» in aceasti lume marcaté de pluralismul ideilor, informafilor, al opiniilor + sparta de a trai esajul de a elabor Zxpresiilor In acelasi context, J. Houssaye ne adreseaza gi mai convingaor my turgent ,valori pentru o nous lume", care aparfine incertitudinii. “Argumentele pedagogice sunt desprinse din realitatea tnvaiimntula romanese si susti necesitaten claificanii valorilor la nivel formal, direct si explicit. A. Miroiu a realizat 0 analiza critic supra invapimantului nostru si in ceea ce priveste modul derealizare a eduesfic! Pent valori: a i aitor la continuturi programele si manualele pun accent pe inteligenta verbald ¢ log vated si prea pufin pe cea intuitivl, relafionala, comunicativs, empatici, afecth emotional, motrica, tehnica, artistic: co exist o segregare ‘ntre scoala si societate, determinata de lipsa sau de minimalism educatied pentru viafa publicd, exact la varstele optime la care predomind, integra sovieate si exercfiul civic. Acest tip de educatie se realizeazi, mai ales, in familie, ca hme soeiimaiiziril de citre scoala a acestei educatil, Efectele negative ale nerealiziri edueat pentru viafa publicd in scoald se concretizeazi in ipsa coaguldrii comunitare, ‘in necxersar Pitoorganizari, a alegerilor, a exercitiului de relate si a experientei muncii tn echips 6 elevii nu invafi in curricula oficiald aproape nimic despre ei ca persoane; Sos eral valorie pe care il cultivam azi in gcoal este nu doar inactual, ci i inautentc S. Mivolt adreseazt educatorilor mesajul de a contribui la poten{area efectelor eulturale : educafiei prin reorientarea sa spre transmiterea acelor idei, valori si infelesuri cane contribuic formarea structurilor gindirii critice si a identitatii nationale de tip curopean. Autorul afirma elucafia va sluji obiectivul compatibilizirii societatit rominesti eu tendinfele majors din {arile lezvoltare doar dacd vom depisi starea de retardare axiologica a curriculum-ului, stereotipurile die st inapetenta fata de valorle autentice ale culturi romanest si universale. (Mirai A, pl ‘Din punctul de vedere al contextului social, imcepand din anul 1989, fara noastr! ee BP procesului de trancitc etre un sistem educational axat pe valori democratie, Acest procs 8 determit upd cum surprinde gi autoarea C. Creu, 0 confizie si o serie de efecte traumatizante, cot im evoia de schimbare, Din analiza argumentclor, trebuie precizat c& rezulA dou’ mani thin ‘chimbiri: pe de o parte la nivelul personalitiiielevilor si, pe de alt parte, restructurarce valorilor ¢ stimenteazk curricula. Acest lucra este subliniat side autorul L. Antonesci care considers cl esle ne\ deco alté educatie — dinamicd, formativa, centrati valoric. In aceste condi, un individ format bine 5 spiritul valorilor, va reusi si se informeze corect. Problema principala care, apare 0 consti Tmentionarea clara valorilor, astfel incdt ne intreb&m care sunt valorile elevilor prin raportan dinamica personalitii si care valori vor fi promovate la nivelul curriculumulu Pentru elaborarea acestui proiect se va recurge la o perspectiva interactionistd, care $4 inteae atit nationalul, cat si universalul, astfel incdt s& se realizeze un echilibru intre propriul univ identitar si aprecierea valorilor altor identitati. Modelul cultural interactionist Un asemenea model nu mai trebuie privit ca un ideal Ia care si aspiriim, ei ea 0 exigen realitti eontemporane. La baza modelului cultural interactionst se aflé urmatoarele premise: — permite 0 abordare unitara a culturii nationale si universale; —fomeste de la formatea reprezentirit aspra identitatii nafionale, pentru ca treptat SA 5° 8) ta pereeperea valorilor alto identitat, realizindu-se un echilibra inre identitae si altertate culturalitate si interculturalitate; vw modell este flexibil, deoarece el poate fi adaptat in functie de populatia scolar predomir (monoculturala sau pluriculturala); memune accent pe imbinarea valorilor nafionale si cele europene, recurgandu-se la anali clarificarea propriilor structuri axiologice, dar si ale celorlalte minoritaji sau nationality ne Valoarea fundamentald care va fi promovati pe tot parcursul realizarii activititilor si ca deveni scopul final al proiectului o constituie wmanismul (,noi ca oameni”), 132— demersul de abordare al acestui model este unul mixt: inductiv la inceput, atunei cdnd se pareurge traseul de la valorile particulare la cele generale si deductiv la finalul fiecirei teme mari, cand se elaboreaz4 modelul cultural, procedandu-se in sens invers; — complexitatea, ca urmare a integrarii unei multitudini de factori; ~ va pune accent pe implicarea activa a liceenilor in cunoasterea elementelor culturale ale celorlalte minorititi gi nafionalitati; ~ va reliefa identitatea nationald din perspectiva celor trei componente ale culturii mentionate de Hofstede: regional’, religioasi si etnica. Cuvintele cheie care caracterizeazi acest model sunt: identitate etnicd, minoritéfi, model cultural (din punct de vedere cultural); participare active si responsabild, munca in echipi (sub aspect pedagogic); adolescenfa propriu-zisd, sistem de valori (din perspectiva psihologica); eficienfd, resurse ‘inime (sub aspect economic); respect, interactiune, infelegere (in ceea ce priveste umanismul). ILL Scopul si obiectivele proiectului Scopul: formarea capacititii de reprezentare culturali si intercultural a alteritaii din perspectiva modelului interactionist Obiectivele proiectului: evidengierea valorilor specifice culturii nafionale din punct de vedere etnic, religios i regional; constituirea unui model cultural national pornind de la componentele mentionate de G. Hofstede; identificarea elementelor definitorii pentru fiecare minoritate nafionala; elaborarea unui model cultural pentru minoritatile principale din Romania (rromi si maghiari); roliefarea trisaturilor culturale specifice si generale care definese pe europenis formarea deprinderilor de implicare si de interactiune a roménilor cu europenii; constituirea modelului cultural european, precum sia unuia universal valabil; relevarea importante; umanismului in ansamblul general al valorilor; dezvoltarea deprinderilor de implicare si participare activa, a capacitii de a lucra in echipa si a responsabilitaiis antrenarea liceenilor in interactionarea cu celelalte etnii, facilitind dezvoltarea comunicatii si a cooperariis dezvoltarea deprinderilor de investigatic si cdutare activa a informatici vv VVVVV VV IY. Echipa de py 1, Organizatori: reprezentan{ii unei scoli, unui liceu sau ai unei universitii; 2. Profesor ‘ de limba si literatura romana; * de istorie; © de geografie; * de religie; de psihologie 3. Parteneri: reprezentanti de la muzeele de arta si de istorie V.Grupul tint Proiectul ,,Clarificarea valorilor” se adreseaz adolescentilor de 15-16 ani, pornind de la prinderea urmatoarelor elemente specifice extrase din literatura de specialitate: perioada specifica insusirii valorilor este caracteristicd adolescenfei propriu-zise, si, mai pecis, etapei de varsté cuprinse intre 14 si 16 ani, deoarece se intensificd interesul pentru mnoasterea de sine. Asa cum afirma U. Schiopu si E. Verza (1989), adolescenta propriu-zisa este perioada apropierii cu mare incredere si speranf de lumea valorilor, de constientizare a idcalurilor aatrasee de viata sociale gi personale”;— efectele negative ale incertiudinii specifice contemporanciti se réstrang im primul rand asupra adolescentlor, ca urmare a preocuparii acestora de a integra valorile exisonie 1a nivel social si, de cea, se va incerca eliminarea acestor efecte nedorite prin clarificarea propriilor structuri axiologice; ooo Cosmoviel atrage atentia