NP 112 - 04 NORMATIV PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DE FUNDARE DIRECTAMONITORUL OFICIAL ROMANIEI PARTEA | 11173 (XVII) ~ Nr. 481 bIS__LEGI, DECRETE, HOTARARI SI ALTE ACTE Viner, 27: ma SUMAR Anexa la Ordinul ministrului transporturlor, constructilor si turismulul nr. 276/2005 pentru aprobarea Reglementari tehnice .Normativ pentru proiectarea sinicturloe da fundare dlrectae, indicativ NP 119.04 2-194 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITAT ALE ADMINISTRATIE! PUBLICE CENTRAL \ISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR $I TURISMULUI ORDIN pentru aprobarea Reglementarii tehnice ,Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa", indicativ NP 112-04") in conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea tn constructi, cu modificatile ute in temeivl art. 2 pct. 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotarérea Guvernului nr. 412/2004 privind organize stionarea Ministerulul Transporturilor, Constructillor si Turismului, cu modificarile si completarile ulterioare, avand in vedere Procesul-verbal de avizare nr. 50 din 6 iulie 2004 al Comitetului tehnic de speciaiitate — >rocesubverbal de avizare al Comitetului tehnic de coordonare generala nr. 28 din 15 octombrie 2004, ministrul transporturilor, constructillor $i turismulul emite urmatorul ordin. Art. 1. — Se aprob& Reglementarea tehnic& Art. 3. — La data intrarii in vigoare a prezentului wrmativ pentru prolectarea structurilor de fundare Ordinul ministrului lucralor publice si amenajarii teri acta", indicativ. NP 112-04, elaboraté de versitatea Tehnic& de Constructii Bucuresti, prevazuta anexa) care face parte integranta din prezentul odin. nr. 9/N/1991 pentru aprobarea reglementarit :Normativ privind proiectarea si executarea lucrari fundatii directe la constructi, indicativ P 10-86, publ art. 2. — Prezentul ordin se public& in Monitorul cial al Roméniei, Partea |, si intra in vigoare in Buletinul Constructillor nr. 7/1991, precum si oric men de 30 de zile de la data publicarii dispozitii contrare isi inceteazé aplicabiltatea, Ministrul transporturitor, constructilor si turismului, Gheorghe Dobre Bucuresti, 23 februarie 2008. Nr. 275. =) Orinul nv. 2752008 a fost pudleat in Monterul Oficial al Romane, Partea J, nr. 4541 cin 27 mai 2008 ¢ este repeodus gi in acest nuMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 NORMATIV pentru proiectarea structurilor de fundare directa, indicativ NP 112-04 Lista notafiilor yi simbolurilor Notajia Sar uM Semnificatia simbolul A [ni] | Aria sectiunil tansversale a sistemolui de fundare Ax [mm] [Aria de armatura de suspendare Are [mm] [Aria armiturit veviicale Ar [mm] | Aria minima a plicit As (mm?| | Aria laterala a stalpolat pe inaliimea paharulul re {me | Subrafata SectTanit de forfecare (umecare) dinire clementul vertical si plangeu (placa) Dimensiunea cea tal mica a Tipit fandajici avand forma dreptunghiulara in plan; Latimea sistemului de fundare pentru fundatii de seetiune dreptunghiulara in plan Latimea activi a fundaiel Lajimea sau diametrul placii utilizaté pentiu determinarea caractetisticilor de compresibilitate prin incercarea pe teren Rigiditatea cilindrica a radierulu Modulul de elasticitate Modulul de deformatie liniara al terenului de Fandare ‘Modulul dinamic de deformajie Tiniara al terenului de fundare Rigiditatea aproximativa a construciiet Rigiaitarea fundayier Forja tiictoare transmisd inire perefii cu planuri mediane intersectate ‘Modulul transversal (de forfecare) nal Tnaltimea fundatiel Tnaftimea Ta marginea undated tip obelise Tnalfimile ireptetor blocului din beton simphu Tnaltimea sectiunit furdatiet continue Grosimea fundului paharului ‘Adincimea de inghet Inalgimea minima a Fuadatie Taaltimea paharulut ‘Momentul de inerfie al sectianit transversale a sistemulut de indare {in lungul axei longitudinale Indicele de consistent Momentul de inerfie al unei fagit de radier definit® tnire mijloacele @ doud deschideri succesive Tndicele de plasticitate Cosficient care depinde de forma in plan a Tundatiel, Hgidivarea fundatiei, cota z a punctului pentru care se calculcaza tasarea Coeticientul presivnii Taterale @ pamantulu in stare de repaos Tndice de rigiditate pentru radiere generale de forma dreptunghit Rigiditatea relativa Dimensiunea cea mai mare a tilpit findaqiei avand forma L I] Greptunghiulara in plan; Lungimea sistemului de fundare pentra fundatii de sectiune dreptunghiulara in plan Ty [=] Distanfa dintre doi stalpi vecini z Tr [= Lungimea ireptef Bloculut din beton simpli ~ *) Anexa este ropradusis tn tacsimiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 451 bis/27.V.2005 La [my] Valoarea maxima a dimensiunilor placii de baza 1 L [kN]__| Valoarea de calcul a forjetde Tunecare transmisi plangeului superior ‘Momentul incovoietor rezaltant in central de greutate al secfiunit _ [Nm] "| fundayiet bid : M {kPa} Modulul edomeiric Mo Ty Coeficient de corelatie intre valoarea modului edometric th intervalul de presiuni 200+300 kPa si modulul de deformatie liniara ra [kN] | Momentalncovojetor ransmis paral prin preson pe peetle rontal rs [ara] | Mogull Edema Getenniaa penn wteraaT de pena Mi [ENimj__[ Momentut incovoieior ia stalpul Z ae [Nm] _ | Momienicle ineovoietoare rezultate in plan orizonta aplicae pa superioare a peretelui frontal | Metean TeNm] | Momentul capabil al stalpului in sectiunea de Ia faja paharului My [kN] | Momentul incovoietor fata de sectiunea xx | ™, [kN] | Momentui incovoietor fifa de sectiunea y | N kN] Forfa axiala; Rezuftanta ineirearilor axiale in centrul de greutaie al sectiunii fundatiet ni Nominal de loviturt necesare pencirarit insialatict SPT poo adan= cime de 30 cm pentru un diametru al tijei de penetrate de 50mm TEN]___ | Forfa axiala transmisa la pahar prin betonul de monolitizare [EN] | Porta axiaid in stalpult [KN] | Forta de iniindere in pere Forfa axiala maxima in Sialp in laza de montay a Siructuri Tongitudinall BN] prefabricate TEN] Rezultanta presiunilor pe peretele frontal [KN] Forta tiietoare Forta taietoare in elementul vertical al suprastructuri ial KN] us mecanismului de plastficare la actiuni seismice [EN] | Foria ietoare care se dezvolté in elementul vertieal sub plangeu [kPay | Rezi de calcul a anniturii de suspendare (Nimm*] | Rezistenja de calcul de bara fa compresiune a betonului [kN] Reacfiunea in reazemal i [N/mm] | Rezistenja de calcul Ta intindere a betonului din stalp im] Perimetrul sectiunil de forfecare Modulul de rezistenja al tilpii fundatiei avand forma: w {m*] dreptunghiulara in plan; Modulul de rezistenta al sectiunii transversale a sistemului de fundare Tatimea unei fasit de radier definita intre mijloacele a dows deschideri succesive Rezistenta la compresiune monoanialé a pamantului (coeziunea nedrenatd) Distanta din central de Indicele porilor Tnaljimea sectiunil transversale a ps Grosimea radierului inaltimea cuzinetuh Ta axul stdipulul i rsale a grinzii inMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA J, Nr. 451 bis/27.V.2005 [mm] | Tnaljimea sectiunii transversale a grinzii in reazem [kN/n?] Coeficientul de pat objinut prin incercarea de proba cu placa de Jaturd sau diametru By {kNim’]_[ Coeficientul de pat obfinut din incercarea cu placa de Tar [kN/m"] | Coeficientul de pat al mediulai deformabil [mm] | Lungimea