tire, mai exact dintre de bogata in implicatii in cazul limbiloy s-a optat pentru 0 orto, ‘afie fonetica grafia limbii romane. i * Se Teveleaza a /fonologica, cum este orto- 'piul fonetic/fono. igure, fh ‘a Sonora” ar are biunivoca. fn tile dintre formele ortografice si cele ortoep cazuri, destul de departe de simplitatea si Coerenta acestui ideal utopic. Cu atat mai mult cu cat, de obicei, organizarea unui sis- tem ortografic implica, Pentru a face fata complexitatii feno- menului lingvistic, asocierea mai multor prineipii. sistemul ortografic romanesc, regulile care afecteaza Tapor- turile dintre scriere si rostire Presupun interferenta principiului fonologic cu alte doux principii: cel etimologic si cel morfologic. Din suprapunerea lor rezulta in unele cazuri discrepante intre ortografiere si pronuntarea literara, Jar interpretarea in sensul Principiului fonologic a situatiilor de acest fel conduce la apa- titia unor variante fonice care nu corespund normelor ortoepice. 463, Idea de ortografie, de regula onan si, ca ae atitu- dinea atenta fata de corectitudinea textului Scris sunt fn " I de bine inradacinate in constiinta vorbitorilor de limba destu e itd faptului c& deprinderea Scrierii es| Tezultatul een, oe invatare indeaproape urmarit si lirijat, incare ; get! proces fi rincipal. Pentru multi educatori si profesori edie are ee di aie ortografice continua sa reprezinte scopy ea deprinderilor Jimbii roméne in scoala. cipal al predarii amyENE SI SRES EAL Importan{a not Teo Ortoepice este maj Pan i, ca urmare, grija de a Pronunta corect, oy sunt mai curand sporadice Si aleato, te ortoepice Teprezinta ins o Tealitate la _ i denta ca si cele ortografice, iar cunoastereg si & sunt cel putin tot atat de importante pen| % Ce ari ingrijite: cunoasterea normelor de ae nu numai realizarea unej comunicay literare, ci si a unui text scr s corect, Caci, fh Virty ig | piului fundamental al or tografiei roménes - Scriem ge nuntim”, (orto)grafia transpune in at Pronuntarea liter (cea care se conformeaza nor melor or toepice), Normele ortoepice asigura unitatea limbii Tomane liter la nivelul pronuntarii (dar sial serieri) 5 Presupun, cag tip de ,norme“, selectarea si impune a une i toasele modalitati de ‘ostire de care dispune limba Tomang diversitatea ei: forma/pronuntarea literara se Pune in masura faptului dialectal, dar sj altor Variante, avand sy. explicatii diverse, care nu impli ‘ca Varietatea Tegionala a limi frne: Una dintre sursele imp ortante ale variantelor deacag fel 0 constituie discrepantele dintr © ortografie gj Ortoepie Mai inainte mentionate. Normele Tony Tora Ortografice au avut yy rol deosebit de important ™ procesul de Unificare a limbij romane literare, care a cunos- cut 0 perioada de disociere intre re ‘alizarea scr isd, (relativ) unita- 14, Si realizarea oral, puternic marcata dialectal (ceea ce explica formularea , scriem % Pronuntam’, care introduce regulile in Indreptaruy ortografic, ortoepic si de Punctuatie sj Care, in stadiul actual, nu mai Corespunde "Portului real dintre /Pronuntare” eet dca te a ‘at, Pronuntarea Vand si ea Un caracter uni- tar (desi Particularitati ale IN krij Tegionale Pot fi discernute t ale d Si astazi in rostirea Multor : i UNOsc&tor *cabili ai variantei literare), Pronuntarea literary es. Sat mpccabili aR baza, temeiul scrie, ft Vie Ti corecte,” 1 Virtutes Principiului de 464. intre Variantele fonice n Iccey i tul de numeroas, UNE cele caren de ‘ormel Ortoepice, des- Aceleiagi litere m: lic, Mai multe Unita gg. OXP ‘tia in asocierea Plu, se Pronunta, conform Rormetot conore, ;On Personal: ev [i fe oy He In grupul exceptiilor se include gj ee ? él a unde litera e noteaza, cu totul izolat, semivocala i ajo tatea covarsitoare a cazurilor, vocals [else jn e— ct. ebosit, ecluzt, echipi, echivoc, economic, edi Won ey gt element, epidemie, emi ificin, editu- ‘srant, epopee, erou; ie, ine ji, os ete. — jar diftongul [je], prin tual de ltere deta : 1 ca 9 crate spre ers ierta, iesire, terbu 7% trebuie, contri igh Ntre care ‘Ambiguitatea fonica a literei este romsume. pilé de prezenta in uzul actual al limbii romane a unui mare e in ANE jp numar de variante. In terpretarea ,ad Jitteram” a formelor dg eal fice