Drept Comunitar Culegere Grile Spete Tudorel Stefan PDF

STEFAN, TUDOREL ‘Tudorel Stefan pe aches ne Beatrice Andresan-Grigoriu Facultatea de Drept, Universitatea Bucures ; formato ne Uniunea European’ (20 Drept comunitar edt. Grigor, Ea CH Bese GOT Culegere de grile si spete ‘in materia dreptului communica. Editura C.H. Beck Bucuresti 2008este acreditati CNCSIS — Con fice din Tnvatamantul Superior National Drept comunitar. Culegere de grile sis Tudorel Sten, Beatrice Andresan Gren Copyright © 2008 — Editura CH. Beck Toate drepturile rezervate Editurii CH, Beck. Nicio parte din ac mI Edin CH, Beak 7 MH poate f copita tard acordl seris at Drept strbinatate aparg exclusivitate editurii Descrieren CIP a Bibtiotecii Nationale a Romaniei STEFAN, TUDOREL Drept comunitar : culegere de gril | le si spete / Tudorel Stefan, Beatrice Andresan-Grigoriu. - Bucuresti "Eats ' CH, Beck, 2008 ISBN 978-973-115-361-2 I. Andresan-Grigoriu, Beatrice | 341.2174) UB Editura CH, Beck Cuvant-fnainte Lucrarea constituie un instrument de lucru neceser pentru dez- gico-juridie specific solutionarii unor cu elemente de drept comunitar, Este compus& din 51 de gri and cu conceptele de bazi, la care se adaug’ treptat cunostinge avansate, Obiectivul acestei abordiri este de a permite testarea ipice pentru stu- 1 de drept, care descopers pentru prima data al Magistraturii, precum gi probleme specifice activitatii practi- cienilor. dn acest sens, unele dintre intrebiri fac referire ‘impreund cu rispunsurile aferente, au menirea dea fixa in memo- ria studenjilor si audito Comunititilor Europene analizeaz o anumiti problema de drept. in cadrul altor intrebari este mentionata legi fi vigoare in domenii in cadrul cBirora ar fi posibilé existenja unor discufii referitoare la compat sicel national. comunitare pe teritoriu! fiecdrui stat membru, posibilitatea i c&rii normelor comunitare in fafa instanjelor nationale,vi Drept comunitar. Culegere de grile si speje Accasti lucrare nu inlocuieste necesitatea citirii legistatiei si jurisprudenjei comunitare si nu reprezint& un substitut pentra procesul de invajare necesar pentru un examen, Presupundnd ca aceste activitati au avut loc, referirile la legislatia si jurisprudenta comunitara sunt reduse la titluri foarte scurte, pentru a nu com- plica textul. Tudorel Stefan Beatrice Andresan-Grigoriu alin. art cE CECO CEDO CEE, CICE Euratom JAL fit, oc. Ou. pet. PESC TCE TUE UE um, Abrevieri ~alinestul - articolul - Comunitatea Europeans ~ Comunitatea European a Carbunelui si Ofelului ~ Conventia Europeana a Drepturifor Omului ~ Comunitatea Economica European’ ~ Curtea de Justitie a Comunitailor Europene ~ Comunitatea Europeand 2 Energiei Atomice Afaceri Inteme = litera - Ordonanta Guvernului ~ Ordonanta de urgent a Guvernului = punctul ica Externd si de Securitate Comund - Tratatul de instituire a Comunitatii Europene ~ Tratatul privind Uniunea European - Uniunea European’ - urmatoareleCuprins Cuyant-inainte...usu AbreVieri svsssssse Index dup& numirul intrebarilor.Grile1. {n cauza 41/74, Van Duyn, Curtea a consacrat iscrimin&rii pe criteriul b. teri reptul comunitar. ei discriminaii pe criteriul cetayeniei in pe eriteriul sex in dreptul comunitar. iciuna dintre variantele de mai sus. 2. Regulamentele sunt acte comunitare: a. care se adreseazi tuturor statelor membre, nu au in general nevoie de transpunere, sunt obligatorii in intregime si pot fi invocate direct de cite justitiat instanfelor nationale. b. care se adreseaza tuturor statelor membre, nu au in general nevoie de transpunere, sunt obligatorii numai in privinta acelor prevederi care creeaza drepturi pentru persoane si pot fi invocate direct de catre justijiabili in fafa instanjelor nationale, dar numai impotriva statul ¢. care se adresea74 tuturor statelor membre, nu au in general nevoie de transpunere, sunt obligato prevederi care creeazi drepturi pentru persoane i pot fi invocate direct de catre justitiabili in fata instanfelor najionale. 4. niciuna dintre variantele de mai sus. 3, Interzicerea de citre un stat membru a importul materiale publicitare si bilete pentru activititi de loterie si jocuri de noroc organizate in mod legal in alte state membre constituie: a. un obstacol in calea libertitii de circulatie a servi interzis de Tratatul CE, ’b. un obstacol in calea libertitii de circulatie a servi poate fi justificat prin gradul de pericol social al activititii de4 Drept comunitar, Culegere de gre si spefe rin posibilitatea fraudei ce insofeste in general aceasta ea libertaii de cireu in motive de menfinere a 0 4. niciuna dintre variantele de mai sus. amérfurilor, care dezbate rispunderea pentru repararea prejudiciilor cauzate particularilor prin inedledri ale dreptului comunitar, legitura de cauzalitate, conditie a atragerii rispunderii, este analizati de ciitre: rraneo. . instantele nationale, cu respectarea regul principiul autonomiei procedurale nationale. niciuna dintre variantele de mai sus. 5. Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene sacra respectul pe care UE il promoveazi fat de drepturile fundamental a. nu are fort jut ». are forfé juri finala potrivit cireia Comunitatea Europeanii se obligi si adere Ja Conventia europeani pentru apdrarea drepturilor omului, c. nu are fort’ juridica obligatorie i nu prevede aderarea Comunitajii Europene la Convengia european’ pentru apirarea drepturilor omul 4. niciuna tre variantele de mai sus. Grile 6. Actiunea in restituirea sumelor platite statului tn ap! carea unor norme interne emise cu incilcarea dispo: comunitare este guvernati de principi terme, fi ». autonomiei procedurele interne, cu ¢. actiunea este supusi regulilor stab uniform, Ia nivel d. niciuna dintre variantele de mai sus, 7.Dacii faptele care fac obiectul unui in faa instan- feinafionale s-au petrecutinaintea aderarii la UE, persoanele ‘uu pot invoca direct in instant prevederile unei directiv a. decat daca directiva a fost transpusé tot inaintea aderari b. decét impotriva unui stat membru in calitate de autoritate publica. ¢. numai pentru actiunile aflate pe rolul instanfel la data pronunt r nationale 9. Conform 0.U. vind libertatea de a lucra materiale din a ur gi stabilirea unei garantii a finetii articolelor fabricate din metale pretioase, obiectele placate cu argint nu pot fi comercializate in Romania decat dack sunt marcate cu dowd marci previzute expres de lege, \na a fabricantului si alta care si indice numirul gramajului de argint pur cu care este placat obiectul. Tacdmurile si alte6 Drept comunitar. Culegere de grile si spefe obiecte ficdind parte din se de masa trebuie si fie marcate cu numirul indiednd greutatea la duzini. Ordonanta precizeazi forma precisi a celor dou marci, un cere in primul caz si un pitrat in al doilea, iar gramajul trebuie si fie indicat in cifre arabe. Nu toate statele membre au astfel de reglementiri. Aceste misuriz a. sunt interzise de Tratat, deoarece o examinare compara- tivaa x statelor membre arati c&, in vreme ce in toate statele este obligatorie marcarea articolelor din argint masiv, nu exist o asemenea obligatie pentru cele placate cu metele preti- ase. b. sunt interzise de Tratat, deoarece fac m: oneroasi desfacerea produselor de import pe piata rom&neasc’, dar pot fi justificate de considerente legate de protectia consumatorilor. . mu sunt interzise de Tratat, deoarece se inare produsclor autohtone respective pot intra in Roméni: find afectat 4. niciuna dintre variantele de mai sus. 10, Curtea de Justitie a stabilit ci principiul rispunderii statului se aplicd indiferent de organul de stat a cdirui actiune sau omisiune a generat incilearea in cauza: a, Brasserie du Pécheur. b. Francovich. c. Kobler. 11. Consiliul European poate particip: Parlamentul European la adoptarea actelor norm: nitare, cu participare maxima pentru acesta din urma, in cadral procedu a. avizului conform, Grile 7 b. codeciziei d. niciuna dintre variantele de mai sus. 12. CICE a respias e: jotdrari preliminare provenind de la o instant national in cauza: a, Foglia c. Novello. b. Foto Frost. a. a avut loc o discriminare pe criteriu de sex si c& art. 3 din Directiva nr. 76/207, care obligh statcle membre sé adopte masu- tile necesare pentru eli tulué national in lumina textului si rezultatului prevazut de directiva, ©. o directivé nu poate, in absenta unei legi de implementare, sf determine sau s& agraveze rispunderea penald a persoanelor, in cazul in care comit o fapti incriminati de directiva neimple- mentatd, 4. niciuna dintre variantele de m: rective ia nastere doar la sfarsitul perioadet ‘u transpunere si doar daca: ru incalca total sau part obligatia de trans-8 Drept comunitar. Culegere de grile si speje b. scopul adoptitii directivei, astfel cum reiese din preambul, este si aiba efect tiva se adreseaza tuturor statelor membre. juna dintre variantele de mai sus. dni 15. Tratatul de la Amsterdam: a. introdus o noua numerotare a articolelor din tratatele fondatoare ale Comunitati, idea de cetifenie europeand si proce- i pentru o parte a leg arhitectura europeand Uniunii Europene. 16, Masurile nationale prin care se reglementeaz modul in care se comercializeazi un produs intr-un stat membru UE: a. sunt permise de Tratat, in masura in care nu discrimineaza produsele de import. b. sunt interzise de Tratat, cu exceptia situatiei in care sunt justificate de unul din motivele prevazute de Articolul 30 CE, dacd este vorba despre masut c. sunt interzise de Tratat, cu exceptia situatiei in care sunt justificate de cerinjele imperative de ordine publica dezvoltate de jurisprudenta CJCE. d. iuna dintre variantele de mai sus. 17, in cazul raspunderii statului membru pentru prejudicii produse particularilor prin incdlcarea dreptului comunitar, Curt a hotarat ci: le sabilite prin legislaia nayionalé aplicabita incal- c&tii respective a dreptului comunitar, inclusiv cea referitoare la gravitatea incale teazii rispunderea Comunit rite de cele care reglemen- in circumstanfe comparable. 4d. niciuna dintre variantele de mai sus. 18. Curtea de Justitie a ficut distinctia intre misuri nafionale care mentin sau creeazii obstacolele in calea liberei cit- care menfin sau referitoare la modul in care au in cauza: creeaza limite ori interdic acces pe piat mirfuril a. Keck si Mithouard. b. Dassonville. is de Dijon". dreptului comunitar. ’. impune statelor membre ale Uniunii Europene s4 nu legi- fereze contrar dreptului comu iar instantelor nationale sé nu emit hotardri contrarii dreptului com ¢. impune statelor membre ale Uniunii Europene si nu con- teste actele comunitare, iar instanfelor nafionale s nu emit hot- rari contrarii dreptului comunitar. 4. niciuna dintre variantele de mai sus.10 Drept comunitar. Culegere de grile si spete 20, in hotirarea sa pronuntata in cauza 152/84, Marshall I, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene a stabilit cd: a, a avut loc o discriminare pe criteriu de sex si c& art. 3 din irectiva nr. 76/207, care obliga statele membre si adopte masurile necesare pentru eliminarea oriearor dispozifii inteme con- ‘rare principiului egalitatii de tratament intre barbati si femei, are efect direct. b. prevederile art. 5 din Directiva nr. 76/207 sunt suficient de clare 5i necondifionate inedt si permita instantelor nationale si le aplice in litigiile impotriva statului, ira interventia legislativa a statelor membre. nate sinici suficient de clare gi precise pentru avea efect dir. iar formularea art. 5 este suficient de impreciss ineat si necesite adoptarea de masuri pentru implementarea sa 4. niciuna dintre variantele de mai sus. 21. Decizia-cadru nr. 2002/584/SAI din 13 iunie 2002 privind mandatul de arestare european si procedurile de predare intre statele membre a fost adoptati: 2. prin procedura codeciziei. b. prin procedura avizului conform, . prin procedura cooperarii. 4. niciuna dintre variantele de mai sus. 22, in litigiile nationale in care se pune in discutie validitatea unui act comunitar, far instanta are indoieli serioase in Jegitura cu validitatea actului comunitar respectiv, instanta este obligati si trimith CJCE 0 cerere de pronuntare a unei hotirari preliminare in validitate: a, numai daca réspunsul este pertinent pentru solutionarea cauzei b. chiar daca pertinenta rispunsului nu este stabilits pe deplin, deoarece instanta nationala este obligata in asemenea situatie si formuleze cererea, potrivit hotirarii din cauza 314/85, Foro Frost. Grile u ¢. chiar daci pertinenta réspunsului nu este stabiliti pe deplin, deoarece trebuie aplicat principiul prioritatii dreptului comunitar fa{% de normele conflictuale interne. 4. niciuna dintre variantele de mai sus 23. Reprezentantul fiecdrui stat membru in Consiliu trebuie si posede urmiatoarele calitit a. trebuie si fie cetdtean al statului membru respectiv, s& ofere toate gerantiile de independent. si nu solicite si si nu accepte instructiuni din partea vreunui guvern sau organism si sd se abtind de la orice act incompatibil cu functia, ». trebuie si fie cetitean al unuia dintre statele membre, s& ofere toate garantiile de independenfé si, in indeplinirea sa nilor sale, si nu solicite si si nu accepte instructiuni din partea vreunui guvern sau organism si si se abtind de la orice act inom patibil cu functia, ¢. trebuie si ofere toate garantiile de impartialitate gi, in inde- plinizea sarcinilor sale, s4 nu solicite si si nu accepte instructiuni din partea vreunei institutii sau organism si si se abjind de la orice act incompatibil cu funcfia. 