Curs 1 Aplicatii ale teledetectiei in agricultura Notiuni generale privind utilizarea teledetectiei in agriculturs (Utilizarea imaginilor satelitare pentru inventarierea categoriilor de folosint& a terenurilor) Economia agricola se dezvolta in prezent, nu numai extensiv, dar mai ales intensiv. in acest scop se utilizeazd tehnici si tehnologii perfectionate, destinate miéririi productiilor si productivitatii muncii in agriculturd. Suprafata agricola a Terrei este practic limitatd, desi se depun eforturi mari pentru cucerirea pustiurilor, a zonelor polare si a altor terenuri neproductive. ‘Accentul pus pe caracterul intensiv al agriculturii este asigurat de aplicarea rezultatelor altor stiinte si ramuri: industria pune la dispozitie masini agricole din ce in ce mai diverse si mai eficiente; chimia pune la dispozitie o larga gama de ingrasiminte chimice, ierbicide etc.; irigatiile, desectrile gi combaterea eroziunii solului in colaborare cu alte ramuri (hidrologia, silvicultura, industria et.) precum si pedologia si nu in ultimul rnd stiintele spatiale prin teledetectie favorizeazi agricultura intensiva. in agricultura teledetectia este utilizati pentru rezolvarea urmatoarelor probleme: a.Inventarierea fondului funciar, pe calititi, categorii de folosint& si pe condifii naturale generale si zonale. Lucrarile destinate misuratorilor cadastrale moderne, nu mai pot fi concepute fara aplicarea teledetectiei. Lueratile topografice clasice, au fost total modernizate aplicdandu-se metodele fotogrammetrice aeriene sau spatiale, digitale sau analogice. Se intocmese lucrari de o mare diversitate in domeniul cadastrului general si a cadastrului de specialitate; lucriri de imbundtatiri funciare pe mari suprafete agricole, lucrari de organizarea terenului, luerari pentru stabilirea categoriilor de calitate a terenurilor agricole etc. Tot mai multe, mai actuale si mai diversificate ca scar, se intocmesc planurile topografice si cadastrale de baz si de specialitate: 1:10.000; 1:5.000; 1:1.000 si chiar mai mari, cu deosebire in intravilan. Fotografia aerian& si spatiala isi aduce contributie largi in studiul unor fenomene cum ar eroziunea solului, stabilirea solurilor hidromorfe, halomorfe, etc. Interpretarea caracteristicilor acestor soluri se face fie in laborator sau cabinet prin studiul fotogramelor, fie in teren cu fotogramele la indemana pentru confruntarea cu terenul. Stabilirea categoriilor de soluri in scopul inventarierii lor prin lucrarile de cadastru se face cu ajutorul fotogramelor dupa nuanja culorilor in comparatie cu modele reale, parametrii cunoscuti detectabili, mediul general in care se incadreazi etc. Dup studiul categoriilor de soluri se deducCurs 1 Aplicatii ale teledetectiei in agricultura categoriile de folosinta a terenurilor, lucrarile si interventiile antropice ce se impun pentru ameliorarea lor, precum $i interactiunea dintre diferiti factori generali sau zonali, naturali si artificiali. Categoriile de soluri cel mai frecvent intilnite supuse unor influente naturale si antropice, determina unele zone cu caractere de bazi comune, care pot fi studiate si utilizate ca atare in agricultura, cum ar fi: — terenuri cu exces de umiditate sau cu tendinta, de inmlastinire, informatii obfinute prin teledetectie care dau posibilitatea unor hotarari privind masurile ce se impun pentru eliminarea excesului de umiditate etc. = terenuri care constituie bazinele agricole de baza: cerealiere, pomicole, viticole, piguni, finete; terenuri cu tendinji de sAraturare sau depuneri aluvionare; terenuri nisipoase, aride sau cu structuri rare; —terenuri stancoase in zonele accidentate; —terenuri impadurite sau propice impaduririi. b. Aprecierea stiri de vegetatie a plantelor se face, in general, cu inregistrati in infrarosu, bazaté pe schimbarile ce-au loc in ceea ce priveste energia radiant a plantelor sau in zona vizibilului. $i in acest scop analiza se face prin comparatie cu stirile normale ale plantelor in diferite stadii de dezvoltare: in realitate sau pe esantioane, precum si cu modele in care plantele sunt afectate de cauze care le degradeazi dezvoltarea normal& (lipsi de umiditate, ddunitori, boli vegetale etc.). In acest mod se delimiteaz zonele de culturi bolnave si se stabilesc masurile concrete de stavilire a rispandirii bolilor si daunatorilor. c. Evaluarea stadiilor de evolutie a culturilor pe baza datelor de teledetectie, obtinute in diferite stadii de crestere a culturilor. Se face o imparfire a suprafefei totale, pe suprafefe omogene ca stadii de crestere a plantelor evaludnd productia probabilé pe suprafefe unitare si apoi pe subdiviziuni si trecdnd la producti predeterminate in total cantitativ si valoric, ajungandu-se chiar la concluzii comerciale, dupa care informatiile rezultate din analiza efectuata se pun la dispozitia heneficiarilor pe benzi sau discuri magnetice d. Stabilirea zonelor calamitate, din cauze naturale: incendii, inundafii, grindina, inghet ete. Pentru. obfinerea unui volum mare de informafii, inregistririle satelitare se fac repetat, dupa un program bine stabilit. Se executa inregistrari pe mai multe benzi spectrale, prin baleiere, monocolor, sau fals color, alegind benzile spectrale cele mai adecvate pentru informatiile pe care le cAutim. in fig. 4.24 se prezint& o inregistrare fotograficd aeriana a unei plantatii de vie.Curs 1 Aplicafii ale teledetectiei in agriculturd Fig, 4.24 inregistrare fotografica aeriand a unei plantafii de vieCurs 2, Aplicatii ale teledetectiei in agricultura Institufii implicate in modernizarea agriculturii 1, Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru imbunatatiri Funciare - IN.C.D.LF. - "ISPIF" Bucuresti Institutul