asupra faptului cf investigatia valorilor si @ intereselor prezinti mai multe avantaje in adolescent’ decat la varsta adult. Acest lucru este posibil, deoarece toate frimantarile adolescenfei conduc la cristalizarea personalittil, Ia formatea Wnt ideal de viata si la constituirea unui sistem de valori care nu se mai schimba ulterior. ‘Adolescentul pune in discutic toate valorile, ceea ce determind o ierarhizare si o punere in balanfa a acestoss Raportanducne la contextul social, se poate constata 0 redefinire a adolescentei propriu-zise, prin deplasarea accentului de pe funetia de pregitire a lor pentru ‘viata, care predomina in trecut, pe Preen de participare activa la viata socials si politicd. Prin urmare, nu ne imine decdt si urmim aeeee ul qutoruiui R. Maheu de a facerca si integrdm tineri in societate si de a considera “adulti tineri” simu ca pe copii in crestere. VIL Metodologia de interventie Strategii didactice Metode Mij Forme de ‘didactice psihologice hijeace organizare ielode analiza articale de pe individuals tudo interactive de continut; internet; independent); Thorulin echipa; | jocuri specifice _| texte filologice, pe grupe: jocul didactic; ccunoasterii sociologices frontal dezbaterea; de sine; hart culturalas fnciode active: | metode creative: | fige de lucrus Trosaieul, cubul, | brainstormingul, | tabele valorice, organizatorul grafic, | discutia Panel enciclopedie Encarta 1998 refeaua in discutie J VIL. Analiza resurselor a) Resurse materiale si finaneiare 4 sei pi Nr. Categorii de cheltuieli ~__ Suma (lei) ] 1. |Cheltuieli pentru achiziit de materiale consumabile: ~ carton coli ~ 500 buc x 1000 lei/bue 500 000 ~ dosar plic— 200 bue x 3000 lei/bue 600 000 “earioca ~ 5 cutii x 20 000 lev/eutie 100 000 ~ markere ~ 10 bue x 25000 lei/ouc 250,000 “foi A2— 100 bue x 1500 lei/bue 150 000 * flip-chart — 1 bue x 2.600 00 lei/bue 2.600 000 ~ topari hartie xerox A410 bue x 100 000 lei/bue 1.000 000 “toner — 1 bue x 900 000 lei/oue 900 000 “ arcuri ~ 10 bue x 5 000 lei/buc 50 000 “ coperti~ 10 bue x 2.000 lei/bue 20 000 OTAL 6.170 000 {|Cheltuieli pentru achizifia de sistem informational: ~ fotocopiator ~ 20 000 000 20 000 000 «computer P II (HDD 20GB, 128 RAM) ~ 15 000 000 15 000 000 ~ fmprimanté Canon BIC 2100 ~ 2 100 000 2-100 000 37,000 000 43 170000Cae ee ee Te Bd : * A b) Resurse temporale — durata: proiectul se realizeaz pe parcursul unui an scolar/universitar, cu posibilitatea prelungirii sale; ~ freevenfa: activititile se desfagoara o data pe saptaman’. VII. Planul operational de actiune — planul analitic de realizare (etape, obiective, activitati, acfiuni) Nr. Etape Obiective Activitati T. | Descoperirea | - identificarea optiu- | 1. Valorile la adolescenfi (si ne cu- elementelor | nilor valorice gene- | noastem mai bine) ~ 2 ore; culturale | rale ale adolescenfi- | 2. Elemente caracteristice ale culturii nafionale | lor; roménesti (si ne cunoastem valorile - evidentierea valori- | nationale: simboluri culturale, traditii) lor speeifice culturii | ~ 1 ora; nationale din punct | 3. Elemente specifice ale culturii re- de vedere etnic, reli- | gionale si religioase (valorile mele ca gios si regional; muntean, moldovean, binaean etc. $1 = constituirea unui | ca ortodox, catolic) ~ 1 ora model cultural nafi- | 4. Valorife generale ale romanilor, onal, pornind de la _| (analiza textelor literare, sociologice, criteriile elaborate | psihologice si istorice) — 1 ori, de Hofstede 5, Elaborarea modelului cultural na- fional prin sintetizarea valorilor gene- rale ~2 ore 1.1. Valorile Ia adolescenti Actius ~ organizarea jocurilor de ierarhizare pentru ca liceenii sa-si exprime optiunile axiologice: Licitafia valorilor®, 20 de Iucruri pe care imi place si le fac”, ,,Cercuri intime”, ,Cautarea modelului” (comparatie intre compulsie, obicei, alegere constien{a), ,.Inventarul viefii” (cum este ~ cum am dori si fie), ,Propozitii neterminate” (relevarea si explorarea unor atitudini, credinte, actiuni, convingeri, interese, aspiratii, scopuri, preferinfe, indicatori de valori), ,.Resentiment — cerere — apreciere” (multe din conflictele pe care le avem cu oamenii apropiafi sunt conflicte de valori, iar aceste conflicte genereaz& resentimente), pentru a-i invaja pe adolescenti cum s& stapdneasca resentimentele dezvoltate in conflictele de valoris ~ utilizarea jocurilor privind cunoasterea de sine: ,.Ma desenez pe mine”, ,Cine sunt eu”, Muni si vai", Probe pentru film”, ,Persoanele deosebite ale siptimanii”, Eu si oglinda”, "'scaunul in care te simi bine”, Filosofia de viata”, ,.Exercitiu de auto-descriere si de proiectare grafica”; — realizarea activitifilor pe grupe, in scopul definirii de catre liceeni a structurilor axiologice sia diferentierii acestora de atitudini, convingeri, interese, aspirati. Surse bibliografice: “", Procesul de socializare gi identitatea, in ,Pasi cdtre scoala intercultural ~ ghid de educatie interculturala pentru cadrele didactice”, Ed. Corint, Bucuresti, 2000. ***, Conflictele $i comunicarea, un ghid prin labirintul artei de a face fafa conflictelor, Bditura ‘Are, Cluj, 1998. ‘***, Care sunt propriile mele valori? Ghid aplicativ pentru adolescenti. 135Elemente caracteristice ale culturii romanesti Actiuni: = punerea la dispozijie pentru elevi a materialului necesar documentarii si descoperirii informatiilor necesare despre cultura national; tudiu individual pentru pre; de citre liceeni a materialului informativ cu referire la valorile esentiale ale romfnilor, in functie de grupa pe care o reprezinta: traditii si obiceiuri, simboluri culturale, etnologie, cultura religioas’ si cultura regionala; prezentarea informatiilor prin organizarea activititilor pe grupe; = utilizarea metodelor active si creative pentru a-i ajuta pe liceeni s& prezinte informatie: Cubul (se vor stabili cele 6 fefe culturale care vor fi prezentate), Brainstormingul (adaugarea unor elemente originale), Stiw/vreau s& stivam invatat (trecerea in revista a ceea ce ei stiu deja si apoi formularea unor intrebari la care se asteapta gasirea rispunsurilor in lectic), Mozaicul (schimbarea grupurilor informative pentru infelegerea a ceea ce prezint’ ceilalti colegi); ~ realizarea exercitiilor libere care s permita liceenilor si identifice aspectele specifice ale culturii romanesti (de ex: incercafi si enumerati cinei feluri de mancare pe care le-ai oferi unui grup de persoane din alti tard care viziteazi Romania), Surse bibliografice: %**, Microsoft Encarta 1998 Encyclopedia. ***, Multiculturalism, interculturalism, in ,Pasi cdtre scoala intercultural ~ ghid de educatie intercultural pentru cadrele didactice”, Ed. Corint, Bucuresti, 2000. www. google.com, www.cultura.ro (despre Romania). 