de ancorare {rim 7} Congimea euzinetalul am — Lungimea elastica ‘Dimensiunile sectiunit transversale a stalpulur ‘Coelicient de core stratului deformebil si kigimea B a stemului de fundare vare depinde de raportul inire grosimea Z a (Mae ion ‘Coeficientul condifiilor de lucru iP | [kPa]__| Presiunea de contact fundafie-teren 4% [kPa] Rezistenfa pe var (CPT) ~ ~ uw [mj Grosimea diafragmelor Vp ~__ emisee]_| Viteza de propagarea a undelor longitudinale (principale) prin toren Vs [Temisee] | Viteza de propagarea a undelor trasversale (Secundare) prin teren z [{mj | Deplasarea tilpii fundatiet pe directie verticala Grosimea siratulul deformabil Rigiditatea cadrelor din componenta constructiei Factorul de iransformare de Ta valoarea k’, la valoarea ky Unghiul biocului din beton simplu Unghiul cuzinetului Deformatia longitudinal speci Diameirul barei de anmaturd Coeficient de flexibilitate peniru radiere sub st€lpi uniform distribuiti pe supratala acestora Coeficient de frecare Coeficient de deformatie transversala (Poisson) al terenulwi de fundare "| Cocficient dinamie de deformajie transversalé (Poisson) al ierenului | ” a de fundare p ‘[gem’]_| Densitatea en, zo 6 [[kPay | Blortul unitar normal - 3 Go, | [kPay Tfortul unitat normal vertical 2 Fined | [kPa] "| Efortul unitar tangential mediu pe suprafaja de lunecare |MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 1. Prevederi generale 1.1. Prezentul normativ se aplici Ia proiectarea structurilor de fundare directa pentru cladirile de Jocuit $i social — culturafe, constructiile industriale si agrozootehnice. La proiectarea structurilor de fundare direct& se va avea in vedere respectarea cerintelor prevazuite la punetul 2.2 si in reglementirile tehnice conexe. La projectarea structurilor de fundare directa in condifii speciale de teren (paiménturi sensibile la umezire, pamdnturi contractile, pamdnturi fichefiabile) se au in vedere si masurile suplimentare din reglementirile tchnice in vigoare specifice acestor eazuri, 1.2, Normativul se refera la urmatoarele tipuri de fundatii directe: a) fundayit izolate b) fundatii continue ©) fundatii radier 1.3. Reglementrile ehnice de refering sunt enumerate in capitolul 13. 2. Principii generale ale conformarii de rezisten{a a infrastructurilor 2.1. Definirea sistemului structural gi a subsistemelor componente ale constructiet 2.4.1, Sistemul structural reprezinté ans nei constructii sub actiunea incarcarilor st nblut clementelor care asigura rezistenta gi stabilitatea ice si dinamice, inclusiv cele seismice. Elementele structurale pot fi grupate in patru subsisteme: suprastructura (S); substructura (B); fundajiile (F); terenul de funcare (T) (fig. 2.1). 2.1.2. Suprastructurareprezintd ansamblul elementelor de rezistenta situate deasupra infrastructurii (1). 2.1.3. Infrastructura este alcdtuiti din substructur substructura, infrastructura este alcitwita din funda care nu au si 2.1.4, Substructura este zona pozitionata intre suprastructura si fundayil. in raport cu suprastructura, eccasta prezinta diferente de aleatuire gi conformare, care conduc la capacitati de rigiditate si rezistenta majorate. 2.1.5. Pundajiile reprezint& ansamblul elementelor structurale care transmit incarciirile la terenul de fundare, 1.6. Terenul de fundare consti suportal constructiei gi reprezinti volumul de rock sau de plimdnt care resimte influenta constructiei respective sau in care pot avea loc fenomene care si fluenjeze constructia. 2.2. Ceringe pri profectarea fundatiilor 2.2.1. Fundajiile trebuie proiectate astfe! {neat s& wransmitd a teren incarcdrile constructiei, inclusiv cele din actiuni seismice, asigurind indeplinirea conditiilor privind verificarca terenului de fundare la star limitaMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005 + Fig. 2.1. Componentele sistemului structural Suprastructura (S); Substructora (B); Fundatiile (F); Terenul de fundare (T); Infrastructura (I) 2.2.2, Fundatiile ca elemente structurale se vor proiecta astfel ineat sa fie indeplinite conditiile de verificare la starile limita ultime gi ale exploatarii normale. 2.3. Cerinte privind proiectarea substructurilor 2.3.1. Substructura are rolul de a prelua incarcarile fundatiilor. provenite de la suprastructurd gi de a le transmite 2.3.2. Substructura este alcdtuitd, de reguld, din elemente structurale verticale (pereti, std elemente orizontale sau inclinate (plaei, grinzi etc.) 2.3.3, Proiectarea substructurii trebuie sa fina cont de conlucrarea cu fundatiile si suprastructura, 23.4. La proivctares substructurilor se vor lua in considerare inc transmise de suprastructura si de teren conform prevederitor de la cap. 5. weirile proprii, incdrcarile 2.3.5. Eforturile din actiuni seismice transmise substructurii se vor asocia mecanismului de plastificare al suprastructuri (fig. 2.2) Aceasti conditie nu este obligatorie in zanele seismice de calcul F. si F definite in normativul NP100-92. 23.6. La proiectarea elementelor structurale ale substructurii vor fi indeplinite conditiile de veriticare la starile limita ultime gi ale exploatarii normale, Infrastructura se va proiecta astfel incat sf fie solicitati, de regula, in domeniul elastic de comportare. Se admite proiectarea mecanismului de plastificare a structurii la actiuni seismice severe cu dezvoltarca de articulatii plastice si substructurd, In aceste situatfi se vor lua masuri care si asigure o comportare ductifé a substructurii si accesul pentru interventit past seismice.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Perete Stalp_ Grinda, Fig, 2.2 Sisteme structurale cu mecanisme de plastificare tn suprastructura 3. Alegerea tipului de fundatie fundatie 3.1, Factori de care depinde alegerea tipul 3.1.1, Sistemul structural al constructie’ - tipul de suprasteuctura (in cadre, cu pereti etc.); imensiuni (deschideri, travei, indlqinii — suprateran gi subteran); aleatuirea substructuris - materiale (beton, metal, zidarie etc.); - eforturile transmise fundatiilor in geupirile fundamentale gi speciale de incBreari: - mecanismul de disipare a energie’ induse de actiunea seismicd (pozitia zonelor potent eforturile transmise Cundatiilor etc.): - sensibilitatea la tasairi a sistemului structural plastice, 1.2. Conditiile de teren natura si stratificatia terenului de fundare, caractes sau de roca gi evolutia acestora in timp: - condifiile de stabilitate general a terenului (terenuti in panta cu structuri geologice susceptibile de alunecdti de teren etc.); - condifiile hidrogeologice (nivelul si variati subterane, circulatia apei prin pamant etc.); = conditiile hidrologice (nivelul apelor de suprafats, posibi fenomenului de afuiere etc.) sticile fizico-mecanice ale straturilor de pamant sezonier’ a apelor subterane, agresivitatea apelor tati de producere a inundatiilor, a 3.1.3, Conditiile de exploatare ale constructiei ~ eforturile transmise la tundatit (din sarcim statice $i dinamice — vibratii produse de uttlaye ete.); - posibilitatea pierderilor de apa sau substante chimice din instalatiile sanitare sau industriale; incalzirea terenului in cazul construetiilor cu degajéri mari de caldura (cuptoare, furnale etc.): degajari de gaze agresive care polucaz’ apele meteorice si accentuea apelor subterane; - influenta deformatiilor terenului de fundare asupra exploatarii normale a constructiei; - limitarea tasarilor in functie de ceringele tehnologice specifice. 