Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • (Self Help) - Inteligenta Emotionala in Educatia Copiilor PDF

    Uploaded by

    LidiaSabo
    4 views136 pages

    Original Title

    (Self_Help)_-_Inteligenta_emotionala_in_educatia_copiilor.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views136 pages

    (Self Help) - Inteligenta Emotionala in Educatia Copiilor PDF

    Uploaded by

    LidiaSabo

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 136
    Da, Maurice J. EUs este profesor de prihologe Ia Rutgers Univesity gun expert reeunoseat in resale rea problemelr legate de cop de educa Sriven B. Tonias, doctor in priboogis, director al Centrului de dezvoltare a copllelat ga famiiet din Moeritown, New Jersey, eaten expert in probleme pring demolive cop pias sche rte de defi de ateni/hiperactviate Di. BRIAN. FRIEDLANDER este creator de programe pe cakelaor patologyeolar in New Jersey. Programe Ssle au fost de ajator makor clei educitors, Maurice J. Elias, Steven E. Tobias, Brian S. Friedlander Inteligenta emotionala in educatia copiilor Cuvint inainte de DANIEL GOLEMAN Traducere de ANDREEA ROSEMARIE LUTIC Codes BUCURESTI, 2002 ‘ Mulyumiri fi mulgumesc familiei mele pentru ei s-a impicat cu dezordinea pe care activitatea mea literati 0 erceazd in viaya noastra, in camera noastra de zi si in sufrageria noastra, Sofia mea, Ellen, este partenerul mea in cresterea copiilor si in toate colelalte de peste 348 de luni, iae sprijinul ci neobosit, smi ajutd si merg inainte. De asemenea, vreau si le mulyumese colegilor mei de la Asociatia pentru Progresul Invayimninta- lui Social si Emotional, cu care lucrez in continuare pentru a aplica principiile inteligenyei emotionale in domeniul edu- catiei; membrilor harnici gi dedicat ai Sectici de Rezolvare a Problemelor Sociale de Ia UMDNJ; extraordinarilor profe- sori de inteligenta emotionala de la renumitele scoli Highland Park, Piscataway, Berkeley Heights si Cape May. Courthouse din New Jersey; Institucului Copiilor din Verona, New Jersey, si Kiryat Ono din districtul scolar me- tropolitan din Tel Aviv; studemtlor gi absolventilor de la Rutgers, unde am avut privilegiul si predau gi si acord asis- tenti in ultimele doua decenii; si celor patru colegi torul deosebigi, cu care sper si-mi continuu colaborarea multé vreme de acum incolo: Ed Dunkelblau, Tom Schuyler, Linda Bruene-Butler si Bernie Novick. Imi sint prieteni pe vieya, iar implicarea lor in ceea ce priveste copiii si crearea uunor relayi sincere i profunde cu oamenii mi-a propus stan darde pe care mi straduiese continu sé le respect. ME Deicrierea CIP a Bibliotecii Nationale -ELIAS, MAURICE Inteligenta emotional in edveaiacopilor; ‘ead. Androea Rosemarie Lie Bucuresti: Curr Vecke Publishing, 2002 1272 ps 20cm (Familia la CurteaVeche; 16) ‘Tic orig (eng): Emotionally Inelgent Parenting ISBN 973-8356-69°5, 1. Tobias, Seven E 1 Piedlander, Brian S. WL Loti, Andeeea Rosemarie (ead) isesm7 ‘Copets clei de DAN STANCTU MAURICE J. ELIAS EMOTIONALLY INTELLIGENT PARENTING Hora to Raise a Self Disciplined, Responsible, Scilly Skilled Child ‘Copyright © 1999 by Mausice J. Elst, Steven E.Tobias, Brian S. Friedlander Published by arrangements with Crown Publishing Group (© Canes Veehe Publishing, 2002, entra precentayersune cominescd ISBN 975-835669-5 “Tpografa MULTIPRINT lsi Copiilor mei, Sara Elizabeth si Samara Alexandra. M-ati Snvigat foarte mult despre ce inseamna si fii parinte si mi-agi ‘mbogititviaya mai mult decft pot spune fn euvinte. ME Copiilor mei, Meg si Gillian, gi generatiei voastre. Incere ‘siemi folosesc inteligenta emotionala si sa-i invat gi pe altii acest lueru, pentru ca lumea pe care 0 veti mosteni, voi si se- ‘meni vostri, si fie sigurd, si vi ingelegeti bine intre voi gi si averi o viayd implinita. SET Cu dragoste, in amintirea mamei mele, Marylin Friedlan- der, care mi-a aratat importanta iubirii neconditionate, a fa- miliei si a faptului de a invita, Chiar si fara a mai fi Iingé ‘mine, continui si-mi dai inspiratie cétre noi culmi. BSE INTELIGENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPIILOR ‘Ag vrea si le mulgumese tuturor profesorilor mei pentru 4 au facut posibilé serierea acestei cits. Incepind cu dra Pazulli de la geadinig’ si pind la dr. Marvin Bram de la colegiu, incluzindu-i pe toti profesorii care m-au stimulat gi mau indrigit, vreau si-mi exprim recunostinga fayi de con- tributia lor la dewvoltarea mea personala i profesionala. Sotia mea, Carol, « fost profesorul, suporterul ¢i prietenul, care m-a incurajatsi-mi indeplinese scopurile. O apreciez cu adevirat. Alicuri de profesorii mei, ag vrea si-i mentionez gi pe parintii mei, pe Ruth Zitt, Hersch Zitt si George Tobias, care m-au invatat despre idealuri gi rezolvarea problemelor; pe sora mea Susan, care imi este