ee Caiet de lueriri practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” DIAGNOSTICUL GESTATIEI PRIN METODE CLINICE Cunoasterea stiri si stadiului gestatiei este necesarii din urmitoarele considerente: ~ d& posibilitatea dirijérii activitatii de reproductie, obligdnd specialistii sa tind evidente zootehnice la zi; ~ pentru asigurarea unei furajari si intrefineri corespunzitoare cu starea $i stadiul gestatiei; ~ pentru exploatarea rational a femelelor gestante; = pentru prevenirea si combaterea sterilititii si excluderea de la reproducfie a femelelor cu anomalii congenitale sau cu afectiuni dobéndite incurabile; ~ pentru evitarea sacrificarii femelelor gestante, care are atét un impact economic, cét si unul umanitar. Metodele folosite pentru diagnosticul gestafiei trebuie sa fie cat mai precoce, rapide si economice. Ele se pot clasifica astfel: i - metode clinice, reprezentate de: - anamnezi -examen extern-prin _inspectie, palpafie, ascultatie; - examen intern-vaginal si transrectal; - metode de laborator: - fizice; > - chimice; - fizico-chimice; - histologice; - biologice; - imunologice; - alte metode. Metode clinice ‘Aceste metode presupun aprecierea stirii de gestafie pe baza ‘modificdrilor organismului matern si a celor de comportament, cu ajutorul unor organe de simt si a unor instrumente foarte simple. Se pot aplica la toate speciile de animale, cu precizarea ci la speciile de ie mare (vaca, bivolif’, iap’, m&gérit&) sunt mai precoce, in timp ce la speciile ijlocii si mici sunt metode tardive, permitand stabilirea diagnosticului intr-un iu avansat al gestafiei. Anamneza "Prin anamnezi ne inform&m din evidentele zootehnice sau din discutii cu ingrijitorii asupra datei ultimei monte sau insimanfiiri artificiale si yunem cA femela este gestantA cfind nu apar cildurile dupa o perioad’ de egal cu durata ciclului sexual la specia respectiva, De asemenea, ne inform’m supra poftei de méncare, a jtului in grajd sau in aer liber, a stiri de obosealé dupa eforturi 105eC Me Caiet de lucréti practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” fizice, a freevenei mictiunilor, a modificirilor cantitative si calitative ale laptelui. Inspectia Presupune examinarea femelei din spate si din profil, fiind o metoda tardiva de stabilire a diagnosticului. Se poate folosi indiferent de specie in a doua parte a gestatiei cand modificarile organismului matern devin evidente. La femela gestant4 priviti dinapoi perefii abdominali sunt arcuiti, iar la speciile unigeste apare asimetria acestora, Astfel, la vacd apare deformat peretele abdominal drept iar la iapa este deformat peretele abdominal stang. Apreciat din profil, abdomenul este puternic lsat, in ultima’parte a gestafici. Prin inspeotie putem descoperi semnele premergitoare fitirii: tumefierea si edemafierea labiilor vulvare, evidentierea unor adéncituri de o parte gi de alta a bazei cozii datoriti relasarii ligamentelor sacro-ischiatice; la comisura inferioar’ a yulvei apare un mucus consistent si usor tulbure ca urmare a lichefierii dopului de mucus de gestatie, proces realizat sub influenta hormonilor estrogeni placentari. Se poate observa si reducerea rigiditafii cozii ca urmare a proceselor infiltrative de la nivelul acesteia. Apar modificari evidente si la nivelul glandei mamare unde se observi turgescenté inainte cu aproximativ o saptéménd de fatare, iar la mulgere apare o substanf& asemiindtoare cu mierea de albine care devine progresiv albicioas’ dar cu o consistent mai crescutii fatd de lapte, acesta find de fapt colostrul. Palpatia Se executi cu ajutorul palmei cu o singuri mana sau cu ambele maini, fficdindu-se compresiuni repetate pe peretele abdominal in zona unde acesta este mai bombat si pastraéndu-se mereu contactul