3.1.4. Conditiile de executie ale infrastructutii - adancimea siipdturii pentru realizarea fundatiilor constructiei si modul de asigurare a stabilitsiiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 ‘istenfa unor construct fn vecindtate care pot fi afectate de lucrarile de executie a infrastructurii stabilitatea taluzului, afuierea terenului la realizarea epuismentelor etc.); istemul de epuismente; - prezenta retelelor de apt-canal, de gaze, de energie electrica ete. 3.2. Criterii pentru alegerea addncimii minime de fundare 3.2.1. Adancimea de fundare est pana la talpa fundatiei. anja misurati de la nivelul terenului (natural sau sistematizat) 3.2.2. Adéncimea minima de fundare se stabileste in fumetie de: ~adancimea de inghet; - nivelul apei subterane; ~ natura terenului de fundares - indltfimea minimd constructiva a fundatiek le tehnologice. STAS-ul de refering’ pentru adancimea de inghet este STAS 6054/77. 3.2.4, Adancit ima de fundare se stabileste conform tabelului 3.1 in functie de natura terenului de fundare, adancimea de inghet si nivelul apei subterane. Tabelul 3.1 - i Wf Adincimea minis de fandare adancimea de adancimea apei (em) . inghet subterane fati de ; ‘Terenul de fundare ued cota rere Terenuri | Torenuri ferite | supuse actiuni nui forte | natural nghetului de inghey (em) (m) dd \ Roci stancoase ‘oricare < 30240 | 20 Pietriguri curate, [ ~ Hz2.00, | a | nisipuri mari si oricare — mijlocii curate H<2.00 Hato H=2.00 Pietrig sau nisip ae 2.00 argilos, argila grast 122.00 ) 7 2 ae ae —He.0 Nisip fin préfos, praf| His 70 fe argilos, argila a rifoasé si nisipoass 70 ED . ‘Observafie — Valorile indicate pentru cavul terenurilor Ter de inghe{ se masoart de a cota inferioard a pardoselii, 3.2.5. Talpa fundajiei va patrunde cel putin 20 cm in stratul natural bun de fundare sau in stratul de fundare imbunatatit, 3.2.6, Pentru constructiile fundate pe terenuri dificile (piimanturl sensibile la umezire, pamanturi contractile, pamanturi lichefiabile etc.), adincimea de fundare este indicat in reglementdrile tehnice de referinga specifice acestor cazuri.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 4. Materiale utilizate la fundagii 4.1, Fundafiile se aledtuiese in mod obiseuit din: - beton armat; = beton simplu; - ridarie de piatea, 4.2. Caracieristicile betoanelor utilizate la executarea fundatiilor se stabilese de proiectant in functie de destinatie, solicitari, conditiile mediului de fundare si influenta acestora asupra durabilitaqii betonului din fundatii; acestea sunt detinite in normativul NE 012-99. 4.3. Clasele minime de beton se stabilese astfel; 4) Beton simplu Cus~ pentru umpluturi, egalizati si bloc (la fundatiile tip bloc si cuzinet). b) Beton armat Cun pentru fundaii izolate sau continue, fundatii monolite tip pahar, cuzineti, radiere si rejele de grinzi ncexpuse la actiuni agresive, cu procente optime de armare; Cizas pentru fundatii prefabricate tip pahar, fundatii supuse la solicit supuse la actiuni dinamice, in conditii de agresivitate caracteri respectiv C215-88. importante si fundayii fle betoanelor se stabilese ca in normativul NE 012-99 4.4, Tipul de ciment ce se utitizeaa la prepararea betonului pentru fundatii se stabileste in functie de influenta condijiilor mediutni de findare.ca in normativil NE 012-99. 4.5. Ojelul beton trebuie si indeplineascd condisiile definite in documentul de referints STAS. 438/1-89 respectiv STAS 438/2-91. Pentre armatura re7ultati din criterii constructive se utilizeazi, de regula, ofel OB37 iar pentru armitura de rezistenta rezultata din calcul se utilizeaz’ ofel OB37, PC sau plase sudate din STNB. 4.6, Pentru fundatiile din zidavie de piatra documentul de referin{& este STAS 2917-79, Mortarul intrebuinfat este din var si ciment de marca minim Muw aviind documentul de refering STAS 1030-85. 47, Pentru fundatiite continue ale constructiilor cu cel mult un nivel amplasate in medial rural se pot apliva i soluii constructive bazate pe folosirea materialelor locale, Fundatiile se pot realiza din zidarie de piatra sau beton ciclopian. 5. Solicitari transmise infrastructurilor 5.1. Prevederi generale 1.1, Solicitérile transmise infrastructurilor se determin’ considerdind eforturile transmise de suprastructura, incdredrile aplicate direct infrastructurii (incarcari din greutatea prop! din incarcari de exploatare, forte seismice ete), presiuni sau Impingeri ale pamédntului, presiunea apei et. Orice acjiune semnificativa pentru proiectarea elementelor infrastructurii sau pentru verificarea terenului de fundare se va considera in categoria de solicitari transmise inlrastructurii, 5.1.2. Solicittite transmise inttastructurilor se determina in grupirile fundamentale de incaredti si {in grupaile speciale de incércari.10 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Stabilirea solicitirile transmise infrastructurilor in grupirile speciale de incarcari este, de regula, conditionata de dimensionarea completa a suprastructurii. 5.1.3. Solicitirile transmise inastructurilor se determina cu valori corespunzatoare proiectarii elementelor de beton ale infrastructuturii si cu valori corespunzdtoare verificarij terenului de fundare. 5.1.4. Structurile considerate in cafcul in stadiul de comportare liniara (elastic) se recomanda sa fie schematizate ca ansamblul constituit din suprastructura, infiastructurd si teren de fundare. 5.1.5. In gruparea special de incéircari Ia actiuni seismice, cand, de regula, se accept plastificarca suprastructurii si dezvoltarea unui mecanism de disipare a energie’ induse de cutremur, solicitarile transmise infrastructuritor se determin’ corespunzitor forfelor generalizate (N, M, Q ete.) dezyoltate in sectiunea de la baza suprastructurii (fig 5.1). Directs etuni scismice Fig. 5.1 Solivitirile transmise infrastructurii de suprastructurd. 5.2, Solicitari transmise infrastructurilor in gruparile fundamentale de ineareai 5.2.1, La verificarea rezistentei infrastructurii si a terenului de fundare vor considera valorile de calcul ale eforturilor transmise de suprastructura. 5.2.2. Pentru stabilirea valorilor soticitarilor transmise infrastructurii documentul de refering’ este STAS 10101/0-75 si pentru cocficientii incarcarilor documentul de referint& este STAS 10101/0A- 1. 5.3. Solicitiri transmise infrastructurilor in grupdrile speciale de incdiredri 5.3.1. Prevederile de fa pet. 5.3. sunt aplicabile gruparilor speciale de incdreari in care se considera actiunile seismice aplivate constructiei. Calculul va considera orice directie de actiune seismict semnificativa pentru proiectarea infrastructurii. De regula, se vor considera $-directii in plan orizontal, corespunzatoare directiilor principale gi directiilor oblice (la 45° si 135°) ale eonstructiei. 