Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Erich Fromm - Frica de Libertate PDF

    Uploaded by

    marandan85
    34 views128 pages

    Original Title

    Erich Fromm - Frica de libertate.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    34 views128 pages

    Erich Fromm - Frica de Libertate PDF

    Uploaded by

    marandan85

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 128
    Erich Ffomm s-a nascut in 1900 la Frankfurt pe Din 1930 a fost profesor la Institue de psthanaied din Frankfurt pe Main, colaborand cu H. Marcuse si T. Adorno. Din cauza Wenii Iu Hitler la putere, pirdseste in 1934 Germania ¥ se Stabileste in Statele Unite. In 1962 este numit profesor de psihiatie la Universitatea din New York. A murt in 1960 la Muralto, Tessin Opera: Frica de libertate (1941); Psihanaliza si religie (1950); Societate alienatd, societate sdindtoasd (1955); Arta de a iubi (1956); Patima de a distruge(1975) > 7» a) x 4 “< 0 fe) w Erich Fromm FRICA DE LIBERTATE Traducere de Magdalena Maringut UNIVERSITAS itil original: The Fear of Freedom Copyright © 1984 by Erich Fromm. All rights reserved. Copyright © 1998 Editura Teora ‘Toate drepturile asupra editiei in limba romana apartin Edituri Teora, Reproducerea integrald sau partalé a textului din aceasta carte este posibilé numai cu acordul prealabil seri al EdituriiTeora. ‘Unoversas este un imprint al Editurii Teora. Distributie: Bucuresti: B-dul Al L. Cuza nt. 39; tel /fax: 222.45.33 ‘Sibiu: $os. Alba Iulia nr. 40; tel: 069/21.04.72; fax: 069/23.51.27 Bachu: Calea Mirdgesti nr 5; tel fax: 034/18.18.26 Teora - Cartea prin posta CP 79-30, cod 72450 Bucuresti, Romania Tel. /fax: 252.14.31 Teora CP 79-30, cod 72450 Bucuresti, Romania Fax: 210.38.28 Sef de redactie: Gelu Diaconu Coperta: Gheorghe Popescu NOT: 1877 UMA Frica de libertate ISBN: 973-601-402-9 Printed in Romania CUPRINS Cuvant inainte Sa Libertatea-o problema psihologici?.. oll Aparitia individulu si ambiguitatealibertati 2 Libertatea in epoca Reformel 8 1-Fondul medieval i Renagierea. “43 2: Perioada Reformei... “@ Cele dous fete ale libertatii omului modern. ‘Mecanismele evadarii 1. Autoritarismul ... 2. Distructivitates i 3. Conformismul de automat .. Psihologia nazismului Libertate si democratie 1. luzia individualitafi... 2: Liberate gi spontaneitate Caracterul si procesul social... Index. CUVANT fNAINTE Aceasth carte face parte dintrun studi intins privitor ta structura de caracter a omulul modern sia problemele interac: fini dntre factor pathologic gt cel sociologc, studi la care Icres de cia ani gia cdr desvarpre mar mai fiat inck fault timp. Evotufie polite actuale gi percoele pe care le Implcd ele pentru cele mai mari realize ale catch moderne Individuattates $1 unitatea personalitii~ mau determinat 34 Intrerup munca la stdiul mai vast 3184 ma concentrez ast aunt singur aspect al I, care este erucal pentru crza so ial i cultural a rilelor noastre:semnfiata bert pentra mil modern, Sareina mea in aoesth carte af fost mal soar daca ag putut tite cittral a studi complet al stracturt de caractera omului in cultra noastrs, deoarece sensu liberi poate ft Infeles pe deplin numal pe baza unelanalize a ntegi FRructrt de caracter omului modern. aga cum sta iurure, am fost nevolt st ma refer frecent la anumite concepte gi con Cluzi fk a intra tn amAnuinte, aga cum ag f\ feat dacd stud tr fi avto mal mare amploare In eee ce prvese alle proble- the de mare importan, mam rezumat doar laa le mentiona Uncor-chiar deloe. Dar eu cred ch, chiar dach facnfice derderatul complettudini, psiologul trebule sis! ofee fr Intrzlere contributa la Intlegerea ci ze actuale Sublinlerea semnifcaiehconsiderailor psihologice rete toare la situatia actuall nu implie,in opinia mea, 0 supraesti- tare a psihologetEnttaten de baza a proceslui social este individu cu dorinfle st temert sale, cu pasiunle gi rajunen $2, cu inclinaile ale spre ine i ape rau. Pentru infelege dinamica procesuli social, trebuie tai intl a intelegem ‘amica proceselorpsihologice care au loc Induntal individu I exact aga cum pentru a fnfeoge individu treble prvi, fn context cultur care La modela. Teza acestel cdr este cd : Frica de libertate ‘omul moder, eliberat din lanfurile societitii preindividualiste care ii oferea siguranta, dar in acelasi timp 1! imita, nu a cls- tigat libertate in sensul pozitiv al realizdrit eului sdu individual {self}, adicd al exprimaril capacititilor sale intelectuale, emo- flonale gi senzoriale. Libertatea, desi -a ofert independenta si Fationalitae, in acelasi timp La izolat, eretndu-i prin aceasta 0 stare de angoash si de slibiciune. Aceastd izolare este de nesu- portat, iar alternativa cu care este confruntat este fie st fuga de povara acesteilbertaticétre noi dependente si supuneri, fie sat Inainteze citre realizarea deplind a libertti poztive care se bazeazd pe unictatea si individualitatea omului, Desi aceasta carte reprezinté mai degraba o diagnozi decit o prognozi ~ ‘mai degraba o analiza decat o solutie ~ concluzile ei au legatu 4 cu directia actiunii noastre. Aceasta pentru cd intelegerea rmotivelor fugiltotalitare de lbertate este o premisd a oricérei actiuni care are ca obiectiv victoria asupra fortelor totalitare. Renunt la placerea pe care a5 avea-o multumind tuturor ace- Jor prieteni, colegi si studenti cArora le sunt indatorat pentru sprijinul acordat si pentru criticile constructive pe care le dus opinilor mele, Cititorul va gisi in notele de subsol refe- iri la autorii fata de care ma simt cel mai indatorat pentru {delle exprimate in aceasta carte. Totusi, doresc sé multumese in mod special tuturor acelora care au contibuit nemijlocit la desavargirea acestui volum. In primul rand dorese si multu- mese domnigoarei Elizabeth Brown care, aat prin sugestile, cat si prin critcle sale a fost de un ajutor nepretuit in aledtu rea volumului, De asemenea, multumirile mele se indreapta cdtre domnul T, Woodhouse, pentru importantul sprijin acor- dat la editarea manuscrisului si citre Dr. A. Seidemann pentru ajutorul oferit in legituré cu problemele filosofice atinse in carte, 1. Am tradus .sei7 prin .eu" simu prin sine” datorit faptulu cd Erich Fromm dagemneazd prin acest CuvAnt ,ntregul orgontatsintegrat al per- sonaltdi (p27), pentru sine” In sens peihanaliic existandin limba en- {lez termenal id frucdt in imba romand sine” tute Indeocebila una Aintre cele tre instante pshice al teoriei readiene (sine, eu, supraea, "eu" nu este incetatentexclusiv in accepia sa psiharalied, consider ca tra- ‘ducerea ul sel prin cu” este preferabid,intrucit inlesnestelectura. (10) Cuvant tnainte 8 Dorese s& mulfumese urmitoarelor edituri pentru privile- siul de a utiliza pasaje intinse din publicatille lor: Board of Christian Education, Philadelphia, extrase din Institutes of the Christian Religion de Jean Calvin, traducere de John Allen; Columbia Studies in History, Economics and Public Law (Co- lumbia University Press), New York, extrase din Social Reform {and the Reformation de Jacob S. Schapiro; Wm.B. Eerdmans Publishing Co., Grand Rapids, Mich., extrase din The Bondage of the Will de Martin Luther, traducere de Henry Cole; John Murray, London, extrase din Religion and the Rise of Capita- lism de R-H. Tawney; Hurst and Blackett, London, extrase din ‘Mein Kampf de Adolf Hitler; Allen and Unwin, London, extra- se din The Civilization of the Renaissance in Italy de Jacob Burckhardt. Capitotul 1 LIBERTATEA - 0 PROBLEMA . PSIHOLOGICA? Istoria moderné a Europei $i a Amerili se concentreaz& tn jurul efortului de eliberare din lanturile polite, economice