22 a TAL @ DIALOGURILE DE LOVE STORY DIN PRIMELE ZECE CAPITOLE SINT UN PRETEXT PENTRU A VA OFERI EX: PRESIILE CELE MAI UZUALE $1 DE PRIMA NECESITATE DIN VORBIREA COTIDIANA @ VETI FACE CUNOSTINTA TREPTAT CU SUNETELE LIMBII ENGLEZE IN ORDINEA DIFICULTATII LOR, PRECUM SI CU NOTIUNI DE ACCENT SI INTONATIE @ IN URMATOARELE ZECE CAPITOLE PO- VESTEA CONTINUA @ PROBLEMELE DE GRAMATICA $1 LEXIC CUPRINSE IN TEXTUL LECTILOR SINT CONSOLI. DATE PRIN EXERCITII DE CELE MAI VARIATE TIPURI © DUPA FIECARE CAPITOL, SUPLIMENTE CONSTIND DIN PROVERBE, CITATE, ANECDOTE, MICI POEZI| UMO- RISTICE SI CUVINTE INCRUCISATE VA VOR DESCRET! FRUNTILE DUPA EFORTUL DEPUS IN REZOLVAREA EXER- CITIILOR @ TOTODATA, PRIN ACESTE SUPLIMENTE VET! INVATA MEREU LUCRURI NO! @ A ATRL EDITURA STIINTIFICA $1 ENCICLOPEDICA Vol. i-IV Lei 35,Dan Dutescu Engleza fara profesor Teach Yourself English Seria I Vol. 1 Editura stiintifica si enciclopedica Bucuresti, 1976Coperta $1 ilustratille de Val Munteanu ‘egacior ; QEORGETA NICHIFOR ‘Colt tipar: 18, Tirajul : 710.000 ex. “Bao pur? arian Comanda ar. 0 Combintapalirai -Cata Stn Bucuresti — Plate Scinteli nr. ‘Republica Soctalita, Romania PREFATA Existi mai multe e&i de a invaga o limba straind, iar tn cunoasterea uunei limbi se pot atinge diferite trepte. Galea ideala este accea de a invaja o limbi de mic copil, Ulterior, prin studierea fi cultivarea acelei limbi, se pot realiza cole mai inalte performante, si anume: pronuntie perfecta, intonasie eufonicé, nuanjaté, corectitudine gramaticalt, precizie si oleganti in exprimare gi, in sfingit, creativitate artistics. 0 limba straind se poate invaga in orice etapa a vietii; de mic copil, fn gcoald, ca adult sau ca virstnic. Desigur, performanjele depind de aptitudinile individuale, Panait Istrati in francezd, Joseph Conrad in englezi, ca si dim numai dows exemple, au atins ‘treapta suprema in minuirea unei limbi strdine, aceea a creativitafii artistice Se pune deseori intrebarea daca o limba straint se poate invaja find Profesor gi in orice otap& a vietii. Raspunsul este categori da. Triind 0 MFeme intr-un mediu de alti limba, orice individ va ajunge, din necesitate, mai curind sau mai tirziu, mai bine sau mai defectuos, si receptors i s& comunice in acea limbé. Dar traind si tn efara mediului limbii respective, sint nenumérate eazurile oamenilor de stiin}a, cercetatorilor, tohnicienilor care, din nevola dea se documenta inte-o' limba string, au ajuns, cu ajutorul unui Simplu dictionar, si-si tnsupeasch macar limba de apecialitate, Exist fe ctemenea cazurile celor care, din pura plicere de a cunoaste, sicau tusit, tot eu ajutorul unui simplu dicfionar, © limba stekind pind la Stadiul de a putea citi literatura acelei limbi Gu atit mai mult se poate invita o limba strding folosind un manual Soneeput anume pentru studiul individual. Larga rispindire in. lume a PUanualelor fri profesor“ si rezultatele atestate dovedese din. plin ch Intr-adevar o limba stréini se poate invita si singur Jucrarea de fata se adreseazd tuturor eategoriilor de oameni $i tuturor Mrstelor, incepind cu adolescenta, adie incepind eu virstu la care ®riee persoand cunoaste cel putin terminologia gramaticall de bast «ambit rotsttig!” Int" aséev’suaifbeth Palfélocoso tarmen!) gramaticali Hine cunoseuji tuturor: substantiv, adjectiv, verb; singular, plural; prezent, trecut, vitor ete., si un mic humir de termeni noi, legati de specificul limbii engleze, ca de exemplu: aspectul nedefinit, aspectul cantinun, pre- zentul perfect, participiul perfect Textele lectiilor se compun dintr-o suita de scene, cu personaje puse 88 vorbeased limba englez’ contemporana, in situagille cole