1.64.5. Tratamentul odontal urmireste rezolvarea cat area tratamentelor endodontice. . | 164.6. Tratamentele chirurgicale reconstructive sau corective pot fi ‘umite situafii olinice, Acestea se efectueazi la nivelul fesuturilor efectus necesare fn ani i moi. | P ee dure Sor fk necesare urmatoarele intervenfii asupra fesuturilor mol: exeizia srenutilr, a bridelor sau a hiperplaziitor gingivale. 1.6.4.7. Realizarea restaurtirilor protetice provizorii . Resiaurirle protctice provizorii ajutk la stabilirea designulut lucr’tii protetice finale si sunt purtate de pacient in timpul fazelor de tratament, in grupa Prsaaurrilor provizorii pot intra si protezele acrilice vechi ale pacientilor edentati parjal sau total, modificate si corectate sau pot fi confectionate alte proteze acrilice provizorii. 1.6.5. Amprenta preliminara ‘Ampronta preliminars constituie prima fazi protetic’ pentru. realizarea tratamentului cu proteze partiale si este necesari pentru confectionarea modelului preliminar (de studiu si diagnostic), Aceasti amprenti se ia dupa realizarea tratamentelor preprotetice. Se amprenteaz maxilarul si mandibula in aceeasi sedint. Toate manoperele clinice pentru confecjionarea protezelor mobile (parfiale si totale) se realizeaz& pozifionand pacientul cu capul drept in tetierd, asa incat orizontala de la Frankfurt sé fie paraleli cu podeaua, Se folosesc pentru amprentare linguri standard si materiale de amprenta elastice de tipul hidrocoloizilor ireversibili sau elastomerilor de sintezi de consisten{a chitoasa. Pentru amprenta preliminari se utilizeazi linguri standard si linguri standard individualizate. ___ Lingurile standard sunt metalice sau din plastic. Ca mod de prezentare, lingurile metalice sunt cu perforatii, fir% perforatii sau neperforate cu o nervura. Lingurile din material plastic sunt cu sau fara perforat se apo ae ect eee sunt linguri standard adaptate pentru a fates elor sau pentru ca mary ginile sa fie mai apropiate de eee wucoasei. Adaptarea lingurii se realizeazi cu material amare ay a Tamolit pentru a adera la materialul linguri, fn practica i ulilizeaz lingurile standard individualizate decdt foarte rar, intrucét exist o gama largé de linguri si jalul termopla: ga de linguri si materialul t i i ciemeeer| plastic se poate detasa inona Andri se “i Lingura standard se alege in functic de substratul osos incat ace, ; cuprind’ intregul cmp protetic, att in sens antero-posterior, eAt si transver Marginile lingurii trebuie sa fic ct mal aproape de linia de reflexic a mucoase). Lingura nu trebuic si vind in contact cu vreo zona a cémpului protetic, « trebuie si existe un spatiu de aproximativ 3-5 mm fntre lingurd si cémpul protaig ‘necesar pentru materialul de amprents. Fidrocoloizii ireversibili (alginatcle) sunt materialele cele mai utiliza pentru amprenta preliminard. Ca mod de prezentare se gasese alginate cu diferite bulori, eu diferite vascozitati si timpi de priza. fntrucat alginatul nu ader’ ta materialul lingurii, se foloseste un sistem de retentie care poate fi o substanta adeziva ce se aplicl pe suprafata intern’ a lingurii metalice fari perforafii sau se folosesc benzi marginale de leucoplast. Caracteristica principalé a alginatului este ca absoarbe apa gi din acest motiv, pacientul trebuie s& cliiteascd gura cu api inainte de amprentare. Stabilitatea dimensional a amprentelor cu alginat este prezenta putin timp dup’ scoaterea din guri, De asemenea alginatul suferd fenomenul de sinerezi. Din aceste motive amprentele cu alginat se toarna in maxim 15 minute. ‘Tehnica de amprentare parcurge urmitoarele etape. Pacientul este pozitionat cu capul drept in tetier’. in cazul pacientilor cu teflex de voma exagerat se recomand’: = clatirea cu apa rece; = anestezia de contact la nivelul limitei distale; = dupa introducerea amprentei pacientul va tine barbia in piept. Deretentivizarea zonelor retentive cu material de obturatie provizorie 8° realizeazi la nivelul spatiilor interdentare, unde s-a retras gingia gi la nivelul corpurilor de