CUVANT INAINTE Prezenta lucrre a fost claboruté in. baza stun de nlesnire a ecupayetmiltare stain (atiun care sllconstea fn aete de ajutae a ocupentulu sau de jestiicare a necesiipit ecupaic) ‘+ sciuni de subminoe economic’ sau polities (le exempla rin dezorganzares aparatui de sata sstemulut monetar ee) sun de aservire faft deo putere strdind (prin subordonares politicii inteme sau exteme a. stutlui Inereselor unei puter steine, prin sabordonarea uch amu a €conomie! imereslor uni peri ststne) ‘+ scjuni de gjutare a une! puter! sine pemira destigirarea net activiti dupmnoase impowva statula(acordare de sjulor material pentru inlesirea etivitts dagmsinowse, entra crareaunei agentur, ecrutare de agen ete) Pedeapsa stabilit pentu aceasta inactane este detention pe Wasa nchisoare de Ia 15 Is 25 deans imerecerea nor rept 2cTRADAMEA PRIN AJUTAREA INAMICULLT (arr. 186. Pex) Definite Aceasti forma a inracionit de tridae este defini ea apis. cetajeanului roma sau a persoanei fark cetafenie slomiciiat pe terior statu roan, cat, in tmp de ribo, ceo Sa itr aF OPT SICEE onal28 ___Drept penal. Parte special — nove de curs namics som 98 labeasea putees de lptd smal roméne ‘ori a armatelor alice (acese efi sunt enumerate that. 156 pony Continutu infracpnnit Obiectul juridie a \nfeactunit este acelag ca sh la teliilewoeiale 0 elror rims frm infracivni de rare Cexistenfé i normal desfigurae sunt eanijionae de spiearea unig, navi, suveranita independent sts ‘Obiectul material exsia numai fn snusite mods se infraction, cind ativnea Faptuitorulet se exescits supra deposite, nave, aparate,srmament, valor sa ‘anor bun ‘nates ‘Sublecrut ae nfeutunit Arcbuie si aidan mod necesar clitatea de eetiean romin sa de pesoand fri cetttenie domicihald pe tetoriot status rontin, Ca i In infratianea de tare, subicet pas este stat este un suhieer romin litri de aesta poate ig un sta ala pa. 186 = Fapia ead rm sm peoane fred eine elit pesto st enh care tee repre nove soronare,magite apart rin? sau orice obe erie cre pot putt lchoaa ‘Spur dgnanctt Some sare tera recede pres ania an ofcaaewjamicare st de ard SE fncrte eas daar on iar pater del [ror mate omic sous ermatlr dae fe peep cde pe i tau bhisoae de a 1S ‘Cu aceeut padeapsa se Fanctioncac cetiean crete domes po tear os, cre, i ap ene Tpit im Se pe Jorma de at pri sta oa slag Dropt penal Pata special note de urs__29 Latura obiectit ar dou’ ctu esenicle: 8) prima consti tn setunea de ajutorare & inamicului rin aceea 8 infraconul sAvirgeste yreuna din urmitoureleacte sau fopte enumerate deat. 156 Cpe: pela forage, pociii de apace eporite on insti ale forelorserte romaine sa core servese apart pred ‘masini, apa ‘armament sau orice alte materiale cate pot sli puta lzbojuls -procurl dusmanulu oamens, valor si materiale e orice fl lent, strece de putea inamicull sau efectueazd alte Stunt care sunt de naturl s4 favorizeze actviateo lagmanutui or sa sitbeasea puterea de lupté a frflor ‘arma romaine sau #armatelor ait lupe sau fee pare din formas de lupes Simpouriva staal romin se lift si ) a dows eesaturd const fn conciia ca fapta si ie Sivirgi n imp de stzbo} (ar.153 C.pen, — timp de sSzhoi ‘terval de timp de Ta data dectangiii mobilizaitsau de ta inceperea operillor de rbot pin la data treceri arma Ia starea de pace), Latara subiectina consti tn siviegirea oncircia din Faptele arate mat sus cu intenia direct sau indirect de wid, adie8 cu intentie de a seri interesele inamiculul th ‘dient celor ae statulu om. Pedeapsa: este detenjuqea pe vias su inchisoarea de la 15 1a 25 ani gt intera eres itfo"r professionalDrept pen, Parte special — noe de curs 3. TRADAREA PRIN TRANSMITEREDE SECRETE (ART. IS7€.PEN) Definite Codul penal romin reglementeazd out forme al acest infraciun:o forma pica forma stem Forma tiple const in transmiterea secreteor de stax net puter’ sau organizalit sirtine, ori agentlor acestora precum si procurarea de documente sau date ce constuie becrste de sa, ri dejinerea de asemenea ocumente de ire ‘ei care nu au eaitatea de le etnoase, in scopaltransmiteri lor unei puter saw organiza sirdine oi agentlor acestora sdvdrite de un cetijean romin saw de 0 perseand fic Cetjenie domicilatd pe teritortul statului roman (ar. 137 alin, Cpe), Obiectljuridic este sealsica sil celetalteinfractuni din sceastd categorie, obiectul juridie special find relate sociale a caror apirare ese asiguraté prin stricta pastrae secretull de ss Obieetul material al ifractunit iL constiuie documentele, datete sau informaile din domenial economic, rita, ehnico-Ruigie si polite ce continue secrete de sa ‘In deeptul penak sunt considerate serete de sat (ot 150 alin. 1 C.pen,) aele'documente, date sau informasit din omeni! politic, economic, militar sau whnivo-stingic declarate pri lege cx alate sa prezentind Tm mod vadit acest caracter, care impo cel autorizai sau Tsarinaf @ le deqine sau cunooste obligaia sith de a nu Te face pubice sh nu ajunge le cumostia unor persoanc neautorizate si prin rept penal Partea specials nie decurs 31 igaren ebro 38 56_pané in pico itesseepobie milure,economive sau ehicostinglice al stu ince priveseoboctl rate est de stint me are imporan dact documentele sau dale scree de st sunt Cwigrale, cop sau repodacen fm once mod (paral 530 ies, extse, ti ional au aa, Sabie inteetsni Subic ach nemilot, autor a acest inant poste fi numa un ceitean cmd sao prsoan fx cetnie omic e tetra statul roms. in aaa fn care fap cate svi de un stn sa de o persona fA cetiene care i domiciise8 pe teri stl romin, rnerters. de secrete contiuie iafacjiunca de spiona (a. 189 Cpe.) Pe ‘nghaceascalate persans.pentns mdalistea procure oF tne de ascmencadecurente ma cee casubictl ente descrise obignt, com Sabicotl sv este statu (subiceti pasivi secunderi Find societile ori instiile vatimate material fn icteresele lor), Latura object sciunea de violare a seeetu de statin fowl une! pater sat orpanizatii stine ori agentlor acestora, Codul penal prevrind fn art. 157 tei modi de realizar + prin transmitevea seeretelor de slat sei puted su oxganizafit stdine on agenilor acestora. Actinea de leansmitee cons fn comunicarea verbal sau im seris a sccrtuloi sau predayggjpstrumentului care face ste ag HRS BiCTeOnal pl 4 infroctiumi const, in esentd, tnDeept penal Patea special — note de urs tie) on comuicaa rin ace 6 teecomui tetera, 2) tn psec de sosumen st ce ont se see due Antanee peer orsn faces de eShtoe pon seg cng bein ose wet tpn coupe a pte pin ran oo nite) ae sore da se Jt rndepaea de dosent ected adc ewe me tueatesdecumnpe. Aces de den sos th psoues sve anor diene ce onic wtue met Act afi pots sn 8 bit Sar documents ar mw S86 sau nfom memati in ene ‘cue na le teh lt de reas aun abet eee fe moment Cev'ewte de sa wun je pose 0 Mone psc sav oat sue on asl reentry nent cs Soren ntl sete dst sn poses sa amc pti (owe mois ocr} 7 rem in eae meee dines (4 oa modslia® - Segncen c cartes entation voter sebcaba aches dept namie de sete estonia cin ges Shalt pail, Ina de aa pot ape Sinton mene det a rma ees nen, se amet tence de odes de comin 2 ‘apt rept penal. Partea special note de curs 33 Pedeapsa este serntiva: detenfune pe vintS sa Inchisoate de a 1S ke 25 de ai i imerzicereaunor dept, Forma atenuatd & acest: infraciunt consid ty sviryirea acelorasi fapte de trantmivere, procurure sau desinere Dr scopul