si spirtuale care incdtugau oamenii. Luptele pentru libertate fost duse de cétre eel asuprit, cei eare doreau not liberta impotrva celor care aveau de apirat privilegi.C&t timp o cla. sitlupta pentru propria sa eiberare de sub dominate, credinta ci era cd luptA pentru libertatea umand ca atare si era agadar capabilé sé facd ape la un ideal, la dorinta de libertate inrid- cinata in tofi cet asuprti. Totusi, in lunga gi, in fond, neintre- rupta batalie pentru libertate, clase care luptau impotriva ‘opresiuniiintr-o anumité perioada treceau de partea dusmanilor liberttitatunci cand victoria era obfinutd si trebuiau aparate noi prvilegi {fn cluda multor egecuri, libertatea a i cAstigat batail, Multi ‘au murit in aceste batalii cu convingerea ¢& a muri in lupta immpotrva asupriri era mai bine decits& taiestilipst de liber- tate, O astfel de moarte era suprema afirmare a individualitatit Jor Istoria pirea s4 dovedeasedfaptul ci omul putea si se con- duct singut, si ia deciait pentru sine, si gindeascd sis sim ‘aga cum eredea el de cuviintd Tinta ‘citre care se indrepta ra- pid dezvoltarea sociala prea si fle exprimarea deplind a potentilititlor umane. Princpileliberalismului economic, ale democratiel politce, ale autonomiei religioase si ale individua- lismului in viata personalé dideau expresie aspiratei spre bertate gi, in acelal timp, pareau cA aduc omenirea mal aproape de realizarea natia biserici gi pe cea a statulu ! ‘externe prea si fie nu numai o conditie necesara, dar gi una 2 Frica de lbertate suficienth pentru atingerea {elululcitre care se ndzuia:liberta a individului Rzbolul mondial a fost privit de multi ca ultima lupt, iar sfarsitul lui ca vitoria definitiva a libertati, Democratile deja existente pareau consolidate, iar altele noi tnlocuiau vechile monarhii Isa n-au trecut prea mult! ani pnd sa se iveasc& noi sisteme care negau tot ceea ce oamenil credeau ch au cigtigat in secole de lupta. Pentru cé esenfa acestor noi sisteme care au lat efectiv comanda intregi vieti sociale si personale a omului ‘era supunerea tuturor, cu exceptia unora, foarte pulini, fata de © autoritate asupra careia nu aveau nici un control ‘La inceput, multi s-au consolat cu gandul cd victoria siste- rmului auoritarist se datora nebunil cltorva indiviztstc& ne- bunia va duce la prabusirea lor, la momentul potrivit. Alt credeau eu infumurare ed italienior sau germanilor le lipsea 0 Perioada suficient de lungé de practic democraticé sci, agadar, Se putea astepta linistt pana cénd acesta vor atinge maturita- tea politicd a democrajilor din vest. © al luzie comun, poa te cea mai periculoasé dintre toate, era ci oameni ca Hitler obtinuserd puterea asupra giganticuli aparat de stat doar prin Viclenie $i impostura, cd ei $i acoliti lor guvernau numal si ‘numai prin fort, cd intreaga populate era numai obiectl lip sit de voinga al Ingelaciuni si teroi fn ani care au trecut de atunci, a devenit lar faptul cd aces- te argumente erau greste. Am fost slit! si recunoastem cd in Germania milioane de oameni erau tot atat de dornicis& renunte la libertate pe cdt de dornici fusesera parint lor s& lupte pen- truea; ef in Loe s-gi doreasc libertatea, ef chutau cli de a fugi de ea; cd alte milioane erau indiferenti si nu credeau cd merith si si mori pentru apérarea libertati, De asemenea, tiei nu este o proble- ‘ma specificdItaliei sau Germaniei ci una eu care se confrunta orice stat modern. $i nici nu are important ce simbolurialeg ‘dugmanil ibertiti mane: libertatea este tot atat de pericltata daca este atacatd in numele anti-fascismulul sau in celal fascis- rmului fats." Acest adevir a fost atdt de convingitor formul: de John Dewey, Incat il voi exprima chiar prin cuvintele sale: Nu existenta statelortotalitare strdine ~ spune el - este cea LLibertatea ~ 0 problema psihologicd? 13 ‘mai serioasd amenintare pentru democratia noastrd. Ci faptul (cd nduntrul propriilor noastre atitudini personale gi tnduntrul proprillor noastre insttutii exista conditile care au determinat {In tarilestrdine victoria autoritatt externe, a disciplinel, a uni- formitati gi a dependentei de Conducdtor. Batdlia se dé, prin urmare, aici - in noi ingine itn institutile noastre.? Dac vrem si luptim impotriva fascismului, trebuie s&-1 Iinfelegem. Confundarea dorinfei cu realitatea nu ne va folosi la'nimic. lar declamarea unor formule optimiste se va dovedi tot atat de inadecvaté i lipsita de folos ca gi ritualul unui dans indian de invocare a ploi Pe ling problema conditillor economice si sociale care au dat nastere fascismului, existé gi o problema umand care tre- Duie inteleasa. Aceasta carte isi propune s& analizeze acei fac- tori dinamici din structura de caracter a omului modern care in tarile fasciste I-au determinat si doreascé si renunte la li- Dertate si care opereazd intr-o atat de mare masura la milioane dintre compatriotii nostri Cele mai importante intrebari care se pun atunci ind cer- ccetim aspectul uman al libertafii, dorinta de supunere $i setea de putere sunt urmétoarele: Ce este libertatea ca experienta ‘umand? Este dorinta de libertate ceva inerent naturil umane Este ea o experienté identicd, indiferent de tipul de cultura ‘caruia il apartine o persoana, sau este ceva diferit, in functie de gradul de individualism atins intr-o anumith societate? Liber- tatea este numai absenta presiunii externe sau este, de aseme ‘nea, $i prezenta a ceva ~ gi dacd e aga, prezenta a ce? Care sunt factorii sociali si economici din societate care favorizeazi nizu- inja cdtre libertate? Poste deveni libertatea 0 povara prea greu ‘de dus pentru om, ceva de care el incearcé s8 scape? Atunci de ‘ce aceasté libertate este pentru mulfi un fel mult révnit, iar pentru alti o amenintare? 1. Folosesctermenul fascism” sau cel de sautortarism” pentrua desem- ‘aun sistem dictatorial de pul celui german sau tallan Clndma voi refer {mod special la cel german, flvoi num nazism. (7.8) 2. John Dewey, Freedom and Culture, Allen & Unwin, London, 1940. may 4 Frica de lbertate Nu existl, de asemenea, pe linga o dorintA inniscut& de li- bertate gi o dorinta instinctiva de supunere? Dac nu exist, atunci cum putem explica atractia pe care o exercita asupra atitor oameni, in zilele noastre, supunerea fata de un conduca- tor? Se dovedeste supunere numai fata de o autoritate externa ‘sau exista, de asemenea, o supunere fath de autorititi interio- rizate, cum ar fi datoria sau constiinta, fat de constrangeri compulsions}, interioare sau fata de autorititi anonime de fe- Jul opiniei publice? Exista o satisfactie ascunsé a supunerii? Care este esenta ei? ‘Ce anume creeazA in oameni acea dorinta insatiabilé de pu- tere? Forta energiei lor vitale sau o fundamentald slabiciune si neputint& de a-si tri viata in mod spontan gi cu dragoste? Care sunt condifile psihologice care favorizeaza Intarirea acestor tendinte? Care sunt conditile sociale pe care se bazeaza, Ia Andul lor, astfel de conditii psihologice? Analiza aspectului uman al libertati st al autoritarismului ne obliga si luim in discutie o problema general, si anume acee 1 rolului pe care4! joaca factorii psihologici ca forte active in procesul social; aceasta ne conduce in cele din urma la proble- ‘ma interactiunit factorilor psihologici, economici si ideologici {In procesul social. Orice incercare de a infelege atractia exer citata de fascism asupra marilor natiuni ne constrange si recunoastem rolul factorilor psihologici. Pentru cA este vorba, {in acest caz, de un sistem politic care, in esenti, nu face apel Ia fortele rationale ale propriului interes, ci care stamneste $i mo- bilizeaza in om forte diabolice, forte despre care noi am crezut ‘cA nu existd sau, cel putin, cd au pierit cu mult timp in urma, Imaginea familiard a omului in ultimele secole era cea a une fiinge rationale ale cirei actiuni erau determinate de propriul su interes si de capacitatea sa de a actiona in functie de el, CChiar scritori ca Hobbes, care au recunoscut setea de putere si agresivitatea ca forte motrice ale omului, au explicat existenta Aacestor forte ca un rezultat logic al interesului personal: fiind- ‘cd oamenii sunt egali si au, agadar, aceeasi dorinta de a f fericit si, finde nu existd destuld bogitie pentru a-i satistace pe toli {in aceeasi masurd ei lupta in mod necesar unul impotriva celui lat si vor putere pentru a-si asigura stipanirea in viitor a cea Libertatea - o problema psihologica? 