Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Isis Maria Sophia0002 - Copie

    Uploaded by

    Ignat Sorina
    13 views74 pages
    Isis

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Isis

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views74 pages

    Isis Maria Sophia0002 - Copie

    Uploaded by

    Ignat Sorina
    Isis

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 74
    Vi. FIINTA ANTHROPOSOPHIA Belin, 3 februarie 1913 -Aceia cae cauti cu adevrat si promoveze dezvoltarea umand trebuie st stabileasea ceea ce vor st ofere din sursele din cate i vordste insisievoluia vig meni. Astfel de oameni nu pot uurmeze un ideal comstruit in mod arbitra i sl se indrepe etre cesta numai peru faptl ci multumeste pe el ings in orice Pevioada data, e trebute si urmareatc idealulearese presupune i aparine vremusilor lor. Fina Anthoposophie este stnslepat de fing vremariornoaste~ fuese, nu este vorba de vitor nostrt imediat cide intreagaepoct in care ne aim. Urmstoaree pat conferinge si bineinfle, toate conferingee pe care le voi ine in zille ce urmeaz’ vor analiza acest int, sa ese a Anthropo sophie! Tot ceea ce voi spune mai tra despre natuta Misteilor orientale gi occidenale va fi 0 amplifcare a acestel finge a ‘Anthroposophic ‘Asti, ag veea sd evidentez caracterul acestei fine vorbind despre necestatea plas emttaii Anchroposophia in vremurile ‘Aceste patra confernge contin The Miter of the East and of Christy, Blawvele, NY Spiritual Seience Leary 1989 124 roast. ined 0 dats, nu dorese since cu defini saw noun sistacte,ci cu huerari concrete primal Kind urmatorul: Est vorba despre o poezie cae a fst cindva ~ pentru moment am spun ddar cindva ~ seis de un poet. Am si v8 citese un fragment din ceasth porte, doar citeva versuri a ineeput pentru ami sasine ideea abire, ce ardndiet a ming mele nedperi Vorbnd de doamma mea cu pase ‘in ces in ces spuncind- mi lucrri despre ea ‘La care ielecal mew ii porencjte eztare. Dale, ae cuvinte fa o musica de-an el ‘La care safletu-mic-aude sil int ptrveala, Excl: Vi eu nividatd na vo pate fi La fl, sii span tt ce aud dea!” Si dup ce poetal cinta mai depart difculatea pe care 0 inven in a exprima ceea ce zeta dragoste i-a spus fi descrie fing sabita prin urmatoarele euvince: Actfl de nern se vee in mda hip ae (Ce rate, poartd-n ele bucuri de Poradis Procum cred ela lin zémbeal si ohi ei, Unde labia le aduceprecum e-ar part spre cas Este foarte limpede. Un poeta seris opoesie de dragosteSi,cu Sgurand, daca aceasta poese ar fi fost publicatSanonim undeva scl (ar putea fo poezie contemporantscrist de unul dntre mai nostri poet humea arf spus: Ce steatrebuie sf innit de ia esc ubita in asemenea vers minunatel” Si, intr adeviubia sr tebui ise sim recunoscitore ci se vorbeste ast: Astfl de icra eves in mandral cipal Ce, ratte poartd-m ele Bucur de Paradis ns Precum cede la fein zimbeel sn oie, Unie atirea le aduce pret lear purta spre cas ‘Aceast poetic mu a fost seis in vremurile noastce. Daca ae ff fost, i rtci ar fi descopeit-o,ar fi spas .Ce relate vie, concrets slrecta i profunda! Este wimitor felul in cate cineva care serie poeaie din adincurilesuflecului ga cum numai cei mai modern Poeti o pot face, spune ceva in care mse afl nicio urms de abstractune, ci un portre al iubitel eBt se poate de concret si de dlrect ne vorbeste