prieteni; pe colegii mei, de Ja care am avut de invatat att pe plan profesional, tt si per- sonal; si pe pacientii mei, care pe lingé faptul e& mi-au acor~ dat incredere, mi-au oferit tot timpul idei noi si m-au invagat ce inseamna compasiunea. SET Pe parcursul nenumiratelor ore pe care le-am petrecut luerind la acest proiect gi la multe altele, sotia mea, Helene, a fost un izvor nesecat de sprijin si incurajare. Fira ea, aceste proiecte mi s-ar fi parut irealizabile. De asemenes, as vrea sivi mulgumesc fiicei mele, Chelsea, care mi-a oferit o paleta bogata de experiente pirintesti, Ag vrea si-i mulyumesc gi tatilui meu, Robert Friedlander, care mi-a oferitintotdeauna tun model si un fundament solid privind inteligenta emorio- nali in cresterea copiilor. Socrilor mei, Hyman si Ruth Gorelick le adue multe mulyumiri pentru dragostea si spri- jinul lor. De asemenea, le multumese cumnatului meu Victor si cumnatei mele Kathie, pentru entuziasmul de care au dat, dovada. Ag vrea si le mai mulrumesc fratelui meu, Devin $i sotiei lui, Sara, surorii mele, Susan si sofului ei, David, pre- ccum si famililor lor, pentru sprijinul, incurajarea gi increde- rea pe care mi-au acordat-o. BSE Ba tl 2 Avem multi colegi, prieteni si rude ale eSror sprijin gi inspirayie ne-au permis si ducem aceastd munci la bun sfiryit. Printre ei, vrem si-i multumim in mod special lui Dan Goleman, ale cirui extraordinare viziuni si aptitudini de comunicare au deschis drumul citre lumea inteligentei ‘emotionale si sociale pentru milioane de oameni din intreaga lume si care ne-a sprijinit in incercarea de 2 pune munca noastra la dispozitia parintilor. De asemenea, aducem mulqu- iri unui grup special de colegi de la Centrul de Psihologie Aplicata al Scolii de Psihologie Aplicata si Profesionala de la Rutgers University. Dr. Lew Gantwerk si Diane Crino ne-a dat posibilitatea si organizim ateliere si alte tipuri de ‘neruniri, care ne-au permis si ne perfectionam mesajul gi si consolidim intelegerea. Ne asteptim si continuim colabo- rarea cu ei pe termen lung. De asemenea, vrem sé-i mulqu- mim lui Denise Marcil, agentul nostru literar, pentru incre- derea pe care a avut-o in noi, pentru rabdarea, creatvitatea gi ‘energia ci. Ne-a invitat o multime de lucruri despre ce inseamna si fii autor. Mulfumiri gi tuturor asistentilor Denisei, care ne-au ajutat si rezolvim numeroase chestiuni legate de logisticd. In fine, fi mulyumim lui Peter Guzzardi, editor gef la Harmony Books, care iubeste cu adevacat copii vvrea sii ajute si se descurce in aceste vremuri dificile gi stie atitea lucruri despre ce faseamana si serii. Peter ne-a ajutat si colaborim cu un grup de profesionisti de la Harmony, cextraordinar de talentaji, la editare, marketing si vinzari in Statele Unite cit si in strainatate, Fari aceasti echip’, cartea noastri n-ar fi avut o influenté atit de puternicé asupra atitor paring si educatori. i acesta este scopul nostru —si-i ajutim pe cei ce se ocupa de educatia copiilor si foloseasca inteligenga emoyionala. aa Viaza de familie este prima scoala a emowiilor. In acest creuzet intim, invatim sa recunoastem atit emotile proprii cit gi reactile celorlalti la emoriile noastre; cum si gindim aceste emotii gi cum si ne alegem reactille; cum sa citim gis ne exprimam sperantele gi temerile. Accasta scoala emotio- nal nu inseamna doar ceea ce le spun paringii copiilor lor sau ceea ce fac pentru eis ea presupune de asemenea modelele oferite de piringi in ce priveste felul de a-pi trata propriile cemotii si pe cele care apar in relagia soy-sotie. DANIEL GOLEMAN 8 _INTELIGENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPILOR MULTUMIRI 2» {As vrea si le mulgumesc tuturor profesorilor mei pentru ci au facut posibila scrierea acestei cargi. Incepind cu dra Przulli de la gridinité si pink la dr. Marvin Bram de la colegiu, incluzindu-i pe toti profesorii care m-au stimulat si m-au indragit, vreau s4-mi exprim recunostinta fata de con- tributia lor la dezvoltarea mea personali gi profesionali. Sotia mea, Carol, a fost profesorul, suporterul si prietenul care m-a incurajat si-mi indeplinesc scopurile. O apreciez cu adevirat. Alituri de profesorii mei, ag vrea si-i mentionez gi pe parintii mei, pe Ruth Zitt, Hersch Zitt si George Tobias, care m-au invagat despre idealuri si rezolvarea problemelor; pe sora mea Susan, care imi este prieteni; pe colegii mei, de Ja care am avut de invatat atit pe plan profesional, cit gi per- sonal; si pe pacientii mei, care pe ling’ faptul ca mi-au acor- dat incredere, mi-au oferit tot timpul ide noi si m-au invagat ce inseamnd compasiunea, SET Pe parcursul nenumiratelor ore pe care le-am petrecut Iucrind la acest proiect sila multe altele, sogia mea, Helene, a fost un izvor nesecat de sprijin gi incurajare. Fara ea, aceste proiecte mi s-ar fi