4. niciuma dintre variantele de mai sus. 24, Cererea prin care instanta national soliciti CJCE si Pronunfe o hotirdre preliminari in legaturd cu o problema ipoteticd iviti in cursul litigiului principal va fi declarati de CICE ca: a. neintemeiata, b. inadmisibila. c. in afara sferei de aplicare a dreptului comunitar. .niciuna dintre variantele de mai sus. 25, Legea nafionali care condifioneazii angajarea unei persoane ca electrician la Primiria orasului X de posesia calititii de cetiitean al statului respectiv:12 Drept comunitar. Culegere de grile si spere 4 niciuna dintre variantele de mai sus. 26. Curtea de Justitie a decis prin jurisprudenta sa ci, in ipoteza in care nu ie nafionali care sil implementeze integral Articolul 141 CE, in cursul unui litigiu national in care petenta sustine ci la munci de valoare egal primeste un salariu mai mic decAt colegul siu de sex mase 141 TCE, care consacra princi femeilor si bairbatilor pentru munc& egald, princi parte dintre fundamentele Comunitafii, nu poate fi de catre persoane in fata instanfelor nationale, deoarece din textul articolu! rezulté ci destinatarii prevederii sunt statele membre, 2. 41 TCE consacra principiul plitii egale a $i barbajilor pentru munca egal, care face parte fundamentele Comunititii, acest articol nu poate fi invocst direct de catre petenta in fata instanfelor nationale, deoarece textul su ‘ent de clar si precis incat si creeze un drept subiec- joniul petentei, de vreme ce este folosit termenul de cepte abstracte gi general ¢. Articolul 141 TCE, care consacra prin femeilor si barbajilor pentru muncé egal, principiu care face parte dintre fundamentele Comunitaii, poate fi invocat direct de catre petenti in fata instanfei nationale, deoarece judecdtorul mal este in masurd s& stabileasca toate imprejuritile de fapt Grile 1B care fi permit si aprecieze dac& petenta primeste un salariu mai serioase asupra legal daci problemaa mai fost tr siexistenta unui anumit grad de urgent. b. existenta unei indoi 4. niciuna dintre variantele de mai sus. 28. fnainte de expirarea termenului de transpuncre, 0 directivd nu ar putea si impuni direct obligatii particularilor sinu ar putea avea efect direct: a. decdt impotriva unui stat membru fn calitate de autoritate produse particularilor prin incilcarea dreptului comunitar, CICE a stabilit eX: a. statele membre sunt competente si stabileascd fiecare con-4 Drept comunitar. Culegere de grite si spefe care este asiguraté eficacitatea dreptului comunitar si este reparat prejudiciul cauzat prin incalcari suficient de serioase. b, statele membre sunt competente si stabileasod fiecare instanta competent’ s solutioneze actiunile in raspunderea statul statele membre sunt competente fiecare si stabileasca ce co ebuie intrunite ca incalearea sa fie suficient de serioasa, in afard de situafiile in care incalearea s-a produs ca urmare a unei hot&rari judecdtoresti d. niciuna dintre variantele de mai sus, 30, in hotirdrea CJCE pronuntati in cauza 6/64, Costa c. ENEL: a. a fost pus in discutie efectul direct al prevederilor directivelor in materia monopolurilor comerciale. b. a fost explicatd regula solutiontrii conflictului dintre dreptul comunitar si cel national. c. a fost stabilita regula libertitii de circuk pentru produsul electricitate. 4. niciuna dintre variantele de mai sus. a marfurilor 31, Regulamentul este obligatorit @. numai pentru instantele civile gi administrative dintr-un stat membru. b. pentru toate instanfele dintr-un stat membru, cu exceptia Curfii Constitutionale, c. numai pentru instantele civile si penale, ale c&ror hotérari ‘nu mai pot fi atacate, 4. niciuna dintre variantele de mai sus, 32. Competenfa de sesizare a CJCE cu cerere de pronun- fare a unei hotarari preliminare in validitate apartine: a. instantei nationale sesizate cu judecarea litigiului principal. Grile 15 are ocat motivele de nulitate a actului comunitar fn legitura cu care este necesara pronunfarea unei hotarari preliminare. c. instante’ nationale sesizate cu judecarea litigiului principal, numai daca a ridicat din oficiu problema nulitafii actului comunitar 4. niciuna dintre variantele de mai sus. 33. Pentru aprecierea calitatii procesuale active a reclamantului persoand fizied sau juridicd, intr-o actiune in anularea unei decizii comunitare adresate altei persoane, Curtea va verifica daci: a. examinarea problemei legalitatii deciziei nu era posibilé ‘mai intai pe calea indirecti a cererii de pronuntare a unei hotirari preliminare. b, actul atacat il priveste pe reclamant direct si individual, in sensul cf fi afecteazi statutul juridic intr-un mod elar gi imediat, prin ingridirea drepturilor sau prin impunerea de obligatii, astfel cum a arditat Curtea in hotardrea pronuntata in cauza C-263/02P, Jégo-Quéré. c. actul atacat il priveste pe reclamant direct si individual, in sensul ci il afecteaz& datorité anumitor calitayi sau cireum- stante care fi sunt specifice si care il diferentiaza fata de orice alta Persoand, in acelasi mod ca gi pe destinatar, astfel cum a aritat Curtea in hotirdrea pronuntati in cauza 25/62, Plawmann. 4. niciuna dintre variantele de mai sus. 34, Alegeti dintre variantele de mai jos rispunsul cores Punzittor uneia dintre justificirile permise pentru adoptarea de misuri direct discriminatorii prin care statele membre pot restringe libera cireulatic a marfurilor: a, eficacitatea controalelor fiscale. b. protectia proprietitii industriale si comerciale. c. protectia consumatorilor. 4. niciuna dintre variantele de mai sus.16 Drept comunitar. Culegere de grile si speqe 35. in hotirarea pronuntata in cauza 8/81, Becker, Curtea de Justitie a Comunit ‘Europene a hotirat cil: 4. statul membru care nu a adoptat in termenal stabilit masu- tile de transpunere cerute de o directiva, nu poate invoca impo- ttiva particularilor neindep! de catre el insusi,a obligatiilor care decurg din aceasta directiva. b, taxa pe valoare adaugati este o taxi ou efect echivalent taxelor vamale si urmareste armonizarea prevederilor fiscale, rezervand statelor membre, in mai multe privinte, 0 marjé de apreciere care comporta libertati $i optiuni ¢. statele membre nu tre pe valoare adaugatd pentru a evita evaziunea, frauda si orice abuz din partea contribuabililor care doresc si nu se supund obligatiilor impuse de legislatia fiscal, 4. niciuna din variantele de mai sus. 36. Comunitatea Economici European’, Comunitatea Europeani si Uniunea Europeana sunt: 2. una gi aceeasi organizatie, diferenfa dintre ele find data de faptul c& au sediul in orase di strasbourg, Luxembourg, Bruxelles. b. organizatii cu trasaitu ferite, diferenta dintre ele find dati, printre altele, i, existenta personalitatii juri dice, confinutul pi actelor cate pot fi adoptate. ¢. una i aceeasi organizatie, diferen{a dintre ele fiind dat& de numérul de state membre care au aderat la organizatie. . niciuna dintre variantele de mai sus. 37. Un regulament: a. este aplicat, in general, pe intreg teritoriul Comuni necesiti implementare si are efect direct. b. este aplicat, in general, pe intreg te direct aplicabil gi are efect direct atunci cfd indeplineste anu- Grile 7 c. este aplicat, in general, pe intreg terit necesita implementare si are efect direct. . niciuna dintre variantele de mai sus, Comunititii, 38. Instanfa national nu este obligati si solicite pronuntarea unei hotdrari pre interpretare de citre CICE: 4, dacd este o instanté ale cdrei hotirdri nu sunt supuse une c&i de atac in dreptul intern. b. dack modul de aplicare a dreptului comunitar se poate impune in mod atét de evident incét s& nu mai lase loc niciunei indoieli rezonabile privind modul de rezolvare a problemei puse. ¢. dacd este o instanfi ale cit i chi de atac in dreptul intern si mi oficiu sunt neintemeiate. 4. niciuna dintre variantele de mai sus. rodus persoanelor prin incdlearen dreptului comunita fe de CICE in hotirarea pronun- fata in cauzele rew C-6 519/90, Francovich, trebuie vazute ca reprezentand un set diferit de conditii dec&t cele stabilite de CICE in hotirdrea pronuntatd in cauzele reunite C-46/93 si 48/93, Brasserie du Pécheur, deoarece: set de condifii se aplicd numai in cazul directivelor neimplementate la timp gi ale cdror prevederi nu au efect direct, pe end cel de-al doilea set de condifii se aplicd in cazuri precum cele din eauza Brasserie, cind incdlearea suficient de pravi reiese tocmai din omisiunea statului de a lua mésuri pentru a inceta incdlearea dreptului comunitar.18 Drept comunitar: Culegere de grle si spefe ¢. primul set de conditii se aplicd in cazul directivelor neimplementate la timp gi ale ciror prevederi nu au efect direct $i atunci cind neindeplinirea obligatiilor de cite stat a fost constatat& printr-o hotirére anterioara CICE, pe cand cel de-al doilea set de coni {in cazul prevederilor care au efect direct, fra s& fie nevoie neapsrat de o hotarare anterioarii a CICE de constatare a incledrii dreptului comunitar de catre stat. 4. niciuna dintre variantele de mai sus. 40, Legea nationali potrivit cireia cetfeanului unui stat memibru, care lucreazii ca angajat pe teritoriul altui stat membru, nu i se ia in calcul perioada serviciului militar obligatoriu satisfiieut in statul su de origine pentru stabilirea yechimii in munci, in timp ce cetifenilor statului gazda li se ia in considerare perioada serviciului militar obligatoriu satisfiicut in statul gazda: a. incalcd Articolul 39 CE, dar este justificata de considerente de siguranta publica. b. incaled Articolul 39 CE, deoarece incalci principiul egal ‘8tii de tratament cu pri i a laconditiile de angajare si munca. ¢. nu incaled Articolul 39 CE, deoarece acesta nu se aplic’ ‘ncadririi in administrafia public8. 4. niciuna dintre variantele de mai sus. 41. in cadral sistemului de competente ale Comunitif alegerea temeiului juridic al unui act comunitai a. depinde exclusiv de convingerea institutiei care il adopt in ceea ce priveste scopul urmarit. b. trebuie s& se intemeieze pe factori cbiect Iului judiciar, c. nu are relevan{&, intrucdt chiar dac& institutiile nu pre- vad expres temeiul in cuprinsul preambulului actului respectiv, Curtea va suplini aceasti lips’. 4. niciuna dintre variantele de mai sus. |, supugi contro- Grile 19 42. Instanta nafionali investiti cu anularea unui act administrativ adoptat in temeiul unui act normatiy comunitar des- Pre care petentul sustine eX este invalid poate si nu trimiti © cerere pentru pronuntarea unei hotirari preliminare prin care CICE si se pronunte in legituri cu interpretarea uneia dintre dispozifiile actului normatiy respectiv: a. daca si-a format opinia c& motivele de anulare invocate de petent sunt neintemeiate. », daca intrebarile sunt identice cu cele solutionate de Curte in cauze anterioare sau daca raspunsul poate fi dedus cu certitudine din jurisprudenta comunitara sau daca aplicarea dreptului comunitar este evident dincolo de orice indoialA, ¢. daci este o instanfa ale cdrei hotrdri nu mai pot fi atacate, 4. niciuna dintre variantele de mai sus. 43. Misura arestirii preventive Iuate de citre instanta national competent: a este un obstacol in calea liberei circulatii a persoanclor consacrata de Articolul 39 CE, justificat de motive de siguranti publica, b. este un obstacol in calea liberei circulatii a persoanelor consacrati de Articolul 39 CE, justificat de motive de siguranta publick numai dacé nu discrimineaza pe motiv de nafionalitate. ¢. este o masura cireia nu i se aplicd Articolul 39 CE. 4. niciuna dintre vatiantele de mai sus. 44, Hotirarea preliminard pronunfati de CJCE: a. este rezultatul unui recurs aflat la indeména pitilor din litigiul najional ». este rezultatul unei actiuni pentra anularea unei directive ¢. este, in anumite cazuri, 0 hotarare prin care se poate interpreta dreptul comunitar 4. niciuna dintre variantele de mai sus.20 Drept comunitar. Culegere de grile si spefe 45. O decizi a, este adresat3 unui destinatar, acesta trebuie si o respecte gi b, este adresaté unui destinatar, acesta trebuie si o respecte gi nu confera drepturi particular . este adresata unui stat membru, acesta trebuie si o trans- pun si poate s& confere drepturi particularilor. 4. niciuna dintte variantele de mai sus. 46. in cauza Jégo-Ou a. a acceptat argumentele Avocal dezavantajele pe care procedura hotir tate le prezinti fafi de actiunea direct reclamentii persoane ju b. si-a confirmat jurisprud tea procesualA activa a reclamant in actiuni directe in anularea um ©. a apreciat ca intemei Instant act comunitar, ‘ardrea Tribunalului de Primi ina dintre variantele de mai sus. 47, intr-un iit ca obiect o actiune in despigubire impotriva statului pentru producerea unui prejudiciu persoanei prin incdlearea drep- F, 0 hotdrdire anterioara a CCE de constatare lor ce ii revin prin Tratat de citre stat: a incdledrii ol a. este necesara pentru admiterea act b. este necesari, dar si suficienta pentru admiterea act {nliturdnd necesitatea administrariialtor probe. ¢. mu este neapirat necesari pentru admiterea ac 4. niciuna dintre variantele de mai sus. 48. O mésuri nafional prin care se interzice farmacis- tilor dintr-un stat membru si faci reclama produselor home- Grile 21 a. constituie o masurd cu efect echivalent restrictiilor cant , pentru c poate conduce la reducerea importurilor, chiar daca se aplica atét produselor nationale, cét si celor importate din alte state membre, accesul pe piaté al produselor importate, nu face mai dificilé comerci rezulténd din jurisprudenta Curtii, fie o exceptie previzuta de Articolul 30 CE, in functie de argumentele pe care le poate aduce statul membru, 4. niciuna dintre variantele de mai sus. find intrebarile sunt pertinente pentru solutio- Curtea Europeanii de Justitie es carea legislatici nationale sau daci aplicarea dreptului comunitar este evidenta dincolo de orice indoiala sau daca intrebarile sunt identice cu cele ionate de Curte in cauze anterioare. ». dacd intrebirile sunt identice cu cele solufionate de Curte in ‘cauze anterioare sau daci raspunsul poate fi dedus cu certitudine din jurisprudenja comuniterd sau dacd aplicarea dreptul nitar este evident dincolo de orice indo! ¢. dac rispunsul poate fi dedus cu certitudine din jurisprudenta constanti a instanfei supreme respective. mu ‘50. in litigiile nationale in care se pune in sutie validi- {atea unui act comunitar, iar instanta are indoieli serioase in Jegitura cu temeinicia motivelor de invaliditate invocate de Petent, instanta: 8. poate sé nu adreseze CJCE o cerere pentru pronuntarea unei hotarari preliminare si si procedeze