Graiul Ortodoxiei

ADEVRUL-N SUFLETUL TU 26-2012 MAI tiprit de parohul Serghei Popescu

Micul ziar informatv parohial de Imola de spiritualitate i atitudine ortodox Graiul Ortodoxiei" este un sfetnic bun al trezirii duhovniceti i al
desvririi, ajut la regsirea obriilor i la statornicirea valorilor cretine strmoeti, ndeamn, prin rndurile de aur ale sfinilor mari dascli i n
vtori ai Bisericii, la ntrirea credinei i urmarea neabtut a cii mntuirii.

Spune-mi, dup care fapte s te cunosc c eti cretin,

cnd totul te arat necretin?
Cele ce spun acum nu le spun la
ntmplare, ci pentru ca vad pe multi
crestini ca duc dupa botez o viata
mai pacatoasa dect cei
nebotezati, ca nu se vede nici un
semn n viata lor ca snt crestini.
De aceea nici n oras, nici n biserica
nu poti sti degraba cine-i credincios
si cine-i necredincios, afara doar de
ai sta n timpul mpartasirii cu
sfintele taine, ca sa vezi cine iese
afara si cine ramne sa se
mpartaseasca. Si-ar trebui sa
cunoastem pe credinciosi nu dupa
locul n care se gasesc, ci dupa
viata lor. Marile dregatorii lumesti
le recunoastem dupa insignele
purtate de oameni; calitatea noastra de crestini nsa trebuie s-o cunoastem dupa sufletul nostru. Crestinul trebuie
sa se arate crestin nu numai dupa darul pe care-l aduce la altar, ci si dupa viata noua pe care o duce; trebuie sa fie
lumina lumii (Matei 5,14) si sarea pamntului (Matei 5,13). Dar cnd nici pe tine nu te luminezi, nici nu-ti
micsorezi putreziciunea, de unde sa stiu ca esti crestin? Ca te-ai botezat?
Dar tocmai botezul ti mareste mai mult pedeapsa. Ca maretia cinstei aduce un adaos de pedeapsa peste cei
care nu voiesc sa traiasca la naltimea cinstei. Se cuvine ca un crestin sa straluceasca nu numai prin cele ce a luat
de la Dumnezeu, ci si prin cele ce aduce el lui Dumnezeu. Totul sa-l arate crestin: mersul, privirea,
mbracamintea, glasul. Va spun acestea, nu pentru a ne lauda ca sntem crestini, ci pentru a ne pune viata n
rnduiala spre folosul celor ce ne vad. Asa nsa, oricum as cauta sa te cunosc, vad ca faci cu totul alte fapte dect
fapte de crestin. Daca as vrea sa te cunosc dupa locul n care ti petreci timpul, te vad petrecndu-ti toata ziua la
hipodrom, la teatru, n faradelegi, la ntrunirile cele pierzatoare de suflet din oras, n ntovarasiri cu oameni tale? mblnzesti fiara, care-i salbatica prin firea ei, si
stricati. Daca as vrea sa te cunosc dupa expresia fetei, te vad mereu pufnind n rs si molu ca o femeie stricata,
care rde n gura mare.
Daca as vrea sa te cunosc dupa haine, te vad ca nu esti mbracat cu mai multa cuviinta dect comediantii. Daca as
vrea sa te cunosc dupa cei ce te nsotesc, te vad nconjurat de paraziti si de lichele. Daca as vrea sa te cunosc dupa
vorbe, nu te aud rostind vreo vorba sanatoasa si la locul ei, care sa ajute la mbunatatirea vietii noastre. Daca as
vrea sa te cunosc dupa mncarurile de la masa, apoi masa ta te acuza si mai mult.
***
Spune-mi dar dupa care fapte sa te cunosc ca esti crestin, cnd totul te arata necrestin? Dar pentru ce spun:
crestin? Nu pot sti bine nici daca esti om. Cnd te vad ca arunci cu picioarele ca un magar, ca sari ca un taur,
ca nechezi dupa femei ca un armasar, ca esti lacom la mncare ca un urs, ca-ti ngrasi trupul ca un catr, ca
esti ranchiunos ca o camila, ca rapesti ca un lup, ca te mnii ca un sarpe, ca ranesti ca o scorpie, ca esti siret
ca o vulpe, ca tii n tine veninul rautatii ca o aspida si vipera, ca lupti mpotriva fratilor tai ca demonul cel
rau, cum voi putea sa te numar cu oamenii cnd nu vad n tine caracteristicile firii omenesti? Cautnd sa fac
deosebirea ntre un necredincios si un credincios, mi-e teama ca nu voi gasi nici deosebirea dintre un om si o
fiara. Cum sa te numesc? Fiara? Dar fiarele au numai unul din cusururile amintite! Tu nsa ai adunat n tine toate
cusururile si mergi chiar mai departe dect fiarele salbatice. Sa te numesc drac? Dar dracul nu slujeste tiraniei
stomacului, nici nu ndrageste banii. Spune-mi, te rog, pot sa te mai numesc om cnd ai mai multe cusururi dect
fiarele si dracii? Daca om nu pot sa te numesc, cum pot sa te mai numesc crestin? Si marea grozavie este ca sntem
att de plini de pacate, ca nu ne vedem slutenia sufletului nostru si nici nu ne dam seama de urtenia lui. Cnd te
duci la frizerie ca sa-ti tunzi parul, iei oglinda si te uiti cu atentie la pieptanatura parului, ntrebi pe cei de fata si
chiar pe frizer daca ti-e aranjat bine parul de pe frunte; chiar cnd esti batrn nu te rusinezi sa-ti piepteni si sa-ti
Sfntul Nicolae: Dragostea de popor pna la sacrificiu, i Dragostea de Iisus dragostea de Adevar
Deci mila si adevarul" pe care le-a trait ca ierarh, l-au
facut mare naintea lui Dumnezeu, iar Dumnezeu l-a
facut mare naintea oamenilor.