1.3. Elemente specifice ale culturii regionale si religioase (valorile mele ca moldovean si, respectiv, ca ortodox/catolic) ‘Actiuni — prezentarea elementelor d obiceiuri); —analizarea culturii nationale din perspectiva structurilor religioase; utilizarea metodelor de invitare activa pentru evidentierea valorilor culturale regionale: Refeaua in discutie (se va prezenta tema de discutie, se vor adresa mai multe intrebari, dupa care elevii vor stabili rispunsurile i argumentele necesare), Organizatorul grafic (pentru structuri de tip descriere); — realizarea activititilor de ierarhizare axiologic&’ pentru stabilirea principalelor valori ale adolescentilor in functie de religie si de regiune. Surse bibliografice: XXX, dnvatarea activa — ghid, MEC; Consiliul National pentru Pregatirea Profesorilor, 2001. www. cultura.ro (despre regiunile din Romania). ncte valorice ale regiunii Moldova (simboluri culturale, traditii si L4. Valorile generale ale roménilor Actiun’ oferirea textelor pentru analiza de continut, in vederea extragerii trasaturilor esenfiale ale romanilor; — claborarea unei hari culturale nafionale, prin cuprinderea unita textele studiate; — stabilirea freevenfei ficcdrei valori si alcdtuirea unui tabel central; organizarea exercitiilor de ierarhizare axiologie’, pentru evidenjicrea valorilor | romani; ~ aplicarea metodei Organizatorul grafic de tip comparativ, pentru observarea asei deosebirilor dintre valorile generale si cele etnice; — organizarea de jocuri specifice formarii deprinderilor de analiza global: Sintetizarea; ~ aplicarea inventarului de atribute etnice (anexa 1), a valorilor extrase din 136Surse bibliografice: Eliade, M., Profetism romdnesc, Ed. Humanitas, Bucuresti, 190. Lovinescu, E., /storia civilizatiei romane moderne, Bucuresti, 1992. **, Invijarea activa —ghid, MEC; Consiliul National pentru Pregitirea Profesorilor, 2001 1.5. Flaborarea modelului cultural nafional prin sintetizarea valorilor generale Actiuni: ~ prezentarea contributiei lui G, Hofstede 1a crearea modelului cultural national, precum si a versiunii modelului cultural romanese in conceptia autorului M. Jucan; ~ organizarea activitailor pe grupe pentru descoperirea de catre liceeni a definifiei modelului cultural si a componentelor sale; — completarea tabelelor valorice elaborate de G. Hofstede, in vederea rea cultural romanesc (anexa 2) Nr. Etape Obiective Activitati Ii, | Seurt itinerar | -informarea liceenilor | 1. Minoritiyile din Romania (si cunoastem privind cultura | cu privire la minoritati- | pe cei de Kanga noi) ~ 2 ore; minoritifilor | le din tara noastra; 2. Elemente caracteristice fiecirei din Romania | - identificarea clemen- | minoritdfi nationale -5 ore telor definitorii fiectirei | 2.1. albanezi, armeni, bulgari, cchi si minorititi nationale; slovaci, croafi— 1 ora = selectarea valorilor | 2.2. evrei, germani, greci, italieni, polonezi caracteristice minorita- | — 1 ora {ilor, 2.3, rusi si lipoveni, sarbi, tatari, turci, - formarea unei percep- | ueraineni ~ 1 ora {iicorecte a liceenilor | 2.4. rromii din Romania ~ 1 ori fai de minoritafile na- | 2.5. maghiarii din Romania ~ 1 ora; fionale 3, Valorile minoritatilor nationale ~ 1 ori 4, Elaborarea unui model cultural pentru minorititile de baci ~ 2 ore; 5, Modalitifi de interactiune intre romani si minoritigi ~2 ore IL. 1, Minoritatile din Romnia (si cunoastem pe cei de Hingi noi) Activititi: ~ realizarea unor jocuri specifice pentru cunoasterea celorlalfi: ,Cunoaste-fi vecinul”, ,Fulgi de ripada”, ,Diferente aseminatoare”, De aceeasi parte a drumului”, ,Stirile de sear”, ,.Bargonezii si nuterienii”, ,Cei galbeni si cei albastri”, ,Tumul Babel”, ,Pricten sau dusman”, ,Batilia propagandistica”, Un ideal comun”; ~ prezentarea structurii etnice a Roméniei in secolul XX gi a rezultatelor constatate de Comunicatul dePresi al Ambasadci Statclor Unite ale Americit asupra Conferinjei si 2 ,Emobarometrului” — organizarea de dezbateri privind situatia general a minoritatilor din Romania; — aplicarea unor metode creative, in vederea descoperitii trisiturilor esentiale ale fiecdrei ninoriti{i etnice: brainstorming, discutia panel etc.; — organizarea exereifiilor specifice de lucru pentru descoperirea valorilor fiecarei minoritii (de exemplu, fiecare grup’ de 5-6 clevi va completa propozifiile cu mai multe cuvinte caracteristice tru o anumita minoritate: ,maghiarii sunt......., maghiarii fac........"); — oferirea materialului informatiy pentru primele 5 grupe de analiza a minoritifilor (albanezi, neni, bulgari, cehi si slovaci, croafi) si incurajarea liceenilor de a prezenta informatiile iran mod et mai original si atractiv. 137Surse bibliografice: +, Drepturile omului, Fundatia pentru o societate deschisd, Timisoara, 2000. ***, Comunicatul de Presa al Ambasadei Statelor Unite ale Americii asupra Conferintei si a .Etmobarometrului”, Bucuresti, iulie 2000. *#*, Conflictele si comunicarea, un ghid prin labirintul artei de a face fata conflictelor, Editura Are, Cluj, 1998. IL.2. Elemente culturale caracter Activitati: — studi individual pentrw pregatirea de citre liceeni a materialului informativ cu referire la valorile esenfiale ale fiecirei minoritaqi, in funefie de grupa pe care o reprezint&: traditii $i obiceiuri, simboluri culturale, scurt istorie si situafia actuala, valori caracteristice; ~ informarea elevilor cu privire la drepturile minoritajilor nationale; ~ utilizarea metodelor active si creative pentru a-i ajuta pe liceeni si prezinte informatiile: Cubul, Brainstormingul (adugarea unor elemente originale), Stiu/vreau s& stiu/am invatat (trecerea in revista a ceea ce ei stiu deja si apoi formularea unor intrebari la care se asteapti gisirea rspunsurilor in lectie), Mozaicul (schimbarea grupurilor informative pentru injelegerea a cea ce prezinta ceilalti colegi; ~ realizarea de activi Surse bibliografice: "=", Drepturile omului, Fundatia pentru o societate deschisd, Timisoara, 2000. www.divers.ro/minoritati fiecirei minorititi etnice interactive, in vederea objinerii schimburilor reciproce de informatie, IL.3. Valorile generale ale minorititilor etnice Activitit = crearea unui colaj cultural pentru a cuprinde valorile principale ale minoritijilor nafionale intr-un tot unitar, dispunerea valorilor cu frecventa maxima pe cadrul hirfii culturale pentru fiecare minoritate; ~ aplicarea metodelor de analizi comparativa a valorilor minoritatilor etnice cu cele ale romanilor (Organizatorul grafic pentru stabilirea asemanarilor si deosebiril6r); — realizarea unor jocuri didactice pentru dezvoltarea respectului fata de diversitate: simulare, jocuri de rol, oglinda, de-a ghicital ete. Surse bibliografice: ***, Conflictele si comunicarea, un ghid prin labirintul artei de a face fafa conflictelor, Edivura Arc, Cluj, 1998. 1.4, Elaborarea unui model cultural pentru minorititile de rromi si maghi Activitiiti: — completarea tabelelor valorice pentru constituirea modelului cultural caracteristic minoritiilor etnice de rromi si maghiari, ca urmare a analizei axiologice de ansamblu; rezolvarea unor exereifii de comparare intre modelul cultural roménesc si cel al minoritifilor ale; ~ realizarea de dezbateri si de exercifii creative care si evidentieze modalitatea de insusire activa a informatiilor: dezbateri Karl Popper, discufii panel, refeaua de discutic; — implicarea liceenilor in activitifi de grup, in scopul elaborarii argumentelor pro si contra pentru susjinerea opiniilor proprii; elaborarea figelor de evaluare final pentru verificarea modului de infelegere a minoritiilor nationale de catre liceeni, ani 138Surse bibliografice: www.divers.ro/minoritati II. 5. Modaliti{i de interactiune intre romani si minor Activitati: k ~ organizarea de jocuri interactive, in scopul realizirii unei colaborari intre ,,cu” ca roman gi : tu” ca minoritate etnica: ,,Fii atent la pasii ti”, ,,{ncurcdtura”, ,Jocul de-a ghicitul”, ,Oglinda”, bs “Lista sentimentelor”, ,,Daca ag fi...”, ,.n doi”, ,Cautém comoara”, ,.Semnului grupului”, ,,Jocul Fi intreprinderii”; F ~ crearea nor activitati de evaluare final, care sa se bazeze pe analiza unor situatii practice de viata. Surse bibliografice: «x, Drepturile omului, Fundatia pentru 0 societate deschisd, Timisoara, 2000. 