la solufionarea cauzei22 b. este obligata si form cauza 314/85, Foto Frost ¢. este obligat’ sd formuleze cererea, astfel cum s-a stat cauza 314/85, Foto Frost, dar numai dupa ce gerea ca raspunsul este pertinent pentru solutionarea cauzei, ¢. niciuna dintre variantele de mai sus. 51, Dupi ce, in procedura hot b, trebuie si modifice sau s& anuleze consecinfele acestei nafionale, care incalea dreptul comunitar. c. nu adopti alte masuri, deoarece va propune modificarea comunitare in Con: una dintre variantele de mai sus. leg 52. Directiva nr, 2006/338/CE (fictivi) privind protectia apelor curgitoare interne in Uniunea Europeani a fost publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 3 august 2006 si a intrat in vigoare la data de 3 ianuarie 2007, pe intreg teritoriul statelor membre. in conformitate cu art, 15 si 16 ale Directivei, este interzisi deversarea de cadmiu, alituri de alte substanfe, in apele curgitoare ale statelor membre, iar asemenea fapte trebuie sanetionate prin pedepse efective, propo jante, Statul romin nu a transpus aceasti directiva in legis- Jatia interna. ‘in noaptea de 10/11 ianuarie 2007, cetifeanul roman A.P., proprietar al unei mici fabrici de mase plastice, arune’ in raul de ling fabric 30 kg de cadmiu. in urma cercetirilor efectuate, Parchetul de pe ldingii Judecdtoria X dispune punerea in migcare a actiunii penale si trimiterea in judecati a ineulpatului A.P, pentru infractiunea de deversare de sub- Grile 23 stanfe periculoase in ape curgitoare, previizutd de art. 15 al Directivei nr. 2006/338/CE, Probele administrate indicd fara dubii vinovatia inculpatuh {in calitate de judecitor la Judecatoria X dispuneti in conformitate cu pre- ei in cauz’ impun lor membre o obligatie precisa, care nu impune adoptarea unor misuri ulterioare de catre statele membre gi nu Ie las o marjai de manevra fn cea ce priveste implementarea. i, deoarece statul membru care nu a adoptat, in termenul stabilit, misurile de transpunere cerute de directiva, mu poate invoca impotriva p fi rea, de catre el tiva, ¢. condamnarea inculpatului, deoarece dreptul eomunitar se bucura de efect 53. Desi progresista in multe privinfe, Directiva nr. 2004/38 privind dreptul la libera circulatie si gedere pe teritoriul sta- acestora pistreazi o diferenti de tratament intre persoanele active economic si restul persoanelor. Daniel a lucrat si alocuit vreme de mai bine de 5 ani intr-un alt stat membru al UE decat statul al cArui cetajean este. La scurti vreme dup dobandirea dreptului de sedere permanenta, a intrat in Daniel isi va putea mentine dreptul de sedere in statul gazdai: a. fd si i se cear’ indeplinirea vreunei con +b. numai dac& dovedeste c& dispune de resurse suficiente pen- ‘ma sine gi familia sa, astfel incat si nu devin 0 povara pentru24 Drept conunitar. Culegere de grile si spete sistemul de asistenfa sociala al statului gazda, gurare medicala completa in statul gazda; ¢, daci poate fi considerat ,membru de fami ean UE care indeplineste condit beneficia de dreptul de sedere; dd niciuna dintre variantele de mai sus. daca detine asi- al unui ceti- 54, in condi care o societate-mami constituiti si cu sediul in statul membru B doreste si infiinfeze o sucursali in statul membru A, in scopul eludarii normelor statului membru A privind constituirea societitilor, care sunt mai stricte in materie de virsare a unui capital social minim decit cele ale statului membru B din motivul protejarii creditorilor, cererea de inflinfare a sucursalel in statul membru A: a. nu poate fi refirzata de autoritatile competente ale statului A, deoarece refuzul ar fi disproportionat fafa de cerinfele imperative de ordine public’ urmarite de statul A, si anume protejarea creditorilor societit b. poate fi refuzatd de autoritiile competente ale statului A, deoarece constituie un abuz de drept, atét al dreptului national de stabilire consacrat de Tratat. . poate fi refuzati, in lumina jurisprudentei CJCE referitoare la cerinfele imperative de ordin public, in acest caz protejarea d.niciuna dintre variantele de mai sus. ), cetiifean italian, este cisito- iese in Romania impreunii cu cei doi copii ai lor, in perioada cAsitoriei, L.V. a fost condamnat de dous ori pentru furt si pentru detinere de droguri (5 grame opiu) in 2003 (aceasta fiind ultima condamnare). in 2007, la domiciliul celor doi au fost gisite 15 grame opiu, substanti despre care L.V. a afir- mat ei o define in vederea consumului. Autoritifile romane iti expulzarea lui L.V. in statul de origine. Grile 25 Instanta national competent si judece a dusi de L.V. impotriva deciziei de expulzare dispune: a. respingerea actiunii, intrucdt cetdteanul strain a sivarsit ‘faptd care prezinta pericol pentru sindtatea publicd, ceea ce justi- ficd masura de sigurangi a expulzirii. b. respingerea actiunii, datorit3 natuii infractiunii si repetarii acesteia, c. respingerea ac in Italia. i, Intrucdt nu riscd sA fie supus tortu 4d. niciuna dintre variantele de mai sus. 2007, Comisia Europea u statul romdn, prin care a fost identificata incdilearea Articolului 90 CE sia solicitat Romani ce fi revin ca stat membru al UE. RomAnia nu a reusit si prezinte argumente satisficdtoare {fn rispunsul siu si, in pofida discutiilor intense cu Comisia, contestate. in consecinti, Comisia a emis la 28 noiembrie 2007 un aviz motivat, si citénd in mod oficial RomAniei si puna capt acestel Incil- ciri a dreptului comunitar. in cazul in care, in termen de dowd luni, Roménia nu respect condifiile expuse in avizal Ordonanfa a fost aprobat in sedinta de guvern din 30 ianuarie 2008, urmind si intre in vigoare la 1 iulie 2008, La 1 august 2008, Comisia Europeand introduce pe rolul Curfii Europene de Justifie o actiune impotriva Romdniei, in temeiul Articolului 226 CE. in fata Curtii, agentul guvernamental al Romfniei sustine c& ordonanta de urgent nu a fost inci aplicatt deoarece:26 Drept comunitar. Culegere de gre si spefe = un scurtcircuit a distrus computerele Ministerului Finan- in care se aflau bazele de date cu autoturismele portate din UE incepind de la 1 ianuarie 2007. Toate efor- turile Ministerului Finanjelor au fost indreptate citre recu- perarea datelor, si nu citre colectarea taxei in conformitate cu ordonanta de urgenfi (fort major); - Rominia nu este singurul stat membru care incalei pre~ vederile Articolului 90 CE, atunci cAnd se afli in discufie acest tip de taxe. Ungaria, Malta si Polonia procedeaza in acclasi mod (reciprocitate); ~ Sindicatul angajatilor uzinei Dacia protesteazii neconte- nit dela 1 maj 2008 impotriva ordonantei de urgenti (dificul- tfi interne). Ordonanta de urgent a Guvernului nua fost aprobati de Parlamentul Roméniei, intrucat parlamentari au fost in campanie electorala, iar alfii (ce nu au mai candidat) nu s-au mai prezentat Ia Iucru in vacanfa parlamentara si campania electoral. Guvernul nu poate si oblige Parlamental si legi- fereze, deoarece Romania este un stat de drept, ce respect principiul separatiei puterilor in stat (incdlcare in afara controlului guvernamental). Curtea: a. accepti apiririle formulate de agentul guvernamental, cu exceptia celei privind reciprocitatea, si respinge actiunea Comi- si . respinge argumentul ineiledrii in afara controlului guvema- ‘mental si pe cel al reciprocitifii, accept argumentul for sie cel al dificultatilor interne si respinge acfiunea Co: c. respinge apirarile formulate si constatd, dup’ examinarca probelor pe fond, incalcarea dreptului comunitar, . niciuna din variantele de mai sus. 57, Instanta national a trimis 0 cerere de pronuntare a unei hotirdri preliminare la Curte si, inainte ca aceasta si se pronunte, legea national a cdrei compatibilitate cu dreptul Grile a7 comunitar a stat la baza cererii este abrogati, iar reclamantul si paratul incheie o tranzactie cu privire la stingerea litigiului. Curtea: a, declara cererea ca fiind inadmisibila b, declard cererea ca de obiect si consider’ c& nu mai trebuie sa rispunda instantei national c. declar’ c& rolul sdu nu este si formuleze opinii, ci si ajute larezolvarea unor litigii reale. d.niciuna din variantele de mai sus. $8. Directiva nr. 2001/37 a fost adoptatii de ciitre Con: |Articolelor 95 si 133 CE. Conform art. 1 din direc- __ S.C. Nicotina Romaneasc S.A. a introdus o contestatie impotriva procesului-verbal de contraventie prin care a fost ationale de transpunere a Direc- Prima instanti a respins contestatia petentei ca neinte- meiati. In recurs, petenta a aritat cf legea national de transpu- la origine nu a fost valid adoptati. Astfel, petenta a susti ci Articolele 95 si 133 CE nu sunt adeevate ca bara juri pentru directiva si eX este incdleat principiul subsidi Instanta de recurs: a, admite recursul, deoarece Articolele 95 si 133 CE nu con- 4 Iegiuitorului comunitar o competent general de a regle- ferd I ‘menta piata intern’, b. respinge recursul, deoarece Articolul 95 CE constit aera Juridica adecvatd, chiar dac& Articolul 133 CE nu trebi lorespective, ce sunt necesare si oportune. d. niciuna dintre variantele de mai sus. 59. La 15 septembrie 2004, Rita Stevens (R.S.), cetiifean olandez, s-a angajat cu normi partialii ca profesor de arte plastice la Colegiul de design din Dublin, Irlanda. La data de 2006, R. S. si-a depus candidatura pentru un post cu norma intreagi ca lector la departamentul de arte plastice al acestui colegiu. unei legi irlandeze, o persoan’ nu poate fi nu: intr-un post cu normi intreagi in cadrul Colegiului decat daca detine Ceard-Teastas Gaelige (certificat de cunoastere a a saleze irlandeze). in absenta certificatului, candidatii pot dovedi cunostintele de limba prin sustinerea unui examen oral. RS. nu detine acest certificat si nici nu a reusit sd treacd testul oral de limba galezi. in urma respingerii cererii sale, R.S. a chemat in judecat Ministerul Edueatiei, aritind cd orele de arti sunt date exclusiv fn limba englezi cerinfa lingvistici reprezinti o discris Ia restréingerea exerciti consacrat de Tratatul CE. In intimpinare, Ministerul Educatiei a ariitat cii,in Repu- blica Irlanda, limba irlandezi este prima limba oficial limba englezi este a doua limba oficiali. Pe vreme urmi- irlandeze, dar si Grile 29 mndeze reprezinti una dintre guvernul irlandez in cadrul acestei pol Instanta hotirigte ci: 4. petenta nu poate invoca direct in instant& Articolul 39 CE si Regulamentul nr. 1612/68 deoarece situatia de fapt descris& este ident. i nu inealed libertatea de circulati droptul Ia tratament egal consacrate de Arti lamentu 12/68, deoarece poate fi justificat de motivul de ordine put in intimpinas €. petenta nu poate invoca direct in instané Articolul 39 CE si Regulamentul nr. 1612/68, deoarece acestea nu au fost declarate de citre CICE ca avand efect direct. 4. niciuna dintre variantele de mai sus, iisurile adoptate de egu- 60. Anna, cetitean britanic, doreste sii se cis&toreasea cu Ben, cetiifean filipinez. Lui Ben nu i se acordi permisiunea dea intra pe teritoriul Regatului Mari Britanii. Ca urmare, Anna si Ben cilitorese separat in Franfa si se cisiitorese acolo conform legii franceze la 1 martie 2004. rioada, ei decid sk rimAni in Franga, asa incat {intre 15 aprilie 2004 ~22 august 2007 lucreazi in Franfa, Anna d justificat prin acelasi singur motiv: in cursul unei sederi anterioare a Franta, care avusese loc in perioada 3 februarie 1995 - 14 septembrie 1997, acesta fusese condamnat la 10 luni inchisoare cu suspendare pentru furt, or legea britanied prevede ci, din considerente de prevenfie general, persoanele care nu au cetifenie europeand nu pot intra pe teritori dacd au suferit 0 condanmare definitiva la o pedeapsi cu inchisoarea de cel putin 6 luni intr-unul din statele membre ale Uniunii Europene,30 Drept comunitar. Culegere de grile si spete Decizia ofiterutui intrarea in Marea Brita a, nu incaled Tratatul CE, deoarece restringerile dreptului de intrare si sedere pentru motive de ordine public, siguranti 4 se aplici numai cettenilor UE si nic de frontierd de a refuza lui Ben b, incalcd Tratatul CE, deoarece durata pedepsei aplicate indica faptul c& tipul de infeactiune pentru care a fost condamnat Ben nu reprezint& o ameninjare suficient de reala si de grava la adresa soci ofiferul de frontierd nu este suficient pentru o asemenea deci niciuna dintre variantele de mai sus. 61. La data de 28 martie a.c., Parchetul de pe lang’ Sude- citoria X a dispus inceperea urmari impotriva domnului Maximilian Ionescu pentru siivarsirea infractiunii prevazute de art. 9 din 0.U.G. nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activititilor din domeniul jocurilor de noroc. rei activitati legate de jocurile de noroc constituie infracti- une. Domnul MLL, in calitate de operator independent, legat contractual de Stanley Betting Ltd., societate de drept englez, inregistrati Ia Liverpool, a colectat pariuri de la 123 ceti- {eni romini in perionda 15 martie - 28 decembrie 2007, fir a avea licenta ceruta de legea romana. fn cursul urmirii penale, domnul MI. a invocat faptul ci art. 9 din 0.U.G. nr, 69/1998 incalcd prevederile comunitare referitoare la libera circul: a serviciilor. Parchetul, ca urmare a probelor existente sirea infractiunii cu vinoviitie de cdtre ineut ‘a. dispune trimiterea in judecat a inculpatului, intrucét procu- rorul nu este instant’ in sensul Articolului 234 CE si mu poate solicita o hotirdre preliminard pentru interpretarea Articolului 49 CE. ica stivar- b. dispune tr se poate adresa pendarea apli ¢. dispune tr area definitiva a de contencios admi le contrare dreptul ferea in judecati a inculpatulu stanfei penale are antoritate de Iueru judecat chiar daci aceasta ar fi constatat ale cu cea comunitard. 