spusgi Louise,in urmi cu o lun6,i&iqle_qilp,sinueidf'
prin inec la Key Colony Beach".
,,Lafel gi un biiat din cadrulproiectuluiMarathonHousingcare
prin ,89-'90spuneci agzit demoni gi apoi a llgnit din Key Westpe
bicicleti,lovindu-sede doui maqini..."
,,Existi mult mai multe relatiri privitoare lp aceste,,voci" ...
pe blrcile b6ntuite din Key West, in urnele funerare; unii oameni
spun ci au auzi! ilgeri"pe-8u![nezeu Thtdl,pe Iisus,diavoli ... Toate
acesteaprovin probabil din regeug-:Wi ..1'l
Bill Burke din Clovis, New Mexico, este o altl persoani.care
crede ci. are date despretehnologia de control al minlii aflati in
posesiaguvernului SUA.El credeci acegtiasefolosescasupralui de
o teh+ologi" i care vorbegte chiar par si existe. Burke mi-a furnizat rapoartele
"u-riti
Burke esteun fost soldat al for(elor marinei, acum in vdrsti de
patruzecigi gasede ani. in urmi cu douizeci de ani, Burke a fost
internat la un spital din California, orasul Barstow pentru o durere
la glezn6.Acestaa petrecut trei zile in spital gi la un moment dat
s-a trezi ci cineva incearcdsi ii inserezega in na.s-. Ulterior, acasi
fiind, cind r* tr"rit intr-o zi, in fala lui se aflau patru birbali in
uniformS..Se pare ci gr_ao holggne, sau o pro_1e4!g_9n_entali, dar
totugi p;i1g ci esteperfectreal6.
Burke credecL in timp ce se afla la spital, i s-au implantat mai
multe dispozi!1ve- el99_151nicede control c_ar.e pot p=roiectajnagini
co{rputeri?atqdirect in mintea sa. Proiecliile au inEput la t[i luni
dupi operafieqi de atunci il tortureazi zilnic.
Proiecliile mentale, despre care crede ci sunt generatede o
tehnologiedin gama.",Dreamscapd' sunt diverse.Este asaltatde
i k.uaj:jk:tronice, de cuvinte insultitoare, 3s_gatrdqisinscigage,
de ,,imagini semi-transparente carepar la fel de realeca si noi.',
!gi
i Simte o Pfesiu.neconstanti in zona capului, pgcnit..'i in urechi,
UlqflA$fi la nivel muscular $i il alte-zoneale corpului precum si
'sen-zafia
de gocelectric.
Jim Keith 225
Burke crede ci cei careil monitorizeazdqi il manipuleazi sunt
angajali ai firmei Goldstone Tracking Station si ai Laboratoarelor
pentru studiul motoarelecu reactie(JPL).Credede asemenea ci la
|PL se afli un computer care interaclioneazl cu creierul gi care este
folositpentru monitorizareavictimeloracestuicontrol al minlii.
Cum ar putea cineva sI igi dea seamacare este cu adevirat
situaliaunui om ca Bill Burke?La prima vedere,am puteapresupune
ci Burkea fostvictima unor inchipuiri gi nu a manipulirii guvernului.
Dar existi anumite dovezicareridici mai multe semnede intrebare.
in primul rnrd, tqhrologi" d"rqrire d estecercetatdde mult
timp, gi de weme ce acesttip de proiectesunt strict secrete,nu prea
existi posibilitateaca cinevasi afle atAtde multe detalii, in afari de
unelesclpiri insignifiante.Dar pe lA.ngiaceasta,existdgi dovezimai
izbitoare.
ln sprijinul relatirii lui Burkevine faptul ci implanturile despre
medicalereferitoarela radiografiirealizatein 1-9q5de Departamentul
de Radiologie de la Centrul Medical Regional din Clovis, New
Mexico. Printre concluziile rapoartelor medicale se numiri Ei
urmitoarea concluzie: creierulprezintd,,anqm:ilgflolmaLtiuni aparenj
tetalice observate itt_jp"t"! pdrlii superioare a osului timpanal,
inspre dreapta".De asemenea,,sepoate observa ogo3[igne foarte
mici din ce pare a fi un obiect metalic in zona articula{iei AC" a
uJgilrutui.