pirut irealizabile. De asemenea, ag vrea si-i multumese fiicei mele, Chelsea, care mi-a oferit o paleti bogata de experiente parintesti Ag vrea si-i mulyumese gi tatilui meu, Robert Friedlander, care mi-a oferit intotdeatina ‘un model si un fundament solid privind inteligenta emotio- rnalé in eresterea copiilor. Socrilor mei, Hyman si Ruth Gorelick le aduc multe mulyumiri pentru dragostea si spri- jinul lor. De asemenea, le mulqumese cumnatului meu Victor fi cumnatei mele Kathie, pentru entuziasmul de care au dat, dovadi, Ag vrea si le mai multumesc fratelui meu, Devin gi soriei lui, Sara, surorli mele, Susan si sorului ei, David, pre- ‘cum gi famililor lor, pentru sprijinul, incurajarea i increde- rea pe care mi-au acordat-o. RSF ‘Avem multi colegi, prieteni si rude ale ciror sprijin gi inspiragie ne-au permis si ducem aceasta muncé la bun sfirgit. Prinere ei, veem si-i mulgumim in mod special lui Dan Goleman, ale cirui extraordinare viziuni si aptitudini de comunicare au deschis drumal citre lumea inteligentei emotionale si sociale pentru milioane de oameni din intreaga fume si care ne-a sprijinit in incercarea de a pune munca noastri la dispozitia paringilor. De asemenea, aducem multu- miri unui grup special de colegi de la Centrul de Psihologie Aplicati al Scolii de Psihologie Aplicata gi Profesionala de la Rutgers University. Dr. Lew Gantwerk si Diane Crino ne-au dat posibilitatea si organizim ateliere si alte tipuri de ‘ntruniri, care ne-au permis si ne perfectionam mesajul gi si consolidim ingelegerea. Ne asteptim si continuim colabo- rarea cu ei pe termen lung. De asemenea, vrem si-i mulqu- mim lui Denise Marcil, agentul nostru literar, pentru fncre- derea pe care a avut-o in noi, pentru ribdarea, creativitatea gi energia ci, Ne-a invatat o multime de lucruri despre ce fnseamna si fii autor. Mulumiri si tuturor asistengilor Denisei, care ne-au ajutat si rezolvim numeroase chestiuni legate de logistica. fn fine, fi mulfumim lui Peter Guzzardi editor gef la Harmony Books, care iubeste cu adev:sat copii, vrea si-i ajute si se descurce in aceste vremuri dificile si gtie atitea lucruri despre ce inseamnd si scr. Peter me-a ajutat si colaborim cu un grup de profesionigti de la Harmony, extraordinar de talentat, la editare, marketing si vinziri att ‘n Statele Unite cit gi fn striindtate, Fard aceasti echipi, cartea noastri n-ar fi avuto influentd tit de puternica asupra ator parinti si educatori. $i acesta este scopul nostru — si-i ajutim pe cei ce se ocupa de edueatia copiilor sa foloseased inteligenta emotional. As ‘Cuvint inainte de Daniel Goleman Paringii n-au avut niciodaté atita nevoie ca in prezent de invagituri cum sint cele din aceasti carte. Ca parinte, mi culburd in mod deosebit rezultatele unui studiu realizat la nivelul intregii nagiuni, in care un grup de copii americani, intre 7 si 14 ani, a fost evaluat de paringi si profesori —adulti care fi cunosteau bine. Realizat pentru pri- ‘ma oari la mijlocul anilor 1970 gi reluat pe un grup similar la finalul anilor 1980, studiul a dezvaluit cd, in medi, valoarea indicatorilor de baza ai inteligengei emotionale a copiilor din America a scdzut ingrijoritor. ‘Au devenit mai impulsivi si mai neascultitori, m jorati si mai tematori, mai singuri si mai trigti, mai irtabii i ‘mai violenti. Pe scurt, nivelul a 42 de asemenea indicatori a scizut si nici unul nu a cunoscut imbundtitir. Totodata, tn aceasti perioads, rata violentei, 2 sinuciderilor sa violurilor, in rindul adolescentilor, a inregistrat un salt urias. Cel mai {nfricogitor mi se pare numarul in cregtere al crimelor sivir- site cu arme de for, care au loc in gcolile noastre. Care este motivul acestei degeadari a calititilor esentiale ale caracterului? Dupa pirerea mea, copii sint prada ugoari a doua forte care se dezlantuie acum pe scena lumii — una economicd si cealalté tehnologici. Escaladarea concurentei globale presupune faptul ca generatia actuali de paring este nevoiti si munceascé mai mult si mai din greu decit genera- sia anterioara pentru a-si mentine un standard de viaté de- cent; nu vreau si spun ci ne iubim copii mai putin, ci cé 1 UE _nereceNTa EMOTIONALAINEDUCATIA COMLOR avem mai putin timp liber pe care si nil petrecem alituri de ci decit au avut parintii nostri pentru noi. Inacelasi timp, mobilitarea crescinda a familiilor aduce cu sine faptul ca tot mai putini oameni au rude in apropiere, care si le preia partial indatoririle. Foarte multe famili tiiesc in catiere in care le este teama si-si lase copii mai mici si se joace pe-afari nesupravegheati —ca siinu mai vorbim despre vizitele la vecini. ‘in ceea ce priveste aspectul tehnologic, tineretul lumii tre- ce printr-o experienta fied precedent: mai mult ca oricind in istoria omeniri, copii fi petrec numeroase ore din viatd cu ochii lipiti de