62. Legea nr, 5555/2007 pentru reglementarea activititii comerciantilor cu aminuntul prevede la art. 2 ci toate maga zinele trebuie si fie inchise duminica si in timpul srbatorilor legale, cu anumite exceptii expres previzute. Conform art. 10, incdlcarea acestei dispozifii este sanctionat contraventional. ‘Supermarketul Magazin universal”, care isi desfisoard activitatea incepaind cu anul 2005, a fost intotdeauna des- chis duminica si in timpul sirbitorilor legale. La 28 martie 2008, in temeiul art. 10 din Legea nx. 5555/2007, ii este ati o amenda contraventionala de 2,000 lei de citre ul local, care are competenti fn acest sens, potrivit legii. Supermarketurile nu intra in excepfiile expres previi- mute de lege. Contravenientul ataca in contencios administrativ proce- erbal, aritind ci o parte substantial din venituri sunt realizate din vnzarea produsclor importate din alte state membre. Magazinele de dimensiunea unui supermarket vind in general o cantitate de produse de import foarte mare. Pe liberei circulatii a marfurilor, inclusiv a marfurilor prove-32 Drept comunitar. Culegere de grile si speye nind din celelalte state membre ale Uniunii Europene, si, ca atare, prevederile legii in cauza incalei Articolul 28 CE. Instanta de contencios va decide ei prevederile respective ale Legii nr. 5555/20 a. constituie o misurd cu efect echivalent restrictiilor canti- tative la import in sensul Articolului 30 CE si a jurisprudentei comunitare dezvoltate in domeniu. b. constituie un mijloc de discriminare arbitrara gio restrictie deghizati asupra comertului dintre statele membre, disproportio- nati raportat la scopurile urmatite de citre legea nationala. ¢. nu constituie o masura cu efect echivalent restrictiilor can- ive la import in sensul Articolului 30 CE gi a jurisprudentei comunitare dezvoltate in domeniu, 4. niciuna dintre variantele de mai sus. 63. Prin decizia din 17 martie 1981, Consiliului Baroului avocatilor din Paris a respins cererea domnului Leonardo da Vinei, cetitean italian, membru al Baroului avocatilor din Florenta, Italia, de a fi primit in cadral Baroului din Paris, in timp ce isi menfinea calitatea de membru al Baroului din Florenta si isi pastra cabinetul si resedinta din statul siu de origine. Cererea sa a fost respinsd deoarece, desi indeplinea celelalte conditii pentru admiterea in profesia de avocat, nu indeplinea cerinta prevazuti de art. 83 din Decretul 72-468, Potrivit acestei prevederi nationale, un avocat are dreptul de a se stabili profesional numai intr-un singur loc, iar acesta trebuie si se afle in raza teritoriald a tribunalului la care este inregistrat. ‘in absenta unor norme comunitare de armonizare privind dreptul de stabilire pentru avocati, prevederea din decretul francez: a. nu incalea libertatea de stabilire protejati de dreptul comunitar, deoarece este justificat8 de interesul public al bunei admi- nistriri a justitiei, care presupune, printre altele, ca avocatii sd igi Grile 33 exercite profesia in asa fel ined si menfiné contact suficient cu clientii lor si instantele unde isi desfigoar& activitatea b. incalca libertatea de stabilire protejati de dreptul comue nitar, ¢. nu incaled libertatea de stabilire protejata de dreptul comunitar, deoarece este aplicabilé fard distinctie cetitenilor francezi gi strai 4. niciuna dintre variantele de mai sus, 64, La data de 1 martie 2007, deamna E. Svenson (E.S.), cetiifean suedez, s-a mutat in oragul X din Rominia, E.S, a inchiriat altor persoane locuinta sa din Stockholm si mu 2 muncit o singura zi in Romdnia. Dupi 6 luni de sedere, Autoritatea pentru striini i-a atras atenfia doamnei E.S. ci, deoarece nu Iucreazi, nu indeplineste conditiile pentri aise permite sederea, in continuare, pe teritoriul Roméniei. E.S. $-a angajat in calitate de cameristi la un hotel din oras, cu norm parfiali de timp, fiind plitité cu o suma sub valoa- rea salariului minim pe economic. Autoritatea pentru straint @ considerat ci angajarea a avut loc doar pentru ca E.S, si beneficieze de statutul de lucrator. in plus, a apreciat ci E.S. ardeveni o povard pentru finanfele reduse ale statului roman si in consecinfi, a luat 0 decizie de pirisire a teritoriului Roméniei impotriva sa. _ lnstanta nafionala, sesizati de B.S, cu o actiune impotriva deciziei de pirisire a teritoriului Roméniei, considera cd misura autorititilor administrative: a, incalc& libertatea de circulatie a lucritorilor, previzuta de Articolul 39 CE. ___b, iincaled libertatea de circulatie a lucr&totilor, dar poate fi Justificata de necesitatea protejarii sistemului fiscal si social al statului, ¢.nu inealcd libertatea de circulatie a lucritorilor, deoarece E.S, nu poate fi considerata Iucrator in sensul dreptului comunitat. 4. niciuna dintre variantele de mai sus.34 Drept comuniter: Culegere de grile si speye 65. Doamna A. Kirschner, cetiitean argentinian, s-a ciisi- impreuna, un biiat. in 2007, sofii Ramirez au veni Roménia, unde domnul Ramirez Increazi in cadrul unei fili- roméne au considerat ci termenul de descendent di al nr. 1612/68, cAsitoria ante- dintraun stat tert) i ef exist riscul ca aceasta si devin o povard pentru sistemul de asistenfa social al Romaniei in iti, autorititile romdne au luat decizia de pardsire a doamnei Kirschner. “Miasura adoptati de antorititile nationale constitu a. 0 incdleare a dreptului de sedere pe teritoriul Romani .o incalcare a dreptului de sedete pe teritoriul Romaniei, justificata ins de acordarea protectiei numai pentru cetatenti Us wuropene. c. o misura aflati in sfera exclusiva de competenfi a statul romén, care in stadiul actual de dezvoltare nu poate suporia 0 povar’ suplimentara pentru sistemul de asistenfa social’, na dintre variantele de mai sus. vederea garantirii liberei circu! Comunitifii Europene. Urmirind protectia sinatatii pul S.C. ,,Parfumuri fermecate” S.R.L. este o societate de drept romin care isi exerciti activitatea in sectorul importului si exportului de produse cosmetice pe piata comunitara. Grite 35 La 9 octombrie 2007, societitii i-a fost aplicat sancfiunea contraventionald a amenzii in cuantum de 10.000 RON de clitre reprezenta ia Consumatorilor si ai ca urmare a nerespectirii obligatiei impuse de art. 8 si art. 9 din ‘Legea nr. 508/2002, de comunicare citre Ministerul Sanatat a anumitor date privind produsele cosmetice importate. Astfel, notificarea punerti pe piafa romaneascd a unui produs cosmetic se face la Ministerul Sanatitii si Fa directia de sinitate publica judefeand sau a mun Bucuresti in a cirei razii teritoriald se afl adresa indicat pe eticheta produsului cosmetic, adresi Ia care se aflé dosarul produsului cosmetic. Notificarea consti in transmiterea in forma scrisi a urmi- toarelor date: a) numele/denumirea produc3torului, a reprezentantului siu autorizat, a beneficiarulai fabriciirii produsului cosmetic sinumirul de inregistrare la registrul comertului a produca- torului, respectiv a reprezentantului siu autorizat b) sediul in Romania al producitorului sau al reprezentantului stu autorizat; ¢) fara de origine pentru produsul cosmetic fabrieat in afara teritoriului Romanieis 4) denumirea comercial’ a produsului cosmetic; 6) funetia de produs cosmetics f) declaratia de conformitate prin care produeitorul, reprezentantul siu autorizat, beneficiarul fabricdrii produ- cosmetic sau persoana responsabili pentru punerea pe piati a produsului cosmetic importat isi asuma responsabili- tatea conforméril produselor cosmetice fabricate/importate cu prevederile prezentei legi. Articolul 7 din Directiva nr. 76/768 prevede: ,,(1) Din motive legate de cerintele prezentei directive si anexele acesteia, statele membre nu pot refuza, interzice sau limita introducerea pe piati a produselor cosmetice care indeplinese irective si ale anexelor sale.36 Drept comunitar. Culegere de grile si spefe (2) Cu toate acestea, acestea pot solicita ca particulariti- tile prevazute la articolul 6 alineatul (1) literele (b), (c), (d) si (® s& fie exprimate cel putin in limba sau limbile nationale ‘sau oficiale; de asemenea, acestea pot solicita ca particula- ritdfile previzzute Ia articolul 6 alineatul (1) litera (g) si fie exprimate intr-un limbaj ugor de infeles de cdtre consumator. in acest sop, Comisia adopt un nomenclator de ingrediente generale, in concordant eu procedura de la articolul 10. 3) in plus, in scopul unui tratament medical prompt si adecvat in eventualitat folosite numai in seopurile tratamentului. Fiecare stat membru desemneazi 0 autoritate competenti si trimite det publicd informa necesare pentru a se asigura ci produsele cosmetice pot fi introduse pe piatii numai in cazul in care pe container si pe ambalaj sunt inserip- (@) numele sau cAtorului sau al persoai tip pot fi prescurtate astfel inet abrevierea si faci posibild identificarea intreprinderii. Statele membre pot cere ca tara de origine si fie specificata pe bunurile fabricate in afara Comunitit (®) confinutul nominal fa data ambalirii, exprimat in gre- uutate sau in volum, cu exceptia cazurilor in care ambalajele contin mai pufin de 5 grame sau 5 mililitri, mostrelor gratuite i i Grile a7 si ambalajelor continand produse pentru o singuri folosire, produselor preambalate vandute, de obicei, ca un numar de articole pentru care nu trebuie precizat confinutul cu con- ia ca numérul de articole si aparii pe ambalaj. Aceasti formatie nu trebuie precizati in cazul in care numirul de articole este usor de determinat din exterior sau in care produsul este, in mod obisnuit, comercializat eu unitatea. (©) Termenul de valabilitate se indied prin euvint folosi de preferinta nainte de», urmat - de dat sau ~ de detalii privind locul in care aceasta este inseriptionata pe ambalaj. Data este exprimati clar si indica fie luna si anul, fie 2iua, luna si anul, in aceasti ordine. Dupa caz, aceste informal ‘sunt completate de indicarea con cute pentru a garanta termenul di Indicarea termenul tate nu este obligatorie Pentru produsele cosmetice cu o valabilitate minima de cel putin 30 de lu dura pericol pentru consumator. Aceasti informatie va fi indicati in simbolul prezentat in anexa VIIa, urmat de durata de lizare (in luni sau ani). (@) precantii speciale care trebuie respectate la are, in special cele menfionate in coloana «Condifii de utilizare siavertismente care trebuie tipirite pe eticheti» din anexele ILL, IV, V1 si VIL, care trebuie si apara pe container si amba- 1 ie speciala referitoare la preca- ufiile privind produsele cosmetice pentru uz profesional, in special pentru coafurd. fn cazul in care acest lucru este imposibil din motive de ordin practic, aceasta informatie trebuie pe 0 etichet, pe o banda sau pe un card la care este trimis consumatorul fie prin informatii prescurtate, fie prin simbolul specificat in anexa VIII, care trebuie si apard pe container si pe ambalaj.38 Drept comunitar. Culegere de grile si spefe ( funetia produsului, in cazul in care aceasta nu reiese clar din prezentarea produsului”. S.C. ,Parfumuri fermecate” S.R.L. sustine ca legisiatia national si sanctiunea pecuniari constituie masuri ce incalea interdictia previizuti de Articolul 28 din Tratatul CE si a introdus o contestatie la instanta nafionald competenti. baza legislati stituie: hotararea Keck si Mithouard simu a marfurilor. , misuri ce trebuie si fie apreciate in lumina prevederilor d. niciuna dintre variantele de mai sus. RaspunsuriLb. in cauza 41/74, Van Duyn, Curtea a consacrat P interdicfiei discriminirii pe criteriul cetiteniei in dreptul comu IF. fn aceasta cauzi, Curtea e fost sesizati cu o cerere pentru Pronunfarea unei hotiréri preliminare formulate intr-un in care petenta Yvonne Van Duyn, cetijean olandez, chemas | judecati Ministerul de Inteme britanic, din cauza cd ii refuzase | permisiunea de intrare in Marea Britani Refuzul fusese motivat in sensul c& scopul pentru care petenta dorea s& intre in Marea Britanie era si se angajeze ca secretara la Biserica scientologica, organizatie ale carei activititi erau considerate pericol social si | erau descurajate de citre guvernul britanic, far si fie interzise prin lege pentru proprii cetieni, implicd eliminarea crimindri pe motiv de cetienie intre lucratoriistatelor ceea ce priveste ineadratea in munca, remunerarea si de muncd. De asemenea, a apreciat continutul ei precis si neconditionat pentru ca petenta si se Poatd fntemeia in drept pe aceastii prevedere in litigiul Qa. Regulamentele sunt acte comunitare care se adreseazit taturor statelor membre, nu au ia general nevoie de transpu-rH Drept comunitar. Culegere de grile sispefe satorii in Intregime si pot fi invocate direct de i in fata instantelor nationale. nere, sunt obl clitre justitial {n sprijinul rispunsului aducem in primul rnd un argument de text, Articolul 249 alin. (2) CE care prevede c& regulamentul are generala, este obligatoriu in toate elementele sale si se aplicd direct in fiecare stat membru. Prin urmare, acest act comunitar are caracter cu adevarat normativ, asemanator legi- Jor nationale, destinat tuturor subiectelor de drept din toate statele membre, este obligatoriu in intregime si nu trebuie si fie transpus (incorporat) printr-un act intern. fn al doilea rand, Curtea de Justitie a confirmat in jurisprudenja sa (de exemplu, cauza 34/73, Variola) c&, in vreme ce intra- regulament poate presupune operarea unor ‘ionale preexistente, regulamentele insele nu trebuie transpuse, deoarece intrarea lor in vigoare i producerea de efecte in mod simultan fn toat’ Comunitatea este indispensabila pentru aplicarea uniforma a normelor pe care le contin. 