esti, era, eu etc. explica pronuntirile neliterare [esti], lerdu], . Surse g; feu] etc, Tot 0 falsa ,lectura”, de aceasta data prin extinderea limp, valorii [ie] si in rostirea cuvintelor in care litera e noteaza yo- © acest ala fe], explica faptul cd, aléturi de rostirile cu vocal recoman- ‘Pie maj date de norme [ebdsai], lelemént] etc., se aud deosebit de des, chiar in exprimarea altfel corecta a unor Persoane instruite, for- POrtant mecu diftong: [ielemént], lier6u], [iépocd], [iepopéie] etc., care cunos- contravin regulilor or toepiei. unita- Marea raspandire a variantelor incorecte de acest tip a fost xplica favorizata de faptul ca in limba romana segmentele fonice [e] ile in sifie]nu au rol distinctiv: nu exist’ cuvinte al caror corp sonor diul Si se deosebeasci numai prin prezenta unuia sau altuia din are” cele dou segmente, Ceea ce face ca variatia aceasta, sup: ate din punctul de vedere al exprimarii literare, s4 nu fie ge- . Neratoare de neintelegeri. J cn He. Normele ees ele pun in evidenta o distinctie tei Mentata istoric: cuvintele din fondul vechi (cele ie iesi, iepure, ieri s.a.— sau impri E 5 en tna ieftin, ienibahar, iezer, | Sat el erie cnn ; | ez, au, in major a ej eet, epigram ete), cassin care # e asociat ortoepie grupulut frecvent se aude, de pild’, pronuntarea inco een exact, in formula ora exacta [6ra 466. Normele ortoepice sunt frecvent nesocotite si in ca, categorii de cuvinte, imprumuturi mai $s cente, incepand cu grupuri de consoane avand 5 se intalnesc frecvent variante ca stofit si stoftt, stand si gula si strangula, stres si stres ete. Din clasa cuvintelor avand ca initiala co; 2 parte, alaturi de cuvinte apartinand fondului lexical ye strain, sti ima, stevie etc.), care nu cunose Variatia; cutie, si multe imprumuturi, neologisme de diverse ga sa ror utilizare ezita intre doua variante. Norma ortoon (si recomanda) numai una dintre ele, iar incailcarea te duce la greseli in exprimarea orala, dar si in scrig, 69 cipiului care stipuleaza ca ,,scriem cum Pronuntim Intre imprumuturile avand la initial’ grupuri gg incepand cu s sau $, cele mai numeroase si, poate, mai cele de origine germana, reprezentand, de cele ‘mai mult termeni tehnici: spaclu, spalt, span, stab, stangit, staif§.a, ti caz, regula romaneasca — ortoepica si ortografics — pronuntarea in limba de origine a cuvintelor fn (unde intr-o grupare consonantica litera s- este asoci fonice [s-], — cf. germ. Steif [staif], Strasse [strase] Prin analogie, imprumuturile din alte limbi: stal (< Spicheriji, start, stres (< engl.), standard (< engl. sau f turd (< it.), strangula (< lat.) (unde, ca initialé de nantic, litera s se pronunta [s-]) cunose, alaturi | ortoepic corecte, rostiri gresite cu [s-], cum sunt [strangula]. Transpunand in scris pronuntarea ‘care nu cunosc norma ortoepica scriu stal, si regula ortografica. va. u cortoepic si ortografic, ste) poate fi exp Borland (tcc) sau din fr ona [st]—, dar si din germana (Stuck pro ant neliterara stofi) admite ca etimo dar si germ. Stoff, dupa cum stand, stras (variante Bpearenient ras) pot fi puse in legatura cu fr, stand, shrase cugerm: Stand, Strass. in Cas BUY este cazuri, normele ortoepice romanesti s-au oprit de re- i Say variantei de originé romanica. Dar, intre variantele sis la; tay i/stafetdt (germ: afette, it staffeta), norma consacra pronun- i Stay, ifialy. (gi scrierea) stafetd, urmand etimonul german. Mand, Stray. ntre cuvintele care circuld in mai multe variante de rostire se les si. qumara si desinenti, pr alaturi de Pronuntarea cu [-s-] — Vechi § fac } fdesinént\), [premisa] —, recomandata de lucratrile ortoepice, se latia irae intilnesc destul de des si variantele cu [2]: [dezinénta], [pre- ‘igini, =e | nizifjalituri de forma recomandata (ortografic $i ortoepic) filo- eA acce, oe af# are 0 larga circulatie, in comunicarea orala si scrisa, varianta Bulii con. cu[s-], aparata de filozofi Me 1M prin- } _ Vatiantele discutate se deosebese numai din punct de vedere } siilistic, in virtutea distinct terar (corect)/neliterar (inco- >nantice jm Cand ins& douas secvente fonice care se deosebesc numai chi sunt Pan inifiala (5/s) sunt asociate cu sensuri diferite, ele reprezin- te ori, | o— comp., de exemplu, stanfit ,strofa, poezie...” ( jane raliterard stat, asociatai de obicei uca- al Cu al doilea sens: state/state (de plata), de exemplu (ni 160- ( iy ). In asemenea cazuri, variatia fonic’ se late de solutionare a unei situatii omonimice. tul ui, cum sunt, de | si [trafic], [taxi] si [taxistui tip de variante se dai tn, culari jimbii romane de a avea acce, oi ee de anu fi prevazut r. i ituate in cuvant, ficd a vocalei accen oe tare deosebire de limbile cu accent fix, \ care toate o Je sunt accentuate uniform (pe prima silaba in maghiary, pe | : ee franceza, de pilda), in romana, ca si in engleza, ru 4 tima in tele alcatuite din mai multe silabe accentul poate fae E ee eaere dintre ele; spunem: dbur, feredstra, ambasadéy, oe, cia 2 a accentului nu trebuie interpretata ca lipsa a Hiei reguli de accentuare: regula existd, dar nu este unica me - ie la toate cuvintele; pronuntari ca “friimos COpil, *éfope sri econonntat sau économice contravin regulilor limbii 101 ; care cer accentuarea frimds copil, reformit econémici. in a exemple, plasarea gresita a accentului produce variante fonice neromanesc. ’ eal de multe alte situatii, pozifia diferits a accentuly) este insa asociata cu sensuri diferite: nu e totuna daca accen- tudm compinie (companie de soldati) sau companie (companie placuti,, compante featralit), haine (haind noud ) sau hand (privire haind), pentru c& secventele fonice diferentiate prin pozitia ac. centului reprezinta cuvinte diferite. Tot prin accentuare se deo- fe! sebesc perechile de cuvinte aigust (luna atigust) si augiist (gest i Gugiist), moztic (rit mozdic) si mozatc (mozaicul din baie), mobilit | (mobild de buctttitrie) si mobila (privire mobil@), comedie si comédie, } : diréctor si directér ¢.a.; ace’ ntudm benéficii conducatori (formaa } adjectivului benéfic), dar beneficij ‘nportante (in cazul substanti- vului beneficiu). Cand deosebirea de accentuare a secventelor fonice nu este asociata cu sensuri diferite, ele reprezinta variante ale aceluiagi Cuvant: alaturi de firav, spléndid, maritim, nedtru, ostrév, ofér ete., se aud si rostirile firdv, splen did, mafie, racilt, maritém, mafie, racild, néutru, Ostrov, fer... De cele mai multe ori, i (it Ft rata, iar cealalta se situe: mat putin ingrijite, mai putin cultivate, tr-un numar restrans de situatii, normele ortoepice actua- — le~consemnate in IM — accepts ambe oun zul Profesor /profésoy, i ee evo 4bi ari i i oe pet stabilie8 se situeaza diferit din vedere wae pila: bolndv, dusmay (itera 2 spina, didsnan (regionale ™moldovenesti ao * pentru imprumuturile (maj) recente, fists se pot datora modelului a ie exemplu, profésor (< germ.) Si prof fnsa, varianta neliterara este rez neghidat in ce priveste accentuarea cuvinte pe care, in limitele Propriej Je-a intalnit decat in scris, Vorbito: termenii unor tipare accentual, ce il conduce adeseori |, ortoepica. Ezitarea intre doud modele flexionare Poate antrena siea, mai | alesin cazul verbului, aparitia unor forme paralele, care se deo- sebesc numai ca structury accentuala sau si prin modifieari la nivelul unitatilor segmentale. Fenomenul bine cunoscut al ,,tre- cerii verbelor de la conjugarea a Ia la a Ill-a” (gi invers) explic& mObiIg variantele de tipul: a fine/a tines, tinem /tiném, tineti/ tinéti, ar medie, ramane/ar réimined, sit) titcéti /(si) taceti, va apttred /va apare (dar Neavizat de forma Sraficd a unor experiente lingvistice, ny rul le interpreteaza fonic in € care fi sunt mai familiare, ceeg 4 Tezultate care ny coineid cu norma rma a si trécem / trecém, fiic ti, ficéti etc.), prima varianté mentionata in stanti- exemple fiind cea acceptata si recomandata de lucrarile nor- mative actuale. ; Leste cazul verbelor a tine, a riméne, formele ‘cu accentul pe ra- uiasi dical — mai noi — s-au extins treptat in locul celor etimologice, etc, accentuate pe flectiv; evolutia lui a apitrea repel eer ba tlt, formele etimologice, ortoepic corecte (apirém, va 4 f zul activ concurate in uzul actual de celelalte. Fes por tre variantele neliterare cu mare circulatie ri lise numa si precédere. Substantivul find 0 bului a preveded, accentuarea freee ] veded: vedére, a reveded: revedére el c a accentuarii gresite este resp or din discursurile-fluviu ale