53.2. Solicitirile transmise infrastructurilor proiectate corespunzator unei comportiri clastice de ctre Suprastructura plastificata sunt asociate mecanismului de disipare a energiei induse de actiunile seismice. Valorile forjelor generatizate transmise i capabile dezvoltate de mecanismul de plast frastructurii_ sunt determinate prin majorarea fortelor are a suprastructurii cu coeficientul ky:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 6.) te lizate capabile se determin& considerand rezistenjele de calcul ale materialelor. Daca fortele generalizate capabile se determina considerand rezistentele me ale materialelor valoarea coeficientului ky este: kp = 1.00 (5.2) 5.3.3. Dac mecanismul de plastificare care asiguré disiparea energiei induse de cutremur implica dezvoltarea de deformajii inelastice gi in elementele substructurii, pentru caleul se considera urmiitoarcle valori ale solicitirilor transmise de suprastructurd = pentru calculul elementelor infrastructurii se consider valorite solicitirilor capabile din gruparile speciale de incarcari, + pentru verificarea terenului de fundare se considera valosile so speciale de inearedri majorate cu coeficientul ky dat de (5.1). itarilor capabile din gruparile 5.3.4. Solieitarile transmise infrastructurilor de c&tre suprastructurile care raspund ela actiunile seismice se considera cu valorile date la pet. 5.3.3, ic ta 5. Efectul componentei verticale @ aetiunii seismice se va lua in considerare la proiectarea sistemelor de fundare in concordant cu normativul P1G0-92; in cazul fundatiilor sensibile la fort etc.) valorile coefientului seismic de calcul pe directic, $.3.6. In gruparile speciale de incdrcari care cuprind gi actiunea seismic se considera actiunea de lung’ duratd a tnearcérilor aplicate direct clementelor infrastructurii precum gi fortele seismice de calcul stabilite pe beza unui eoeficient = 1Setk, (3) cismio eu valoarea minima: 6. Stabilirea dimensiunilor bazei fundatiei 6.1, Conditii generate 6.1.1. STAS 3300/1-85 respectiv 8 bazei fundatiei gi se stabilese pe ba TAS 33000/2-85, sunt documente de refering pentru dimensiunile calculului terenului de fundare. 6.1.2. Dimensiunile bazei fundatiei se aleg astfel incat presiumile Ia contactul intre fundatic gi teren si aib’ valori acceptabile, pentru a se impiedica aparijia unor stdri limitd care s& perecliteze siguranta constructiei si/sau exploatarea normal a constructiei Stirile limit ale terenului de fundare pot fi de natura unei stdré limita ultime (SLU), a carei depasire conduce fa pierderea iteversibila. in parte sau in totalitate, a capacitatii functionale a constructici sau de natura unei star limita a exploatarii normale (SLEN), a cirei depisire conduce la intreruperea exploatarii normale a constructiei. 6.1.3. Starile limita ale terenului de fundare avand ca document de referinta STAS 3300/1-85 sunt: starea limita de deformatti (SLD), care poate fi de natura unei stari limita ultime (SLD.U), dacd Je terenului conduc ta deplasati gi deformatii ale constructiei incompatibile cu structura de rezistenta sau de natura unei stiri limits a exploatirié normale (SL.D.EN), dacé deformatiile terenului impiedic& exploatarea normal a constructici; = starea limitd de capacitate portanté (SLCP) corespunde unei extinderi a zonelor in care se indeplineste condijia de rupere (efortul tangential efectiv este egal cu revistenfa la forfecare a materialului) astfel incat are Joc pierderea stabilit&tii terenului si a constructiei, in parte sau in12 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V,2005 totalitate; starca limita de capacitate portant a lerenului de fundare este intotdeauna de natura unei ri limite ultime, 6.1.4, in functie de particutarititile constructiei gi ale terenului de fundare, presiunile acceptabile pe terenul de fundare se pot stabili, in cazul funda directe, in trei modutiz ~ca presiuni conventionale, Peoass ~ ca presiuni care si asigure indeplinicea conditiilor calcului la starea limita de deformatii (SLD.U si SLD.EN); = ca presiuni care si asigure indeplinirea condifiilor caleului la starea limita de capacitate portanta (SLCP). 6.1.5. Din punctul de vedere al constructiei, calcutul terenului de fundare se diferentiazé in functie de urmatorii factori: a) Clasa de importanga - constructii speciale, CS (din clasele de importantit I si I); obignuite, CO (din clasele de importanta IIL, IV, V). sibilitatea la tasdri + construclii sensibile la tasari difeentiale (CSEN); - constructii nesensibile fa tasiri diferentiale ©) Existenfa restrictilor de deformatii in exploatare - constructii cu restrie|ii (CRE); - constructii rd restriti 6.1.6, Din punctul de vedere al terenului de findare, calculul terenului de fundare funetie de apartenents terenului la una din urmatoarele categori a) terenuri bune (TB) b) terenuti dificile in tabelul 6.1 (ST: categorie’ TB. iferentiaza in 30 85), sunt prezentate situatiile in care terenul de fundare apartine 6.1.7. Conditiile de efectuare @ calculului terenuh stabilirii unor dimensiuni ale bazei fundal sintetizate in tabelul 6.2, Dupa cum rezulté din tabelul 6.2, calculul terenului de fundare pe baz& de presiuni conventionale impune indeplinirea simultand a patru conditii. in schimb, 0 singurd conditie este suficientd pentru a face obligatoriu calculul fa starea limita de deformatie (la SLD.U sau SLD.EN) sau caleutul la starea limitd de capacitate portanta (SLCP), ie fundare alcdtuit din pimaoturi, in vederea i care s8 conducd la presiuni acceptabile pe teren, sunt 6.1.8. In cazul fundarii pe roct, folosirea presiunifor conventionale ca presiuni acceptabile este acdmisa in toate cazurile, cu exceptia constructiilor speciale cand se impune calculul ta starea limit de capacitate portant (SLCP). 6.2. Calculul terenului de fundare pe baze presiunilor convenionale 6.2.1. Presiunile conventionale sunt presiuni acceptabile stabilite pe-cale empiried, tindnd seama de experienta de constructie din fara. in anexa A sunt reproduse, avand ca referingi STAS 3300/2-85, tabelcle cuprinzind asa. imitele valori de baza ale presiunilor conventionale, Peay, Corespuncétoare unor fundatii convenfionale aviind kijimea t&lpii B = 1.0.m gi adancimea de fundare Dy = 2.0 m, precum i regulile de stabilire a corectiilor de latime Cy si de adancime Co Caracterul empiric al presiunilor conventionale este evidentiat de faptul c& valorile de bazii din tabele se obfin in functie de caracteristici ale nacurit pimanturilor (granulozitate, plasticitate) gi aleMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005 siirit paménturilor (starea de indesare, starea de consisten{&, gradul de saturatie, indicele porilor), fird a se face uz de cunoasterea proprietitilor mecanice (compresibilitatea gi rezistenta " ___Tabelul 6.1 ie ‘Terenuri bune (TB) T | Biocuri, bolovéniguri saw pietrigari continand mai pufin de 40% nisip gi mai putin de 30% argila, in conditiile unei stratificatii practic uniforme gi orizontale (avand inclinarea mai mica de 10%) 80,7 $i 1g20,5, 1 Paimaniur oe icltate medie: 7 jpuri argiloase, prafuri nisipoase-argiloase, avand | ile unei stratificatii practic uniforme si orizontale itor Goeaive Gi plsticitate mare: argile nisipoase, argile prifoase sf argile, avand c uniforme si orizontale fit practic uniform gr arizontale 6 ull realizate organizat, confinand materii organice sub 3% ‘tenia ridieata (J. > 0,5) pot Hi considerate terenuri bune ‘Unmpiuturi de provenienfa cunos : Paiminturile coezive saturate de cons in acceptia tabetului 6.1 Totusi, in situafia in care inedrcatea transmisi de fundatia direct asupra acestor piménturi se realizeazi rapid, f3r& posibilitatea drendrii apei din porii pamdntului, devine necesard o verificare a ferenulni la starea limith de capacitate portanté (S1.CP) ‘Tabelul 6.2 Wodut de ‘Terenal 7 Conistetia _ | calcul 7 T ‘ (stabilirea | Bun Panam | Sensibititatea la | Restrict de resianit | CT) |e eoezi saturat) —Importanta | ferentiate | SefOrma Presiunt fincarcat rapid} exploatare lacceptabile) ea 7 : lobignuital Speciala paral Sensibild| Fara | (Coy | (cs) Nesersibil8) SEN) |restriti NRE). “x a ft x _ _*x Z a ~ x : | - 6.2.2. Condi care trebuie respectate in cazul calculului terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale se diferentiaza in functie de tipul incdrcarii si de gruparea de incircare (gruparea fundamental GF, gruparea speciala GS) si sunt sintetizate in tabclul 6.3 6.2.3. Pentru stabilirea dimensiunilor in plan ale fundatiei este necesard, dup’ caz, indeplinirea tuturor conditiilor specificate in tabelul 6.3. Prin aceasta se considera implicit indeplinite conditiile calcului terenului de fundare la starca limita de deformatie si la starea limita de capacitate portanta, cca stari limita ultime.14 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 —_ — Tabelul 63 Centrica Cu excentricitate dupa | — Cu excentricitate Tipul inedrearit ossingue dirctie | up dout drei aps | 2 mM | & Grupares de incdrcare Pet eon Peis = 1.2 Doone Petmaa = 1A Peony Petz 1.2 Posmy Pretax S14 Prow | P'etmae =1.6 eons 6.2.4. Dimensiunile in plan ale fundatiilor se stabilese astfel ca rezultanta incdrcarilor provenite din actiuni din grupari fundamentale si fie aplicati in cadrul simburelui central, 6.2.5, Pentru situatiile in care in gruparea fundamentala intervin solicitari orizontale importante, nepermanente, se admite ca rezultenta inearcdrilor si se aplice in afara smburelui central cu conditia ca sectiunea activa a talpii fundatiei s& nu fic mai mict de 80% din aria (otal& a acesteia, in cazul constructiilor de tipul castele de apa, turnuri etc. nu se admite desprinderea fundatiei de pe teren in gruparile fundamentale de ineareari. 626. ‘ pentru rezultantele inedrcarilor din grupari speciale trebuie si fie limitate astfel inedt sectiunea activa a suprafetel talpit fundatiei si se extinda cel putin pana in Greptul centrului de greutate al acestela 6.2.7, Modul de calcul al lui pe pentru excentricitate pe doua direct este prezentat in. anexa F. 6.3, Caloutul terenului de fundare la starea limita de deformatii 63.1. Prin calculul terenului de fundare fa starea limiti de deformatii se cere indeplinirea a doud scturi de condifi, sintetizate in tabelele 6.4 si 6.5. Tabelul 6.4 Tipul starit limita de detormatie Conditia de tadeph SLD.U A, sA, a SLDEN - 4, #4, Conditiile specificate in tabelul 6.4 au sem > Ag: deplasiri sau deformatii posibile ale constructiei datorate tasarilor terenului de fundare, calculate cu ineare’ri din gruparea fundamental pentru SLU; ~ Ay: aceeasi semnificatie ca si Ag calculate c in gruparea fundamental’ pentru SLEN; + Ag sdeplasiri sau deformatii de referintd admise pentru structurd, stabilite de proiectantal structurii; In lipsa unor valori stabilite de proiectant pot fi uate in considerate, orientativ, valorile specificate in anexa A pentru constructii neadaptate in mod special in vederea preluarii tasécilor neuniformeMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 ~ Ay: deplasiri sau deformayii admise din punct de vedere tehnologic, specificate de proiectantul tehnolog. E _ Tabelul 6.5 Centrica | Cuexcentricitate dupa o [ Cu exceniricitate dupa singura directie dou’ directii ys | | Tipul : f | } tnesrearit itt | | indeplinit Pers Poi | Petnux 1.2 Pa Pero s 1.4 Ppt In condijiile definite in tabelul 6.5, pa (presiunea plastic’) reprezint& presiunea corespunzitoare unei extinderi Himitate pe o adancime cgali cu B/4, B fiind Litimea fundatici, a zonei plastice in teremul de fundare, Prin zoné plastica se injelege zona pe conturul gi in interiorul careia se indeplineste conditia de rupere in pamant. 6.3.2. Presiunea plasticd py este o presiune acceprabil. Conditiile din tabelul 6.5, a cdror indeplinire precede efectuarea calculului deformatilor probabile ale terenului do fundare, repre terenul este asimilat cu un mediu liniar-deformabil iar utilizarea relatiilor este admis. 6.3.3. In anexa A sunt sintetizate prevederile din documentul de referin’d STAS 3300/2-85 referitoare la calculul terenului de fundare la starea limita de deformatii 6.4. Calculul terenului de fundare la starea limita de capacitate portanta 64.1, Prin catculul terenului de fundare Ja starea fimité de capacitate portanta, in azul fundari directe, se cere respectarea conditiei generale QsmR, cu cele trei forme particulare date in tabelul 6.6. Fundajie dé” ~~] Pundajie solicitata Fundafie pe taluz sau in suprafata transversal apropiere de taluzMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 PE | ate sLop2 SLCP3 |__cateul _ = . Conditia oar p (hazmat Ne09L'B'pa Ts 0.8)N M,<0.8My | i “unde: © reprezinta incarcarea de calcul asupra Werenului de fundare, provenita din actiunile din gruparile speciale; R reprezinti valoarea de calcul a rezistengei terenutui de fundare; m reprezinta cocticientul condifiilor de lucru. 6.4.2. In anexa A sunt sintetizate prevederile din documentul de referinti STAS 3300/2-85 referitoare Ta calculul terenului de fundare la starca limits de capacitate portanta. 7. Proiectarea fundatiilor izolate Prevedetile prezentului capitol se aplica la projectarea fundaviilor izolate ale stdlpilor de bewon armat si de metal. Fundatiile izolate pot fi utilizate si in cazul unor elemente structurale continue, daca structura este proicetata considerand rezemérile concentrate ‘Vipurite de fundatii izolate care fac obivetul prezentului normativ sunt: 8) Pundatiile pentru sidipi de beton armat monoli ~ funda tip taipa de beton armat (fundafii elastice); - fuidatii tip bloc gi cuzinet (fundatii rigide). b). Fundatiile pentru staipi de beton armat prefabricat: ~ fuundatii tip pahar; - alle Lipuri de fundatii adaptate sistemului de tmbinare dintre stdlpul prefabricat gi fundatic. c). Fundafiite pentru stajpi metalici: - fuundatil tip bloe gi cuzinet; ~ funcla{i tip tap de beton armat, Proiectarca fundatiilor izolate de beton armat se face avand ca referinta prevederile definite in STAS 10107/0-90. Dimensiunile in plan ale fundatiilor izolate se stabilese conform prevederilor de la capitolul 6. La alcdtuirea fundatiilor izolate se va fine scama de urmatoarele reguli cu caracter general: a) sub fundatiile de beton armat monolit se prevede un strat de beton de egalizare de 50-100 mm grosime, stabilit funetie de conditiile de teren, executie si supratata fundatiei b) sub fundatiile de beton armat prefabricat se prevede un pat de nisip de 70+150 mm grosime: ©) fundatiile se pozitioneaza, de regula, centrat In axul stalpului: d) pentru stilpii de calcan, de rost sau siluatii in care existi in vecindtate alte clemente de constructii sau instalatii se pot utiliza fundatii excentrice in raport cu axul stélpului; in acest caz momentul transmis t2lpii fundafiei se poate reduce prin prevederea de grinzi de echilibrare.