irir-on ,uffiffiffi, a picioruluise
o-r-ad!og13rfe
"tt
afirmi:,,zona prezintn cgrpqi-rUetalee-srrnine".intr-un alt raport
medicaldin datade 18 mai, 1998sespune:,,bazacraniuluiprezinti
mai multe forma{iuni provenind dintr-un corp strlin."2
Note:
l. Carey,foanne, corespondenfi cu autorul, decembrie 16-decembrie20' 1998
2. Burke, Bill. corespondenlicu autorul,decembrie18, 1998;Raport medical
de Michael P. Nachtigd, M.D., noiembrie 18, 1995; Raport medicat de Dr.
S.T. Haider, M.D., the Department of Radiology, Plains Regional Medical
Center, Clovis, New Mexico, noiembrie 9, 1998;Raport medical autorizat de
Andrew ). Stansberry,P.A.-C qi Doyle B. Hill, D.O., ianuarie 1, 1998;RaPort
Medical de JamesB. Moss,M.D., mai 18, 1998

CAPITOTUL29
O lume cu un singurcreier
Iganii30.-ti-G-\Aelts, agent al serviciilor secretebritanice 9i
teoreticianal unei guverniri unice,a propus un plan de control al
minlii careseparecd estefructificat in prezent,la inceputulsecolului
21, prin creareaInternetului. intr-un discurs linut ig npiembrie
1936,la InstitutulRegalde RelaliiExterne,Wellsa vorbit despreidea
sa referitoarela ceeace el numea o "enciclopediemondiala'iWells
spunea:
"Vreausi vi vorbescdespreceva,o noui organizaliesociald,o
noui institulie - pe carepentru moment o uom numi Enciclopedia
mondiali Aceasti Enciclopedie mondiali ar reprezenta
fundamentulde gindire al fieclrui om inteligentde pe planeti ...
O asemenea Enciclopediear juca rolul unei Biblii ne-dogmaticein
cultura lumii. $i ar putea faceceeace organizaliileintelectuale,atAt
de imprigtiate gi de dezorientate,nu reugescsi facd.Ar fi ca un liant
mentaluniversal...I-ar facepe oamenisi seinteleagiunii pe ceilalli
... Ar fi ca o super-universitate. Mi refer aici practic la ualgqier
unic, nimic mai pufin. $i intr-un firul,du.i ri r" i*pli4gtF ryrt
!s'v@asupra tuturor celorcaresunt
la conducereaadministraliilor,a celor carecontroleazirizboaiele,
comportamentul maselor, a celor care hrinesc, pun in migcare,
infometeazigi ucid popoareintregi ... O asemenea enciclopedie s-ar
putearispindi asemeniunei reteleneuronale,qn slglgg_df-control
Tg{at ta nrvel_global,conectAndu-Ipe tofi intelectualii lumii prin
intermediulintereselorcomunegi a unitd{iicooperante, oferindu-li-
seun sim! tot mai puternical proprieidemnitlti, informind oamenii
ftri si recurgi la presiuni sau la propagandi, ghidAndu-i fbri si fie
tiranici."
lntr-un raport personalscrisin aceeagi luni, Wellsa fost pulin
mai sincer: "Universitilile gi organizaliileintelectualedin lumea
intreagi ar trebui si operezec4 g pqlilie a gAndurilor."r
controlul gdndurilor il reprezinti
"rt.ffie
Jim Keith 227
Internetul. Degi la o primi vedere,posibilitateaunui mediu de
comunicare egalitar care si mullumeasci atAt indivizii cAt qi
giganlii massmedia pare cevanemaipomenit,apalgntalibertatea
Internetului poatefi tranzito4_e..r_qjiluz_o-rie.
Una dintre probleme este faptul cd impreunl cu capacitatea
de rispAndire a informafiei pretutindeni gi aproape instantaneu,
datoritd flexibilitngiisaletehnice,Internetul prezintl de asemeneagi
pq1-gnt1{ulde_g!_l!g-b_-_$i p:""_q{p$q 1 {evo-rg_-to-atesurselemajore
&_14eru04re_depepl-Lnele.Datoriti conexiunilor gi interfefeila cel
mai inalt nivel tehnologic, este foarte probabil ca televiziunile din
lumea intreagi, radioul, computerele gi media scrisi si fie toate
absorbitein miruntaiele acestuigigant numit Internet. Toateaceste
sursede informalie gi comunicares@-o
oferind ocaziaexerciti.rii unui control
@,
nemirginit asupra informafiilor difuzate, asupra conversaliilor
private gi in celedin urmi, asupragindurilor oamenilor.