mainii cu corpul animalului. Se simte la palma un corp dur atunci cand femela este gestanta. La vact palpatia se face pe partea dreapt& in zona hipocondrului acolo unde orizontala imaginar’ ce poreste de la articulatia grasetului intalneste hipocondrul. La iapa, palparea se face pe peretele abdominal stang, tot la nivelul hipocondrului, acolo ‘tinde linia imaginard ce porneste de la articulatia grasetului spre apendicele xifoidian al sternului, intdlneste hipocondrul. La scroaf’, palparea se face pe peretele abdominal drept sau sting in dreptul ultimelor dou’ perechi de mamele; de preferat ca femela s& stea in decubit lateral. La oaie se face agezindu-ne in stanga oii; introducem un genunchi sub peretele abdominal, se trece mana dreapti pe deasupra corpului femelei si se execut& palparea pe peretele drept. La speciile de talie mic& se face '‘o palpare bimanualé. Examinatorul se gaseste in spatele femelei, fixeazd cele patru degete de la nivelul palmei pe peretele abdominal, iar degetele mari le sprijind pe regiunea lombara, In aceast& 106Caiet de lucrari practice pentru “Biologia si patologia reproduc pozifie se incearcd si se apropie peretele abdominal de zona lombara. Fetusii pot sesiza ca niste margele. Palparea nu ne da certitudinea cf fitul este viu. Ascultatia Se face cu stetoscopul sau cu urechea aplicatd direct in zona unde peretele abdominal este mai bombat, scopul fiind perceperea zgomotelor cardiace fetale Daca nu se percep aceste zgomote fatul poate fi mort sau are cavitatea toracic’ departata de peretele abdominal al mamei. Examenul vaginal Este foarte putin folosit pentru diagnosticul gestafiei, pentru ca modificdrile la acest nivel sunt pufin concludente si doar la unele specii. in plus folosirea speculumului poate determina contractii perisaltice urmate de avort. Se foloseste la iapa la care prin examen vaginal se observa culoarea roz intens a mucoasei vaginale, Tot la iapi se mai intalnesc in vagin seorefii aderente lipicioase asemanatoare cu cleiul de cizmérie, Exist’ $i modificéri 1a nivelul florei involte, atunci cand iapa este gestantd; aceasta se aseamani cu un ou de porumbel gi se gaseste la extremitatea anterioar& a vaginului. Examenul transrectal Se foloseste numai la speciile de talie mare. Se face cu ména protejata de manusa de plastic,introdusa prin orificiul anal. Se indeparteazA materiile fecale, se execut usoare miscari de compresiune pe planseul bazinului cu intenfia de a sesiza elementele urmatoare: - topografia aparatului genital; - dezvoltarea si simetria coarnelor uterine; ~ grosimea peretilor coarnelor uterine; ~ fluctuenfa coarnelor uterine (se poate palpa un corp dur = faitul); - lipsa reactivit&fii uterului la palpare; - prezenta corpului galben pe ovar; - pulsatiile arterei uterine medii.SS SSS.” eee 2p mjngoq vou ‘ap oureojuaoeid - ‘tfuanionyy ‘greururopqe wayE AED ‘tybeaBoq e . uy 3y10q09 - 2s wpouray - Twaqred dioo yuurzaud - Soumyoa uy ye ~ omedranad nsiqnd +e] ouwsguduy B gieopgjue 9p ejurpusy - | 704 azeoqn9 pra wouruneu Ssopempyys - apeseosnm-| —— ‘sryouy amg - aads yesedap - wsdq-| 1} (gepypse “sojons ‘uoqyed | oaejuymysuy) snonur uazoud - ymtout ‘epyed 9p oz 1 04 a.ttoqno “peau | seam upind yueys98 ednp xopnpyes - ap eseoonur- | ssiyouy amg - ‘uysayn jmui0s - waulopqy an aN XA) 20Es yuns aun HOIS ee Souarsdiy- | epunaed es opup Tppuay aqajaunise - | aredramud pj - “renuazedny - Sp8ou8u} - | 99 souxaquiom aes -| —“yzeadyed as nu- vanqeis-| 1A quoredsue, i Squopy ston no - | wayestan uy 3gx0q00 =| gee - : -pawadyed 9s nu ja}jonpoadaa wpSojoyed 18 wrBojorg,, NNUod sonovad resony ap ore‘Sp oNZST-FI w= | __z0x eswoonW Ssqypuy= | suproyn sjauwOS- Wye 7 uowopay pana mae mA) 0, a8ag | puny i VaVI 109 quearjiqour “Weruaredry vwaraiSan - ean