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 7.1. Funda(ii penteu stalpi de beton armat monolit 7.1.1. Bundatii tip talpa de beton armat Fundatiile tip talp& de beton armat pot fi de forma prismatic’ (fig. 7.1.a) sau forma de obelise (fig. 7.1.) Betonu! utilizat la realizarea fundafiilor tip talp& armata va fi de clas minima Ceo fundatiei (H) se stabileste functic de urmatoarele conditii a) asigu t24ii fuindatiei de beton armat; daca se respect valorile minime ale raportului dinwe indliimes fiandayiei si dimensiunea ea mai mate in plan (FV/L) date in tabelul 7.1 (ultima coloand) este admisd ipoteza distributiei liniare a presiunilor pe teren; b) verificarea fundatici la fork tictoare; dact se respect valorile minime ale raportului dintre inaltimea fundatiei si dimensiunea ces mai mare in plan (H/L) date in tabelul 7.7, secfiunea de beton poate prelua forta thietoare nefiind necesare armaturi transversal; a2 “ Betonde egalizare. 4 ig. 7.1 Pundatii tip talpa de beton armat ©) verificares fundatiei la incovoiere; de regula verificarea secfiunii de beton wrmat la starea limita de rezisten{& Ja incovoiere nu implied modificarea inalfimii sectiunii de beton stabilita conform punctelor a gi b; d) valoarea minimd a inaltimii fundatiei este Hie = 300 mm. jndltimea la marginea fundatiei tip obelisc (H’) rezulta in functic de urmatoarele conditii: a) indltimea minima necesara pentru ancorarea armaturilor de pe talpa fundatie’ (15qius.); ') panta fefelor inclinate ale fundatiei nu va fi mai mare de 1/3 ©) valoarea minima este H’pig = 250 mm. 7.1.1.2. Armature fundatiei (fig. 7.2) este compusé din: 4) armatura de pe talpa, realizatd ca o retea din bare dispuse paralel cu laturile fundafiei Armatura reaultd din verificarea la moment incovoietor in sectiunile de la fata stalpului. fn calculut momentelor incovoietcare din fundafie se considera presiunile pe teren determinate de solicitarile iransmise de stilp. Se vor considera situatiile de tnetreare (presiuni pe teren) care condue la solicitarile maxime in fundatic. Procentul minim de armare pe fiecare direotie este 0.10 % pentru arméturi OB37 pentru armaturi PCS2. Diametral minim al armdturilor este de 10 mm. Distanta maxima intre armaturi este de 250 mm; distanta minima este de 100 mm. 0.075 %MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Armitura se distribuie uniform pe Kijimea fundafiei gi se prevede la capete cu ciocuri eu hingi minima de 156. b) armiitura de la partes superioara, realizaté din 34 bare dispuse in dreptul stalpului sau ca o retea dezvoltatd pe toat suprafaja fundatiei Fundatiile tip obelise care nu av desprindere de pe terenul de fundare au armaturi constructiva la pariea superioara, unde se dispun pe fiecare direefie principal minimum 3 bare de armaturd B37, cu diametrul de minim 12 mm. La fundatiile care lucrea7 cu arie activa, armtura de la partea superioara rezulta din calculul la incovoiere, Dimensionarea armaturii se face in sectiunile de consola cele mai solicitate, considerind momentele incovoietoare negative rezultate din actiunea incarcarilor din greutatea fundajiei, a umpluturii peste fundatie sia sarcinilor aplicate pe teren sau prin repartizarea momentului incovoietor transmis de stalp. In aceastd situatie de solicitare armitura se realizeazi ca 0 rejea de bare dispuse paralel cu laturile fundatiei, Diametrul minim al armaturilor este de 10 mm. Distanja maxima intre armaturi este de 250 mm; distanta minima este de 100 mm, Amiitura se distribuie uniform pe litimes fmdatiei si se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea minima de 156. ©) arméitura transversala pentru prefuarea fortelor taietoare se realizeazd ca armaturd inelinats dispusa in dreptul Forfa tiietoare in sectiunea de calcul se determina considerdnd o fisur’ inclinatd cu 45° si presiunile dezvoltate pe teren de fortcle transmise de stalp. Daci fundajia lucreazd cu arie activa, Ja calculul fortei tietoare se vor considera presiunile efective pe teren, d)_ armaturi pentru st&lp (musta) Armaturile verticale din fundatie, pentru conectarea cu. stélpul de beton armat, rezulté in urma dimensionarii/verificarié stélpului. Armaturile din fundatie (mustitile) se ale’tuiesc astfel incit in prima sectiune potential plastica a stélpului, aflatt deasupra fundatiei, barele de armdtura si fie continue (Fre tandditi). Erierii din fundatie au rol de pozitionare a armaturilor verticale pentru stélp; se dispun la distante Fig.7.2. Armarea fundatiilor tip talpa de beton armat Tabelul 7.1 HL minim pentru care nu se verifica oe Presiunea efectiva maximaMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 ("pe teren (kPa) | Beton Cano 00 0.22 150) 025 200 027 250 029 300 400 600 *) pentru betoane de clast super 0.30 7.1.1.3. Calculul momentelor incovoietoare in fundatie Pentru calculul momentelor incovoietoare in fundatie se considerd sectiumile de incastrare de la fata stalpului yi presiunile pe teren pe suprafaja delimitati de laturile tlpii si planul de incastrare considerat (fig.7.3). Calculul simplificat al momentelor incovoietoare in talpa fundati M,=B rare, se face cu relagiile 7.1 si 7.2: oy) (72) Fig. 7.3, In cazut fundafiilor la care se respect condifiile privind raportul minim H/L din tabelul 7.1 stabilit in funotie de conditia de rigiditate a tilpii si pentru care aria activa este de minimum 80%, armatura calculata functie de momentele incovoietoare (M, si M,) se distribuie uniform pe talpa fundatiei. Dacé aria activa este mai mica de 80%, in relatia 7.2 se inlocuieste Pmea ct Valoarea py. Daca fundatia este solicitata cu momente incovoietoare pe doua directii (solicitare oblica). p,, avand semnificatia de presiune maximd pe teren, se determina cu relajiile indicate in Anexa F. 7.1.2, Fundafii tip bloc si cuzinet Fundatile tip bloc de beton si cuzinet sunt alcdtuite dintr-un bloc de beton simplu pe care reazema un cuzinet de beton armat in care se incasireazd stalpul (fig. 7.4).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 481 bis/27.V.2005 7.1.2.1. Blocul de beton simplu se realizeaza respectand urmatoarele conditit: a) Analyimea treptei este de minimum 400 mm ta blocul de beton cu o treapta; b) blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a caror inaltime minima este de 300 mm; indltimea treptei inferioare este de minimum 400 mm; clasa betonalui este minim Cas; daci in bloc sunt prevazute armaturi pentru ancorarea cuzinetului clasa betonului este cel putin Cana; 4) naltimea blocului de beton se stabileste astfel incét tga si respecte valorile minime din tabelul 7.2; aceasta conditie va fi realizata gi in cazul blocului realizat in trepte (fig. 7.4) ©) rosturile orizontale de tumare a betonului se vor trata astfel inedt s& se asigure condifii pentru realizarea unui coeficient de frecare supraunitar intre cele doua suprafete. ° hy Ar a. Bloc de beton cu o treapta b. Bloc de beton cu doue treapte 7.4 Fundatii cu bloc de beton simplu gi cuzinet de beton armat Tabelul 7.2 iminime tga. —_—__.