METABOLISMUL LIPIDELOR DIGESTIA $1 ABSORBTIA LIPIDELOR DIN HRANA Lipide ain hrana: -trigliceridele ~ triacilgticerolii ~ rol in principal energetic, furnizand 0 cantitale mare de ATP $i caldura, dar si structural, intrand in compozifia tuturor membranelor biologice; reprezinta componenta majoritara a fesutulul adipos, unde au rl $i de izolator termic; -fosfolipidele ~ nentele_cheit membranelor_biologice, intré In structura complexelor lipoproteice Blasmatice (au rolul de @ trensporta alte Uipde $i compusi insolubil cAnd acest se ala in mediul predominant apos al sAngelui); -sfingolipidele intra in structura membranelor biologice, cu o pondere mare la nivelul fesutului nervos; -colesterolul ~ component importanta a membranelor biologice, precursor pentru biosinteza hormonilor sexual, corticosuprarenall, a acizilor bir gia vitaminelor D. vit. iposolubile A,E,K Digestia lipidelor din hrana Cavitate bucala si stomac ~ hidroliza partial a trigliceridelor pand la diacilgliceroli gi acizi grasi liberi, numai in cantitai mici Duoden- sub actiunea sérurilor biliare are loc emulsionarea lipidelor care favorizeaza atacul enzimatic al mai multor hidrolaze pancreatice: -lipaza pancreaticd ~ actioneaza asupra gliceridelor osfolipazele — actioneaza asupra fostolipidelor -colesterolesteraza ~ hidrolizeaza esteri colesterolulu Produsit aliuni acestor enzime, glicerolul, acai grasi, al alcool din structura celulele mucoase’ intestinal. Mucoasa intestinalé ~ acizi grasi cu mai putin de 12 atomi de carbon in molecul sunt exportai direct c&tre sénge si lima; ~ aciaii gragi cu mai mult de 12 atomi de carbon in moleculé sunt re-esterfcali cu glicerolul, formeaz’ noi trigiceride, care vor fi incorporate in complexele lipoprotcice care vor fitrimise oatre sange gi limi -sunt resintetizate gi fosfoipidele care vor fi integrate in complexele lipoproteice, aldturi de colesterol “in functie de raportul intre componentele care formeaza complexele lipoproteice, proteine, fosfolipide, trigliceride, colesterol, se disting mai mults tipuri; clinica au cele de tip HDL ~ colesterolu! bun, care poate fi preluat de celule si LDL ~ colesterolul rau care se acumuleaza gi se dep., rigidizeaza per. Arterelor idelor complexe, colesteralul, se absorb inCATABOLISMUL INTRACELULAR AL GLICERIDELOR CH,—0- CO-R, ; +3HOH cH:- OH Ri-GooH CH-0-Co- Re * { Lipaze ctosotice PH—OH Re COOH ESO SO-Re CH;— OH Rs COOH Triacitalicerot Glicerot Acizi gragi Trigliceria(a) C&i de utitzare a ottcerotata aa Dihidroxiacetond nottrigiiceride $4 fosfolipide a Gluconeogeneza Aaa pinwwe ‘Aldenida siceicd | Wansaminare Aminoacizi |—~ aoe HOH Gtpeerot tineee yon notin “i 420K mg? "bot Stycerot are ADP. ae sn-Gtyceror-s-pnospnate Blycerciphosptat Gehydrogerane ADH. He guson Hes > Ditydroxyacetone phosphate CATABOLISMUL INTRACELULAR AL ACIZILOR GRASI -Acizii grasi cu mai putin de 18 atomi de carbon in molecula sunt transferaii in mitocondril unde pot fi degradati complet. -Acizii grasi cu mai mult de 18 atomi de carbon in molecula sunt transferafi in peroxizomi, mici vezicule atagate de membrana celulara, unde printr-o succesiune de reactii sunt transformati in acizi grasi cu caten’ mai scurté care apoi trec tot in ‘mitocondrii pentru degradarea completa. NvETAPELE CATABOLIZARII ACIZILOR GRASI CU MAI PUTIN DE 18 ATOMI DEC. 1.Activarea in citosol Acilgras-CoA sintetaza R-COOH+CoA-SH+ATP = ——_» R.CO~SCoA + AMP + HPO, acid pirofostorie Acil gras activat acilgras CoA Fosfataza 2Pi B a (C46) R—CH2 —CH 2 —-CH2 2.Transferul acilgras-CoAdin citasol in mitocondrii ra CH, i. R-Co-SCoA + H,C-N°CH.