Internetul facesi fie poribill @""
'granifele
a continutului comFqic . Probabil ci informafionale
Iarg deschise"ale Internetului agacum sunt ele in prezentsi fie doar
ceya-lls4pqgf. Este posibil ca in curdnd si intre in funcliune un
pjgg11g, d.9rngg{gllz?re gi reglementare tot mai mare, precum gi
o ad&glg_lqei agresivi a tehnicilor de control al minlii, agacum a
previzut Dr. Persinger.
CindNBCai Microsoft au lansatin comun MSNBC, o tentativi
de combinareintre televiziunegi de Internet, prezentatorulde gtiri -
a afirmal "Nu putem lisa o intreagi
@
generalie - practic un intreg segmental populaliei - si ne scape
printre degetepe Internet, de unde si ia informalii fuq ca acgslglse
fie controlatel'2
Nici chinezii nu s-au lisat mai prerosin ce privegtestabilirea
clari a necesitifii controlului Internetului. Xia Hong, responsabil
guvernamentalpentru monitorizarea relelei, a afirmat: "Internetul
reprezintdo importanti inova{ietehnici clreia trebuiesi i seadauge
inci un element, qi anume controlul. Aceasti noui autostradi
informa[ionall necesiti un centru de control al traficului' Mai este
228 Controlul maselor
de asemeneanevoie d" ppl4$tf-dqeAC_rilatr.,
iar utiliz_ato_.rii
trebuie
sdaibd@,Acesteasuntcerin!eledebaz5,pentru
oricemediu controlat."3
Sd fie aceasti idee ca lglgrrclul poate fi fgfosit pg;r-!p o ngi
marc sup-ay.eghere:"publicrilrridoarparanoia din partea mea?Si
examinim atunci ejnq sunt cei care controleazi in prezent acest
mediu de propagarea informaliei, @.
Pentru moment, calea principall de control a Internetului este
reprezentatid" asupra,,inregistririi domeniilor", cheia
ryglul
citre aceasti.vasti retea.Numele de domenii sunt inregistratesub
forme de numere de protocol de internet gi pini recentacesteaerau
proprietatqa filmei Network rso-.!qdiq11s Inc.,,o filiali a Fundaliei
Nagionalede $tiinle finanlati 4S_ggyq!. in wemea cind firma
NetworkSolutionsInc. eraceacareinregistraI-P-urile,acestaeraun
serviciupublic gratuit.Dar in plezentnu mai esteaga.
Acum, bra{ul lung al agen[iiloramericanede informalii a captat
fluxul liber al informaliei - inregistrareaunui nume de domeniu
incepe acum de laglnglgg:$e dolarlpe an. Aceastade cind firma
Network Solutions a fost cumpirati de o alti companie,Sgieqlifc
4ry]r."trg4!-l4grnational _Corp.,un grup menlionat anterior in
aceastecarte in rel4lgJu sinuclCed 4 masi ale grupului Heaven's
Gate.
SAIC este ogpqge a unei cglqpegr gililar.e_1n{qq11!{ecu
douizeci de mii de angajali.Peste907odin veniturile sale de 1,9
miliarde de dolari de pe qnul 1994 aa fost obtinuti din contracte
guvernamentale. Printre cei 23__dq_ rnembrl, ai consiliului de
administralieai SAIC senumiri: Amiral BobbyInman, fog!!ryqtOr
e4jglgt arcIA EiqSl+l4genjiei Nalionalede Securitate(NSA); fostul
secretar al apiririi din timpul mandatului pregedintelui Nixon,
Melvin Laird; generalulMax Thurman, cel carea comandatinvazia
din Panama;iar printre fogtii membrii se numir6: fostul director
C[A, Robert Gates;secretarulapiririi, William perry gi directorul
CIA, JohnDeutch.