este organizat si functioneazd sub coordonarea Ministerului Agticulturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale gi, din punct de vedere stiintific, sub coordonarea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu- Sisesti". Institutul are subunitati teritoriale si sedii secundare pentru cercetare zonal, subordonate, cu sau fara personalitate juridica (LS.P.LF.) a fost proiectantul general al marilor amenajari de irigatii (3,2 mil. ha), desecari - drenaje (3,2 mil. ha), combaterea eroziunii solului (2,2 mil. ha), al regularizarii si indiguirii Dundrii gi raurilor interioare pe multe mii de kilometri si pentru amenajarea in scopuri agricole a Deltei Fluviale a Dundii. Institutul are cinci sucursale, dupa cum urmeazi = Sucursala MOLDOVA, situata in Iasi si specializata in realizarea de lucriri similare firmei centrale; - Sucursala TRANSILVANIA, situat& in Cluj, specializata in lucrari de studii si proiectare; - Sucursala BANATUL, situata in Timisoara, specializata in lucrari de cercetare-dezvoltare; - Sucursala CRUTA, situati in Bucuresti, specializata in utilizarea teledetectiei in agricultura; = Sucursala Baneasa-Giurgiu, specializati in lucriri de cercetare- dezvoltare. Institutul a fost infiintat in 1952 gi este specializat in elaborarea de studii si proiecte, ca $i in asistent& tehnicd acordata pentru toate genurile de lucrari de imbunatatiri funciare: irigatii, desectri-drenaje, combaterea eroziunii solului, amenajari piscicole, protectia mediului, dezvoltare rurala, informatica aplicatd. Institutul asigura asistent’ tehnicd in timpul realizarii lucrdrilor gi in exploatarea stiintificd a amenajairilor si este echipat si profilat pentru realizarea de prospectiuni si de studi de teren: geotehnice, de geologic inginereasca mecanica rocilor, hidrogeologie, hidrologie, hidraulica aplicati, hidrochimie, geofizicd inginereasci, geologia materialelor de construcfii, topografie, fotogrammetrie, teledetectie in agricultura si protectia mediului. Institutul dispune de un nucleu important de cadre permanente, specializate in dezvoltare regionala si protectia mediului. El intretine relatii strdnse cu facultatile si universitiile de profil si cu centrele de cercetare. De asemenea, dispune de specialisti profilafi pentru proiectare de luerari de constructii hidrotehnice, instala fii hidro-mecanice, constructii civile. De asemenea, dispune de specialisti pentru proiectarea Iucrarilor de instalafii sanitare, electrice si de automatizare.Curs 2. Aplicafii ale teledetectiei in agricultura Institutul dispune de specialisti atestati de cAtre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru intocmirea de Bilanfuri de Mediu si efectuarea de Studi de Impact in domeniul construc{iilor hidrotehnice, a imbunatatirilor funciare, a elimindrii deseurilor si a altor lucrari sau instalatii. 2. Centrului Romin pentru Utilizarea Teledetectiei__ in Agricultura (C.R.U.T.A.). Centrul Roman pentru Utilizarea Teledetectiei in Agricultura (CRUTA) dispune de personalul specializat format din cercetatori, specialisti si experti cu participare la claborarea de proiecte internationale si nationale, avand calificari si pregatiri de baza diferite: geografie, geodezie, matematica, hidrologie, geologie, teledetectie si sisteme informationale geografice. Institutia a initiat si participat la proiecte nationale cum ar fi ORIZONT 2000, Integrarea datelor de teledetectie in sistemul de monitorizare a calitétii apelor din Delta Dundrii, proicctul INSARCO: “Aplicatii de interferometrie pe zona litorala a Marii Negre”, proiectulSPIM: “Sistem pilot integrat de monitorizare si determinare a efectelor inundatiilor din bazinul Siretului inferior”). De asemenea, CRUTA asigura aplicatii si servicii de baza pentru monitorizarea utilizarii terenului folosind date si tehnologii geospatiale (MUTER) 3. Agentia Spatiaki RomAna (ROSA) Agentia Spatiali Romani (ROSA) a fost infiintati in 1991 ca institutie public finantati integral extrabugetar in sistemul Ministerului Cercetirii $i Tehnologici (in prezent Ministerul Educatiei $i Cercetarii - AN.CS ‘Agentia Spatiala Romana este o institutie public’ din Romania care coordoneazi la nivel national programele de cercetare in tehnologia spal activititile legate de cercetarea spatiului extraatmosferic si reprezint& Guvernul Roménici pentru Agentia Spatial’i Europeand gi pentru ONU — Comitetul pentru Utilizari pagnice ale Spatiului Extraatmosferic. De asemenea, asigura reprezentarea Romaniei la Comisia European’ - Comitetele de program Spatiu, Securitate, Aeronautica, Galileo, GMES $i la NATO — Comitetul Stiintific si coordoneaza comitetele interministeriale pentru Cercetarea in domeniul securitatii $i INSPIRE. Principalul obiectiv al lui ROSA este crearea de conditii favorabile desfiiguririi activitatilor de cercetare-dezvoltare in domeniul spatial, de asemenea se ocupa de initierea $i coordonarea cercetirii de baza si aplicative in domeniul spatial $i aplicatiile in activitatile economice din telecomunicat 2Curs 2. Aplicatii ale teledetectiei in agricultura medicina, agricultura, silviculturi, protectia mediului, geologie, meteorologie ete, ROSA asigura prezenta activa a Romaniei la actiuni intemationale care conduc la progrese in domeniul spatial $i la utilizarea in scopuri pasnice a spatiului cosmic; reprezentand, pe bazi de mandat, Guvernul in relatiile care decurg din acordurile incheiate de Roménia cu parteneri straini in probleme spatiale Agentia a coordonat pregittirea si lansarea primului microsatelit artificial roménese numit Goliat, lansat pe 13 februarie 2012, la 13 si 12 minute ora Romfniei cu Racheta europeana Vega. Misiunea a constat in: fotografii ale Pamantului