-CH-CH.-COOH 1 1 CH, OH | Acilcamitintransferazat in membrana mitoc. externa cH, I He : CHEOHCHESOOH Goa.sH citoplasmatica seintoarce in citosol CH, 0-COR in membrana mitoc. Transtocaza nace Acilcarnitintransferazait ae COA-SH mitoc. I. HiC-N-CH-CH-CHCOOH + —R-CO-SCOA intra in reacfile de tee catabolizare CH, OH3.Acilgras-CoA ajuns in mitocondrie intra intr-o sucesiune de reactii prin care se elibereaz succesiv cate 2 at. de C sub forma de acetilCoA; aceasta succesiune de reactii se numeste B-oxidare sau spirala Lynen cw noon BE son Palesitoy!-con sonicon [FAD | ee weed paps " Enoyt-Con, senoyt-con | M20 sat ‘ftepdeomyacytcon (~NAO™ SE Con oo f a rad aha Bie . mage «. 412ATP (SyQACRSOR, —rmtcon [IZATP] +NADE+ FADED NADH FADH2 NADH + FADH2 + NADH + FADHZ NADH = FADH2 + NADH + FaDHe Spirata Lynen Ur ture = 16:2 -1=7 7 FADH, =7x2=14ATP TNADH(H*) = 7x3 = 21 ATP 8 CHy-CO~CoA = 8 x 12= 96 ATP 131 ATP -1ATP consumat ia activare = 130 ATPimol acid palmitic-Oxidarea acizilor gragi nesaturali cu cel mult 18 C in moleculé decurge la fel pana Tn vecinatatea legaturii duble care este In pozitie cis. Aiciintervine o izomeraza care transforma orientarea leg. duble in trans si B-oxidarea poate continua -Acizii grasi cu mai mult de 18 at de C in molecula ajung in peroxizomi unde are loc scurtarea catenei prin aceleasi 4 reactii de la f-oxidare. intrucat la acest nivel nu se afld nici enzimele ciclului ATC nici componentele lanfului respirator $i fosforilarii oxidative, B-oxidarea se opreste atunci cand lungimea radicalului acil este suficient de mica pentru a putea fi transferafi in mitocondri -Acizii gragi cu nr. imper de C sunt degradati pe aceleasi cai, dar fragmentul final nu va fi de acetiICoA ci de propionilCoA Propionil Com (Co) CH,CH,-co-scoa | —___———"_, CH3-CH-CO~SCoA, I coon Degrad. cat. lat. colest Catab aa (le, Val, Met, Trp) 1 MetilmalonilCoA, Cictul atc | <——— | HOOC-CH2.cH2-co~ScoA Succinil CoA Reacfile de formare a metiimaloniCoA si de transformare a acesteia In succinlCoA sunt catalizate de un complex enzimatic care are drept cofactor deoxiiboziicobalamina care confine si vit. B12 Deficitul de cofactor - fatal in primele zile de viata Deficitul de vit. B12 ~ incetinirea procesului de biosintezé a Hb gi de formare a hematilor. B12 este biosintetizatd de unele bacterii din int. gros, iar transportul ei in sange se face de cétre o glicoproteina numita factor intrinsec. Mutafile care afecteaza gena care codificd factorului intrinsec conduc la anemia pernicioasa, caracterizatd printr-un nr. redus de hematii circulante, 0 cantitate redusa de Hb, tulburari SNC, etc.FORMAREA CORPILOR CETONIC! DEFINITIE: proces enzimatic, localizat in hepatocite, care are ca scop blocarea excesului de acetilCoA sub forma unui grup de molecule numite corpi cetonici ad Acetoacetyl CoA 3-Hydroxy-3-methyl- Acetoacetate Acotone glutaryl CoA Figure22.21 Bechet Seventh ion ‘R02 Feenan aed Coney OH On >) denicogenzt tiokinazd 