punte sau tremelor. Materialul de obturatic se aplic’ pe partea vestibular’. Alegerea lingurii standard la maxilar trebuie s& ‘indeplineasci conditiile: = s& acopere tuberozitifile, linia Ah si dinfii restanfi, respectiv creasta frontal in plan sagital; * si cuprinda crestele, dintii restanti in plan transversal. Alegerea lingurii standard a mandibula trebuie: * si acopere tuberculul piriform; = si acopere dintii restanti, respectiv creasta frontala in plan sagital; * siicuprindd creasta, dinti restanti im plan transversal. Sc aplica sistemul de retentic pentru lingurile standard neperforate. Dupi aceea, pacientul cliteste gura cu api rece. Trasarea limitei distale Ah la maxilar in cavitatea bucald. alalin aces, bilitatea crea din Motive filor ew orie purilor secon dent jn primal sind se pune in evident li rnita distal a cimpului protetic (zona de . i in dou’ metode: prin inspectic si prin palpare. inchidere palatinald ee ee Pipe dake palatul dur gi palatul ra este mai intens vascularizat gi are o culoare roz mat intens. moale. = Jini median’ se continu cu marcarea foveelor palatine. mernael Prin palpare ~ se incepe palparea cu latul sondei pe peretcle disiit ra are, pani cfind se deceleaz sanful pterigomaxilar bilateral nce tae ey ereionul chimie gi materislizeaz& linia Ab. in cazul in ot “ata palin este orizontal, inia Ah cuprinde foveele palatine. in eazul in care ‘alu palatin este oblic, foveele palatine rimén inapois liniei Ah. Limita distal Ah se verifica ulterior prin dou metode, pe Prima metodé — punem pacientul si pronunfe fonema ,,Ah”, situatie in I palatin se ridi a Towa metodd ~ se realizeaz’ manevra Valsalva, situajie in care valul palatin coboar’. . Limita trasati anterior nu trebuie si vibreze in timpul metodelor de verificare. Pregitirea alginatului si aplicarea in lingura standard. Suprafata alginatului se netezeste cu mana umeziti dupa ce a fost aplicat in lingura. Aplicarea lingurii cu alginat in cavitatea bucala (amprentarea propriu- zisd) la maxilar. Medicul st& in fafa pacientului. in practica curenta se foloseste urmitoarea tehnic& de amprentare. Lingura se aplici mai intdi posterior, la nivelul tuberozititilor si limitei distale si apoi anterior, in zona frontali lingura se pozifioneazi astfel incat arginile lingurii si ajungi in fundul de sac vestibular. Pentru pozitionarea adecvatd, pacientul tine gura intredeschis’. __Lingura se apast pe creste bilateral cand se pozifioneaza si dupa aceea se fine suo singurd mang, fara se exercita presiuni, iar cu cealalti se fac migc&ti de modelaj. ee Be modelaj se realizeaz& in functie de clasa de edentatie si sunt si de pacient astfel: * deschiderea gurii la maxim pentru modelarea zonei distale; balansarea mandibulei de la dreapta la stinga pentru modelarea eens 2 marginilor amprentei la nivelul latero-tuberozitar; moti ee eit pe mols pony *! ‘epticarea Gcel super ipl a ‘ei in zona vestibulara laterala; etioare peste lingura — in zona vestibulara frontala, Aplicarea lingurii eee 28d) Ig ‘si aaa 2 at sina in cavitatea bucalé (amprentarea propriu- cavitay Rindens nn cul St! in fata pacientului. Se i i ca bucala indepartind comisura, din partea dreapta Se introduce lingura inLingura se aplicd mai inti posterior, la nivelul tuberculilor apoi anterior; in zona frontala lingura se pozifioneaza astfel incat s& ajunga in fundul de sac vestibular, Pentru pozitionarea adecvata, pacientul tine gura intredeschisa, Lingura se apasi pe creste bilateral cind se pozitioneazi Si apoi se tine g © singura mand fra a se exercita presiuni, iar cu coalalta se fac misciri de models, Miscérile de modelaj sunt efectuate de medic si de pacient astfel. * deschiderea gurii la maxim pentru modelarea limitei distale; * masaje rotatorii pe obraz. pentru modclarea zonei vestibulare lateral; tractiuni si rotafii pe modiotus pentru modelarea zonei vestibulare laterale: aplicarea buzei inferioare peste lingura pentru zona vestibular’ frontala, pacientul duce limba intr-un obraz si in celalalt pentru modelarea zonei