G4 Partea I
Elemente de rationament logic
29 de intrebiri
“Conca de abors agitate’ ri aaa pn Pa
10 februarie 2013 a, Pagina t din 22 G4 Partea I
Autorul unui Manual de seduce: Oameni au dout feluri de gtndire: una logic si constient, alta
‘bazati pe emofi si subconsient. Succesul pe care fl asigurd seduefia fine de fepul eA multi cameni se las
ccondusi de partes emofionalé agin lor, eae este structural similar lati. Acestae explicaia pent
care, de exempl, ait de mui oameni se indragostese de cine nu trebue, GandireaIngict le spune cf vor fi
Ingelati gi dezamagiti,c& lear fi mult mai bine cu altcineva, dar le spune degeaba. Partea emoyionalé le
icteazs decizile, aga c& mereu vor fi sedui de persoana alpha, cea rea", nu cea bun.
1. Care dintre urmitoarele enunuri red cel mai bine ideea principald din argumentarea avtorului
Marualuli de seducti?
(A)Partes emofjonald a gindini dicteaa deczile majoritiii oamenilor.
(B)Succesul seductiei sine de steuctra similar a pindisi emofionale a multor oameai
(C)Gindirea loged i avetizeaza pe cei indrgostii de pericolele une eli nepotivie
(D)Seducsisfavorizeszd doar intiplator emopile si subconstienul oamenilor caine rationale.
(© Conus de ginirea lor emotional, oamenit se Indrigostescuneori i de cine rebule
Din gogosileviernilor de matase modificati genetic se objin o fesiturhorgaticd mai rezistenth det
pinza paianjenilor, degi ea este la fel de find Cu toathfne|ea ei, pinza acestor viermi de mitase are 0
‘eziste la agent termici net superior clei produst de viermi de mataseobigni.
3. Care emun} din urmitoareteexprim coneluzia susfinut de cele de mai sus?
(A)Viermil de mitase sunt cunoscuti inca din antichitate, iar milasea produst de ci ete folosité tn
producer fesatuilor fine
(B)Psianjeniiauriprciueo pnza mai rezistent la agen termici dectt cea panjenilorobigni,
(C)Protectia temmicd fsstutlor de mitase este o conde esegialéin industria confecfilo.
(D)Din pénza fiuth din fre produse de viermii modifica genetic se obin materiale rezistene la agent
termici special
(E)Producja viermilor de matase modifica genetic cunoaste puternict dezvohare industrial fn ultima
“Conca de aioe ir magiratart = Tpaloct pees Partea Fh
ae wh ts: S a
ae G4 Partea I
Un analist economic: Domnul S, este un om de afaceri care sie si. anticipezeovenimentele economice
si cdtige bani pariind pe evenimentul cigtigitor. De alfl, ,Financial Times” i descr drept,profetul de
soees al pietelor” si consider cl in ceeaceprivetefunetionarea pefelorfinanciae, S.a dovedit ef este cu
celteva decent insinte timpul =a".
‘Alt analist economie: Dom S. face pate din categoria investitorilor speculani, imorai si cinic, care
Aistrug vet si economii. De all, este relevant pentru mine ce serio ,New York Times”: dona S. ni face
ddecdt si mute bani anticiptind o criza a une value” sau chiar delangeazd o crzA ypentra amuzament si
profit”,
4, Replica celui de al doilea analist economic este critcabilé mai ales deoarece
(A)nu citeaza tot Financial Times" ca preopinentul sa, un ziarconcurent.
itica metodele domnuluiS., ise folosegt gi de atacal la persoand,
(C)nu tact direct ziarul Financial Times" pentru osanaleteaduse domnlu
(D)nui tact direct pe preopineatul seu pentru cuvintele de laud aduse dommnuluiS.
(B)nu ia in considerareposiblitatea cx preopinenul su s fe un admiratorsioer al domaulu S.
5. Care dintre urmitoarele red idece din sustinereaprimului anaist economic cu care cel de al dilea este de
‘cord in mod tacit?
(A)Domnul S. este un om de afacer n mare parte onst.
(B)Domnul S. merit eitieat ca om de afacer
(C)Domnul S. este eu eiteva deceni nainteatimpuli si,
(D)Domnul S: este un parior pe piejee valutare
(©) Donal. este capabil de anseipare economic8,
1. Heliade-Ridaleseu: Pe oriunde femea este mai mult sau mai pin sclavi, cba sunt fii mame lor,
‘il sclavei ~ au putem igi din aceast fatalitate. Dacd mamele nossre vor f libere, tun
6. Care variants dinte urmatoarcl reprezintécontinuarea logics celor de mai sus?
(A) femelle nu vor mai fi scleve,
(B) birbapi vor deveni fl de femei ibere.
(C)sclavia femeilor va fio fataitte.
{D)bisbasi vor ffi unor mame scleve,
()libertatea va 6 din noua barbatlo.
{In dsputele secolulul XVI referttoare lace limba tebulefolosit in Yransivani,unii inva ai Seok
Ardelene propunesu fnlocuirea expresiei romnesti sup cu tif” cu expresia latin ,sorbitone. cum
seriblete", pentru a dovedi nu numat proveniena latnd a acestei expres cist penta lust orgine lating
‘8 majoritigi loeuitoilor din aceasta zon,
7. Care din urmitoarele enunjuri este cea mai bund explicate a ceea oe au susinut uni savani ai Seok
Ardelene?
{(A)Uniisavang din Scoala Ardeleand insstau asupra spcificului european al limbiromsne.
(B) invari care propuneau expresia,sorbitione cum seiblte” nu luau in considerare decatoriginee
latin Kimi romaine
(C)Cu sjutoral modificsritor lingvistice, Scoala Andeleant lupa pentru stares limbii romfne vorbite
de populaja majoritard in Transilvania,
(D)Expresile propuse de reprezentani $coii Ardelene nu erau dedicate si oménilor din alte provinti
din veacot XVII,
(E) Desi in secolul XVIII Ardeaful era provincieautonom®, rominil de pe teitoril lui aveau dreptusi
jundice imitate,
“Concur de acinar maghranar
nana
dee __
sParia bah
Pagins 3 din 22
lem G4 Partea I
CConffuntatcu un val neasteptat de mare de munciteri straint, guvernul Fantasia suspendateliberarea
vizelor de munca pentru acestia, cu scopul de ai Impiedica s8Iuereze In Frantania i, astel, dea prota pe
‘muneitoriiautohtoni. O consecingt imedisté a fost explozia costurilor pe care Te au anumite corporat
nafionale frantanice, dependente de mina de lucraiefin, inclusiv a costurilor a export ale produselor
acestor corporat. Aceas cregtere a costurilor forel de munca limiteaza considerabil eapacitatea acestor
‘corporat de concuraefiient pe piel lor de export
8, Care dntreenunfurle umtoare est asumat in argumentata de mai sus?
(A)Dacé muncitori stein din Frantania sar ft nto in fara lor de origine, ei ar i lucrat pentru sari
‘mai mari decit dact ar fi luerat fn Pantani,
(B)Muncitort sini, dupa o anumitéperioadd de imp, ar putea preg ali muncitori tn meserile lor,
plstrind asfel costurile fri de muncdreduse.
(C)Moneitort staini care intau in Frantania erau in numir foarte mic, dar erau eseniali pentru
economia fri,
(D)Maneitort seni erau dispusis& product marfuri penta export pentru salar mai miei dect au fost
‘muneitoriautohtoni
(©) Gavernul Frantaniei a suspendat cliberarea de viz, n parte pentru uni leer stein au cerat
cestrislatal, marind astelcosturle forge de mune’.