wseoontn - oy eoneiqost | -ayensojoo ‘nay cones | sopaivos | yueyy snonu- “yuopunge sopwouresy | etjumde - ‘omeajna “Trg ezwoded 9 - orfendsax varéejar-| — Squsosa8imy | z0jnqey iopunyd “omonaque mmqnayzeq 1Ssqnd- ‘mynousy ‘wape - aradiays - qhewianxa & EIKOHINE ‘equepiaa sojunjos ‘oufeoey Saeaqna ‘varapryosap voxaprysop oyfendsuen ~ ‘waxorfuoptaa = nnuod | wapa-quny foys998 adsour-| puysoyq ‘eutajad s2o8n ay8as0qo {yytogos- | wospydaxd - ‘Togsagys ef - Seagqgur- | woyepans oy yengs ~ “ezeadyed as nu- ‘BppUtay - x “Dey 108i aiseBnjnu {| “epeoo aysampmur Sgepimur-qye | o4eo quepy snonur “Sryouy tq - “gsvodons pow as - Sjusystst09 - “mmmgy | oyjaxoos smut “seoLN| Sunos - ‘Rormynose | vj 18 yejoazap “grerjewopo “qeSoxBuy - 18 vasedyed ~ ouiq, “pemmouodny ‘gurapd “yuapd fereunmopqe | ruo8ane ‘eseoonu - wopmyana | wapeyan uy eye -oyeosebay Suyoumse - | opredrund - | toyeyourny nqey - wy yenys-| 98 99 318unye aes - “ezeadyed 9s na - apunpe-| IA | “aInonays0d 18 pour ouyin. “areynose joroue oytttestnd ~ “mqyp8 ‘sodozis 18 mom, ynsiqnd ‘Say wip runthuod Pryor sqaure varedyed - ‘preouoque vavodyed as Sgonefoy Simjragy | -ayeamyu0o vourgrear ‘emrajod nes ayde] ap sqpgosrar - omg, ‘By yeMys - ‘BayeHAwD Uy erlonpod apeos fotionpoadaa erdojoyed 18 erdojorg,,, nqued oonoeid Lesonj ap 19Te>)aL seoonut= Srey UL Te “gurajod apenas ‘Up oyeaETe 0} Uy -Caiet de lucriiri practice pentru “Biologia si patologia reproducti AGNOSTI Metode: inspectia si palpatia. Inspectia: - lipsa manifestarii cAldurilor; - abdomen mirit in volum, asimetric fiind mai coborat in partea dreapt; - dezyoltarea glandei mamare — in ultima parte a gestatiei. Palparea extern’: i - dupa o diet& de 12 ore; = agezarea femelei pe un plan inclinat; - palparea uni sau bimanuala; - la palparea unimanuala — examinatorul pe partea sting a femelei introduce genunchiul sub abdomen si cu mana dreapti palpeazi peretele abdominal drept; - la palparea bimanual — examinatorul in spatele femelei cu mana sting’ impinge abdomenul spre dreapta, iar mana dreapta palpeazi peretele abdominal drept (se simte un corp dur — fatul). Tuseul vaginal — in ultima parte a gestatici: - se palpeaz artera uterina posterioara — cu pulsafii caracteristice. DIAGNOSTICUL DE GESTATIE LA SCROAFA Mai greu de stabilit prin metode clinice. Semne probabile: = absenja caldurilor dup’ 21 zile de la mont (1.A.); - dezvoltarea glandei mamare ~ mameloane alungite, turgescente. Metode: inspectia, palpafia, exploratia rectal’. Inspectia: - fina doua perioad’ a gestatiei; - marirea si cobordrea abdomenului; = evidentierea scobiturii flancului; Palpatia: - culcarea femelei pe partea sting’ - compresiuni pe peretele abdominal in dreptul ultimilor 2 perechi de mamele, de la mamelon spre regiunea lombar&; = palparea fetusilor — consistent’. Exploratia rectal’: = mana puicd introdusd in rect pant la marginea cranial a osului iliac; - golirea rectului de materii fecale; - palparea incrucistrii arterei uterine medii cu arterd iliacé: = in gestatie - cele 2 artere au diametrul egal, dar cea uterina medie are pulsafii caracteristice; {in negestafie ~ artera uterind medie are diametrul mai mic decét artera iliaca si lipsee pulsafiile caracteristice. 114Caiet de lucrari practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” DIAGNOSTICUL DE GESTATIE LA CATEA SI PISICA Este un examen timpuriu. ‘Metode: - palparea extern — mono sau bimanual: - contentia femelei; - prinderea abdomenului in partea lui posterioaré intre degetul mare si celelalte degete; - uterul marit, cu peretii subtiri, fetusi ca niste umflaturi apropiate, asezati fn loje separate. DIAGNOSTICUL DE GESTATIE LA IEPUROAICA Metode: - palparea extern —ca la carnasiere; - palparea bimanual — degetul mare in regiunea lombo sacrala iar celelalte degete —regiunea postero-inferioaré a abdomenului, - se palpeazi sacii fetali gi fetusii. Exercifii: 1. Favefi o descriere sumara a metodelor clinice de diagnostic al gestafiei.