LACRIMI $I CRIZE DE FURIE CEE DE FACUT CAND BEBELUSI! $1 COPIN PLANG Aletha SolterPAUL CAFE (AEGTE colecticcoordonats de Adina TUDORACHE, Tics cree de 1 bebetuat 9 cop ling) Alana) Slr! tends Monta Loyang Bucarest Cana Copyright © 1998 by Aletha}. Stes, MULTUMIRI Le mulfumese celor care aut organizat ateliercle mele pe aceasts tems. Experientele care dadeau de _gandit 51 Intrebicile provocatoare ale sutelor de print 51 educator care au partiipat la atelierele mele mi-aut dat ocazia sa-mi rafiner gi si-mi clarfie acest material lirmulgumese in mod special sofului meu, Kenneth Sot ter, pentru corectarea grijulie a eckrui capitol al aces. tel cari: ii mulfumese flulul meu, Nicholas Solter, pen: tru feedback-ul sau perspieace; 1 multumese mame! mele, Tonia Jauch, pentru corecturile ramaticale. st ortogeafice pline de rabdare pe care le-a facut, Hi mulfur mes surocii mele, EldeJauich, pentru clarificarea unor Seciuni din carte si fi mulfumese prietenet 1 colegel mele, dr: Mary Galbraith, pentra comentariile ef edito- riale gi pentru sugestile valoroase. It sunt totodats re cunoscatoare lui Thomas Gordon, creatorul Parent Effectiveness Training, care m-a inspira, miva spriiait munca gia scris pretafa aceste! lucratiCUPRINS Prefati de dr. Thomas Gordon ° artes I: Citeva date despre lacrimi glerize de furie 1. Introducere: 07 ‘neinjelegere 2. Mecanismele de eliberare a stresulul la copil 3.Fiziologia stresului gia plansulud 4. Beneficile psihologice ale plansuiti 5. Folosirea plansulul in terapia cu copii 6. Amintirle adulfilor in legaturd ca plancul din Himpul copilinet; cur este reprimat plancul 53 7. Plansul - diferente intre Barba! 3! femet 58 8. Tipare de control la adul 3 Partea a Il-a: Plansul la bebelugt (de la nastere pins la varsta de un an) ot 1. Explicati ale plansului bebelusilor et 2. Surse de stres pertru bebelusi ss 3. Cum si procedati cind plang bebelusil 7 4. Cam si reducefi stresul gi nevola de a plange in timpul fragede! copilarit, 865. Reprimarea plansului la bebelust Originea Hiparelor de control *9 6.50-1ajutam pe bebelusi si doarma toala noaptea (fied a5 ignora) 103 Partea a III-a: Plansul gi erizele de furie la copii Gntre uns si opt ani) on 108 1'surse de stres pentru copil 109 2. Cum oh procedam cand pling copii mm eae. 3. Fenomenul fursecul rupt” (,broken cookie”) «. 114 4. Gentlonarea dureri ice 19 5. Plansul la despartire in 6: Gestionarea violente! 9 de dr. Thomas Gordon Plana la ora de culeare 1 8, Vindecarea in urma evenimentelor taumatizante ut Giitoilr acest cic care deschse drum progateste ceva special. Mai int, et vor descoperl ca Partea a 1V-a: Aplicatii practice 1 fate o carte ugor de cts din care pot invsfa user. Vor 1 Interpretarea comportamentelor copllior a7 fy de asemenea, impresionati cd autoarea el nu prezin 2. Greatea sigurantel emofionale 150 {8 ‘cittorior proprile Opinii sau tefete favorite, In 3. Cum s8 facet fafa proprior sentiment 155 Schimb, ca este un expert, care, in mod evident, eu 2. Purina it aphiekbeoe experiongele io poagte cercetirile stinfifice referitoare la decvoltarea 5. Cele mai frecvente intrebari 7 timpurie a copihats sila plans mes bine decat orieine 6 Sprifinirea parinfilor ai ctor copii ping 15 alleineva. Dr. Solter studiat de mult! ant motivele pentru care plang copii, ce se intSmpla it corpul lor Referinge 198 Eand plang st ce ar trebu a facs pavinft sau cel Care ‘Beil de copii pentra rod constructiv Aceasta cartel va susprinde totodati pe cititor. Pe mine m-a surprins. Majoritatea cititorilor vor fi uimiti de ce sustine dr Solter st se permite copiilor sa plan 8 (find finufiin brafe), in loc si se incerce diferite me tode de a-i opri din plans. Aceasti carte fl va ajuta, de asemenca, pe cititor sil injeleaga pe copii, deoarece autoarea descrie ce se intimpli in coepurile copiilor $i sjuta fac fafa stresula intentolodaté motivul pentru care ef se comports intrun, anume fel “Aceasta carte le va da cititorilor, fra indoiala, mai ult incredere casi parinfi sat persoane eare ingriiesc copii, deoarece le pune la disporitie abiliati specifice, in special metode de a face fats lacrimilor sicrizelor de funie in mod constructiv, Aceste noi ability vor aduce benefici apreciate de toi paring, precum copii mai si- znatosi,atat izie eat gi emotional, Dr Solter aduce do- ‘vezi cd aceste abilitsfi reduc, in mare misurd, tensiuni- Je gi stresul in famille, prevenind astfel abuzul fizic si verbal din partea parinjilor, care se simt adesea atacafi Sise infurie cand copilul plange {a incetare, Nu pot decat =4 sustin ideea subliniat3 frecvent de dr, Solter, ch plansul, in cazul bebelusilor, reprezints imodul lor dea comunica parinfilor c& aw o problema. ‘Acesta reprezinta un clement cheie in propriul meu ‘model de relafionare intre parinte st copil, dupa cum a ost descris in cursul si cartea Parent Effectiveness Trai- hing (PET), unde subliniez importanta hotarstoare a recunoasteri de eStre paring a faptulut cd cel miei au” problema, Acela este momentul cand parinfiitrebuie ‘Shasculte cu cildura gi empatie, dups cum recomand3 1dr, Solter, Amando i sfatuim pe parinti ($i pe tof ce: are avin ingaijie copi) sa evite gasirea unor metode proprit pentra a-i opr din plans pe copil. In schimb, ei br trebui sa aiba incredere in resursele interioare ale co- pillor de a face fats problemelor cu care se contrunta ‘Dr. Solter i sstuieste pe parinti sa evite s& raspun= a plansulut gl crizelor de furie ale copiilor prin cauta- rea unor salut sau -mijlogce de control” pentru aapri plinsul: prin alimentare, leginare, cantat sau suzet In frodelulcreat de mine gi exit sfatulesc pe paring si nu Govind stapani pe problema capilului, evitand ceea ce ‘cu numesc blocajele de comunicare. In schimb, parinfi sunt sfftuiti sa foloseascS ascultarea activi, care le dai utere copiilor si-s1 giseascd propriile solutil pentru problemele pe care le au. Dr. Salter subliniaz’, de ase zmenea, 3 parinjil ar webu ,si-gi asculte copill sisi le sccepte plansul Dr. Solter este, casi mine, impotriva aries tip de pedeapsi, Noi impartasim ideea cs plansul si erizele de frie reflects 6 nevoie reals, si nu at trebui sa fe consi- erate ,comportaments neadecvate” ‘Autoarea a adiugat in mod infelept multe exem- ple reale care il lustrea7s si valideazs idee si sfaturile pe care le d& paringilor. Cititori ei sunt ajutati sd Ine= leaga diferitele motive pentru care plang copii sie pot face parinpii pentru a ajuta in situatia data, ft » opr plansul. Un exemple: este metoda pe care o Sustine au- foarea clea fine copilul in brafe, pentru a lmpiedica vi olenja Impotriva frafilor mal ntici, in comparatie ea pedepsirea copilulus, care ar constitui un act de violen- [iin sine. Am fost impresionat de afirmatia facut de dr Solter ,copiil au nevoie de dragaste 31 atentie toc. ‘mai atu! cand par si le merite cel mai putin” in final, de. Solter a crescut valoarea acestei cStti prin addugarea la sfarsit a feedback-arilor primite de 1a Aarinfii sheducatorii care i-au eltit citile sau au parti Spat la atelierele sale de succes. Cititorul va apreca povestile lor de succes, dar sl cele mai frecvente intre- bari pe care acestia Ie au Dr. Thomas Gordon, Fondator al Gordon Training International “Autoral edi Triningul partnfilorefeaceAVERTISMENT Aceasta carte este o resursii educafionala, Nu are menirea de a inlocui consultafile sau tratamentul psi- hologic sau medical. Multe dintre comportamentele 31 simptomele diseutate (inclusiv plansul 91 crizele de f- He) pot indica serioase probleme emotionale sau fizice Parinfi ¢1 educator sunt sfatuifi st consulte un medic ‘competent atunci cind copii au probleme de compor- tament sau emotionale de orice tip sau cand suspecten Zi vreo suferinja sau boali, Plansul stcrizele de frie pot indica suferinja copilului in rma unel trauime se- vere, cum ar fiabuzul. Mai mult, unele dintre metodele sugerate In aceasta carte pot si nu fle potrivite in toate circumstanjele sau in cazul copiilor care au anumite probleme Brice sau emotionale Mentionarea terapiilor specifice din aceasta carte este ficuti doar in scopuri de informare si mu ateage dupa sine adeziunea autoarei. Unele forme de terapie Pot fi periculoase daci sunt efechaate de practicient care nu au instruirea potrivits. Daca vi gindifi st ale- eli un terapeut pentru dumneavoastra sau pentra co- Pilul dumneavoastrd, vi recomand sa veriheali ca Atengie calificarile si recomadarile acestuia, Autoarea si editorul nu rspund si nicl mu sunt responsabill