3.b. Interzicerea de edtre un stat membru materiale publicitare jocuri de noroc organizate in mod legal in alte state membre je un obstacol in calea libertitii de circulatie a servi- ‘at prin gradul de pericol social al itatea fraudei ce insoteste de loterie si in cauza C-275/92, Schir stabilit c& organizarea lote 4] ECR I-1039, Curtea a mnie o activitate in leg’- ici in mod necesar dis- ‘ribuirea de materiale pul pal o constituie furnizarea de serv’ Articolul 49 si urm. CE. Raspunsuri 43 dee. ‘intr-un litigiu national in care se dezbate rispunderea sta- pentru repararea preju tate, condifie a atragerii rispunderii, este analizati de citre instantele nationale, cu respectarea regi Existenja unui raport de cauzalitate gatiet 1 ca raspunderea statului s poati fi angajaté. Tratatul nu confine o norma expresi in aceasta privinf’. Astfel cum rezulté ins din jurisprudenta constant a Cu te de Curte pentru atragerea rispunderii, De asemenea, revine le drept fiecare stat membru competenta de a desemna organele cu atributi jurisdictionale competente si de a reglementa c cedurale in justitie, destinate si asigure protectia de turilor pe care justifiabi Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene consacri respectul pe care UE il promoveazi fata de drepturile fundamentale, nu are fori juridied obligatorie si nu prevede aderarea Comunitatii Europene la Conventia euro- ean pentru apirarea drepturilor omul44 Drept comunitar. Culegere de grile si spete Europene, docu- fsa in anul 2000, teprezint& incercarea de a raspunde criticilor aduse modului in care sunt protejate drepturile fundamentale la nivel comunitar, iei ambigne create de refuzul Curtii de a recunoaste com- de a adera la CEDO (Opinia 2/94 a CJCE), lor legate de caracterul limitat si depisit al insigi i, Carta nu are inca forts fost amnati de citre Con: uae 2 penta Conventia asupra Viitorului Europei care avea s& aiba loc {in 2004, unde trebuia sd se discute si eventuala aderare la CEDO. ust, cu efteva modificari, in Tratatul Dupa abandonarea proiectului de Consti modificare a Tratatclor constitutive, cunoseut sub numele de Tratatul de la Lisabona, in prezent semnat si in curs de ratifi- Actiunea in restituirea sumelor plitite statulu carea unor norme interne emise cu incdlcarea dispozi comunitare este guvernati de principiul autonomiei procedurale interne, eu limitiri, jurisprudentei constante a Curt, fiecare stat se bucur’ de autonomie procedural nationala, dar nu in mod nelimitat, ci Raspunsuri 45 cu conditia respectiirii prin ficacitati dreptului comu- le pentru punerea trebuie si fie echivalente pentru punerea in ap ii practice, potrivit ciruia remediile disponi- bile pentru punerea in aplicare a dreptului comt nu facd imposibilé in practica exercitarea drepturilor conferite de legea comunitara. 1d. Daci faptele care fac obiectul unui litigiu in fata instanfet nafionale s-au petrecut fnaintea aderarii la UE, persoanele nu pot invoca direct in instant prevederile unei directive. Directivele sunt acte comunitare adoptate in temeiul di telor prevederi exprese din Tratatul CE, care nu are fort ju dica fntr-un stat membru decét de la data aderarii sale. Pentru fapte petrecute inaintea aderarii, Tratatul nu este aplicabil si prin urmare, nicio alta dispozitie adoptata in baza lui (de exemplu, ‘cauza C-302/04, Ynos), Ba, Hotirarea preliminar pronuntati de Curtea Europeani de Justitie isi produce efectele retroactiv. icdrii uniforme a dreptului comunitar pe tot cuprinsul Comunititii, hotirarile preliminare ale Curtii de Justitie igi produc efectele retroactiv. Astfel, norma de la data la care a intrat in vigoare, iu de a data pronuntarii hotirarii prel lar, o prevedere declarati de , trebuie consideratl ca atare din momen-46 Dropt comanitar. Cullegere de grile si speye ‘Mentionim c&, in anumite situatii, Curtea igi rezervit competenta de a limita in timp efectele hotdrarii sale, in virtutea respec tri principiului certitudinii raporturilor juridice gi atunci cénd constatarea nulitatii unui act comunitar are consecinje economice si legale prea oneroase (a se vedea cauza 43/75, Defrenne). ob. ‘Aceste masuri sunt interzise de Tratat, deoarece fae mai dificilA si mai oneroasi desfacerea produselor de import pe piata romAneasedi, dar pot fi, justificate de considerente legate de protectia consumatorilor. fn cauzele conexate C-267-268/91, Keck si Mithouard, Curtea de Justitie a operat o distinctie intre: ~ regullile adoptate de statele membre care se aplic& marfurilor in sine (precum compozitia acestora, impachetarea, modul de prezentare etc.), afecteazi insusi accesul lor pe piatl si care intra sub incidenja Articolului 28 CE, si + regulile adoptate de statele membre care nu afecteaz’ accesul pe piat, ci modul in care se comercializeazé marfurile, si care nu intra in domeniul de eplicare al Articolului 28 CE. Mésura din enunt se refer’ la marfa in sine, datorit naturit aplicarii marcajului, care presupune o interventie asupra marfii insesi. Prin aceast misurd, produsele respective nu pot intra pe piata roméneasc’ decSt daci respect marcajul obligatoriu. Desi este 0 regulé neutri, care se aplici tuturor produselor si comerciantilor, stini si autohtoni, totugi ea este de maturi si afecteze comerttl intracomunitar, pentru c& face mai dificila si mai costisitoare punerea pe pial a marfii produse in afara Rominiei si cate nu confine marcajul respectiv. Prin urmare, aceasta masurd este o masurd cu efect echivalent: restrictiilor can- titative, interzisi de Articolul 28 CE. Raspunsuri 7 __ Cu toate acestea, masura in cau poate fi justficaté, potrivit Jurisprudentei Cassis, de o cerin{i imperativa de ordin public. precum protectia consumatorilor. 10.a. Curtea de Justifie a stabilit ei principiul rispunderii statului se aplicd indiferent de organel de stat a carui actiune sau omisiune a generat inealcarea in cauza Brasserie du Pécheur. C-46/93 $i 48/93, Brasserie duu Péchew SA c. Germania si Regina c. Secretary of State for Transport, ex parte: Factortame Lid. 5. a., [1996] ECR 1-1029, pet. 32-36. Curtea a reiterat considerentele din cauzele conexate C-6 si 9/90, Francovich, si le-a dezvoltat aratand ci, in ordinea juris dicd international, statul a cirui rispundere este angajatii pen- ‘tru incaleares unui angajament international este considerat ca un tot unitar, indiferent c& incdlcarea aflata la originea prejudiciului este imputabila puterii legislative, judiciare sau execu- tive. De aceea, cu att mai mult trebuie si se prevada in ordinea Juridic& comunitari ca toate autoritafile unui stat, inclusiv pute- rea legislativa, si fie obligate, in indeplinirea sarcinilor lor, la respectarea regulilor comunitare care pots& reglementeze direct I imprejurarea ci incilearea este imputabild legiuitorului national, din perspectiva reglementi- rilor interne, nu este de natura si repund in discutie exigen{ele inerente protectiei drepturilor particularilor care invoca dreptul comunitar in faja instantelor nationale si, ca urmare, dreptul de a objine despigubiri pentru prejudiciul cauzat de respectiva incleare.48 Drept comunitar. Culegere de grile si spete id. Consiliul European nw poate participa impreuni cu Parla- mentul European Ia adoptarea actelor normative comuni tare. care se poate face Uniunii Europene. Consiliul European este o institutie recunoscuta formal abia prin Tratatul de la Maastricht, intrat in vigoare la 1 noiembrie de stat sau de guveme ai statelor membre schimb, nu pat de bazi, originare, constituité din céte un reprezentant la nivel ministerial al fiecérui stat membru, imputer- nicit s& angajeze guvernul statului membru respectiv. Desi formal rispunde ca o institufie unitard, in practica se reuneste in conti- care cuprind ministrii de resort (sau reprezentant isterial) si comisarul inslrcinat cu sectorul de actis necesare in privinta defini rare, rol cu atét mai proe ilonilor Il si III, unde, din cauza naturii problemelor care intra in sfera lor, Parlamentul a, CICE a respins ca inadi Ji cererea de pronuntare a unei hotirari preliminare provenind de la o instanfa natio- nalit in cauza Foglia c. Novello. 104/79, Pasquale Foglia c. Mariella Novello, [1980] ECR 745. Raispunsuri 49 Curtea s-a considevat necompetenti s& raspunda cererii adresate, arditiind ci rare asupra leg: unei procedu care se afld pe rolul lor. Pronunfarea unei hotirari preliminare intr-o cerere pre- ar pune in pericol dispozitia justitiabililor din statele membre. 13.b. in hotararea pronuntatd in cauza 14/83, Von Colson si Kamann, Curtea a stabilit e& obligatia in sareina statelor membre de a atinge r pune, in eazul autorit Pretarea pe eft este posibil a dreptului national in textului si rezultatului prevazut de direetiva. Ida. Efectul direct al prevederilor clare, precise $i necondifionate ale unei directive ia nastere doar la sfarsitul perioadei Preserise pentru transpunere si doar daci statul membru ‘incalci total sau partial obligatia de transpunere a direc- Armonizarea legislativa in diferite domenii de activitate epinde in mare masura de transpunerea si de implementarea directivelor adoptate de institu unei directive constituie o incdlcare a obligatillor care revin statelor membre conform Tratatului si are un impact negativ asupra procesului de integrare european, Un stat membru care nu50 Drept comunitar. Culegere de grile si spere implementeaza o directiva in perioada prescris8 o priveazi de i acest tip de obstacole, CICE a cau- tat mai multe mijloace pentru a asigura eficienta directivelor gi a stimula statele si le implementeze corect si la timp, iar unul din cele mai importante se refer la aplicarea doctrinei efectului direct in cazul acestora, Astfel, CICE a dezvoltat si rafinat de-a lungul anilor teoria conform cireia, in cazurile in care statul nu transpune directiva si termenul in care era obligat si o faci a expirat, sau o implementeaza incorect, acele prevederi din tiva care confer persoanelor drepturi pot fi invocate direct in fata instantelor nationale, cu conditia sa fie suficient de clare, precise si neconditionate. Dacé statul membru a transpus la timp si corect directiva, efectele sale se produc asupra persoanelor er termediul masu- xr de transpunere side implementare, iar particularii nu mai au nevoie s& igi protejeze drepturile prin invocarea acesteia. Astfel, in cauza 148/78, Ratti, Curtea a statuat cA un stat ‘membru care nu a adoptat masurile de implementare cerute de nu poate opune particularilor nein- reveneau in temeiul direc~ deplinirea propriilor obliga tivei (pet. 22 din hotarare). pe onorma dintr-o dir membre destinatare 15.¢. ‘Tratatul dela Amsterdam a introdus 0 nou numerotare a articolelor din tratatele fondatoare ale Comunititii, a modi- Raspunsuri 5 ficat competenta Curtii de Justifie si cooperarea consolidati in anumite dome 16.a. Masurile nationale prin care se reglementeazi modul in care se comercializeazi un produs intr-un stat membru UE sunt permise de Tratat, in misura in care uu discrimineazi produsele de import. in cauzele conexate C-267-268/91, Keck si Mithouard, Curtea de Justitie face o di marfu- um compozitia acestora, impachetarea, modul de prezentare etc.) $i afecteazd insusi acces intra sub incidenta Articolului 28 CE, care nu intra in domeniul de aplicare al Articolului 28 CE. ___ Enunful se referi la a doua categorie, reguli care nu sunt deci interzise de Tratat, decét daca se aplic& discriminatoriu, Ie, in cazul rispunderii statului membru pentru prej produse particularilor prin incdlcarea dreptului comunitar, Curtea Europeand de Justitie a hotiirit ei o inedleare a dreptului comunitar este in mod evident gravi sau serioasa atunci cfnd ea persista, in ciuda pronuntirii unei hotirri prin care se constatd pretinsa incilcare, a pronuntarii unei hotirari te a Curtii in domeniul respectiv, din care decurge caracterul ilicit al conduitei in cauzi,52 Dropt comunitar. Culegere de grile si spefe Celelalte variante sunt evident false. in jurisprudenta sa in tenta fiecdrui stat membru, cu respectarea ‘8¢ii dreptului comunitar, concretizat in princi principiul pos echivalentei si 18a. Curtea de Justitie a ficut distinctia intre masuri nationale inf marfurile in cauza Keck si Mithouard. rmC-267.268/01, Keck sf Mithouard, [1993] ECR 1-6097, pet. 15-16, Ase vedea si rispunsul la grila 16. 19.4 i blema total diferita de pe chit Actiunea in anulare prevazutd de Articolul 230 cE recta de control a les ii actelor comunitare, introdusé pe rolul instantelor comunitare. Actele comunitare obligatori(regulament, drectiva, ecizic), precum si altele decat cele enumerate expres (daca au fort juridicd obligatorie sau sunt Acfiunea previzuta de Articolul 230 CE indeplineste dou functii majore: in primul rand, este un mijloc de controlare a institutilor comunitare, in ipoteza in care acestea isi depagesc competentele previzute de ‘Tratat, iar in al doilea rand asigura protectie juridicd pentru cei afectati de instrumente juridice comunitare ilegale. 20. b. in hotirarea sa pronunfati in cauza 152/84, Marshall I, Curtea de Justifie a Comunitiilor Europene a stabilit cd prevederile art. 5 din Directiva nr, 76/207 sunt suficient de clare tiv a statelor membre, 21d. Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul de arestare european si procedurile de predare intre statele membre mu a fost adoptata prin rile menfionate, fiind o misurd Iuati sub pilonul Hl al Uniui Europene, care presupune un Uniunii Europene. le nationale in care se pune in disc tea unui act comunitar, iar instanta are indoieli serioase in legiturid cu validitatea actului comunitar respectiv, instanta este obligati sii trimits CJCE 0 cerere de pronuntare a unei hotdrdri preliminare in validitate numai daca rispunsul este Pertinent pentru solutionarea cauzei.54 Drept comunitar. Culegere de grile si spefe Primul pas logic in procesul decizional referitor Ia orice tri- tinenjei problemei care ar face obiect nale, respectiv al raspunsului Curt 23.4, , prevederile din Tratatul CE care reglementeazi Consiliul (Articolele 202-210) gi cele care reglementeazi Comisia (Articolele 211-219). pronunte o hotirare preliminara in legiturd cu o problema ipotetica ivitd in cursul litigiului principal va fi declarata de CICE inadmisibita. sate de o instangi atonal atunci cand reiese din dosarul trimis cA réspunsul solicitat nu serveste in mod coneret la solutionarea ‘Tratatului si ale legislatiei secundare referitoare la libera cir- culafie a persoanelor. Raspunsuri 55 Sintagma ,angajarea unei persoane ca electrician oneaza si creeze premisa corecti pentru aplicarea dispozi din Tratatul CE referitoare la lucratori, adica persoane care des- Pasoard o activitate economics reald si efectiva sub conducerea le prevazute de art, 27 din Directiva nr. 2004/38 pentru a putea fi permis. in schimb, siderare, avand in vedere vit caruia dispo, Tuat in con- @) al Articolului 39 CE, potri- iu pentru raspuns il constituie prin desprins din jurisprudenta Cui i puterii publice. in consecinf’, rispunsul de la varianta c) este corect, desi nu detaliaz’ exp! desi nu contine numele sau numérul concret al legislatiei secundare referitoare la libera circulatie a persoanelor. 