18 ‘ce posed in prezent. Dar imaginea lui Hobbes s-a demodat. Pe mAsura ce clasa de mijloc a reusit sa inliture puterea fostilor ‘conducdtor politici sau rligiosi, pe mAsuri ce oamenii au reusit ‘sh stipaneascé natura gi pe mésuri ce milioane de indivizi au devenit independenti din punct de vedere economic, s-a ajuns ‘8 se creadi tot mai mult intr-o lume rationala si in om ca intr-o ‘int in mod esential rationald. Fortele intunecate si diabolice ale naturii omului erau alungate cétre Evul Mediu gi chiar cétre perioadele mai timpurii ale istoriei si erau explicate prin lipsa de cunogtinfe sau prin intrigile viclene ale unor regi si preoti ‘Aceste perioade erau privite ca un vulean care de mult timp fa incetat si mai fie o ameninfare, Lumea se simtea In sigurant $1 Increzatoare in faptul ca realizarile democratiei moderne istrusesera toate fortele rdului; pamantul parea stralucitor gi sigur ca strizile bine luminate ale unui orag modern, Se credea ‘ch rizboaiele erau ultimele relicve ale unot ere apuse gic nu ‘mai era nevoie decat de un singur rizboi pentru a se sfarsi cu rxboiul; crizele economice erau socotite accidente, cu toate ccf aceste accidente continuau sa aibé loc cu o anumita regula- tate. ‘Cand fascismul a ajuns la putere, majoritatea oamenilor erau epregititi atat din punct de vedere teoretic, cat si din punct dde vedere practic. Erau ineapabili si,creada c4 omul ar putea si manifeste asemenea inclinatii spre rau, asemenea sete de Putere, asemenea lips de consideratie faté de drepturile celor slabi sau asemenea dorinta arzatoare de supunere. Doar citiva ‘au fost constienti de clocotul vuleanului care precede izbucni- rea sa, Nietzsche tulburase optimismul satisfacut al secolului al XIXea; Marx de asemenea, dar intr-un mod diferit. Un alt avertisment a fost dat ceva mai tarziu de cétre Freud, Fara in- doiala ca el gi cea mai mare parte a discipolilor s8i aveau doar © idee foarte naiva despre ceea ce se petrece in societate, iar majoritatea aplicatilor sale psihologice asupra problemelor ‘eronate; totusi, indreptandu-si intere- ‘sul cAtre fenomenele de tulburare emotionalA si mentala a in- dividului ne-a condus pand in varful vuleanului si ne-a facut si privim induntrul.craterului clocotind, 16 Frica de libertate Froud, mai mult dec oicare all dinsinea Iu, ga indrep- tat tenia citre observaea si anlizarea fortelor iraionale incongicnte care determing pari comportamental man, El fl urmagi tin plbologin medernd nu ou deeviut ual par {ea raponall i inconstient a naturt umane, a drei existent fusese nels de rafonalsmal modern, el arate de aseme: nen, cd scete fenomeneiraionale urmau antumite legis cd de faceea puteau ft infleserafiona, Ne inva sf inflegem lim- tajul viselor si al simptomelor somatice,precum si manifes. tarleWrfionale din comportamentul umnan. A descopert ch tceste manifest, precum si inreagn stractork de caracter @ tut individ erau reac la influenteleexertate de limes ex: terioara gi in mod special, de cele ce se petecusera in prima topline: Dar Freud era att de impregnat de spirtl culturt crea i aparinen, incat nu a putut rece peste anumite limite pe care aceasia le impunes. Aceste limite au devent imiart chiar 1 pentru inflegerea de cate ela indvialu bolnay ele Faust Joni infelogere individulus normals afenomeneior rationale Prezente in vata social Dat find ef aceasta carte sublniazd rolul factorlor pihol- gici in intregul proces social si dat fiind ci aceasta analiza se Enzeezd pe uncle dinte descoperile fundamental leu Fred in spec pe ecle ce privese acioneaforeorinconsiente in aracerul omula #1 dependent lor de influenele exterme ~ fred ca rar fide mare autor eittorul safle de In inceput Sele dintre principle generale ale abordart noasre gi, de Ssemenea, principale diferente dinte aceasta abordare Conceptelefreuaiene clasce> Freud a acceptat credinfatradiionalé in dihotomia funds- rentala dintre oament $i societae, precom gi doctrina tradi Zc aordare pahanaltick cre, dq se bazezi pe reali unde mene ns vd eu. se Someta te scara by ae Sherine pa ncn es Wa coy. Tne et Wilam Alanson White Memorial Lectures th ary Stack ‘Sania Pyeuaty” 1610 veomal rel Desce at etaredose Seria ein puncte de vedere carina ae mae tncomen Svedee nantes a) Libertatea ~ 0 problema psihologicd? 7 tionalé conform cAreia natura umand este rea, Pentru el, omul ‘este in mod esential antisocial. Societatea trebuie si-l civilize- 2ze, trebuie si-i permité o anumita satisfacere directa a instinc- telor {drives}* biologice, imposibil de eradicat; dar de cele mai ‘lte ori societatea trebuie si rafineze gi sé respinga cu abili- tate impulsurile de bazi (basic impulses) ale omului. Ca urma- re a acestei repriméri de cdtre societate a impulsurilor naturale se intamplA ceva miraculos: instinctele reprimate se transfor- ‘ma In aspiratii valoroase din punet de vedere cultural $i devin astfel baza umand a culturi, Freud a ales cuvantul ,sublimare” pentru aceasta trecere ciudati de la represie la comportament civilizat. Daca dimensiunea represiei este mai mare decét capa- Citatea de sublimare, indiviaii devin nevrotici si este necesar si se permita diminuarea represiei. In general, existd o relatie in versa intre satisfacerea pulsiunilor (drives) omului gi cultura: cu cat mai multé represie, cu atat mai mult cultura (i cu atat mai mare pericol de tulburari nevrotice). In teoria lui Freud, relatia individului cu societatea este in mod esential una stati ‘ci individul ramane in principiu acelasi, schimbandu-se numai {in misura in care societatea exercita o presiune mai mare asu- pra instinctelor lui naturale (si astfel impune mai multa subli- mare) sau fi permite o mai mare satisfacere (si astfel sacrificd cultu Ca si conceptia despre asa-zisele instincte primare [basic instincts] ale omului, pe care psihologii dinainte le acceptau, ‘conceptia iui Freud despre natura umand era in esenta o reflectie asupra celor mai importante pulsiuni care pot fi observate la ‘omul modern. Pentru Freud individul culturi sale reprezenta ,omul*, iar acele pasiuni [passions] si angoase care sunt carac- {eristice omului societitii moderne erau considerate ca fiind forte externe inrédacinate in constitutia biologicd a omului ean Laplanche #01: Ponta lis, Hume Boome 1964p. ioteg @ziog ft) 18 Frica de libertate Desi am putea da multe exemple in acest sens (cum ar fi baza sociald a ostilitatit precumpanitoare azi la omul modern, complexul lui Oedip, aga numitul complex al castrari Ia fe- mei), vreau sd dau numai unul singur care este deosebit de important pentru c& priveste intreaga conceptie despre om ca sale cu afi Din perspectva li Freud, aceste relat sunt simi Tare raporturilor economice fata de celal, care sunt caracteris- tice individulul socitatit capitalist. Fiecare persoana munceste