in legatura cu eventualele daune cauzate satt pretinse de o entitate sau persoand ca find const sina directa sau indirect a informatie! din accasts eePARTEA | CATEVA DATE DESPRE LACRIMI $I CRIZE DE FURIE Lacrimile sunt pentru suflet precum sipunul pentru corp.” Proverb ebraic 1. INTRODUCERE: 0 MARE NEINTELEGERE Plansul gi crizele de furie ale copiilor sunt dows dintre comportamentele pe care parinti te pasese cel ‘mai greu de gestionat. De fapt, parinit pun mai multe intrebsri despre plans decat despre orice alt subiect Adesea, sunt constemafi cand bebelusii lor se trezesc plingand in miez de noapte, cind copii lor de doi ani au erize de nervi sau cand pe la patra ani, copilasii lor se tinguiesc cit © ziua de lungs, Parinjii se intreabs ‘cum ar putea reactiona cind cut mici plang si care a fl abordarea potrivita: sil consoleze, sii ignore, 23 le listraga atenfia, si-i pedepseascs, <8 le cedeze sau $3 asculte cu empatie. Unit paring isl fac eri ef plansal copiluli inseamns ea acesta este imatus, ca ii respinge, 8 Hi manipuleaza sau e8, pur gi simplu, este vishatat eeCercetez tema plinsului la copii de 25 de ani si am facut eateva descoperin importante in legatura cu rolul plansului in dezvoltarea sanstoasa a copiilor. Cele Goua earfi pe care le-am scris pana acum, Bebelustd mew Jnfelege fot (de la nagtere pans la dol ani) si Copii! nostri frumosi si sandtes! (ae la dot la opt ani) deseriu 0 abor Gare a relafiek parinte-copil pe care eu O numese paren- ting constient (Aware Parenting). Aceasta este o imple- tire intre flozofia atagamentults, diseiplina non-puni fiva st acceptarea descSrearit emotionale (mai precis, a pplansului) Aceste hucrart au fost traduse in mal multe fimbi, iar eu am sustinut ateliere pentru pArinti si pro- festonisti in opt fri. Dat Bind ea arn constatat un Inte- res crescut logat de ideile mele inovatoare asupra pla Sului, am strains toats aceasti Informatie in cartea de a Pind acum, a existat © mare neinjelegere fats de insemndtatea st scopul lacrimilor gi erizelor de furie. In Evul Mediu, in Europa, mulfi credeau ci acel copilast care plingeau mult sau se infuriau adesea erau pose- Goji de un demon sau de diavol In astfel de cazuri, era ‘chemat un preot care si exoreizeze pe copil. Pe parcursul secolulu al XVIII-ea, atitudinile au inceput si se schimbe, Lacrimile si crizele de furie eraut ined stichetate drept negative, ined tot mai mull, parin= ih erau cet Invinovatii de faptul ¢& erau prea incl enh gl ipl -riefStau" copii Sfatul primit de ei era acela fe si pedepsi copilul pentra acest comportament Jnaceeptabil sau maar des na ceda” in fafa cel mic. Manuaiele de crestere a copilului din secolul al XVII Tea gi pand spre finalll secolukst XX vorbeau despre sinfringerea vointe! copiilor”, pentru ca acestia si de- ‘ind docili st obedienti Tats, de pilda, un citat dintr-o carte publicats in Germania in anal 1748: 1 ce priveste inca c Priveste incipatanarea, aceasta se expri- smi cao tendinga natural’ inet din feapeds Drunele, de indats ce cops pot sist fact do Fintele cunoscute prin imermedial tin get EI vad cove cess doresc) da ims pot aveny 36 infarc, pling sat incep 28\s0 2batl, Saw li se foferd ceva ce na le este pe plac anne’ facral Fespectiv ise pu pe plans Acestea Sunt he junsurl periculone eae reprenintso pledicd it falea inte lor educa cla tedoaturt de taracter indezirabie:Dacs inedpafanarea gst Utatea mu sunt smulse diesen, eat impo Sibil st oferi unui copil'o educate leasay De Indata ce acente defecte apar la sop, este mo- ‘mental ex parintele se opus fern pens {rust nuse inraddcinese in cops! prin bie. nulni si acestia st deving in fotatete vcion fn zilete n a oastre, un numsr suprinzator de cgi pentru pariny ne oferdsfatur similare, Autor! aber. fdeaza atlesea crizele de fare in capitol care se relera la comportamentleindeziatis recur Tova catul, minciuna gi furtu, $1 i stétuiese pe paring? ignore sau #8 pesepsenscd acesteiebucnit. fe cel mat bun caz, paring educator sunt indrumat st ajate ‘pe copii a8 il exprime darinfele gi sentimentele cu sj. {Gnu cuvintelor, snus prin plansete sau crize i Furie, osierate af iat de netoerat. Deel san inch acuzati ci-q! vmanipuleaca” parin( prin plan Muiti psihologi si medic inc ti sfatusese pe parint ignore plansetele copilulul pentru a pune capat acest obice! sal invifa pe bebelag a se afine sing 1a cealalth extrema se afd mai recentamigcare inapot la natura”, care ne sacomanda sf raspurdlem fiecdrui seancet cu un gest lubitor, de alinare (precum agezarea copifulul la sn sau legsnatul, im scope de sel lini pe micut. Sustinatont acestel aborda be impor EEtsivene, pe bund dreplae, secolelor de sfaturi dun’ torre. Toruphaceastl abordare, oat ar fea de fbi toare, tot hu fecumoaste funcjia importanta pe care O fede implini plngul Mai mult pune o pov impo- Shia pe tment parintlon Finder cread’ cB este fe datoria lor si oprenccd pe bebclogt# pe copit din line eee Cartea de fat propune un mod cu totul now de a priv plansul's! eizele de fore, eprezentind an pro- fresh injologereanevoilor # emotion copiilor Cel Ein bine este cx bebelupi st copil care plang x8 me ignorapiniciodata: Plan lor ar tebut 8 ata‘ te- Shc pind ce tube. Cu toate asta, psu neste Sem= tl nei evo saw dornfefmeite toate sari. In thore maura plansel este un mecaniam natural ce el- berare de stres care permite celor mici a se vindece de Cieccle nor expertente inapsimantatoare set trse trante pe eave le-nu tlt antefon, Copii foloweselacr= Irie gicrzele de fare pontra a vindéea traume sa © tlibora de fensiune. Agadan, neste de datria person fei caret ingeste st pund capat plansul svt Fare, leoareee actor comportamente sunt in sine, neve de fst ale fnfel uman ined de la nagtore ‘0 injelegere profund a pltnacteor si crizelor de furie poate sven consecine benefice In afara de fap Ciiajuta pe copit a ae vindece de tau is elibere- Sr tensiunite aeumulate, nceptarea planet sa er Zelor de furieoach un fol crisal in prevenizes proble- inolor de-diseplina $i in sedceres hiperactivitatit fonilor daunitoare indveptate impotriva clorlalfi {Glolents. Plansul poate, de tsemence sd conte Ia Snitaten tzid i emotionala acelor mil la extinderea Srizontutui deatenpie abit de awit, Un alt be- feficiy al acesel abort este acela ch poate jut la ‘ezolvarea problemelor de somn (ra wl ignora pe con pil). In cele din urma, ascultarea empatica a copiilor Atunei cand simt nevoia si planga ajuta la consolidarea relatiel adult/copil ‘Scopul meu in scrievea acestei crtieste 38-1 ajut pe Pain si alte persoane care se ocupa de copii mici = Infeleaga si sa interpreteze corect planstl yi crizele de furie ale copiilor, dar si s8 reactioneze in moduri care si asigure dezvoltarea optima a acestora, Voi discuta sursele de stres care activeaz4 nevoia de a plange, mo= durile in care adulfiireprima adesea plinsul copitlor $1 voi sugera abordari care faciliteaza plansul ca forma importanti de eliberare emofionala, Am adunataiclin- formatil dintro mare varietate cle surse: studs de ps hologie, de biochimie, de fiziologie si trans-culturale, ar si experante personale ale unor prin educator LLacrimile si crizele de frie ale copiilor trezese sen- limente foarte’ puternice in adult care-i inconjoars Intr-un sondaj de opinie american, mai multe proaspe- fe mamici au fost invitate sisi deserie sentimentsle atunci cand nu sunt capabile si-si calmeze bebelusi ‘and plang. Mamele au vorbit despre sentimente de ‘exasperare, teams, anxietate, resentimente si confuzie Malte aveau o incredere in'sine seiruts, Unele chiar dezvoltasera putemice sentimente de ostilitate fata de bebelusii lor? Rezaltate similare au fost objinute intr- tun sondaj efectuat in Marea Britanie $i Australia, 80% intre mamele ai eSror copit plangeaus de mal multe or pe zi erau deprimate, iar 50% simjem wn puternic tm Pulls de asi lovi coptit” Nu e deloc surprinzator faptul ci sa constatat © legatura tntre plins'si abuzul asupra copillor Int un stucliu realizat pe copit batui, 80% dine prin} ate mar lurist ot plinnsulexeesio al copitut ads la bus respec tiv.