7 ©. Conflictele si comunicarea, un ghid prin labirintul artei de a face fafa conflictelor, Editura Are, Cluj, 1998 Nr. Etape Obiective Activititi Til. | Introducerea | - formarea capacitijii de | 1. Romdnia ca parte integrantii a liceenilor in. | reprezentare intercultura-_ | Europei - 1 ora; universul | las 2. Valorile caracteristice ale cultural | - remarcarea trisiturilor | europenilor dupa cele 5 regiuni european | culturale specifice si ge- | principale - 5 orc; nerale care definese pe | 2.1. Romania ca far’ componentai a ceuropeni; Europei Centrale, alaturi de Austria, ~constituirea modelului | Elvefia, Germania, Polonia, Republica li cultural european, pe baza | Ccha, Slovacia, Ungaria, Italia; reunirii valorilor specifice | 2.2. elemente culturale in Europa de si pe baza completirii ta- | Vest: Belgia, Franta, Irlanda, Luxem- c belelor valorice; burg, Marea Britanie, Olanda, Portu- ~informarea liceenilor a- | galia, Spania; supra elementelor cultura- | 2.3. trisaturi culturale in Europa Bal- Ie europene; canicd: Albania, Bulgaria, Grecia, - formarea deprinderilor | Bosnia si Herfegovina, Macedonia, dc implicare si de interac- | Serbia si Muntenegru; tiune a roménilor cu euro- | 2.4, elemente culturale in Europa de penii Est: Belarus, Estonia, Letonia, Litua- nia, Rusia, Ucraina, R. Moldova; 2.5. Aspecte culturale in Europa de Nord: Danemarea, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia;, 3. Valorile generale ale europenilor — 1 ora; 4, Modelul cultural european — 2 ore; 5. Modalitigi de interactiune intre tr roméni si europeni —1 ot& 139. Rominia ca parte integrant a Europei Acctivititi —prezentarea frii noastre in contextul european, pentru evidentierea locului si rolului acesteia; realizarea unor exercitii creative pentru stabilirea caracteristicilor generale pentru europeni (europenii sunt... 1 fC. eee dS — organizarea jocurilor de integrare noi”: ,Jocul dominoului”, ,,Castiga cat poti de mult” (demonstreaza faptul c& pentru a reugi este necesar sd lucrezi in echipa); — oferirea materialului informativ pentru analiza valorilor caracteristice ale europenilor din diferite tari. Surse bibliografice: ***, Conflictele si comunicarea, un ghid prin labirintul artei de a face fafa conflictelor, Editura Arc, Cluj, 1998. **,“Managementul conflictului, ghid, Consiliul National pentru. Pregatirea Profesorilor, Bucuresti, 2001. I11.2. Valorile caracte Activitiiti: ~ studiu individual pentru pregatirea de etre liceeni a materialului informativ cu referire la valorile esentiale ale europenilor, in funcjic de grupa pe care o reprezinti: tradifii si obiceiuri, simboluri culturale, valori caracteristice; corelarea valorilor descoperite de liceeni cu rezultatele cercetarii lui G. Hofstede din diferite {8ri europene; utilizarea metodelor active si creative pentru a-i ajuta pe liceeni si prezinte informatiile: Cubul, Brainstormingul (adaugarea unor elemente originale), Stiu/vreau sa stiu/am invatat (trecerea in revista ceea ce ei stiu deja si, apoi, formularea unor intrebari Ia care se asteapta gisirea Nspunsurilor in lectie), Mozaicul (schimbarea grupurilor informative pentru infelegerea a ceea ce prezinta ceilalfi colegi); realizarea de activitay Surse bibliografice: +, Microsoft Encarta, 1998, Encyclopedia ice ale europenilor dupa cele 5 res principale interactive, in vederea obfinerii schimburilor reciproce de informatie. IIL.3. Valorile generale ale europenilor Activitafi —crearea unui colaj cultural pentru a cuprinde valorile principale ale europenilor intr-un tot unitar, — dispunerea valorilor cu frecvenfa maxima pe harta cultural europeand, — aplicarea metodelor de analizi comparativa a valorilor europenilor cu cele ale romanilor (Organizatorul grafic pentru stabilirea asemanarilor gi deosebirilor); = prezentatea optiunilor axiologice ale europenilor, ca urmare a anchetei curopene realizate de Jean Stoetzel privind valorile timpului prezent; ~ realizarea unot jocuri didactice pentru dezyoltarea respectului fata de diversitate si a unor jocuri complexe privind dezvoltarea capacita}ii de infelegere a celorlalte culturi. Surse bibliografice: Bunescu, Gh., O ancheta europeand privind valorile timpului prezent, in Scoala $i valorile morale, E.D.P., Bucuresti, 1998 -«, Conflictele si comunicarea, un ghid prin labirintul artei de a face fafit conflictelor, Editura Are, Cluj, 1998. 140111.4. Modelul cultural european Activititi: ~ completarea tabelelor valorice pentru constituirea modelului cultural caracteristic curopenilor, ca urmare a analizei axiologice de ansamblu; ~ prezentarea modelului cultural european in conceptia autorului M. Jucan; ~ organizarea unor exereitii de comparare intre modelul cultural roménesc si cel european, prin utilizarea metodei Organizatorul grafic; ~ implicarea liceenilor in rezolvarea unor situafii problematice si descoperirea argumentelor care si le susfina punctele de vedere; ~ propunerea unor teme de dezbatere liceénilor: ,,Moralitatea este relativa in functie de cultura”, ,.Integrarea economic europeand va spori comertul intemnayional”, ,.Engleza este cea mai importanta limba din lume, la ora actual”. Surse bibliografice: Hofstede, G., Managementul structurilor multiculturale, Ed. Economic’, Bucuresti, 1991 ‘ttp:// idd.euro.ubbeluj.ro/interactiv/cursuri/Marius Jucan/geneza-culturala.htm IIL. 5. Modalitifi de interacfiune intre romani si europeni Activita ~ organizarea de jocuri care si favorizeze interacfiunea dintre diferite tari: ,.Drapelul lumii”, .,0 Europa comuna”; ~ realizarea exere europenilor. Surse bibliografice: x A.B.C.- ul conducctorului de joc, Asociatia fetelor ghizi din Romania, Bucuresti, 1996. lor de comparafie intre valorile liceenilor ca romani si cele ale Nr. | _ Etape Obiective ‘Activititi IV. | Lumea ~aprecierea importanfei | 1. Valorife comune la romani, minori- valorilor valorii umanismului in. | tafi si ewropeni— 1 or’; universale | ansamblul general 2. Umanismul ca valoare universal —1 ora; 3. Modelul cultural universal ~2 ore IV.1. Valorile comune Ia romani, minorititi si ewropeni Activitati ~ reunirea tuturor valorilor, pentru evidentierea elementelor culturale comune; ~ stabilirea valorilor care au frecvenfa cea mai mare in cadrul ansamblului general al structurilor axiologice; — prezentarea structurilor axiologice universale identificate in cadrul unei_cereetari internationale de G. Hofstede. Surse bibliografice: Hofstede, G., Managementul structurilor multiculturale, Ed. Economica, Bucuresti, 1991. 1V.2. Umanismul ca valoare universal Activitati: ~relevarea importanfei valorii umanismului in ansamblul general al structurilor axiologice; — aplicarea inventarului de atribute valorice valabile pentru tofi oamenii (anexa 1); ~ organizarea unor dezbateri, pornind de la subiecte problematice; ~ exersarea deprindecrilor de argumentare logica gi critica a opiniilor.IV. 3. Modelul cultural universal — prezentarea modelului cultural universal promovat de M. Jucan; ~ utilizarea metodei brainstorming pentru identificarea argumentelor care sprijind un astfel de model; — Yealizarea de activitati pe dou& grupe principale, care si reprezinte nafionalitatea si globalitatea; — organizarea de jocuri care si dezvolte abordarea sinteticd asupra diverselor culturi: Sintetizarea”, ,,Asamblarea”; — implicarea liceenilor in sustinerea dezbaterii ,,Globalizarea distruge identitatea nafionala” Surse bibliografice: http:// idd.curo.ubbclyj.ro/interactiv/cursuri/Marius Jucan/geneza-culturala.htm IX, Evaluarea proiectului Rezultate asteptate: formarea identitijii nafionale in strinsi legiturd cu schimbirile pe care le aduce globalizarea; « pregitirea culturala a liceenilor pentru a interactiona cu alte culturi specifice spatiului european si universal; ‘* promovarea unei abordari echilibrate, prin combinarea elementelor culturale locale cu cele nafionale si internationale. . X. Valorificarea proiectului Proiectul de fa(d este un punct inifial in constituirea identitatii nationale a elevilor prin specificul activitifilor desfisurate. Grupurile identitare vor fi redefinite prin ancorarea lor in modele culturale concrete, ca urmare a interacfiunii reale cu clevi de nationalitafi diferite, cea ce va contribui la formarea identitaqii europene si universale. Bibliografie Chelcea, S., Memorie sociald si identitate nafionald, Ed. Ini, Bucuresti, 1998. Comianescu, I, Autoeducatia — azi si maine, Ed. De Vest, Timisoara, 1996, Cosmovici, A, Caluschi, M., Adolescentul si timpul sdu liber, Ed. Junimea, Iasi, 1985. Cozma, T. (coord.), O noudi provocare pentru educatie — interculturalitatea, Polirom, 2001. Dumitru, 1., Al., Personalitate, atitudini si valori, Editura de Vest, Timisoara, 2001 Hofstede, G., Managementul structurilor multiculturale, Ed. Economic, 1991. Houssaye, J., La filosofie de l'éducation, Ed. E.S.F., Paris, 1999. Lorinez E. A., Carcea M., L., Prevenirea dezadaptarii scolare, Ed. Cermi, Iasi, 1998. Miroiu, A., /nvafdmantul romanesc azi, Ed Polirom, Iasi, 1998. 