Constantin cel Mare l-a gasit pe sfntul Nicolae n
temnita. Prin edictul mparatului de recunoastere a
crestinismului ca religie de stat, de la anu1 313, sfntul
Nicolae, dimpreuna cu toti crestinii de prin temnitele
Imperiului roman, sunt pusi n libertate.
La anul 325, cnd mparatul Constantin a convocat
primul sobor ecumenic, a toata crestinatatea, printre
cei 318 sfinti Parinti ai lumii si ierahi era si sfntul
Nicolae.
Soborul s-a convocat pentru a stavili marea erezie a
arianismului, care tagaduia divinitatea lui Iisus.
Atunci s-a cunoscut rvna sfntului Nicolae pentru
Adevar, care a si trecut masura. Caci sfntul Nicolae l-a
palmuit pe ereticul Arie n plin sobor pentru hulirea
lui: ca Iisus n-ar fi Dumnezeu, ci numai o faptura a lui
Dumnezeu. Hulirea vrednica era de bataie, caci Arie
sapa la temelia crestinismului: ataca dumnezeirea
ntemeietorului sau. Ori crestinismul sta sau cade cu
dumnezeirea sau nedumnezeirea ntemeietorului sau.
Deci sfintii Parinti, amarndu-se pentru palma pe care
a dat-o sfntul Nicolae lui Arie, i-au luat omoforul
arhieriei.
S-a aratat nsa Maica Domnului unuia dintre
mbunatatitii Parinti si le-a poruncit sa-i dea omoforul
I
" ndrepttor credinei i chip blndeilor, nvtor napoi, ca placuta a fost Domnului rvna sfntului
Nicolae.
nfrnrii te-ai artat pe tine, turmei tale, adevrul
De atunci pe icoana sfntului Nicolae e zugravita Maica
lucrurilor. Pentru aceasta ai ctigat cu smerenia
Domnului si Domnul Hristos, dndu-i omoforul
cele nalte, cu srcia cele bogate. Printe Ierarhe
arhieriei napoi.
Nicolae, roag pe Hristos Dumnezeu s mntuiasca
Iata rvna pentru Adevar, cum n-au mai avut-o
sufletele noastre."
Parintii Bisericii. Dar tot rvna pentru adevar se pot
Sfntul ierarh Nicolae e unul din cei mai populari
socoti si interventiile energice, pna la rafuiala si
sfinti ai crestinismului. Nu e nici sfntul Ioan Gura de
pna la mparatul, cnd, n doua rnduri erau sa fie sfintii.
Aur, a carui sfnta Liturghie se savrseste mereu. De ce?
osnditi la moarte niste nevinovati.
Ne-ar putea explica cele doua calitati ale marelui ierarh:
Sfntul Nicolae i-a scapat de moarte. Iata rvna pentru
Dragostea de popor pna la sacrificiu, si Dragostea
dreptatea omului. Asa ceva nu poate face dect omul
de Iisus dragostea de Adevar.
aranjezi parul ca unul tnar; dar nu ne sinchisim deloc
ca sufletul nostru nu-i numai pocit, ci si salbatacit,
ajungnd ca Scila (monstru marin cu zece capete si
douasprezece picioare) sau Himera (monstru cu trei
capete: de leu, de capra si de sarpe) din miturile pagne.
Si avem totusi si pentru suflet o oglinda duhovniceasca,
cu mult mai buna si mai de folos dect cealalta. Oglinda
aceasta nu ne arata numai slutenia sufletului, ci, daca
voim, ne arata si cum sa ne schimbam slutenia ntr-o
frumusete fara seaman.
- Care-i oglinda aceea?
- Viata barbatilor virtuosi, istoria vietii lor fericite,
citirea Sfintelor Scripturi, legile date de Dumnezeu.