Cel pugin una dintre materile de anul tnt este predatt de mai multi profesor, din moment ce materile
de anu inti sunt mai putine ca numr decit numaral profesorilor, iar fecare profesor preda doar elte 0
mateie.
9. Care dintre unmitoarele argumente ae o structurd de raionare similar cu cea dinargumentul de mai sue?
(A) Fiecare lure de decizie se bazea7 in ultima instanj pe dou slterative de slegere, aja c& cele luli
‘de devize care ignord ultimele dous alternative de alegere se bazeazA de fapt pe mai multe alternative
de alegere
(B) Trebuic 56 fle mai mic numaru famiilor eare au clini decdt este mumérul efinilr care apart
sacestor fail, din moment ce exist el potino familie care are mai mult dun eine.
(©) De vreme ce in fiecare orag sunt mai multe restaurante decét parcuri gi cel pujin un pare ici
restaurant, trebui si existe mai multe oage fir nil un restaurant fn par,
(©) Cel putin unul din zece osmeni prefers s4 nu se uit zlnie la televizor, din moment ce sondsjele de
opinie arta c& numirul celor care nu se util televizor este mai mic in acest an decit in anu tect
(©) Din moment ce in casa familie X numarl camerelor este mai mic deedt numaeol memtrilor fami,
ir ficeare membru al familiei teste In eas, cel pufin una dintre eamere adgposteste mai multi
‘membri a fait
Canard eore i maginratars
10 februarie 2013, ee Partea 1
Manageral A: Campania de pubicitate comporatisté tn care a fost impliestt companis noast& anu tecut
44 Sout ca la finalul snulal proGital nostra 8 creascs cu 28%, Agadar, campaaia publicita va tebul
‘continuaté s anul acest,
‘Manageral B: Eu sunt cova mai scepic: erejtrea de profit se vidio ta aproape acelasi nivel la
companiile competitoare cu a noastrd, desi nici uns dintre acestea nu a folosit campanii de publctate
comporatists
11, Care enuntdinte uematosree red cel mai exact modal de rajonaze al managersui B?
(AE demonstresed implicit cunossteren temeinic8 a industrici media deoarece lie c& © publicitate
‘ficienth necesiti multe idet si abordiri noi gi considera ef campanie yublicitara de un an ar fi
sufclemts
(B)EL azald c& efectal obfinut ~ cresteea profiului ~ nu poate fi pus pe seama presupusei cauze ~
campania publictard ~ deoarece scelagi efect este obfinut gi in alte companil care nu av folosit
campani publictere.
(CEL azats cd efectl objinut au poate fi pus pe seama presupusei eauze deoarevetimpul trecut inte eele
Pagina 6 in 22
bug B Sfaew G4 Partea I
Pe masurt ce utlzarea e-mailului crest, crese si ansele de conflict inte drepturile de acces public i
ssteptrile utlizaorifor eu privire la intimtitea lor. Chiar gi membrit guvernulu. se af nt-o asemenea
situa. In uncle anchete, a fost solicitat si acordataccesul Ia absolut tote mesajele e-mail inclsiv Ta cele
stocateinarhve 4 cele situate in afara domeniului de apicare al anchetl In ciadsacestui fat, unit oameni
transmit prin mesaje e-mail lururi are nu ar fi spuse niciodata into discutie verbal fontala seu serse tn
‘mod oficial
15, Unmitorele enunfri sunt continute in informayjile de mai sus, CU EXCEPTIA unuia, Care este acest?
(A)Unele mesa e-mail confn informati care nu ar fi rgisiefnt-0 comunicae formal sri
(B) Une mej pe cre guvemani ms ler tarsi in set onal sit mise in pot
clectronia.
(©)Unele mess e-mail au fost solictate ea parte a anchetlor in desfigurare,
(D)Unele mesa e-mail mu au fost excluse din anumiteanchete in desfisurare,
(©) Unele messje e-mail dinre membyii guvernuluise refer la reglementirile cficiale de ublizare a
poste electronice.
Spocialigti cu autoitate stinificd recunoscuth in alimentaie au dovedit et excesul de carme rosie,
indferent de felul in care este preperati, provoacd deteriorarea sinitii consumatoruui. Prin urmare,
consumul euent al cir ogi tebuie evita
16, Unnitoarele enunturi sprijit concluzia specialisilr in alimentajie, CU EXCEPTIA unuia. Care este
cesta?
(A)Consumal zlnic de came rope favorizeazasparitiacanceruli,
(B) Camea rosie este recomandata doar servis ct legume coepte la gear
(C)Folosirea caren Ia mast een roi creste anormal tensiunea.
(D)Consumul excesiv de came rosie mireste scl de imbolndvie.
(&) Carmea rosie nu este singuralaliment care scurteaz8 durata de vias
Aparatele producitoare de ultrasunete deranjante pentru unele animale le indepérteaz pe aestea de locul
‘miter lor, adic de locul unde sunt plasateaperatle. Intrucit efinele maidanez eipasit Ia usa blocului este
un pericol pentru copii locatarilr, pentru alungarea Tui s-a hott procurarea din comer} a unui astfel de
sper
17, Cae in enunuile de mai jos, dae este devia, arf cen mai bunt epic penrs dia
locate
(A) Clinele maidanez care sta la usa bloculu este pretenos cu tof locatri care mul shee,
(B) Asociaia care protejeazA animalee fri stipin na agreeazAaparaele cu ubresuncte
(C) Aparatele cuuliasunete pot fi procurate din magazine speciale numal extrem de a,
(D)Cinele maidanez prpfsit la usa blocului percep ultasunetle indiferent de freeventa lo.
(&) Ctinele vagabond aciuat la usa bloculi alungd toate celelalte animale pesiculoase pena opi
Concur de re mgirtars
10 februarie 2013) Timp alocat pentru Partea E 2h
bn th F's G4 Partea 1
Un alarist: Datoritsgravitayei mic, 8 componentelor gi presiuni atmosfericediferte fays de Pamant,
ar gia temperaturi eduse, vebiculele amplaste pe soll planetei Marte nu pot fi propusate eu combustibill
clasici. Astfel, pent deplasarea lr pe supafuja lui Marte, vehiculeletrebue puse in funefiune cu ajutorul
alto tipur de motoare
18, Care din umatoarele enunjuri este continuare logic a celor de mai sus?
(A)Pentru deplasarea vehiculelor pe Marte, motoarele acetora nu pot folosi combusibil soli
(B) Vehiculee a rebut lansate de pe Pamént pe solul marian eu rachete alimentate cu energie solard
(C)Vebiculele uilizate pe planeta Marte tebuie dotate cu motoare adapta condilor de pe aceasts
planet.
(D)Motoarele vehiculelorlansate pe Marte ar trebui si detind rezervoare foarte bine etanseizate
(&) Vehiculele amplasate pe Marte ar trebui si nu se deplaseze deloc, ele urmand afi perfect stabil
Aventure de 0 noapte nu sunt vizute cu ochi buni, intruct ce care eedeaz8repede fn faa spite pot
cipita o reputaieproast. Fetele indeosebi sunt educate st nu se laseseduse prea gor, pentru cd bball le
vor pune elicheta de usuratice. Mai mult, cei ce cautk pasiunes de o noapte sux de obicel persoane mai
gra interesate de distractic, de potolirea unor dornts, decit persoane dispuse lao relate atenti’, eu
rispunderi fata de partner,
19, Ce rol joac fn argumentarea de mai sus enunjul ,Aventurile deo noapte nu sunt vzute cu och bun"?
