Memoriu al Parintilor romani care in Sfantul Munte Athos cAtre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane Preafericite Parinte Patriarh, La indepartatele Chilii din Sfantul Munte Athos, unde din mila Maicii Domnului ne petrecem viaja cAlugireascd, au ajuns vesti grozav de triste pentru Sfainta noastra Ortodoxie. Bucuria acestor zile ale Penticostarului, cea mai luminoasd perioada a anului liturgic, ne-a fost adéne innegurata de aflarea celor petrecute in Timisoara, oras mitropolitan, in prima duminica dupa injumatatirea praznicului invierii. impartigirea mitropolitului ortodox Nicolae Corneanu cu cei care I-au ristignit pe Hristos in urma cu 300 de ani si continua si-L ristigneasca, punand la grea incercare sufletele si viefile romanilor ortodocsi din Ardeal, reprezint un fapt fra precedent in istoria Bisericii Ortodoxe Romane, si, dupa cum reiese din Sfintele Canoane ale Bisericii si din scrierile Sfintilor Parinfi, constituie un act de cea mai mare gravitate, aseminat adesea de Sfintii Parinti cu vanzarea lui Hristos." Nu am fi purces la scrietea acestor rnduri daca in aceste zile mahnirea nu fi fost si mai mult sporita de tulburarea pe care o constatim la multi dintre inchinatorii romani ai $fantului Munte, care cu neliniste ne cer ajutorul in rugaciune si sfatul. Uni preofi se intreaba: in ce masura, ierarhul cel apostat de la Credint& mai poate fi pomenit la sfintele slujbe, caledndu-si constiinta care-I indeamna si urmeze Canoanelor Sfintelor Sinoade ale Bisericii; ceilalti, mirenii, se ingaduit si se mai impartaseascd de la preotii ntreaba daca le comuniune cu de Trupul lui este we ramén t simbolic de propria turn mitropolitul, care s-a lepadat mai mult de. Hristos. Sfaintul Atanasie cel Mare porunceste ca nu numai si nu avem nici 0 partisie cu ereticii, dar nici macar cu cei ce au partasie cu cei raucredinciosi.? Cu ce inima poate primi un crestin dreptslavitor vestea c& mitropolitul Nicolae Corneanu la varsta sa inaintatd, care se cuvenea a fi cea a desAvarsirii infelepeiunii gi discernai- mantului duhovnicese, s-a impartagit de painea otravitoare a celor ce se leapid de Hristos™? Ne-a venit greu si credem ci aga ceva s-a putut intimpla in Biserica Ortodoxd Romana, dar Comunicatul oficial din 26 mai a.c. al Unitilor din Romani refuzul mitropolitului de a dezminti cele afirmate de acestia, precum si fotografiile care au ajuns pana la noi ne-au incredintat insa de realitatea celor petrecute. Poate c& * Sfantul Teodor Studitul, vezi volumul: Dreapta credinta in scrierile Sfintilor Parinti, Editura Sofia, Bucuresti, 2006, pag. 89. Epistola citre monahi, PG 26, 1188. tl Teodor Studitul, op. cit. p.134 1acest deznodimént se putea anticipa atunci cand mitropolitul Banatului afirma c& Papa este, de drept, capul Bisericii si va trebui sd-1 recunoastem cu totii ca atare’ sau cand ceda cu mult solicitudine greco-catolicilor - de parca erau proprietatile sale — bisericile zidite cu sudoarea si jertfa stramosilor celor care au revenit in secolul trecut la Ortodoxie. Ce ar mai putea urma?* Nu gasim nici o explicafie rafionala gesturilor Mitropolitului Banatului. Oare acesta a uitat c& este mai inainte de toate pizitorul Dreptei Credinfe in cadrul mitropoliei pe care i-a incredintat-o Biserica spre pastorire? Nu a auzit oare niciodatd mitropolitul Corneanu cuvintele Apostolului neamurilor care spune: ,,Paharul binecuvantarii, pe care-I binecuvantim, nu este, are, impartisirea cu Sangele lui Hristos? Painea pe care o fringem nu este, oare, ‘impartasirea cu Trupul lui Hristos? Ca in paine (cea una), un trup suntem cei multi: ci tofi ne impartisim dintr-o singura pine" (I Cor, 10:16, 17). lar cum Hristos are numai un singur Trup, nu inseamna oare cd, daci ne impartisim din painea celor