ransmiteri, dact privese alte documente sua diate care prin caracterul¢¢ importanya lor fac ca fapta svirsts 5a periclitere securtatea satulvi (at. 157 alin. 2 pen, ‘Aceastd forma a infratiuni ate ca obiost moteral a ‘docuente, dates nformafi, cere desi nu consttuie secrete de slat, ma sunt destinate publica, e&t $5 documents sau dite come sunt publice ori sunt destinst sat date publi, cu conditia c4 prin caractesul gi importants Jor si determine percolul socal a api CColelute wt ale infractuni sunt ace Pdeapsa este incisoarea de ls $ 1s 20 de ani 3 interccerea unor dept 4.ACTIUNILE DUSMANOASE CONTRA STATULI (ART. 158 C.PEN) Aceastdinfactune este defn ca "faptele prevdcute In art 155 gi 136, sivdrsite de wn cerfean stim saw de ersoand fled cetdpente care me domiciiacd pe tevitnind satului romdn, se pedepsese cu detenfine pe viatd san cu Inchisoare de a 15 la25 de ani gt intersicerea anor drepuar" [Aces incrminare distinct, se acelas continu ce 9 infrcjiunile de idan 3 de dare prin juterea namical in @ nitro” professionalu Dept penal. Parte specials — note de cs ce priveyeobizctul rid, our obec gi Lure subiectv verte eon) Glenarm te - ‘Decsebireu fuive infractiuni se regiseste sub ‘espectul um de 5, SPIONAJUL (ART: 159 PEN) i aceanh infraciane, definite fopele prevdae fn art 157 sirgite de ws cetfean stdin au deo persoana fara crajente care mu domiciled pe terior statu rome” 6 ontrast constiiv ea 3) anfracumen de tire prin oe -ferindu-ne la obiectul jurids transmitere de secrete este €3 Tour ebiectiv 5 laura subieeiv miter Ia explicate date exten vats sau inchisarea de a 15 lt rept rept ponal. Pantea special note decurs 35 6 Aruxr4TUL EAN PUNE IN PERICOLSIGURANTASTATULL (aa. 160 Carex) Definie A160 Cen, secant infajune oath marginal "atettl care pune in pel sguranta Indeplinse oat important de stat sa oat ative bled important, npr care fu a fats pnd pericolsiguanta sta. Conta infratuni Object arti ete wn cies jue comple, ind fommat dn relsjile sone eae pivese sigurania saul (cbiecoljundie pnipay gf relile sce cae pivese cerotiea vei nigra corporle sa 9 sini pesoanet Impotivs cross svigt tena (biect judi socundan. ‘Aces infact ae $m obieet material, espetiv covpalpersanei fie, care inkepinge 0 ative impornt de tt sao ltt acti palcd important, Pin tar, ph intermeil aces bit material elu infrstmie conta vein tcporale 5) sn) se adce singer objet uridie secundaria fn mod dist mod milo abet june pinsipal Subic nf Sebectl actin, nemiloct, autor al inact) de stemat cor pene tn peicolsguasta sui pou fi ce persoand, dence legea nd coniloneteh sic! infmefoe de veo HOHE" Cle (mili, inconar ex.) nitro" professional36 rept penal Buten special note de curs cence tsa cane, ent a8 Soisiack Sart ph ste sal iba fn cota stlact ash psp) rm 9 een ae ‘Sonne ame pean dst spc (het cane et. stentatsavirgt contra vie integriii corporate si sini persone! care indepinete © atvitate importants de sat so th ci vitate public import Prin afentat se injelege an aloe material yi violent, © ctune, un atentat neputind Fi realizatprin-o inaciune sat misiune. Aceasté aeiune este o actvitate de veidere sau de vata corporal on « snail pesoanet fmpotrva ciria se stvirgesee ama CCerina esengita peri intregir ltun obiective este ca acfunea eare consiuie elemental material sh se f svg tn mprejurii care fae ca fapta sf punt in pencol siguransa statlui, Totodal, Smprejurile fn care sa SAviryit atental trebuie sb fie de naturd st periciteze sigranfa statlui i fm strinst epstued cu Tadepinirea de etre subieewl pasiy a unei activi importante dest sau public imarva imediata, Achunea case constituie element! moterial al infactunil, pune in pericol