10, Tut, P., Structurile axiologice din perspectiva psihologica, E.D.P., Bucuresti, 1995. 11. Iluf, P., Sinele si cunoasterea lui, Polirom, lagi, 2001 12, Stinciulescu, E., Despre tranzifie si universitate, Ed. Polirom, Iasi, 2002. 13. $chiopu, U., Verza, E., Adolescenja, personalitate si limbaj, Ed. Albatros, Bucuresti, 1989. 14. ***, Legea Invafdéimantului. 15. ***, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor scolare din aria curriculard Om si Societate, invatamant liceal, MEC, Consiliul National pentru Curriculum, SPA AVALNSAnexa I, Inventar de atribute etnice (claborat de S. Chelcea) ‘Va rugim s& apreciaji in ce proporfie se regisesc cele 35 de atribute la roméni (nici cei mai buni, nici cei mai rai), ca $i la oamenii din intreaga lume, in general. Mareaji cu X coloana in care se incadreaz’ proportia din populafia caracterizata de ficcare atribut, Daca, de exemplu, dumneavoastra considerafi ci oamenii in general sunt in proportie de 51-75% hamnici, atunci marcati cu X coloana corespunzatoare din dreapta liniei duble. 16 100. x Hamici % | 100- | 75-51 | 50-26 a 0-25 | 26-50 ] 51-75 | 76- % | Lenesi Dimpotriva, daci apreciafi c& 26-50% dintre oameni, indiferent de nafionalitate, etnie sau rasa sunt lenesi, plasati semnul X in stinga liniei duble, ca in exemplul de mai jos: % | 100- | 75-31 | 50-26 | 25-0 16 1. | Lenesi x 0-25 ] 26-50 | 51-75 | 76- % 100 Hamici Totdcauna trebuie s& plasati semnul X fie in dreapta, fie in stnga liniei duble, in functie de ceea ce considerafi c& este caracteristic pentru populatia vizata. ‘Va rugim si completati Inventarul de atribute etnice cat mai repede cu putin si si va referigi la toate aspectele puse in discufie, chiar daca uneori va va fi grou sa va decideti. ‘Va mulfumim!Oamenii (in general, indiferent de etnie sau rasi) % 100-76 | 75-51 | 50-26 | 25.0 [ 0-25 | 26-50 | 51-75 | 76-100 % T__| Tenesi Hamiet 2_[ Neomenosi Omenosi 3__[ Neoinstitt fa insti [4 [Violent Pasnici S| Traditionaligt Modemistt 6_| Nehotirat Hotiratt 7 | Intolerangi ew Toleranti eu strdinii strdinii B | Nedemni de Demni de ineredere incredere 3 | Lipsiti de Inventivi inventivitate T0 | Indiferenti Gata si fai de ceilalti ajute pe alii 11 Supusi Independenti 12 | Neospitalieri Ospitalier 13 | Murdari Curati 14 | Ura Frumogi 15 | Nechibzaiti Previztor 16 | Lasi Vitejt 17 | ingamfagh Modest 18 | Atei Religios 19 | Nerecunosci- Recunoscd- tori tori 20_| Fricogi Curajost 21 | Egoisti Alltruisti 22 PInclinati spre Tnclinati spre misticism rationalism 23 | Fara spirit de ‘Au spirit de organizare organivare 24 | Pesimisti ‘Optimist 25 | Au fire ‘Au fire inchisi deschisi 26 | Lipsiti de Inteligenti inteligenta 27 | Lipsiti de ‘Au demnitate demnitate national national 28_| individualist Colestivist 29 | Preficuti Nepreffcut 30_| Dugmanosi Prietenosi 31 Agitagi ‘Calmi 32. | Tristh Veseli 33 | Vorbarett ‘Cumpatati a vor’ 34 | Certireti Linistift 35 | Lipsiti de simp ‘Au simt artiste | artistic% % Harnici i | Lenegi ‘Omenosi 2_| Neomenosi Cinstiti 3__[ Necinstifi Pasnici 4 | Violent Modernist 3__| Traditionaligti Hotirati 6_| Nehotarati Toleranti eu 7 | Intoleranti cw strainii strainii Demni de 8 | Nedemni de incredere inoredere Tnventivi 9 | Lipsiti de inventivitate Gata Sei 0 | Indiferenti fata ajute pe altii de ccilalti Independenti 11 | Supusi Ospitalieri 12_| Neospitalier Curati 13_[ Murdari Frumogi 14 [ Urath Previzatori 15_[ Nechibzuiti Viteji 16_| Lagi Modesti 17_| ingdmntagh Religiogi 18 | Atei Recunosed- 19 | Nerecunosea- tori tori Curajogi 20_| Fricost Altruisti 21 | Bgoisti Tnclinati spre 2 | nclinagi spre rafionalism misticism ‘Au spirit de 23 | Fara spirit de ‘organizare organizare ‘Optimist 24 | Pesimist ‘Au fire 25 | Au fire inchisé deschist Tnteligenfi 26 | Lipsiti de inteligenta Au 27 | Lipsiti de demnitate demnitate national nationala Colectivigti 28 [individualist Nepreficutt 29 | Preftiouti Prietenogi 30_[ Dusmiinosi Calmi 31 | Agitati Veseli 32_| Trigti ‘Cumpaitafi la 33 | Vorbareti orbit Linistifi 34 | Centireti ‘Au sim 35. | Lipsiti de sime artistic artistic‘Anexa 2, Modelul cultural national elaborat de 1. Distanfa fata de putere G. Hofstede iz Distanta mica fat de putere Inegalitatile dintre oameni trebuie sa fie minimalizate. Distanti mare fat de putere Tnegalititile dintre oameni sunt de asteptat gi de dorit “Trebuie s& existe si chiar exista intr-o oarecare :miisurd o interdependenta intre oamenii mai puternici sicei cu putere mict. ‘Oamenii cu putere mai mica trebuie si depinda de cei mai putemici; in realitate oamenii mai slabi sunt polarizati intre dependenta gi independent, lrinfi ii trateaza pe copii ca pe egalii lor. P&rinfii fi educa pe copii si fie docili. Copii fi trateaza pe parinti ca pe egalii lor. Copii i trateaza pe parinti cu respect. Tin clas& profesorii asteaptA initiative din partea elevilor. clasi se agteapta ca toate inifiativele si provina de la profesori Profesorii sunt expertii care transferi elevilor adevaruri impersonale. Profesorii sunt ca niste ,guru” care transfera elevilor invajitura personala. Elevii fi trateaz pe profesori ea pe egalii lor. Elevii ii trateaza cu respect pe profesor. Persoanele mai instruite defin valori mai putin autoritare decét persoanele mai putin instruite ‘Atat persoanele instruite, cat gi cele mai putin instruite prezinta valori aproape la fel de autoritare. Terarhia in organizapii inseamn& o inegalitate de roluri stabilita in mod conventional. Terarhia in organizatii reflect inegalitatea existengiald dintre cei de sus si cei de jos. Descentralizarea este caracteristic’. Centralizarea este caracteristici. Diferenfe mici de salarii intre nivelul superior si nivelul inferior al organizatiei. Dilferenfe mari de salarii intre nivelul superior si nivelul inferior al organizatici. ‘Subordonatii asteapta s4 fie consulta Subordonagii agteapt sli se spund ce st facd. ‘Seful ideal este un democrat plin de resurse. ‘Sefil ideal este un autocrat binevoitor sau un tat bun. Privilegile gi simbolurile de status nu sunt bine privite Privilegiile si simbolurile de status pentru managert sunt si de asteptat si cunoscute. IL, Individualism si colectivism Colectivist Individualist ‘Oamenii se nase in familii mari sau in alte subgrupuri de interese comune care continu si-i protejeze in schimbul loialititi. Oricine se ingrijeste singur de sine si numai de propria familie (familia nucleu). Tdentitatea este influentata de mediul social efruia cineva ii aparfine. Tdentitatea nu este influenfati de mediul social. Copii invati si gindeased in termenii .noi”. Copiit invafi si gindeascd in termenii eu". ‘Trebuie intotdeauna sa fie menfinuta armonia gi si se evite conflictele directe. ‘A vorbi deschis este 0 caracteristica a unei persoane ccinstite. ‘Comunicarea in interiorul grupului este intensi. ‘Comunicarea in interiorul grupului este redust Delictul conduce la rugine si la pierderea onoarei pentru sine si pentru grup. Delictul conduce la vinovatie si la pierderea respectabilitati. ‘Seopul educafiei este de a invata cum si te comporti. Scopul educatiei este de a invita cum si invefi. Diploma condifioneaz aecesul intr-un grup cu statut superior. Diploma mireste venitul economic si respectabilitatea individului Relatia patron — salariat este perceputdi in termeni ‘morali,ca o legitura de familie. Relafia patron — salariat este un contract care se presupune ci se bazeazii pe avantaj reciproc. Deciziile de angajare si de promovare jaw in considerare subgrupul de interese al funofionarului.. Deciziile de angajare si de promovare se presupun a fi bazate numai pe aptitudini si reguli. Managementul este participativ. ‘Managementul este autocrat. Relafia este mai important decat sarcina. Sarcina este mai important decat relatia. 