Printre prgiectele de care s-a ocupat recent Scientific
ApplicationsInternationalcorp. senumiri cleareagi implepgentarea
Jim Keith 229
t*hnologica.a.Si-stemrilui-gM"de-comanda $r"."contrqlal armatei -
renovareasistemelorde computeregi a mijloacelor de comunicatie
ale Pentagonului- gi actualizareabazelorde date ale poliliei Ia nivel
nalional, de stat gi local. Cu alte cuvinte SISC, este implicati in
aclfralizarea infrastructurii computerizateaintregii !Iri.
IaracumSAl@etr.dui.
Conform cercetitorului ]esseHersh:
'50 '60
,,Elita aflati la conducere in anii gi era un complex
militar-industrial.Mai apoi, aria largi de acoperirea televiziunii
'60
din anii gi proliferareaulterioari a mass-medieielectronicein
'80
anli'70 gi au dus la dizolvareaacestuicomplex care a ajuns si
se manifeste in structura interioari a aproape tuturor aspectelor
societilii noastre. Economia de rizboi s-a transformat cu succes
intr-o economie informafionali. Tehnologia militard gi sistemele
de comunicalii militare controleazi 9i opereazd in prezent
aproapetoate relafiile noastresociale,gi politico-economice.Acest
amalgam de mijloace media, un conglomeratal puterii este acum
prezentat'tonsumatorului"ca fiind magistralainformalionali sau
"Internetul'l'a
Daci se pare improbabil ca Big Brother sd se preocupede
comunicareacu cetifenii derind prin intermediul Internetului,atunci
ce spuneti de faptul cl gqJrelnul_ggag" l*fli*:tn moglg441_ea
mllqagglgl-de-Eomr$icare civile gide afacerila o scari inimaginabili?
in intreagalume, r4esajeleglectronicqsunt interceptatede citre maj
multe agenlii de spionajcondusede NSA subnumele de opgrafiunea
E*CJEION.Un documentcunoscutsubnumelede acordg!UKUSA
semnat in anul 1948 de SUA, Marea Britanie, Australia, Canadaqi
Noua Zeelandi stabilegteilS+lare@ suU
forma unui sistemalcituit din sta{ii de receplielocalizatein Yakima,
Washington;SugarGrove,WestVirginia; Norwenstow in Cornwall,
Anglia; Waihopai,Noua Zeelandi gi Geraldton,Australia.
Sta{iile de receplie din care este alcituit sistemul ECHELON
sgASgC?A conlinutgl informaliilor difuzate de mijloacele media
electronicedin intreagalume. ECHELON se focalizeaz|in principal
pe comunicaliile non-militare, civile gi de afaceri, inclusiv e-mail-
230 Controlul maselor
uri, convorbiri telefonice,comunicafii prin fax gi telex.Interceptarea
se realizeazl, in principal prin monitorizarea comunicaliilor
companiilorinternalionaledetelefonie,asatelililordetelecomunicagii
gi comunicaliicivileprecumgi asupracomunicaliilortransmiseprin
cablurilede sub oceancitre transmititoarele cu microunde.
ECHELON utilizeaztrcomputerecare incorporeazi sisteme{e
recu[roasterevocali $i sir4bolislici care scaneazl.in figeate mtnut
milioane ds.mgsajegi identifici diversecrrvinre+iftazerbeie,inclusiv
denumiri comerciale,adresede pogti electronici, numerede telefon
gi fax care prezinti" interespentru membri agenliilor de informalie
din SUA,MareaBritanie,Canadagi Noua Zeelandi.Dupi I ocalizarea
acestorfrazegi se,lectarea mesajelorcarele conlin, ele sunt transmise
citre analigtii din lara care a solicitat interceptarea.Conform unui
analist,Amnesty International gi Green Peacesunt dgui din {intele
IUiECHELON.
,,Ca si fac o comparafie','a afirmat un fost ofiter NSA, ,,si.
spunemci oricine poatesi introduci un cuvint cheieintr-un motor
de ciutare pe Internet primind inapoi zecide mii de rispunsuri in
citeva secunde.Ei, bine, ggide&Jarf au la dispozilie o tehnici cu
r4.ultm4i"p-qrformanti{994t un.om obiEnuiti'5
tuturor mijloacelor de
comunicare - gi practic a tuturor interactiunilor, inglpsiy agglor
de,la nivel^de"pereeftft"li nd - es-teo stmtegie'p.eternren
lgpg a manipulatorilor carea fost facilitati in ultimii ani prin crearea
gtiinlei interdisciplinarea ciberneticii. Prezentprin intermediul ei,
@!g53ic,i, ingridindu-ne libertatea zi de zi tot
mai mult, ca un yirus cu acfiunerapidi.