— Caiet de lucréiri practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” 2. Precizafi semnele de gestatie la vaca, in lunile a treia, a cincea sia saptea. 3. Diagnosticul comparativ al gestafiei la oaie si scroaf’, prin metode clinice.Caiet de lucrari practice pentru “Biologia si patologia reproductie!” Pe angi modificirile morfologice ale aparatului genital, in timpul gestafiei in organismul femelei se produc variafii ale echilibrului hormonal, modificiri ale sngelui, urinei si a altor secretii biologice. Toate aceste aspecte pot fi puse in evidenf cu ajutorul unor metode de laborator. MTrebuie ardtat c& metodele de laborator utilizate pentru diagnosticul gestatiei prezint& atat avantaje cat si dezavantaje. Astfel, dintre avantaje amintim: » faraizarea unot date complementare pentru cazurile in care metodele clinice nu dau rezultate sigure; - posibilitatea aplicarii lor la animalele retive; = posibilitatea aplicirii la animale aflate la mare distanfa de laborator, nefiind necesara deplasarea animalelor; - posibilitatea aplicarii la animale mici. Dezavantajele se referd la: - tardivitatea aplic&rii lor; - folosirea unor tehnici de lucru mai laborioase; - costul mai ridicat — datoritA aparaturii utilizate. ‘Metodele de laborator se pot clasifica astfel: - metode fizice: = directe: radioscopia, _radiografia, electrocardiografia, radioascultatia; - indirecte: viteza de sedimentare a hematiilor (VSH), ultrasonodiagnosticul. ~ ‘metode chimice: metoda Cuboni, metoda Salkovschi. = metode fizico-chimice: metoda Sokolovscaia metode histologice: metoda Ciurea, metoda Kurasawa metode biologice: avand ca principiu: ~ punerea in evident a hormonilor gonadotropi: - metoda Ascheim-Zondek - metoda Broukia-Hinglais-Simonnet - metoda Friedman-Sneider-Brouha - metoda Gali Mainini = punerea fn evidena a hormonilor estrogeni: - metoda Allen-Doisy. ’ - metode imunologice - ecografia - laparoscopia.Caiet de lucrari practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” @ Metode fizice Sunt metode costisitoare datoriti instrumentarului si aparaturii utilizate. Se aplicd la animalele de talie mica dar sunt metode tardive, dand rezultate dup’ osificarea scheletului produsului de concepfie. Unele din aceste metode asigura precizarea starii de gestafie (radioscopia, radiografia) in timp ce altele confirma si-viabilitatea produsului de-concepjie (electrocardiografia si tadioascultatia), Metode fizice indirecte Determinarea V.S.H-ul se bazeazi pe observatia c& la fernelele gestante aceasta constant fiziologicd se mareste. Totusi nu poate fi consideraté o metoda de sine st&titoare pentru cd aceasta constant& fiziologica poate fi modificata in cazul unor afectiuni, far ca femela si fie gestanti. ~ Ultrasonodiagnosticul este folosit in mod curent la scroaff in a doua lund de gestafie (a 35-a zi de gestatie). Este 0 metoda precoce, se bazeazi pe transformarea undelor in impulsuri sonore sau vizuale cand acestea sunt Teflectate de lichide, Ca metoda s& aiba rezultate transductorul trebuie plasat in aga fel incdt sd nu intélneasc& lichidele de la nivelul vezicii urinare (se plaseazi in dreptul ultimei si penultimei glande mamare cu o inclinare de 45° fata de sol). © Metode chimice Sunt tardive pentru ci se bazeazA pe punerea in evident& a hormonilor estrogeni urinari a c&ror cantitate si concentratie este mai mare in a doua Jumitate a gestafiei. Nu se aplic& decat la cabaline pentru ci doar la aceasti specie hormonii sunt eliminafi ca atare prin urina flird si fie metabolizati ca la celelalte spec Principiul metodelor