si devine o realitate viditi.” Un eritic al ielor noastre ar putea afirma un astfel de Iucru. fn orice exe, poesia aceasta na fost scrist ati, ei apatine Ini Dante Tar crticul modern, sind acum acest acm, poate ear spunes Poesia tebuie sf fost seis de Dante stunci cid era Indragestie. snebuneste de Beatrice (sau de altcineva) ir acesta este un exempls pentru flu in cate figur important prinde vias prin experienta meal, strna cu touul de orice fel de concepte sau ide.” Este Posibil chiar si gisim un critic modern cares spund: ,Oamenit ar teebui st invete dela Dante posibilitatea de as rica spre cele mai ‘nate sfere cerest aga cum se intémpla in Divina Comedie, simdndnd ins capabiliin continuare 8 simtd o legitura directa Vie inte ofint8 uman gi alta." Din fice, isa, Dante insusi a seis 0 explicate a acesteipoesi ia idemtifiatfemeia citeia a adresatacele vorbe frumoase; Aste de icra sees in mandral chip a (Ce arate, poartd-m ele Bucur de Paradis, ‘Prec ered ela el, in zimbetels-n och ei, Unde ubive le aduceprecum lear parta spre cas Love who commands the chambers of ry mind” poeia 61 din ‘Le ine de Dante, traducere de Patrick S. Dich, Pineeton: Princeton University Press, 1979 ‘Dante ne-a marturst~ yu cred exit yreun critic mode ores nege foprul ek Dante sta ce vreas3spuni ~c} multiuba oamna, cu cae aveao relate att de directs gi de personal mu era alta decit Flora? ‘Dante spune c2atunci cind vorbeste despre och doamne!sle siafirma ot ceea ce spun acestia este numaiadevar el se refer la presenta adevdrla: pin ,zambetul” else referala arta exprimiri ‘asda care este cominicat cite sft; ia prin wdeagoste” ss amor cl infelege stu singiic ~ dragstea pentru advair ‘Dante explicafaprul ct atunci cin iubit lui, Beatrice, -a fost pit, iae ela fost nevoit continue fe8 nici rlaie personal, Goamna Hilosote 2 fst cea care s-2apropiat de suet In, pind Ge compasitine $i mai mana decitorie f3pturd omeneasc. $i, fimgind in adincul sufletului ch ,ochit” ei represints dovada adevirulu, .2imbetul” ei adevarul impirtigit sufletului lui, i dragosten”,dragestea de adevir, de vit’ cognitiva sau studs {inifie, Dane putea spune doamnei sale, Filosofia Asif de tara se ies nl chip ae Ce, aratate poart-n ele Bacar de Paradis Precum ced ela fel, in zimbetls-n oc, Unde lube eadace prea e-arpurta sre cas Un Incr este lar unui poet modern nu iar fi ugor 83 ise adesrze filocfii,cu onestitate, inten fimbsj man ake de diet. acs un poet modern ar face un aetfel de hier, eri Ir apa de gle gi-arspune:,Gata cu alegorile formale".Chiar si Goethe a sufeit cle pe arma faptuluic8 sau interpreta gest lego cin Partes a Ta 2 piesei Faust. Oamenii care nu cunose ful in cre vremarile ~ in earesufletal nostr se raneste rescind, cu vit noua ~ se schimban-au habar de faprul 3 Dante a fost unal dine ln Como (Bancheral) IH, Das explic acest cine ca pe 0 reams asf (vss Rane note,» 243) numerogil insta cu capaci tea nel experienge concrete ds telaie personal 5 pasonals medina gi sufleteased, eu Dosmanal Filosofi, relate pe care astizi noi o pute stabili tumai ct brat sau eu 0 femeie din carne gi oase.In acest sens, vremea la Dane a trecut Sufletal médern nu o mai abordeaza pe Doarnaa) Frosofic femea Flosofie, ca find de aceeapi natu’ teapeasc ci elinsusi aga cum o cea Dante, Sau poate c& ne apropier mai mil

    You might also like