Termenul' ,,cibernetici:' a fost inventat de Norbert Viener,
profesor de matematici la MIT care a fost implicat in aqa-numita
C_ercggle
-.- operalionali gi Dinamica sistemelor,lucrAndin serviciul
SUAin timpul celui de-aldoileardzboimondial.
Ciberneticaeste in principal gtiinla teoriei informaliei, fiind
aplicati in prezent asupra intregii lumi. Teoria ciberneticii a fost
mai intdi proiectatd ca o modalitate de gestiune a rlzboaielor,
dar experienta a aratat cI disciplinele gi structurile vitale pentru
Jim Keith Z3l
intreprindereaunui rizboi erau practic aceleagica gi celeutilizate
de guvern pe timp de pace. Abordarea cibernetici a evoluat, iar
anumite grupuri trans-disciplinarecum ar fi RAND Corporation,
Mitre gi Ramo-Wooldridge(carea devenitulterior TRW) au urmirit
si o transformepentru a servi la controlul societilii gi al naturii in
sine.C._onceptul ciberrreticareprezentatde asemeneabqgSinfi.inlgii
Agentiei Naliorrale-deSecuritate,care estein prezentc9q ma! pale
aggnJie" de informalii !e pe planeta. Atat de mare esteimpqrlAnta
ilformatiei inrcpinia celor caredorescsi controlezelumel
Conform unuia dintre cei carea inovat gtiinla ciber.neticii,].W
t_o-Ig$gr,,,domeniul profesionalcunoscut sub numele de dinamica
sistemelor (sau cibernetici) s-a dezvoltat mult in ultimii treizeci
Ei cinci de ani, avind in prezent operatori tot mai mulli in lumea
intreagi. Dinamica sistemelorcombini teoria,metodelegi filozofia
necesarlpentru
nlggaff5s$ dar de asemeneagi in ce privegteschimbareaJnediului,
polttigg, economiS,medicina, ir,rgineqia.-9ialte domenii. Dinamica
sistemeloroferi o bazi comuni carepoatefi aplicati in orice punct
unde vrem si inlelegep qiSgj-dluenteql.modul cum evolueaziin
timp lucrurilei'
Unul din experimenteleciberneticea fo-s-1-rgsfig{!p,lfl! dupe
ce doctor SalvadorAlende, lider de orientare marxisti, a fost ales
pregedin{eal statului Chile. La fel ca gi Castro, {leqde a inifiat
nafionalizarea.industriei,a-bincilor gi a societifilor principale din
Chile. Dar Alende nu era un simplu agricultor primitiv 9i reprezenta
prin urmare un pericol pentru lumea occidentall.Acestai-a solicitat
si- i oferegggg[!.*fu
r*c--.-Stafford:eers
ctg.rtsJ$egulgr*br-i.tan
economiei firii. Chile are multe resursenaturale dar
ggslrp-q?-{.e-.4
care au fost intotdeaunaexploatatede marile puteri industriale, ce
au lisat in urmi doar cAtevarimlgile pentru conafionalii sii.
Beersa adunatin jurul siu un grup de oameni de gtiinll extrem
de califica[i in domeniul ciberneticii, lansAndceea ce el a numit
sistem
PIote.ggLgXhMA al cirui obiectiv era ,,instalareaunui
pi"li-ittut de informalii gi reglementiri a economiei industriale'
Acest sistem avea se demonstrezeprincipalele caracteristici ale
 232 Controlul maselor
gestiuniiciberneticegi si contribuiela procesulde luarea deciziilor,
fi,in-{.f pAfuA.-t
i.n.l*$erlgl{l. Programul a reprezentato aplicalie
masivi a rispunsului de tip cibernetic pentru imbunitifirea
structurilor industriale, ajutind fabricile si se auto-analizeze
constantprin intermediul unui dispecercentral prin care treceau
toatecomunica{iileJ'
P-roiectulCybersynutiliza trei componenteprincipale:
J - Cybernet,careera qgleldegecusoral.r$e.rnetului de azi,un
mijloc prin careoameniide afacerigi guvernulputeaucomunicagi
seputeauconsultaintre ei in refea.