chimice este reactia de culoare dintre hormonii estrogeni urinari si acidul sulfuric concentrat, metoda Cuboni estrogenii sunt pusi in evident intr-un hidrolizat acid de urind, acidifierea fcandu-se cu HCI. Pentru extractie se foloseste un solvent organic, si anume: benzenul. Acest compus amestecat cu acid sulfuric concentrat, este pus la fierbere timp de 5 minute dupa care se Tacegte cu apa de canal si se face interpretarea reactiei. In metoda Salkovski estrogenii sunt extrasi direct din urind cu ajutorul cloroformului. Se adaugi acid sulfuric concentrat si se fierbe 5 minute, apoi se raceste cu apa de canal. in ambele metode réactia este pozitiva dac& apare o culoare cu o tent& verzuie asemandtoare cu a boabelor de mazire, ca urmare a reactiei dintre acidul sulfuric coneentrat si hormoniii estrogeni. Cand reactia este negativa culoarea este brund, dati de acidul sulfuric. © Metode fizico-chimice Metoda Sokolovscaia se bazeazk pe modificirile mucusului de gestatie si se aplicé la vacd; cu ajutorul unei pense cu brafe lungi se recolteaz% portiuniCaict de tucsini practice pentru “Biologia si patologia reproductie!” mici de mucus, se introduc in solufie saturath de sulfat de cupru. Acest mucus confine mai multe suri minerale, mai multe substanfe azotate, mai multi substanfi uscati. Reacjia este pozitivi cind se observa cf mucusul cade le fundul paharului. Certitudinea metodei este de 80%. © Metode histologice ‘Metoda Ciurea, Se aplicd la scroaf’ si la oaie. Pentru aceasta se recolteaz un Jambou din mucoasa vaginala, se include in ghiafé si se sectioneazA cu criotomul, se fac frotiuri $i se examineaza la microscop. Se considera cA femela este gestanta cfind se observa o subjiere a peretelui vaginal care este alcatuit din aproximativ 4 straturi de celule epiteliale pe cdnd la femela negestant numarul de straturi de celule epiteliale vaginale poate ajunge la 16. ‘Metoda Kurasawa, Se foloseste la iapa. Are ca principiu punerea in evidentl a celulelor epiteliale ciliate din jurul florii involte. Cu o pens cu brate tungi se badijoneazi in jurul florei involte pentru ca pe tampon sé adere mucusul respectiv; se face un frotiu care se fixeazi, se coloreazi, se examineazi le microscop. Reactia este pozitiva atunci cénd se observa celule epiteliale ciliate. © Metode biologice Se aplic’ la iap&, avand ca principiu punerea in evidenfa a modificarilor aparatului genital al unor animale de laborator, produse de hormonii gonadotropi sau de estrogenii existenti la iapa gestanta. a. Metode bazate pe punerea in evident a hormonilor gonadotropi Pentru punerea in evident& a hormonilor gonadotropi se foloseste seru! sangvin de la femela gestant& dar ca timp are o perioada limitat& de aplicare. Le iapa acesti hormoni se gasesc in cantitafi mari intre zilele 40-120 de gestatie. ‘Metoda Ascheim-Zondek. Ca animale de laborator se folosesc soricioaice impubere (ovarele nu si-au inceput activitatea) la care se inoculeazA ser sangvir de la iapa presupusé gestantd. Pentru a avea certitudinea c& soricioaicele sun! impubere, inainte de inoculare se face un frotiu din mucusul vaginal. La femelele adulte pubere apar in mucusul vaginal celule epiteliale cheratinizate care se numesc celule Schdlen. La femelele impubere sc inoculeazi timp de 3 zile ser de iap& presupusa gestant4, iar la 48 ore de le ultima inoculare se sacrificd soricioaica si se examineazA aparatul genital. Reacfia este pozitiva cfind la nivelul ovarelor se observa puncte hemoragice, foliculi dehiscenji, corpi galbeni, gi cresterea in dimensiuni ¢ ‘coamelor uterine iar dac& se face un frotiu din mucus vaginal se pun in evident? celulele cheratinizate. Modificrile de la nivelul ovarului se datoreazi actiuni: hormonilor gonadotropi existenti in serul de