2. CH3-CO-SCoA. ae : ee ° feat ems Uilizarea de citre celulele nenvoase din crelora acidululf-hidrosibutiricgla ‘acidulul acetlaceticpentru obtinerea de energie CORELATI CLINICE Excesul de acetiiCoA ~degradarea a. gragi in hepatocite, mai ales la diabetici care nu au aport suficient de glucozai -catabolismul intens al gliceridelor provenite din tesutul adipos si mobilizate in stare de inanitie. -ingerarea unei cantitati mari de lipide Cresterea concentratiei c. cetonici In s€nge — cetonemie, scéiderea_pH-ului Excesul se elimind prin urina, iar acetona gi prin respiratie.La diabetici cetonuria Insofeste glucozuria. La tumegatoare cetonemia este mai ridicata decat la alte specil datorité acidului B-hidroxibutiric care se formeaza din acidul buttric in epiteliu! ruminal, Acidul acetic, acidul butiric si acidul propionic, formati din fermentefia ruminalé a B-glucozei rezultate din celuloza se numesc acizi gragi voiatl gi reprezinta o forma importanta de combustibil metabolic la rumegatoare, iar ficatul are un ral esential In preluarea gi utlizarea acestor compusi CATABOLISMUL COLESTEROLULUI $I AL DERIVATILOR SAI -degradati in ficat si eliminati prin bila -forma majora de eliminare a structuri polcicice a colesterolului este reprezentata de acizi bilari side sarurle bilare, dar o mare parte din colesterol se elimina prin bild ca atare, find mentinut in stare solubla de sarutilebliare care au propretaitensioactive. -atunci cénd bila stagneaza un timp mai indelungat In vezica biliar’, sau atunci cénd colesterolul este in cantitate mare, se formeaz& agregate supramoleculare de colesterol insolubil care in final formeaza calculi bilan, Cholic acid (hydrophobic) Glycocholic acid (amphipathic) ANABOLISMUL LIPIDELOR Biosinteza acizilor grasi are loc pe doud cai, utilizand ca precursor tot acelilCoA; * ealea citoplasmatica: de la malonCoA, pe care se grefeazé succesiv molecule de CH CO~SCaA, pan se ajunge la lungimea de 15 C, apoi se elimina un at C, iar lungimea catenei ramane de 14 C; reacfile prin care se atageazé moleculele CH_CO~SCoA sunt inverse celor din B-oxidare: se consuma ATP $i coenzime reduse, cu deosebitea c&, in loc de NADH(H ) se foloseste NADPH(H ) : + ealea mitocondriala (calea elongatjel): po molecula de ac gras biosintetizata In citoplasma gi transferata In mitocondrie, se adauga molecule de CH,CO~SCoA pana la 18 CMalony! CoA ‘Table 22.2 Principal reactions in tatty acid syrthesis in bacteria step ‘Reaction 1 nee 7 em maleay AS + Cok ae 3 Eo 5 meee 7 Cen ACP + WOOP > DOME ACP + HAE” Teblemaa ce teeta Srey ACP-proteina transportoare Acaryt ace wade de grupriacil— similard cu Ad ee glicogeninala glicogenogeneza ener maton = mae? ede ee ee ae Com = —— wTanéfont scet-Cohe socom coool per clen cephnrtilto a acon Integrarea metabolismului glucidic cu cal ipidic gBiosinteza colesteralului A B. 5 9° 8 en B=s0on cr Gmcye 8 ~scea ce con cetoncey Coa cy 8 soon nooul Eg i Gener [Ory E~scon Paar coh eny-bcy-B acon 3 ‘ewan Cok =o Bo) paso <- Bmethnyt OH guar Sok _ oo > Fs000 BIOSINTEZA COLESTEROLULU! -are ca precursor acetilCoA si acetoacetilCoA, CHS-CO-SCoA ~_ CH: CHsC-CH-cO-scoa / 1 : Colesterot COOH 3-hidroxi-3-metilglutarilCoA ke RADPHOT) Hy¢ —C—OH HMG-CoA reductaza I Inhibata de STATINE Acid mevalonic CH, I