° Dups primal an, mull print continu sa se supere foarte tare atunci cind copiti lor pling sau se infurie, ‘Acest lucru se intampla mai ales daca motivul plansu- Jui na este lar sat dacs fzbueninile copilulsi par cd nu sunt justiicate de inciclentul care a cauizat plansul Paringit au nevoie de informatie corecta, asigurani si modalitati constructive de a gestiona izbucnirile emotionale ale copiilor lor Acest Iucra va contribu foarte mult Ia reducerea abuzults astipra copiilor sila (9 viata de familie mai armonioasa, Educator cel care au grija de copii pot $1 el beneficia de aceasta informatie "Aceastl carte este impsryits in patru prj. Partea I ‘ofera informatii de baz despre functia de eliberare a Stresului pe care 0 au plinsul st crizele de furle. In fceasti parte sunt prezentate cercetirile care demon- Streazi benefiiilefiziologice si psthologice ale plans: lui, folosirea plansulut in terapia cu copili si diferentele intre barbati si femei, in ceea ce priveste plansul. Se prezinta totodata conceptele de reprimare a plansulul Hitipare de control Partea a I-a discuta plansu! la bebelusii psn la un an, jar Partea a Illa abordeaza plansul gi crizele de fur Fe la copii intre sn an $1 opt ar Partea a IV-a descrie aplicalii practice, subliniind ideea de creare a une! sigurante emationale pentra co- pil. Sunt fotodata prezentate sentimentele care sunt di Elangate in adulfi tune cand copii plang gi aut ervze de frie. Sunt prezentafi pagii care pot f fcafi pentru ca aclulfi si se simea mai tolerant. Exista gio sectiune cu experienfe povestite de parinfil care au pus in practica aceasta abordare gio alta seetiune in care raspund celor mai freevente intrebiri ale parintilor 9i educatorilor, care mia fost adresate in timpul atelierelor. Cartea se Jncheie cu sfaturl pentru profesionistii care lucreaza cu paring! gi recomanda modalitati de a- ajuta pe paringi Sper ca informatia din aceasta carte sii ajute pe ‘oameni si-i inteleaga pe copii ¢1sd se infeleaga pe ei Iinsisi mai bine, astfel contribuind la crearea unei lumi ‘mai fericite si mai pasnice. ‘Mai jos este prezentat un rezsimat al color mai i= portante puncte REZUMAT AL ELEMENTELOR IMPORTANTE 4.Totl copiil au parte de stres, indiferent cit de iu- bitori sunt parinfl, © functie importanta a plansulul este eliberarea de stres si sustinerea vindecar 2. Adultiiincearc’ deseori sa reprime plansul copi- Jlor, din cauza faptului c& plinsul nu este corect ingeles si pentru cd declanceaza propriul stres nerezolvat $i propria nevoie de a plange. Aceasta reprimare a plan Suki se transite din generafie in generate. 3.Ca rispuns la mediul in care plansul nu este ac- ceptat, copiit adopts anumite tipare rigide de compor- tament pentru a se abtine din plans. 4.Consecinjele acestel reprimari a plansulul in- ‘lud probleme emofionale gi de comportament, egec in atingerea potengialulai maxim si, mai tarziu, bolt cau- Zzate de stres. 5.Aceste consecinte negative pot fi indepartate atunci cand adult iwvats beneficile plansului st depa- ese proprtile obstacole legate de sentimente si le ofers Copillor siguranta emotionalé de care au nevoie pentra a plange 1 pentn a se vindeca de efectele nocive pe ‘care le poate avea stresul2. MECANISME DE ELIBERARE A STRESULUI LA coPit Pentru a injelege lacrimile gi erizele de Furie este necesar sa cunoastem tipurile de stres cu care au de-a face copiii in viata lor. Cuvntul , stres” este unul foarte dles intalnit, deoarece toats kumen se simte stresats luneori. Cu toate aceastea, noi witim adesea ca gi bebe Jug si copill tralesc experiente stresante. Psihologii definese stresul ca orice eveniment care perturba echilibral normal al corpulu. Acest echilibra Feprezint’ starea corpului in timpul odihnei, atunci ind nu se intampla nimic ameninfator sau neobisnult Este, de obicei, numita ,homeostazi” (care inseamn Literal ,a ramane la fel”), Stresul este deci orice eveni- ment care perturba starea de homeostaza a corpul ‘Stresul este catizat de evenimente numite ,f2ctOri destres", care sunt de dou tipur: de natura fizica ide hnaturd psihologicd, Stresul de natura fizick este deter ‘inat de factor! care produc trauime imediate corpulti, cum ar fio mana rupta sau vin deget tiat, Poate f toto: lata determinat de factori de stres din mediu, cum este foamea, Stresul de natura psihologic’ (numit gi, stres emo- tional”) este determinat de factort precam problemele financiare, o cearta cu parteneral de viatd sau un exa- men apropiat. Sursele stresulul psihologic la copii sunt estul de diferite de cele aplicabile aduifior. in atelie- role mele, le cer participantilor si se gandeasct la surse de stres specific copillor. Fe sunt lstate mai Jos. Acesti factori de stres ii fae pe copii si se simta ingrozit, agi ‘at, nedumeriti, fustragi, maniosi, ingelai, frist sa dezamagiti PRINCIPALELE SURSE DE STRES PENTRU BEBELUSI $1 COPIT MICI « Suferinfe provocate de acfiunea alteuiva (sufe- Tine cauzate direct de cAtre alte persoane) MMybuz fzic, sexual, verbal sau emotional T Gomportament lipsit” de respect insulte, mineiuni) MGiscipling autoritars (inclusiv toate formele de pedeaps) Mpresiune pentru invitare, — performanfa, competitie ‘steptari nerealist de mari din partea adulilor * reprimare sau respingere a emotilor dureroase dragoste sau atenfie conditionata de natura comportamentulu copiluls S"rasism, discriminare sexual + Suferinfe provocate prin om! eimplinite) negiijare fizicd sau emotional’ * Gontact Fie (fet in brafe) insuficient intarciere sa infelegere gresita a nevoilor ipsa oportunititilor de a dezvolta atagamente «ipsa atenfiei, empatiei sau deschider plind de sensibilitate spre aseultare “ipsa stimulant > lipsa autonomiei © promisiuni neindeplinite Fipsa informatie, intrebarl la care au sa ispuns + Suferinte situationale (suferinfe indirecte, cau 2ate de imprejurarile vitii) une (nevoi plinisit~ traume prenatale sau din timpul nagtert = boli, rani, intervengit medicale ~ plerderea definitiva a atagamentulul (prin sepa- rate sau moarte) “"separati scurte (suferinfele depind de varsta copilului) ~ suprastimulare = frstrc gi ric de crestere restrict inevitabile = Schimbari majore (un nou frate/o noua sors: ‘Schimbarea casei saut a scolii) ~ stres parental (neliniste, durere, mane, boals) = dispute parentale, separare, divory + abu de alcool sau drogui in familie = sistem familial disfunctional = dezastre naturale (incendii, inundai, cutremure) Sexpunere la violenga (in viata reala sau prin in- termediul mase-media) alte evenimente care determina teams © dezamagiri sat intamplari neagteptate 1 dispute cu frail sau alli copit “Trebuie cut orice efort pentns a reduce stresul fn viafa copiilor. Acestlucrs nu este usor, deoarece surse- le de stres nu sunt intotdeauna evidente. Uni copii sunt mai sensibili decat al si acelasi eveniment, cum a fo achimbare in rutina zilnica, poate da peste cap {un copil, in timp ce altul sk a Fe afectat deloc. Adult trebuie sa fie constienti de procesele de gandire ale co- pilului, de sentimentele gi nevoile sale si s8 facd ce le 588 dn putinga pentru a face viata acceptabila gi inteleass de cle cop Este totodati important de retinut of un anumit grad de stres este inevitabil. Nu puteti proteja copii de viata ins, 9 Invatarea si cresterea implied Intotdeau- na durere gi frustrare. Atunci cand am devenit mama, am crezut c3 scopul meu este si imi protejez ful de toate relele din lume. Desi este un hucru logic pana Ia un anumit punct, am realizat curand ch acest scop era nerealist. Misam dat seama c4 vot fi epuizats curdnd aca incere s@ il ating! Misiunea mea ca mama ra pre supunea neapérat sai peotejez pe copii mei de durere, ‘greutdti sau frustrani, mai degraba si i ajut si invete cum si fack fats emoffilor rezultate din ele. Din fericire, copiii stiu foarte bine cum si depa- seasc’ stresul folosind anumite mecanisme de elibera~ re. Exist’ patru moduni principale prin care copii fac {af stresului prin verbatlzare, jocsimbolic, rs g1 plans (Gnclusiv crize de Furie). Verbalizare Daci este cineva dispus 88 asculte, capiti vor vorbi despre evenimentele care bau supirat, $i adulfii fac acest lucru. Cu tofi simpim nevoia de a povesti un eve= rhiment trauumatizant gi cu tofil avem nevoie de bunt ascultitori, Totusi, cu cit este mai mic copilul, eu atat ‘mai putin probabil este ca el si foloseascs verbalizarea drept mecanism de eliberare a strestli, gl aceasta me- toda este evident imposibild pentru tan bebelus. Jocul simbotic Jocul simbolicincepe in ural varstei de doi ani! in acest tip de joc, copii reactivaza scene din viata real © ajutorul jucirlilor si al altor elemente ajutitoare. ‘Acest tip de joacd devine mai complena pe masuré ce copii erese‘Adesea, cei mic fac fas unor evenimente tramati- zante specifice prin joc simbolic. De exemple, daca t= 131 unui baiefel'a avut un accident de masini 9a fost internat in spital,copilul se poate juca cu masini de