ecranul unui monitor. Ei preferi si cada in mrejele unui CD-ROM educational sau si vizioneze emisiuni televizate, a civor calitate este de multe ori indoielnie’, decit sil se joace eu alti copii Pind acum, trisdeurile de baza ale inteligentei emotionale s-au transmis firese de la o generat la alta — in jocurile cu alti copii, de la patinti de la rude, de la vecini. Copiliria sa schimbat: acum copiti mu mai au acces in mod firesc la aces- te invagituri care ne-au insoyit de-a lungul evolusiei noastr. Tar aceasta ne sugereazi nous, paringilor, si facem tot ce ne sti in puting ca si-i jutim pe copiii nostri si-siinsuse: c& aceste aptitudini fundamentale de viati. In acest domeniu, sintem principalii dascali ai copiilor nostri. Aceste lectii se invafé in relayile dintre parinte si copil de fiecare zi. Cartea de fat se referd tocmai la aceste relai. Se vorbeste despre fe- lulin care paringi pot folosi o metod foarte eficienta, mum: 14 ,Pastreaza-qicalmol, atunci cind sint suparaqi, precum gi pentru a-i ajuta pe copii si-si domoleasca furia. Se vorbeste despre importanta faptului de a ingelege gia respecta simei- mintele membrilor familiei in aceste vremuti agitate, oferin du-se numeroase idei pentru a reduce stresul activitiilor cas- nice si pentru a miri timpul pe care pirinti si copiii i petrec impreund distrindu-se. Un aspect al acestei hucrari care fi va ajuta pe multi paringi il reprezinea sfaturile din ultirmul ca tol—idei practic, cu aplicare rapidé, pentru a rezolva intr-o (CUVINT INAINTE 15 rmanierd inteligenti (din punct de vedere emotional) proble- mele eare apar — inca de la ivirea zorilor; si unde mat pui cd tuneori problemele nu iau sfirgit nici atunci cind trebuie si mergem la culcare, Iueru valabil atit pentru prescolar, cit gi entra adolescenti PiiAs vrea sf adaug ci am lucrat cu Mautice Elias gi pot #8 spun ci este 0 sursi competenta de sfaturi pentru pi Putefi fi siguri c& sfaturile doctorului Spock pentru pi ringi sint adevarate: ,Stiyi mai mule decit credeti* despre ceea ce inseamnd a fi pirinte. Dar orice pirinte — gi orice copil — va avea de cistigat punind in aplicare povetele sinatoase, de- osebit de utile si bine verficate in practica, prezentate Cred ci doctorul Spock ar fi apreciat aceasti carte. Eu, unul, © apreciez i Regula de aur de 24 de carate: De ce este important sa-i invatam pe | copii autodisciplina, responsabilitatea si snatatea emotionala Stig care este Regula de aur? © cunose multi oameni. De obicei,o auzim sub urmitoares forma: ,Poarti-te ca aly aga cum ai vrea si se poarte i cu tine." Noi o numim ,Regula de aur de 14 carate", De ce? Pentru ed existi o reguli mai bund, care reflecti ceca ce noi numim educatia bazaté pe inteligen- | emotional: Poarti-te cu copiii tdi aga cum ti-ai dori si se poarte alfi cu ei ‘Tinem foarte mult ca oamenii si ne respecte copii, si le vorbeasci cu amabilitate gi consideratie si si mu le facd rau din punct de vedere fizic. Cum afi reacgionat atunci cind ci- neva a manifesta, intr-un fel sau aleul,lipsi de respect fati de copilul dys.? Poate a fost vorba despre un profesor, despre 0 persoana dintr-un magazin sau despre pirintele altui copil. Sintem siguri ci ati fost supitrat gi, printre altele,i-agiintre- bat ce au gindit si cum au indraznit sé facd aga ceva. Dar o eli- pa de reflectie onesti poate si scoati Ia iveala momente in care le-am spus gi le-am ficut chiar noi copiilor nostri nigte lucruri pentru care, dacé alteineva le-ar fi facut, am fi vrut si fie cercetat si bagat la puscarie. Diferenga dintre Regula de aur de 14 carate si Regula de aur de 24 de carate este educatia bazati pe inteligenta emo AS _neTeLiceNTa MOTIONALA IN EDUGATIA COPIILOR REGULA DE AUR DEM DE CARATE 19 sionala, Regula de aur de 24 de carate ne cere si ne cunoas- tem bine sentimentele, si privim lucrurile din perspectiva co- pillor nostri, sine controlim propriile impulsuri, si ne su- praveghem cu atengie ca pirinti, si muncim in mod sustinut pentru a deveni mai buni in aceasté ,meserie" sisi ne folosim aptitudinile sociale pentru a ne transpune ideile in practics. {in prezent, Regula de aur de 14 carate nu este suficient de puternicd pentru a servi drept ghid pentru pain. Vremuri- le s-au schimbat. Viata este agitatd, complicatd, incitanté, provocatoare si extenuanti. Informariile ne coplesesc. A so- sit momencul si folosim o noua Regula de aur. N-am mai avut una de pe vremea lui Benjamin Spock si Haim Ginott — si asta a fost acum mai bine de trei decenii, Este nevoie de o novi pildi, a pentru un nou secol si un nou mileniu ceducatia bazata pe inteligenta emotionala. Ce poate face educatia bazata pe inteligenta emotional pentru ciminul dvs.? In primul sind, vi va oferi mai multi pace gi mai putin stres. Este o metoda de a ne regasi simyul echilibrului atunci cind ingrijorarea