(AJExe 0 premist a argumentul
(B)Bste concluziaintregului argument.
(C)Este 0 simpla constatare, firs legiturd cu argument
(D)Este componenta morala a argumentului
(E)Ese un env al, care determing falsitatestuturorcoorlalte enunpur,
20, Care dinte urmatoarele enunjurireda principal punct de vedere susjinut fn argumentarea de mai sus?
(AJExistépersoane care prefer aventurile deo noapt find manate de dorinja de distract
(@ByPeroanele care au avut aventuri de o noaple considera ef parteneni de aventurd sunt oameni
‘ura.
(CpPersoancle care preferdaventurle de o noapte sunt considerate persoane wuratice interesate doar de
distracte
(O)Cea mai focventh prejudecats din socetate ¢ eX oamenii care prefer aventurile de © noapte sunt
persoane ujuratice, ineapabile deo relate autentic.
(@)Pariunile de o noapte sunt rv, chiar in socetatea moderns, deosrece pesoanale care le cad prad
capath apoio reputaieproast.
Avolame gi Orfon sunt producttoare de cosmetice cu lan de distribute la nivel mondial, competitoare
pe linia produselor destnateingrijii corporate. in ambele companil, 30% din total costurlor anuale este
4estnat Saari angajatilor permanent. Anul acest, in incercarea de a obfine un profit mai mare decit
Orifon, Avolame a lust misura de reducere cu 5% a salailorangajatilo.
21. Care dintre urmitoareleenunur, dae este adevrat, ntreste cel mai mult susf.nerea de mai sus?
(A)Scidereasolarilor angajallor a condus la cegteea profitulu firmei Avolame mai mult decdt al
fimmei Orifon.
(8) Orifon va incerea, de asemenes, si seadi costurile de fabricaje el pin in val produselor de
Inge corporal.
(©)Sedile locale Avolame necesita cheltuieli mai mari deedt sel locale Orton.
(D)Studile de piay aratdo oarecare prefern(l a consumatorilor pentru produsele Orifon fade cele
Avolame,
(©) Avolame va tebui si seadeanttatea produselor de Ingijire corporala pusela vanzare pe
“Cans as mai
‘ojebraie 2013 So iw) - Gs Partea
Domaul X: Fundatia Mondial de Protsjre a Viet Sulbtice a facut public un raport in care se ara
ire ojumitate din lial tn liberate sunt fn pericol de dispar. Prin urmar, este necesart si urgent
iretionares de fonduri publice in scopul conserviri habitatului scestor animal, cunoscuti ca cea mai
presantl misurd de salvare a specilor pe cae de dispar
22, Pe care dntre unmitoarele maniere de rajonare fi bazeaz domnul X argument?
(A)Sublinazaefecteleeolaterale.
(B)Realizearé un paalelism,
(C)Demonstreazk o observa.
(D)Citeaa o autoritate in domeni
(©) Mesjoneazk uneleefecte secundare,
24, Care dinte urmatoarele enunturi, daca este adevirat,intirestesusnerea de msl sus?
{(A)Mul copii din fail strace mu slung la maturitateinrucit sunt lips de chrandsatsfkedtoare,
(B)Procaritateasindtii multorcetjen din il suprapopulate fy afl cauza la isuficienfa alimentelor
{C)Cultvators de rine produc hrana necesard eliminiri foarte actual de e elo.
(D)Majortatea fall seace nu dispun de venituilenecesare pentru procursea branelzinice
(©)Foametea de care sufera mult indivizi nu poate fi eliminaté de eei ce produ din belgug ane
© mami: Orice tinted fats ajuns la varsta adolescenjeitebuie supravegheati, controled th permanent.
{in privinga cumpariturilor pe care le face. Ea nu trebuie list si-si cumpere nici micaro trush de machi},
eoarece, odatS achiziionat acest miloc de infrumusefare, ea va continua dupé aceea sisi cumpere rochii
deocheate,dress-uri atrigitoare, bijueri selpitoare gi ot se va srg cu nagteres unui copilneleitim.
25, Care dintre urmatoareleenunfur eda cel mai bine eroaea de raionare din argamentarea marci?
(A)Unndreste un impact emojional puter plasind coneluza la ineputul argumentuli
{B) Considera fied temei cf, dacd un enumit eveniment are loc, atunci acess va declangao serie de alte
‘evenimente al ciror final va i dezastvos
(©) Opereacd o gencralizare nepermist,referindu-e la toate feteleaflate la vista adolescents
(D)Face epel dost Ia propria autortac de mamé atunei cind operesrA predictia referitoare
adolescent,
(&) Reduce argumentarea doar la problemelefetelor alate la virsta adolescent
tinerele
a
“Concare de adler magisratar Sail aoest penta Partea 2h
10 jebruaie 2013 , he Pagin 9 in 22
q S Dre Partea I
‘amenii de sings au descoperitc& deli sunt animale intetigente care comune tte i prin sunete pe
scald inte 20 si 150 KHz, dar av reusit totodsta s8 creeze un aparat subsevatic care produce si
fecepfionesza funete inte 7 si 170 KHz 9 eae pot fi taduse In suneteobignuite. Prin urmare, noul apart
Jnventt de savani deschide posbilitatescomuniedri cu delfin,
26, Care enunt dite urmétoarele exprima o premis® asumat fn relatarea de mi sus?
(A)Aparatul submersibilinventat de savant imits parialsunctele produse de defini, care sunt cetacee
inteligete
(B)Noul sparetsubscvatic care produce sunete de minim 7 si maxim 170 Kitz inorporeaza elemeate
clectice,
(©)Comunicarce osmenilor cu deli este posibils, print-o aparaturd specials in sunete pe o sca intre
20g 150 KHz
(D)Acest aperat produce sunete eubmersbileint-o gam de frecvent difritt de cea a celor emise de
sells.
(@)Sunetele produse eu aparatal eufundat ia medial sevatic de viet al delfinilor ar putea sei deruteze pe
cesta
Resursele clasice de energie sunt poluante i in cus de epuizare, iar tehnologia atomic a condus a
sccidente grave. S-a descoperit ns cd Soareletimite spre PimAnt nt-o sigur orf mai multi energie lipsit&
ie pericole dec are nevoie wnantstesInt-un an, Prin urmare, valorficarea energie solare ar fi solujia
‘optim pentru depdsrea crizei de energie.
‘27, Care din urmitoazele enunfusi, dack este adeviat, ntireste cel mai mult conehuia angumentului de mai
ms?
(A)Captarea energielsolarereclama folosiea de oglnziimense sia unor instil care o transform in
clectciate,
(B)Energia solard este total nopoluant, poate fi captat si pus tn shu actviaitindividuale sau
industrial.
(©)Se presupune e& prin anul 2060 cel puin 50% din activiuaile umane vor bereficia de energie solar
(D)Eneria soleré poste f stocathastfel inet si fe folsi fark probleme gi pe timp de noapte
(©)Centalele actual din capacittea de a pista energia captat cel putin 6.450 de or.