pentru sine, in manira individualist, pe propril su rise sin in primul rand in cooperare cu alti, Dar au este un Robinson Crusoe; ae nevoie de alti, in calitate de clieni, de angaa sav de patron. Trebuie s8 cumpere si s& vinda, sf dea 9158 ia Plata, fie cd este cea a produselor, fie ch este cea a munci, regleaza aceste reli. Astfl, individu, initial singur si sufi tient seg intra in relafiieconomice cu indivizi ca miloc in vederea unui scop anume: de a vinde sau dea cumpara, Concep- freudiané a relator umane este in esentaaceeasi:indvidul apare pe deplin echipat cu instincte date biologi care cer si fie satisfacute. In vederea satisfacerii lor, individul intra in relatii cu alte object” Astfel, alti indivizi sunt intotdeauna un mi jloe pentru seopul acestuia, anume satisfacerea tendintelor cares au origines ele insele in individ, dinate ca el inte in contact cu ali, In acceptia lui Freud, domeniu relator uma- ne este similar pete ~ este un schimb de satistacer ale nevoi- lor date biologie, in care relata cu celdlal este Intotdeauna un mijloc de atingere a uni scop, dar niciodata un sop in sine. Contrar punctuli de vedere al lui Freud, analiza oferit in aceasta carte se bazeazA pe asumpti ci probiema cheie« logiei este aceea a felului specific al legaturiindividului cu tumea, gi nu aceea s satisfacert sau a frstrri neta sau alte inte nevoile instinctuale per se; mai mult decat ata, se bazeazi pe asumptia ef relatiadintre om si societate nu este una stat ‘a. Nu este ca gi cum am aves pe deo parte un individ ech ‘de natura cu atumite instinct i, pe de alta, socetatea ca ceva separat de el, satisfactnd sau frustrand aceste tendinte innds- tute, Desi exsté anumite neve, cum a ffoames, sete, sex tare sunt comune omulu, cele pulsiuni care fac posbile dife- Libertatea - 0 problema psihologica? 19 reatele dintre caracerele oamenilor, ca dragosten gi ure, setea de putere gi dorinta arzétoare de supunere, bucuria pliceri senzoriale i teama de ea, sunt toate rezultate ale procesului social. Cele mai frumoase, precum si cele mai urite inclinait fle omului nu sunt pari ale unei naturi umane imobile si date biologic, ci rezulté din procesul social care creeaza omul. Cu alte cuvine, societatea nu are numai o functe represivi ~ desi © are gi pe aceasta ~ ci mai are gi o functie ereativi, Natura omului, pasiunile (passions) si angoasele sale sunt un produs cultura; la urma urmelor, omul insusi este cea mai important create i realizare a efortului uman permanent, a cbrui mirtu- Fie 0 numim istore. Este tocmai sarcina psihologiei sociale s4 inteleaga acest proces al credrii omului in istrie. De ce dintr-o epoca istorica in alta au loc anumite schimbiri in caracterul omului? De ce este diferitspritul renaseentist de cel al Evului Mediu? De ce este diferita structura de caracter a omului din capitalismul ‘monopolist de cea din secolul al XIX-lea? Psihologia sociala trebuie si explice de ce iau nastere noi aptitudini i noi pasiunt {passions] bune sau rele. Observam astfel cA, de exemplu, din Renasere si pind In zlele noastre oamenil au fost tnsetall de lore, in timp ce aceasth aspiratie, care pare azi att de natu- ra putin prezenti la omul socetati medievale tn acceasi pe care nu-| avuseseri pind atunci Pe Kinga asta, in tarile din ‘nordul Europei, incepand cu secolul al XVI-ea, omul si-a de- _zvoltat 0 pofta obsesiva de a munci care i-a lipsit omului liber Inainte de aceasth perioadd. Dar nu numai omul este creat de istorie, ci gi istoria este ‘creat de om. Rezolvarea acestei aparente contradictii consti- tule sfera psihologiei sociale.” Sarcina ei nu este numai aceea ‘Unwin, London, 1921, . 13999, (n.8) socilogilor J. Dollard, K. Mannheim s H.D, Lasswel, le antropologilor R-Benedic, Hallowell, Linton, M. Mead, E Sapir gi eihanalitice la antropologie de cre A. Kardiner. 2 rica de tbertate a a arita cum se modifich i ve dezvolta pasiunile (passions), dorinjale gf angoasele ca rezultat al procesulul social ci gi cum fenergiile omulul modelate astfel in forme specifice devin, In ‘andul lor, forge produetive, modetatoare ale procesulul social Astfel, de exemplu, seten de glorie gi de succes gi imboldul de a ‘mune! (drive to work] sunt forje fark de care capitlismul mo- ddemn nu svar fi putut dezvolta; fark acestea gi fird un numir de alte forte umane, omului i-ar fi lipsit impulsul [impetus] de a ‘Actions conform cerinfelor sociale gi economice ale sistemului ‘comercial gi industrial modem. Din cele ce am spus reiese ci de vedere prezentat in aceasti carte diferd de cel al lui Freud, deoarece este tntr-un dezacord clar cu interpretarea sa a istoriei ca rezultat al fortlor psihologice care, In ele tnsele, nu sunt ate social. Este Intraun dezacord tot attt de clar cu acele teori care negljeazs rolul factorulul uman ca unul dintre elementele dinamice in social, Aceasti critick nu este indreptati numai impo- triva teorillor sociologice care dorese in mod explicit sf elimi- ne problemele psihologice din sociologie (ca teoriile lui Durkheim qi ale gcolil iu), ci tmpotriva acelor teori care au {tn mal mare sau tn mai mick mAsurd iz de psthologie comporta- ‘mentald. Coea ce este comun tuturor aceator teori este asumptia cof natura umand nu are propriul ei dinamism gi cf schimbirile pathologice trebule infelese in termenii dezvoltari noilor .de- prinderi* ca o adaptare la noile modele culturale. Aceste teori, deqi vorbesc despre factorul psihologic, il reduc totodatd Ia o umbri a modelelor culturale, Numai o psihologie dinamic4, ‘ale cirei temelii au fost puse de Freud, poate face mai mult ddecdt si recunoasch doar de formé factorul uman. Desi nu exist ‘© naturd umand imuabila, nu o puter totugi prvi ca find flexi- Dil Ia infinit gi capabild si se adapteze la orice fel de conditit firk s& dezvolte un dinamism pethologic al el, Natura umani, gi este produsul evolutieiistorice, are anumite mecanisme i Inerente, a chror descoperire este sarcina psihologiel. In acest moment, pentru deplina tnfelegere a cea ce am spus pnd acum si a ceca ce va urms, pare necesar si discutim no- fiunea de adaptare. Aceastd discutie oferd In acelagl timp 0 ilus- {rare a ceea ce Infelegem prin mecanisme gi legi psihologice. Libertatea ~ 0 problema psihologica? 21 Pare folositor sh distingem intre adaptarea .statich” #1 cou .dinamict". Prin adaptare staticd Infelogem aces adaptare la ‘odele (patterns) care las nemodifcatd intreaga structurh de ‘caracter i care implick numel adoptarea unei nol deprindert. Un exemplu de adaptare de acest fel eatetrecerea de la deprin- deren chinezeasch de a mAnca Ia deprinderea vesticl de a folo- si furculita gi cugitul. Un chines venit in America se va adapta Ja acest now model, dar aceasti adaptare nu va aves in sine un fect prea mare asupra personalitii sale; nui va degtepta nol pulsiuni sau tristturl de caracter. Prin adaptare dinamic& infelegem acel fel de adaptare care are loc, de exemplu, ctnd un bllat se supune ordinelortathlul su sever si ameninfator ~ find prea frick de el pentru a face altfel - si devine un bAiat ,bun”, In timp ce se adapteazt la necesititle situatil, ceva se tntimpld tn el. Poate dezvoita o puternicd ostlitate fat& de tatAl siu, ostilitate pe care o refu- leazh, deoarece ar fi prea periculos s& o exprime sau chiar si fie congtient de ea. AceastA ostilitate refulath degi nu este ma- nifest, este un factor dinamic In structura sa de caracter. Ea poate crea o noud angoast gi poate duce astfel lao supunere gi ‘mai profund&; aceasta poste provoce o vagh stidare, indrept {8 nu {mpotriva cuiva in mod special, cl mai degrabé mpotrivs vieti tn