ne copleseste, copii i cep si se bati, cooperarea se transforma in conflict, adoles- ceniiise revolt, iar membrii familie au gti ce fac mai in- ti, O oarecare doza de stres poate si ne motiveze, dar prea mult sires ne impiedicé si fim in forma cea mai buna. Pentru ‘oamenii cupringi de nervoritate, este foarte greu si facd ceea ce stiu cd este bine in conditii normale. Este un moment dificil pentru a fi parinte — sau copil ‘Triim vremuri fn care rolul de parinte ne solicita foarte mult. Poate singurul lucru mai dificil decit acesta este sa fi copil. Copiii n-au fost niciodata supusiatitorinfluente si ati- tor surse de distragere. fntr-un interviu din 1997, James Comer = profesor de psihiatrie infantil Ia Centrul Yale de studii entru copii, autorul elrtilor School Power (Puterea jeolii) si /aiting for « Miracle: Schools Can't Solve Our Problems, But We Can (In asteptarea unui miracol: Scoile nx. ne pot re- zolva problemele, dar noi putem) si totodati un lider in re- zolvares problemelortinerilor, in special ale cetor din centre- eurbane —a subliniat faptul ci niciodati, in istoria omenirii copiii nu s-au confruntat direct cu atitea informati,nefiltra- te de adultii care le poarta de grija. Uri Bronfenbrenner, spe- cialist in dezvoltarea copilului la Universitatea Cornell, a re- marcat c& triim intr-o erd a activititifrenetice; ne facem tot ‘impul planuri cum si-i indrumam pe copili nostri In aga fel ‘ncit si fie merew primi, cum si facem tot ce avem de ficut, alergind dintr-o parte in alta i intrebindu-ne daci o vom scoate la capat cu aranjamentele noastre. Puneti toate acestea la un loc io si vedeti care este situatia pirintilor: tot atita calm $i ordine ca fntr-un storcitor de fructe aflat in functiune, ‘Sintem inundati de un suvoi de pareri privind cresterea copiilor. $i aproape fiecare idee noua este clonata, de obicei fark auventicitae gi rd veeo speranti de a indeplini promi- siunile facute. Stresul nu da semne 8 ar scddea. Paring nu mai gtiu incotro s-o apuce. fnsi nu trebuie si pierdem din ve+ deve faptul c4 clementele fundamentale ale biologici umane, ale eresterii copilor si ale relaillor dintre piringi si copiii nu s-at schimbat. Best-seller-ul international scris de Daniel Goleman, Inteligenta emopionalé®, subliniaza faprul ci am neglijat biologia simtamintelor noastre, ca adulti si parint, si am neglijat rolul pe care-1 au sentimentele in dezvoltarea sa- nitoasi a copiilor nostri. lar acum platim prevul, ca fami si ca societate, dati fiind cresterea violentei si a lipsei de res- pect. Plitim acest pret atunei cind vedem cum adolescenti in aparenti sensibili devin paring si, apoi, incearca sa scape de hnou-niiscuti ca si cum ar fi niste cumpérdturi nedorite de la supermarket, Plitim pregul atunci cind punem accent pe in- telectul studentilor, dar uitim de inimile lor. Si, bineingeles, protul il platese si copiii nostri, deoarece nefericirea si rulbu- Firile lor de cumportament sint in continua crestere. * Aparuti la ed. Curtea Veehe, 2001. (N. red.) 320 _WTELIGENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPILOR, Sa folosim inteligensa emotional in munca noastra de parinti Aceasti carte vi cilduzeste mai departe pe drum pe care ati pornit citind cartea lui Daniel Goleman. in paginile ¢i, in- cercim si-i ajucim pe paringi si ingeleaga de ce inteligenga emotionalé este atit de importanta in activitiyile zilnice lega- te de cresterea copiilor si in restabilirea picii si armoniei ci- ‘minului. Facem asta in cunostinga de cauz4, pentru ci am lu- crat cu Daniel Goleman. De fapt, teoria inteligensei emotionale se bazeazi pe decenii de cercetiri si practica pro- fesionali, inclusiv a noastré. In plus, ca péringi, ingelegem prin ce tree paring. Stim 4 educatia bazati pe inteligenta emotionali trebuie si tind cont de presiunile la care sint su- pusi pirinti fn flecare zi si sa le ofere un mod de rezolvare realist. Timpul parintilor este extrem de pretios; nu-si pot permite si-si piardi vremea si energia emotionali in haraba- bura casnica, in relat proaste cu copiii lor sau cu alti copii scapati de sub control gi lipsigi de responsabilitate, autodisc plina gi de capacitatea de a separa ceca ce este cu adevarat in interesul lor de valorile promovate si impuse de colegi lor i de mass-media. Educatia bazata pe inteligenta emotionali foloseste tch- nici specifice, simple, dar importante, care pot contribui din plin la pacea si armonia familiei. Toate aceste tehnici repre~ zinti rodul eforturilor depuse de autori siau implicat parinti, Famili gi scol Tdeca de baza este ca paring sa lucreze cu propriile emotii si cu emoyiile copiilor in mod inteligent, constructiv, poritiv si ereativ, respectind realitatile biologice si rolul sentimentelor in natura umana. Forta metodei consti in practicarea unor schimbari marunte, repetate