CH.OHMetabolismut proteinelor si al aminoacizilor Proteinele sunt macromolecule constituite din aminoacizi legati prin legaturi peptidice. Unele proteine, numite heteroproteide contin in afara de aminoacizi i alti atomi sau grupe de atomi numite grupari prostetice. Toate proteinele din organism sunt supuse unui proces permanent de inlocuire. Durata de viata a unei speci moleculare proteice difera in functie de starea nutritionala a organismului si de varsta acestuia Ex: enzimele din ficatul de sobolan sunt inlocuite dupa aproximativ 5 zile de la momentul biosintezei, hemoglobina dupa 120 de zile iar colagenul dupa céteva luni de zile, Viteza de inlocuire a proteinelor scade odatd cu inaintarea in varsta. elor din hra Digestia si absor! prot Digestia (hidroliza) proteinelor din hrana se petrece sub actiunea unor enzime care hidrolizeaza legiturile peptidice dintre aminoacizi. Aceste enzime sunt: endopeptidaze (cele care scindea7 legiturile din interiorul catenelor polipeptidice); exopeptidaze (cele care actioneaza la extremitasile catenelor polipeptidice). Toate enzimele proteolitice sunt biosintetizate sub forma unor precursori inactivi (proenzime, zimogene). Digestia (hidroliza) proteinelor din hrand se petrece sub actiunea unor enzime care hidrolizeaza legaturile peptidice dintre aminoacizi. Aceste enzime sunt endopeptidaze (cele care scindeaza legiturile din interiorul catenelor polipeptidice); exopeptidaze (cele care actioneaza la extremititile catenelor polipeptidice). Digestia incepe in cavitatea gastrici, unde, sub acjiunea HCI, proteinele sufer un proces de denaturare, isi pierd conformatia tridimensionala, catenele polipeptidice se despacheteazi, faicénd posibil accesul proteazelor la legaturile dintre aminoacizi. In stomac actioneazi pepsina care transforma macromoleculele proteice in polipeptide mari (proteaze si peptone). Digestia acestora continua in duoden, sub actiunea enzimelor aduse de sucul pancreatic: tripsina, chimotripsina, elastaza si carboxipeptidaza. in final, rezulti polipeptide mici, formate din 4-5 aminoacizi, care sunt atacate la capatul amino-terminal de catre aminopeptidaze, produse de celulele mucoasei intestinale. Di- si tripeptidele care intra in celulele mucoasei intestinale, sunt hidrolizate pind la aminoacizi, sub actiunea unor proteaze (di- si tripeptidaze), aflate in lizozomi, De la nivelul mucoasei intestinale, aminoacizii sunt transferafi citre singe. La animalele sugare, in stomac mai exist o enzima (renina) ~ precipita cazeina din lapte, mérind timpul de stationare in stomac si timpul de actiune al pepsinei, astfel incat in duoden ajung direct polipepticle medii si mici. In primele zile de viata, anticorpii prezenti in laptele matern pot sa fie direct absorbii la nivelu! mucoast intestinale, prin endocitozd. Astfel se realizeazi protecjia imund a nou-nascutuluiActivarea zimogenelor He Pepsinogan Popsina Tripsinoges SSS CTriptina rucoasa intestinala Chimotripsinogen Chimotsipsina LTE Prosiastaza Elnstaze Procarboxipeptidaza Carboxipeptiaza Proaminopeptidaze Aminopeptidaza HIDROLIZA INTRACELULARA APROTEINELOR PROPRIT rracelulara -lizozomi i in proteasomi Rol - permite indepiirtarea proteinelor uzate, a acelora care au suferit accidente in cursul procesului de