care nu sunt in comuniune cu Biserica, ne lepadim de insugi Hristos, il tradam asa cum mai inainte de tofi a ficut [uda? ° Aceasta este télcuirea pe care Sfintii Parinti 0 dau cuvintelor Sfiintului Apostol Pavel: fat a aratat aici lumina lumii c& partasia este participare si nu este cineva intreg la minte care sd nu spund ca participarea este impartasire. Dupa cum dumnezeiasca Paine cu care se impirtasesc ortodocsii ii face Pe tofi cei ce se impartasese de ea un singur Trup, tot asa si painea ereticeasca ii face partasi unii cu alti pe cei ce se impartisese de ea si fi inf¥tiseazd un singur trup potrivnic lui Hristos".” {in zilele noastre, cénd in societate domneste confuzia, poate mai mult decat oricind, faptul ia dimensiuni tragice. Spunem aceasta gandindu-ve la multi dintre credinciosii evlaviogi ai Bisericii Ortodoxe Romane, care, smintiti de astfel de gesturi, cedeaza propagandei gruparilor schismatice si eretice ce s-au inmultit in ultimii ani, impartasirea cu eterodocsii a lui Nicolae Corneanu, unul dintre mitropolitii Bisericii Ortodoxe Roméne, aflat in comuniune cu Sfaintul Sinod, nu oferd oare sprijin si justificare celor care, sub falsul chip al dreptei Credinte, isi fac tot mai mulfi prozeliti din madularele Trupului tui Hristos? Ce constiinta ortodoxa se mai poate pretinde de la credinciosii ortodocsi de rand, care, in majoritate, nu au 0 solidi cultura teologica, cand chiar un arhipastor dovedeste indiferenta fai de Adevarul Hristos si se alatura turmei condusd de erezia infailibilitatii papale?® interviul din ziarul Formula AS, nr.611, 2004. * Un inchinator din Tard ne-a spus de curdnd ca intaistatatorul de la Timisoara a invitat jn aceasta vara ( 2-4 iulie) pe un vestit predicator sectant pentru a da o mani de ajutor la “evanghelizarea” crestinilor banafeni! “ $£-Teodor Studitul, op. cit, pag. 89 ” Sf. Teodor Studitul, op. cit, pag. 133. * A se vedea valoroasele lucriri ale unor mai profesori romani de teologie ortodoxa: Preot Prof. P.Deheleanu, Erezia primatului papal. Ce invaja catolicii si ce spune Biblia, Revista Ortodoxia, nr. 2-3, 1949, pp.143-170; Prof. Grigorie T. Marcu, Episcopatul roman al ‘Sfintului Apostol Petru in lumina Noului Testament, Obdirsiile dubioase ale unei legende, in Rev. Ortodoxia, nr. 4, 1949, pp.116-129; Prof. Teodor M.Popescu, Cezaro-papismul romano- catolic de ieri si de azi, in Rev. Ortodoxia, nr. 4, 1951, pp. 495-538. 2$i mai multa durere ne provoaca gestul mitropolitului Comeanu in contextul in care acesta a fost apreciat de comunitatea greco-catolica din Romania (vezi comunicatul) precum si de presa catolicd din str cao reintoarcere a roménilor la comuniunea cu Roma, eveniment comparat cu cel petrecut la anul 1700. Acest an nu este ins’ pentru poporul roman unul de aniversare i bucurie, ci el semnifica tridarea Ortodoxiei, singura Credinfa adevarata, si a neamului romanesc. Semnarea de citre Atanasie Anghel a unirii cu Roma a fost inceputul a sute de ani de suferinfe si prigoand a credinciosilor ortodocsi din Transilvania. Rana deschisa atunci nu s-a vindecat nici pand astizi’. Se pare c& acela care ar fi trebuit sa fie arhipastorul ortodocsilor din Banat a uitat de zecile de mii de ortodocsi ardeleni care au fost nevoi locurile natale, casele si bruma de agoniseala pentru a trece munti Tara Roméneascd, unde-si puteau pistra Credinfa Ortodoxa. A uitat de multimea celor care cu sfagietoare durere priveau neputinciosi bisericufele de lemn, arzdnd, si manastirile dirdmate cu tunul (mai multe de 240 la numar) de cei care astazi se lauda ci au adus Ardealul ta ,dreapta credinta” catolica. A dat uitarii pe Sfintii care au mucenicit pentru apararea Credinfei Ortodoxe, pe cei care au ales mai bine a patimi pentru Hristos", decat si se cuminece .cu ‘impartasania eretica ce desparte de Hristos"'”, caici aceea era impiirtasania celor care in numele lui Dumnezeu schingiuiau si omorau pe ortodocsii ce nu vroiau sa li se ‘supuna si sa se inchine papei'' Dupa sute de ani de la acele evenimente, Biserica Ortodoxa, .Maica duhovniceascd a poporului roman", ii inscrie in calendar cu vrednica cinstire pe Sfinjii Marturisitori ai Ardealului, pe luptatorii pentru apararea dreptei credinte. Oare asa infelege Nicolae Corneanu sa cinsteascd pe mucenicul Atanasie Tudoran '? Sfint roman trecut in calendarul Bisericii Ortodoxe cu numai doud Vezi pr. Prof. Dumitru Stiniloae, Uniatismul din Transilvania. incercare de dezbinare a poporului romén, Bucuresti, 1973 '" $f-Teodor Studitul, op. cit, pag. 89. "' Faptul cd papalitatea nu si-a schimbat deloc modul de a vedea lucrurile si de actiona reiese clar din recenta beatificare a cardinalului Augustine Stepinac al Zagrebului - Croatia -, instigatorul moral din spatele hoardelor fasciste de ustasi catol ale Iu Ante Pavelici (pe care Vaticanul I-a ajutat si scape in America Latina), care intre 1941- 1945, in numele Sfintei Cruci, au omorat peste 800.000 de ortodocsi pentru ci au refuzat si-si plriseasci Credinfa, silind totodata alte 200.000 de sarbi si imbriitiseze uniatia. Din mirturiile celor care au supravietuit rezulti ci cei mai nemilosi tortionari proveneau dintre unitii cu Roma, Asa a infeles papalitatea si-si desfiyoare activitatea ,misionara” in ultima mie de ani, iar susfinerea activa astizi a prozelitismului uniat din toate trile ortodoxe este cea mai buna dovadi cit nu se dezice de trecut. Vezi si Valeriu Anania, Pro Memoria. Actiunea Catolicismului in Romdinia interbelicd, Editura IBMBOR, 1992, pag. 108-110. " “La 12 noiembrie 1763, pe platoul din Salva, a avut loc executia. Atanasie Tudoran a fost frant cu roata de sus pani jos, iar capul i-a fost legat de o roati, «pentru ci i-a refinut pe oameni de la unire si de la inrolarea in statutul militar griniceresc...» - dupa ‘cum se aratd in sentin¢a de condamnare. impreuna cu Atanasie au fost martirizati prin spinzurare, «pentru aceiasi vind», Vasile Dumitru din Mocod, Grigore Manu din Zagra si ‘Vasile Oichi din Telciu, alte noudsprezece personae fiind supuse batailor cu vergi; multi din cei bituti au murit sub lovituri. Capetele celor martirizati au fost ridicate pe pari la 3siptimani inaintea gestului apostat, Mucenic martirizat de stramosii celor cu care astazi mitropolitul ortodox ai Banatului se infrateste in credinta prin impartigire? Dup cum stim, cele doud dimensiuni ale Bisericii, cea luptatoare si cea triumfatoare'’, se afl intr-o permanent’ comuniune, manifestati in mod deplin in Dumnezeiasca Taina a Dumnezeiestii Liturghii. Mai poate mitropolitul Comeanu sa riménd in comuniune cu mucenicul Nicolae Oprea, cu marturisitorii Visarion si Sofronie, cu mitropolitul losif, cu preotul Ioan din Gales, cata vreme ei s-au sfinfit tocmai pentru ci au marturisit Credinja Ortodoxa, opunindu-se catolicizarii rominilor din Ardeal, iar el se impértigeste cu cei care se revendicd urmasj ucigasilor lor? Tar daca nu se mai poate afla in comuniune cu ei, cum va putea si niménd in comuniune cu Trupul Bisericii care-i cinsteste ca Sfinti, cu Mantuitorul Hristos care i-a preaslavit in imparatia Sa? Dupa smerita noastra cugetare, dacd nu se iau masuri urgente, lucrurile pot si conduca la 0 grava criza bisericeascd. Judecdnd dupa ,usuratatea de minte” cu care a acfionat pind acum, mitropolitul Corneanu ar putea fi in stare - lucru sugerat si de comunicatul comunitatii unite din Romania din data de 26 mai - si se rupa de BOR si s incerce si treacd, cu turma cu tot, la cei unifi cu catolicii. $i vor fi cele de pe urma ale sale mai rele decat cele dintai. Prin