ju- Cirle gi poate pune in seen accidental, intr-un efort de a infeloge ce 5a Intamplat si pentru a asimila event ‘mentul fulbucator. ‘Cand un copil traiegte un eveniment traumatizant, este foarte bine daca un adult atent il observa gil ascul- 18, Il oferd compasiune si intelegere, gi i accepts senti- ‘mentole. Valoarea terapeutica a joculsis este recunoscu- ta de cateva decenii, Multi terapeuti folosese terapia prin joc cu cei mici, pentru a il ajuta sigh rezolve anu- mite traume gi si fac fafa fricilor, suferingel st Rasul Résul incepe in jurul varstei de cinci luni. Copili id in primal rand pentra ase elibera de frie, nelinigtt sijend. De exemplu,jocul ,caew-bas” poate f folosi Scop terapeutic cu bebelusit pentra avi ajuta sa treaca peste frica de separare. Bebelusul rade atunci cand Adultul reapare, eliberand in acest mod tensiunile re- Zaultate din anxietatea de separare. ,Cucu-bau” este cel mai eficient dupa varsta de gase luni, moment in care apar de obicei primele semne de ansiclate de separare. ‘Cercetitorit au descoperit of risul este foarte be- nefic sare un efect psihologie pozitiv asupra corpus ‘Acest mecanism de vindecare foarte important este de obicei destul de bine tolerat de adulf, chiar daca majo- Htatea camenilor nu percep risul ca fiind terapeutic, Plansul s crizele de Furie Planaul 3 erizele de urie sunt mecanisme impor tante de eliberares stress, disponibile ineapand de lanagtere. unc cand copii teste orice fel de ste: fintd emotional. raspuntal natural este plansul, Do exemplu, dack pSpusa preferatt s copilulal se rupe stunt el va incepe spontan 3 plangi, Acest plans este Seliberare importants s!sanatonss, care are cece fi Sogice si psihologice benefice. Mui oament realizes: 25 acest ier 9i sunt capabilsiofere ragoste #9 {in unui copil care plange intro astie! de stwatie “Alte situait unt nai cifcle, De exempta un cop are o ri28 de furie deoarece nu primesteo inghetatt la ormet sau bebelug care se trevesteplangind de mat multe or! pe nospte: De obice, pari # educator sunt deschig s8 primcasc® ajutor in astfal de situa ate sun dictate ma departe in carte Exist intotdeaunag{ posibilitatea inet dure fiz ceatuneicind wn coil plane. Cand se suspectenzd teste vorba de durere cies se recomanda consult tre: tament medical Plingal este gun posibil indicator de ses major’ sie recomand foarte mut phrnilor si educavoror oa Saute mereu sursele de sires din Viafacopilon Toteda 13, plansul este consideratunteorl a tn Gerivat al ste su mle peo a Impresia goes cpt Sarsimfi mai bine dack at inceta sa pagal: Acest age nutesteadevirat Inciverent de natura sursclor de strc, Copii nu se or sil mai bine aed nu se Oe perc Sapling i as rise def, tat at nse) novos Exits sf alte modallts} de eliberare a stresulul core includ efseatl, remuratl i tranepinatll Acestea sunt mecanisme slienfionse st mai putin evidente, dar Sunt la fel de importante precum résul i plansul Une: Or ele Insofesc Fast 9! planeul3. FIZIOLOGIA STRESULUI SI A PLANSULUL Exist multe benefici de naturs fiziologic& pe care plansul le are. Pentru a le infelege, este important si ‘cunoastem ce se intampla in corpul nostra in mamen= tele de stres, Stresul Corpul nosteu rispunde tuturor tipurilor de fac tori de stres in acelasi mod, chiar dacd factorii de stres| sunt de natura fizica, de pilda ruperea unui deget, sau psihologica, cum ar fi vesten ci un prieten suferi de o boala gravi. Aceasta reactie fiziologica la stres este nu mit ,reactie la stres” glare ca scop sh ne ajute st facemn fat8 Urgentelor. Reactia la stres poate salva viata in ca Zul unui pericol fiziciminent. Dar in cele din urms, mai ales daca este vorba despre tn stree psihologic cronic, ‘acelasi mecanism poate aves un efect negativ sine pos techiar imbolnivi Tats un rezumat simplificat al modului in care functioneaza reactia la stres, Hipotalamusul incepe si trimita semnale de alarma care stimuleaza doullsiste= ime diferite in corp: sistemul nervos simpatic si glanda pita Sistemul nervos simpatic ajuta corpul si se pregi- teascs de actiune dilatand pupilele, accelerand sitmul cardiac, marind tensiunea i directionand sangele spre imuschi, departe de organele digestive. Aceasta reactie este cunoscuta drept reactia ,Jupta sau fui”. Acest sis- tem nervos comunic’ cu diverse organe din corp prin intermediul a doud substante chimice numite epinett 1nd gi norepinefrina (cunoscute si drept adrenalin’ si respectiv noradrenalina). Aceste substante fae parte ‘intro clas de substange numite catecolamine. Akane ‘ind sunteti dintr-o dats foarte alarmali sau incintati, avell deseori o senzatie de stringere de stomac, Acesta ‘este efectul epinetrinel (adrenaline). Glanda pitulara este sea activata in timpul stresu- lui 1 acest Iicru duce la eliberarea unor hormoni. In primul rand, glanda elibereazs in singe un hormon humit ACTH (hormonul adrenocorticotropic). Acest hormon stimuleaza in edteva minute o alta glanda din corp, si anume cortextl adrenal, care elibereaz’ hor: monii numifi ghicocorticoide. (O form sinteticd a gla cocorticoidefor este cortizolul, folosit medical impotri- va inflamatiilor) Acesti hormoni influenfeaza tulte pln ale corpulut, pentra a-l ajuta si faca fata unl Urs genfe. Funcfia principala a glucocorticoidelor este mo- bilizarea resurselor de energie ale corpului pentru a sestiona stresul. x mod normal, valori mari ale glcocorticoidelor in singe determina o sesdere a productiei de ACTH de citre glanda pitulara. Acest mecanism impiedica ain sgerea unui nivel ridicat al ACTH-ului. Cut toate astea, daca se acumuleaza $1 alte evenimente stresante, efec- {ul inhibator poate ft anulat determinand o productic mare de ACTH, care stimuleazi 0 productic 9i mai mare de glucocorticoide. Cortizolul, tnul dintre hor moni glucocorticoizi, este in mod curent folosit deept Indicator al stresulu ‘Acest rispuns la stres este foarte pottivit pentru situafile in care este nevoie si fugifi din calea ural ic fu fioros. Stresul principal pe care fl triiau strimosil Fostri preistorici ish avea originea in ameninfiri izice reale care le periclitas siguranta. Orice eveniment co- sinderat periculos determina o nevoie de a rimane see tiv si de a de dovada de energie, In scopul fugit sau Iuptei pentru autoapsrare, Pe misura ce sa dezvoltat neocortenul, am doban- it abititates pentru gindire complex, imaginatie $1str sentimente precum dragostea, compasiunea gi Congtientizares. tn schimb, acest hata facat 93 fin prelispus la forme de ses emotional care mint nec hoscute in regnul animal, cam ar fh triste, vinovatia fi fria in logiturd cu evenimente viltoare pe cae nie Imagini in vitor. Mai mul, perioada noastrd inde Jungata de imaturitate i dependenja (pruncia s! copie lirla) neu marit vulnerabiltatea la stres psihologie ‘Cu toate aceastea, raspunsil nostra paihoogic la stres ima 3a modifica. Corpal nostra ined rhapunde Sanu stres emotional ea scum am fh fagatifide un gr foros! Suntem concepufl st facem uz de mulls energie atund cand trim emofll puternice, precum teroarcs Sou mania. Totugi, acest lucru nu este inotdeauna pov tsvit st rimanem ca un raspuns fiiologi la snes care este inulll Acest mecaniam este deranjant, de exempla, Stunt cand nite intensified itm cardiac inate de tin interiu important Dar aceasta reprezint& numal o mica parte a pro- blemel, deoarece thsusi rdsu i stes porte doer distrugitor pe tormen lung Saterim de fap deo divers {ate mare de be legate de atre din sceaotA eauz4. Am bole elemente ale epuncului la stres (icitarea sist ‘mull nervos simpatic st hormonil glucocortiotz) pot Contelbui la imbolnavire ‘O alimulare epetai a slatemulu nervos simpatic poate duce la hipertensiuine arterial la ateroscleroed {cumularea de grisime in vasele de singe) La rindul Jor, acestea pot determina atacuri de cord i infarcari, ous cauze majore ale mortals, th oped tn indi barbatior Glucocorticoidele in exces, determinate de sires, pot avea numeroaseefectesecundare, inclusi ita tite, aprehenalune ql incepaciate de concentrare. Aces! ter este ined nunal o mics parte din problem. Un efect secundar mai grav al glucocorticoidelor crescute este suprimarea sistemului imunitar, Persoa- nele care sunt stresate in mod repetat si profund au va- Joti mari ale hormonului ACTH $1 a glueocorticoidelor, Acest Iucru sa dovedit a fi in legaturd cu rezistenta seizutd la infectii® De exemply, adult i ciror parte ner de viata murit recent att un Fispuns iunitar sed zu.’ Stresul duce la cresterea risculti de boll contagi- ‘oase, cum sunt infectille respiratorii, precum 31 de boli autoimune, cum este seleroza multipli. Un nivel maeit te glucocorticoid ca urmare a stresulut poate chiar 3 accelereze cresterea unei tumor din corp. Glucocorticoidele in exces pot totodata si afecteze © parte a creierulul numita hipocampus, care joacd un rol important in procesul de invatare sii memorate “Acest lucru poate cauza tulburiri de invajare si poate totodata accelera procesul de imbatranires ‘Alte efecte negative determinate de acesti hormoni ai stresului sunt: sc ereseut de osteaporoza si diabet, la varsta adulta inaintata (diabetul zaharat de tip 2) Cercetstorii sunt de parere e& ambele componente ale Fispunsului la stres contribuie lainstalarea ulcerului © boala binecunoscuta provocati de stres. In cele din lurma, stresul poate constitui un obstacol pentra func: fia sexuala determinand impotenta, in caztl harbetilon, slinhiband ovulatia la feel parte dintre aceste boli pot avea si cauze geneti- ce sau determinate de media, car roll stresuluta fest stabilit ca un factor eare igh aduce conteibutia, Prejul pe care il platim pentru sensibilitatea, capa: sitatea de constientizare si inteligenta noastra conta in sulerinjele emotionale ¢ bolile legate de stres. Ce ats toate aceastea de-a face cu lacrimile gi crizele de furie?Este fare posi ea acini 9 crzeede fare, ea urmare a tinadstres Gnofonal utente 8 cooluat dropt un mec: ita cae fut a reducerea fecelorsecundave negative ale spurl la stresulfiologtc Exit cercetae foarte i {eresante, denaturAiologics gi biochimics, care au ca subject plinsul si care susfin aceasthtcorie a eliberstit de stes prin plans Tntrun studi asupra modificarilor fizolologice din timpul plansuli, ceretatort au anatat unor sur Sente un film rst Cele care a pls at fost mai active din ponct de vedere fsicincomparatie ou cele care mu au pins. Totodata cele care aw plans aw avi an stm ardac mint gio conductivitate mal marea piel ind Gind o stare generals de stimularefiziologica?” ‘Ate studi at_misurat modiicane,fiziologice dup episonde de plans la adulfy Persoancle implicate in acese studi aveau parte de diverse ipuri de pslhor terapii, in timp cirora plangeau gi gl eliberau fara, Uneor! pentru or8sau mat mult. MésurStorlerealiza- te inainte af dupa aceste sesiuni de terapie aw arstat tensitni, pols gt temperaturi mal sckzute pare deca rent cerebral mal sincronizate dupa sesiunie de tera- pie. Acestea sunt considerate modalitaj. de relaxare {Unul grup de controf I ssa certs) faca exerci fzice tlficile pentrao pertoad de np siolars cu accen per trecuti de persoanele care partictpaulaterapie. Au fost imisurafiaceagi paramets fiologicl dupa sesiunile de ‘cxereiti. Toru, persoanele din grupul de control mi Su demonstrat acelast grad de relaxare ca in cau per Soanelor care au plane gi grat elloorat furia® ‘Cu alte cuvinte,plansul este o stare de stimulare firiologics care precede o relaxare profunda, Este un thou fonrteefcint de reducere a fersianl; Probab ch tenergia implica In impul planeulul ats Ja dsiparea tinel piri de energie care at fi fost menita 2 fotos pentru a ne apara fizic impotriva pericolelor, atunct cand fuga sau lupta nu sunt rispunsurile poteivite Plansul puternic sau o criza de furie utlizeazd stat ris: punsul sistemului nervos simpatic, cat st eel all -Rlucocorticoidelor, Este interesant cd termenul ,emojie” provine di trun cuvant Iatinesc care inseamnd va se mises’. In limba englezs se foloseste aceasta semnificatie atunet ‘nd se spune, de exempla, Am fost foarte miseat de film.” Acest lucru implics faptul ci rispunsel nostra neinhibat si primitiv la sentimente puternice devine ac. tiv fizie. Plansul sicrizele de Furie la copii sunt inteade var procese foarte active, care implies intreg, consul Copii lovese cu picioarele, lovese cu mainte, folosind © cantitate mare de energie. Si nol, adult, am plange intr-o manierd similar daci o astfel de exprimare emotiilor ar & aprobata de societate In plus fata de studiile in care plansul este analizat slin punet de vedere fiziologic, sau facut si studll inte: resante din perspectiva biochimict. Dr. William Frey, biochimist in cadrul Spitalului Regional din Se Past, Minnesota, a cercetat continustul chimie al laerimitor ‘omenesti” Ela plitit voluntari si vizioneze un film trist si si-si colecteze lacrimile (dacs plang) intun tub de testare. (Vi imaginati ce inseamnd si fl platit ca si plangit) A numit aceste lacrimi Iacrimi indse emotion nal”. Mai tarziu, el a colectat de la acevasi oament la. mam din tribul Kung din Desertul Kalahari (ea insasi alaptata frecvent timp de cafiva ani, cand era mica) 9 fost intervievata in legiturs ex copilaria ci. Ea sha amintit c& a plans mult in lunile in care mama ea fost Insarcinati cu urmatorul copil (ea find atunt infrea- 1) gi ca urmare a nasteri fratell e (Cat timp mama a fost insircinaté cx Kumsa, fom plans inna. Volam s8 sug. Odata, pe ind triiam inte regiune izlats, departe de ‘amen! stu cl am avul 0 perioadd intensa de {Cupliins,Plangeam meres. Ate tata mia 2s ‘8 ind snopeste in bitale.Prea aveamn mute lo ‘imu, prea plsngeam mereu. Avea un mati ‘mare in mans cand mea ingéieat dae nu m3 Iwi; woia mumai sma sperie (Dups nayteres Iratelui): Tanjeam dupS laptele pe care avea mama in ain $i ature cand lspta peel, hi met riven cum da pe afars Japtele Plangeam touts nosptes, plingeaen #1 jar plangeam pana se lumina doz. In unele line Incrimile se porneas din nim, plan {genm si refuzam mancarea, Aceasta pentfu cl Svaasem pe el eum supe? Antropologii concluzioneaza, dupa cercetiri cum este cea de mai sus, e& insagi experienfa intircatulul feste traumatizanté pentzu coplli din aceste euleari. O SIU interpretare ce sustine premiza de bazi a cir(ii de fata este aceea ca bebelusii plang dupa ce au fost intr ceafi deoarece planstal nt mai este oprit prin aliptat ide frecvent. Cu alte cuvinte, ei recupereazi din plansul neplns, care a fost reprimat dela nastere. Exemplul de mai sus arata cd acest plans nu este, din pacate, bine folerat de adulf. Mamele care raspund Ia orice disconfort al copii- lorlor prin alaptare pot proiecta propre nevol asupra copillor De exemplt, o mama poate avea tendina 88 compenseze propria nevoie neimplinita de apropiere sau poate dori sa reprime emotile copilului, astiel fi nandu-s! proprile emo puternice sub control. Ade- vrata grijd pling de empatie pentru un copil implica perceperea lui drept 0 persoana unics, separat de ami, si astfel 0 reactie adecvata si flexibila (mat de- grabs decat rigid) la nevoile lui fizice st emotionale. ‘Alaptarea freevents poste fi si pur sl simple 0 tra dite. Fiecare cultura are 6 abordare diferits in legStura cu cresterea copiilor, care este transmiss din generatie in generatie. Nu trebuie s8 percepem o cultura ca find ‘mai bun’ decat alta In tarile industrializate, abordarea ‘inapoi la natura” care imiti unele culturl traditionale poate pastra uncle aspecte care sunt benefice si poate flimina altele, Faptul e& mamele din ancimite cultar is alipteazi bebelusii din doudzedl in dowazect de mint te nu inseamna ca trebutie sa o facem si noi. Dac ar fi si imitim tot ce face tribul Kung, de exemplar nu am: alipta deloc in primele alle dups nastere, deoarece tr bul consider’ e laptele din aceasta perioada (colos. mul) este otravitor. (Oamenii de stiinta au descoperit ci tocmai colostrul congine substanfe extrem de benefice ‘are au proprietafi imunitare, laxative st coagulante,) Cat de des au de fapt bebelugit nevoie si fe alap- tafi? Este o intrebare la care este dificil de raspuns, de ‘oarece depinde de cative factori. In prima luna, o mast completa la sin necosits dous ore si jumatate petro a fidigerats de citre copil. In general, sSnii mami incepSse umple dupa aceasta perioada de timp. Astfel, ne putem agtepta ca bebelusilor si le fie foame la flecare ous ore gi jumatate,trei ore (dela inceputul une’ lp. thr Ia inceputul urmatoarei) $i ca alaptatul SB aibS loc de opt pana la zece ori in doudzedl si patra de ore. Ast fel, un bebelts de patru ssptimani care a avut 0 mass ‘complet, din ambii sini, la ora tret va fi din nou info- metat la ora gase, Tinss acest Iicru este doar o linie directoare. Prun- ii nu ar trebui si fe hraniti dupd ceas, cla cerere, Poo te fi nevoie de alaptiri mai frecvent in primele sapts- mani de viald; astel,¢ilaptele mamei va fi mai abun- dent. Urmatoarele elemente pot, de asemenea, 88 gene reze alaptarea la intervale mai scurte: puseele de cree tere, cresterea