‘Conca de aioe magia
a
nT
Aap aa ps Faves Fh
/ Poin 10 in 32
S$ Pw G4 Partea L
Implantul cohlear consté dintr-un dispoziiv electronic miniatural care este implantat chirurgical gi
restabileste simul auitiv al persoanelor surde sau al celr care prezintdefciene auditiveseriose, Prin
‘unnare, se poste susfine ci 0 colaborae Inte medici si specialist din alte domenii este benefied pentru
remedierea nor defece de sinitte.
29, Care din urmatoarele enunpuri expr asumptia pe care se bazeazAargumentafia de mai sus?
(A)Iimplantl audit a fost anticipat ina din 1750 de savant italian Alessardro Volta, care era de fapt
Seican
(B)Colaborarea dintre medicitorelistt si specialist in electonie& permite inlaturarea surditii prin
‘operafa de implant cobeer.
(C)Montarea exteriara a aparatelor auitve est incomods si conduce la dscriminii ale persoane cx
defecte de az,
(D)Dispezitivl implantat ctualmente In ureche are dimensiuni care pot fi eduseseris prin eforturile
fcicienitor gi medicitor.
(©)Perfecionarea dispoztivelor care fi jut pe cei cu deficienje audiive presupune detectarea
ffecvenfelor de sunet normale
“Cons de ere magiaraies Tapa ean ke rae
1 jebraare 2013 Sn wy M- FP Pagina Tt din 22
CO : SPrw G4 Parte
Elemente de rafionament logie
29 de intrebari
‘Concars de anor hy magratr® Tin aloost pear Partea 2h
a vA oe = Pagina 12 din 22
- 7 S Pr G4 Partea 1
“Maria: Tangoul este oterpie de cuplu lati de ce spun asta: birbatul conducefnotdesuna, eli indick
Partenerei urmatorl ei pas, dar face acest luru cuo tandete go fermitate pe care numa aingereabrafelor 0
poate aduce. Pentru ci. a dansa tango inseam s& Inve imbifsarea SA te confruaicu propiletemeri de &
fi atins,cuprins, bit pentra céteva minute. Cred i tangoul repune sexele pe bazale lot corece,dincolo de
‘excesele feminist,
‘Ana: Numai ca femeie tangoul iti poate schimbe viaje fntrun mod surpinziter: ies din tistefile
sezonier, Ii faci noi prieten ait de buni ck mu Wi vines crezi, devi mai feminind si mai fogiduitore eu
propril corp. Pant Ia urmf, cu trupul dansez, nu cu blrbatul din braele tle Tar corpul este att de elegant
pus in valoare de tango, incitnarcsismul feminin ure la noi cote. {n fond, ete femet nu yi Indrgese cu
‘adevirattrupul?
30, Care dntre urmtoarele enunjuri reds punetl de vedere asupracaruia Maria gi Ana nu sunt de acord?
(A) Tangoul poate incuraja narcisisml feminin, nu feminismul
(B) Tangoul pune in evidentrupul, nu dansul partenerul
(C)Tangoul este arta imbratisari, mu stinja partenerilor dea dansa.
(D)Tangoul poate schimba semnifcativ via Temeior, nu relaile dintre sexe,
(@ Tangoul este o terapie de cuplu, nu un dans de societate
Jn Ravonia de acum 20 de ani sistemul educational includea doar 15 univenitai de stat, Astizi, 60 de
universiti fc parte din sistemul instullor de Invaplmant superior de stat gi raricular. Acum 20 de an
Ravonia era foarte siracé si nu avea mink de Iver califcat a nivel superior. Agazi este evident tot,
cen Ravoniei se bucura de mult mat multe oportnitfi de studi.
31. Care dinre urmatoaree enunjuri,dacd este adevira,intireste cel mai mult concluziaeelor de mai sus?
(Ada urmatorit 10 ani este de asteptat ca in Ravonia sf creasct ceerea de mink de IueraealiScaté la
nivel superior.
(B)Ficcare dine noile universitii are mai multe locus disponibile deeitaveau flecare dintre cele 15
universit de stat acum 20 de ani
(C)Personalul absolvent de studi superoare este Sntotdesuna bine remunert in file cu © economic
sract
(D)Mult mai malt etifent ai Revoniei sunt insrii la cusurile institufilor de nvayumant superior decd
rau fn urmi ct 20 de ai
(@)in urmi cu 20 de ani, absolvenii de studi superioare care rau angajai fn mediul economic eftigay
putin peste alariul minim pe economic.
Un dispoztiv recent invenatlanseaz un jet ajustabil ca presiune pentru a administs medicamentcle
1a adincimi diferite ale orgaismului bolnavilor. Prin urmare, not dispoziti eae dspune de un magne i de
‘© trompi de felul cele ynjarilor, va Mloeulseringile eu care se ficeau vechle in exit dureroase
32. Care din urmitoarele enunjur dao idee pe cae se spins tacit conchuria demi sus?
(A)Noul instrument pentru administrree medieamentelor este mult mai efcient dectt seringle gi nu
produce disconfort
(B)Prin introducerea inedituui dispoziiv in tatarea diverselor maladi, medicine curativ a inregstat
rogrese notable
(C)Noul dispozitv intcoduce substanja medicamentoast sub forma unui jt de substanya care ptrunde in
‘organism,
(D)Aparatul nou inventattnlocuieste seringle gare in constructia lui un fel de trompl de dimensiuni
‘minuscule,
(©)Dispozitival recent inventat dispune de un magnet foarte puteric ce dinjeart precis substanta
‘medicamentoast.
“Concars de ater maghatarl — ipnira Parton 3h
ee wo - ae G4 Partea 1
Mibai: Efectele scurgetilor radioactive dela centrala nuclear de Is Fukishima (Japoni) sunt vzibile la
rit de kilometsidistnj. Pe coasta Califoriei (SUA) a fost gist peste contaminat, provenit din apele
Jnponiei dar eal in sine nare consents foarte grave din moment ce specilitisustn ch pestle respectiv
‘nu reprzinté un pericol pentru sinitatea camenilor.
Nicolae: Cazul tn sine iustreazA modul tn care specile migratoare pot purta polrea pe distanfe mar, se
ral Int-un articol recent publicat. Pentru spcialgi, deseoperirea peseluicontamnat din apele Japoniel pe
coastle vestce ale SUA este o lecte despre eft de interconectate pot fi ceo-tegiunik,aflate chiar gi la mii de
nile dstana.
33, Dezacordulaparentdinre Mihai gi Nicolae se datoreazi feptui ck
(A)au informapi diferite despre pestle contamina gist pe coast Californie
(B) interpreteazA tn mod diferit efectele scurgrilor radioactive de la Fukushima
(C)au plier diferite asupra moduli in care specialist ateazAcazulpegtilr in d'seute
(D)limiteaz8surselecontaminsi psteli doar la explozia nuclear de la Fukushima.
(@) arpumenteaz difert de ce efectele poluri i pied nocivitatea la distanj foate mar.
34, Care dine urmstoarele enunfur este 0 premisd asumalé tacit de Nicolae din argumentaia li Mihai?
(A)Eco-regiunile sunt nterconectate chiar ila mi de mile distant,
(B)Pestelecontaminat de po coasta Californie! provine din apee dela Fukushima
(C)Radioactvitatea se propagi la mii de kilometridistan cu aceleagiefecte negative
(D)Stnstatea oamenilor nu este afectat dour de contaminaile la distanfe mii
(©) Specialist nu se ijeleg tnotdeauna tte
‘Un alpinist a relatat cn 1951 a descoperit in zipada de la mare altitudine din Wimalaya urme neobignuit
de mar ale uni hominid pars imens care incl exit. Se relateaza ace hominizi ar exsta la inti
‘mari din America, din Asia sau din Europa. Des, legenda hominidulu imens Yet, cum il numese loeuitori
in Himalaya tind s4 fle confimata
35, Care din urmitoarele enunjuri,dacd este adevirat, exprimé idee care pune cel msi mult la ndoial
concluzia argumentull de mal sus?