general. Desi aici, ce gi in primul caz, un individ se adapteazi la anumite circumstante externe, acest gen de adap- tare creeazd ceva nou in el, trezeste noi pulsiuni gi nol angos- se, Orice nevrozA este un exemplu de astfel de adaptare ddinamict; ea este, in esentd, o adaptare la acele condititexter- ne (in special Ia cele din prima copilire) care sunt irafionale tn sine #, In general vorbind, nefavorablle cresteril si dezvoltei copilulul. tn mod similar acele fenomene soclo-psthologice care sunt comparabile cu fenomenele nevrotice (vom discuta mal ttrziu de ce nu trebuie si le numim nevrotice), cum ar fi prezenta puternicelor impulsuri [impulses] distructive sau 8 dice tn grupurile sociale, oferd un exemplu de adaptare din miei Ie conditii sociale irationale gi diundtoare dezvoltArli oamenilor. Pe lings intrebarea referitoare Ia tipul de adaptare care are Joe, existh gi alte ntrebari care cer un rdspuns: ce Il sileste pe 2 Frica de libertate com si se adapteze la aproape orice conditie de viata imaginabi- Wi scare sunt limitele adaptabilitati sale? Pentru a rispunde la aceste Intrebari, primul fenomen care trebuie discutat este faptul cd existé anumite segmente ale na- turii omului care sunt mai flexibile si mai adaptabile decat alte- le, Acele aspiratii si trasituri de caracter prin care oamenii diferd unii de altii dovedese un mare grad de elasticitate si ma- leabilitate: dragostea, caracterul distrugitor, sadismul, tendinta dde supunere, setea de putere, indiferenta, dorinta de autoglo- rificare, entuziasmul fata de cumpatare, bucuria plicerii sen- ‘zuale gi frica de senzualitate. Acestea si multe alte aspirati si temeri care se pot gisi In om se dezvolta ca o reactie la antumi- te conditit de viatd. Ele nu sunt deosebit de flexibile, pentru c& ‘data devenite parte a caracterului unei persoane, nu dispar gi ru se transform cu ugurinta intr-o altfel de pulsiune. Sunt totusi flexibile in sensul c& indivizi, mai ales in copi- lirie, dezvolté 0 nevoie sau alta, potrivit cu intregul mod de viata in care tréiau. Nici una dintre aceste nevoi nu este imua- bila si rigida in felul in care ar fi o parte innascuté a naturii ‘umane care se dezvolta si care trebuie si fie satisfAcuta indife- rent de imprejuriri, ‘Spre deosebire de aceste nevoi, exist altele care sunt o par- te indispensabila a naturii umane gi care cer in mod imperativ sa fie satisfacute, anume acele nevoi care sunt inrédacinate in organizarea fiziologici a omului, cum ar fi foamea, setea, ne- voia de somn gi altele. Pentru fiecare din acestea existé un anu- it prag dincolo de care absenta satisfacerii este de nesuportat, F cAnd acest prag este depasit, tendinta de a satisface nevoia capita calitatea unei aspi ‘voi conditionate fiziologic pot fi cuprinse in notiunea une ne- voi de autoconservare. Aceasti nevole de autoconservare este acea parte a naturii umane care are nevoie si fie satisfacuta indiferent de circumstante si care constituie de aceea mobilul primordial al comportamentului uman. Sd punem acest lucru intr-o formula mai simpla: omul tre- buie si manance, sa bea, s& doarma, sé se apere de dusmani gi ‘aga mai departe. Ca si facd toate acestea, trebuie s& munceas- ‘cf gi sf producé, Dar ,munca” nu este ceva general sau ab- Libertatea - 0 problema psihologica? 23 stract. Munca este intotdeauna munca concreta, adicd un fel specific de munca intr-un tip specific de sistem economic. O persoana poate munci ca sclav intr-un sistem feudal, ca tran {ntr-un pueblo indian, ca om de afaceri independent in societ tea capitalists, ca vanzitoare Intr-un magazin universal mo- dern, ca muncitor pe banda fard sfarsit a une mari fabrici. “Aceste feluri diferite de munca cer trasituri de personalitate total diferite si favorizeazd diferite tipuri de relatie cu ceilali Cand se nagte, omul gaseste scena gata pregatita. Trebuie sa manance gi Si bea, agadar trebuie sa munceasca; iar aceasta inseamné cé trebuie si munceasca in conditile particulare gi in ‘modurile pe care i le impune tipul societitt in care s-a ndscut. ‘Ambit factori, necesitatea de a trai si sistemul social, sunt in principiu nemodificabili de catre el ca individ si sunt factorit ‘care determina dezvoltarea acelor alte trisituri care dovedesc ‘0 mai mare maleabiltate. Astfel, modul de viaté, aga cum este ‘el impus individului de catre specificul unui sistem economic, ‘devine factorul prim in determinarea intregii sale structuri de ccaracter, deoarece nevoia imperativa de autoconservare il sileste 8 accepte condiile in care este obligat si trélascd. Aceasta nu Inseamna ci nu poate Incerca, impreund cu altii, sé producd ‘anumite schimbari economice gi politice; dar in primul rand personalitatea sa este modelata de modul particular de viata, deoarece a fost confruntat cu el inci din copilarie prin inter- ‘mediul familiei, care prezinta toate trésaturile tipice unei anu- mite societati sau clase® Apap aan atie une cont et fren cra sceestprotond Stuctura conamsch tune! socetascionend inde tRinaree modula de vii a indigo conaifie petra Gezwotaren Fernaiajil cess condi economice sun total ere de mobile EConomice suiecive cum arf orn de bogie material care a fost Suigerste ce mill autor Se Yenascerti pnd i ano stor Stara cae nea eo sanflenghconceptcle de baz lea Mars ca ‘hob principal comportamentul man. Defapt, dria obsedant de bogie materials xe neve carters maa armor cara ‘ona ecomomcediferte pot crea rsatrt de peronaltate cre detest. Signor Am acuta in daa acears problema in psyobologe’ Zeta. Ea Frica de libertate Nevoile conditionate fiziologic nu sunt singura parte impe- rativi @ naturil umane. Mai existh o parte tot att de constran- Sitoare, una care nu este inrddicinata in procesele corporale, iin chiar esenta practici si modului uman de viata: nevoia de fi legat de lumea exterioard, nevoia de a evita singuratatea, ‘Singuratatea si izolarea totald conduc la dezintegrarea menta: Wi Intocmai cum inanitia conduce la moarte. Aceasta legatura cu alfii nu este totuna cu contactul fizie. Un individ poate fi singur, fizie vorbind, timp de multi ani, putind fi totusi legat de idei, valori sau cel putin de modele sociale care ii dau un sentiment de comuniune si .apartenenfa”, Pe de alti parte, poate 54 traiasc& in mijlocul oamenior si totusi si fie coplesit de un ‘cumplit sentiment de izolare, al cArui rezultat, daca trece din- colo de o anumita limita, este starea de nebunie, reprezentaté de tulburari schizofrenice. Aceasta absenta a legirii de valon, simboluri $i modele o putem numi singuratate morala si afir. ‘mim cA singurétatea morald este tot atdt de greu de tolerat ca i singurdtatea fizicd sau mai degraba cA singurétatea fizi devine de nesuportat numai daca implica si o singuratate mo- ‘ald, Legatura spirituala cu lumea poate lua multe forme: célu- garul care, in chilia sa, crede in Dumnezeu si detinutul politic care, tinut izolat, se simte una cu camarazit de lupta nu sunt singuri din punct de vedere moral. De asemenea, nici gentie- ‘manul englez care-si poarta smokingul in ambiantele cele mai exotice gi nici mic burghezul care, desi absolut izolat de prie- tenii sti, se simte una cu natiunea sau cu simboturile sale. Tipul de legitura cu lumea poate fi nobil sau trivial, dar chiar legatu- ra cu cel mai josnic tip de model este absolut preferabila singuratafi. Religia si nationalismul, ca gi orice obicei si orice credinga oricat de absurdA si de degradanta, daca nu face decat si-l lege pe individ de alti, sunt adéposturi impotriva a ceca ‘cel sperie cel mai tare pe om: izolarea. Nevoia irezistibilé de a evita izolarea morala a fost descrisé, cel mai convingitor de Balzac in acest pasaj din Suferintele inventatorulu: Un lucru trebuie sd Inveti, sa se imprime in mintea ta care ‘este inod atat de maleabild: omul are oroare de singurdtate. Jar dintre toate felurile de singurdtate, singurdtatea moralA este [Libertatea - o problema psihologicd? 