146IIL. Masculinitate si feminitate Feminin ‘Maseculin Valorile dominante in societate sunt grija pentra | Valorile dominante in societate sunt succesul ceilalti si perseverenta. material si prosperitatea. ‘Sunt important oamenii si relafile cordiale. Sunt importanti bani si lucrurile. ‘Se presupune cd tofi sunt modesti. Se presupune cd barbatii sunt aroganti, ambitiosi #1 uri ‘AiGt birbatilor, cAt si femeilor i se permite s& fie sensibili si sa fie preocupati de relafii. Se presupune c& femeile sunt sensibile gi cl se preocupi de relatii. in familie, atit tati cAt si mamele se preocupa de fapte si de sentimente. In familie, tafii se preocupa de fapte, iar mamele de sentimente. : ‘tat biietilor cat si fetelor i se permite s4 plang, dar niciodata si lupte. Fetele plang, dar baie{ii nu; biiefi trebule sf lupte atunci cind sunt atacati, fetele nu trebuie si se lupte. ‘Simpatie pentru slab, ‘Simpatie pentru puternie Esecul la scoali este un accident minor. Egeoul la gcoald este un dezastru, Studentul mediu este standardul. ‘Studentul cel mai bun este standardul, Este apreciat atitudinea prietenoasd a profesorilor. Sunt apreciati profesorii deosebif Baiefi si fetele studiazit aceleasi domenii . ‘Baiefii gi fetele studiaza domenii diferite. ‘A munei pentru a trai. ‘A tri pentru a munci. Managerii folosesc intuifia gi cauti consensul, Se asteapti de la manageri si ia decizii sisi fie autoritari. ‘Accent pe egalitate, solidaritate gi calitatea conditiilor de munca, ‘Accent pe echitate, competitie intre colegi si performanta. Rezolvarea conilictelor prin compromis si negociere. Rezolvarea conflictelor prin disputarea Tor. 1V. Evitarea incertitudii si anxietaten Evitare a incertitudinii redusi Evitare a incertitudinii intensi Incertitudinea este un aspect normal al viefii si se asteapt sii apara in fiecare zi. Tncertitudinea este perceputi in viata ca un pericol continuu care trebuie si fie combaitut. Stres slab, percepere subiectiva a bundstarii, Stres putemnic, percepérea subiectivi a anxietii Nu trebuie si se afigeze agresivitatea si emofille. ‘Agresivitatea gi emotiile pot fi afigate la momente $i Jocuri potrivite Sentiment de confort in situafit ambigue gi riscurt nefamiliare ‘Accepiarea riscurilor Tamiliare, fica de situa ambigue side riscuri nefamiliare. Reguli blénde pentru copii privind ceea ce este murdar si tabu. ‘Reguli ferme pentru copii privind cea ce este murdar gi tabu. Ce este diferit este curios. Ce este diferit este periculos. Stadentii prefer moduri de invajare cu teme libere sisunt preocupati de discutii de calitate. Studenfii preferd moduri de invatare cu programe scolare fixate gi sunt preocupati de raspunsuri corecte, Profesorii pot spune ,nu stiu”. ‘Se presupune c& profesorii au raspunsuri pentru orice intrebare. ‘Nu tebuie si existe mai multe reguli decat este stict necesar. ‘Nevoie emotional de reguli, chiar dac& acestea nu vor actiona niciodata. [Timpul este un mijloc de orientare. Timpul inseamna bani. Sentiment de confort cand esti lenes, munck ‘sustinutd numai la nevoie. Precizia si punctualitatea trebuic si se invete. ‘Nevoie emotional de a fi ocupat, dorinfé interioara dea munei sustinut. ‘Precizia si purictualitatea apar de la sine. Toleranfa ideilor si a comportamentului care éeviaza sau sunt inovatoare. Suprimarea ideilor i a comportamentului care deviaza, rezistenta la nou. Motivate prin realizare si respect sau apartenenta. ‘Motivatie prin securitate si respect sau apartenenfi, 147E. Modele de elaborare a proiectelor de interventie educational ‘Alsturi de problemele legate de lipsa resurselor curriculare sia resurselor_financiare, in contextul scolar apar gi o serie de probleme specifice mediului social al elevilor, astfel incat, o data cu elevii, patrund in clas& siricia, foamea, violenta, drogurile si alte probleme. Conceptul educational care presupune abordarea fenomenelor sociale in contextul scolar este cunoscut sub denumirea de pedagogizare. Conform acestei strategii, sunt formulate obiective pe termen lung pe linia determinarii unor comportamente si atitudini pozitive, in acord cu valorile perene (17). Exist autori care valorifica opiniile sociologilor Ricand referiti la campul educational roménesc, la nivelul ciruia strategia de pedagogizare dovedeste eficienta diferiti in fimcjie de fenomenul social focalizat. in concordant cu noile provociri educationale, D. Popovici (15, p. 113) considera ca se asteapti de la profesori, nu numai si abordeze direct aceste probleme, ci sa si ajute la dezvoltarea unui spirit de infelegere fafa de o serie intreaga de probleme sociale. Desi existé expectanje mari cu privire la solujionarea acestor probleme, C. Crefu ne ofera un punct de vedere realist, demonstrand faptul cd, in timp ce pedagogizarea fenomenelor vizate de educafiile intercultural, ecologic’, pentru participare si democrafie sau de educatia pentru schimbare are eficienf confirmata in cazuri punetuale concrete, aceeasi strategie aplicata altor fenomene cum ar fi ,copiii strizii", discriminarea Sexual, somajul, coruptia etc., este sortité esecului daci nu este insofit’, pe termen lung de interventii politice, legislative ‘si economice (C. Crefu, curs Politici cducationale, 2001-2002, Universitatea , Al. I. Cuza” Iasi, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei). ‘in functie’ de natura aspectelor problematice care sunt caracteristice mediului social, sunt demarate la nivelul organizatiei scolare proiecte de interventie educational cu scopul eliminarii si rezolvarii acestora. Sunt delimitate doua categorii de proiecte care determina interventii prompte si eficiente Ia nivel educational: proiecte de constientizare si rezolvare a fenomenelor sociale $i proiecte de asisten{a psihopedagogicd specializata. E.L, Proiecte de constientizare si de rezolvare a unor fenomene sociale ‘Abordarea ,noilor educafii” reprezint& deja un reper pentru organizarea unor astfel de proiecte de intervengie educational’. Alituri de acestea, sunt integrate actiuni si strategii de promovare a ceducatiei diferentiate, in acord cu nivelul si natura aptitudinilor elevului, cea ce respect’ principiul cegalititii sanselor in concordanfa cu dezideratele specifice societiii moderne. Structura caracteristica a proiectelor care pun accent pe consticntizarea si pe eliminarea fenomenelor sociale este urmitoarea: ‘itlul evidentiaz4 problema sociali care urmeazi s& fie abordati; obiectivele proiectului sunt formulate pe termen lung si sintetizeazi elementele componente ale