biosinteza, prin inlocuirea unuia sau mai multor aminoacizi sau prin adoptarea unei conformatii tridimensionale inadecvate functiei biologice. Lizozomi -sunt degradate proteinele extracelulare, proteinele membranare si proteinele intracelulare, care au timp de viaya lung (proteinele din citoschelet — proteine structurale). Acest proces de proteoliza lizozomal are loc cu consum de ATP. Proteasomi - proteinele uzate sau cu defecte din interiorul celulelor sunt cuplate de 0 molecula specializata (ubiquitin’). ~ proteasomul este un ansamblu supramolecular format din aproximativ 25 de molecule proteice individuale, care adopt o forma cilindrica. Proteinele marcate cu ubiquitina intra in interiorul cilindrului, unde sunt degradate pang la aminoacizi, care vor parsi proteasomul pe la capiitul opus intra. Tot acest proces de ‘marcare a proteinelor defecte si de hidroliza a lor se desfagoara cu cosum de ATP.Principalele cai de catabolizare a aminoacizilor e-cetoacizi deaminare. —-RG-COOH + NH oxidatva” =O URE ohidroxiaci deaminare, — R-CH-COOH + NHS hidrolitica OH R-GH-COOH, Ni amine biogene | “aecarboxTire RCHaNHe = +co2 “—“Tansaningie Alt aminoacizi + alti o-cetoacizi RELATII METABOLICE PROTEINE - AMINOACIZI Proteine propri uree I proteine exogene AMINOACIZI creating glucoza carnitina baze azotate Amoniacul rezultat din catabolismul aminoacizilor este toxic pentru celule. La cele mai multe specii, este transportat de singe la ficat, unde este tranformat intr-un compus mai pujin toxic ~ ureea, care ulterior ca fi 3eliminata pe cale renala, La rumegatoare, circa 50% din ureea produsi de ficat si tranferata in singe este preluati de glandele salivare, eliminata prin saliva si apoi ajunge in rumen, unde serveste ca sursa de azot pentru microorganismele locale. Ele reprezint& principalii producatori woacizi pentru organismul rumegatoarelor. Procesul de ureogeneza, care se desfisoara in ficat, este, de asemenea, un proces consumator de energie. Atunci cand in sdnge se giseste o cantitate redusi de uree, alaturi de un nivel scdzut al transaminazelor si albuminelor serice, se poate diagnostica insuficienfa hepatica. Un nivel ridicat al ureei in singe, tnsofit de valori crescute ale creatininei si ale acidului uric, denota insuficienta renala. Transaminarea este atat 0 reactie catabolicd cét si anabolica pentru c& permite conversia unor aminoacizi concomitent cu biosinteza altora, Prin transaminare, din aminoacizi rezulta cetoacizi, care pot intra in ciclul ATC, constituind un substrat energetic. Trasaminarea este in strans& corelatie si cu procesul de ureogenezd. Amoniacul rezultat din catabolismul aminoacizilor este toxic pentru celule. Enzimele ciclului [ ureogeneti Enzime mitocondriale: 4. Omitin Trans- carbamoilaza Enzime citosolice: 2. Arginino- Succinat Sintaza 3. Arginino- succinaza 4. Arginaza,Matrix mitocondrial carbamoil fosfat | | | ornitina citrufina | | mee ¢f {er wpertat arginina <—2— argininoSuccinat fumarat be ot Penta fecare cel, chrulina vebuw 68 pilseasc® tocando, far ornitinatrobue saint in matin ratoconil Acest tansfer osté mediat de un transporor de omitindlcitulins localiza in membrana miocondld intent Fumaratul este convertit la oxaloacetat prin intermediul enzimelor ciclulul ATC Fumaraza si Malat