zi dupa zi, in relatile cu copiti nostri. Educatia bazati pe inteligenté emo-~ tionalé este, deopotriv, o now paradigma pentru cresterea copiilor si o abordare realists si practica a acestui lueru, [ar tun aspect major al acesteia este de a fnlitura macar 0 mici parte din stres si de a aduce mai multa bucurie in familiile noastre gi in relatile cu copii nogti ) REGULA DE AUR DE 24 DE CARATE 2a Nu vorbim despre parinti rai sau copii rai Unii copii au din nastere un temperament deosebit de di- ficl, iar alti par si dobindeasc& un asemenca temperament turma unor experienge dureroase de viata. Este important si refioem cd ei nu vor si fie ai, Un copil rau au este fericit, in- diferent cum ar putea pirea in ochii pirimilor sai cclorlaly Un copil care nu se poarti cum trebuie incearcé, desi fri succes, si-gi insugeasca un mod de a tril in aceasti lume — care inseamni, de fapt, a invata autodisciplina, responsabili- ratea, inteligenta sociala si emotionala. In aceasta carte nu vorbim despre paring’ ,rii" sau copii rai" si nici nu va sugerim ef trebuie si va simtti vinovat pentru ci nu sinteti un pirinte bun ori si dayi vina pe parte- necul de viata, pe societate sau pe copil. Intentia noastra este si vi invisim cum si dobindigi aptitudini concrete. E foarte interesant s4 Taveti lucruri noi in acest domeniu si si-i dez- volti copifului tiu noi aptitudini emotionale si sociale — de- prinderile inteligengei emotionale — pentru ci aceasta poate imbunatiti atmosfera din ciminul dvs, iar copilul va fi mai bine pregicit pentra viata. $i desi mu dim vina pe nimeni, considerim cé responsabilitatea trebuie si cada pe umerli pi- ringlor. A fi pirinte inseamna siti asumi rolul de lider al ea- sei, sici ajugi pe copii si-si dezvolte inteligenta emorionala. ‘Numai de paring! depinde sa foloseasci ei insigi si si-i invege pe copiii lor iscusinga care le permite si atingitelurile pe care le-au stabilic paringi Va recunoasteti? Pentru a examina felul in care putem avea 0 viat’ de fami- Tie mai armonioasi si benefici pentru copii nostri am dori st aruncati o privire asupra urmitoarelor evenimente obisnuie din familie, casa vedegi daca vi se par cunascute: ) 4EUF__INTELIGENTA EMOTIONALAIN EDUCATIA COPHLOR Si folosim inteligenta emotional iin munca noastra de paringi Aceasti carte vi cilauzeste mai departe pe drumul pe care ati pomit citind cartea lui Daniel Goleman. In paginile ei, in- cercim si-i ajutiim pe pirinti si ingeleagi de ce inteligenta emotionala este atit de importanta tn activitatile zlnice lega~ te de eresterea copiilor si in restabilirea picii si armoniei ci- rminului. Facem asta in cunosting’ de 2424, pentru ci am hu- crat cu Daniel Goleman. De fapt, teoria inteligentei emotionale se bazeazi pe decenii de cercetiri si practic’ pro- fesionali, inclusiv 2 noastra. In plus, ca parinti, intelegem prin ce trec parinti, $tim c educatia bazata pe inteligenta emotionala trebuie si tind cont de presiunile la care sint su- pusi parintii in fiecare 2i si si le ofere un mod de rezolvare realist, Timpul paringlor este extrem de pretios; nu-si pot permite si-si piardi vremea si energia emotional in haraba- ura casnici, in relat proaste cu copii lor sau cu alti copii scipati de sub control si lipsiti de responsabilitate, autodisci- pina side capacitatea de a separa ccea ce este cu adevarat in interesu! lor de valorile promovate si impuse de colegii lor si de mass-media. Educatia bazata pe inteligenta emotionala foloseste teh- nici specific, simple, dar importante, care pot contribui din plin la pacea si armonia familici. Toate aceste tchnici repre- zinta rodel eforturilor depuse de autori si au implicat parinti, familii si scoli, Tdeea de baza este ca parintii si lucreze cu propriile emotii si cu emoriile copiilor in mod inteligent, construct, pozitiv si creativ, respectind realitayile biologice gi rolul sentimentelor in natura umani. Forta metodei consti in practicarea unor schimbiri marunte, repetate zi dupa zi, in relatile cu copiii nostri. Educaria bazaci pe inteligenta emo- sionala este, deopotrivi, o now’ paradigma pentru cresterea Copiilor si o abordare realist i practica a acestui fucru. Iar tun aspect major al acesteia este de a inlitura micar 0 miei parte din stres si de a aduce mai multi bucurie in famille noastre gi in relatile cu copiii nostri y REGULA DE AUR DE 24 DE CARATE, aa Nu vorbim despre parinti sau copii ri Unii copii au din nastere un temperament deosebit de di- ficil, iar ali par sa dobindeasca un asemenea temperament in urma unor experiente dureroase de viati, Este important si retinem ci ei nu vor si fie réi. Un copil rau nu este ferict, in- diferent cum ar putea parea in ochii pirintlor gi ai celorlal Un copil care nu se poarti cum trebuie incearci, deyi fara succes, si-gi insugeascd un mod de a trli in aceastd