dous cbieete jridice, fatfot ea se prodoe ous umd mediate, una principal lta secundar,adiacent rept penal. Paes spociala note docurs 37 \Unmurea media principal const in erearea unl sts {ce percol pent sigurana statu, tare de perio! la care sunt expuse relaile sociale de a etror ap siguranje statu ‘Unmarea imedia® secunder8 const fie tn sta pescol este 5-9 creat pentru vial, integita sotcea subiectului pasiv, Ge fm suprimarea vii sau Tn _vitamareaintegsti comporale ona sini acest Cele dows componente ale urmait mediate constuie lun tot, © unitate care caracterzeaza iniraciunes sub aspectul ravi sale gf nu pot separate une de eval Legdoura de cauzabiate ‘rbuie 88 exise inte sejanes ase consttuie elementul material sl niracunit gi urmaree Jmediatd acestcin, Urmatea imedianh a infractunid este complexa, astfel c& legatura de cauzabiate vt fi dubla, 0 Jegitara de caualitate principala gi una sseundan, legate ire cle th mod deosebit de sins, aga nc inexistenjs eelel de lous leeituri (secundara) urege dupa sine incxistenja infraciun Latura subiectvé Acoust infractiune se stvirgete eu intentie direct sau induecth, respectiv atentatorul ete congtient cl sivdrjestefapta gio indreapt contra uncia dintre persouncle arte Ie art. 160 C pen, imprejuri in care ii dt Seuma cf pune tn pericol siguranta suru 31 accept sau oreo anume ea 8 siba ase de urmin periculoase, Intetia Fiptultonlu este unick: el prevede ambele aspect ale ummari mediate a feptel, deci att percolul sau vatimarea couzath subietulul pasiv cSt gi pescolul ce se ereewzl prin aceasta @ nitro” professional rare depinde verovines corporal sau8 ‘Deep penal: Partew special poe de urs siguraneistatulsi, using stu asepland prvcerea aesstor umn. Pedegpe prove de lege pei ws face este altemativis detenfune pe Vag sa inchisoarea Ge 1a. 15 25 de nis interziceea unos dept 17. ATENTATUL CONIRA UNBI COLECTINNAT: (sxe, 161. CPE) Definite: Avena conira cnet cole estefapta sors leo persoand coma uneicolectvtats prin otis mas rovocare ce epidenis sau prin orice alt mil, de naar sd Slabeascd paterea desta (2.161 C pen.) Coninutal infraciunit ‘Obiectul juridie, infrocyiunea de atentat contra unei Tresupune un obiet jue generic gi un obiset colesivitt jd speca Oviectu jurigic generic it con colori iefractium contea statu, relae sociale privitoar= ta sevurttea statu, ‘Obicciu jridie secundar fl constituie celatile socisle cone privese éreptul la vith gi sintrate al une colectviii fumane,precom i cele eae paves sinastea publi “Obiecul materials) inrocjunis 39 constitle coletvitates umn eae fick frareobieciol uric principal #8 obictul uridle 0 sins legit, vatgmarea sau paneree in je, ca 3i in cazul Drept penal. Parts spciali—noiedecun 29 pevicol s obicetlui principal pexducinduse fototde-Rns prin imtermestulobietuli juice seeunda, Snbieeitinfractuni, Subiectul act, autora scestei infraiuni poate f orice enoand, iar infraciunes se poate sAviry) deo singura sin partipaie Subiectal pas principal este statl, iar subicctal pasiv sccundar este colectivitaten (colectivitate = 0 comune persoan Sevilla © groae ma arena mai nic de pesoare Cat tien cl la 9 ro ama nazar) Tatura ebieciva lent material ont in ches de wie sa vatinae 2 ies corporate on nnn, dep Contry menor une olacv. ACS aime se pate reali pin in a (exept ovie pe pte tte), da provaci de epidemi(exomplAspinde de mica in aoe ee), 0 ria ce ale milo (expla fxploet rovoce ta tinpul ‘unch aduntt populares) cas tin preveders “pin once mic” rete sera acto cre ar puta aves acl ean de vias sn ones In primed a net ene. Gorn esemia, Pe Hingh suns care conse elemental material al infact, acest ebuie 8 aa tatu it alten putes de at