Dehidrogenaza. Oxaloacetatul este transformat in aspartat prin transaminare si apoi reintra in ciclul ureei Corelatii clinice ale metabolismului aminoacizilor Deficienta ereditara in oricare dintre enzimele cicului ureogenetic conduce la hiperamonemie - concentratie crescuté de amoniac in sange. Lipsa totald a oricareia dintre enzimele ciclului ureogenetic este letala Concentratile crescute de amoniac sunt toxice in special pentru creier, iar dac hiperamonemia nu este trataté imediat dupa nastere conduce la retardare mentala severd, ‘Mecanisme care explicd toxicitatea amoniacului 1.Concentrafii crescute de NH, vor bloca acidul glutamic, un neurotransmifator $i precursor al acidulul gama-amino-butiric (GABA), alt neurotransmitator éub forma de glutamina, reactie catalizata de glutamin sintaza glutamat + ATP +NH > glutamina + ADP +P 2. Blocarea glutamatului concomitent cu concentratii crescute de amoniac vor activa glutamat dehidrogenaza care va Incerca sa refacd glutamatul: glutamat + NAD(P) € a-cetoglutarat + NAD(P)H + NH Aceasta va avea ca rezultal scéderea concentratiei de a-cetoglutarat, un metabolitintermediar esential pentru ciclul ATC (KREBS), deregiand metabolismul energetic in creler. ‘Tratamentul deficientei de enzime ale ciclului ureogenetic: + Limitarea aportului protec la 0 cantittae adeovata pentru a asigura aminoacizii necesari cresteri si adaugarea unor suplimente de cetoacizi care sa permita obtinerea aminoacizilor esentiali analogi prin transaminare + Transplantul hepaticArginina, in afara rolului de constituent al proteinelor si de intermediar al ciclului ureogenetic este si precursor pentru sinteze creatinei si reprezinté molecula semnal pentru sinteza oxidului nitric. Arginina, in afara rolului de constituent al proteinelor $i de intermediar al ciclului ureogenetic este si Precursor pentru sinteza creatinel $i reprezintS molecula semnal pentru sinteza oxidului nitric. + :NO este o molecula semnal cu durata de viata foarte scurta care exercita roluri diferite Tn celule, in functie de tipul acestora, precum reglarea contractiei_muschilor netezi, transcriptia genelor, metabolismul si neurotransmiterea Efectele citotoxice ale -NO observate in anumite situa! sunt atribuite reactiei spontane non-enzimatice cu anionul superoxid (O « ) prin care se formeazd un putemic oxidant, peroxinitritul (ONOO ) Pentru citrulina, un alt intermediar al ciclulul ureei. nu exdst& ARNT, deci nu ar frebui sa intre In structura proteinetor Totusi, posttransiational poate aves loc Inlocuirea argininei cu citrulins, ceea ce conduce ‘la alterarea conformaticl proteinelor “si daca sunt enzime. la altersrea afinitati pentru substrat. Un exemplu jl censtituie —_citrulinarea Keratinel, care ‘este esentisla pentra diferonticrea celulelor” epidermale. O citrulinare excesiva. @ _proteinelor conduce la apanta anticorpilor fata de aceste proteine. iar acestia par af implicati ‘In aparitia unor boli autoimune Pprecum artrita reumatcida si scleroza Fnultipta Metabolismul hemului, al purinelor si pirimidinelor ‘Hemul reprezinta gruparea prosteticd a unor heteroproteide precum hemoglobina, mioglobina, citocromii, catalazele, peroxidazele. Din punct de vedere structural, hemul este alcatuit din patru nuclee pirolice, legate re