iap& gestanté, in timp ce modifichtile de Ya nivelul wieruini (walle genitale) se datoreazi ‘gropriilor hormoni ai soricioaicei produsi la nivelul ovarului sub influente gonadotropinelor.Caiet de lucréri practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” ‘Metoda Brouha-Hinglais-Simonnet, Se folosesc soareci sau sobolani impuberi aplicdndu-se aceiasi tehnicd de lucru. Reactia este pozitiva ‘cand se observa testiculele mirite in volum si veziculele seminale marite in volum si boselate. Aceasta se datoreazA faptului cd serul de iap’ gestanté actioneazi asupra testiculelor provocénd mérirea lor in volum. Testiculele produc testosteron care determina cresterea in volum a veziculelor seminale. Metoda Friedman-Sneider-Brouha. Se foloseste ca animale de laborator iepuroaice adulte, dar care inainte de folosire sunt izolate de masculi cel putin doua siptimani. Tepuroaica se inoculeaz’ 3 zile cu ser de iapd gestant&; la 72 ore se face laparatomie (deschiderea cavitafii abdominale) si se examineazA ovarele. Reacfia este pozitivi cénd se pun in evidenfi corpii galbeni si foliculii hemoragici. Explicafia const in faptul c& hormonii, gonadotropi din serul de iapa gestanté provoac ovulatia la iepuroaic’ si incepe formarea corpilor galbeni. ‘Metoda Gali Mainini. Este imprumutaté din medicina uman& unde ca produs biologic se foloseste urina de femeie presupusé gravida. Ca animale de laborator se folosesc cAte 3. broscoi pentru fiecare femel de diagnosticat, dar care trebuiesc controlati, pentru ca in cloac& s& nu existe spermatozoizi. Se inoculeaz& broscoii cu 2-3ml de SIG in sacul limfatic dorsal, dupa care se lasa la intuneric timp de 2-3ore; se recolteaz din nou lichid cloacal, se face un preparat simplu intre lama si lamelA si se examineaz& la microscop. Reacfia este pozitiva atunci cfd in urma inoculérii s-a produs fenomenul de spermatoree (aparitia spermatozoizilor in lichidul cloacal). Explicatia const in faptul c& hormonii gonadotropi de iapa au actiune asupra testiculelor de broscoi provocind punerea in libertate a spermatozoizilor, care ajung astfel in lichidul cloacal. Spermatozoizii de broscoi apar la microscop ca niste bastonase care se deplaseazi circular. ‘Avantajele metodei: precizia este de 95%, este o metoda precoce. b. Metode bazate pe punerea in evidenta a hormonilor estrogeni Metoda Allen-Doisy. Este folosita doar la iap’, in a doua parte a gestafici. Se folosesc sobolance adulte, dar castrate. Se verifici dac& castrarea este complet, ficdndu-se un frotiu din mucusul vaginal; dacd nu este complet in frotiu apar celule cheratinizate. La animalele de laborator se inoculeazi 2ml de urini de Ja femela presupusd gestanti, care a fost in prealabil detoxicata cu acid acetic. Pentru a preciza diagnosticul este necesar ca la 48 ore de la ultima inoculare s& sacrificéim femela si si examintim aparatil genital. Reactia este pozitiv cfnd uterul este mérit in volum, iar in frotiul din mucusul vaginal apar celule keratinizate. Explicatia acestor modificari const fn faptul c& asupra ctilor genitale ale soricioaicei au acfionat estrogenii din urina de iap& gestanta.Caiet de lucrati practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” © Metode imunologice si imunochimice a) Inhibarea reactiei de aglutinare a eritrocitelor formolate si tratate cu Se aplica Ia iapa si presupune parcurgerea urm&toarelor etape: = obfinerea antiserului PMSG ~ prin injectarea repetat& SC si IV a unei cantititi determinate de hormon purificat si absorbirea antiserului pe ser de armisar sau de iapa negestanté, pentru neutralizarea anticorpilor nespecifici; = punerea in contact a antiserului PMSG cu eritrocitele formolate de oaie, pentru fixarea gonadotropinei serice; are loc o reactie de hemaglutinare. Reactia