ume — care inseamni, de fapt, a invaya autodisciplina, responsabili- tatea, inteligenta sociala si emotional aceasta carte nu vorbim despre péringi grii" sau copii ni si nici nu va sugerim ci trebuie si vi simtiti vinovat pentru ei nu sintegi un parinte bun ori si dati vina pe parte- nerul de viata, pe societate sau pe copil, Intentia noastrd este im cum si dobinditi aptitudini concrete. E foarte interesant si inveti lucruri noi in acest domeniu gi si-i dez- volti copilului tau noi aptitudini emotionale si sociale — de~ prinderile inteligensei emotionale — pentru ci aceasta pot ‘imbunitigi atmosfera din ciminul dvs, iar copilul va fi mai bine pregitit pentru viatl. $i desi nu dim vina pe nimeni, considerdm c& responsabilitatea trebuie si cada pe umerii pa- rinjlor. A fi pirince inseamna si-ti asumi rolul de lider al ea- sei, sii ajuti pe copii si-si dezvolte inteligenta emosionala. Numai de paringi depinde si foloseasca ei Ingig si si-t tnveye pe copiii lor iscusinga care le permite si atinga telurile pe care e-au stabilit paring, Va recunoasteti Pentru a examina felul in care putem avea o vgs de fa lie mai armonioasi gi benefica pentru copii nostri, am dori st acuncafi o privire asupra urmitoarelor evenimente obignuite din familie, ca si vedeti daci vise par cunoscute: , 22_MvTeLicENTAEMOTIONALA IN EDUCATIA COMUILOR, 1. Copilul dvs. prescolartrebuie si se imbrace, dar atentia Iu este atrasi de jucarile din camerd, de norii de pe cer, de absolut orice, iar dumneavoastra trebuie si ajungeti la timp la 2. Copilul dvs. din scoala primara se intoarce acasi Ia ora 3 dupi-amiaz’. Cussul de sport incepe la ora 3.30. Dar, in anumite zile, la ora 4 incepe cursul de religie. $i mai este si proiectul acela care trebuie ficut impreuna cu alti doi copii Copilul nu-si mai aduce aminte cind trebuie si aiba loc toa- te aceste lucruri. Este joi, ora 4 dupa-amiaza, si dvs. nu prea stijiunde trebuie si mergeti mai inti, cind trebuie sa ajungeti acolo gicine o si conduci magina. 3, Fiica dvs, se pregiteste si meargé la petrecerea colegi- lor din casa a saptea. Dar i-ayi spus ca mai inti si-gifacd or- dine in camera, si-gi puné toate lucrurile la loc gi si-si facd lectile. Desi v-a asigurat ci a terminat rovul, vi dati scama ci e departe de afi asa cum spune ea si cé nu se mai poate face ‘mare lucru in timpul rimss. Transportul a fost deja aranjat, dys. avesi planuri pentru disear iar ea s-a imbricat si, chipu- rile este gata, dar incd mai vorbeste la telefon. Nu stiti ce si facet si simiti urgent nevoia si vi agezat 4. Ab, liceul! La ora 7 dimineata are loc o intilnire a aso- ciatii de clevi. Dupi terminarea cursurilor, repetitie la cor, apoi o intrunire de grup pentru o sedinté de laborator. lar seara, sintetjinformat ci un grup de copii trebuie si mearga {in orag si cumpere ceva pentru o ocazie care s-a ivit pe nepu- sa masi, dar situagia v-a fost relatata att de repede, incit nu ‘mai sinteti sigur despre ce e vorba. Nu stiti cine o si condu- ci — poate dys. poate copilul dvs. sau unul dintre prietenii lui. Aduceti vorba despre o compunere la engleza, care par- ci trebuia predacd a doua zi, si rispunsul este: A, da, nu-ti face griji os-o face" Tocmai cind incepeti sa simtiti cd vi cu- prinde disperarea, copilul dvs. spune: , Si imi trebuie niste bani, bine?* 5. Traiti itr-un cartier primejdios. Seara, irziu, se aud focuri de arma gi pe strizi se invirtese multi cameni care nu 22 JULA DE AUR DE26 DE CARATE prea au ce ciuta pe-acolo, Faceti tot ce va sti in puting ca si vi descurcati, dar mu ¢ deloc usor. Copiii dvs. vor sa iasd la plimbare; dvs. vreti sa fiti sigur cd igi vor face temele — gi poi, aveti nevoie de ajutor pentru copiii mai mici. .Dar, mami, toi ceilalti copii ies afari. Ei nu trebuie sivgi facd te mele sau sé stea acasa si ajute. Nu e drept!" Sinteti cuprins de valuri de vinovasies empatia dvs. e pe picior de rézboi cu ceea ce v-ati gindit cd este bine pentru copilul dvs. Care este rolul parintilor pe acest pamiint?Si-iinvete, si sfaeuiasc’ gi si-i indrume pe copii? Copiii se pare ca nu prea {gi mai doresc acest tip de indrumare, iar unii se revolt fits. Poate cé nu trebuie decitsi-i hranesti,si-i imbraci, si-i con- duci unde vor ei, si lealeatuiesti programul, si le cumperi tot felul de luceuri si, din cind in cind, si le reamintesti care le sint reponsabilitagile. Se pare cd parinti igi petrec foarte mult timp cuastfel de lucruri, dar probabil cd nu ele reprezinta ro- Jul nostra in aceasta lume. Atunci care este? Sa ne facem griji! Cind ne facem foarte multe griji, mai ales acunei cind nu ne-am lamurit proprile simgiminte complicate, legate de tot ce se petrece in viata noastri si in viata copiilor nostri probabil cé vom folosi ,cuvinte de ingrijorare". Din nefer Cire, aceste cuvinte, desi sint spuse cu bune intent, descori conduc Ia si mai multh confuzie gi Iz eulburiri emorionale. Tati citeva exemple de ,cuvinte de ingrijorare": 1. zDe cite ori i-am spus ste imbraci fnainte dea te juca sau atunci cind te uiti pe fereastra? $tii cit timp pierzi in fe- lul asta?