2- Cyberstride, pro.gramele---:recesare pentru qrqnitorizarca
cqgrpaniilor jndividuale precum gi a_e,cogo-I!gr_ per ansamblu
precum gi pentru semnalizarca..zonelor carenecesitauimbunititiri
saucareaveauprobleme.
? - Chaco, un model comouterizatal economieichiliene care
realizasimuliri,efectivg-ale,u4o1-s*c-e_nallipoten{iale.
Scopullui Cybersynera acelade a monitoriza, de a disecagi de
arealizapredicfii cu privire Ia economiastatului Chile; indSggtdnd
tgate obstacoleledin _lgabgryl_sal*efunglroniri, practic la fel cum
sefacein prezentin multe 1lri.
Problema este ci sisl-eqd.,9ybergyn_a-jqncligl4lgea-bbe.
Acestaa ajuns si reprezinteo amenin{arela adresalumii capitaiiste.
Dupdcum s-aprevizut,proiectuldemonstrativalluiAllendegiBeers,
ar fi putut si reprezinteo Iovituri uriagi in ce priveqterelaliile cu
publicul ale lumii comuniste.Sespune.e H""ty Kirri"g"r fott
" 4
cllg a intervenilp:$Igjglg Lung ltqClu!_9Ipgllsg$:Salvator
Allende a fost asasinat- probabil de agenlii CIA - gi Cybersyna fost
anulat.
Se pare ci agenlia de informalii gtia exact ce face, existAnd
uneleindicii cum ci la datarespectivlgi acegtiastudiaucibernetica.
- Conform lucririi lui 4gru=Ke_ele-r, Secretand Suppressed(Secret
Si suprimat), ,,RiJihard Helms a scris despre un asemeneatip de
'60,
sistem la mijlocul anilor pe cdnd era director de planificare
la CIA. Acesta a vorbit despre ,,o abordare sofisticati a modului
de codare a informaliei, in vedereatransmiterii citre tinte de la
Jim Keith
nivelul populafiei" in aceasti betelie pentru minfile oamenilor. El
menfiona 9i o abordarece integra cercetiri biologice,sociale,fizice
gi matematiceintr-o tentativi de controla comportamentuluiuman.
RichardHelmsconsideraci utilizareateorieimodernea informaliei,
a teoriei automatismuluigi a conceptuluide feedback,esteextremde
folositoarepentru o tehnologiede control a comportamentuluicare
s6,utilizezedate de intrare informalionale drept agenfi cauzi...l'
Altundeva, Helms scria: ,,Cjbelgsl!!:apoate fi utilizatl pentru
mod-elareacaracteruluiunui copil, pentru inoculareade cunogtinle
gi tehnici, comasareaexperienlei, stabilirea unor modele de
comportament social...toate funcfiile care pot fi catalogatedrept
c il'
CtU.tqsli.gg"iijrynglgi- pr.acticcreierul unigla caresereferea
H.G. Wells- ducela creareaunei lumi regulatede tip interventionist,
ag!-de-ln-aeAdati incdt majoritateamaqin4fulcare au login culise
omul obignuit. Printre strategiile de control
lglu4-_gblglglr-de
posibile gi folosite efectiv de elitele lumii cibernetice se numlri
cntrolgb!me$491,co.ntrolulfonduluimo r,cgnqglgkl:rglei
ti .o"t-lllrpi"igi !g!!99. Atenlia miriti pe care administragia
Clinton o acordl mijloacelormedia gi sondajelorde opinie precum
gi a manipulirii acestorareprezinti in esenli o abordarecibernetici
incipienti. Aceastaa permis instituirea in StateleUnite a unui fel de
f4p.gism. eiber-aetic_ -g-19-ili.ndl'" unde intervengiileviolente Ia nivel
lglgnsunt rareori necesaregi atunci cind semanifesti, estedoar in
scopulrelaliilor cu publicul.