realizate cu o camer’ digitala $1 masuratori are fluxului de micrometeorizi $i a fluxului de radiatii. intreg sistemul a fost dezvoltat si conceput de ROSA in colaborare cu Institutul de Stiinfe Spatiale $i companiile BitNet $i ELPROF, intre 2005 si 2007. Microsatelitul este in form de cub cu latura de 10 centrimetri si cu o greutate de un kilogram. Misiunea Goliat a fost finantata de Autoritatea National pentru Cecetare Stiintifici in cadrul programului national de Cercetare de Excelent $i are un caracter educational $i experimental fiind primul microsatelit lansat in spatiu din cadrul unui program al ROSA. Directii principale de cercetare ale Agentiei Spatiale Romane >> coordoneazi la nivel national activitatile spatiale $i cele de cercetare-dezvoltare din domeniile aerospatial si securitate; >> reprezinté Roménia $i organizatii romAne la nivel international in organizatii de profil; >> promoveazi dezvoltarea de cercetare-tehnologie $i capacitate in domeniile de competent: >> efectueaz’ cercetare Stiintificd $i dezvoltare tehnologica atat prin resurse proprii, cat $i ca integrator de proiecte complexe. Agentia Spatiali Roman’ (ROSA) participa’ impreuna cu APIA la proiecte pentru agriculturd cum sunt: proiectul LCCS de stabilire a acoperirii $i utilizirii terenului in Roménia si proiectul LPIS - metode de control al subventiilor agricole prin tehnici satelitare) si Interventie pentru Agriculturs APIA Agentia de PI Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) functioneaza in subordinea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Institutia are urmatoarea organizare: aparat central, 42 de centre judetene si 210 centre localeCurs 2. Aplicatii ale teledetectiei in agricultura incepdnd cu 1 ianuarie 2007, APIA deruleazi fondurile europene pentru implementarea masurilor de sprijin finanfate din Fondul European pentru Garantare in Agriculturi (FEGA). Subventiile se acorda sub forma de plati directe la hectar gestionate de Sistemul Integrat de Administrare si Control (IACS) si in cadrul masurilor de piati pentru implementarea mecanismelor comerciale conform Politicii Agricole Comune (PAC). Astfel, Agenfia de Plafi si Interventie pentru Agricultura administreazA sistemul de certificate de export-import si garantii pentru importul si exportul produselor agricole, elaboreaza si implementeaz procedurile privind aplicarea sistemului de interventie pentru produsele agricole. Atributiile APIA: + Asigura derularea operafiunilor financiare legate de gestionarea fondurilot alocate; + Asigura verificarea cererilor de plata primite de la beneficiari; + Autorizeaza plata cAtre beneficiari in urma verificarii cererilor de plat sau fi instiinteaz& pe acestia cu privire la eventualele nereguli sesizate, in vederea solufionarii acestora; + Executa plitile autorizate catre beneficiari; «Tine contabilitatea plitilor efectuate; « Urmireste incadrarea in fondurile alocate pentru activitifile prevazute ma! sus; + Asigura indeplinirea cerinfelor cu privire la informarea public& privind activitatile desfisurate; + Asigura desfagurarea in bune conditii a activitatilor economice, administrative, contabile, de personal si audit ale Agentiei; + Colaboreaz’ pentru indeplinirea atributfiilor specifice cu organele administratiei publice centrale gi locale; + Pregateste si implementeaza prevederile privind mecanismele comercial! « Administreaza sistemul de certificate de export-import si garantii pentru importul si exportul produselor agricole + Elaboreaza si implementeaza procedurile privind aplicarea sistemului de interventie pentru produsele agricole; + Este autoritatea publica responsabila cu implementarea Sistemului Integrat de Administrare si Control; + Asigura managementul cotelor de productie de zahar si izoglucoza si gestioneaza contributiile aferente acestor cote; . « Elaboreaz& manuale de proceduri si metodologii in vederea implementarii corespunzatoare a atributiilor care ti revin; + Implementeaza si administreaza restitufiile la export gi sistemul de garantii aferente restitutiilor; + Furnizeazi toate informatiile solicitate de Organismul coordonator al agentiilor de plati pentru agricultura, dezvoltare rurala si pescuit,3. Controlul parcelelor agricole prin metoda teledetectiei Controlul prin teledetectie, a suprafetelor de teren cultivate cu ajutorul subventiilor de Ja Uniunea Europeand, este un mod eficient de verificare a declaratiilor proprietarilor, daca acestea au cultivat ceea ce au declarat Controlul prin teledetectie se aplica pentru subventii destinate: - Schemei de Plati Unice pe Suprafata (SAPS) si - Platilor Nationale Directe Complementare (PNDC), - Platilor pentru Zonele Defavorizate (LFA), - Platilor compuse din zone montane defavorizate (ZMD) - Platilor pentru Zone Semnificativ Defavorizate (ZSD), - Platilor pentru Zone Defavorizate de conditii natural specifice (ZDS), - Plafi pentru agromediu (Pajisti cu inalta valoare naturala, Practici agricole traditionale, Pajisti importante pentru pasari, Culturi verzi), Scopul controalelor pe teren si al Controlului prin teledetectie este de a verifica conditiile in care este acordat sprijinul pe un esantion al cererilor de sprijin, esantion stabilit prin analiza de risc sau prin selectie aleatorie ‘Acest control se executé inainte de efectuarea plitilor pe un anumit procent din totalitatea dosarelor de olati. Dosarele fermierilor sunt selectionate automat pentru control, printr-o analiza de risc, pentru a fi controlate prin teledetectie gi pe teren de catre inspectorii agentiei. Pentru fiecare parcela inscrisa pentru sprijin SAPS, se vor verifica: + suprafata declarata; + folosirea suprafetei declarate dupa cerintele regulamentelor