ele si avand in centru un ion de Fe. Hemul din hemoglobind se sintetizeaz& in m&duva rosie (85%) si in eritrocite (15%). Precursorii hemului sunt aminoacidul glicocol (glicina) si succinilCoA (din ciclul ATC). Biosinteza hemului are loc gi in alte celule, dar cu un ritm mai lent, intrucét si proteinele care intr in structura sa—citocromii, catalazele si peroxidazele — se gisese in cantititi mai mici decat hemoglobina.Sintetizarea hemoglobinei ca macromolecula (procesul de cuplare al hemului cu monomerii de globin&) are loc in hematiile imature (nucleate). Una dintre consecintele intoxicatiei cu Pb o reprezinta blocarea biosintezei hemului. Degradarea hemoglobinei are loc concomitent cu inlaturarea din circulatie a hematiilor imbatrainite (la ‘om, la aproximativ 120 zile). Acest proces are loc in splina, mai putin in ficat Degradarea hemoglobinei Henkin i} Praia rena re a Transteina Fe Biliverdina (tan) rn Crone) Bilin aha i este se | at i oe Bilirubina conjuzet (solubila) STERCOBILINOGEN—> fecale Bila | singe—> urina Intenstin gros“—> UROBILINOGEN: teeale Corelafii elinice Ieterul este o stare patologica caracterizat& prin faptul ca in singe se acumuleaz o cantitatea crescuta de bilirubind, uneori insotita de verdina si de urobilirogen, care se acumuleaza in fesuturi si mucoase, modificdnd culorile acestora.Se disting mai multe tipuri de icter, in functie de cauza care determina acumularea bilirubinei in sange: icteru! nou-nascufilor se daforeazd insuficientei enzimei glucuronattransferaza in hepatocite, ceea ce impiedic& cuplarea bilirubinei de ac B-glucuronic; astfl, bilirubina rimane in sénge, se depune in piele si mucoase. Cauzé: in primele zile de viata are loc adaptarea functici hepatocitului la viata extrauterind si, pe de alti parte, distrugerii masive a eritrocitelor si, implicit, a hemoglobinei fetale pentru a fi inlocuite cu eritrocite care contin hemoglobina adulta icterul prehepatic se datoreazd unei cantitati ridicate de bilirubina in sdnge, peste limitele normale de conjugare, Cauzd: ingerarea substanjelor care induc hemoliza intravascular, infectarea cu paraziti care distrug eritrocitele sau administrarea unor doze mari de medicamente care, in mod normal, sunt sunt trasnportate de singe prin legarea de albumine si acestea nu mai pot prelua gi bilirubina (sulfamide, preparate hormonale — colesterol). icterul de origine hepatica se datoreazd acumulatii de bilirubind in sdnge <~ afectarii functionale a hepatocitelor (virusuri —hepatite, complicafii ulterioare ~ ciroze). Unele substanfe, fie medicamente, fie din hrand, toxice pentru ficat, mai ales daca sunt si insolubile, pentru a fi eliminate este necesar conjugarea cu ac B-glucuronic; va rezulta 0 competitie intre bilirubina si alti compusi pentru procesul de conjugare si eliminare. Icterul hepatic se stabileste prin corelarea valorilor bilirubinci cu valorile crescute ale transaminazelor serice $i ale enzimei y-giutamiltranspeptidaza — GGT(valoarea acesteia creste in mod special in intoxicafii cu substanfe chimice— glicol. icterul posthepatic (mecanic) cauzd: obstrucsia cailor biliare extrahepatice, calculi sau tumori, care blocheaza drumul bilei cdtre vezica biliard si intestin, de aceea refluxeaza, inund& hepatocile gi trece in sénge.