insuficienta, ealdura foarte mare, boala sau superficlalitatea, cazul in care cel mie nu mananct ndeajuns la fiecare alaptare. Bebelusit ar trebui hrsniti dle fiecare data cand le e foame. Ins parintii rebuie si fie constienti ci mu fiecare comportament de agitatie indici foame sau: nevoia dea suge. Alaptarea nu trebu- fe s8 devina o metoda de linistire a copilului care are nevole sa-gielibereze tensiunile prin plans. Pe masura ce copili crest, laptele devine mai con- centrat, iar stomacul lor poate abosorbi o cantitate mai mare, Astfel, intervalele dintre doua alaptari crese pana Ta patra sau mat multe ore, Pruncti hranii cu lapte de vac pot avea un interval mai mare intre doud mese, Seoarece acest tip de lapte are nevole de un timp mai indelungat pentru digerare. Cei mai multi bebelusi pot rezista perioade mat indelungate firs lapte, pe timpul opti. La gase luni, unii copit pot avea nevoie deo he fire pe noapte, Dar atunci cind bebelusii mai mari de fase luni se trezese in mod frecvent mai mult de o daté pe noapte si cer lapte, acesta este de obicei un semn ci Slaptarea a devenit un tipar de control ‘Tipare de control prin migeare Pe langé alaptare, 0 alts metoda des folosita pen- teu plinistirea” pruneilor este prin miscare ritmiea = di- verse forme de leganare, balansare, seuturare. Migca yea este importants pentru dezvoltarea bebelugulu, Gar daca este folositd in mod frecevent, ca reactie 1a plansul lui, poate avea ca efect reprimarea vindecdi pain plans. Mai mult, bebelusii pot deveni dependensi fe acest tip de stimulare sk pot si gio ofere ef insisi ‘ind se simt trigti, nelinistigi sau frustrafi. Acest lucra poate fi posibila cauzi a migclvilor din cap pe care be- belusii le fac singuri sau a propriei leganaei gi, mai tar- 2iu, a hiperactivititis generalizate Hiperactivitatea este mei comuné la biel, dlecit Ja fete. Un aspect interesant este 8 print au de obiced fendinta s3-5i legene baietii mai mult decat pe fete Este foarte posibil ca stimularea frecventa prin migcare de care au parte biietii 4 fle un factor care contribuie Ia hiperactivitatea care apare mai tirzis. Acest hicrt este mai probabil in cazul in care leginarea sa Ficut Freevent, Ca 0 tentativa de a opri bebelugul din plans, Stimularea prin miscare este importants. pentru bebelusi, dar momentul cestein (ca 31 in cazul allor forme de stimulare) este crucial, Este mai bine si se amane leganatul pentru atuncl cind copiti sunt ferict atenti si pregatifi pentru a fi stimulatl. Nu asteptati pind cind copilul este agitat, Bebelusii nu plang pen~ tru cd au nevoie de aceste forme artificiale de mizeare. Leganatul ii distrage de la nevoia lor de a plange. ‘Multe persoane cred ca bebelusii trebute sa fie al: ‘mati prin migeare, deoarece ei au trait o migcare conti- nud in pantecole mamet. Cx toate aceastea, au existat gh ‘multe momente in timpul sarcinii (poate chiar 50% din timp) cand mama a stat nemigcata sata dormit, in ace- Iemomente, bebelusul simfea doar acele migciri subti-Je date de respiratia el. Contactul apropiat dupa naste. rele ofer pruncilor aceeast migeare subtild. In ca2ul in cate cei mici pling cand sunt in contact apropiat cn iirinti este timpul fies fie hed, fe ascultaticu fox, pect, gi nu si fie distrasi prin actluni disperate. Unele mimici recurg la leganat si alte miscir artificial la care nici nu s-ar fi gandi cit aus fost insircinate Daca simtiti o dorings putemica de a legina, ba, lansa, scutura un bebelus care plinge, lucral cesta se datoreaz’ informapillor gresite la care afi fost expus Poate fi gi rezultatul proprifor nelinist! i frustra l gote de plansul bebelugulul. (Atentie: abjineti-va de Zguduirea pruncilor! Este 0 tehnicd ce poate produce leziunl cerebrate,) Suzetele, siguranta” Cina! copitt sunt lasati s& plngS singuri sinu sunt alaiptati gi nici leganati, et igi dezvolta tipare de control ‘care nu necesitd prezenta altor persoane. Cele mai to mmuune sunt suptul degetului st stransul la plept sl unui oblect, cum ar fio pituries sau un ursulet, Suzetele vor deveni automat tipare de control daca sunt date bebe. lusilor cand au nevoie s8 plang’, Copili ca aceste tipare de control par si fie mai in- dependent si mai putin pretentiogs Ei pur si simphs igh sug detegetul, 0 suzet3 sau strang in brate object fa vorit cand plang. Pot, de obicei, si adoarmia singuri cand au tiparele de control la purtator, Cu toate aceas tea, este posibil ca ei si ajungs 54 nu se mai elibereze de stres, dupa cum nici copii leganali sau alsptati nu o fac. In consecinga, nu sunt deloc mal sinatosi din punct de vedere psihologic. Mai mult, ei primese probabil ‘mai putin contact fizic decat bebelusii care au tiparele de control de alaptat si de leginat. Acest lucra se in- suptul degetului si ,obiectele de timp din cau cd parintit considers (poate incorect) unt mulfumifi gi singus Unit psthologs nemese aceste obiecte de siguran- {8° sau yde tanaifi”- Fi presupun ch obietele ft ajuts pe copii sf se simta in siguranfa in ipsa persoanclor Eproplate st facatranzita spre independents si autor rome. Eu ins le consider tipare de contol care ajuta pe copii 8 gt reprime plantul intrun media unde mu rsimt complet in sigurangs s3 planga. Acest copii as- Gund o acurmulare de emofi ezultate din ses, nd copii folosese aceste obiccte deept tipare de contol este se ajutor sf se creeze un medi de familie mma sigur emofiona sin sas prestipund i bebelugul ste mulgumnit (A se vedea Partea 9 IV-n, Secfiunea 2 tru informa referitoare Ia consolicavea sigurantel Emofionale) Parinfi care se simt confortabil sa Tack Sceanta gi sunt pregats8 accepte lacrimile 1 crizele de fue inceteazd ad mal dea copillr suzete si psturicl dats ce realireazd ca ele tepsima ventimentele copii foe Aces paring observ, de obicel, 0 intensificare plansului sta crizelor de hare, dar gio schimbare spec taculoasd st imediatsn sta de spirit a copitulu reeepivitatea ha ‘Legat de suptul cegetulu, din punctul meu de ve- dere este cil se poate de lipsit de fespect ca un adult Si scoatd bebelugulth degetul din gurd cu forte, De ‘bic, copill este cel care decide singut sig sup de- Bgetul. De acces, aici tebuie ai se foloseased metode ‘al indirecte pentr ca micuful sa nu tat sims never in. Ofer edteva sugest in capitol de Inter gras Punsuri” al acestet cde! (Parten a IV-a, Secfunea 5) ‘Aceleagi metode pot 8 aplicate si cu micuti care folo- Sescobiecte pent: asi reprima rentimenteleLrmitorul exempta lustreazd faptul cl bebelugg | yneoralptat si de citova ont pe ors, Bebetuslt din {gh vor scoate spontan degetul din guri pentru a plate ge, daca se simt suficient de in siguranta La unul dintre atelierete pe care le-am sustinst {m sudul Franfel era prezent un bebolug de pa ‘Gu luni care ist sugen degetul. Mama a fost de cord stmt peemsts sa-ms demonstter leo pe pruncul et L-am luat in brate: bam privit 3 Fam mangaiat bland pe frunte, lam voroit cet gram spuls ch este in repels 3 plang Cu rnd gira sens degetul din gurt sta inceput si plangs. Dupa edteva minute, timp in care eam, Scordat atenfia mea complet, mam witat Ia patticipandi pentrs ale explics ce se intl Slale raspunde laiteebare Dar imedint ce mn Infor peivirea de a copil, acesta sta bagst din row degetul in gura qa incetat plans. Amn Shuntat grupul ch mi voi concentra din now supra copilulut si, dups com am presupus Faspuns la atenfla’mea, cl a soos degetul din {gard gia mai plane, Chiar sya =o tamplat, Spre ulminea teturor partcipantilon In iapul Seestei demonstra nu am atins deloe mans pe care hebelugulo tines in urd A fost decizia In S831 scone degetal din urs Modalitati de reprimare a plansului in diferte cultusi Fiecare cultura are metodele ei preferate pentas reprimarea plansului la bebelusi, Acestea sunt tipare culturale de control care sunt transmise de la parinte Ia copil, din generatie in generatie. Aceste tipare rezults din conditile de viats, valorile culturale si tradi, $1 uta pentru supravietuire ‘Dupa cum.am mentionat, multe triburi indigene folosese aliptarea la sin dept suzetd, bebelusit Rind Ste calla plang mal rar decit co din rte indus Sate: Cur toate acesten,observatort au femareat ch wre Gteplsonde de plans conra, similar cs coicle att $2 Sue in tile ocedentate “Antropologi su cbservatcomportamentl mame- toe din tibul Rung atunc! cand le plang copii. Daca Mibclusit aa retuzat sin, mamele ncearea 88 fi lege- tepcintandrte la ureche sau vorbind foarte tare, nee= ‘ind asifel si le distroga atenta, Daca aceste incercdt Sau dat roade in liugtiren