Daca ai vrea sa te uiti numai o data la chipurile sfintilor
acelora, vei vedea si urtenia sufletului tau; si odata ce
ti-ai vazut-o nu mai ai nevoie de altceva ca sa scapi de
urtenia lui. La asta ne si foloseste oglinda: ne ajuta sa
ne schimbam cu usurinta nfatisarea. Nimeni deci sa nu
mai aiba chip de fiara. Daca robul nu intra n casa
tatalui, cum vei putea tu sa intri n pridvoarele acelea,
cnd esti si fiara? Dar pentru ce spun fiara? Un om ca
acesta este mai cumplit ca o fiara. Ca fiarele, desi
salbatice prin firea lor, ajung de multe ori blnde daca
snt dresate de oameni. Dar tu, care schimbi salbaticia
fireasca a fiarelor si le faci blnde mpotriva firii lor, ce
cuvnt de aparare mai poti avea cnd nsuti schimbi
blndetea ta fireasca ntr-o salbaticie potrivnica firii
tu, mpotriva firii tale, te salbaticesti, desi esti blnd
prin fire. Domesticesti pe leu, ti-l faci ascultator, dar
faci ca mnia sa-ti fie mai salbatica dect leul! Pentru
mblnzirea leului ti stau n fata doua piedici: lipsa de
ratiune a fiarei si salbaticia lui mai cumplita dect a
tuturor fiarelor; si totusi birui firea leului, datorita
prisosului de ntelepciune dat tie de Dumnezeu.
Pentru ce, omule, tu, care birui firea animalelor
salbatice, pentru ce-ti tradezi odata cu firea si
frumusetea vointei? Daca ti-as porunci sa
mblnzesti pe un alt om, n-ai socoti porunca peste
puterile tale, desi ai putea sa-mi spui ca nu esti
stapn pe vointa altuia, nici nu-ti sta n putere totul;
acum nsa e vorba de fiara din tine, peste care esti
deplin stapn.
(Sfntul Ioan Gur de Aur, OMILIA IV la Matei)
hotart sa le ia locul. Dar acestia sunt sfintii: pastorii
cei buni, care-si pun sufletul pentru oi".
Dar sfntul Nicolae nu s-a ocupat numai de grijile
duhovnicesti ale turmei sale. El n-a vazut omul
mpartit, ca sa se multumeasca a se griji numai de o
parte a omului. El a luat omul ca ntreg, si pentru
ntreg omul s-a expus riscurilor si grijilor. Asa
odata, fiind mare seceta, a alergat si a aprovizionat
cetatea sa cu gru, scapnd oamenii de foamete.
De trei ori a scapat de mizerie si pacat pe un tata vaduv
cu trei fete, aruncndu-le bani pe ascuns, si asa le-a
casatorit iubitorul de oameni, cu cinste. Si i s-ar mai
putea pomeni din fapte, dar ne oprim aici.
***
Poate ca si aci sta o taina a sfinteniei lui: n capacitatea
lui de a aduna suferinta. Suferinta pe care o aduna de la
toti, i facea iubirea mai stralucitoare, si acestea laolalta
ard ca o faclie viata sfntului, care apoi, mai multa
suferinta atrage, sporind focul iubirii sale de oameni.
Suferinta si iubirea se cresc n progresie una pe alta, n
sfinti. Asa se face ca inima lui era o mare n care se
revarsau toate lacrimile si durerile pamntului si
gaseau alinare. Cred ca aceasta e o taina a
luminatorilor lumii".
De altfel toate minunile pe care le-a facut Dumnezeu
oamenilor, dupa mutarea sfntului, nu au alta
explicatie, dect ca sunt un raspuns pe care ti-1 da
Dumnezeu, pentru iubirea lor de marele ierarh. Caci
Dumnezeu e facatorul de minuni n sfinti Sai, indiferent
daca sunt n lumea aceasta sau s-au mutat n cealalta.
Dar marea minune si din ce n ce mai rara ntre
oameni, e tocmai aceasta lumina a inimii, careia
Dumnezeu nu-i pune hotar mormntul. De aceea
Dumnezeu o lauda cu fapte mai presus de fire, cinstind
cu ele pomenirea iubitilor Sai: iubitorii de oameni,
Dumnezeu o lauda cu faptele mai presus de fire.
Sa o laudam si noi... macar cu vorba!
de Ieromonah Arsenie BOCA
Catolicii nu mai fac
compromisuri: l dau n
judecat pe Obama
n cursul zilei de luni, 43 de organizaii catolice,
printre care dioceze, spitale, agenii religioase i
cea mai prestigioas Universitate Catolic din SUA
(Universitatea Notre Dame) au dat n judecat
administraia Obama din cauza faptului c
mandatul privitor la asigurrile de sntate nclc
libertatea religioas. Decizia este surprinztoare,
ntruct prea c Obama i liderii catolici reuiser
s ajung la un compromis n luna martie a acestui
an. Se pare c organizaiile s-au rzgndit, din
cauza a dou motive.
n primul rnd, discuiile nu au avansat
satisfctor, astfel nct, n ultimele dou luni,
administraia Obama nu a fcut nicio schimbare
care s i avantajeze pe cretinii care s-au opus
legii. n al doilea rnd, nemulumirile se
accentueaz i pe msur ce perioada de 90 de zile,
n care liderii religioi pot discuta modificrile din
asigurrile de sntate, se apropie de sfrit.