25 mai groznic, Primi thas trélau cu Dumnezeu,lcuiau tumec cea mat popula, lumea eprtelor Primal gerd al boul, ft un loproe ec un prisemte, tn pcos eu un invalid, et: #0 eb un tovards in aceasta soarta a sa. Pentru tn eaisface aceon porte care eate adil lta. el pune In fot toatdforta, tout pater, energa inte sale vel Star {ae Satan over fara aceuid dort coplestoars? Pe aaa. fi tere ear putea serie 0 nreagt epopee, ave ar ft prolog la Paradisul pierdut, pentru cd Paradisul pierdut nu este ni- imi alice dectt apologia raza Orie Incerenre den rispunde Ia ttrebaea de ce fica de iaoare este att de puterich in om ne-arindeparta de drumul Principal pe earelurmim in aeast carte. Tor, ca sin as Eittoraldl impress ch nevole do ate simp una cu al are reo futur misteced, og ors indie defi In cave ced cl oe tt raspuncul 'Un element important est fptl cd oamenit nu pot tri rk tun gen onrecare de cooperare cu alti. In orice tip imaginabil de ealfrd om are neve s coopereve cu afl Gach vee a Supraveuasc, fle cuscopel dese aparaimpotriva dusmantor ee product, Pina si Robinson Crusoe ert insott de onal sta, ‘Viner flrk el probabil nu numal ef arf inebuniy, dar char at {Imari Pecare ar ln cope, tn mod dramatl experenta tcestlnevol deaf lta de cite ati, Din pricinaincapecti fective a copilului de a se ingrji de el insust in ceea ce priveste tuncfle vale, comuncarea Gu cella eteochestione de Vit. fide moarte pentru el. Posbltaten de af parti este inevite Eivcon mal cerioashameningare pentru itreage exstonh 0 ial Ral exist un element care face tit de copleitare nevola de napareneni" fapulcongtnge eublectve de tne al facul tin gindin, prin cre omul ete congtent de sine ca entiate indivduaA, ier de naurh i e all oamenl, Deg! gradul si oe rat wc a ee ap a tetlo exintenfe el pune tn fate emulal o problema ecafal mente umand: find congtient de sine ca difert de naturd 4i de Cela! oamen, find content ~ chiar foute vag ~ do apa 26 Frica de libertate te, boald, imbatrinire, individul isi simte in mod necesar insig- nifianfa si micimea faté de univers gi de tofi ceilalti care nu sunt ,el". Dac& el nu ar fi legat de ceva, daca viata lui nu ar favea un sens io perspectiva, s-ar simti ca un fir de praf gi ar fi coplesit de neinsemnitatea sa individualé. N-ar fiin stare si se lege de nici un sistem care si dea un sens $i 0 perspectiva vietii lui, ar fi plin de indoiala, iar aceasta indoiala ar paraliza in cele din urmA capacitatea sa de a actiona ~ adic de a trai Inainte de a trece mai departe, poate c& ar fi util si recapitu- am cele spuse cu privire la abordarea noastra generala a pro- blemelor de psihologie sociala. Natura umand nu este nici suma fixatd biologic si inndscutd a instinctelor, nici o umbré lipsita de viata a modelelor culturale la care se adapteaza fara piedici; ea este produsul evolutiei umane, dar are, de asemenea, #i anu- mite mecanisme si legi inerente. Exist anumifi factori in natu- ra omului care sunt rigizi si de neschimbat: necesitatea de a satisface instinctele conditionate fiziologie si necesitatea de a evita izolarea si singurdtatea moralé. Am vazut c& individul tre- buie sa accepte modul de viata inradacinat in sistemul de produetie si distributie propriu oricdrei societati date. In pro- cesul de adaptare dinamica la cultura se dezvoité o seama de pulsiuni puternice care motiveaza actiunile si sentimentele in- idului. Individul poate s& fie constient sau nu de aceste pul ini, dar In orice caz ele sunt puternice gi, 0 datd ce s-au dezvoltat, se cer satisfacute. Ele devin forte influente care sunt, la randul lor, active in modelarea procesului social. Despre cum interactionesza factorii economici, psihologici si ideologici si ce concluzie generala suplimentara se poate trage cu privire la aceasta interactiune se va discuta mai tarziu, in cursul analizei ppe care 0 vom face Reformei si fascismului? Aceasté discutie vva fi mereu concentrata in jurul principalului subiect al cart: ‘omului, avand tot mai multi libertate, in sensul iesirii din uni- tatea sa originard cu natura, $i devenind in tot mai mare mi- suri un ,individ", nu-i riméne decit si aleaga intre ‘9. Voi discuta ma amiinantit inr-un apendiceaspecele generale ae inter: ‘dependenfeldntre forjle peihologice gi cele socio-economice. (na) Libertatea ~ 0 problema psihologicd? 27 lumea in spontaneitatea iubirii gi a muncii productive sau a tinde spre un tip de siguranté prin intermediul unor legituri cu fumea care li distrug libertatea si integritatea eului individual."° 10. Dupltterminares acertui manuscrs, un studi despre diferite aspec- tealeiberttin fost prezentat in Freedom. ts Meaning, proiectata si edata ERR. Arscen, Harenart Brace Co, New Yor, 1240 As dr sh mdrefer ‘Sclinmod special la artcolele uF Bergson, Dewey r Brilich, De asemenea cf, Car Steuermann, Der Mensch auf der Flucht, Fischer Brin, 1932 (n) Capitolul 2 APARITIA INDIVIDULUI $1 AMBIGUITATEA LIBERTATII Inainte de a ajunge la principalul nostru subiect - problema sensului bert pentru omul modern side ce si cum incearca el sh fugi de ea ~ trebuie sA discutim mai intdi o idee care poate pirea oarecum indepartaté de realtate. Ea este totugi 0 remisd necesara intelegerii analizei libertatii in societatea modernd. Este vorba despre ideea ch Uibertatea caracterizeaza existenfa umand ca atare si, mai mult, cd sensul ei se schimba In functie de gradul in care omul se concepe si este constient de sine ca finta independenta si distincta Istoria socialé a omului a inceput o dats cu trecerea femer- sing] sa dintr-o stare de unitate cu natura spre constinta fap tulul ef el este o enttate separata de natura inconjurstoare $i de ceilalti cameni. Totus, congtinta acestui fapt a rimas foar- te vagi de-a lungul unor mari perioade istorice. Individul a continuat s@ fie strins legat de lumea naturald si sociala din care s-a ivit; desi era partial congtient de sine ca entitate dis- tinct, el se simfea, de asemenea, parte a lumii inconjuritoare. Procesul intens al desprinderiindividului de legaturile sale ori ginare, proces pe care-1 putem numi ,individuatie", pare c& a ating apogeul in istoria modern, in secolele dintre Reformé gi prezent. Gisim acelagi proces in istoria vietii individului. Copilul se ‘stunci cid ni mai este una cu mama sa gi devine o enti- tate biologic separath de ea. Totus, cu toate cd aceasté separatie biologica este inceputul existentei umane individuale, copilul ‘imine, din punct de vedere functional, una eu mama lui pen- ‘ru o hungl perioada de timp. 30 Frica de libertate {in masura in care individul, vorbind la modul figurat, inca nu s-a desprins complet de cordonul ombilical care il leags de lumea exterioara, nu este liber; dar aceste legaturi fi ofera siguranfa gi un sentiment de apartenenta, de inrddécinare un- deva, Tin s4 numesc ,legituri originare* ("primary ties"| aces- te legaturi care existi inainte ca procesul de individuatie sa 5 Penile rear fos conta genta dun autor s repudiate cite afi Cam naceeay crete merge tad Wi Dithestwettaachoug und Anayoe des Menschenset Renscance und Reformation in Gasammete Schrfe, Teves Lei 1819 sala E Caster eapre-indiguun und Coun Ger Phicsopin der Rena Sane! Pedealtaparte, Barekhart sos putmic alcatel. Hur {ua eats (an Probie der Renctasaneeh Wege der fadurgschchte Bre Masken