pentru descrierea grupurilor de plata: + eligibilitatea parcelei agricole, asa cum a fost ea definita * verificarea parcelelor se face prin proceduri de fotointerpretare asistata de calculator (CAPT) Pe fiecare esantion selectat se va verifica daca sunt respectate: - Bunele Conditii Agricole si de Mediu (GAEC), ~ incalcarile flagrante existente pe parcelele din afara esantionului de Control obligatoriu vor fi raportate Controlul poate fi limitat la un esantion care sa cuprinda cel putin jumatate din numéarul parcelelor exploatatiei, astfel incdt acest esantion sa garanteze un nivel de incredere si reprezentativitate in concordan{a cu cerinjele si standardele. Atunci cand acest esantion releva neconformitati, esantionul de parcele controlate trebuie sd fie sporit. Pentru a asigura nivelul de incredere si reprezentativitate, vor fi controlate toate parcelele fermierului care sunt incluse in perimetrul descris de imaginile satelitare De asemenea, se vor verifica toate parcelele agricole ale fermierilor selectati la control, daca sunt acoperite de imaginile satelitare HR si VHR puse la dispozite de catre APIA.Parcela agricola este suprafata continua de teren pe care este cultivat un singur grup de culturi, de catre un singur fermier. in cazul in care diagnosticarea nu se poate completa prin proceduri de fotointerpretare asistata de calculator (CAPI), prestatorul va efectua vizite rapide pe teren (RFV). Aceste vizite vor fi efectuate pe toate parcelele pe care interpretarea CAPI nu este satisfacatoare (exemplu: folosinta terenului, respectarea unor GAEC-uri, limitele intre parcelele SAPS sau PNDC declarate sau alte obligatii specifice). Suprafata parcelelor trebuie si fie masurata pe imagine, iar acolo unde aceasta masurare nu este posibila din cauza acoperirii cu nori, umbre etc., este necesara masurarea cu GPS in teren. Controlul parcelelor prin teledetectie se face prin selectare aleatorie automat4 a unui anumit procent din numarul dosarelor fermierilor, printr-o analiza de risc, pentru a fi controlate pe teren de catre inspectorii agentiei. 3.1. Controlul parcelelor cultivate pe baza imaginilor de teledetectie multispectrale Imaginile de teledetectie multispectrale contin imaginea inregistrat a vegetajiei cultivate de pe parcelele agricole, in mai multe benzi spectrale, pe fiecare banda spectrala inregistrandu-se acea vegetatie ce emite sau reflecta radiatii cuprinse in ecartul de sensibilitate al benzii spectale respective. In spefa, plantele emit radiatii electromagnetice in mai multe benzi spectrale. In functie de zona spectral cercetatd, fiecare cultur are un raspuns spectral diferit, o anumita ‘semnatura spectrala’ ce apare pe hartile fotointerpretate, de o anumita culoare. Pe baza prelucrarilor multispectral cu soft specializat a imaginilor de inalta rezolutie a culturilor fermierilor (georeferentieri, prelucrari multispectrale si fotointerpretari), pe diferite faze, de dezvoltare, se objin harti cu diverse faze ale culturii fermierilor. Imaginile satelitare utilizate sunt imagini multispectrale de foarte mare rezolutie (VHR) si imagini HR, pentru fiecare zona de control Procesul de verificare este un process complex cu multe variabile. ‘Astfel, este posibil ca nu toti fermierii care au depus cereri in anul precedent sa depuna cereri si in anul current, De asemenea, pot sa existe fermieri care nu au depus cereri de plata in anul anterior, dar ei au inca permisiunea sa se inscrie in Registrul Fermierilor si vor putea sd depund cereri de sprijin SAPS. Asadar, numarul aproximativ de fermieri care vor fi controlati prin teledetectie poate creste sau nu, in functie de numarul de fermieri controlabili, dupa incheierea campaniei de depunere a cererilor de plata din anul curent. Pentru identificarea culturilor declarate pe parcele vor fi preluate si procesate imagini HR si VHR, care pot fi disponibile pentru toate zonele sau numai o parte din zonele incluse in campania de control. Prestatorul va trebui sademonstreze abilitatea de a procesa date VHR si HR (prin depunerea unei liste de lucrari similare). Datele vectoriale sunt pastrate in format *.shp compatibil ESRI ArcGIS. Prestatorul va trebui sd intreprinda urmatoarele actiuni - localizarea parcelelor declarate de pe hartile fermierilor; ~ corelarea acestor parcele cu cererile de sprijin (digitizarea); - digitizarea parcelelor neeligibile (zone cu case, zone cu arbusti, etc.) pentru a le exclude din calculul suprafetelor. Vor fi solicitate straturi vectoriale diferite pentru suprafetele acceptate: - SAPS, - PNDC, - culturi energetice, - tomate, - zone defavorizate, - masuri de agromediuCurs 4 SISTEME DE OBSERVARE A TERREI DIN SPATIU EOS / ESE “Sistemul de Observare a Terrei" EOS (Earth Observing System) al NASA consta dintr-o componenta stiintifica si un sistem de date care deserveste 0 retea de sateliti cu orbita polara, echipati cu instrumente de observare pe termen lung si cu acoperire globala a suprafetei terestre, biosferei, atmosferei si oceanului, Esenta programului EOS a constat in explorarea modalitatilor in care interactioneaza atmosfera, apa, uscatul si biosfera intelese ca si componente ale unui sistem si in intelegerea schimbarilor globale in starile sistemului In 1991 NASA a lansat un program mai comprehensiv pentru studierea Terrei ca sistem, denumit Earth Science Entreprise (ESE). ESE are trei componente principale: o serie de sateliti de observare a Terrei, un sistem avansat de date si echipe stiintifice care proceseaza datele achizitionate. Domeniile cheie de studiu includ: nori, cicluri ale apei si energiei, chimia atmosferei, suprafata uscatului, procese legate de apa si ecosistem, ghetari si calote polare, mecanica