Dei catolicii nu neag sinceritatea promisiunii pe
care le-a fcut-o preedintele Obama, acetia au
decis s caute dreptatea n instan, ntruct
msura ar nclca libertatea religioas a femeilor
care lucreaz n instituiile religioase. De asemenea,
John Jenkins, preedintele Universitii Notre
Dame, a avertizat c aprobarea mandatului n
forma de acum, fr a se ine cont de modificrile
cerute de biserici, ar nsemna excluderea bisericii
din spaiul public.
Reclamanii declar c nu doresc s-i impun
credinele religioase asupra altora i c, n fapt,
procesul pe care l-au intentat nu are rolul de a le
mpiedica pe femei s aib acces la contracepie. n
schimb, doresc ca guvernul s nu-i impun
politicile n cazul instituiilor religioase, ntruct
aceasta ar nsemna nclcarea libertii religioase.
Erin Shields, purttor de cuvnt al Health and
Human Services, a declarat, luni, c instituia nu are
nimic de spus cu privire la procesul intentat
mpotriva ei.
Compromisul din februarie
Pe 1 august 2011, administraia Obama anuna c
intenioneaz s schimbe reglementrile privitoare
la asigurrile de sntate. Astfel, companiile
americane de asigurri de sntate urmau s
acopere costurile pentru o vizit anual la doctor,
testul de diabet, testul de virusuri cu transmitere
sexual, inclusiv HIV, test i consiliere cu privire la
violena domestic, consiliere cu privire la bolile cu
transmitere sexual, sprijin material pentru
mamele care alpteaz. Problema cea mai
dezbtut este aceea a metodelor contraceptive,
care urmau s fie incluse n lista serviciilor
preventive de sntate gratuite i asigurate de stat.
Problema a devenit controversat i a fost foarte
criticat n sfera public de lideri religioi ai mai
multor denominaiuni, care susin c multe dintre
metodele aa-zis contraceptive sunt n realitate
abortive, ele distrugnd o via care a fost deja
conceput.
Pentru a calma spiritele, preedintele Barack
Obama a propus un compromis, n luna februarie a
acestui an. Administraia Obama a anunat c este
dispus s compenseze costurile pe care le vor avea
companiile de asigurri cu angajatele din
instituiile afiliate bisericilor, cum sunt spitalele i
universitile, astfel nct msura urma s
scuteasc instituiile religioase de contribuia
financiar pentru o msur pe care acestea o
consider imoral.
Lupta pare c se d ns doar la nivel religios i
politic, fiindc majoritatea americanilor nu
consider c decizia preedintelui este un afront
adus libertii religioase. ntr-un sondaj de opinie
realizat n luna martie de ABC News i Washington
Post, circa 56% dintre americani au declarat c
libertatea religioas nu este ameninat n SUA.

RUGACIUNE - catre Sfantul Nicolae

O, preabunule parinte Nicolae, pastorul si
invatatorul celor ce alearga cu credinta catre a
ta folosire si cu fierbinte rugaciune te cheama
pe tine, sarguieste degrab a le ajuta; izbaveste
turma lui Hristos de lupii cei ce o rapesc pe ea,
si toate partile crestinesti le ocroteste si le
pazeste prin sfintele tale rugaciuni de galcevile
lumesti, de cutremur, de venirea altor neamuri,
de robie si de razboiul cel dintre noim, de
foamete, de potop, de sabie, de boala si de
moarte grabnica; si precum ai miluit pe cei trei
barbati care sedeau in temnita si i-ai izbavit pe
ei de mania imparatului si de taierea sabiei,
asa ne miluieste si pe noi cei ce cu mintea, cu
cuvintul si cu lucrul suntem intru intunericul
pacatelor si ne izbaveste de mania lui
Dumnezeu si de chinul cel vesnic ca, prin
solirea ta, cu ajutorul, cu mila si cu harul lui
Hristos, Dumnezeu sa ne dea viata lina si fara
de pacat, ca sa vietuim in veacul acesta, si de
partea starii de-a stanga sa ne izbaveasca, si in
partea de-a dreapta, impreuna cu toti sfintii, sa
ne invredniceasca. Amin.
 Graiul Ortodoxiei 26-2012 MAI tiprit de parohul Serghei Popesc

HRISTOS S-A INALTAT!