strategici de actiune; grupul fintd vizeaz’ categoria sociala care este afectatd de fenomenul social respectiv; echipa de proiect are un caracter complex, implicand specialisti din domenii diverse, sponsori, parinfii elevilor; analiza resurselor reprezinta o prioritate a proiectulu, in vederea objinerii de resurse financiare si materiale necesare pentru derularea actiunilor; planul operational de actiune este elaborat in mod detaliat (analitic) pentru a preciza etapele, activitatile si acfiunile care vor conduce la rezolvarea problemei sociale, cat gi in mod sintetic, pentru stabilirea graficului de timp; metodologia de interventie se bazeaza, in principal, pe metode psihologice, ca urmare a interventiei aplicate, pe forme de organizare ce favorizeazi lucrul in echipa, dezvoltarea injelegerii si a respectului fata de ceilalti Registrul tematic este polivalent si adaptat la problematica social, fapt care a determinat preferinjs studentilor de elabora proiecte de constientizare si rezolvare a unor fenomene sociale. Egalitatea sanselor la educatie De la o scoala pentru tofi la 0 scoala pentru fiecare Educafie ecologic’ — un mediu mai curat Despre drepturile omului Dreptul la viafé — nu drogurilor! Renunfi la fumat! Di o sans vieti! Integrarea scolard a elevilor rromi 1481. Titlul Combaterea poludirii mediului (Student: Gavrila Simona, anul IV, specializarea Matematic’-Fizica) IL Justificarea proiectului Dreptul la sinatate este unul din drepturile fundamentale ale omului. Conform Organizatiei Mondiale a Sénitiii, sindtatea individului este definiti drept ,,o stare de bine, fizica, mintala si social, nu doar absenta bolii sau a infirmitatii”, Prin structura, obiective si confinut, educafia trebuie si rispunda necontenit unor exigente ale evoluici realitifii nationale si internationale. Semnificajiile si eficienta actului educativ sunt date de disponibilitatile educatiei de adaptare si autoreglare fafa de sfidarile tot mai numeroase ale spatiului social. Problematica lumii contemporane, caracterizata prin universalitate, globalitate, complexitate si caracter prioritar, demonstreaza tot mai pregnant faptul c& solufiile cele mai eficiente nu pot fi gisite prin demersuri gi angajari secvenfiale, parcelate, ci e nevoie de o viziune holistica in studierea si decontarea celor mai eficiente mijloace de rezolvare a marilor probleme cu care se confrunt& omenirea (degradarea mediului, explozia demografic’, proliferarea conflictelor dintre nafiuni etc.) Analiza problematicii contemporane i identificarea marilor teme de meditatic au dus la constituirea plan educational ~ a unor rispunsuri specifice, prin potenfarea ,.noilor educafii” sau a unor ‘ipuri de confinuturi: educatia pentru pace, educafia ecologicd, educafia pentru participare si democratic, educafia pentru comunicare si mass-media, educafia pentru schimbare. Pentru abordarea activitatilor care au in vedere educafia pentru mediul inconjuritor, avem in vedere urmatoarele finalititi educafionale: 1. asigurarea unui standard educational care s& permit elevilor o orientare rafionalé in iat si societate; formarca unui limbaj specific care si faciliteze dezvoltarea la elevi a competenjelor de comunicare; 3. formarea unei atitudini pozitive a elevilor fat de comunitate si societate; 4. formarea unui comportament favorabil schimbarii, inovatiei si a unei vieti de calitate; Acestea se coneretizeaza printr-un aport specific, indicat prin anumite dimensiuni formative: a. dimensiunea ecologiel — reflecti una dintre problemele principale ale lumii contemporane, privind cunoasterea, conservarea si reabilitatea mediului inconjuritor, cu umatoarele consecinfe educative: ~ abordarea ecologica a problemelor ,,clasice”/tradifionale care vizeaz comporta- mentele umane in raport cu mediul din orizontul local si apropiat, dar si la nivel planetar; construirea la elevi a unui sistem de gandire care s& permitd relationarea corecti, obicctiva si coerenta a individului si societifii cu mediul inconjuritor. b. dimensiunea globala a abordaiii proiectelor de mediu care ofera premisele reale ale unci educafii pentru globalitate; ¢. dimensiunea europeana, concretizati prin raportarea permanent Ia demersurile specifice din alte fari europene; 4. dimensiunea interdisciplinars arati implicarea mai multor discipline in derularea proiectelor de mediu. Scoala, prin autoritatea moral pe care o are, este un loc ideal pentru transmiterea acestor cunostinfe de educatie pentru sinatatea elevilor si are abilitatea de a cuprinde, de a se adresa, in timp, unui procent ridicat din populaic. Ill Scopul si obiectivele proiectului Scopul: consticntizarea de catre elevi a efectelor negative determinate de poluarea mediului prin intermediul activitatilor educationale extrascolare. 149Obiectivele proiectului © informarea elevilor, profesorilor, a ONG-urilor si a sponsorilor de catre organizatori cu privire la scopurile proiectului; © identificarea grupului finti pe baza aplicarii chestionarelor de opinie de catre organizatori; © pregiitirea elevilor.din punct de vedere informational de citre profesorul de biologie pentru infelegerea efectelor negative determinate de poluarea mediului; © sustinerea afectiva si sociala a ecologistilor de care consilierul scolar pentru dezvoltarea inerederii in forjele proprii si pentru integrarea pozitiva in derularea actiunilor de combatere a poluarii mediului ; + realizarea vestimentafici reprezentative de catre elevi pentru promovarea unei imagini personalizate $i clare in desffisurarea campaniei de combatere a poluarii mediului; © participarea activa si responsabila a elevilor la derularea actiunilor ecologice din cadrul campaniei de combatere a poluarii mediului IV. Echipa de proiect = organizatorul proiectului, profesor Gavrili Simona — monitorizeaza si stabileste responsabilitajile participantilor la proiect; — directorul, directorul adjunct — coordoneazi modul de desfigurare @ proiectului in conditii optime; — consilierul scolar —se ocupii de sustinerea afectiva si de pregitirea social a elevilor; — profesorii-di ~ distribuie si asigura completarea corecti a chestionarelor, — partenerii: studenfii de la Universitatea Baciu care au fost alaturi de elevi si i-au ajutat la realizarea sarcinilor; membrii ONG-ului ,Ecolife” care au sprijinit desftigurarea actiunilor ecologice din cadrul proiectului oferind materiale informative. V. Grupul inti: clevii din invatamantul gimnazial de la Scoala Generali ,,George Bacovia”, Bacau VI. Metodologia de interventie Metode Mijloace Forme de organizare didactice psihologice explicatia chestionarul | postere activitafi frontale dezbaterea observatia foi Ay sedinje lucrul in echipa pelerine studiul de caz pantaloni instructajul afise jocurile de rol VIL. Resurse a) Resurse materiale si financiare ii de cheltuieli Cheltuieli pentru achizitia de materiale consumabile: -foi As 100 buc x 300 lei/buc 30.000 =carton coli 50 buc x 10,000 lei/bue 500.000 -markere 20 bue x 30.000 lei/bue 1600000; TOTAL 1130 000 150Cheltuieli pentru realizarea de tiparituri, multiplicari, inscripfii: - foi 100 buc X 1000 lei/bue - executare raport final TOTAL Cheltuieli pentru realizarea uniformelor: 3. |} - material 300 m x 40.000 lei.m 12.000 000 -embleme 100 bue x 20.000 lei/buc 2.000 000 - croit 100 bue x 40.000 lei/buc 4000 000 TOTAL 18 000 000 Cheltuieli pentru protocol: ~ apa mineral 190000 ~ suc 370000 - produse de cofetarie 700 000 - alte produse 200.000 TOTAL 1 460 000 Cheltuieli pentru cumpararea puiefilor: =puieti 500 bue x 10,000 lei/bue 5.000 000 TOTAL, 5.000000 TOTAL GENERAL 25 990 000 b) Resurse temporale: proicctul se deruleazé timp de 