mai variate ale vietii de fiecare zi. Materialul este repartizat in patru volume, astfel YVolumul 1 Partea I (Lectiile 1—10) — Dialoguri bilingve, eu transerierea fonetica a textului englezeso. Se oferd expresiile cele mai uzuale si de prim’ necesitate din vorbirea cotidiand. Se introdue treptat sunetele limbii engleze in ondinea dificul- tafii lor, precum si notiuni de accent gi intonafie. —Exercitii (completari de spatii goale, retroversiuni, citire dupa transerierea fonetic’ a unor nume proprii, descifrarea proverbelor etc.). Partea a Il-a (Lectiile 11—20) ‘ —Texte in cea mai mare parte dialogate, dar cuprinzind si nara- jiuni si descrieri. Textul englezese si traducerea sa in limba romani stau fai in fat pe cele dou pagini ale cirtii deschise. Lectiile sint structurate pe probleme de gramatics si Jexic. — Exorcifii de cele mai variate tipuri, inclusiv dietiri date in tran- seriere fonetick si practicarea folosirii alfabetului (spelling). — Suplimente constind din proverbe, citate din Shakespeare, citate sau bucafi din alfi autori, anecdote, limerick-uri — toate acestea bazate 1m cea mai mare parte pe notiunile nou dobindite. Cuvintele eare apar pentru prima data se dau dupa fiecare bucatd. Cuvintele incrucigate de la sfirsitul fiecdrei lectii au drept scop fixarea si/ sau. tmbogtires voeabularului Volumul 2 Partea a I11-a (lectiile 21—25) Lechiile au aceeasi structura ea si cele din Partea a Ia. Cn aceasta parte se incheie tratarea problemelor de baz ale gramaticit engleze. Partea a 1V-a: Un numér de lecturi din autori englezi si americani. Inaintea fiecdreia dintre cele patru parti se fac recomandari metodice. Yolumul 3 Se dau, pentru fiecare din lectile primelor trei parti, explicatii fone- tice, gramaticale i lexicale, iar pentru lectiile din partile a Il-a $i a Tila, si vocabulare (eu transerierea fonetica). ‘Yolumul 4 — Liste speciale (verbe neregulate, s&ri, popoare si limbi, corpul fomenesc, profesiuni_etc, etc). Termeni din ‘acest: lite. sint”agesott fn ordinea alfabetici a cuvintelor romancsti pentru a ‘usura_gasirea @uvintului doit, Cele mai multe dintre ele folerere la detloguren, ox vintelor incrucigate, acestea insele reprezentind liste de termeni leguji do 0 anumita temé. a eee heia exercitilor = Vocabular englez-roman, =Vocabular roman-englez. = Indice al problemelor de fonetici, gramaticd gi lexic. Aceasta repartizare a materialului usureazi cu mult folosirea manua- Tului. Pentru consultarea vocabularelor, pentru urmirirea explicatiilor fonetice, gramaticale si lexicale in vederea rezolvarii exercitiilor, pentra Verificarea cu ajutorul ,cheii" a corectitudinii exercitiilor rezolvate, Pentru dezlegarea cuvintelor incrucigate, cel ce foloseste manualul nu ‘este obligat si caute in acelasi volum cind intro parte, cind intr-alta = Operatic greoaie si deseori demobilizatoare: pentru lecfia tn curs de a fi studiats, volumele 3 si 4 vor sta deschise pe masa la capitolul res- peetiv. . Problemele limbii engleze nu au fost epuizate aici. Ele vor fi relua i adincite intr-o. noua serie de patru volume e Ga recomandari generale: Valorificati permanent. cunostinjele dobtndite. ott He ite ori aveyi ocazia si vede$i un film in limbe englez’, urmi: Ti cu atentie si dialogul vorbit. Ciutagi si surprindei diferengele fono- Togice dintre engleza britaniea (cea folosita in acest manual) i engleza @Mericans. Particularitazile goncrale ale englezei americane vor fi Watate in volumele din seria a doua. Odati angajasi in studierea limbii engleze, este recomandabil si vB Pengurasi luerari de referinya ca: dictionare de cele mai variate tipar lea-englez, Dilingve, de sinonime, tehnice), gramatici, culogont