&bg-f"!gi$t se apropie de indeplinirea scopului lor- Este
posibil chiar si il fi atinsdeja.i1prg79gt, guvernelegi agenliilesecrete
nu numai ci sunt capabilesilronitorize_ze,mqsaje-letransmise prin
intermediul computeruluigi a altor medii, eryq!. qe"ye4a.
tl risputls,,ul
elpolional al electoratuluicu ajutorul sondajelorde opinie 9i a altor
t tehnici. Pot gi chiar intenfioneazi si utilizezenass media pentr.ua ne
't'
uggipula pent4l a ne spila creier-g1e, pentru a ne modif,ca-op-isdle
ig dire4ia doriti ds-ei gi pentru a ne vinde ca pe nigte sclavisprea
profita de noi la maxim. Agacum reieseqi din versiuneasatirizati a
lumii din lucriri cum ar fi, Reportfrom Iron Mountain (Relatarede
234 Controlulmaselor
pe Muntele de Fier) Si Silent Weapons for Quiet Wars (Arme tacute
pentru rdzboaietn liniSte),abordareacibernetici pentru gestiunea
intregii lumipoate duceInpglplChgple-rn. Extrapoldnddepeurma
progreselortot mai rapide din ultimul secol,este evident .e 4gg
cei ce dorescsi fie liberi nu fac nimic cAt mai repede-in Ufrulp1ii
4sgazscldc-ani-ebla, conducitoare va atinge controlul1olal asupra
minlii gi trupului intregii omeniri. 6
Note:
1. Wells,H.G. citat in White, Carol. TheNewDark AgesConspiracy.New York:The
New Benjamin Franklin House,1980
2. Brokaw,Tom, citat in Pouzzner,Daniel. The Architectureof Modern Political
Power, http:I I I www.douzzer.ai.mit.edu:8080/conspiracy.html
3. "The GreatFirewallof China" by GeramieR. BarmEgi SangYe,revistaWired
4. Hersh, fesse, 'The Internet Complex," Prevailing Winds, ntmilrul 4; King,
BradleyJ.,"Doubleplusungood!The SpecterofTelescreening)' Parascopeztwww.
parascope.com/main.htm
*Explosing
5. Hagar, Nicky, the Global Surveillance System," Covert Action
'tpies
Quarterlyonline,www.w2ldocs2/c/covertaction.ttml; Like us,"Connected,
decembrie16, 1997,la www.telegraph.com.u\Vest,Jason,"Listeningln] Village
Voice,august12-18,1998
6. Helms, Richard, citat in Bowart, WaTter.OperationMind Control. New York:
Dell Books, 1978/; Friedman,Georgegi Meridith. The Future of War-Power,
Technology, and American World Dominance.1996;Beer,Stafford.Brain of the.
Firm. 1986;Wiene! Norbert. TheHuman Useof Human Beings-Cybernetics and
Society.1954;Silent Weaponsfor Quiet Wars, Secrefand Suppressed, ed. Jim
Keith, Feral House
EPILOG
Iati-l acum pe Q4g*ktrljjqg, privat de EiBkASLIfupuL siu,
rg[91g!fifq*Ugdgs- Lai nstinctele-animalt-cc
-etl c.arg-se
idcntifici.
i esteo succesiunede imaginielectronice
C,onceptlas" asupt
transmisecreierului siu. Esteo imagine difuzirconstruitade stipdnii
sli al cirei scopestesi nu il lasein nici un cazseperceaPirealitatea
efectivi. @ intergrediul unui tub sau a
unei conexiuni electronice. D-u-4ge,zgu[9[q-!e][t19fl!e-lS-Sgatele
unei cortine electroniceiar atunci cAnd tragem cortina il gdsim pe
-
Vfq:tgglCgbelA, manipulatorul mass mediei,ciberneticianul,cel
carea lesut lumea aceastade vis.