4 luni ©) Resurse spatiale — cabinetul de consiliere si 0 sala de clas de la Scoala Generali ,,George Bacovia”, Bacu VIIL. Planul operational de realizare Proiectul s-a realizat prin intermediul a cinci etape diferite: © Etapa de mediatizare — vizeaza informarea elevilor si a profesorilor cu privire la scopurile proiectului « Etapa de identificare a grupul catre organizatori pe baz de chestionare; + Etapa de pregitire a Ecologistilor — se va realiza prin intermediul a patru subetape: a) pregitirea vestimentatici estetice — realizarea uniformelor Ecologistilor, formate din pelerine verzi avand inscriptionat emblema ,,Ecologistii” pe spate si pantaloni verzis ») pregatirea cognitiva — colectarea unor materiale diverse despre combaterea poluatii mediului; c) pregétirea afectiva — se va pune accent pe incurajarea gi sustinerea ecologistilor in vederea realizarii responsabilititilor; 4) pregitirea social’ — implicarea ecologistilor in activitaji interactive pentru a se integra pozitiv in derularea campaniei privind combaterea poluarii mediului. © Organizarea campaniei privind combaterea poluarii mediului ~ va consta in desfaigurarea seriei de activitati ecologice. « Etapa de evaluare a rezultatelor — se va baza pe acordarea de ciitre organizatori a diplomelor de participare pentru grupurile de ecologisti care au realizat sarcinile de lucru in mod eficient. inti — presupune identificarea grupului fint& dero uuodex ayeHANoe ap mynpodes varesogeja - | -ord je -euy injMIOdes vareyoepod 7°¢ sojaqeynzar owcojdip ‘qooroad vj axvdio {ySE]O Op 18 [e1au08 Joa, warenpesa | jugu -tued ap sojowojdip eaxepiooe - | -1u vf JopLA9I9 HiewAnoE voxaroaude |'¢ apederg ’¢ | -rades z aonqnd iS are], end Intitozaxo amd wy 8 ds uy tloind op varequeyd ¢"p mnymapow aiaysod W008 wauino ur yomnd ap varenueyd - ur Hgnyod ape aAzoou [91 varenjod agye fodnai y ut 10] vastizeduy | -oajo ardsap zoytuaigyeo wareuuiosut zp | -nue rorueduws | rug zea ap [mupmis ‘axed up 10jareound varejai9as | | vorwzUesIQ “| -ides ¢ Pv iy [or 9p [nsof eros vamesoud “pe erinostp pour tuenjod e a1syequi0s spanogye vampaid ¢°¢ zea ap jnupmys 9p oye] JOopeUDWeUE B LOD) 10] opeyued “ ~1aa[9 # epeuorfeunioyut vasnesoud Z'¢ o]nS1Bo[099 1ojtuopeuEd J0qs18 jupuu suuajod 18 207 ouLL9[0d waseuor}aaju09 - aad 1°¢ apedera¢ | -mdes ¢ Tojein{uoour jmipour e arensed ap aqtuntise nuad sazequr yeiuazard ine area 1o]IAa|9 waIED9I—s - varoqeqzap aaja ane Pv toy ap Jojareuonsayo varwja]du09 - mnjndnud vaneuoy 7-7 indus ndnud vaseo9[08 pauopr | rue erieaydxa | anyo op sojaeuoysayp eosnquystp- | _naquad azeuonsayp ap vozeziqeey 12 apedera 7} -des z aisisod vaiROSTP Mynyparoad ojoanaaigo e| Aojtuosuods 1§ soJLN-"N'N'O | axtAtd no sopLiosuods I$ JOTLN-"DN'O. voioqeqzop | ‘sojLosayoud ‘so[1A9[0 vareyoe OD - | “FoyLoseyoad ‘10} sye Smnjmooroud ajoannoarqo mmmoorord roneway nnued | oxezyyetpour erivordxo no aneyuazaidas Sy mun vazear9 - aoytoads 10japeareur vaMTIqeIs 1° apedeyg “| guny 2povtA yunyoy, HEWANIV adeng yaeang areziqeas ap s0]LSorens v 18 20) noe “iojedeio voreiuazaud - aaezyvaa ap opyeue nueig (eb) Planul sintetic de realizare Etape si activitigy 1] 2] 314] 5] 6]7] 8] 9] 10] 1 | 12] 13 [14] 1s [16 1. Etapa de mediatizare 1.1, stabilirea materiale- lor specifice; ee 1.2. informarea elevilor, profesorilor, O.N.G-urilor x|x |x i sponsorilor fe identificare a 2.1. realizarea de ches- Xi tionare, aplicarea si inter- x pretarea lor; 2.2. formarea grupului Ecologist” 3. Etapa de pregatire a Ecologistilor 3.1. pregiitirea vestimen- tafiei Ecologistilor, x|x 3.2, pregatirea cognitiva a a8 clevilor; 3.3 pregattirea afectiva gi x social a ecologistilor xX: 4. Organizarea campaniei anti-poluarea mediului 4.1. reciclarea gunoaiclor x din parc; 42. informarea cetiife- rilor despre efectele nocive ale poluarii mediului; 43. plantarea de puieti 5, Etapa de evaluare a re- zultatelor: 5.1, aprecierea activit3fii elevilor la nivel general si ée casa, 5.2. redactarea raportului final al proiectului é. MonitorizareaIX. Evaluarea proiectului jin urma derularii proiectului s-au constatat urmatoarele aspecte pozitive: * Din punct de vedere ecologic, activitajile realizate au determinat manifestarea atitudinii de infelegere a problemelor mediului inconjurator. Fiecare grup de elevi a dovedit interes si curiozitate pentru cunoasterea aspectelor negative ale poluarii mediului ‘© Din punct de vedere psihologic, rezultatele s-au coneretizat in dezvoltarea empatiei, a colaborarii, a lucrului in echipa, a dezbaterii, a spiritului de investigatic, a capacititii de argumentare a combaterii poluéirii mediului inconjurator. # Din punct de vedere pedagogic, s-a constatat crearea unui climat bazat pe incredere, pe participare, precum si dezvoltarea abilitatilor de investigatie a problemelor mediului. Evaluarea activitijii a vizat dowd componente: evaluarea elevilor implicati, prin participarea la concursuri cu tematica ecologic’, realizarca unui poster, a unui raport privind combaterea poluarii mediului; evaluarea proiectului, prin chestionare aplicate elevilor gi profesorilor care nu au fost implicati direct in proiect, postere, articole publicate in revista scolii, referate despre poluarea mediului © Din punct de vedere social, efectele sunt bivalente, realizindu-se un transfer al cunostinfelor dobandite, att in plan intern, prin valorificarea cunostinfelor in cadrul activitatilor scolare, cét i in plan extern prin identificarea calitafilor mediului necesare vietii stnatoase, prin elegerea relatiei dintre om si mediu, a interdependenfei dintre calitatea mediului si calitatea viet. Obiective Punete tari Punete slabe Tnformarea clevilor, profesorilor, a 1.Elevii gi profesorii au - | 1. Diferenfa de elevi nua ON.G-auilor sia sponsorilor cu privire la | fost informaji in propor- | fost prezenta la actiunea proiect de citre propunitorii proiectului__| tie de 80%. de informare. 2, Identificarea grupului fint& de e&tre | 2. Majoritatea elevilor au | 2. Cinci elevi nu au mani- organizatori pentri: a participa la dovedit interes pentru _| festat interes pentru acest derularea proiectului acest proiect. proiect. 3. Susfinerea afectiva gi Social a ecolo- | 3. Elevii au participat la gistilor de catre consilierul scolar pentru | jocurile interactive, dove- dezvoltarea increderii $i pentru integra- | dind capacitéiti de comu- rea pozitiva in derularea acjiunilor de | nicare si lucru in echipa. combatere a poluarii mediului 4, Implicarea responsabila a elevilor in| 4, Elevii au participat la realizarea ac{iunilor de protectie a me- | toate activitijile proiectu- diului inconjuritor lui. X. Valorificarea proiectului Datoriti aspectelor pozitive semnalate Ia nivel ecologic, psihologic, pedagogic si social, se va incerca implementarea unor proiecte asemiindtoare sub aspect metodologic, dar diferite in ceca ce priveste tipurile de poluare ale mediului inconjurator. Proiectul de fafa este un punct initial fn identificarea condifiilor necesare pentru protectia mediului, pentru infelegerea implicatiilor globale si regionale in abordarea problemelor de mediu, pentru implicarea responsabila a elevilor in realizarea ac{iunilor de protecfie a mediului inconjurator. Bibliografie Cojocariu, V.M., Introducere in managementul educafiei, E.D.P., Bucuresti, 2004, Cucos, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 2002. Discalescu, 1, /ndrumar in sprijinul desfaisurdrii activitdtilor de cunoastere a mediului inconjurdtor, Editura Polirom, Iasi, 1998. Roberts, N., Schimbarile majore ale mediului, Editura All, Bucuresti, 2003. Vaideanu, G., Educatia la frontiera dintre milenii, Editura Politica, Bucuresti, 1998. 154