bebelusulus, mamele se Bick cu in bra, leganandi,cintanda-te st incer Bias elaptece fa mod ropetat Pe lang foam be- tsi plangeau din causa soprastinnt rant Ifrin atingerea unui seop, ndferent de eau plans Mi, mamale raspundea prin alaptare, migeare in Fivetin, Austria gi Germania sunt flosite sze- tele pe sear lang, Acestobice este cat se poate de co- Inu acolo unvie kamen tediegte la Bo, prefulegte int milton gi exo. o ngeijorarereferitore la deranjaes teainlor in 1992, naxisat io mods a suzctclor in este trl, adolescent purta suretecolorate lo gat Ie sugeau Nu este delec surprinatton, dack conside: thm tadifa extined # folosiel suzetelor Ia bebelas in cst tr Frintre cel care prefuiesc independents, dar sunt nai putin nggijorai de egomot, crm arf america Puinfisunt sata sii ase mica plang sing Rt pe copii mai mars teint camera lon, dacs a ira de furi. Copii inva a reprime plinsal = ganda degetul sau strangind la plept o patrics pre tou anu un animal de plas invuncle cultar, 88st th copll gras reprezint& an moti de mando, fic referte la calitatea ta ca iinte, Piringii igi hednese bebelusti oricind_acesta plang, lar mancatul devine un tipar de control. Deep Eonsecinfa, prnel si copii sunt de obicel ober. elise daca pani lor sunt forte sac practich comund timp de secole a fost aceea dea {da medicamente micutilor care plang. In timpul cer e-al doilea secol dups Hiristos, doctors gree Galen prescria opium pentru calmarea bebelusilor agitat In Srecut in Europa, pain dada nod frectent alco ol sau opium copillor lor pentru al face sa se oprease din plans $1 doarms. O'modalitate prin care manele i doicteficeau acest lucrs era stig ung slarcurle ca Jofuni care confineau opium. Bebeligil absorben 3 opium ‘atunei cand sugea si apol adormea, Medica. mentele populare care confineau opium erau Lauda: num sau Paregorie. Multi hebelusi devencau, depen. enfin timp ce alti mureau de suipradors’ Un elite popular pe baz’ de opium, numnit,Siropul linigtior al Jui Winslow” a fost disponibilin Statsle Unite fard pre- seriplie medical, 1a sfrgitel anilor 1880" (© alth practicd in Europa era x8 se Inmoale inti chioro bucatt de material pe care bebelugul i gain {urd atuncl cind i iegeas ding all copii rau Issa st Sugi un saculet umplut ci seminfe de mac (eursa de piu) st zahae, sau udat cu cin fermentat (aleoo) In ‘Austin acesteysuzete” Umpurit folowte de femelle de la fard crau numnite ,Most-Zute”, in traducere stata ou cdr" Bebelusit care plang mult sunt saz trata cu me dlicamente. Daca exsta un moti infemelat pentru care Si administra! un medicament, este Frese of facet Totus, multor copit I se daw sedative doar pentru ch plang mult chiar i daca nu exists 0 cau medicals de Faturs fzicd pentru plans, Inteun studiu etectaat In ‘Anglia, a descoperit cb 25% dintse bebelusi primisers sedative Inainte de varsta de 18 huni" Aceasté aborda- ‘eavea ca scop oprims plsulu, nefiind © Recesiate JRedicald Medicamentele nu nunai cS intervin in me- Grismal vital de vindecare prin plans, dari fac pe mi- letargic sh apatic afectand gi calitaten legatar farinte-copil. Mal mult, bebelust care primese sedat- Fepentru cd plang isc sf devind consumatori de dro- Junin perionda adolescenfes. Cand primele tentative Secopilior de ase elibera de experienfe dureroase sunt feprimate a medicamente puternice, nue deloc su- prnitor ck mai tarzia in viata el recurg Ia droguri rua face fa sentimentelor Pomiote evident cd reprimarea plansul sgedet copilirit este extinsd. Se pare c SSrect acest mecanisin vital de vindecare si este prea putin tolerat 6, SA-T AJUTAM PE BEBELUSI SA DOARMA, TTOATA NOAPTEA (FARA A-TIGNORA) CChiar gin eazul in care pruncii dorm in acelagi pat 1 print for, trezirile nocturne pot constitul o proble- ms. Injelegerea tiparelor de control poate fi solttia re- olvirii acestei probleme, Dac adormiti copilul in mod frecvent folosind un tipar de control, el va depin- dein curdind exact de aceasta cArja pentra a adormi. De exemplu, daci de obice! bebelugul sdoarme Ia san (in Imomente cand de fapt are nevoie =8 se elibereze de ten- sunt prin plans), el va parea c& are nevoie si sugi or: de cite or! se trezeste noaptea. Acest comportament poate continua mull timp dupi varsta la care bebelugi fe trezesc noaptea din cauza foamel ‘Alaptatul sau legsnatul bebelusilor pentru a ador- mi poate determina treziri nocturne, deoarece mu au |ocazie sisi elibereze tensianile printean pléns bun, Unit intr of aclorm desta de-ugor atuncl cand son aliptati sauleginati Paring Invata ot dopinal de an te metode, considerindwle un miloc chcent de sey adormi coplul. Este de nfeles. De ee i nurse eeung Ia orice funetionessa pentru al adormi? Ca bane acesten uli dntre acest Dchuslneep al so teseees &8 trecvent noaptea pent ch su nevoig saplings Pa Eintt ced cd cel mie are nevoie sie alapta a lage at din nous acest tpar se repels de mle ose Care noapte neon tmp de cafes ant, Cercetitort au descopent ch 20% dintre bebelust incep st se trezeasch din nou noapten inteeanie ree sprevece huni Tiparal este urmitoral: in proscle tat Jun bebelusul se terest de obit impel nope cteva oni pentru a suge. Este normal La aceon ee Sd el are nevoie si sug din tre patra ore in tse pa fre. Treplat,incepe st dont perionde wa Lanes oaptea! uncor, spre bucara patniion chiar tenes Noaptea, Mama a ans st epinta cle alpen co mete 8 comoda de's adorn copii y pare es meng Men Jn jul vratel de sas hm sa rai tel, tebe incepe din nou si se ezeasa, int mama se supune oh adoarme a sin, Ce pare # un pos Inapol de sears dlurata continua ins in locul not pertonte mai ine lungate de som in timpu nop, Periondete cs sos ‘Aceastd situatie pune Ia incorcare pan st iba- rea celor mal fubitor pari Putin’ cake! pot tae Intreruperes sommutul noapte dupa nonpte, ith 9a vent frustrati plini de resehtimente gf obuslft Aor toate marele stati devotat care au get de capt oe agitai in timpul noptiy merew alaptandIeganand lnigtinduci Tovodath, imi pare rau pentru acest pa Tint, eoarece musi dau stama el vias lose & nat 7 mai wsoar’ dacii ms ar incerca merex si-i opreasca pe bebelusit lor din plans, “Majoritatea parintilor vid numai dous abordaris a) si continue sit alapteze sau si-! linisteasca pe bebelus de fiecare dati cénd se trezeste sau b) si il ignore, spe- tind ci va invaja s8 adoarma singur, Aga cum am men fionat anterior, sfatul de a ignora un bebelug care plane ge, chiar si pentru perioade de cinci minute, este di nitor. Poate duce la sentimente de fried, de neputings, sila pierderea increderii copiiului in adult, Exista glo a treia abordare de care sunt constienti surprinzator de putini oameni. Este foarte posibil 53 ajutl un bebelus 4 doarma toats noaptea chiar $1 {303 sul ignori atunci cind plinge. Prima mea intrebare pentru paring ai caror bebeltsi se trezesc des noaptea teste: ,Cum adoarme, de obicei, copilul dumneavoas- tra?” Aproape in toate cazurile, bebelusul este adormit prin intermediul unui mecanism de linistire (de obieel, alsptare sau leginare) care finefioneaza drept tipar de control, Sofutia la problema este de a vi infrana 53 ‘opsiti plansul bebelugului 1a ora sommului: far’ alate te, legiinare, cAntat sau orice alté distragere a atenfiel Ceea ce nut inseamna si-1 ignorati. Tine in brate ea dragoste, dar fira a-1 distrage de Ia nevoia lui de a plinge. Asigurafi-va copilul ed totul este in ordine $i ck Infelegeti nevoia fui de a plange. I oferiti sigurant iu bire si alentie, astfel incat el = poati sa igi elibeereze tensiunile $1 emotille dureroase acumulate, Fifi pregatit ca plansul s4 dureze o ord sau mai mult primele diti cand faceti acest Iucru, in special dlaci micuful a acumulat sentimente dureroase care att fost reprimate in mod repetat, Staficu el. Nuva 8 uso Dar dupa ce va plinge, se va relaxa gi va putes adoarmns in bratele durneavoastrs, Dac asteptal inch zece pani la douazeci de minute, el va inten inteunsomn adine st va fl mai jor sil pune jos fr xs creat Dac fost aenthabordare, babel vai xpe curand 88 doaema pestoade mai lungi nowpten {ita si se tezeascs Uni panini mau spus cl ne oe, svat oimbune space sinedi at Spus cd a curstcateva tile pana cin cel tea Feu doarma toata noaptea. ® ws Tata "experionfa mes personal cu aca abordare: * * “ {Cand fu meu avea zee han am observat neo sear cur elses life och, ine rapid evenit foarte ctv Era mul trecut de ofa ‘bismuth de culeare. Lam dus into camera insnecoast lng, 1 kam tinue aproape de mine. A plane 4 luptat sf se wiboreee Sin brajele mele, dar