este pozitiva in lipsa hemaglutin&rii (deci iapa este gestant’, sfingele ei confine PMSG). b) Pentru aplicarea acestei metode este necesar un imunoser anti-PMSG concentrat si specific. Principiul metodei const in inactivarea anticorpilor antiproteici prin precipitare cu ajutorul serului sangvin de iapa negestanta. Punerea in evidené a PMSG se realizeaz& printr-un arc de precipitare PMSG-anti-PMSG. c) Detectarea factorului de gestatie timpurie (Early Pregnancy Factor), Factorul de gestatie timpurie este un complex proteic produs in timpu! gestatiei de clitre ovar si oviduct. Are rolul de a impiedica rejectia embrionulu: de catre mama. Poate fi identificat la 24 ore dup& fecundatie la oaie, la 4 ore la sctoaf’ 5) Ja vaca, Tehnica metodei const in activitatea imuonosupresiva a factorului de gestatie timpurie asupra testului de inhibare a hemaglutinarii. Este 0 metoda ‘calititativa de pe a progesteronului a iap’, vaca, scroaff si oaie, Pentru aplicatea acestei metode fecicicneccesh. qi nexesadeausioonns antiprogesteron, prin injectarea repetat& de progesteron la iepure. Cantitifi cunoscute de astfel de imunoglobuline sunt puse in contact cu serul sanguin, laptele sau grisimea din lapte, de la femele presupuse gestante. care contin cantitafi necunoscute de progesteron. Are loc o reactie progesteron antiprogesteron, iar anticorpii ramasi liberi sunt saturati cu progesteron marca cu tritiu; excesul de hormon marcat este adsorbit de carbon. Numarul dezintegrrilor radioactive pe minut, care reflecti cantitatea de anticorpi antiprogesteron rémasi necuplati cu progesteronul din proba de analizat, este receptionat de un spectofotometru de scintitatie si raportat la curba etalon, care permite precizarea cantitatii de progesteron in mg/ml. ene A————————— Caiet de lucriti practice pentru “Biologia gi patologia reproductiei” {fn cazul gestatiei nivelul progesteronului din serul sangvin sau din lapie se mentine sau depaseste nivelul progesteronului din faza luteal a ciclului estral. Starea de gestatie este confirmaté la urmétoarele valori ale progesteronemiei: : Specia Momentul Progesteronemia | determinarii ~iapa 18-23 zile dupa | peste2 pg/ml monti | ~~ vack 23-24 zile dupa | -in ser 2 mg/ml | mont’ -in lapte — 1] mg/ml | -in smantand — peste 1 mg/10 ml = seroaf 17-24 zile dup’ | 9 mg/ml monta EI oaie 16-21 zile 0,2-0,3 mg/ml | S0zile 7-8 mg/ml e) Enzim-imuno-« Enzim-imuno-analiza. Metoda se aplicd la scroafi la 25-31 zile dup’ montA si consti in determinarea cantitijii de sulfat de estrond din serul sangvin. Prezint& avantajul c& in locul izotopilor radioactivi care impun masuri deosebite in manipulare, depozitare si indepartarea resturilor radioactive, se utilizeaz anumite enzime. Astfel, pentru evidenticrea progesteronului se foloseste peroxidaza de hrean, enzim& marcati i imunoglobuliné de oaje, anti- iepure, legati covalent cu celuloza, pentru separarea anticorpilor hormonali liberi si legati printr-o reactie intre enzima si un substrat plus cromogen prin densitatea optic’. @ Ecografia Este 0 metoda imagistic’ de tip morfofunctional care se bazeazi pe capacitatea ultrasunetelor de a strabate mediile biologice si de a fi reflectate de acestea. La nivelul sondei un impuls de ultrasunete de scurti durata este emis, apoi sonda emifitor-receptor va primi ecoul trimis de structura explorata. Diagnosticul de gestatie se bazeazi pe evidenfierea veziculei embrionare, a embrionului si a fatului. Figura 51. Ecografie la scroaffCaiet de lucrari practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” Exercif ene 1. Principiile metodelor fizice si chimice de diagnostic al gestafiei. 2. Comparati principiile metodelor biologice de diagnostic al gestatiei si explicafi reactiile acestor metode. 123