(A)Sa probat e& descoperirea in SUA a unei
actor de cre
(B)Speciaisii de ta Universitatea Oxford Intreprind studi aprofindate pentra a infirm defini
cexistenta acest hominid,
(©) Teara darwinist aati cd maimufele antropoide acoperite cu pl din care a aparut omul au disput,
dat eu aparitia I
(D)Genetica demonstrat sinc c& hominiduluiuriagscoperit cu par care ar fi exist iar exita Inc
‘esto doar o legends,
(E)Maimutele antropoide plroase exist astizi in multe zone de pe glob, dar evoluta lor nu @ dus la
sparta ator animale,
ei de hominid imens acoperi eu plr era costumal unui
Eeneceoaare)
Conca de elo meant
Mhirareao c G4 Partea 1
{In mai 2012 a fost lansat la peste 300 km de suprafaa Paméntlui nava cosmicaprivaté Space Ship One
cu racheta in doua tepte produsa de compania particulars Space X". Aceats nava cosmich s-a eupat ca
sucees la Stfia Spafiala Intemational lansaié anterior dé NASA qi la Bordul cia se ald un cehipsj
inerational angajat tn cere inffce
36, Care dinte urmitoareleenunjuri decurge logic din ele relatate mai sus?
(A)Staia Spajiala este ,Interationala™ pesieu cA echipajul ei mu este format numai din astronaut
i asronau in alte
(B)Naveta cosmics Space Ship One marcheazA colaborarea dintre NASA gi sompanii particulare tn
‘exploarea spain.
(C) Space Ship One este prima navetd cosmics privattpilotatt lansati la aliudinea de 340 Km de
supeafja Piméntuli
(DpRachets folosits pont lansarea pe oxitt @ navei Space Ship One a foloit doud motoare uilizae
(@) Nava Space Ship One a activat penourilesolare ale Staiei Spal Iteraioale si verificat aparatele
ei de navigate
Un eritie de teatra: Mult actor! de comedic au esignt premil de interpreta pentru roluri in care a fost,
‘obligai si modifice semnificativ tnfisare prin machia) Prin urmare, este foarte probabil ce un actor de
comedie care tocmai joae& un rol in cae sa modifieat semnifcaiv aspectul prin machaj 58
remiu de interpretare.
537, Care dine urmatoarele enunfur reds cel mai bine eroarea din rajonamentl riteulul de eat?
(A)Se bazeazi pe presupunerea eX singuri care {si modifica tnfigarea prin mucha) in spectacole sunt
actoi de comedie.
(B)Presupune nefondat es spectator apreciak favorabil modiicaes Infigieiactorilor de comedt
(C)Presupune en lle noasre actor de comedic sunt mai buni interpret dec rau in teou
(D)Se bazeaza pe ipoteza improbabilé ed mull actori de comedic igi modifies inftisarea in rlurile pe care
Ie jose.
(©) Presupune e& dack anumiji actor! de comedie au cfstigat multe prem, este foarte probabil ca i al
actori care se machiaza si cstige premil sip vitor.
Un observator: Conform observafilor si nvitimintelor populare cu privire la vzmea probabil, se poate
pane cf dack afard ploud, stunt ca sguranfs coral a font aeaperit de nor In Hoaptea anterior. Astle
‘ede bine cfu plout, Prin urmare, noapteatrecutdcerl nua fost innorat
38, Toate argumentele de mai jos contin o eroare de ratonare similar celei din angumentul de ma sus a
‘observatorulul, CU EXCEPTIA unnia. Care este acela?
(A)Dack afar plous, eu siguranié pimntul devine umed. Cum sstizi pamfntul este umed, ummeaza c8 a
plows
(B)Dact Anda este in Moscova, ea este cu siguranfé in Rusia, Cum azi Anda nu este in Moscova,rezultt
Tirese ef Anda nu est in Rusia
(€)Dacd domnal Ionjescu vrea si vizionezespectacolul de teat, c va ajunge atm Ia sala de spectacle
Deoarece Domnul Tonjescu nu vea cu adevieat $8 vada speciacolul, emer fires cel mu va sos! la
timp asa de spectacoe,
(D)Daca Irina Iucreazi mai mult de 6 ore zinc Ia barul ev autoservite, ea are sigur cel putin 16 ani. Cum
Trina lureaza 4 ore, urmeaza ches are cel mult 16 an,
(&) Daca va cstiga bani in timpul veri, Andrei va merge Ia mare Ie sfBrsitl vaca. Iatuedt Andrei nua
clgtigat bani vara aceasta, rezult cel au va merge la mare.
“Conca dearer agian
i Ws
in alot pees Partea Fh
Pagina 18 din 22
SP Gs Partea I
‘S-a cremut multi vreme c& numsi om este capabil sh fact inferentelogice. Da, cercete! mai noi aa
aritate& vulple recunose 0 capeand pusi de om dac8 au mai c&zut Int-uns vreodas, Maimuele recunose
‘amen care le-auficut rau chiar dupa vreme Indelungetd, Cinii mines foarte repde edd sunt pul, 8 $1
‘cum lear fr cinevahrana, inst ada ce-i dau setma e hrana va riméne in easton or, Ineep 8 msnnce
normal
40. Care enun dintre urmdtourele eprezintl cea mai bund concluziea celor de mai sus?
{(A)Cel putin unele mamifere sunt capabile de inferentelogiee.
{B) Toate animale sunt capabile de inferene Logie.
(C)Cel putin uncle animale sunt de acelsi nivel logic cu omul
(D)Vulpile, maimuele gi ini sunt cele mai evoluate dite maifere,
(©) Doar oma este cepabil seed inferenje loge fra eregeal
41.Care dintre umétoarele enunur, dacd este adevarat, slabeste cel mai putemic eee sutinute in textul de
(A)Orice mamifer mai poate cada into capcant dack aceasta ediferits de una incare a mai zu.
(B)Mamiferele fy wits peste un timp $i pin, cu att mai mult oameni care leas ficut ru
(C)Hisiniea este un act rapid la mamifere, alll rscd sB igi piarda masa” In favoarea altora, mai
puternice
(D)Cesa ce se crede indeobste cf est intligent logica la mamiere este de fat manfestare superioard
‘8 insintuli
(@)lnteligenta animals este de faptprezentt la toate specie, chiar si ta pestis la reptile, nu doar la
smamifere
Desi inet destul de scumpe, becurile ecologice sau economice reprezin o solutie posibilé pentru
‘economisirea de energie electric, in condiile n care un bee economic de 20W, de pild,lumineazA ca un,
bee normal de 100W. Cu toate acestea, chiar gi utilizares lor la nivel general nu re20lva deloe problema
reducer consumului de energie electct
42, Care dintre urmatoarete enunjuri, dack este adevira, reprezinttexplicayia apaentlui paradox de mai
(A)Tetnologiafolosité penta producerea becurilor ecologice necesiti mult mai mult energie dectt cea
folosith pentru becurle normale.