de Peg ee 8" », tehnice), gramatici, culegeri deBun este studiul individual. Dar pentru invaijarea unei limbi_ stra- ino fini profesor, si mai bun este studiul in doi. Traducerea simultant, intrebiile si rispunsurile, dictarile, exercitiile de spelling vor fi $i mai cficiente in colaborare. Mai mult decit atit, Two heads are better than ‘one (Doud capete sint mai bune decit unul) spune un proverb englez. Ca si nu mai vorhim de prilejul de a conversa in limba englez’. Nadajduim c& vefi folosi cu succes acest manual. Iar dac& ne yor ‘Ini cindva, ar fi nespus de plicut s4 purtim o discusie in. limba englezi 5i si-mi spuneti, printre altele, c& a-l citi chiar si pe Shakespeare fn original nu mai constituie o problema pentru dumneavoastra. AUTORUL TRANSCRIEREA FONETICA Engleza are o ortografie etimologicé. In marea majoritate a cazurilor euvintul scris nu reproduce intocmai cuyintul rostit, literele nu cores: pund in mod conseevent sunotelor din care este aledtuit cuvintul, Gei care thvayit singuri limba englezi au nevoie de o transcriere exact a cuvintului rostit pentru a-l putea rosti Ja rindul lor. Vom face deci o distinetie neta intre liter si sunet, Un cuvint ca head — cap — se compune din literele h, ¢,a si d. Se Pronunji hed, sunetele din care este format fiind h, o sid; head este euvintul scris— hed este imaginea lui sonora. Cuvintul lend — @ conduce — pronuntat, isd (ew i lung), se compune din iterele 1, ¢, a si d, imsi din sunetele |, i: sid Acelasi cuvint Tead ‘se pronunya Jed cind inseamna plumb. Cuyintul text se compune din literele t, ¢, x si f, ins din sunetele 4 ek, s sit, Imaginea lui sonora este ickst Guvintul light —lumind — se pronunfa lait Cum tn limba englez’ nu exista decit foarte putine reguli conseevente de pronuntie a cuvintelor, singura recomandare practic’ pe care ¥- Putem face este accea de a invafa fiecare cuvint cu. pronungia lui. $i 8% nu vi mirasi de nimic, ei sa luafi lucrurile aga cum sint. Foarte curind Yeti constata c& pronuntia nu reprezint’ cea mai mare dificultate a ii_engleze. Caracterizatd prin precizie i consecventi stiintificd, tanserierea foneticd va oferd un instrument ideal de lucru in invajarca limbii engleze {ari profesor (si fara mijloace auditive).. Sunetele sint reprezentate printr-un sistem conventional de semne Mumite simboluri fonetice. Pentru acest manual am adoptat, ew unele Simplificari, semnele alfabetului fonetic international elaborat de IPA {International Phonetic Association). Pentra majoritatea simbolurilor fonetice au fost preluate literele alfabetului latin b, m, f, 5, ¢ eteDar literele alfabetului latin mu au fost suficionte gi nici, unele dintre ‘ele, adeevate pentru a reprezenta toate sunetele limbii engleze. Acestea, simple sau combinate, depagesc cifra de 40, fas de cele 26 de litere ale alfabetului latin. De aceea s-a recurs la unele semne ale alfabetului grecese ca O pentru d rostit cu limba intre dinti si 0 pentru ¢ rostit eu limba intre dinfi, sau Ia semne speciale ca f pentru g, o pentru d, si alte citeva. Aici se cuvine si facem o precizare importanta: Nu totdeauna aspectul nefamiliar al simbolului fonetie prezinta difi- ji pentru roménii care Invaté pronuntia englezd cu ajutorul tran- seriorii fonetice. Sunete cum sint cele dou& de mai sus tsi au echiva- Iente in limba noastré. Se cere numai sk finem minte ch { este 5 ca in git, oeste dca in oféré"—si alte probleme nu avem. Pe de alta parte, multe din semnele familiare, cum ar fi_printre altele 0, i, r reprezint& sunete specifice limbii engleze fari echivalente fn limba noastr’, dupa cum vom vedea. VOWELS wvauolz Vocale THE SOUNDS OF ENGLISH Be ‘saundz av ‘ing! Sunetele limbii engleze DIPHTHONGS ‘difdouz Diftongi ei uo ‘TRIPHTHONGS tifdou Triftongi aio aua uCONSONANTS, ‘konsonants Consoane VOICED UNVOICED voist an voist Sonore Surde P t k f 8 ANnadea¢c s 5 tf h SEMIVOWELS semi 'vauolz Semivocale J w a a aes DS Fay de alfabetul fonetic international s-au ficut pentru acest manual urmatoarele modifieiri in vederea simplificinii: a: fn loc de a. Sunetele limbii engleze sint descrise fn comentariile la lecfiile parti { (1-10) din Vol. 3. 