verlag Manchen, 1030 p99 sqgscf slstuoh hi iret des Miele, Drei Masken Verlag. Munchen, be) cs Burkhard a ube mma grade asemanare sre vata massor din ala cies ‘pene peda Metro cleats Reser xm in jr de 400 deni majortatenmateriaeioris cre epelesd zi nintdnaecola XV en sas nepal scl ie, ‘hauboprecanscaracerlcexnal Rnaster'gsuprcstmenss ponds: feaelementullpiginal ed prenspune cna ont actors dominant cout nascent, coat cul afer our una dine le rut Median fait indidutates n masa incre a creat Surcharat cd ge acees moda den uma fost Evul Medic lumea medieval nua fost ga de oni placer) lumest si Renasterea ait de optimista cum aerezut Burckhardt cf attud ‘nes omului modem, i anumelupta pentru realizar personales dervoltarea ‘individual, mu exist In Renastere decat in germane; ch daa din seco sl Xa trubaduri au dezvolat ideeanobleel nimi, in timp-ce, pe deals ,Renasterea nu arenuniat a conceptul medieval deloititate persona: ital servre acura uperirin ira soil ‘Gicred cl, totut chiar duct acate argument sun core inemfnunt, ni invalideaa eza principal asi Burkhard. Argumentaea ii Hi ‘nga urmeazd, deep, acest princpu: Burchard a grest,Rinacd parte dinfenomenele pe carla arma ca privirela Renate exist doa Eval Mediu tara in Europa contrat de ves, inp ce ele au tut see dar dept frags renncnie cette alg ip ea fst ols imporivataturorconceptiler ce opun be iia erecta tee oe cea sur depre ‘tpumeniare de mal sus ete de asemenea penta {re Burckhardt Buren srecmonet iene eel ie ‘Ldbertatea tn epoca Reformet 49 Renagterea a fost cultura clasei dominante puternice gi bo- ‘gate de pe coama valului starnit de furtuna noilor forte econo- ‘mice. Masele care nu au impértisit bogitia si puterea grupului conducstor gi-au pierdut siguranta pozitilor lor sociale de odi- nioara si au devenit 0 multime informa, de flatat sau de ame- ninfat - dar intotdeauna bund de manipulat si exploatat de citre ‘cei de la putere. Un nou despotism si-a ficut aparitia in paralel ‘cu noul individualism. Libertatea si tirania, individualitatea gi » El sustine cf ar trebui si ne umilim si ed tocmai aceasta ‘umilire de sine mijloceste nédejdea in puterea lui Dumnezeu '39, Jean Calvin, Institutes ofthe Chistian Religion, traducere de John ‘Allen, Presbyterian Board of Christian Education, Philadelphia, 1928, Car~ teal, cap.1(n8) bertatea In epoca Reformet 2p irs ct nile mu ne face aldt de mult 98 ne punem tata an dng nn Dom et nenredere in nl ere cpu Mi Ga Sominfa propa naaare nena: fe ce propovdduieste idea ch individu mar trebu 8 sith cht ese propa hw pan See ag rin ware, nel rolunes 9 lt verge moss ar Webulta predomine in delberdre 3 vetiunile noastre. Nol nu suntem ai nostri; prin urmare, sd nu ne propunem ca ‘ediutarea a ceea ce ne poate fi folositor ca Tutor Not nu suntem ci nostri: prin urmare, pe cAt posi, x rat Na agin tate laure ce ne noate, Di pot, sunter ai ai Durnnezeu: prin urmare, pentru El 34 tai 2 mar: Dae au ca eel dette Pg ce istruge oamenii este supunerea fat de ei tnsisi, tot aga singuru liman al mantuirii este nu a sti sau a vrea ceva tu nsf, ciaft ade Dunne, core merge nanea noasr ap. 112302) rH fRcpind dea Deoarce, acum, Spartne am cutacinorgmallanese,eharnes Cal lnc utente Ren ee acerca nen ch Since otgn Sees otra Caen a ety asl “Dnorece exc asctare propor fiance dace satu inclna nur espera a ana st carmmfetesauvaiiss ideas uma cle. Sern enh ee eta igaboncnpernt necesita smepropielncna ct ae amend a nercn cua urns inate soe SSSuB Sethe coma argc sey romnelncinal lac na ogi armor olor ve ala pee, Sa ene tsa ene 0 oegresatonomtel seca chipbare sae gemini estes pin race. ‘rea lui ita unicus: est salutisportis nihil nec sapere, nec elle Per se ipsum eat oageen savin Dep rman tet ato fees amine: perenne inde elg oft o bund lustrareafaprul ed spit unu ator este erin’ sara cusigurani fark intenie= doa rin ep de 1 taice a) 80, Frica de liberate Omul n-ar trebui sh se straduiasca pentru virtute doar de ‘éragul ei. Aceasta n-ar conduce decit Ia vanitate: Pentru cd este 0 observatie veche i adevérata cf existé 0 tume a vieilor ascunsa tn sufletul omului, Nici nu poti gasi vreun alt remediu decat cel de a te nega pe tine Insut si de @ renunta la toate consideratile egoiste si de a-i dedica intrea- 4a atentie cdutarii acelor lueruri pe care ti le cere Domnul si care ar trebui sd fie urmarite doar pentru acest moti, oii sunt pldcute Lui: ‘i Calvin neagi cA faptele bune pot conduce la mantuire. Ele ne lipsese cu desdvarsire: Nu exista nici o fapta a vreunui om pios ce a vietuit vreodata care, dacd ar fi examinata dinaintea judecati severe a lui Dummezeu, sd nu se dovedeascé afi con- damnabila.® aca incercim sa infelegem semnifcatia psihologica a sist ‘mului lui Calvin, vom gasi in principiu, aceleasi adevaruri care au fost spuse despre invataturile ui Luther Calvin a predicat gi el clasei de mijloc conservatoare, oamenilor care se simteau Ingrozitor de singuri si de inspaiméntati, ale céror sentimente erau exprimate in dogma sa eu prvire la insignifianta $i nepu: tinfa individului i la inutiitatea efortuiior lui. Totus, putem presupune cé exista o diferent, chiar dacd una slaba; in timp ce Germania din vremea lui Luther era intr-o stare generala de prefacere, in care nu numai clasa de mijloc, dar si taranii si Sairacit societatii urbane erau amenintati de dezvoltarea capita lismului, Geneva era o comunitate relativ prospera. Fusese unl dintre cele mai importante targuri din Europa primei jumatati a secolului al XV-ea si, desi in vremea lui Calvin era deja ecip: sata de Lyon in aceasta privin*, ist pastrase o buna soliitate economic’. {in lini mari, se pare cd putem spune cu siguranta c& sustind tori lui Calvin erau recrutati in principal din clasa de mijloc conservatoare' gi cl, de asemenea, in Franta, Olanda 42. op cit, Cartealll,cap. 7,2 (na) 48.0p cit, Cartealll cap. 14,11 (a) 4.CL I. Kalcher op. eit, p.249 (na) 45, Cl. Georgia Harkness, Jean Calvin, The Man and his Ethics, Henry Holt Co, New York, 1931, . 181 549, (n3) Libertatea tn epoca Reformei al ‘ia, principali Jui sustindtori nu erau grupurile de capitaligti ‘prosper, ci mestesugari gi micii oameni de efaceri, unii dintre i flind deja mai prosperi decit alfi, dar care, ca grup, erau ‘amenintati de dezvoltarea capitalismului® Calvinismul a facut la adresa acestl clase sociale acelag apel psihologic despre care am discutat deja in legitura cu lutera- rismul. El exprima sentimentul iberti, dar si pe celal insig- nifiantei si neputintl individului. El oferea o solute prin faptul ch invita individul c& prin supunere totala si umilire de sine putea spera si giseascl o nous sigurant Existf o seama de diferente subtle intre invitaturile lui Cal vin gi cele ale lui Luther, diferente neimportante pentru princi pala nie de gandire a acesteicérji, Doar doua dintre ele necesita ffi subliniate. Una este dogma predestinarii Ia Calvin. Spre deosebire de dogma predestinari asa cum o intalnim la Augus- tin, Aquino $i Luther, cu Calvin, ea devine una din pietrele un- shiulare, probabil dogma central a intregului sistem. El ii da © noud versiune, afimand ck Dumnezeu niu numai cli predes- tineazk pe unii gratiei, dar gi decide ca ali si fie sort dam- nari eterne*” ‘Mantuirea sau damnarea nu sunt rezultatele unor fapte bune sau rele pe care le face omul in viaf, ci sunt predeterminate de Dumnezeu, inainte ca omul sé se nased. Motival pentru care Dumnezeu il alege pe unul sii! condamna pe altul este un se- ‘ret pe care omul nu trebule si Incerce si-I cerceteze. El face ‘aga deoarece fi face plicere si-si arate astfel puterea nelimita- td, Dumnezeul