Terrei. Faza | a ESE a fost focalizata pe studierea datelor achizitionate de sateliti, misiuni ale navetelor spatiale, avioane si stati de masura la sol Faza Il a ESE a inceput in decembrie 1999 cu lansarea primului satelit EOS denumit TERRA si a satelitului LANDSAT-7. Este de asteptat ca studierea datele achizitionate sa contribuie la imbunatatirea prognozelor meteo si a schimbarilor climatice pe termen lung, elaborarea de instrumente noi pentru managementul agriculturii si padurilor, colectarea informatiilor pentru pescari, managementul teritoriului, ete. GMES "Global Monitoring for Environment and Security” (GMES) este 0 initiativa comuna Uniunea Europeana - ESA avand ca obiectiv general aducerea in faza operationala pana in anul 2008 a unei capacitati europene autonome de monitorizare globala in domeniile mediu si securitate Initiativa GMES urmareste coordonarea activitatilor pan-europene desfasurate in domeniul observatiilor satelitare si teledetectici in scopul sprijinirii politicilor publice. In acest sens, GMES urmareste imbunatatirea gradului de utilizare a capacitatilor europene existente si planificate si dezvoltareaCurs 4 mecanismelor de colectare si distribuire a datelor satelitare in diverse domenii (mediu, dezvoltarea cooperarii, protectie civila, lupta contra infractiunii) GMES este o componenta majora a programului Aeronautica si Spatiu a Programului Cadru 6 al Comisiei Europene (2002-2006). Aplicatiile incfuse in acest program acopera: monitorizarea globala a mediului, detectarea dezastrelor naturale, managementul miscarii maselor de refugiati. Alaturi de GALILEO, cea de a doua componenta majora a programului Aeronautica si Spatiu, GMES va sustine politica spatiala european. Datele vor fi achizitionate prin intermediul unei constelatii de sateliti (printre care recent lansatul ENVISAT are un rol aparte) si alte sisteme de observare aeriene, terestre si maritime. Datele vor permite monitorizarea schimbarilor climatice, poluarii, traficului terestru si maritim, miscarile maselor de refugiati etc, De asemenea vor permite optimizarea traficului, imbunatatirea raspunsului transfrontalier fa evenimente catastrofale si va facilita distribuirea ajutoarelor umanitare. La nivel global, GMES va furniza noi instrumente de monitorizare a protocoalelor internationale precum protocolul de la Kyoto privind schimbarile globale, ca si a intelegerilor internationale in domeniul securitatii si al ajutoarelor umanitare. La celalalt capat al spectrului de problematici, GMES va sprijini autoritatile locale in luarea de decizii privind eroziunea litoralului. inundatii, avalanse, incendii, etc. La nivel european, dincolo de mediu si securitate, GMES va furniza date obiective pentru politici comunitare: dezvoltare regionala, transport, agricultura, procesul de largire a UE, politici externe. Sistemul GMES va combina, de asemenea, tehnologii spatiale, aeronautice si terestre in vederea dezvoltarii de instrumente inovative si aplicatii pentru asistarea managerilor si politicienilor la nivel european, national si local STADIUL DE IMPLEMENTARE A GMES La I martie 2002 ESA a lansat satelitul ENVISAT (actualmente cel mai mare si performant satelit de observare a Terrei). Inceputul lui martie 2002, Ministrii Transportului din tarile UE adopta din punct de vedere formal programul GALILEO (cu care GMES va interfera). 19 martie 2002: la Bruxelles este stabilit Comitetul Director al GMES care va coordona implementarea initiativei. Comitetul Director este co-prezidat de ESA si Comisia Europeana si include reprezentanti ai tarilor din Consiliul Europei,Curs 4 ‘Agentia Europeana de Mediu. EUMETSAT si alti actori cheie din domeniul mediului si securitati Prioritatile fazei initiale a GMES sunt: furnizarea de produse informatice si servicii demonstrative in aspecte cheie legate de mediu si securitate, evaluarea capacitatilor existente si definirea infrastructurii viitorului sistem de date. APLICATH Prin posibilitatile oferite de participarea la programe de tip EOS/ESE si GMES cit si prin faptul ca datele satelitare cu rezolutie de pina la 1 Kmv/pixel incep sa fie facute disponibile on-line si gratuit, abordarea aplicatiilor de monitorizare in timp real devine realista chiar si pentru utilizatorii romani Categoriile potentiale de utilizatori pentru aplicatii de monitorizare satelitara in timp real sunt multiple. Enumeram citeva care sunt in strinsa corelatie cu prezenta propunere de proiect aplicatie domeniu Utilizatori potentiali Evolutia norilor Precipitatii Zapada Ceata . a Servicii publice descentralizate, fermieri, elevi Lane meteo si studenti pasionati de tehnologie, alte ‘miditate persoane particulare Punct de roua ‘Temperaturi Presiuni Directia si viteza vintului Umiditatea solului Indice de vegetatie (NDVI) Conditiile termice si de umiditate pentru vegetatie agricultura —_Directii agricole, companii de profil si fermiert (VCL-, TCI- index) Sanatatea vegetatiei (VT - index) Insolatia zilnica Radiatia UV (cer senin) Grosimea stratului de oon media NO2z soz Inspectorate de mediu, ONG-uri de profil, persoane particulareCurs 4 c ESTE STAR? STAR — "STAtie Releu pentru date satelitare in timp real", este 0 facilitate experimentala cu un inalt grad de automatizare, care in esenta va permite oricarui utilizator care dispune de un PC si o conexiune Internet sa vizualizeze imagini transmnise in timp real de catre mai multi sateliti de monitorizare a mediului care acopera Romania. ‘AR sunt: Principalele caracteristici functionale ale S + accesul utilizatorilor la imagini este gratuit si nu necesita nici un fel de echipamente, software sau cunostiinte speciale + imaginile sunt in timp real (in sensul