12 ABREVIERI $I SEMNE CONVENTIONALE cuz. acuzativ adj. adjectiv ady. adverb afirm. afirmativ ‘amer. tn engleza american part. participiu aprox. aproximativ ers. personal ‘art, hot.-articol hot&rit pl. plural art. neh. articol nehotartt prep. prepoziti ‘astron. astronoraie presc. prescurtare comp. comparativ pron. pronume conj. conjunetie reflex. veflexiv de ez. de exemplu rel. relativ echiv. tn echivalenta s. substantiy fem, feminin sing. singular gram. gramatic& sl. (slang) argo inf. infinitiv smb, somebody | someone interj. interjectic smth. something interog. interogativ superl, superlativ neg. negativ nereg. neregulat nun. numeral pag. pagina, paginile fino. invechit tree. trecut ‘mase. masculin teat. textual nedef. nedetinit, ». verb Abrevieri foarte uzuale in textele de specialitate (au gi in textele literare): eg. (din lating: exempli gratia) for example farig'za:inpl sau for instance for instns de exempln @te. (din latind: etcetera) it setra isd. (din lating: id est) that is ‘Dwt iz adic& viz, (din lating: videlicet) namely ‘neimli anume 13Asteriscul are dows semnificasii: (a) Agezat inaintea unei propozitii sau expresii arati c& formularea Tespectiv este gresiti sau improprie. (b) Folosit in Vocabularul roman-englez dupi un cuvint atrage atenfia asupra faptului e& acel euvint are forme neregulate sau suferk modi- fictri ortografice si | sau fonetice faja de regulile generale in formarea pluralului, a persoanei a treia singular a prezentului, a gradelor de comparatie, a trecutului gi participiului trecut ete. Bara oferi posibilitatea alegerii intre doi termeni. De exemplu I shall / will come se va citi sau I shall come sau I will come, Parantezele drepte au aceeasi functie ca si bara si sint folosite pentru exprimirile formate din mai mulji termeni. De exemplu: I like (I am fond of] Beethoven's music se va citi sau I like Beethoven's music sau I am fond of Becthoven’s music. Parantezele rotunde arata ci exprimarea poate fi citita eu sau fard cele cuprinse intre paranteze. De exemplu: I know (that) it is late se va citi sau I know that it is Inte sau I know it is late. Tilda este folosité in voeabularele englez-roman si roman-englez de Ja sfirgitul Vol. 4 in locul cuvintului-titlu, De. exempla Took luk ». a privi; to ~ for a efuta... Se va citi to look fo PART ONERECOMANDARI Cu Vol. 4 deschis Ia leeyin in curs de a fi studiata, rostiti mai ti cu voco tare sunetele englozosti aga cum sint doscrise in Vol. 3 la lectia respectiva. Tineti seama de explicagiile ce vi se dau in legi- tuni_cu accentul euvintelor, accentul in propozitie si intonatia. Citigi eu voce tare textul englezese al lectici din Vol. 1, ghidin- du-vi dup transcrierea fonetick tipfritd cu caractere rosii sub Tiecare ind. fi operatia pind ce sintefi convingi o& afi realizat mu numai corectitudine in pronunfie ei si fluenta. ‘ Aflayi sensul fiecirei proporifii cu ajutorul traducerii_romanesti. Acoperiti coloana din dreapta (textul romanesc) gi citifi cu voce tare propozitiile englezesti, traducindu-le in gind. Facefi operafia inverss, acoperind coloana din stinga (textul engle- zese) gi traducind eu voce tare propozitiile romanegti