I
Inaltarea Domnului este praznuita la 40 de zile
dupa Inviere, in Joia din saptamana a VI-a, dupa
Pasti. Este cunoscuta in popor si sub denumirea de
Ispas. In aceasta zi crestinii se saluta cu "Hristos S-a
inaltat! si "Adevarat S-a inaltat!.
Hristos S-a inaltat la cer de pe Muntele Maslinilor, in
vazul Apostolilor si a doi ingeri. Ingerii le-au vorbit
ucenicilor despre a doua venire a lui Hristos, ca acestia
sa nu se lase coplesiti de durerea despartirii. Din
Sfanta Scriptura aflam ca Mantuitorul Si-a ridicat
mainile, binecuvantandu-i pe ucenici, iar pe cand ii
binecuvanta S-a inaltat la cer (Luca 24, 51), in timp ce
un nor L-a facut nevazut pentru ochii lor (F.A. 1,9).
Adeseori Dumnezeu le-a vorbit oamenilor din nor,
fenomen prin care se manifesta energiile divine,
menite sa reveleze prezenta Divinitatii, dar sa o si
ascunda.
Cea mai veche mentiune despre sarbatoarea Inaltarii
Domnului o gasim la Eusebiu din Cezareea, in lucrarea
"Despre sarbatoarea Pastilor", compusa in anul 332.
Din aceasta lucrare reiese ca Inaltarea Domnului era
sarbatorita in acea vreme odata cu Rusaliile, la 50 de
zile de la Invierea lui Hristos. Spre sfarsitul secolului al
IV lea, inceputul secolului V, sarbatoarea Inaltarii s-a
despartit de cea a Pogorarii Sfantului Duh (Rusaliile),
fiind praznuita in a 40-a zi dupa Inviere, data care va
ramane stabilita pentru totdeauna in calendarul
bisericesc. In sec. IV, Sf. Ioan Gura de Aur ne-a lasat o
frumoasa predica la aceasta sarbatoare, pe care el o
numeste "cinstita si mare".
Asemenea cuvantari (autentice) ne-au mai ramas, din
aceeasi vreme, de la sfintii Atanasie al Alexandriei si
Grigore de Nissa. Pe la 380-385, pelerina apuseana
Egeria aminteste de festivitatile din ziua a patruzecea
dupa Pasti; la Ierusalim insa acestea aveau loc in
biserica Nasterii din Betleem, iar sarbatoarea inaltarii
era praznuita la Cincizecime, adica in aceeasi zi cu
Pogorarea Sfantului Duh. Spre sfarsitul secolului IV sau
inceputul secolului V, sarbatoarea inaltarii s-a
despartit de cea a Pogorarii Sfantului Duh, caci pe
vremea Fericitului Augustin (+ 430), serbarea ei in
ziua a 40-a dupa Pasti era generalizata peste tot in
Naii de botez i rolul lor n viaa finului
saluta cu formula "Hristos S-a inaltat". Slujba zilei se
caracterizeaza prin aceea ca are legatura si cu invierea
si cu Pogorarea Sfantului Duh. Astfel, dupa Evanghelia
de la Utrenie se canta Invierea lui Hristos vazand, iar
Catavasiile sunt irmoasele Canonului de la Pogorarea
Sfantului Duh, deoarece sarbatoarea Inaltarii nu are
Catavasii proprii.
Inaltarea lui Hristos intru slava si sederea Sa de-a
dreapta Tatalui este chipul deplinei indumnezeiri a
umanitatii Lui. Prin toate actele Sale, intrupare,
moarte, inviere El a indumnezeit treptat firea
omeneasca pe care a asumat-o, dar prin Inaltare a
transfigurat-o pe deplin. Datorita transfigurarii
Sectele din Rusia se ascund
supreme a trupului Sau, Hristos poate deveni interior dup masca centrelor pentru
celor care cred in El. Inaltarea Domnului nu inseamna
retragerea Sa din creatie, pentru ca El continua sa fie
femei nsrcinate
prezent si lucrator prin Sfantul Duh. Femeile nsrcinate din Rusia devin tot mai des
SUPERSTIII-traditii si obiceiuri la victime ale sectarilor. Dup cum afirm unul dintre
Inaltarea Domnului - Ispas cunoscuii sectologi din Rusia, Alexandru Dvorkin,
sectele funcioneaz sub masca centrelor de
pregtire ctre "naterea natural", i cursuri de
- se poarta foi de nuc la brau, pentru ca si Hristos si-a
pus cand s-a inaltat; educare prenatal, tototat ncepnd o "adevrat
vntoare dup femeile nsrcinate". Din cauza
- se crede ca cine moare de Ispas ajunge in cer;
- la Ispas se bat cu leustean vitele, ca sa se ingrase; sarcinii, care este i un stres pentru organism,
multe femei devin mult mai influenabile, de acesta
- se taie par din varful cozilor de la vite si se ingroapa
lumea crestina, alaturi de sarbatoarea Invierii si cea a intr-un furnicar "Sa dea Dumnezeu sa fie atatia miei si folosindu-se numeroase secte, a declarat, vineri,
Pogorarii Sfantului Duh, fiind totodata considerata de siteul ziarului "Izvestia".