in citevn momente s Sdormit dus Hiperactivitaten din cea sear 2 {pit periodic dupa acest episod, de obicel ‘ind era suprastimulat cut ern cazul cand {veam onspet sain rma une ile ewe ‘Am observat, de acemence, ch putes ft calmst Sadormit dact i alaptam: Cu voate aceasten, Sind edormes fa sn, e tezea in tmpul nape {i Totus am opiat poner alpine nd ta come Cel avon deja doa tree cre eat ay de crt pn a ase or pe noapte), inciteu eram privath de Som necemar Ath opt stuncl altplatal a som. dari tinea ty orate cit tmprel plan Bea, Dups cous alle dormea deja touts Noap- fea Cu fea mee, Msc Co ine on mal te 21a, am incereat a8 evit =f foloses slsptatul DPentru ao ealma gl adorm, daram hnuto ir {otdeauina in brake pnd cin aod Aven evoie in mod fecvent sa plang inainte de omn. Nua desvoltat niciodatl‘un tier de tresire nocd Recomand abordarea de a tine bebelugul in brage ceo rutin’ Inainte de somn gi in cazul in care el mu se ttezeste noaptea, Ea implineste nevoia lor legitima’ de a opiati fizic de parinte ia timp ce adorm, chiar flacd nu au nevoie s8 planga inainte de som, ‘Cind alaptatul a devenit tipar de control, uncle mame imi povestesc c& bebelusi nu plang niciodata in- fons cu ele, dar niei nu se linistese in bratele lor dact nu ise oferd sSnul. Sau in eele din urma el adoarme, dar fard #8 fi plins atat cat crede mama cd ar fi avut nevote, Micuful continud si se trezeasca noaptea. Explicatia fate ci atunci cand suptul este un tipar de control, co- pili se pinchid” cand sunt finufl in brate de mamele lor JInpozitia obignuta de alptat, chiar daca ru sunt alp- {atl Poritia in sine este capabila #8 repsime plansul ‘Am doul sugestii pentra aceasta problema. Una este si fineti bebelusul intro pozitie diferité de cea bbignulta de alSptat. De exemplu, il puteti pune in poa- {cu spatele lipit de. stomacul dumneavoastes, dar putefi si vi apropiofi si s8 vs lipiti obrazul de al lui ‘Keeasta pozitie este indeajuns de diferita, astel incat fic va amin copilulsi de supt, gi nici nuci va repeima emoliile. Micufii care au nevoie 28 planga se vor simfi liber! si 0 facd si pot chiar s4 vA wimeased cu intensita- tea plansulu lor. ‘O alté posibilitate este ca bebelugul s8 fe finut in brafe inainte de somn de alla persoana, cum ar fi Eat In acest caz, cleste cel cate trebuie si accepte plansul Unii bebelusi plang mult mai bine cu tata lor, decdt cu mama, pentra cS ssociaza corpul mamei cu suptul gi falmarea, Aceasta nu inseamna nicidecum c& bebelugi {gi resping tats nict cB au nevoie de mamele lor. Dim= potrivs, inseamnd cd se simt in sigurants cu tat lor gi liberi si igi exprime sentimentele. Tatil pot juca un rol extrem de important in a ajuta copii s8 doarma toati‘oaptea, in conde fn care se sim capabil ind ty brate un bebelus care plange fard s8 devind el ing soso Bebetusl care mu a tipare de control asociate ou cogpul mamelor for (alsptatel, lopainatul) par a dosk ini mai malt oapten Cu toate aceasta, a nace hc pling atat et au nevoie. Cop care sunt pus Pituturle lor pentru ase calma adormi single vor {nvifain final si se ealmere sugandury depot Undead sau sugand un colt dinteo paturics, ete Acestea vor deven!tiparele tor de contol, Cand te vor teat hong. tea, aga cum probabil o vor face, el vor suge sau wer strange In piept obiecele lor famiiare i vor adorn din nou. Este destul de asemanator cu comportamen: {ul Bebelusior care sug de caters ori pe noapte pentru a readormi. Singura diferenfs ese ed parinfit net nant trezifi de un bebelus care i suge degetul. Oricurn, fn ambele cazur planaul bebelusior este reprimat Daca cel mick sunt aut sd doarms toatt hoaptes prin finut in brate i acceptares plana inant de Somn,acesta poate un colac de slvare penta fame ile a civor stablitate st siitate este amenintata de un hobeluy care se treregte des noaptes. Vina devine mt uusoara cand pruncul doarme noaptea #t tostd lamer are parte de un som oxlhntor. Din fericre, acest hice Ponte fi ealizat fara a e recurge la metoda durerossd $e. ignora beets cand plange (ave veda yi Beal al meu tfelege tt) PARTEA A III-A PLANSUL $I CRIZELE DE FURIE LA CopPII (intre unu si opt ani) 1 SURSE DE STRES PENTRU COPIE Copili de peste un an continui si fie vulnerabili la suferinfa emotional de toate tipurile. In mare parte, stresul din intervalul de varsta unur-opt ani este ocom. Ponenta inevitabila a viet sia cresteril. Desi copii cu varste intre unu si opt ani devin mai competent in a exprima verbal cwea ce dorese gl au nevoie, continull sa aib3 numeroase frustriri de crestere, rezultate din ipsa de abilitati gi deprindert Pe misurd ce incep s interactioneze mai mult cu alti copii, joaca lor poate genera frustrari si sentiments neplicute, deoarece copiit sub opt ani nu infeleg cw lugurin,a punctul de vedere al altel persoane. Ei sunt lorientafi spre et ingisi gi doar teptat vor Invata sa inteeagi concepte precum a face cu rindul” sig impart” Tn acest interval de viest8 apar, de asemenea, noi fricl, pe masura ce copiii devin congtienti de moarte ¢ de propria mortaltate, Faptul e8 aud despre violent $i vid programe video sau TV care confin violent poate constitul o nous sursi de stres. Poate fi ingrozitor pen. tru ei sa fie martori ai violenfet acasa, chiar $1 in cscul in care nu ei sunt fina directa. Separarea de persoanele cele mai apropiate poste fi, de asemenea, foarte Sureroass, {in timpul celui de-al doilea an de vial, copiit cep Si reziste incercirilor celorialfi de a-1 controla yi este foarte important sa respectatim constiinta de sine care apare acum. Copiti au nevoie si fie tratati cu ei are gi respect gi trebuie si li se acorde un oarecare grad de control asupra propriel viell. Dac trebuie 38 forfati copilul sa faca ceva impotziva vointel lu, est important sii explicafi motivul sf apol si-i acceptat protestele legitime si furioase ‘Toate formele de pedeapsa contribuie la strestl co- pillor deoarece, chiar daca pedeapsa este non-violents, fa determina suferinta emofionala ide multe ori gene. Feaza sentimente de furie si dorints de rizbunare, In Cartile mele anterioare (Bebeluul mew infelege 4% si Cop nostri frumosi si sanatos!) am inclus capitole referitoare Ino diseiplin eficients care nu foloseste pedepse sre compense.® Recomand totodati cu calddrs abordarea lui Thomas Gordon, Trainingul parintlor eficace? Abe senja pedepselor nu presupune permisivitate. Este po- sibilsa cregtem si si €ducam copii fard a fi nici autor tari, nici extrem de permisivs, iar rezultatele merth efortul. Relatia parinte-copil este mai bund si copili Sunt mai relaxafi: Einu vor simfi nevola 88 se revolte ca adolescenti Copiii devin stresali gi atunci cind viata lor este sea gribits gi prea rigida. Sindromul ,copilulut gra Bir este produsul timpurilor moderne.’ Adult il gri- bese deseori pe copii de lao activitate la alta, cum ar f foal, cresa, sportus,clubuiri lect de dane sau de nuzicd. Divertismentul la copii presuptine acum pro- grame TV sau video care sunt incarcate de actiune, $ pcr electronice care necesité zeactii rapide. In trecut, Mata era mai lent $i existaw mai pufine pretentit in le fiturd cu timpul sl atenfia copiilor. Ei aveau timp liber din pln, pentra a se juca gi a-! Inventa propriile joceri din objecte simple, naturale, Copili moderni triiese viata yin vitezs”™ Nid de mirare ca sunt stresaii! Multi copii au parte de o situatie familials instabi- 1 din cauza divortului parinilor lor, urmat deseori de recisatorie, Impactul divortului paringilor asupra copie llor este binecuinoscuit, Bi trebuie 84 facd fata unor ser timente de manic, revolts, suferinfa si vinovaie intro. perioada cand nimen alicineva din familie nu le acor 2 prea multi atentie. Apoi, multi copii trebutie = se adapteze vieti cu parinfi vitregi si deseori chiar eu frat viteeg. Mutarea intr-oaltS casa gi schimbarea scolii pot Alle stresante ‘Multi copii poarta, de asemenea, tn. ,-bagaj emoti- onal!” (acumulare de suferinta emotional), dach trau ‘ele nu au fost complet rezolvate la o-vaest mai frage- 42. De exemplu, un biat de gare ania cirul mama a fost internata in Spital cand el avea opt huni poate suteri de anxietate eronica legata de plerclerea mamei. Acest Iucru il poate face si se agate de ea si sd plang or! de cite ori mama se pregateste 85 plece, Deti, chiar daca Viata copilului este in prezent destul de lipsits de stres, este important si tinem minte posibilitatea existente! unui stres neeliberat care a rezultat din experiente tre- tte, Paring care adopts copii abuizati sau neglijah tre=