— ‘alo Presiunea | functie de clasa efectiva pe betonului teren (kPa) |__| Cun sau! | teen cs¥a) |G | Ce | mai mare 105: Tis 140 | y30] 40 (4007 [1.60 | 150 L600 S00) 188 a a) cuinetul se realizeaza cu forma prismaticd; Cuzinetul de beton armat se proiectea7a respectind urmitoarele: b)_dimensiunile in plan (lc $i be) Vor respecta urmatoarele conditi - si fie mai mari decat dimensiunite care asigurd limitarca presiunilor pe planul de contact cu blocul la valori m: ci decat rezistenta de catcul la compresiune a 130 ~ nului; - se recomanda urmatoarele intervale pentru raportul L/L respectiv b/B: + bloc de beton cu o treapt&: L/L = 0.50 + 0.65 loc de beton cu mai multe treapte :le/t fh, = 300mm; ~hefle = 0.25; 0.40 + 0.50 inalfimea cuzinetului (he) va respecta urmatoalele vatori minime:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005, = tgB 2 0.65 (fig. 7.4); daca tg8 = 1,00 nu este necesard verifiearea cuzinetului la fortd taietoare; ¢ impuse de conditia de ancorare a armaturilor pentru stalp, cu lungimea Ieoconte + 250 mm, unde Tnecorare este definita in documentul de referinta STAS 10107/0-90; 4) clasa betonului este minim Coro; clasa betonului rezulta si din conditia de rezistengd la compresiune locali a betonului din cuzinet in sectiunea de incastrare a stdlpului (de regula, Re cuziner 2 0.7R, stélp); e) rostul de turnare dintre bloc si cuzinet se trateazd astfel ineat s& se realizeze continuitatea betonului sau, cel putin, conditiile care asigurd un coeficient de frecare w = 1.0 (definit in documentul de referinta STAS 10107/0-90). 7.1.2.3, Caleulul_ momentelor incovi consolelor in sectiunile de la fata stdlpului joare positive in cuzinet se face considerdnd incastrarea fig. 7.5). Fig. 7.5 Presiunile pe suprafita de contact dintre cuzinet si bloc, functie de care se determin’ eforturile seofionale In cuzinet, sunt determinate de solicitarile din stilp (nu se tine cont de greutatea cuzinetului). Presiunile pe suprafata de contact dintre cuzinet gi blocul de beton, daca nu par desprinderi sau aria activd este cel putin 70%, se determing cu relatiile (7.3): Ne, Mew Mow +2230 5 - ae 7.3) Pan Pt Fa 2o 5 Pan eee 73) acd: pare, atunci se admite pi2=0 iar pex 8e determina cu relatiile (7.4): Poe — esate eee a sau Py = rE sale 3u4[% Mew a4) "2 2. Ne unde: Ne, Moy $1 Mei Sunt forta axial si momentele incovoietore la nivelul t&lpii cuzinetulul Momentele incovoietoare in cuzinet se calculeaza cu (7.5) si (7.6): a & M, wt [af +(Pa~Pa)'s] (75) b3 tp. My = (76) y te Pema “5° + Paes 3 Daci aria activi de pe suprafata de contact cuzinet — bloc este mai mica decat 70% din talpa ceazinetului (Ioxb,): My= Mega $i, fespectiv, My= Mew) (7) 7.1.2.4, Armarea cuzinetului va respecta urmatoarcle cond! a) Armatura de la partea inferioara:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 realizeaza ca o rejea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului; aria de armaturd rezulta din rificarea la moment incovoietor in sectiunile de la fata stalpului (fig. 7.5): - procentul minim de armare pe ficcare directie este 0.10% pentru armaturi OB37 si 0.075% pentru armaturi PC52;, diametrul minim al arméturilor este de 10 mm; = distana maxima intre armaturi va fi de 250 mm; distenfa minima este 100 mm. -armatura se distribuie uniform pe lajimea cuzinetului si se prevede la capete cu ciocuri eu tungimea minima de 159. b) Armatura de la partea superioar& = se dispune dacd uziuetul aie desprinderi de pe Lieul fundatie’ 5 - se realizeaza ca o rejea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetalui gi ancorate in blocul de beton simplu, dupa modetul din fig. 7.4.b; aria de armaturt pe fiecare directie rezulta din: * verificarea fa compresiune excentricd a sectiunii de beton armat pe suprafata de contact dintre cuzinet gi blo se va considera rezistenga de caleul a betonului (Re’) cu valoarea: erccies 8) unde: be este lagimea tl ctului (fig. 7.5); sducd zona comprimati pe talpa cuzinetului este mai mare de 70% din aria ‘lpi, pentru dimensionarea armaturilor de ancorare in bloc se poate considera si o schema de caleul bazatli de preluarea de armaturé a rezultantei volumului de eforturi unitare de intindere de pe suprafata de contact, obtinutt dintr-o distributie liniara a presiunilor, + verificarea la moment incovoietor negativ a cuzinetului incdrcat cu fortele dezvoltate in armaturile de ancorare; iametrul minim al armaturitor este de 10 mm; - distanfa intre armaturi va fi de minim 100 mm gi maxim 250 mm, ©) Armilturile pentru stalp (mustai): -armiiturile verticale din cuzinet, pentru conectarea cu stilpul de bet dimensionarii/verificarii stalpului; -arméiturile din cuzinet se aleatuiese astfel inedt in prima sectiune potential plastica a stalpului, aflati deasupra flindatici, barele de armatura si fie fara innadiri - etrierii din cuzinet au rol de pozitionare a armaturiilor verticale pentru stélp i se dispun in cel putin in 2 sectiuni; armaturile trebuie pretungite in fundatie pe o lungime cel putin egal cu lungimea de ancorare majorati cu 250 mm -armaturile inclinate se dispun pentru prelusrea forfei tdietoare in consolele cuzinetului dac& tgB <1 (fig. 7.4) si se dimensioneaz’ avand ca refering STAS 10107/0-90, p armat, rezultd in urma indatii pentru stalpi de beton armat prefabricati atiile izolate pentru stdlpi de beton annat prefabricat pot fi realizate ca fundatii tip pahar (fig. 7.6). 7 S.h am Fig. 7.6 Fundatie tip pahar pentru stalp prefabricatMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 1, Dimensiuni ¢ sectiunilor de beton 7.2.1.1. indltimea paharului Hp Inditimea paharului Hp se stabileste respectand urmatoarele cerinte: sigurarea lungimii de ancoraj (Lyenai) & atmaturilor longitudinale din stdlp: Hp = Incoaj + 250mm; Hp se poate reduce daca armatura este intoarsa la baza stafpuluis + Jancory $€ determing avind ca referinié STAS 10107/0-90, considerind conditii normale de aderengi sunt stabilite functie de modul de realizare a fectului fortei tdietoare pe lungimea de stalp introdus Lilpului prefabricat; pahar: =e 79) 3-1,bsR, unde: Msreap ~ omentul capabil al stélpului in sectiunea de la fata paharului; Js, bs - dimensiunile sec(iunii transversale a stilpului: R, - rezistenga de calcu! fa intindere a betonului din stip. I, Conditii constructive generale: + Hp 1.2h, in cazal stalpilor cu sectiune dreptunghiulara cu dimensiunile h gi by I, = by: + Hp = 500 mm fn cazul stilpilor fa constructii etajate; * Hye Hy/LI la fundatiile stélpilor de hale cu poduri rulante si ai estacadelor; Hs este liberd a sidlpului de la fafa superioaré a funda(iei pind la rigla acoperigului. 7.2.1.2. Grosimea Hy Grosimea fundului paharului (HI, rezultd in urma verificdrii la strapungere; in calcul se va considera silualia cea mai defavorabila de solicitare Ix siripungere, din faa de montaj sau exploatare a constructiei in faza de montaj, cu paharul nemonolitizat, verificarca la strapungere este data de condiia (7.10): L-B-(1, +H, Xby +H,) Tmo Teal unde: N stony este forfa axial maxim’ in stilp in faza de montaj a structurii prefabricate; U = 2ist2bs+4H, este perimetrul sectiunii de forfecare: R, rezistenfa de calcul la intindere a betonului din fundatia pahar; Nuy = GavAges Gay = 100 Nimm* gi Aw = aria de armatura vertical’ dispusd pe fata interioara a paharului, ancorati corespunziitor pe fiecare parte a planulului de cedare la strapungere; N, $0,75-U-H,-R, #N,, (7.10) in faza_finala, for relatile (7.11 $7.12): ye EBay HNO, +H) LB axiald maxima Nermx (Valoare de calcul) tebuie si respecte 50,75 UHR, + Nyt Niay (7.11)24 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 (7.12) unde: Nyeyp este forta axiala transmisd la pahar prin betonul de monolitizare (Fig. 7.7); Ag- aria laterald a stélpului pe indljimea paharului: As = (2ls+2bs)Hy5 R, - rezistenfa de calcul Ia intindere a betonului de monolitizare; my - coeficientul condifillor de lucru, cu valoarea my = 0,30 in cazul constructiilor fara poduri rulante sau cu poduri rulente cu tegim usor de lucru; ms = 0 in cazul