26.¢. Curtea de Justiie a decis prin jurisprudenta sa ci, teza in care nu exist’ legislatie national care si implementeze integral Articolul 141 CE, in cursul unui litigiu nafional {n care petenta sustine ci Ia munci de valoare egal primeste56 Drept comunitar. Culegere de grile si spete un salariu mai mic decét colegul siiu de sex masculin, Artico- lul 141 TCE, care consacrt principiul plifii egale a femeilor si barbafilor pentru muned egal, principiu care face parte dintre fundamentele Comunititii, poate fi invocat direct de citre petenti in fata instanfei nationale, deoarece judeciito- rul national este in misuri si stabileascd toate imprejuririle de fapt care fi permit si aprecieze daca petenta primeste un salariu mai mic decat cel colegului de sex masculin. Asse vedea cauza 43/75, Dejrenne, [1976] ECR 455 27.b. ale de a suspenda efectele unui emeiat pe un regulament comunitar este circumstanfiatd de existenta unei indoieli serioase asupra legalitifii adoptrii unui act comunitar, existenfa unui anumit grad de urgent si evaluarea intereselor Comu- nitagii, Raspunsul la aceasta intrebare a fost dat de catre CICE in jurisprudenta sa (de exemplu, 143/88, Zuckerfabrik), Astfel, decizia unei instanfe de a suspenda efectele unui act administrativ intemciat pe acte comunitare este strict circumstantiata. in primul rand, instanfa trebuie s& aib’ dubii serioase asupra lega- lititii actului comunitar gi, in eventualitatea ci aceasta problema nu a fost trimis& Curtii, trebuie sA faca acest lucru. fn al doilea rand, trebuie si existe un anumit grad de urgent, in sensul c& reclamantul este posibil sé sufere daune serioase si ireparabile. Interesele Comunititii trebuie s& fie luate in considerare céi este evaluat criteriul urgenfei, cea ce inseamni ca, in special, trebuie verificat daca actul comunitar nu este privat de toate efec-~ tele sale practice dacd nu este aplicat imediat. Mai mult, daca 0 suspendare a executarii este de natura sé prezinte un rise finan- ciar pentra Comunitate, instanta are posibilitatea de a cere garan- fille socotite necesare din partea reclamantului. Raspunsuri 37 28.. inainte de expirarea termenului de transpunere, o directiv nu ar putea si impund direct obligatii particularilor si nu ar putea avea efect direct, Curtea a dezvoltat in jurisprudenta sa teoria efectului direct al directivelor sprijinindu-se pe ideea de culpa a statului pentru neimplementare la timp sau implementare incorecti. De aceea, este esential ca termenul de transpunere si fi expirat pentru ca un. justitiabil sa poatd folosi in beneficiul su o directiva neimple- ‘mentati sau incorect implementata (de exemplu, 148/78, Ratti [1979] ECR 1629; 152/84, MH. Marshall c Southampton and South-West Hampshire Area Health Authority (Teaching), [1986] ECR 723), 29.b. in jurisprudenfa sa referitoare la rispunderea statului membru pentru prejudicii produse particularilor prin incdlcarea dreptului comunitar, CJCE a stabilit cd statele membre sunt competente si stabileascd flecare instanta competenti si solutioneze actiunile in rispunderea statului. Curtea de Justitie a stabilit prin jurisprudenta sa (de exemplu, C-6 si 9/90, Francovich, C-46/98 si C-48/93, Brasserie du Pécheur si C-24/01, Kabler) conditiile in care poate fi angajati rispunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin incdleari ale dreptului comunitar. Prin urmare, nu statele membre sunt cele care stabilese fiecare aceste condifii, ele reprezintd un concept de drept comunitar, fn schimb, modul concret de reparare a pre- Judiciului cauzat este la latitudinea fiecarui stat membru, inelu- siv desemnarea instanfei competente sa solutioneze actiunea in repararea prejudiciului,58 Drept comunitar. Culegere de grile si spete 30.b. in hotararea CJCE pronuntata in cauza 6/64, Costa c. ENEL, a fost explicati regula solutionarii conflictului dintre dreptul comunitar si cel national. 3Ld intrebarea se referé la obligativitatea regulamentelor ca acte normative comunitare, gi nu Ia a caz de conflict ct Astfel, pot ficate intt-o maniers gen Regulamentul este ob 1, toate dispozi- atorie din momentul intrarii in inerenta regulamentelor. Respectarea stricta a acestei obliga este, Cur i asigurarea ap! niforme i simultane a regulamentelor in ia respectirii regulamentelor apartine tutu- Competenta de sesizare 2 CJCE cu o cerere de pronuntare a unei hotirari preli lui principal. ‘Modul in care sunt impértite competentele intre Curtea de Raspunsuri 59 rari preliminare, fie ea in validitate sau in interpretare, Curtea (de exemplu, cauza 283/81, CILFIT). 33.¢. Pentru aprecierea calitifii procesuale active a reclamantului persoand fizicd sau juridicd, intr-o actiune in anularea unei decizii comunitare adresate altei persoane, Curtea va daci actal atacat il priveste pe reclamant direct si ual, in sensul cd il afecteaz datoriti anumitor eal sau circumstante care fi sunt specifice si care il diferensiazi fata de orice alti persoand, in acelasi mod ca si pe destinatar, astfel cum a aritat Curtea in hotirarea pronunfat’ in cauza 25/62, Plaumann, La peste 40 de ani de la elaborares sa de citre CICE, ,testul it de c&tre Curte pentru verifica- Articolului 234 CE nu sunt interdependent varianta a). Pe de alt& parte, deoarece Curtea de Justitiea reconfirmataplicarea testului in hotiirrea pronuntati in cauza C-263/02P, Jégo-Quéré, 34.b. Protectia propriet ustriale gi comerciale reprezinti una dintre justificirile permise pentru adoptarea de misuri60 Drept comunitar. Culegere de grile si spefe direct diseriminatorii prin care statele membre pot restrange libera cireulatie 2 mirfurilor. Masusile direct discriminatorii adoptate de catre statele membre, care au efectul de a restrange libera circulatie a marfurilor, pot fi justificate printr-unul dintre motivele prevazute la Articolul 30 CE. Eficacitatea controaletor fiscale si protecjia consumatorilor nu se regasesc printre aceste motive. Acestea s-ar putea in schimb circumscrie cerinfelor imperative de ordine public& pe care le-a stabilit Curtea in cauza 120/78, ,,Cassis de Dijon”, dar care pot justifica numai mésurile nationale indirect diseriminatorii 35.4. in hotirarea pronuntatd in cauza 8/81, Becker, Curtea de Justifie a Comunititilor Europene a hotirSt ed statul membru care nu a adoptat in termenul stabilit masurile de transpunere cerute de o directivi nu poate invoca impotriva particularilor neindeplinirea, de citre el insusi, a obligatiilor care decurg din aceasta directiva, 36. b. Comunitatea Economica European, Comunitatea Euro- peand si Uniunea European sunt organizatii cu trisituri diferite, diferenta dintre ele fiind dat, printre altele, de data instituirii, existenta personalitatii juridice, confinatul politi- cilor si tipul actelor care pot fi adoptate. ‘Tratatul privind Uniunea Europeand (de la Maastricht), intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993, a reprezentat ,actul de nastere” al unei noi entitifi juridice si politice internationale, Uniunea Evropeani, Potrivit definifiei cuprinse in Articolul A (3) UE, ,Uniunea se intemeiaz& pe Comunitatile Europene, completate cu politicile si formele de cooperare instituite prin prezentul tratat” Raspunsuri 61 Prin urmare, noul tratat nu numai a modificat cele trei tratate constitutive ale Comunititilor Economice, ci a creat 0 now. structura (corespunzatoare noilor obiective), Uniunea European’, format din cele trei Comunititi (CEE, CECO si Euratom), asa-zisul ,pilon I comunitar”, la care au fost adaugate inci dowd forme de cooperare: politica extern’ si de securitate comuna (PESC), pilonul II, si justiti i Diferenfa dintre Comunitii si cele dows forme de cooperare noi, PESC si JAL, consti in aceea c& primul pilon, cel economic, reglementat de vechile tratate cu modificarile aduse prin TUE, grupeazi domeniile de activitate in legatura cu care statele membre au cazut de acord si cedeze din suveranitate si si accepte luarea deciziilor si adoptarea legislatiei de catre institutii supra- nationale. Prin contrast, cei doi piloni adaugati de TUE grupeazi sferele de activitate in care statele membre ezita si cedeze din suveranitate, Modificarile aduse prin Tratatul UE au vizat in marea lor majo- ritate Comunitatea Economica European’ (CEE), al cirei nume a fost cu aceasti ocazie schimbat in Comunitatea Europeand (CE). Asadar, diferenta dintre ,Comunitatea Economica Europeana” si Comunitatea Europeana” este una pur terminologic-istorica. ‘Avand in vedere natura hibrida a Uniunii Europene, aceasta ru poate avea personalitate juridicd, ci numai Comunitaten European. 37.b. Un regulament este aplicat, in general, pe intreg teritoriul Comunititii, este direct aplicabil si are efect direct atunci And indeplineste anumite conditii. Articolul 249 alin. (2) CE prevede cd regulamentul are apli- cabilitate generald, este obligatoriu in toate elementele sale gi se aplic& direct in fiecare stat membru. Prin urmare, acest act comunitar are caracter cu adevarat normativ, asemantor legilor2 Drept comunitar. Culegere de grile si speqe nafionale, destinat tuturor subiectelor de drept din toate statele membre, este obligatoriu in intregime si nu trebuie sé fie transpus Gincorporat) printr-un aet intern. Dupa cum a confirmat Curtea de Justitie in jurisprudenta sa, simplul fapt c& un regulament este un regulament nu atrage auto- ‘mat peniru toate prevederile sale atributul de a avea efect direct. Regulamentele contin diverse tipuri de prevederi, dintre care ‘tumai unele indeplinesc condifiile pentru a avea efect adicd si fie clare si precise gi si nu depinda de mésuri n: ulterioare de implementare, 38. b. Instanta national nu este obligati si solicite pronuntarea unei hotirari preliminarein interpretare de eiitre CICE daci modul de aplicare a dreptului commnitar se poate impune in ident inedt si nu mai Iase loc niciunei in privind modul de rezolvare a problemei puse. in cauza 283/81, CILFIT, Curtea a statuat 8, chiar dacd hoti- rérea instanta de trimitere din ul respectiv nu mai este supusé vreunei cai de atac in dreptul intern ~ adie ne-am afia in ipoteza previzuti de Articohul 234 alin. (3) CE ~ instanfa nu este obligata sa trimiti daci modul de aplicare a dreptului com fn mod atit de evident incat si nu mai lase loc ivind modul de rezolvare a proble- re a dreptului comunitar poate reiegi dintr-o hotarare anterioari a CICE pe probleme identice lare, dintr-o jurisprudenfé constant a CJCE in materie sau din convingerea instanjei in acest sens, raportat Ia litigiul dedus judecitii sale, 39.d. Conditiile necesare pentru atragerea rispunderii statului pentru prejudiciul produs persoanelor prin incdlearea drep- Raspunsiri 8 tului comunitar, stabilite de CJCE in hotirarea pronuntati in canzele reunite C-6 si 9/90, Francovich, nu reprezinta un set diferit de condifii decit cele stabilite de CJCE in hotararea pronuntati in cauzele reunite C-46/93 si 48/93, Brasserie du Pécheur, Curtea a rispuns la aceasti intrebare in cauze ulterioare cauzei ia ca incdlcarea si fie serioasa era indep! Francovich ~neimplementarea unei directive reprezint& doar una din care pot fi catalogate drept o incilcare suficient de grava a obligatiilor asumate de statele membre prin Tratat. 40. b Legea nafionali potrivit cireia cetiteanului unui stat membru, care Iucreazi ca angajat pe teritoriul altui stat membru, nu ise ia in calcul perioada servic gatoriu satisfiicut in statul siu de origine pentru stabi vechimii in munca, in timp ce cetiifenilor statului gazdi se ia in considerare perioada serviciului militar obligatoriu satisficut in statul gazda incaled Articolul 39 CE, deoarece incaled prineipiul egalitatii de tratament cu privire la condi- fille de angajare si munca. torilor in Comunitate, ceea ce presupune in mod coneret, pot in. (2) al acel 1 si Articolul 7 din Regulamentul 12/1968, eliminarea discri le de muncd si benefi ciile care rezultd din incadrarea de mune’. Calcularea vec! ‘in munca se incadreaza in aceste dispozifii. Neluarea in calcul a militar satisfiicut de cltre un cetafean care Iucreazd in alt stat membru decat cel de origine duce Ia crearea‘un lucrator cetajean al statului in care lucreazi. M ‘este cd natura serviciului militar presupune invari t statul gazdii pentru aceasti perioad’, Iucru strdns legat de ceta- {enia unei persoane si care nu are legaturd cu siguranta public& sau incadrarea in administratia publicd {variantele a) si c) sunt derutante]. 41. b. ‘in cadrul sistemului de competente ale Comunitatii, alegerea temeial juridic al unui act comunitar trebuie sii se intemeieze pe factori obiecti i, supusi controlului judiciar, Articolul 253 din TCE obliga inst sf indice motivele care au condus la adoptarea legislatiei obligatorii, precum gi pro- punerile sau avizele necesare prevazute de Tratat. Rafiunea acestei prevederi a fost explicatd de cdtre Curtea de manier’ succint’, si drept care au dus la Iuarea deci 42.b. Instanta nationald investiti cu anularea unui act administrativ adoptat in temeiul unui act normativ comunitar des- | | Raspunsuri 65 pre care petentul sustine ci este invalid poate si nu trimita sunt identice cu cele solutionate de Curte in cauze anterioare sau dacé rispunsul poate fi dedus cu certitudine din juris- prudena comunitari sau dae aplicarea dreptului comunitar este evidenti dincolo de orice indoial, Dificultatea intreb: de prima parte a enuntului, care creeazi pre: despre trimiterile in validitate, cénd de fapt rientatd in final cdtre problema unei 43.0. ‘Misura arestirii preventive Iuate de citre instanfa nafionali competenti in legiturd cu un cetifean al aceluiasi stat mempbru este o misurd cireia nu i se aplicd Articolul 39 CE. persoana poate invoca dreptu de Articolul 39 CE numai dacé cel putin un element transfrontal era circulatie consacrat ia sa este caracterizati de 1; altfel, dacl toate coordona- unui singur stat, situatia pur intema”, iar normele din Tratat nu se aplicé (de exemplu, cauza C-299/95, Friedrich Kremzow c. Hotirarea preliminara pronunfatii de CJCE este, in anumite cazuri, 0 hotirare prin care se poate interpreta dreptul comunitar. Hotdrdrea preliminara este rezultatul unei proceduri inciden- tale initiate de cétre o instant nationala potrivit unor temeiuri66 Drept comunitar. Culegere de grile si spefe lice expres previizute de Tratate, aflat pe rolul instan cursul desfésurdrii unui tatea unui act comunitar, ea nu are caracterist justitie, ci a unui incident procedu intre doui instante, instanfa nafionala Pe de alts parte, procedura hotararii preliminare nu repre un recurs, o cale de atac, aflati le indemana partilor dintr-un liti- ‘giu aflat pe rolul unei instange nationale (cauza 283/81, CILFIT, pet. 9). 