aplicatiilor satelitare) adica intervalul mediu de timp intre achizitia datelor deasupra teritoriului Romaniei si momentul in care imaginea devine disponibila utilizatorului este de citeva ore + STAR acopera majoritatea satelitilor care transmit imagini cu rezolutie mai mica de | Km / pixel. SCOP SI OBIE “TIVE Scopul proiectului este de a facilita accesul utilizatorilor potentiali din Romania la date satelitare de monitorizare in timp real. Este vizat cu precadere segmental larg al utilizatorilor potentiali care nu dispun de resursele financiare si tehnologice necesare procesarii datelor satelitare si nici nu stiu de unde pot procura imagini satelitare gratuite.Aplicatii ale teledetectiei in agricultura Curs 5 5, Sistemul de identificare al parcelelor (LPIS) Sistemul de identificare al parcelelor (LPIS) ~ este 0 component a Sistemului Integrat de Administrare si Control ([ACS), constituit conform art 17 din Regulamentul CE nr. 73/2009 si art. 6, alin.1 din Regulamentul CE ne. 1122/2009 Sistemului Integrat de Administrare si Control (IACS) este un sistem informatie integral, destinat evidentierii, administrarii si controlului ajutoarelor acordate de UE producatorilor agricoli romani dupa aderare si are ca scop combaterea fraudei in aplicarea schemelor platilor. Sistemului Integrat de Administrare si Control (IACS) cuprinde ~ Sistemul de identificare al parcelelor (LPIS); - Sistem de identificare si inregistrare a animalelor (ATS - Animal Tracing System); - Formularistica pentru completarea cererilor de acordare a sprijinului - Baza de date computerizata , pe intreaga tara, in timp real; - Sistemul integrat de control. Sistemul de identificare al parcelelor (Land Parcel Identification System - LPIS) asigura vizualizarea si intretinerea blocurilor fizice (parcelelor de referinta). Sistemul de identificare al parcelelor (LPIS) poate fi utilizat ca sistem independent in cadrul institutiei APIA sau poate fi utilizat online, fiind accesat pe internet Fereastra de accesare online este: Exista posibilitatea schimbarii parolei de accesAplicatii ale teledetectiei in agricultura Curs 5 Fereastra de lucru a sistemului dispune de o bara cu instrumente de Jucru: 5.1. Digitizarea parcelelor Digitizarea parcelelor este operatiunea de baza care necesita cel mai mult timp de lucru si multa atentie in identificarea limitelor parcelelor. Digitizarea parcelelor agricole cuprinde 3 etape: - pregatirea digitizarii (identificarea pozitiei si marimii corecte a parcelei); - mésurarea distantelor de la repere si masurarea suprafetei; - digitizarea propriu-zisa a parcelei a) Pregitirea digitizarii Const in pozitionarea aproximativa pe hart a parcelei, apoi se deschide fereastra de cAutare a blocului fizie in care se afla parcela si se completeazi datele parcelei. Ca rezultat apare in fereastra softului harta judetului cu indicarea pozitiei parceleiAplicatii ale teledetectiei in agricuttura Curs 5 Uieawe re se vee b) Masurarea distantelor de la repere si masurarea suprafefei Dupa identificarea parcelei pe harta judefului, se va face o pozitionare cat mai corecta pe ortofotoplan, utilizdnd repere de teren de la care se masoara distanfa pana la parcel, cu rigla gradata a softului. Pentru calcuful suprafetei parcelei identifica, se seleetenza perimetrul = si se inchide poligonul, utilizand butonul: Cu ajutorul butonului informatii © se deschide fereastra cu datele parceleiAplicatii ale teledetectiei in agricultura Curs 5 OLRA SEIS So ae Pas a eee oy ©) Digitizarea propriu-zisa a parcelelor Pentru digitizarea parcelei se selecteaza butonul digitizare parcela si s¢ vectorizeaza prin puncte perimetrul parcelei. sar Legefaa impgina oighzare parcels ctxt : Se selecteaza primul butonCurs 6 ACTUALIZAREA LPIS PE BAZA IMAGINILOR VHR- ACTUALIZAREA LPIS IN URMA CONTROLULUI PRIN TELEDETECTIE Sarcina principalé a controlului prin teledetectie este verificarea culturilor sia suprafetelor si se realizeaza prin foto-interpretarea asistata de calculator (CAPI). Imaginile de foarte inalté rezolutie (VHR) reprezinté baza de determinare a limitelor parcelelor. Imaginile multispectrale preluate la date diferite asigura identificarea culturilor si a parcelelor, folosind analiza vizuali comparata a imaginilor VHR gia imaginilor de clasificare (HR). Suprapunere peste stratul de referinta. Imaginile VHR se folosesc pentru controlul vizual al limitelor blocurilor fizice si pentru a constata daca in interiorul blocurilor au aparut suprafefe neagricole mai mari de 0.1 ha. Aceasta activitate impreund cu actualizarea blocurilor fizice sunt realizate in cadrul Serviciului Masuri de Spijin si IT/compartimentului [ACS de la centrele judetene APIA. Validarea blocurilor fizice astfel actualizate se realizeaza de operatorii cu atributii in acest sens, de la judeful desemnat centrul regional. Blocurile fizice modificate de operatorii de la centrele regionale vor fi validate de functionarii din cadrul seviciului Gestiune Sisteme Informatice de la APIA central, Situatiile in care limita blocului fizic taie o parcela agricolé, sunt semnalate cu codul AS in rezultatele controfului prin teledetectic, iar temul LACS afigeaza eroarea OSC_0338. In aceste cazuri limitele blocului fizic semnalat trebuie verificate si corectate acolo unde se constata erori de digitizare, pe baza imaginilor satelitare VHR utilizate in cadrul procesului deCurs 6 control prin teledetectie, daca acestea sunt mai noi decat imaginile ortofoto din baza de date LPIS. Activitati specifice 1. inaintea activitatilor de follow-up (intalnire cu fermierii pentru clarificéri in urma controalelor prin teledetectie), pe baza semnalarii cazurilor cu AS de la teledetectie se procedeaza in felul