vitei cate furnici sunt in acest furnicar! "
origine apostolica. In sec. VI, Sf. Roman Melodul - in ziua de Ispas sa nu se dea foc si sare din casa; foc, "Cursurile prevd un program care implic i
compune Condacul si Icosul sarbatorii, iar imnografii pentru ca tot anul vei avea huit, vor avea oamenii inima formarea unei atitudini negative fa de materniti,
din secolele urmatoare (Sf. Ioan Damaschinul si Sf. Iosif rea in casa ca focul; si sare nu se da, pentru ca vacile nu iar personalul spitalelor prezentndu-se drept unul
Imnograful) compun canoanele din slujba inaltarii. sadic. Totodat n contrast fiind prezentate
vor avea smantana;
O deosebita solemnitate a capatat aceasta sarbatoare - ce se seamana dupa Ispas nu rodeste; minunatele moae, care asist naterile la domiciliu,
mai ales de cand Sfanta imparateasa Elena, mama n conformitate cu tradiiile vechi ale strmoilor", -
- in ziua de Inaltarea Domnului, femeile care au in
imparatului Constantin cel Mare a ridicat pe muntele familie morti impart azime calde, ceapa verde si rachiu a spus expertul. Potrivit lui, aproape toate aceste
Eleonului sau al Maslinilor (de unde Mantuitorul S-a centre funcioneze pe baza ideologiei "New Age", cu
pentru sufletele mortilor, crezandu-se ca in acea zi se
inaltat la cer), o vestita biserica (Eleona), in care inalta sufletele lor la cer si sa aiba merinde de drum; un grad mai mare sau mai mic de implicare n
inaltarea se praznuia cu mare fast si pompa, incepand - femeile impart laptele dulce fiert cu pasat si la cine dau tehnicile oculte. Alt cecettor al fenomenului n
de la miezul noptii, mai ales prin multimea luminilor cauz a declarat c , "ca aceste centre ale neo-
trebuie sa dea si un buchet de maturi de pe camp;
aprinse; azi biserica e in ruina, dar in ziua inaltarii se - in aceasta zi este si Pastele Cailor: numai in aceasta zi pgnismului, se ascund dup propvduirea
aduna inca acolo o multime de crestini, iar clerul se satura si caii o data pe an, si doar un ceas pentru ca valorilor cretine ale familiei, astfel fiind foarte greu
diferitelor confesiuni savarseste Sfanta Liturghie pe de identificat i tehnicile oculte, mascate sub
asa au fost blestemati de catre Maica Domnului.
altare portative. In unele parti, in aceeasi zi, crestinii se cursurile de trening psihologic. Femeile
participante la aceste cursuri, sufer grave
schimbri ale mentalitii i personalitii, totodat
formndu-li-se i o dependen, asemntoare celei,

C
i dintre noi nu au acceptat foarte
uor rugmintea de a fi na sau na
de botez. Dar oare la fel de muli au
fost i cei care au meditat i la
responsabilitile pe care o implic aceast
datorie, i pe care o vor purta de acum
ncolo, pe tot parcursul vieii.
De multe ori am auzit cu ct dragoste se
atrn oamenii fa de naii si, de parc s-
ar atinge de ceva chair sacru n viaa lor.
Naii la rndul su se mndresc cu aceast
misiune pe care au acceptat-o.
Dar naii sunt i persoanele care fac
mrturisirea de credin n locul i n
numele celui ce se boteaz. Datoria lor
este s creasc finul n spirit cretin.
Naii devin prinii spirituali ai
pruncului, nascndu-l pentru viaa cea
nou, n Hristos. Dar oare cu adevrat i
corespundem acelor obligaii pe care le
lum asupra noastr. i ce ar trebui s fac
un na pentru acel, pe care i l-a ncredinat
biserica la Sfntul Botez. La acest Botez
naul i-a asumat responsabilitatea pentru
credina finului. i i-a luat o obligaie nu
mai puin important dect cea pe care o au
prinii, cci nu e vorba doar de viaa
acestui micu, dar i de mntuirea sa. i aa
cum mama micuului simte necisitatea
ngrijirii copilaului, asemenea i naii ar
trebui s simt necisitatea ajutorului su pe
calea mntuirii i a cii lui ctre Dumnezeu.