45.0. O decizie este adresata unui destinatar, acesta trebuie si © respecte si poate si confere drepturi particularilor, in anu- 46.b. in cauza Jégo-Quéré, CJCE si-a confirmat jurisprudenta itatea procesuala activa a recla~ mantilor persoane fizice sau juridice in actiuni directe in anularea unui act comunitar. de la variantele a) si c) sunt dowd forme ale deoarece in cauza respectiva Tribunalul de Prima izia si interpreta in fiecare caz dreptul procesual national pentru a observa daci suficiente in legislafia national, inirucdt nu intra in competenta sa acest lucru. Ca urmare, juris- uéré este cea corecti, iar schimbarea aces- statele membre dorese sa extind’ drepturile acordate particula- Réspunsuri 6 rilor de a ataca masurile Comuni i, 0 pot face numai print juridice in ai continuare guvernatd de testul Plaumann (cauza 25/62, Plaumann), 47.0. intron obiect 0 acfiune in despigubire impotriva statului pentru producerea unui prejudiciu persoanci prin incilcarea dreptului comunitar, o hotirdre anterioara a CICE de constatare este neapirat necesara pentru admiterea actiu in cauza C-6 si 9/90, Francovich, una dintre particularitati ei fusese constatati anterior printr-o hotirdre a CJCE. Accasti imprejurare a lasat deschisd intrebarea daca de fiecare data este necesari o hotarére a CICI obligatiilor pentru atragerea rspunderi statului Curtea de Justitie a clarificat aceasta problema in cauzele conexate C-46/93 si C-48/93, Brasserie du Pécheur, in sensul ca, in vreme ce o hotirare anterioari a Cu Zumfie absoluti in sensul gravitaf proba inutild, ea nu reprezintd singurul mod dea stabili intrunirea acestei condifii (pet. 55-57 din hotarare). Raspunsul de la varianta b) se apropic de rispunsul corect, dar grogeste acolo unde afirmd ci hotararea CICE este necesard. 48. b. O masura nationali prin care se i lor dintr-un stat membra si faci reclama produselor homeo- patice in afara farmaciilor, si anume la radio, constituie un68 Drepi comanitar. Culegere de grile $1 spefe aranjament de comercializare, deoarece nu face mai dificil accesul pe piafi al produselor importate, mu face mai dificil comercializarea acestora si nu are legituri cu marfa in sine. C-292/92, Himermund, ‘Tesauro. Argumentele sale care au dus la pronuntarea hotirar 268/91, Keck si Mithouard. ‘Ase vedea 5i rispunsul de la grila 16. 993] ECR I-6787, Opinia AG influenjat CJCE in considerentele in cauzele conexate C-267- 49. b. Atunci cand intrebirile sunt pertinente pentru solutionarea cauzei, Curtea European de Justifie este de acord eu limitarea obligatiei instantelor supreme de a solicita o hot3- rre preliminara daca intrebirile sunt identice cu cele solutionate de Curte in cauze anterioare sau daci rispunsul poate fi dedus cu certitudine din jurisprudenta comunitara sau dacd aplicarea dreptului comunitar este evident dincolo de orice indoiali. Ase vedea rispunsul de la grila 38. 50. a. legiturd eu tem motivelor de invaliditate invocate de petent, instanta poate si mu adreseze CJCE 0 cerere pentru pronuntarea unei hotirari preliminare si si procedeze la solufionarea cauzel. .indoieli serioase” intr-un enunt care se refera la validitatea unui act comunitar, ceea ce poate duce la un raspuns automat in sensul de la varianta c). Raspunsuri 0 Cu toate acestea, o citire atent a enunfului duce edtre varianta a), deoarece ,,ind ile serioase” in cauzi sunt nu in leg’- turd cui validitatea actului comunitar [ceea ce intr-adevir ar fi dus la varianta c) corecta], ci in legaturd cu motivele invocate de petent. Cu alte cuvinte, ditate invoc Vit hotirarii din cauza 314/85, Foto-Frost, nu trebuie si o cerere la Curie. 51.b. si modifice sau si anuleze consecintele acestei legislafii nationale, care inealed dreptul comunitar. 52. b. {ntrebarea urmir fA de situatia prezentati, s& fixeze importanfa termenului de transpunere a unei directive pentru folosirea prevederilor sale ca temei de drept in cursul uni stabilit, masurile de transpunere cerute de dizectiva cu privire la incriminarea Gomportamentuui Ii A.P, proeurorl nu poate urmari penal si judecati pe A.P. in temeiul prevederilor art. 15 din Directiva. In cauz instanta nu poate da decét o solu- fie de achitare,70 Drept comunitar. Culegere de grile si pete 5a. intrebarea urmareste s& evidentieze diferenta principal de statut pe care dreptu! de sedere permanent o prezinti fata de dreptul de sedere temporar (sub 5 ani Astfel, potrivit art. 16 alin, (1) din Directiva nr. 2004/38, dobindese drept de sedere permanent cetatenii UE care si-au avut resedinfa legal pe teritoriul statului membru ga7da in cursul unei perioade nefntrerupte de 5 ani. Teza a Tl-a a aceluiasi articol contine diferenta pe care intrebarea intenfioneazl s& o scoatl in evident&: odati dobandit, dreptul de sedere permanent nu mai face obiectul indeplinirii conditiilor c&irora le este supusé dobandirea si pistrarea dreptului de gedere temporar. Mai mult, odati dobandit, dreptul de sedere permanenti se pierde numai in cazul absen statul membru gazda pe o perioada care depa- seste doi ani consecutivi [art ‘temeiul unor ‘motive imperative de ordine publica sau sigurangé public’ [art. 28 alin. (2)]. in speta, Daniel, cet3tean al unui stat membru UE, s-a aflat jul altui stat membru in calitate de lucrator pentru 0 perioada de peste 5 ani, dobandind astfel un drept permanent de sedere. Ca atare, schimbarea interveniti dupa dobandirea dreptului de sedere permanenti in statutul su de lucritor nu are rele- nea pistrarii dreptului de sedere dobéndit. lire de care persoanele juridice se bucura potrivit dispozi- -olului 43 CE, care prevede cd intel di sucursale sau filiale de catre resorti- iti pe teritoriul altui stat membru, Curtea a stabilit in jurisprudenta sa c4 masurile nationale sus- Raispunsurt n libertétilor fundamentale garantate de Tratat trebuie s& indepli- neasci patru condi toriu, si fie justificate de motive imper sa fie adecvate pentru a garanta realizarea obi sa nu depiseasca limita necesari pentru a atingerea Kraus, C-55/94, Gebhard), dack practica nationald a statu- Jui membru A constituie o astfel de masurs, care incalea dispozi- referitoare la dreptul de stabilire previtzute de Tratat. Asifel, potrivit Articolelor 43 $i 48 CE, de a- fasura activitatea intr-un alt stat membru prin intermedi sucursale, amplasarea sediul rea apartenentei sale la ordinea juridicd a unui stat membru, corespunziitor cetifeniei in cazul persoanelor fizice (a se vedea si cauza 79/85, Segers). Or, dacd in statul membru A exist practica de a refuza, anumite imprejurdri, inmatricularea unei sucursale a unei soc! tagi avind sediul intr-un alt stat membru, aces ia statului membru din umm’, impiedicarea exerci dreptului de libera stabilire consacrat de A\ ‘Tratat, Curtea a aratat ci faptul cX un resortisant al unui stat membru care doreste sa infiinfeze o societate alege, pentru infiintarea un stat membru ale cérui disp © folosire abuziva a dreptului de stabilire. in fapt, dreptul de a ate in conformitate cu legislatia unui stat mem- in alte state membre este inerent garantate de Tratat Faptul c& 0 societate nu desfaisoari nicio activitate in statul membra B, unde igi are sediul, si urmeazi a-si desfisura actn Drept comunitar. Culegere de grle sispefe 3 comunitare privind dreptul de stabilire (cauza 79/85, Segers, catuza C-212/97, Centros). In conchuzie, refuzul autor membru A dea int spefi ar incalca Articolele 43 si 48 CE. Masura pare, din modul in care este formulat& in enunt, s& se aplice in mod nedise motiv legitim, dar, conform jurisprudentei Curtii, practica national in cauzi nu este proportionali fati de acest ol rece, chiar daci societatea in cauzA ar fi desfigurat activ in statul B, iar sucursala sa ar fi fost infiinfat’ in statul met A, chiar si atunci cred! ‘membru A ar fi putut , ca, de exemplu, posi in beneficiul creditori fr niciun caz refuzul infiinfarii sucursalei societ&tii infiintate Jegal in statul membru B. 55. d. Conform Directivei nr. 2004/38, transpusi prin O.G. nr. 102/2005, ite de a lua o decizie de expulzare din motive de ordine publica sau siguranfa pu in considerare cetifenilor Uniunii sau a membri indiferent de nafionalitate, care au dreptul de sedere permanent Raspunsuri B pet sits, cu exceptia cazurilor in care exist motive grave de ordine publica sau siguranta publica, Masurile de ordine publica al cdror efect consté in limitarea dreptului de sedere al unui cetijean al altui stat membra trebuie Si se bazeze exclusiv pe conduita persoanei respective si nu pot fi consecinja unei condamnari penale. in consecini&, expulzarea Pe Viet nu poate fi dispusd automat pe baza condamnarii penale, cAnd nu este luat in considerare comportamentul condamnatulu: sau pericolul pe care 1 pe care le vor intampina sotul/sotia de origine al persoanei in cau; itatea respectarii dreptul Fecunoscut si de cittre CEDO. Niciuna sau c) nu denoti c& ionarea actiunii, {nterpretat eronat o parte a leg din tratatele constitutive, fie un regulament, 0 directi ie sau un acord international semanat si ratificat de Comunitate. Aceasti interpretare eronat poate rezulta fie dintr-un act (de exemplu, 0 lege adoptata de un stat membru care este contrari Greptului comunitar), fie dintr-o omisiune (de exemplu, in cazal absenjei unei legi feme care sd permit transpunerea gi implementarea unei directive),74 Drept comunitar. Culegere de grile si spete Procedurile sunt inifiate, de regula, de citre Comisia Euro- peana, Procedurile din fafa Curfii de Justitie sunt precedate de o petioada de discutii ce se poartd intre statele interesate si Comisie, la finalul cdreia Comisia European’ solicit oficial statului si-si indeplineasca obligafiile. Daca statul nu se conformeazii acestei cerinte oficiale, atunci intervine Curtea de Justitie, care decide Impotriva acestui stat, constatdnd efi acesta nu si-a indeplinit obligatia de a actiona (de a legifera pe plan intern, de cele mai multe ori). Hotérdrea pronuntati de Curte intr-o astfel de canzi nu raporteaz& in mod necesar dispozitiile din legislatia interna la dreptul comunitar, insti dacd statul membru nu adopts masurile legislative necesare, atunci acesta din urma poate fi reclamat intr-un now litigiu, al c&rui efect va fi instituirea de sanctiuni pecuniare impotriva acestuia, incadrul procedurilor in fata Curtii, statele membre au incer- cat s& formuleze mai multe tipuri de aparBri: dificultati interne (cauza 77/69, Comisia c. Belgia), reciprocitatea — un stat membru respect dreptul comunitar numai daca alt stat membru se conformeaz acestuia (cauza 232/78, Comisia c. Franta), forte major —statul membru mu a actionat deoarece circumstante dincolo de controlul sau I-au impiedicat (cauza 101/84, Comisia c. Italia), obiectiuni formulate de sindicate impotriva masurilor comunitare (cauza 128/78, Comisia c. Marea Britanie). De cele mai multe ori, apZiririle formulate de statele membre nu au fost retinute de cdtre Curte. 57.4. Procedura hotirérilor preliminare, previzuti de Articolul 234 CE, permite instantelor nationale ca, in cursul unui litigin aflat pe rol, s& puni intrebari Curfii de Justtie privind interpretarea sau validitatea unei norme comunitare, inainte de a pronuna hotra- rea in litigiul respectiv, Raispunsurt 5 Procedura reprezint&i un mecanism de cooperare intre instantele nafionale si Curte. fn cadrul mecanismului, fiecare dintre parti are un anumit rol. Rolul instanei nationale este, printre altele, si evalueze rele- Vanta dreptului comunitar pentru solutionarea litigiului aflat pe rolul su, prin aceea c& judecitorul national este cel care decide daca o trimitere este necesara si care va fi confinutal intrebairilor ce vor fi trimise. Curtea refuza in mod rar cererile instanfelor nationale si le declara ca fiind inadmisibile numai in situafile in care instanfa national nu prezint& de fapt si de drept national sau cand litigiile sunt fictive sau inventate de catre parti. Instanta nafionald este cea care sesizeaza Curtea, si mu partile din litigiul national si tot instanfa nagionala trebuie si comunice Curtii dacd legislafia najionala relevanta a fost modificatd sau abrogati, dupa formularea cererii si inainte de pronuntarea hotirarii preliminare de catre Curte. Atunei cénd hotirdrea preliminara nu mai este necesara pen- ‘ru pronunfarea hotirérii in litigiul national, Curtea este sesizata ‘in acest sens de citre instanta nationala. in conformitate cu jurisprudenfa (de exemplu, 106/77, Ammrinisirazione delle Finanze dello Stato c. Simmenthal), Curtea se considera sesizata printr-0 cerere pentru pronuntarea unei hot&réri preliminare, atdta timp ct aceasta cerere nu a fost retrasa de instanfa de la care emana, 58. d. Fatt de motivul invocat de recurenta, niciunul dintre rispunsurile de la lit. a), b) sic) nu pot fi retinute. Potrivit hotirarii pronuntate de citre CICE in cauza 314/85, Foto Frost, atunci cand se invocd in cursul unui litigiu national invaliditatea unui act comunitar, iar instanfa consider’ ci chesti« ‘unea este pertinent pentra solutionarea cauzei, cu solutionarea litigiului poate si analizeze validitatea unui act comunitar si, daca considera nefondate motivele de invaliditate76 Drept comunitar. Culegere de grile si spete invocate de parti, poate sa respingi aceste motive concluzionfind cA actul in cauza este pe deplin valabil. in schimb, daca instanta ‘Niciunul dintre réspunsurile de la lit. a), b), c) nu indica faptul c& s-ar dezbate problema validitatii ridicata de recurenté, ci din ertatea de circulatie ca Irlanda, alt stat membru al Uniunii Europene decat .