urmator: - APIA central, serviciul Gestiune Sisteme Informatice, primeste de la Serviciul Control prin teledetectie si fotogrametrie si transmite pentru fiecare judet, tabele cu blocurile semnalate cu codul AS in urma controalelor prin teledetectie; - Serviciul Masuri de Spijin si !'T/compartimentul [ACS analizeazd si unde este cazul modifica blocurile fizice in conformitate cu limitele de pe imaginile VHR: - Blocurile fizice astfel actualizate se verifica gi se valideaza de operatorii cu atributii in acest sens, de la judetul desemnat centrul regional. Blocurile fizice modificate de operatorii de la centrele regionale vor fi validate de functionarii din cadrul seviciului Gestiune Sisteme Informatice de la APIA central - Serviciul Gestiune Sisteme Informatice exporta si transmite catre directia care gestioneaza contractele de control prin teledetectie figierele modificate. Directia responsabila transmite catre prestatorii de la controlul prin teledetectie figierele shp cu blocurile modificate, si realizeazd exportul datelor din baza de date [ACS pentru reinterpretare - in situatia in care modificarile din baza de date LPIS duc Ja schimbarea numarului blocului fizic alocat unei parcele din esantionul de teledetectie, Serviciul Masuri de Spijin si IT/compartimentul LACS:Curs 6 * exporta din baza de date [ACS datele dupa efectuarea modificarilor in declaratia de suprafata; + exporté parcelele actualizate din IPA-online sau, dupa caz, scaneaza hartile A3 modificate; = transmite prestatorului de servicii de teledetectie, pentru reinterpretare, exporturile din baza de date IACS gi parcelele actualizate din IPA-online sau, dupa caz, scanurile hartilor A3 Modificarile vor trece in referingé la actualizarea stratului de referinta inainte de incheierea activitatii de follow-up. Actualizarea LPIS pe baza imaginilor satelitare VHR se realizeaza asupra tuturor blocurilor fizice a cdror digitizare nu mai corespunde imaginilor. Pentru aceste cazuri in campul ,,Cauza modificarii” din fereastra .Editare Atribute” se va selecta din lista derulanté Actualizare RSN (unde N este anul campaniei in care au fost preluate imaginile satelitare). in situatia in care se constata ca imaginea satelitara este deplasaté sau gresita se transmite Serviciului Gestiune Sisteme Informatice print screen relevant cu imaginea necorespunzatoare, care la randul sau il transmite cAtre directia care gestioneazd contractele de control prin teledetectie. Aceasta transmite de asemenea prestatorului de servicii de teledetectie cu solicitarea de reprelucrare a imaginii satelitare, in vederea corectarii lor Fluxul de lucru implica verificarea tuturor blocurilor fizice din zona de control prin teledetectie a campaniei curente (in condiiile in care nu se desfaigoard deja un proces de actualizare LPIS pe imagini mai noi decat imaginile satelitare ). Serviciului Gestiune Sisteme Informatie de la APIA central va transmite un tabel centralizator cu BF aflate in zona cu imagini RS care trebuie verificate. Pentru BF care vor fi modificate se va alege laCurs 6 unde N este anul Cauza modificarii” din lista derulanta ,,Actualizare RSD campaniei., Blocurile fizice actualizate trebuie sA se regiseasca in baza de date cu atributele corespunzatoare(Actualizare RSN). Actiunea se desfaigoara in cel mult 60 de zile lucratoare de la data primirii imaginii VHR. Aceasta activitate poate fi realizata si de catre prestatorul contractual, dac& se va lua o astfel de decizie.Curs 7 7. Detectarea tipurilor de culturi agricole prin prelucrarea tematica a imaginilor de teledetectie Detectarea diveselor tipuri de culturi dintr-un areal dat se poate face prin analiza tematica a imaginilor multispectrale ce au inregistrat arealul de analizat. Analiza tematica a tipurilor de culturi agricole se realizeaza practic prin clasificarea supervizaté si clasificarea nesupervizaté a imaginilor multispectrale, precum si prin calculul indicelui normalizat de diferentiere a vegetatiei Clasificarea imaginilor digitate are scopul de a simplifica imaginile digitale prin reducerea domeniului total al entitatilor spatiale in categorii mai restrnse de semnificatie. Altfel spus, clasificarea imaginilor digitale are scopul de a construi imagini tematice in care fiecare pixel este asignat (pe baza raspunsului spectral) unei clase particulare de obiecte. Pentru anumite aplicafii, cum ar fi cartarea suprafefelor de api este suficient& o singura tema. Pentru cartarea terenului este nevoie de mai multe canale spectrale, poate chiar toate. Indiferent de metoda utilizata clasificarea imaginilor digitale (extragerea temei) se face in doua etape: identificarea clusterilor si asocierea lor cu clase statistice, clusterele find grupuri de pixeli ce reprezinti detalii care au aceleasi caracteristici din punct de vedere spectral; clasificarea datelor din imaginile multispectrale obtinute intr-un singut strat tematic Pentru clasificarea imaginilor digitale se utilizeazé doud metode de baza: clasificarea supervizatd sau recunoasterea supervizata a tiparelor si clasificarea nesupervizatd sau analiza de clusteri 7.1. Detectarea tipurilor culturi agricole prin clasificarea supervizata a imaginilor digitale in clasificarea supervizata (asistata de operator) clasele de obiecte de pe suprafata Pamantului se cunosc dinainte pe anumite zone restranse din imagine (zone care se numese zone de test sau situri), Altfel spus, utilizatorul identifica cateva areale pe imagine care sunt caracteristice fiecdrei clase de detalii stabilite. Prin analiza de imagine se clasifica fiecare pixel din imagine intr-una din aceste clase indicateCurs 7 Clasificarea supervizaté a imaginilor digitale presupune efectuarea