(B)Faprale& becuileecologce sunt inc destul de scumpeimpiedicauilizarea lt la scars general,
(C)\Un bec ecologic de 20W care produce lumina ct unul normal de 1O0W are odimensiune mai mare gi
‘nu incape tn lustrele obignuite
(D)Reducerea consumului de energie eletrck necesith misuri intensifiate de propagands la nivel
uilizatorilor esnic indus
(@)Exist © bunk experienta a producttorlor de becuri tn fabricarea eelor xormale dectt in ost a
becurilor eoologice,
Cones de adios magia
eg Sa Ga Partea 1
‘Atuncicind au fost chemati fn feta Comisiei Ministeraui Stnstii pentru investiga eu pivire Ia nivelul
de tauring din bluturle energizante reprezentanjimarilor companii producitoare, de asemenea bluturi a
tat c& bauturileenergizante nu dau dependenfl atunci cénd sunt consumate. Prncipala motivaie dat de
aces producdtor a fost aceea c& Autoritatea Nafionala de Lupe Anti-Drog mu a prevSzutnicio reglementare
entra consumul biutrilorenergizante
44 Care dinre enunturile urmatoare redo premis&necesar fn argument de mai sus?
(A)BUuturile pentru care Autoritatea Najionala de Lupté AntiDrog nu are previzute reglementri mu
creea2h dependents
(B)Reprezentanyii marlor companii producttonre de bauturi bazate pe taurind au ascuns adevirul fn
Aeclarail lor fay de Autoritatea National de Lupa Ant-Drog,
(©Existh uncle substante care creeazd dependents, dat care nual fost ed rglementate de Auteritatea
‘Nejionala de Lupts Anti-Drog
(D)Nu exist ncio evidenya demonstra sinc prin care s se arte eX tauricacreeaza dependent
(E)Dack nu s2 demonstrat cf produce dependents, consumul de taurind nu a fost replementat de
Autritatea Natonald de Lupt Anti-Drog.
Pe vremuti de eri economics, lumea se imbraci mai bine. Aceastas-ar putea spune dup& publicarea
ciffelor de afaceri sia prfiturlor cbjinute de cole mai mai grupuri de afaceri dn domenile confefilor st
‘model, Conabliiiearattc& marile prupuri specalizate in crearea gi vinzarea de haine au avut profits ct
15% mai muri fn ultima perioads gi in Ravonia.
45. Care nun dntre umtoarele constiuie concluzia cea mai puteric8 a celorsstinute mai sus?
(A)Profiturile marilor grupori din eonfecti gi mods au crescut in vremuri de ciz8 economic.
(B)Publicareacifelor de afscer gi a prfiturlor se face doar in vremuri de eisdeconomic®,
(Chla Ravonia, vinzarea de baine a cresut constant in ultima vem, iniferert de situaa economics.
(D)Cumpararea de hane reprint oterapie pena oament in vremuri de eid economict.
(Sin Ravonia lumea se imbract mai bine in vremuri de crit economics.
i poneu Paves FT
Pagina 17 din 22 G4 Partea I
‘Un parlamentar: Se spune e& legalizarea prosiuie Limiteaz& prostitujailegala. Nimic mai fas. La
‘umbra bordelurilor,prostitufailegald se va dezvolta, deoarece bordluril i ofera poteti legal. Oponentii
sel spun despre prostitute e& ar trebui sto legalizam pentru e& a existat din exle mai vechi timput gi
Stotdeauna va exists, Potrivit aestul argument, a trebui Si legalizam erima, penri ct este chiar mai veehe
{ect prostitujia, conform istorei care ne-a fost transmis,
46, Care dinte enungurile de mai jos reda cel mai ine ertica pe care parlamentzul o aduce angumentulsi
coponentior si?
(A) Intrarea tn Tegalitate mu se Intimpld,totusi,atunct end ceva iegal este justificat print-o deciie
legal.
(B) Credina cuiva tn justefea unei decizi de legalizae nu poate fi lua catemel in favoarea accep
ecizel respective,
(©) Decizia de legalizare a unei stride Turi, indiferente8 bun sau rea, afeteszintotdeauna starea
respectiva a lucrurlr.
(©) Doar pentru cd ceva a exstat dintotdeauna gi va exista Intotdeauna nu est gi nu poate fi un motiv
pentru egaiza
(© Chiar dacs o decizie de legalzare a unei str de fap este procedatA de o alta ca tem, nu inseamnd cd
‘eae mai Intemeiat docatdeciia-temei,
Una dint cole mai folosite metode de anali28 @ numelui, numite onomantic, consti th analiza primei
litere a mumelu sau a prenumelui wzual. Numele sau prenumele wzual nu est neapat cel inscis in catea de
Idenitate, ci cel eu care ni se adreseaza zlnic rudele, pricteni, cole. Puterea lu de influent e foarte mare,
ie dinte toate literele eae-I compun, prima are cel mai mare impact Intructt ofea informatit preioase
despre caracteral si temperamentul nosiu, despre felul in care reaction la stimuli exterior, la
‘portunitaile ila obstacolele vii
47, Care enn dine urmitoarele exprimi cel mai bine prinepiul care ghideazs anlizele onomantice?
(A) Anum un luc inseamnd ol cuncase!
(B) Spne-mi cum te numesti ca sf spun cine gt!
(©) Botezul numelui yd ienttatea social in vi
(D) Spune-mi ce eunost ca si spun cine esti
(©) Zim ce gti caste pot uni!
Problema resurselor umane este vitald pent orice institute publict sau privat, Organigrama ei tebuie
si Ge perfect adeevata obligailorinstituionale, iar competena profesionald a angijaior sii ese, ca ature,
conditi indispensabil penta eficienja majors a activi insite,
48. Care din urmatoarele enunfuri, dsc est adevart, ntreste cel mai tare sustintile de mai sus?
(A)Angajait une institu public sau private trebuie sf fie fideliintreprinder la care sunt salar
(B)La angajare ins-o firma privatt sau publica, orice solicitant tebuie s& frezinte ace cate fi atest
regia.
(©)Salarigioricart institut de stat sau private tebuie si fie buni specialist pentru funefa deginus.
(D)Presedintele sau directoralfrmei private sau publice este acela care decide pe cine angajeaz3,
(©)Cei care vor si se angajezeint-oinstiuje pubic sau privat trebuie supus nu interviu speci
“Comers ae ators magiaraurd
‘jena 018
dnd
inp alot pera Pariea Eh
Pagina 18 din 22 G4 Partea I
ogi prin lucrarea sa ,Originea Specilor”, Charles Darwin a fost creatoral tworei selectiei naturale a
specilor de plane si animale, patemitateaacestel teri care explic evoluia lumi vi a fost cunoscuta mult
‘ai trziu, Prin urmare, multé vreme dup publicaea acest ei, teoria evolutonisté despre lumea vie
prea necorelata cu ieile li Darwin,
50. Care dnre umtoaree enuntur este 0 premis8 asumats pentru argument de mai sus?
(A)Tirjul iil in care a fost tpt earten ,Originea Specilor” a fost relate uficient pentra vremea
(B)Multimp dups aparitia teorctevolutionste au continust cercetirile experimental referitore la ea.
(C)$i un alt bolog decit Charles Darwin a stadia experimental evalua viet pe Paint.