Prin sli pen} dost se Slee pneca exgecior ae inden saci fn cada) pei sa fdminstae de san staid au ptsfce td face in al mecorespi xml ee pn ni tro’ orotessional0 ‘Drops penal, Partea speci note de curs svigurren orn gi necesita curene ale unel colectivit situate susceptible a avea rai ssupra free Urmarea imedicid, Saviegaea actumil care vonsttuie clemenis} material ab infrcjiunii produce dows urmatt smodiate. Principal urmure imediai consti sare de pexical tr se ereeazd pena siguranf statu, prin acces 8 fapia este Ge naturd ad slaheased paterea de stat. Cea de & dows urmare ‘vedi const tn vitae itegrititcoxperale sau sina tin ne mare de persoune din colectivitatea respectiva ov thar $num prin creafea une stint de pericol pent ceste vale, LLegdura de cawcaltare webuies& existe ite sotiun core consituie elemental mateial al infraliuii gi wrmarea fmedit & aces, aie sti de pericol ces ereat pera seearitatea satu prin vitimarea sau puneres 79 perio! a efi, integititit compersle orl sna membrilor Ure! colecivili “Lotura subietivd, Tfraciunes de stentet contre unei coletivitji se sivireste doar cu intent, direct san indirect, nefind suscepti ce afi sri in culpa Pedeapsu previzuta de lege pentru aceastd infractiune este lteratvi: dtentune pe vat seu iehisoares de I. 15 la 25 de ani linerzcerea uno drept ‘8. Suntan PUTERIDE STAT (ART. 162 CPEN) Definite: Inlracunea de subminare a poteit de stat const in saojtune arma de narra si stibeased puterea de sta” (at Drept penal. Parea special note decuts 41 162 alin.t Cpen., precum si tn "orice alte aclunt volenie scvdryte de mai multe persoane impreandte naturd 3 aera ‘aceleasi unm (ct. 162 ali. 2C.pen) nsigi din definive rezula 8 occas infracjine are dons forme gi amare 8) prima form - afiunea temati de natura 6 slabeasca puterea de stt ya dous forma -oriee alt atiun violent savryite de Iai multe persoane Smpreun, de natura si atrags aceleasi uma Confinutat infratiunit Obieetul juridical cess infaeyiun i] formeacd veele rela sociale privitoae Ia sigurana sou pla putes de sta © sunt legate do CObicctul juriic generic ‘I formeaz’ relate sociale Privitoae 1a sigurana stauli, object juidie comun uturor infroctiuitor conta staal, Obicctl juridic specia Hl constivie relagile sociale @ ctror normal: formar, desfagurare gi deavolare depind de existenfa, exercitarea gi realizarea pute de stat Obiectul juriie secundar, adiacent, poate fi uncon Vio, integritaea sa besten nor persoane, saembri sau salarati a organelor puter Obiectul material, de regu ta aceast inraciune no exist (dar end siuren se dreaptasupeapersoanei membra Sau angajatd « organolui puters, compl persoanei_ poste constitu obiost material al acest intzeun Subic infraciamt @ nitro” professional2 rept penal, Pate special — note de curs Subigcul acy, autoru} infactiumi, poute fi orice porvoani,cetjean romdn sav sin, on persoan fra cetajenie Hate necesarh inst o pluraate de subiecti activi, efind powibils sivirgrca enei acjuni armate daar de 0 singurd periound, iar pena «dou forma a iffactuni, necesitatea Ploraliisubsetilor cate comit etini volente este cupeinss in chiar conjinutal incriminant msi multe persoane cana") Subiecal pasiv principal este stu, iar cate prin actiane ar fi vitimate inteesele nor orpane ale potert de stat sau intewesele unor perscane, aceste subiceti pati secundan. Latura obieetiva lementul material a aoexedintrayini sctune arma aciune care pote cuprinde sete sau seiuni fete ca natura sau modalitate de reaizse, Ins este evident 8.0 antel de acfiute tebuie realizaté de un grup de persoane fnarmate (penis prime forma a inetivni) si din x violente, respectv ace sau activa violets, deo