linguale laterale; = umezirea rogului buzei inferioare pentru modelarea zonei linguale centrale; = pacientul ridic& varful limbii spre nas pentru evidentierea fremului lingual, Se asteapti priza alginatului. Amprenta se scoate prin tractiune in ax, printr-o singuri migcare (fig, 1.36.). Daci nu iese, se introduce degetul intre marginea vestibular’. gi fundul de sac sau se foloseste spray-ul de aer la limita dintre marginea amprentei si fundul de sac. Amprenta se spali cu apa rece. Controlul amprentei evidentiaza: = ipsa centrarii lingurii, deficienté major’, care necesiti repetarea amprentei. Se caracterizeazi prin linia median deviati si pe o parte marginile amprentei sunt foarte groase, iar pe partea opusi foarte subtiri; = pot si apari marginile lingurii neacoperite de material in anumite zone, ceea ce denoti ci nu a fost suficient material sau amprenta a fost apasata excesiv; = daca apar bule in alginat, cele de dimensiuni mici se completeaza cu ceara sau chiar cu alginat; = excesele de material se taie. Piriform marginile lingun asFig. 1.36. Amprenta preliminara maxilarad Se traseazi pe amprente limitele viitoarei linguri individuale, Limitele lingurii individuale se traseazi pe amprenta Preliminara si pe modelul preliminar, Cea mai folosité metoda este trasarea limitelor cu creion chimic direct pe amprenta preliminara, asemanator cu trasarea limitelor lingurii individuale la edentatul total. La maxilar: «limita distala trasata in cavitatea bucala se imprima pe amprenta; « periferia vestibulara se traseazi cu 1 mm spre interior fata de marginea amprentei. La mandibula: * se pleacd de la impresiunea lasati de frenul lingual in zona linguala central, pe linia median; se delimiteaza zona lingual central, trasand cate 1,5 cm de o parte si de alta a liniei mediane chiar pe marginea amprentei; Se traseazi marginea in zona linguald laterali paralela cu mijlocul crestei (sau se traseazi urmarind jgheabul crestei milohioidiene); Se incercuieste tuberculul piriform pana la insertia ligamentului Pterigomandibular; Periferia vestibulard se traseaza la 1 mm spre interior fati de marginea amprentei. Se face dezinfectarea amprentei cu alginate cu solutie de glutaraldehida 2%. ler ny ee cu alginat trebuie turnati in maxim 15 minute, iar oars Servetel aoe amprenta se pastreaz intr-o atmosfera umeda, inve! Intr-un recipient in care va fi transportatd la laborator.88 imona Ay oo 6.6. Realizarea modelului preli in laborator, amprenta preliminaré se toarn’ pentru obtin preliminar. Eote indicat ca modelul preiminar s8 se realzeas ae ety amestecat manual sau cu ajutorul vacuum-malaxorului. Amprenta pretin demuleazd dup 30 de minute. nara gs Modelu! preliminar are urmatoarele caracteristici: = redi cu exactitate dinfii restanfi, crestele edentate, tuberoziay tuberculii piriformi, bolta palatin’; itil, = red mai pufin exact zonele de reflexie a mucoasei (funduril = marginile modelului preliminar se bizoteaz’; = foloseste la examinarea clinica, la stabilirea diagnosticului de tratament. Modelul preliminar este utilizat pentru: "analiza la paralelograf stabilind axa de inserfie a protezei scheletate; = planul protezei scheletate; = confectionarea lingurii individuale, ede sac) i planutyi 1.6.6.1. Analiza la paralelograf Analiza la paralelograf a modelului de studiu este necesara pentru a stabili: - axa de insertie respectiv de dezinsertie a protezei; = traseul ecuatorului protetic; - retentivitatca favorabili de pe fiecare dinte stilp si pozitionarea varfului bratului elastic al crosetului. Analiza modelului de studiu se face intr-o pozitie orizontala a planului de ocluzie, pozitie care determina fixarea modelului pe suportul paralelografului. Se Tecomandi ca aceste aspecte si fie analizate de medic, Pentru a stabili axa de inserie a protezei este necesar si se identifice in primul rand interferenjele dentare $i muco-osoase care pot impiedica introducerea protezei pe cAmpul protetic. Interferentele dentare provin: : * din inclinarea dinfilor laterali maxilari spre vestibular si @ di laterali mandibulari spre lingual, et * din migririle orizontale ale dinfilor stilpi spre bresa edentaté. in major {atea cazurilor dintii stalpi migreaza prin inclinare spre bres cinta al Interferenfele muco-osoase se pot gisi la nivelul vestibular sau ling crestelor edentate gi constituie zonele care au contact cu seile protezei sceletale ____ Aceste interferente care pot impiedica inserfia protezei se identifica ajutorul tijei de reperaj a paralelografului (fig. 1.37.). ntilorFig. 