(D)Biologit vremii au cunoseut mult mai tirziu idile din carta ,Origines Specilor” ¢ lui Charles
Darwin,
(@)Clerieit din vremea lui Charles Darwin ereu partizani crsjionismulul divin in explicarea aparitiet
specilor
Eugen Lovineseu (critic literary: Sub raport etic, noi ny mai avem acces I operele epocior vechi,
precum cele ale antchitii. Sa ludm lupta mities dinte Ahile si Hector din liada; ea se sfrsese cu victoria
In ile, nu pentru ea fost mai vies, ci pentru ed aga au rut zei Prinepiul moral presupusde situa din
popeea homeried nu mai este valabil ati. E casi cum contemporanit ar accepta cS este nommal abil
‘un meci de fotbal st intervind tn jc, dnd golurifn-o poart sa i ala
51. Ce rol joac in angumentarea de mai sus enunful ,contemaporanil ar accept c8evte normal ea arbitral uni
teci de (al st ntervina tn Joc, dnd goluttns-o poarta sain alta"?
(A)Exprima o concluzie deriva din susfineea ci sub raport etic, noi nu mai injelegem opercleepocilor
veehi
(B)Este 0 comparaje nereuit inte zei ates arbitrii mecirilor de fotbal da zilele noaste.
(C)Exprima o analogie ce susine tea 8, sub raport etic, noi au mai aver acces Ia opersle epoilor
veehi
(DyEsteo premist ce susfne tza ci lupa dintre Abile gi Hector
(@)Fste consecinja etic dei cd princpiul moral din situaia homeric8 nu mal este valabil ast
a sfrgit cu victoria Iu hil, ajutat de
“Czar de amare agra
a we
“inp aloes per Partea FZ
Pagina 19 cin 22 G4 Partea L
Cu 5.200 de ani in ums, civilzaia Indulul, consideraté La fel de veche gi importants precum cea
‘epipteant 8 dezvolat peo supra de milioane de klometr pti in egiunea care cuprinde ast India,
Pakistanul si Afgenistanul. Aceastscivilizaie a construt orage impunstoare, dara input s4dispard treat,
In ura eu 3.900-3.000 de ani Cu toate acestea, asemenca albieifostuluirdu Sarva considerat sacra tn
mitologia hindus - multe din vestige acestei civilizati au fost localizate tn deger,departe de orice ri.
52, Care dine enungrile de mai jos, dsc este adevirt, exrima cea msi bund explicate a faptull 8 cele
tua mule vest ale ivilizaii hndas sunt oalzate in depen?
(A) Datorttearcteral sac al rufa Sarasvati penta civilizaia hindus, tertoril de pe malurile
cesta a constitu fear a numeroaserizbosc care au condus, pe pairs a 2000 de an, In
dispar acest chvilizati
(@ neue cviizata Inula fost rodescopert fn aul 1920 gi dar de Sani cerettori ay nceeat x
mijloace computeiates8 carografieze evluia tn timp & regiuni, de-bia de set Inolo exist
pean elucidarit miseul dispar acest civliza
(©) Seddereaintenstiploilor musonce a influenatnegstiv dinamica luvillor, care au afetat~ I
oda lor agvcultur i abit, fendi pe hindi viflased in combat mai mii, dar
rope, pe mulunie url suv din regione.
(0) Teme ri" ete fost tn mod ambigu tn extul de mal sus, moti pei care loaizreaveeit
iva induse ta jurul mare rus ae regan este problematic, la felcum prolemaic ete
‘Senumitea civilize una dup mumeleuuia dine acl ur
(©) Mosul de vies al vechlorhindsidepindea de erties siguat de Suvi sui unl dine
acest ind ul Seravati, aga e seca Tent insula imp de 2000 dea - cd eu schimbrea
Fegimulhpollor masonic - dus la decsdereacvilzati! oe.
Un memorialst: Céind am pasit in amfiteatrele vieiiuniversitare, aveam imoresia si speran entre
pereii Universitit — la profesor sin biblioteci ~ se al toata gta lumii si toate raspunsurle Ia toate
intrebiile pe eare cineva gi le poste pune. Cu simpul, m-am lamurit ed nici fn intea profsorilor, nici
cae bibliotecilor nu poli alla rispunsuri Ia toate intrebarile, Asadar, odaté cu trecetea vremii, mam
convins ef orice reste a cunoagteit inseam gi o crestere a necunoastei,o8 cricerispuns lao anumité
Intrebare deschide o multime de alte tntrebi.
53. Ce rol jose fn argumentarea memoralistului susfinereac& nu poi afl rspunsui la toate fntrebarile nel
{in minteaprofesrilor, nici in eile bibliotecilor?
(A) Este o convingere pe care orice student o dobndeste odat cu trecerea timp
(B) Este o exprimaresinttica a conceptiei memoralistului despre Invajamantul univers
(C) Este o manera de ate detag in imp de autoritateaprofesorilor sia bibliotclr.
(D) Este o premisi care sutine coneluzia despre roll tntebtrilor si necunoastei fn cunoaster,
(B) Este conchuzia finald bazatt pe generalizarea datelor experienfel uriversitare si de viagh a
memorialistli
“Concars de acinar magiraiart
a wy GA Partea I
fn ultima vreme, © apirut gi 1a noi cea mai bund forma de organizare a muncit de birou, bazatd pe
cconceptul open spice” (epaj de Iuera necomparimenta), $i este, Ini-adevir, cea mai bund, intrucit
rwlurile unui ,open space” sunt intrrea legituri profesionale dinte angajyi,crerea interatiuilacestora
pentru tndeplinirea uni seop comun gi reducerea cheltuililor companie
54. Cae dine umatoarele ounjur, dc este adeviat, slabest sai mult susineres de mai sus?
()Coneepst de yopen spec” pemitewilizarea mai mulorcleulatoare sa mai multorobicte de
mobile,
(@)inw-an bow ,open space” ocupat de multe peroane, 2gomotul defend scade concentra si
cficena angajatior,
(Chlmimiatesangsar este respect pein seprarenbirourlor eu panour de psi pd 1 aivelul
capi
(O)Sefi pot umariindeaproape angajai nt-un timp scur, nemaiflind nev sk deschida ect de ust de
birour
(©) Schimbul de informati inte angaati na est eficient eénd acestia sunt pusi sub presiunea temienelor
fixe.
Dimitrie Gusti (socfolog);Fericitea trebuie si fie © acfiune; pentru om, cea mai nabila aeiune const
{neo activtate rotonalé a sufletlui. Omul nu poate desivsisceastéacivtate edt tn eomunitate eu a
iar forma desavirgi a comunitii este statu
56. Care enun} dintre urmatoarelereprezinté concluziacefor de mai sus?
(A)Pentra om, fercirea cons into activtaeraional a sulletuhi,
(B) Orice atiune a omului tebuie pust in sluja statu, care este forma destudryih de comunitate
(C)Fericirea se realizeat in stat care este forma destvéryté de comunitate
(D)Comunitatea cu ali eprezntsscopul omulu care doreses fe feret
(&) Actvitatea rajionald a suletului se desivrgegte in comuniunea cu celal
Un modie veterinar: Aproape toate cecetsile de specilitate din ultimele decenl ara c8o funeionare
sinatoast a organismuli miclor animale de cast isi si edini ~ presupune ea acestea si consume 0
anumité canftate de vitamine. Prin urmare, dse& avem pri s& asigurim prieenilor nostri necuvantstori
‘antitaea corecté de vitemine, vom putea fi siguri cd acegta vor aveao stare foarte bunk de sAndtte
56. Care dintre urmatoarele enunjuri red cel mai bine eroarea de rajionare din argumental mediculut
veterinar?
(A) Veterinaral nu ia fn considera fapulc&\unele vitemine mai rar consumats sunt mai bune deedtaltele
sai des consume.