Dupi cum reiesegi din ororile descrisein acestePagini,odate
cu aparilia tehnologiilor avansatepentru controlul min{ii 9i al
oamenilor, ne aflim pe marginea unei pripistii. Am ajuns la un
moment in istorie in caremanipulatorii sunt deja capabilisi priveze
umanitatea gi de pulina libertate care i-a mai remas,inllnluindu-
ne pe to!i, intru implinirea scopurilor lor parazite.Am ajuns la un
punct in caredestinul umanitilii Poatefi Proprietateacuiva,poatefi
modelat ca $i un simplu bulgire de lut.
ln StateleUnite are loc o revolulie instituiti de manipulatori,
ai ciror agenli au asimilat filozofia materialisti 9i imorali ca ni$te
adevirafi ucenici ai unor monftri Precum Cameron 9i Delgado'
Ei pun in aplicare tehnicile de control al mintii, 4e-supraveg-he{e
avansali,computel]zerg-gi-do-c*tutelg,,qiulE-lgbll-olgf i!-{"-.pnrtot
gry,care vor facellbg4glga-se-p41lliE;iti de sens9i inutill, doar
un?uvint in vAnt iegit din gura unui biet dobitoc controlat mental.
Acegtialanseazdnoi gi noi atacuri asupravielii oamenilor in fiecare
minut.
Prin intermediul acestor tehnologii deopotrivi noi 9i vechi'
Traditia
sunte$+rivall"de drep-qql-.4-e- ti. 4q " gAndi liber'
a Pro-tes!1-
,.rE".rita1ii individuale gi ideei dJ fbeitute" ne sunt sustrase din
minte, nt"a qt.tse aiq#&&.-iS-t-oi!g.$i datoriti multitudinii de
anestezicecu caream fost injectafi, nu mglgimlim nimiq'
 236 Controlul maselor
D.ggng:rorrqlg!$1Sa:Lo_prim+e cei carevor sddelini controlul,
in cele din urmd, siffggr-i*oamgpj rapmti_yolfulobitocii. credqb
gi cei care qu fo.statit de apatici i4cit au uitat cu desivdrgire_ci
libertateapoateexistl.
Eunu suntunul din aceiacarecondamnitehnologiagiproslivesc
trecutul. FolosescAieu calculatorul9i Internetul. Dar sunt impotriva
folosiriitehnologieipentrucomitereain permanenlldecrimeasupra
gmq,titdfii. Dupi cum au ardtat gi informaliile prezentatein aceasti
carte,de-a lungul istoriei, qoile tehnologii au fost folosite in folosul
controlullri autoritar flrd consideraliepentru presupusele- celpulin
in America - drepturi ale omului. Daci nu wem ca qi copiii nogtri
si triiascd intr-un vritqr atat de sumbr e*!184"
aI-elea cevajggfensiv,atunci estemomentul si opunqq1-Ie"AillqnF
m!$jlarii-pe{els staganii din-umbri.q impun asupranoastri.
Oamenilor trebuie si li seaduci amintece d;3{tUlASgB nsi4lii
$i trupului nostru esteavutia ceamai de nre!. Trebuie si informim
populagia despre ptgglameldg_g$Lol care se d.CIflpd_de_c.el
putin cincizeci 4e ani. T1g$9 sidemascim
rygmelg_dg_colgol
mental aflatein funcliune la ora actuall p.in almalg.lglte
Eliglg4e,
elpglllnentepslh:iatri-cq Trebuiesi.urmirim si punem
[i meqS,rnedia.
capit oriciror activitifi de acestgen. Acest control mental fascist
trebuiesi devini un subiectfierbinte dezviluit intregii lumi, astfelci
la simpleaparilie gi numai a ipotezeici ar puteaexistaun nou gende
privare a libertilii noastre,revoltapublici si fie coplegitoare.
Trebuie si forfim guvernul si ne puni la dispozi{ie toate
documentele legate de controlul min(ii gi de experimentele in
domeniu.Degi o mare parte din acestedoveziau fost distruse,cu
siguranli cd inci mai existi o multime de documentegriitoare in
acestsens.Trebuiesi preluim conducerea acesteilumi gi a propriilor
noastrefiinte.
Acum, ce ati citit aceasti carte, e vremea sI acfionim. Ca
intotdeauna,nu vi sfituiesc si vi. aventurali in activiti{i ilegale gi
violente.Tiebuiesi demascrmnaturacontrolului totalitar,tehnologia
de manipularegi agenlii sii. Trebuiesi ne ferim de eventualeatentate
viitoare la libertateaEi umanitateanoastri. Trebuiesi punem capit
controlului maselorin cursul vie{ii noastre.