1.3 7, Decelarea interferentelor muco-osoase Marimea retentivitatilor de la nivelul crestelor determina atitudinea fata de acestea. Pentru retentivitatile mici se distanteazi proteza scheletati prin folierea zonei respective. Retentivitatile dentare ale dintilor migrati prin inclinare spre bresa edentata stabilesc conduita de tratament. In cazul in care inclinarea fefei proximale este mica, se slefuieste fata respectiva, iar in cazul in care inclinarea este mai mare, se indicd acoperirea dintilor stilpi cu microproteze. {nclinarile dintilor Jaterali spre lingual, la mandibula orienteaza fie spre slefuiri, fie spre acoperirea cu microproteze. in al doilea rand se identifici planurile sau suprafetele de ghidare. Acestea sunt oferite de fetele proximale ale dintilor stalpi. Suprafetele de ghidare sunt doua sau mai multe suprafete verticale paralele pe dintii st4lpi si au rolul de a determina axa de inserfie a protezei in edentatii intercalate. Aceste suprafete verticale sunt paralele cu axa de insertie. in unele situatii clinice, suprafetele de ghidare se gisesc pe dintii stalpi, respectiv pe fetele proximale care privesc spre edentatie, dar in general este hecesard prepararea acestor suprafete pentru a se obfine paralelismul lor (fig. 1.38.). Evidenfierea suprafefelor verticale, paralele se face cu tija de reperaj a Paralelografului,Sere regres as we Fig. 139. fered retenidil favorable Zona de rete favorabilé este unul din factoi care determin ancortea rteeisheletate prin ret iret pe dnt stp (vez subcapitoll 1.6.7) ‘up sabes anid inset, modell este fat naceast poise wee 4a marcareaecuatord pro. Ecutrul protic rereind linia eset ma ah conven a ingior stp pena © anumid axd de insenie (lonesci A. 199) custo prot delimited pe dni stip geste maret cu mina de gat Umntoarea etapa exe sblien local unde plead wif rap else 2 roe in zona subecusorila. Se lized teteniometulcrespncdorron de rete subecutrale gist anterior (ig. 1.40). Se lege fia gi se pozione 32 ict ita contact cu dintele_ in dre ecustorului protec. Veal bral laste se poztoneazd in oul uide dsc tel atinge dint.Fig. 1.40. Stabilirea pozitiei varfului brafului elastic Dupa ce aceste etape au fost parcurse, se traseazi reperele necesare pe modell de studiu care servesc la stabilirea acestuia in aceeasi pozitie fata de paralelograf. 1.6.6.2. Planul protezei scheletate - in cazul protezei scheletate ancorate prin crosete, se deseneazd planul scheletului pe modelul de studiu (vezi conceperea planului protezei scheletate cap.4). 1.6.6.3. Confectionarea lingurii individuale Lingura individuala se realizeazi pe modelul preliminar din urmatoarele materiale: acrilat autopolimerizabil, materiale fotopolimerizabile si materiale termopolimerizabile. Lingura individual se confectioneazA pnd la limitele acesteia trasate pe modelul preliminar. La nivelul dinfilor restanti lingura prezinti o caseta, ale carei Versante nu trebuie s& aiba interferenfe cu dintii restanti in momentul mobilizirii lingurii de pe modelul preliminar. Lingura individuala trebuie si aib’ frictiune pe model. Pe modelul preliminar se verific’: " dacd lingura individuala ajunge la periferia cmpului protetic; daca lingura este confectionatd corect (pozitia manerului, marginilor, pozitia butonilor de presiune); dacd lingura este rascroita la bride si la frenuri. rn a ee se distanteaza de modelul preliminar si, in cazul folosirii Lingura ore de sinteza, aceasti distantare este minima. idual& este trimis& in cabinet pe modelul preliminar. grosimea