lui Calvin, in ciuda tuturor incercérilor de a astra ideea dreptiti si iubirii lui Dumnezeu, are toate trast- furlle unui tiran,faré nici oinsusire a iubiri sau macar a dreptti {tn contradictie flagranta cu Nou! Testament, Calvin neagh ro- tal guprem al iubint si spune: Pentru cd ceea oe scolastictt au @firmat referitor la prioritatea dragostei fata de credintd si speranta este numai o reverie a unel imaginatiinestapdnite... Boena Der Oberon vom fel sim brgerichen We sadtaan Pare 1004p Soe ea) 4@.op-ct, Carta Mt cap. 21, ARG ce Carea mbeap 24) ea) 82 Frica de libertate Semnificatia psthologici a dogmei predestindrii este dubla. Ea exprimé #1 intensificd sentimentul de neputinta si neinsem- nitate individuald. Nici o dogmA n-ar putea exprima mai pu- ternic decat aceasta lipsa de valoare a vointei gi a efortului ‘uman. Decizia asupra soartei omului este total scoas& din mai- nile sale, iar omul nu poate face nimic pentru a schimba aceas- t& decizie. El este un instrument faré putere in mainile lui Dumnezeu. Cealalta semnificatie a acestei dogme, ca sia celei ‘lui Luther, const In functia el de a trece sub ticere indoial irationald, care era aceeasi la Calvin gi discipolii sii ca gi la ‘Luther. La prima vedere, dogma predestinarii pare si sporea: ‘ca indoiala mai degraba decat s-o reduci la ticere. Near trebui ‘ca individul s8 fie sfasiat de indoieli chiar mai chinuitoare de- ct Inainte de-a afla ci era predestinat fie la damnare eterna, fie Ia mantuire inainte de a se naste? Cum poate gttal vreodata sigur care va fi soarta lui? Degi Calvin nu a sustinut cé ar exista ipo 1a de fapt convingerea cé ficeau parte dintre cet alesi ij au obtinut aceasta convingere prin acelasi mecanism al umili ri de sine pe care I-am analizat cu privie la doctrina lui Luther. Avind o astfel de convingere, dogma predestinarii implica o certitudine maxima; nu puteai face nimic care si-t pericliteze starea de mantuire, deoarece mantuirea nu depindea de pro: priile tale actiuni, ci era decisa dinainte sé te fi nascut. Din ‘nou, ca gi in cazul lui Luther, indoiala fundamentala avea drept urmare cutarea certitudinii absolute; dar, desi dogma predes- tindril oferea o astfel de certitudine, indoiala rimanea in fun- dal gi trebuia iardsi gi iardsi trecutd sub tacere de credinta fanaticd, din ce in ce mai mare, c& acea comunitate religioasé ‘cdreia fi apartii reprezinta acea parte a omenirii care a fost aleasd de catre Dumnezeu. ‘Teoria lui Calvin despre predéstinare are 0 implicatie ce ar trebui mentionata explicit aici, deoarece ea si-a gasit cea m: ‘viguroasa regenerare in ideologia nazista: principiul inegalitati fundamentale intre oameni. Pentru Calvin exist dowd tipuri de oameni - cei ce sunt méntuiti si cei ce sunt destinati damna: ril eterne. Pentru c& aceasti soarti este determinati dinainte ‘cael si se nasca gi fara posiilitatea ca ei s-0 schimbe prin ceca Libertatea tn epoca Reformei 83 ‘ce fac sau nu fac in vietile lor, egalitaten omenirl este negatt in principiu. Oamenil sunt ereati inegali. Acest prineipiu implica, {de asemenca, ch nu exist solidaitate tntre oameri, deoarece ‘ingurul factor care este baza cea mai puternic& pentru solida ‘itatea umand este negat:egalitatea soartei omului. Calvinist ‘88 crezut, in mod destul de naiy, ch el era cei alegi gi cl fot ‘nila erau cei pe care Dumnezeu i-a predestinat damnari. E limpede ci aceasta ceding a reprezentat, din punct de vedere pathologic, un adine dispret si urd fata de celelalte fine uma la rma urmei, aceeasi urd cu care il inzestraseri pe Dum- nezeu. Cu toate of gindirea moderna a condus Ia 0 afirmare crescinda a egalititi oamenilor, principiul calvinistilor n-a fost alciodata absolut mut. Doctrina e& oameni sunt esentialmente {nega potrivit statutuli lor rasial este o confirmare a aceluiast princpiu cu o raffonalizare diferit. Implicatie psihologice sunt Sceleas (© alld diferenta si foarte semnificativa fata de Invataturile Luther — este accentul mai mare pus pe importanta efortu- hui moral sia viet virtuoase, Nu numai cd individu isi poate schimba soarta prin veuna din faptele sale, dar chiar faptul ci € capebil si fed efortul este un semn al apartenentei lula cet mintuiti Virtutile pe care ar trebul s4 le dobdndeascé omul ‘sunt: modestia si moderatia (obrietas), dreptaten (iustiia), in sensul de ada feciruia csi se euvine, si piogenia (pietas) care ‘unegte pe om cu Dumnezeu.* In dezvoltarea ulterioara a calvi- Rismului, accentuarea pe o viata virtuoas& si pe semnificatia nul efort nelncetatcAgtiga in important, In special ideea cd succesul in vita humeascd, ca rezutat al unor astfel de efor este un semn al mantuiri® ar accentuarea specialA pe o viafa virtuoass, accentuare caracteritich doctrine calvinlste, a avut io semnificatie psiho- logicd deosebité. Calvinismul a subliniat necesitaten efortulul vwman neincetat. Omul trebuies4 incerce permanent s& triias- ‘bin acord cu cuvantul lui Dumnezeu gi s& nu se absthnicioda- $9 op ct, Carte cap.7,3 (na) 50, Acestel din urmd deli s-a acordatoatenie specialdin opera lui Max g care o considera o verigA importanta Intre doctrina ful Calvin gt jexpialismulai (aa) u Frica de libertate 1h de la efortul shu de a face asta. Aceasth dogmé pare a fi 0 contrazicere a dogmei ci efortul uman nu este de nici un folos pentru mAntuire. Atitudinea fatalisth de a nu face nici un efort 4 putea aphrea ca un rispuns mult mai potrivit. Ttusi, uncle consideratit psihologice arath ci nu este aga. Starea de angoa- 84, sentimentul de neputinté si insignifiana si, mai ales indoiala u privire la vitorul de dupé moarte reprezintAo stare a minti practic insuportabilé pentru oricine. Aproape nimeni care se izbeste de aceasth team nu ar putes fi linitit, nu ar putea si se bucure de viath si sa fle indiferent Ia ceea ce se intdmpla dupa aceea, O posbill cale de a schpa de sceastl stare insuportabila de incerttudine gi de sentimentul paralizant al propriei insig- nifianfe este chiar trisitura ce a devenit atht de proeminenta {ncalvinism: dezvoltarea unei actvititirenetice si unei dorinte dea face ceva. Activitatea, in acest sens, presupune 0 calitate compulsiva: individu trebule sa fle activ pentru a-i infrange sentimentul de indoialé | neputint Acest tip de efort gi acti vitate au este rezultatul Unei forte interioare gi al unei incre- der in sine; este 0 fuga disperata de angoasd. ‘Acest mecanism poate fi ugor observat in atacurile de panicd anxioask ale indivizilor. Un Om care asteaptA si primeasca In citeva ore diagnosticul doctorului asupra boli sale - care poa- te fi fatald - este, foarte natural, intr-o stare de angoasa. De obicei nu va sta js lini, agteptind. Cel mai frecvent, angos- sa lu, dack nut paralizeszd, atunci il va imboldi spre un anu- mit gon de activitate mai mult sau mai putin frenetici. El poate 2 se plimbe in sus gin jos pe culoae,incepe sh pun Intrebar i ‘4 discute cu toti cei pe care4 prinde, ig face ordine in birou, serie scrisori. Igi poate continua munca lui obignuit, dar mai activ gi mai febril. Oricare ar fi forma pe care o ia efortul stu, ‘Leste stimulat de angoash 9 tinde si infranga sentimentul de yutinta. prin activtate frenetica. "fy doctrina calvinists,efortul avea io altd semaificate psibo- logicd. Faptul ok cineva nu obosea in acest efort neincetat si ch avea succes in activitatea sa morald, ca si in cea secular, era ‘un seman mai mult sau mai putin distinetc& este unul dintre cei ales. Irtionalitatea unui asemenea efort compulsiv consth in ‘ceea cl actvitates ou este menitd si conducd la un final docit Libertatea tn epoca Reformei

    You might also like