in limba engleza. Numai dupa ce afi facut aceasté ultima operatie fird gres, treceti a rezolvarea exercifiilor in scris. Cititi cu voce tare fiecare punct rezolvat. Nu folositi ,cheia* in timpul rezolvairii exereitiilor, ci mmmai ex- plicatiile date in Vol. 3. Controlati dupa aceea, cu ajutorul heii din Vol. 4, coree- titudinea rezolvarii exercitiilor. Dafi permanent atenfie ortografici CHAPTER ONE CAPITOLUL 1 Btfepts wan MAY (Luna) MAT MR. LEE: DOMNUL LEE: Sisto Hello. Salut. hails My namo is Mike. Tim Mike Lec. Bim ‘mak ‘i Pm « pil Sint pilot. Bim 9 ‘pail T pilot a big plane i pallat 9 ‘big” plein Tike to fy. Bi tak t2 fai Ma numese Mike Sint Mike Lee. Pilotez un avion mare Imi place s zbor. Ww B—eneters tat protesor, vol.Lim at home now. ‘Acum sint acasi. aim at shoum, ‘nan. Pm at home today. aim at ‘houm t0 I live in a big ai ‘liv in 9 big ‘siti 1 live in London. ai ‘liv ia, Landon London is a big city. Tandon, iz 9 ‘dig. ‘siti Astizi sint acast. Locuiese fntr-un ora mare. ‘Traiese in Londra. Londra este un orag mare, L live in a nice house. Tocuiese intr-o casi draigua. ai ‘liv in 2 ‘nais haus. Ws @ good house. its 9 ‘gud ‘haus. Look at my house. fuk 2t mai ‘haus. It isn't a big house. it ‘iznt 2 ‘big ‘haus It's nice and cory. E 0 casi bund. Uitayi-va le casa mea. Nu este 0 casi mare. E driguys gi intima. 1 like my house Imi place casa_mea. ai laik mai "haus Exercitiul Ll. (a) Cititi cu voce tare textul seris in ortografia curentd (coloana din stinga), controlindu-vd pronunfia cu ajttorul transorieréi fonetice. (b) Acoperifi coloana din dreapta gi traducefi tn gind textul englezese fin limba roméné. (c) Acoperiti coloana din stinga yi traducefi cu voce tare textul romdnese in limba englesd. Exercifiul 1.2. Completasi spasitle goat 1. My name ... Mike, 2. I'm ... home today. 8. I'm ... pilot. 4.1... to fly. 5.1... in London. 6. London is a ... city. 7 My house --. big; it’s... and.... 8. 1... a big plane. 9%... at my house. 18 Exercitial 1.3. Traducefi tn limba englezt: 1, Salut. 2. Sint domnul Mike Lee, 3: Loouiese intr-un orag mare. 4 Sint acasi acum. 5. Casa mea nu e mare. 6. Eo casi plicuta. 7, Uitati-va la casa mea. 8. E 0 casi bund. 9. Sint pilot. 10, Imi place si zbor. U1, Locuiesc in Londra. 12. Londra este un oray mare Exercijiul 1.4. Acoperiti teztul scris in ortogrofia curenti yi citifi numai dupeé transerie- rea fonetice urmatoarele nume proprii, citutind sa lo identifica. Personalititi gi personaje: Eve (Eva) iy Keats ist Cu accentul pe prima silaba: Aeschylus isskilos Caesar 20 Gulliver igaliva Homer hhoumo Oedipus isdipas Venus visnon ‘Cu accentul pe a doua silabi: Delilah (Dalila) dilailo Penelope pimnelopi Name pers , estes lide Cu accentul pe prima silaba Finland z finlond Iceland (Islanda) aislond Poland (Polonia) poulond Sydney dni Cu accentul pe a dous silabi pir kin ycltaecontal pe a teia silat ississippi mnisi sip ‘Tennessee ena si 19Exereifiul 1.5. Dindu-vi-se sensul cuvintelor, aflasi injelesul proverbelor de mai jos 1. Love is blind. ‘lay iz. ‘blaind. love — dragoste blind — orb 2, Time is money. ‘time — timp money — bani 3, Live and let live. liv and let ‘iv live — traieste let live — Iasi si traiasca CHAPTER TWO ifepta tu AUGUST ‘orgpst MIKE: Hello. hou Who are yo hus 3 ju?) SUE; I am Sue. My name is Sue Stevens. Mia tneim iz. ‘sus stievne Tam Miss Sue Stevens. MIKE: Your name is Sue! o> ‘nei iz sus! A nice name. I like your name, ai ‘eik jo" ‘neim My name is Mike. mai ‘nei iz ‘maik CAPITOLUL 2 AUGUST Buna. Cine opti? Sint Sue. ‘M&A numese Sue Stevens. Sint domnigosra Sue Stovens. Te cheama Sue! Frumos_nume Ini place numele tu, Pe mine mi cheama Mike.