(B)EI presupune c4 orice animal de cast necesitt aceeagicanttate de vitamine pentru a avea o stare
foarte bund de sinstte
(©) Veterinaral nu are in vedere in considerentee sale gi alte animale care tise pe ling® casa omulvi,
precum galinacele, ovinee sau porcinele
(O)Veteinaral presupune cf doar vtaminele sunt suficiete pentra staea foarte bund de sinitate a
sanimalelor de c3s8
(©) El presupune cd vitaminele au sunt in toate cazurilesuficiente pentru silat enimalelor de cast,
Concars dearer magiranar®
ier 5 C
“Tip aloes penira Farioa 2h
. Pagina 2 din 22 Ga Partea I
{In ultimul cincinal, compania X, din domenil extactei de bronz, a redus nasiv salarile minerilor
angijaf in Vinita Capeand, zona foarte bogatt fa minereu de bronz. Cu toste acestea, numél mineilor
‘angujaiai companiei X care detin o proprietae imobiliarh creseut cu 20% Aceast’ tendinjA este
surprinzitonre deoarece stdereaselarilr arage de obicei menjnerea sau mai degaba scAderea numérul
celor care detin proprictifi imobilare,salariagit neputindu-s permite plata impozitelor lunareafetente nor
asemenea proprict
57. Care dintre urmitoarele enunjuri, dacd este adevicat, conte cel mai mul is expliceea tending de
‘restere a numéralui minerilor angsai la compania X care dein o propietateimobilari?
(A) Sedderea salarilor tn compania X a cresut profiturleacestea sia dus ia ocresterecorespunzitoare a
‘alo de pitta acfiunilr si proprietilorcompaniei X
(B)Cresterea cererii mondiale de bronz a determinat alte companii miniere din zon si oferesehimbusi
de cru suplimentare foarte bine plitte pentru mineri dele compania X din Vinita Cémpeand
(©)Companile miniere din zona invecinatt cu Vindta Cémpeant au ertcat putemie compania X pentra
‘eucerileslarialeimpuse pe fondul ereseriicererii mondiale de proprieti mobliare.
(D)Autoritle locale din Vansta Cémpeans an subventionat echipamentele mineilor ca urrhare a
cresleii numaului de aceidente de munea din minele de bron.
(€) Propritsile imobiliare din Vinita Clmpeand au cunoscut 0 crestere a previ de pits, determining
salavafit cu venituri mii s&achiztioneze ease mai simple inate zone
“Coneare de ater a magiratarl
TO febrarie 2013
"Timp ales peau Fartea 7h
ee Pagina Din 22
Pam G4 Partea a Tea
Infetegeren unul text sees
35 de intrebari
“Tinp aloeat ponru Partea «Ua: Tk
LO februari 2013, Sue, va . GS = a G4 Partea a Hea
Tearul se deosebeste de viajd nu tit prin anfcialitatea lui, et prin fapul cd accept si-gi divulge
mecanismele gis igi expulzeze protagonist in afra sa, la eapatulflecdei gedinfe de tluzionre”. Viti fi
aparjin mage necrozt, trance, cGrora mu Ii te pot smulge dectriseind sinetiune euvente hybrisull, in
timp ce teatrului fi revin migtle infidele,jucauge, care tezesc intotdeauna dornje mai mari decét pot
satisfie. Ele sau pus fn slujba dinamismlut profund al lumii, isptind si jindnd mereu tresz& dorings de
aliceva.
‘Maile a care ne reduce vaja pretind un fanatism refinut, monoton gi tenae (prin wrmare constani),
idolul lor find datoria sau, altel spus, dterminismal social, Mage explicit histionice (ie ele ereait ale
spontaneiiitafective sau ale fanteziei ecorului fn luptt cu reall) g-au ales ca princi plicerea (deci
inconstana). Duelul calor dovi categoii de misti conduce, in sfera fieerei existenje individvale, la
rmomente de criza, de revolti, de denuntare a travestiurilor 6 char la schimbarea radicald a regimului
personal de disimulare. impins la limits (acolo unde mistle ting aceagi prag valorc), conflict lor dt
rastee actoalui. Acesta se angajeaz in rolurile de pe scend cu fanatismul cerut de rolurile din vial si se
comport fafa de cele din urma cu ibertatea gi ejeritatea” celor din
Insul dirt excesuluihistrionc tine si contureze nu att alte roluri, eft igi din rolul-matcd, din rlul-
carcert Ia care il obligh conventia de fer a socictai. Histrionismul fi cores Hi tries virualitate, 38
construestexperiena euforica potejelor tale ined nerealizate, De unde vine acest doringa de a uimi, de a
surprinde, dea deconcerta, daci nu din cernjaindelung nutri launizie de ane comtazice flagrant, micer din
‘tnd in end, roll la care ne constrnge rigidul determinism social?
Jucind pentru ceili, actorul rewestes8 se riscumpere, sisi depigeasch cenitionrile meschine gi,
deca lungul unei pasiun initial egoiste, ajunge si guste din tonifiantal elixir al comunicabiltii, Ceutind
‘ki ofere plicere el inva si dea plere ators st instaureze~ porind de Is un moment personal de ez
side insalsfaete ~ o atmosferd de voioath destindere comund, Pe mice wi nureroasele scene ale viei,
‘retutindeni unde se desfgoaradramele inadaptri, le singurati, ale paisiri sale esecu,histrionismul
Imervine spe le transforma fn tot atftea modur ale reintegrari necoerctive a inividuli tn comunitate
‘istronisml deschide perspectiva tranagresiunitintime si, isndu-si pacicntl” si intrezdreased un
stadin superior al condi sae, njial in arta remodeldrii de sine, El prefigurea o realitae inact, dar
‘orictnd setuslizabilt din momenta inert prospective, Fantazind, om rece pragrl de care altel ny sr
cutezat st se apropie, Curajul dea visa este preambulul cutezantel de aint. Limitaignorat in vit i
You might also like
- Her Body and Other Parties: StoriesFrom EverandHer Body and Other Parties: StoriesRating: 4 out of 5 stars4/5 (822)
- A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryFrom EverandA Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (231)
- The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)From EverandThe Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)Rating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (122)
- Team of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnFrom EverandTeam of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (234)
- Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaFrom EverandDevil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (266)
- The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)From EverandThe Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (98)
- The Emperor of All Maladies: A Biography of CancerFrom EverandThe Emperor of All Maladies: A Biography of CancerRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (271)
- Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceFrom EverandHidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceRating: 4 out of 5 stars4/5 (897)
- The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyFrom EverandThe World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (2259)
- The Unwinding: An Inner History of the New AmericaFrom EverandThe Unwinding: An Inner History of the New AmericaRating: 4 out of 5 stars4/5 (45)
- The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingFrom EverandThe Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (401)
- On Fire: The (Burning) Case for a Green New DealFrom EverandOn Fire: The (Burning) Case for a Green New DealRating: 4 out of 5 stars4/5 (74)
- Shoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeFrom EverandShoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (540)
- Grit: The Power of Passion and PerseveranceFrom EverandGrit: The Power of Passion and PerseveranceRating: 4 out of 5 stars4/5 (590)
- Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureFrom EverandElon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (474)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeFrom EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeRating: 4 out of 5 stars4/5 (5810)
- The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersFrom EverandThe Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (346)
- The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreFrom EverandThe Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreRating: 4 out of 5 stars4/5 (1092)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItFrom EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (843)