urmatoarelor operatiuni: — selectarea caracteristicilor care const in selectarea informatiei utile (a detaliuhui) care se va folosi pentru clasificarea restului de imagine din peisaj; — selectarea tipului (metodei) de clasificare care consti in descompunerea spatiului caracteristicilor in subspatii disjuncte astfel incat orice pixel si apartina uneia din clase. in softul de prelucrare a imaginii pot fi implementate urmatoarele tipuri (metode) de clasificare supervizata: clasificarea paralelipipedicd in care se stabileste un domeniu de forma unui dreptunghi si fiecare pixel se testeazi daca apartine domeniului si clasificarea probabilistd care se bazeaza pe probabilitatea ca un pixel s& aparfind unei anumite clase Algoritmul de lucru in LeoWorks este urmatorul 1. Se deschide imaginea satelitara din - File - Open. 2. Se selecteaza arealele detaliilor topografice cunoscute ce se vor clasifica (ce se vor ciuta automat in imagine si se vor clasifica) ; 3. Se selecteaz optoinea Supervised/Select Training Fields din bara de meniu sau butonul t£(ca rezultat pe bara de meniu a imaginii apar instrumentele de prelucrare imagine): 4. Se selecteaz optiunea Draw polygon TFs din bara de meniu a imaginii 5. Se selecteaza (prin digitizare) 0 portiune din detaliul topografic ce se va cAuta apoi automat in imagine 6. Se lanseaza in executie procesul de clasificare prin metoda paralelipipedica selectand optiunea Multivariate analysis/Supervised classification/parallelipiped si in urma procesului de clasificare rezulta imaginea clasificata cu detaliile cautate.Curs 7 Selectalea arealelor ce vor fi cautate in imagine si declansarea procesului de clasificare supervizata prin metoda paralelipipedica Rezultatul clasificarii supervizate paralelipipedice se observa in imaginea de mai jos. Clasificarea nesupervizati (neasistatd de operator) a imaginilor digitale presupune crearea grupelor de pixeli ce reprezint& caracteristici geografice, fara a cunoaste apriori ceea ce se clasifica. Practic, pixelii sunt constituiti in clase de clusteri, dupa care se verified daca clusterii au semnificafie sau nu in imaginea digitala cercetata. Pentru constituirea claselor este analizat raspunsul spectral al tuturor pixelilor prin metode statistice si pe baza rezultatelor analizei statistice efectuate pixelii sunt grupati in clustere. Analiza si calculul se face automat prin soft. in practica curenta cele dowi metode de clasificare se folosesc in combinatie. Mai intai utilizandu-se clasificarea nesupervizaté se construiesc clusterii (clasele), iar apoi printr-o clasificare supervizaté clusterii far semnificatie se ignora si sunt alipiti la cei cu semnificatie. Astfel se pastreaza doar clusterii cu semnificatie pentru formularea deciziei de clasificare a restului peisajului.Curs 7 in clasificarea nesupervizati pixelii sunt constituiti in clase de clusteri, pe baza raspunsului spectral, dupa care se verificd daca clusterit au semnificatie sau nu in imaginea digitala cercetata. Analiza si calculul se face automat prin soft Algoritmul de lucru in LeoWorks este urmatorul: l 4 Ferestrele cu functiile de selectare a imaginilor multispectrale pentru cl Se deschid imaginile din benzile spectrale ce se vor utilize pentru clasificare, din - File - Open. Se selecteazi opfiunea clasificare nesupervizata din: Multivariate analysis/Unsupervised classification, ca rezultat se deschide fereastra Unsupervised classification pentru selectarea imaginilor deschise ce se vor utilize in procesul de clasificare: Se selecteaza in aceasta fereastr numele fisierelor imaginilor utilizate, numarul de clase ce se vor forma si numarul de iteratii pentru clasificare Se acceseaz apoi butonul OK al ferestrei care lanseazi in executie procesul de clasificare nesupervizata sificarea nesupervizata |W ofClarsee 5 I Nc tteatione 3 38 || OK Cancel Help iCurs 7 7.2. Detectarea tipurilor culturi agricole prin prelucrarea imaginilor multispectrale cu indicele normalizat de diferentiere a vegetatiei NDVI (Indexul normalizat al diferenjei de vegetatie) este utilizat pentru a masura si monitoriza cresterea plantelor, cresterea de vegetatie si productiei de biomasa din datele teledetectiei multispectrale. Acesta este calculat ca un raport intre diferenta si suma pixelilor care reprezinta valorile atmosferice de reflexie corectata in dowd canale ce contin setul de date de teledetectie. NIR-R NIR+R NDVI = unde: NIR este imaginea din banda (canalul) infrarosu apropiat, iar R este imaginea din banda (canalul) rogu. Canalul R este in spectrul vizibil, banda (0,58-0.68 um), respectiv banda rosu a imaginii multispectrale si canal NIR este in banda infrarogu apropiat in ecartul (0.725-1.1 pm) de lungime de und a radiatiei reflectate. Acest indice este calculat in acest fel, deoarece, vegetatia sanatoasa reflect foarte bine in banda infrarogu apropiat al spectrului in timp ce are pufind lumina rosie de reflexie si deci care produce valori ridicate pentru NDVI in acest ecran color se utilizeaza diagrama de culoare FAO. Apa ar trebui sa fie afara de negru, la un sol maro galben si lumina de culoare verde inchis ar trebui s indice vegetatia in crestere si acopera in intregime cresterea plantelor viguroase Valorile obtinute pentru NDVI variaza de la -I la vegetatie are 0 NDVI variind de la 0,1 la 0,7-0.8. ; Valorile mai mari decat 0.5 indica 0 vegetatie densa si viguroasa. In scopul de a obtine aceste valori se utilizeaza functia aritmetice a LEOWorks (Image - Arithmetic...). ‘Acolo, de asemenea, este descrisa o procedura mai detaliata pentru a genera © imagine culor NDVI Date care pot fi utilizate: imagini AVHRR, SPOT, Landsat TM, MODIS, MERIS ete. 1, dar terenul cuCurs 7 ‘ap come Halal