altele decat cele arate (pena a dova forma ifactiun Cerina esenyita, entra ame forme ale intactiuni este ca elena meri, det seins armas site lente pez o enum pane ante 8 fede nara sales pterea de a Tmaren instar, Sareea eons acm astute vole, ae cn urmare medi rere ne stride percolponin secures sult prin sais pate 6 sal Alec pin erearea amebiasis c ‘vse etree o fiction te det Drept penal. Panwa specala note de curs 43 Legiinra de cauwzaltare. Ince sejunen arma ea sctunile violente gi starea de percel erat entra pater de Sut prin comvitereaacestoracjiun, rebule $8 existe legit e cauzaliate Latura subiectiva 1 scestei infsotuni consté tn sivarjreainiacjiunii cu inne, ae dict cit indies, {in functe de aitudinea fgtuitorulu ff do urmarea media’ @ infractini. Inengis Fptuiteruu const in sina e& svarge=to fo aciune mati sat afi violente gn prevederea ci aceasth ‘ejume oxi aciuni violene sunt de natura creeze o tare de percol pentru socurtatea stati ri sldbires sas posbilitetew Slab pues de stat, fn fap & urmart acest rezulat sab a acceptat producerea i nrucat infsctiunea de subminare a puter de stat Dresupune o pluritate de subiceti aetivi, sub aspect lturit subjective este ncesar ca Tue ace sexist oinelagere reali asupea svar infaciani Pedeapsa previzuts de lege este diferita pentru cele dou forme ale infractiunii: pera prima forma 5-2 previzut sdetenjiunea pe vial sau inehisoares de la 15 Ia 25 de ani gi imterzcerea wor drepturt; pentru a doue form $2 provzat Smchisoarea deta S In. 20 de ani imeicerea unor crea 9. ACTELE DE DIVERSIENE (ART. 163 C.PEN) Definite Actul de diversiune este fata persoanel care distrug, degrada sau adwee tn stare de ana in acegine tan tn pate pin epoch ee ro pr44___Drepe pen, Pures special note de curs ne, instoloii indastriale, masini, Bi de comunicatie, miloace de anspor, miloace de telecomunleate,consiruet roduse industriale saw agricole, oi alte bumusi, dacd fapra fee de nasurd 8 aduet tr orice mod aulngerea siguranei stat. Caracenul de diversiune @ unor asemenca acte rezlts in faptul eel sunt de natura, sau prin ele se umizeste cain safari de pagubs materalé Snsemnata ce se produce evonomiei rajionale, patnmonilui publi si privat, s8 ge ereeze panica. (emer, confurie, dezorientre, incordare sau nsineredee itre cetifeni, sf product tulburir in bunul mes al setivitai socile, conomice gi police a sitlui, ori si favorizeze alle scfuni anisttle, subminind su slibind axel sigurana stat, Ark 163 C.pen, defineyte infiaejionea de acte de diversume ca "disrugerea, degradarea sau aducerea By stare de netnrebuinjare, n taregime saw fu parte, prin expla incendt sae fn orice all mod, @ utinelor, iastalaitor Industrie, maynilor, etilor de comunicate, mijloacelor de transport, miloacelar de teleconumicaie, consimetior, produselor industrite saw agricole, ov a altor bunuri, dae apna este de natura $8 aduca in orice mod atougerestgurantei stra" Conginuca infracsunit Obiectul ride aia jiani Objoctuljuriic generic i] constituie retaile sociale Drivitoare la siguranta stata, ‘Obisctut juridie special i constiuie ansamblal unitilor sociale & clror acotire exe asguraté prin apirarca Drop pena. Para speilt nore docurs 45 Siguranei staulalnostr impotiva acest infra. lind o infractiune complead, pe ling’ acest obiectjardic comsiderat a principal, exist In toate cazarile gi un obiest juridie secundar care cuprinde accle relapi sociale de ordin tional privind avutl public saw privat, a etror erotre este asiguratimpotriva aciunilor de disrugere sau. degradare Obieetul material il constuie bunul asupra cara $2 sivirgitsctal de diversune, ast. 163 Cpen, enumersnd exemplificaiv care sunt aceste bun ‘Subiectiéinfractunié Subiect acti, auior ob infectunil, poate fh orice petsoant, infretines flied posibil @ se comite de © singura etsosn sa in paticipaie Subieet paslv principal este statu, i subice pasivi secundari pot fi instill, societiile comerciale, evonomice vatumate material prin distrugere, degradarea sau aducerea in store de ncintrebunface a bumurilor cave le spain, Lasura obietiva lems unmitoarele wei acjuni:disruperea degradares sau aducerea {in stare de neintrebuinjre a bunuli sau bunusilor ce constituie dblectl material al datractiui rin distrugere se inclege aotunea de nimicive fn tat sau numa fa pane a exstene fizce a unui bun, fn. aga fl 1s nu mai pou fi readus la stare anterioaré gi no msi este suscepibil de wf para Prin depradsre se intolege actiunea prin care banul suterd 0 deteriora, avane suPtieybritt a apttudiii de a fi ‘material al infactiunis consth im une din professi46 Deep: ponal Pate special ~ note de euts folosit conform destinaoi, dar care poate reparat 5 Sotyebuina, fast cuo diminuare a valor sale Prin aducerea In stare de nefntichuiniare se injlege orice al fapth care ave ca urmire o aducere a obiectul in stare de a nu putea f folasit (local au partial, remediabil su inerediab Fieeate din aciunile care constitule lemental material al infraiunii poate fi sivargitd pin diese mijloace: prin explozi,ncendi,precum si prin alte tani, Cerinya esenjiald. Penta ca acestesefuni, enumerate mai sus 6 Toegeascd laura oblectiva a avedet inacjani lrebuie sf indeplinitao cecint esenialé i anne, sctinnea Sivirgth sh fle de naturi si aduet atingere jn oxige med siguranei stat Find © infeactione de pericol, nu este necesar ca prin sSvaryrea acfiunit st se aduci in mod efectiv stingere Securit staul, find sufcient ex setinea fie potential proprie de 2 produce © asfel de alingee, chiar cack aceasti tingere nu se produce Unmorea median’. Actunie care constuie elemental materia! ol infoctunii au dous rma imediste: crearea unei Siri de pericol pent siguranta stanly implisit penis patrimoniut public 9 privat si economia naionalé.(armarea medial principal) si schimbares in rfu u stritanterioure & ‘bunulu, schimbare eare produce o paguha material (nemarea ‘moda secundar, Legatra de caucalitate tebuie <8 existe ive sofumea re constituie elemental material al infra $1 urmarea immedi a cesta, Dept ponal. Patexspociala note de curs 47 Latura subicetiva. Din ponct de vedere ab lau subictive, infastiunea de ate de diversiume este « ifraciune tnteotonata iacenpia putind f directa sau indirect, futon shind c& sivineyte 0 aefune prin care sar pea cea o save de pericol pentru securitstes statu producere a urmarito sau a seceptat-a Pedeapsa este alersaivi: delentuney pe vats say oarca de a 15 la 25 de ani imtericerea unor dept | sare de pericol a caret NNFIONALE (ABT. 165 C.PEN.) IMINAREA ECONO Define: Subminare naionale este fapta persoane! care se foloseste de o organizajie do stat sau de o onganizatie cate desir o activitate usa din punct de vedere socal i fate furefonesza potrvil legit, on fmpidics activites wilh a acestela, in aga fel inet Tapa este dé mtu 8 submineze economia nstionsl, ‘Acingerea dus siguranfei stall se reaizeara indirect, respectiv se denatureazi sas impiedicd activitaea eestor organiza nationale simpli se pane tn pericolsecurtatea stars Aceast infacjume Se svinyege In genere,dinsundrul corpanizaliel, wien de persoane care Werewza in internal scestor organiza. Ani 165 C.pen, incrimineazs sceasth faptt ca find “fap dea foes 0 ante din ete la care se refer ae. 145, ori de a tmpiedicn activittea este a are saw itr reusiniui-se subminarea economics este de naiura sO submin Forofessi