Probabil c s-ar putea scrie mult la acest
subiect, dar haidei s vedem ce am putea
face pentru acei, care prin aceast sfnt
tain ne-au devenit acum mai mult dect
rude, cci adesea legturile spirituale sunt i
trebuie s fie nu mai puin importante,
dect cele de snge. Cea mai important, dar
i poate cea mai grea datorie a oricrui na
care apare de la consumul de droguri.
responsabilitatea doar pe seama surs - www.sedmitza.ru
prinilor. Exist cazuri cnd nu se mai pstreaz
Coilaul crete i cu timpul misiunea legturile ntre cei maturi i intervenia
naului devine i mai important. Mai naului nu mai e posibil. Sau poate distana
ales n cazul, cnd educaia sa cretin care v desparte e prea mare.
nu este cea mai important pentru Dar pentru cel care mntuirea sufletlui
prinii lui. Doar nu mai e suficient ca acestul copila nu sunt doar cuvinte, mereu
copilul doar uneori s aud pomenirea exist o posibilitate de a contribui. Exist
numelui Domnului, s tie despre existena posibilitea de a ne rug pentru el.
srbtorilor Patelui i Crciunului. i i nu este prea puin, dup cum cred muli
poate rareori s mai participe la Sfnta dintre noi. Doar prea slab a devenit
Liturghie cu prilejul mprtaaniei. Una din credina noastr n puterea rugciunii.
posibiliti de contribuire la educaia sa Atunci cnd avem credina n puterea
cretin, ar fi s-i cadonm nu doar jucrii rugciunii, atunci putem fi i linitii c s-a
i hinue, dar s facem o alt frumos fcut totul posibuil n cazul dat. i va aduce
obinuin de a-i cadona o mic crulie, neaprat roade aceast rugciune.
care acum sunt foarte frumos illustrate i i de fapt rugciunea pentru aproapele e
scrise ntr-un limbaj pe nelesul copilului. o manifestare a dragostei. Iar acest
i mai binevenit ar fi s o facem cu prilejul sentiment e cel mai important s-l simt
unei sfinte srbtori, spre exemplu pentru finul din partea noastr. Doar numai
este rugciunea pentru finul su de botez. mprtaania ct mai deas a micuului. ai arta copilului bucuria de la Srbtoarea
prin propria dragoste l putem nva i
Rugciunea zilnic a fiecruia ar trebui Este mult mai simplu dac prinii, sunt i ei Naterii Domnului s-i oferim n dar o carte
pe el acest sentiment. Cel ce nu iubete n-
neaprat s includ pomenirea i numelor persoane, pentru care viaa Bisericii nu este care ar relata i despre aceast srbtoare,
a cunoscut pe Dumnezeu, pentru c
celor pentru care acum suntem nu mai strin. Dar ce e de fcut atunci cnd iar s zicem n ziua pomenirii sfntului
Dumnezeu este iubire. Iar misiunea nostr
puin importani dect prinii, de fapt i prinii, nu prea i trec pragul? numele cruia l poart o iconi,
a tuturor celor crora le-a ncredinat
suntem tot prini prini spirituali. Ct de greu nu ar fi i imposibil nu ar prea reprezentnd acest sfnt. i nu mai puin
Biserica acesat datorie e s contribuim ca
Deasemenea i trecerea numelor finilor n s schimbm starea lucrurilor, s ncerc s important ar fi s vorbim cu copilaul
neaprat s se ntmple aceast ntlnire
pomelnice la Sfnta Liturghie, ca neaprat dicutm cu prinii din nou i din nou, doar despre Dumnezeu simplu i pe nelesul
ntlnirea cu Dumnezeu. Naului care nu
s se roage i biserica pentru ei. oricum aceast nedorin de a mprti lui. S-i relatm c Dumezeu este
are grij de fin i care nu se ocup de
Desigur c cu ct este mai intens viaa copilul trebuie s aib i un motiv, poate oriunde , c mereu l vegheaz i susine.
creterea duhovniceasc a acestuia: care
bisericeasc a naului, cu att i mai mult se lipsa timpului sau ce e mai greu de depit Dar s nu uitm c orice relatare s
nu-i vorbete de credina ortodox,nu-l
va strdui s fac i pentru mntuirea lipsa credinei. i nu cred c e cazul s nceap cu propria credin n cele
nva rugciuni, nu-i vorbete despre
sufletului finului. i nu conteaz dac nu au abandonm, dac e chiar problema n lipsa expuse ca adevr. S ncepem i s facem
Dumnezeu, despre mntuire, despre
legtur permanent ntre ei, din diverse credinei. Doar totui odat ei au primit aceast ncercare de a-i deschide copilului
biseric i Sfintele Taine, i se va lua
motive. Acea legtur, care s-a format ntre decizia de a boteza micuul i probabil de o lumea credinei i apoi cu ajutorul
demnitatea de printe duhovnicesc" i va
ei se va pstra i menine i la deprtare, mic credin, dar au dat totui dovad. Domnului nu va dori s o prseasc
fi judecat ca un printe ce nu i-a fcut
datorit aceste sfinte legturi formate la Iar pentru acei care au prini care nu sunt nicicnd.
datoria fa de copiii si. Degeaba a
Botez. oaspei rari n casa Domnului, desigur c Desigur c este mult mai uor s relatezi
botezat c nu va avea plat ci osnd.