¢) nu poate fi cel corect, deoarece contine o afirmatie vagit si incorecta. Pottivit art. 3(1) din Regulamentul nr. 1612/68, sunt legale condifiile de angajare privind anumite cunostinte lingy: natura postului justific’ o asemenea cerinfi. Astfel, trebuie analizat daca in spet cunoastere de catre petenti, Din enunf rezulta cf orele de art& sunt predate exclusi ba englezi, asa incdt cunoasterea nu reprezinti o necesitate pentru indeplinirea atributi vieiu. Pe de alta parte, cerinfa ling ‘este impusi ca parte a poli- desi este de natura si ingreuneze exercitarea libertatii de circu- Raspunsuri n latie pentru persoanele din celelalte state membre, in comparatie ou cera landezi C-379/87, Gro 60. ¢. Refuzul trebuie analizat in raport de prevederile Articolelor 12 5139 CE si prin Directiva nr. 2004/38, ale cetijenilor UE, chiar dac& Dreptul la liber’ circulatie si sedere comporta restrangeri pentru motive de ordine publica, siguranti publica si sinatate public’ Potrivit art. 27 din Directiva nr. 2004/38, masurile de restrangere a dreptului de intrare pe mot publica trebuie si respecte prineipiul proportionalitti meiazi exclusiv pe conduita persoanei in cauz’, iar condamni- rile penale anterioare mu i luarea unei astfel de ratiile de preventic general nu pot fi acceptate. Prin urmare, ofiferul de granita trebuia si ia in considerare nu numai condamnarea suferité de Ben, ci tot acest complex de factori, si si nu se bazeze pe considerente de preventie general, care ar duce Ia interzicerea automata a accesului persoanelor pe teritoriul national, adic& fr a tine cont de conduita personal. Motivul pentru care a luat o astfel de decizie este insuficient si incaled Tratatul, Ase vedea si cauza 41/74, Yan Duyn.B Drept comumitar. Culegere de grile si speje 61d Prevederile dreptului comunitar pot avea efect direct (dacd sunt suficient de clare, precise si necondifionate), conform juris- tilor locale sau regionale, autorit Zrcinate cu mentinerea on aflate sub controlul statul publi Includerea unor categori unt autoritati publice in conceptul de stat, care este obligat si aplice prevede- latiei nationale rile comunitare gi s& se abtina de la ap! de circulatie a serviciilor, aceasta prevedere are efect direct gi cere nu numai el a pe criteriul ceté- Sager; C-43/93; Vander Elst). Mai mult, Curtea a statuat c& Articolul 49 CE impune nea {ntre statele membre, compara- cadrul unui stat membru (cauza C-118/96, Safir; cauza C-158/96 Kohlt, cauza C-157/99 Smits and Peerbooms). in cea ce priveste furnizarea transfrontaliera a jocurilor de noroe, Curtea a aprofundat analiza libertafii de circulatie a ser- Respunsuri 9 Placanica si altit) Curtea a precizat c& dispozi care accepta propun: sensul Art le pariuri provenind din Ita (0 CE, reprezenta uw , cate intrau, si acesta, Totusi, Curtea a declarat ca este necesar si sd se verifice dack astfel de restrictii puteau fi admise in temeiul uneia dintre derogatile prevazute la Articolele 45 si 46 CE sau pentru motive imperative de interes general Curtea a aritat c& atributia de a aprecia daca acestea sunt inde- plinite revine magistratului national, céreia i-a oferit anumite sensul cd este necesar ca obstacolele: jor excesive (...) cu joc triva ,tulburirilor ordi cand un stat urmeazi o sectorul pariurilor, in scopul de a obine avantaje economice din aceasta, nu este indreptatit s& woce ordinea publica sociala in privinga necesitatii de a reduce ‘ocaziile de joc”; , precizindu-se ci nediscriminarii nu ar fi respectat dacd operatorii i si le indeplineascé mai usor; ~ siinu depaseascd ceea ce este necesar pentru a atinge obi tivul urmatit. Aceasti proportionalitate trebuie respectata si in80 Drept comunitar. Culegere de grile yi spete aplicate persoanelor care pariazi gi ‘eazA prestarea de servicii de etre un. este sancfiuni intermediarilor care fa: 62.6. jante de raspuns ci se urmareste ind ori o m&surd cu fect e in cauzele conexate C-267-268/91, Keck $i Mithouard, Curtea de Justitie a operat o distinctie intre: - regulile adoptate de statele membre care se aplict marfurilor in sine (precum compozitia acestora, impachetarea, modul insusi accesul lor pe pia, si care 8 CE, intra sub incidenta A: le adoptate de statele membre care nu afecteazi accesul pe piatd, ci modul in care se comercializeaz mérfurile si care ‘nu intra in domeniul de aplicare al Articol 28 CE. Masura in spefi afecteaz nu accesul pe piafai (in supermar- 1 marfarilor de import, ci modu! in care se afli ele pe pi ke masura, in fapt si in drept, tuturor marfurilor, tone. Faptul c& supermarketul trebuie sa fie inchis duminica nu afecteaza mai mult marfurile de import decat pe cele autohtone. Réspunsul de la variantac) este un alt mod de aspune ci masura in spefi este un aranjament de comercializare, Raspunsuri 31 A se vedea si cauzele conexate C-69/93 si C-258/93, Punto Casa. 63. b. Enunjul urméreste si se rispunds la intrebarea dac&, in absenta lunor norme comunitare de armonizare a exereitirii profesiei de avocat, ar fi contrara Tratatului CE regula nafionala potrivit cAreia un cetifean al unui stat membru, deja stabilit ca avocat statul siu de otigine, nu poate exercita profesia de avocat in alt stat membru dac& doreste s& isi menfina eabinetul profesional si ‘in statul de origine. Potrivit Articolul »Presupune accesul armonizare, fiecare stat membru este liber sé reglementeze accesul la si exercitarea profesiei de avocat dupa cum consi respectarea dispozitiei de mai sus, Aplicarea acestei dispozitii in mod constructiv exclude interpretarea gur cabinet pe intreg teritori ic, daca doreste si deschida un cabinet intr-un alt stat membru, trebuie mai intai sé inchida cabinetul anterior. in s |-a a Articolului 43, care interzice orice restrictii impuse de state privind infiinfarea de agentii, sucursale sau ale de catre resort rima variant de rispuns reprezint& justificarea pe care ar putea-o aduce statul \semenea masuri restric~ tive in calea dreptului de stabilire consacrat de Articol si anume necesitatea de a asigura disponibilitatea avocati faa de instanta in raza clreia profeseazii, cét82. Drept comunitar. Culegere de grile si spefe sionale. Cu toate acestea, Curtea a apre menea obiectiv legitim d nationale care sa duca la noastra fird si fie necesara adoptarea unei astfel de regi rit mijloacelor moderne de transport $i comunicare. A se vedea cauza 107/83, Klopp. 64.4. Curtea, conform jurisprudentei sale, a considerat ef, in cazul lc circulatie @ persoanclor, nu are relevant motivatia unui cettifean al unui stat membru in alt stat membru; ceea ce este important este faptul c& persoana respectiva este angajata. De asemenea, faptul c& 0 persoand lucreaza pentru a-gi suplimenta veniturile existente este irelevant. Nu conteaza ce venituri cdstig persoana, atat timp cdt munca desfagurata este realé (cauza 53/81, Le De asemenea, 0 persoana care lucreazi cu norma partiala de timp nu poate fi exclusd de la benefi pentru c& remuneratia pe care o provin din exploatarea proprietifii sau din angajare ori de la fon- durile financiare de asistenta ale statului de rezidenti, atét timp eft munca este reald si efectiva (cauza 139/85, Kempf) 65a, it Directivei nr. 2004/38/CE, transpusi prin O.G. nr. 102/2005, dreptul de sedere se extinde la membrii de fami- lie care nu sunt resortisanfi ai unui stat membru, dar insofesc ori Réispunsuri 83 in statul membru gazda. Actul ani sau dependenti, de a se instala intr-un stat membru impreuni cu cetieanul UE. in plus, acordat am! atat descendent cat si celor ai sotiei sau sofului lucratorului, O interpretare restrictiva, in sensul acord&tii acestui drept numai copiilor comuni Iuerito- ‘Trebuie precizat c& Directiva nr. 76/768 a realizat o armonizare exhaustiva a normelor nationale de ambalare si de etichetare a produselor cosmetice (cauza C-77/97, hotirérea din 28 ianuarie 1999, Unilever; C-220/98, hotirarea din 13 ianuarie 2000, Estée Lauder, precum si cauza C-99/01, hotérarea din 24 octombrie 2002, Linhart si Biffl). Curtea a statuat in mod constant c&, atunci cind o chestiune face obiectul unei armoniziri la nivel com nale aferente trebuie si fie apreciate i masuri de armonizare, si nua celor din Tratatul CE. Cteva exem- ple in acest sens sunt reprezentate de: cauza C-37/92, hotiirarea din 12 octombrie 1993, Vanacker si Lesage; cauza C-324/99, hotardrea din 13 decembrie 2001, Daimler-Chrysler).. Rezult& cé instanta nationela trebuie si se limiteze la interpretarea Directivei nr. 76/76: Trebuie constatat nr, 76/768, irculatii a produselor cosmetice cu acela al protectiei i publice, fntr-adevar, astfel cum rezulta din considerentele al doilea si al treilea ale Directivei, legiuitorul comunitar, apreciind c& deo-84 Drept comunitar. Culegere de grile si spete au fost inspirate de aceleasi considerente. Printre normele definite de Directiva nr. 76/768 figureazi obligatia, prevazuta la art. 7 bre nu pot refuza, interzice s duselor cosmetice care inde siale anexelor sale. Este necesar si se precizeze in continuare cf rezulta din art. 7 alin, (3) din aceasti directiva c8, in scopul unui tratament medical prompt si adecvat in eventualitatea unor introducerea pe piati a pro- ssc cerinfele prezentei directive reste cu precidere un obiectiv de protectie a sinititii persoanelor, in sensul Articolului 30 CE. ‘Miasurile pe care statele membre sunt invitate sii le adopte nr 76/768 trebuie totug si respecte p fs canal de fas in pensabile unui tratament prompt si adecvat. le nationale competente re la produsul respec informatii detaliate cu intradevar, numai pe baza acestorIndex dup4 numirul intrebarilor ‘Acces la piati 9, 18, 62, 66 Actiune directa in anulare 33,46 Actiune in constatarea neindep! 56 Aderare la CEDO 5 Aderare la UE, 7 Aranjamente de comercializare 9, 16, 18, 48, 62, 66 Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene 5 Drepturi fundamentale 5 Deci 45 Decizii-cadru 21 Directive , 7, 13, 14, 20, 28, 35, 39, 52, 58, 66 Efect direct 7,13, 28, 35, 37, 39, 52 Fapte petrecute inainte de aderare 7 Fort ju 2,5 Hotirdre preliminard 8, 12, 22, 24, 32, 33, 38, 44, 46, 49, 50, 51, 57 Impozite interne 5688 Drept comunitar. Culegere de grile si spete Index 89 11, 23, 36 Rispunderea statului pentru prejudicii cauzate particularilor | 4 ® 10,17, 29,39, 47 1,25, 40 Regulamente 2,37 Interdietia diserimindrii pe 7 Stat membru in ealitate de criteriu de sex 13, 20, 26 autoritate public’ 7,28 ‘Taxi de prima inmatriculare 56 Tnterpretarea normelor in i cular a Transpunere 14, 28, 66 TLegatura de cauzalitate 4 Taare 7 Libera circulatie a marfurilor 9, 16, 18, 34, 48, 62, 66 Validitatea actelor comunitare 22, 27, 32, 42, 50, 58 Libera circulafic a persoanelor 25, 40, 43, 53, 54, 55, 25/62, Plaumann 33 59, 60, 64,65 6/64, Costa c. ENEL 30 Libera circulatie a servi 3,61 8/74, Dassonville 7 Libertatea de stabilire 34, 63 41/74, Yan Duyn 1,60 a 120/78, Cassis de Dijon” 18 9, 16, 18, 34, 48, 62, 66 MOTE Rave 7 104/79, Foglia c, Novello 12 Obligatia de interpretare a 8/81, Becker 35 conforma 14/83, Yon Colson si Kamann 13 7, 14, 20, 28 107/83, Klopp 63 152/84, Marshall 1 20 46 314/85, Foto Frost , 22, 50, 58 a C-379/87, Groener 59 C-143/88 si C-92/89, 7 11,20, 41 Zuckerfabrik Leis enka C-6 $i C-9/90, Francovich 10,3990 Drept comunitr. Culegere de grile si spefe Drept international public C-267-268/91, Keck si Mithouard | 18, 62 Caiet de seminar B. Onica-Jarka, C. Brumar, D.-A. Deteseanu C-46/93 $1 C-48/93, Brasserie du | 19 39 Pécheur 69/93 gi C-258/93, Punto Casa | 62 -55/94, Gebhard 54 C-212/97, Centros 54 C-413/99, Baumbast 65 C-24/01, Kébler 10 (€-263/02P, Jégo-Quéré 33, 46 a C-338/04 §.a,, Massimiliano fn paaaeee nes Placanica $.a. rezentnd, de semenea, so serie de ,cazuri" curelevant din de vere al reptului intern din punt de vedere tere ‘un numér semmificativ de exeDrept civil. Persoanele Scheme E, Lupan en rept il enone 176905, 1990 6) 1804 978978-15.1854 ificate si expresive intreaga problematic juridicd a omuiu, ca subiect de drept cv, at individual ca persoand {icicd sauorganizat in conditilelegi ca persoa prim rand, de Persoanele, elaboraté ‘mpreund cul, Sebau-Pop i publicatél Esitura CH Beckin 2007, Dintr-o asemenes perspectvd, observim e8 aceast8 incercare de ,schematizare", are ca obiect prezentrea parti gonerale a dreptlu civil, publicatéla aceeas eitur in 2008, se afd sub semnul es ateoieisubiactelorde crt civil, este determinetd de rain de Drept penal Caiet de seminar R. Chirités desfésurarea ina ,Dropt | rept pat 182 98g, 16.80 06 1S3N 978973-1159677 institutt de drept penal, {permenant area Talon de comandé aa SSS ed : —DESTINATAR} Editura C.H. Beck ~ susvast, 063 07.39 el: 4217.08 47 foe 08021 10088 ‘ont ROOBRZAR 90000600 08388540 Refsen Ban Ap, Sebastr ont ROEZFwvo0\20082424ROT2 Cat EuopeBank om) = Seo. rari Gon: RO2BTREZTOSSO6SKOKO00S2 Tez Seeks. unasDrept penal. Partea speciala Caiet de seminar B. Sergiu, F.D. Tohétan Sop i rept pena: Pate speit 160. 1690 1980 978973 1153208 oO IEXPEDITOR}Seminare si Teste Lucrarea, compusi din un inst lua neces pa de tarea ului logico-juridic specific solutionarii_unor mente de drept comunit continutul ei se regasese intrebari tipice pentru lor de dept, care descoers pen procedura hotararil libertitilor fandan nare, dar si de Tudorel Stefan Beatrice Andregan-Grigoriu Drept comunitar Culegere de grile gi spete “oui (, H, te

Drept Comunitar Culegere Grile Spete Tudorel Stefan PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Drept Comunitar Culegere Grile Spete Tudorel Stefan PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like