halelor eu poduri rulante cu regim mediu sau greu de lueru sau al constructiilor solicitate dinamic din incarcarile curente de exploatare. Netnae Beonde none | Hy Fig. 7.7 Transmiterea forte’ axiale din stdlpul prefabricat la fundatia pahar 7.2.1.3. Verificarea paharului (bp) Verificarea peretilor paharului in plan orizontal Eforturile transmise peretilor paharului de solicitarile din stilp (M si Q) sunt reprezentate in figura 7.8. Momentul incovoietor (M;) transmis paharului prin presiuni pe peretele frontal se determina cu relatia (7.13): M, =08{ Ma =Nor 3} 204M, Rerultanta presiunilor (P) pe peretele frontal este: P= 1.25M,/Hp+Qsr 7.14) (713) ot Me pate Wi3% Mio Fig, 7.8 Solicitari in peretii paharului Momentele incovoietoare rezultate in plan orizontal aplicate parti superioare a peretelui frontal: M, = 0,045P ly, (7.15) M, = 0.020Ph, 7.16) Forta de intinder longitudinali (Np) rezulta:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Ne =P/2 (7.37) Sectiunea de beton gi de armaturd tn peretii paharului trebuie sa repecte urmiitoarele: 2) Peretele frontal se veritica la actiunea momentelor Incovoletoare M, $i M; stabilite cu relagia (7.15), respectiv (7.16). Armatura rezultat& se dispune in treimea superioari a peretelui si se prelungeyte cu lungimea de ancorare masurat& de la jumatatea grosimii peretelui lungitudinal al paharului (fig. 7.10). b)Verificarea peretelui frontal fa fort’ tifetoare impli paharului, conditie care impune: limitarea eforturilor principale in peretele 1 AR, (7.18) ) Peretii longitudinali se verificd la intindere centricd cu forja Np. Armatura rezultata se dispune simettic pe fetele peretelui, distribuita in treimea superioara a paharului (fig. 7.10), d) Verificarea perctilor longitudinali la fort® tBietoare considera sectiunea activa cu dimensiunile by’2q sav by’by (tig. 7.9), in functie de direefia actiunii in stip si forta tietoare de calcul cu valoarea Np. Daca Np s 0.5by'aoR, (Np = 0.5b,"bpR,) (7.19) matura pentru preluarea forfei tietoare nu este nevesard si se dispune pe considerente de armare minima. Tn situafiile in care conditia 7.18 nu este respectaté se dimensioneazi ammitura penta prehuarea forfei taictoare cu relaia (7.19) sau se dimensioneaz& ca etrieris armitura se distribuie in perefii longitudinali pe directia corespunzitoare dimensiunii mai mici a peretilor longitudinali (fig. 7.9). a) Cazul: a= Hp-A b) Caza: by < Ar-A. Fig. 7.9 Dircetia arméturii pentru preluarca forjei taietoare in peretii longitudinali ai paharului Dacé armatura se dispune pe directie verticala in peretele paharului (ag = Hp~A). aria total necesara (Aw) intr-un perete rezulta: A, = 0.6 Nee a,R, &: be < He-A, armatura se dimensioneaza ca etrieri, conf. STAS 10107/0-90. e) Verificarea in sectiunea orizontalé de la baza paharului considera secjiunca chesonati cu dimensiunile exterioare agby gi grosimea peretilor b,". Secfiunea se verified la compres excentried cu valori ale eforturile de calcul N si M, determinate astfet: Forta axial N = Ni ap (valoare caleulatd cu relatia (7.12)). Momentul incovoietor : M= MgitQsrHp (7.21) (7.20)26 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 ) Armatura rezultata din calculul paharuiui fa compresiune excent vertical, uniform distribuita pe laturile sectiunti, 2) Grosimea minima a peretilor paharului (be) este de = 200 mm in cazul pahazelor din beton armat monolit; - 150 mm la paharele din beton armat prefabricat hy Armatura dispusd in peretii paharuloi trebuie sd respecte si urmiitoarele cerinte minimale: procentul minim de arméturd orizontalé este 0.10% pentru armituri OB37 si 0.075% pi armturi PCS2; = procentul minim de armiturd verticald este 0.30% pentru armBturi OB37 si 0.075% pentru arméturi PCS2. se dispune pe directie tru 7.2.2. Monolitizarea paharului imensiunile golului paharului se aleg mai mari decat ale se stilpului pe fiecare directie si sens ‘min Ta baza pabarului si cu 85+120 mm la partea superioard a paharului. Imbinarea dintre stélp si fundatie se realizeaz& prin betonarea spatiului din pahar. Betonul de clast ininima Cieao va avea dimensiumea maxim’ a agregatelor de 16 mm. Suprafetele stilpului si ului se curitd gi se umezesc inainte de montare in pahar si monolitizare. s-un pahar se monteaz’ mai multi stilpi (In dreptul unui rost), distanta intre pujin 50 mm pentru ase asigura betonarea complet’ a spatiului dintre s cestia va fi cel Alpi sia paharulu. 7.2.3. Atmarea paharului Schema de armare recomandat& a paharului este dati in figura 7.10a. Varianta de armare din figura 7.10b corespunde situatiilor in care nu rezult’ armatura pentru preluarea fortei tietoare in peretii longitudinali si din verificarea seojiunii de ta baza paharului (la compresiune excentrica) nu rezulté necesard o armatura verticala Armaturile orizontale se ancoreazii sau, dupa caz, se inniidese, ca bare intinse (Lig. 7.10c) “Arméturile verticale se ancorea7ii in talpa fundatiei (fig. 7.10a gi b). ‘Arinétura orizontala din pahar trebuie sd respecte urmatoarele conditi « diametnal minim 610 mm in treimea superioard a paharului si @8 mm in restul psharuluis cel putin 2x3 bare orizontale in trcimea superioara a paharului; - distanfa maxims intre arméturi este 250 mm, Barele verticale din pahar au diametrul minim 8 mm si se dispun Ja cel mult 250 mm distant 7.2.4. Verificarea tilpii fundafiei pahar Talpa fundafici pahar se verifica la moment incovoietor si la Forfa thietoare Verificarea la moment incovoictor si forté taietoare se face in sectiunile de la fata paharului i din axul stalpului prefubricat, Calculul momentelor incovoietoare se face ct relatit de tipul (7.1) si (7.2), pe Fiecare direetie principal a fundatiei, Se recomanda ca inaltimea H, sé fie stabilité astfel incat armatura caleulata in seetiunea din axul stélpului, cu indltimea Hy, sf fie sufficient pemru preluwrea momentului incovoietor din sectiunea de la faja paharului, Se vor respecta gi conditiile (Fig. 7.6): Hy Hy +100mm +12 0,61; Procentul minim de armaturdi in talpa fundatiei este 0.10% pentru armaturi tip OB37 si 0.075% pentru armaturi tip PCS2. Diametrul minim al armaturilor este 10 mm. Distanta maxima intre armdituri este 250 mm. Armatura se distribuie uniform pe lijimea tilpii gi se prevede la capete cu ciocuri avind lungimea minima de 156. Verifi icarea la fortd tHietoare este semnific Ja fata paharului.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Daca inaltimea secjiunii (H1) si lungimile consolelor (I, by ~ fig. 7.6) respect: jhsH, i bisH; (7.22) forfiithietoare este preluatd de beton, Daca conditifle (7.22) nu sunt realizate se dimensioneaz& armiitura transversali din bare inclinate. Fig, 7.10 Armarea paharului 73, Fundai pentru stilpi metalci 7.3.1. Pundatiile izolate ale stalpilor metalici se realizeaz’ ca fundatie cu bloc si euzinel (Lig. 7-12). Se pot utiliza si modele de fundatii tip talpa armati, de forma prismatic’, daca inaltimea acestora asigura lungimea de inglobare necesard pentru suruburile de ancorare ale stilpului si este adecvata adincimii de fundare. 25750inm grosime Suruburi pentru fixarea lil in fandatie Carcasa pentra pozitionarea suruburilor de ancorare Fig. 7.11 7.3.2, Stilpul metalic se realizear’ cu o placd de bazd prevazutd cu rigidizdei care asiguré ransmiterea presiunilor la fundatie sia forfelor la guruburile de ancorare.