O alt responsabilitate pe care o are naului i este mult mai simplu, dar cum ar trebuie s procedezi, dect s fie
naul alturi de prini, este nicidecum nu ar trebui s lase toat posibil mereu i s o i faci n orice situaie.

Pentru o fapt bun nu este necesar un motiv sau un timp anume

V
-ai ntrebat vreodat ct ai putea drui
aproapelui din timpul propriu, din suflet sau
din punii banui pe care i avei? Ai meditat
vreodat ci oameni ai putea face macar puin mai
fericiti dac le-ai putea aduce zmbetul pe fa, dar
poate i o lacrim de bucurie printr-un cuvnt, un
mesaj spus atunci, cnd sufletul lor se simea singur n
suferin i durere, i numai Dumnezeu i ngerii l
vegheau?
Ai ncercat s privii prin cas i s vede-i cte lucruri
avei i cte v sunt cu adevrat de folosin i dorite
nc ?
V-a trecut prin minte gndul c, cu ce v prisosete,
ai putea face un om sau poate chiar mai muli s
simt c s-a ntmplat i-n viaa lor o "minune" i a
adus i pentru ei "pantofi de msura necesar" sau
orice, ce pentru noi e un lucru de nimic, iar pentru
cineva sunt lacrimile lor de bucurie i recunostin?
Ai ncercat s simii vreodat ce ascunde un om
dincolo de cuvintele, de privirea lui?
Ai incercat s vedei dac putei simi toate astea?
Ai ncercat s meditai c exist oameni ce uit de
trecerea timpului, doar pentru a putea bucura ali
oameni bolnavi, cu diverse probleme, i c ai putea
oricnd s fii printre acei oameni?Ar fi minunat dac
ct mai muli dintre noi ar rspunde afirmativ. Cci
de multe ori spunem c de fapt nu avem cu ce s ne
ajutm aroapele, nu prea avem nici din celea i nici din
altele. Dar oare nu avem pentru cel de lng noi o pentru mine omul pe care-l deplng, nu ca
vorb bun sau o hainu. Iar uneori chiar i un bnu s se plng de amarul ei. M-a uimit, bucurat
poate ajuta ntr-un fel sau altul. (dei nu erau cele mai potrivite mprejurri
i nu e necesar s ateptm un anumit motiv pentru a pentru o bucurie), mi-a adus lacrimi de
o face, potrivit este fiecare zi, care poate aduce un pic mulumire Bunului Dumnezeu c m-ai exist
de srbtoare i un mic zmbet cu o lacrim de asemenea oameni pe pmnt.
bucurie, pe faa aproapelui nostru. Din acea clip nu a mai contat pentru mine
i cel mai important pentru toi i uor de mplinit este timpul meu, am raspuns, am mulumit
vorba bun. tii vorba aceea: Vorba dulce mult pentru ntrebare, am ntrebat-o de persoana
aduce". E extraordinar cnd gsim i putem oferi o pentru care era acolo, era vorba de soul ei,
vorb bun, un balsam pentru un suflet, n anumite ce a plecat la Domnul de curnd n floarea
clipe grele ale vieii. S nu fim indefereni de vrstei. Probabil c nu s-a stins durerea din
durerea aproapelui, cci nu poate exista pentru inimile noastre, dar am simit ce nseamn
noi, acel "nu ne pas" de care este plin lumea de c nu mai eti singur. C cineva vrea s te
azi. Pentru un cretin nu poate exista indeferen susie i aline n suferin.
fa de durerea aproapelui. Durerea celui de Desigur c mereu exist Dumnezeu, care ne
alturi ar trebui s fie i a noastr. alin orice durere i suferin, doar oare i
S-a ntmplat odat s fiu trist i ndurerat. fiecare dintre noi nu ar trebui s contribuie
Pierdusem o persoan drag din viaa mea i mi era mcar cu puin, pentru sprijinul cuiva.
greu s accept i modul cum plecase i chiar faptul c
s-a stins din via. n una din zile venisem la Asta este rostul unei vorbe bune", puterea
mormntul su i ncercam n sfrit s-mi fac ordine de a gsi n noi o vorb pentru cel de lng
n gnduri. Nu tiu exact, probabil mi curgeau lacrimi noi, ca s-i aline sufletul, puterea de a-i
iroaie pe fa, cci brusc am simi c cineva s-a mpri durerea, chiar de l-am ntlnit
apropiat i m privete. Era o tnr femeie, cu un val pentru prima i ultima dat n calea vieii.
negru pe cap. Toat nfiarea ei vorbea despre o
proprie durere i pierdere. Dar nu a zis nimic despre Cci pentru noi cu adevrat conteaz...sau
ea. M-a ntrebat cum m simt eu, cine este cel puin ar trebui