impartasirea din painea celor care cu urd nesfirgita s-au luptat impotriva dreptei Credinte, fficand Bisericii lui Hristos din Ardeal si de pretutindeni mai mult ru decat pagénii si turcii oarecdnd, mitropolitul Comeanu isi afirma, din pacate, o nouii identitate, ne da de infeles ca se uneste cu cei care sunt in afara Biseri stramosesti'', Asumarea acestei pozitii nu este insd compatibild cu cinstea de intdistatator al Mitropoliei Banatului, ce se cuvine si fie ficlie a adevarului si aparator al credintei ortodocsilor romani de pe acele meleaguri. Avand in vedere toate acestea, in numele tuturor monahilor romani din ‘Sfntul Munte care se simt solidari in comuniunea de rugaciune cu Biserica si neamul in care s-au nascut trupeste si duhovniceste, va rugam sa indepartati cat se portile caselor in care locuiser’, riscruci de drumuri. Primind moarte martirici, Atanasie si-n virsat singele pentru Credinfa stramoseased si pentru drepturile romanilor transilvaneni. De atunci si pind astizi, cinstirea memoriei lui se face neintrerupt in constiinfele ortodocsilor nisiudeni, -yremii ii ageazt alituri pe cei trei c * “intrebare: Raspun: incorporat in Hristos, prin Botez, Mirungere si Euharistie, mirturisind acceasi credinti i intreaga a Bisericii, afar de eretici, de schismat singuri s-au agezat in afara Bisericii. Membrii Biseri irea n-a atins unitatea Bisericli, pentru c& aceast unitate nu se poate destrama niciodata, oricare ar fi numarul si calitatea ereticilor, care se smulg de la snul Biserici Erezile si schismele, oricit de multe si mari ar f], nu pot desfiinta Biserica cea una, pentru ci ea este strins unita eu Capul ei, Care este lisus Hristos. Unitatea Bisericii este mai presus de fire si ea ‘nu poate fi zdruncinaté de nimeni". Din Catehismul: Credinja Ortodoxd, intrebarea 276, Editura ‘Trinitas, lasi 2000, p. 138.poate de curdnd confuzia si pericolul pe care actul mitropolitului Comeanu le face sa planeze asupra credinciosilor Bisericii Ortodoxe de pretutindeni, Ne rugim Parintelui Cerese ca Sfintul Duh si nu intirzie sa se arate si acum ajutator. Datoria noastra ca fii ai Bisericii celei Una, Sffintd, Soborniceasca si Apostoleasca este de a ne arita vrednici urmatori ai Sfintilor Parinti prin pazirea invataturii Evanghelici Domnului i a Sfintelor Canoane, care ne sunt straja si calauz4 nemincinoasd pe calea méntuirii in Hristos. Avem toata nddejdea ci nu veti pregeta sa vegheati la linistea si pacea Bisericii Ortodoxe Romane. Avand acestea in minte, cerem inalta binecuvantare a Arhieriilor Voastre. Cu adancd smerenie si cu tot respectul cuvenit. junie 2008 {area Domnului”. Schitul “Sfantul Dimitrie” — Lacu: ~ Sforalul Sct HE Ret Fada ~Monale Cruel - Flee , laine dat Hébode X foahe - Chea. ~ woe tet ae p Fenda lav t oN Te - HP Nicalee benaity PE hea - ie Vadinn — Mh. Valencan Mt qikeie Gran i Corcoen Ginic, ae ck Buna- moet 4 fs. Hy a fei “Z ham, Shale = Youd’ leg. con Bi “Aah prog Bout, - Me. ee rule — — Rerse 4 - HR dso Se — Yaaac Ay - Hk feopg Parc “(pres - ze oo aonon s- Chie, Tri tance Aeuenn las *: = Sets. Rastie Kprjen - a eee ~ me CHE Verspani Bln Bo : —<“ Pike - chit ft : aed Goren No _ he sles a foc ee - Bue oyaae dora ~& - chew ' an Pape Swine ' ‘, - ME sy Sieg — Hoof Inder Sobcese — Me. ae tes Gs. Cas aitere ree, ~ = > can Nee (Betos Nene C — Fe. Geb. Boks habs Geb ~ Chea , ee ae - Me - 7 st ‘ia Ci aSeaniu deg Los fle eae Mp. eye catei ck >a “ Sportal wt Feolopu ' Roveta Mhreg a Sav — wk jae 2 Toma ere ~fr ~ Chit «Sf gt pte SEAM loch fro: one ats was Ute fe = chika Sf ie Te req ante rete. | ee. i en 7 aa rn - Chi = Moen d:. ' a Mage Fany — or wee Teck aime ~ ~ AN Popdan Hera - Chilia ney Winer a —Morea Veobjecks ~ Jenn brome en Homin'e ts Panay Bau Bur loc ~ Grirmye pie "hp fish A i ae