“ 2. .Nu mai ii mince ci te-am rugat si put afige pe frigider si sd notezi tot ce ai de facut? De cite ori trebuie si-ti spun, ca si mi asculti * 3. ,N-o si ajungi niciodaté nictieri daci ma ming gi nu-fi faci ordine in camera aia care o sa ajungi ca un grajd. Cum 0 ‘sd te descurci la facultate, cind o si fii departe de casi?" 4. ,De-asta are acum probleme fratele tiu — prea multe plimbari, mereu la telefon. Niciodaté nu a invatat suficient.“ 2k __ivreyicenra EnoTONALA IN EDUCATIA COPMLOR, 5. ,Cind eram de virsta ta, eram in stare si-mi fac lectiile, 8 am slujba si sd mai ajut gla treburile casei. Nu-mi pier- deem niciodsté vremea afar, eu prieteni.* Sintem sustinitori infocati ai ingrijorarii parincesti gi avem obiceiul si ne facem multe ginduri. Oricit de mult ne-ar consuma aceasti ingrijorare, este nevoie de ceva mai mult, Imaginati-va cum ar fi daca, in loc s& ne asigurim ci copii nostri gi-au insugit nigte cunogtinge de baz’ la scoala gi nigte obiccuri solide in ceea ce priveste sindtatea, pur si sim- plu ne-am fi facut griji in legaturd cu aceste lucruri, fri si facem nimic altceva. In jurul nostru ar fi 0 sumedenie de co- pii needucati si murdari! Nu sintem atit de cruzi si lipsigi de inima tncit si le cerem piringilor si renunge la ingrijorares ar fica si cum i-am cere unui copil si renunte la un colac de sal- vvare. Cu toate acestea, ca si ne pregatim copiii pentru viitor, ‘rebuie si-i ajutim si-si dezvolte o imagine de sine pozitivi siputernica, sentimencul de ineredere in sine gi (ceeace le lip- seste adesea) autodisciplina, aptitudini sociale si emorionale si simgul resposabilitii. Pentru toate acestea este nevoie de un cimin tn care pre- ‘ocuparea si respectul fati de sentimentele celorlaltisi fie pre- suite gi in care aceste valori sé fie sustinute. Lucrurile pe care le spunem cind nu ne folosim prea bine inteligenta emotio- nali fi fac pe copii si se intrebe daca fi respectim intr-adevar si daca sentimentele lor inseamna ceva pentru noi. Tatt 0 scurti listé cu ceea ce se petrece, probabil, i mintea lor in si- tuatile pe care le-am descris mai fnainte: 1, ,Timpul este relativ, lucru pe care Einstein si alii kau confirmat. Aga ci a spune ci « imi pierd> timpul presupune cf timpul este o entitate fixa, un Iucru tangibil, cu anumisi parametri de functionare. Cred cd pirerea ta nu are nici o baza stiintifica — nici macar culturala —, aga ci am decis si ‘mi imbrac incet sau chiar deloc. Ma imbrac, deci exist.“ 2. 4Pe baza experiengei din trecut, as estima ci webuie si-mi spui un lucru in medie de 4,5 ori ca si existe 50% san- ( REGULA DE AUR DE24 DE GARATE 25 se sh mil reamintese; cred cd intre dua si gapte-opt repeti- {ii sint suficiente. Numirul descregte daca folosesti note si, Ja virsta mea, rispund destul de bine sla stimulente tangibi- le, cum ari o gustare, o carte, niste poze cu baseball sau ceva de genul asta, Fil creativ! Stil, nu sinter toti binecuvintayi cu ‘o memorie verbalé extraordinari." 3. ,Dacd n-o s& ajung niciodata nicaieri, atunci chiar ci scare nici un sens si-i faci grij in legicura cu munca sau ca- mera mea. Mulgumese! Ma simfeam prost pentru ci au reu- seam si fac ceea ce promisesem ci fac si inci mai fncercam simi dau seama cum si rezoly toate treburile astea. Acum nu mai e cazul!* 4, ,Fratele meu? Ce-are el de-a face cu ce vorbim noi? Eu sine eu, nu sint nimeni altcineva. Cred cf si tu esti wu. Ce-ar fi si ne ocupim mai bine de cine sintem noi? Altfel, 0 si in- cep gi eu siti povestese despre pirinii prietenilor mei, de- spre ce fae ei si ce nu fac, de-o sa-qi vind si te urci pe pereti 5, Tu esti de-a dreprul perfect, nu-i asa? Nu hoindreai niciodati, intowdeauna munceai gi, probabil, re rugai de cinci ori pe i, jar in timpul liber spalai toate ferestrele. Cum eu nu pot si fiu att de bun ca tine, of incerc pur i simplu sf nu te mai ascult gi sé fiu la fel ca gi ceilati copi ‘Cam asta se petrece probabil in mintea copiilor care aud arit de des cuvintele bine intengionate care exprima ingrijora- rea si preocuparca parinteasca. Exemplele noastre stnt (spe~ im!) pline de umor i poate putin exagerate, ca si subliniem faptul c& frazele care ,deschid frontierele* si permit un flux real de cuvinte si idei sint mai utile dectt frazele ce crecaza neingelegeri si duc la stari conflictuale intre membrii unei fa- li Stim cd atunci cind se simt suptrati si frustrat, paringit spun lucrari pe care ar vrea apoi sile ,retraga*. Facem si noi asta, la fel ca toi parintii, Dar am descoperit ca existd un echilibru care reprezinti culmea educatiei bazate pe inteli~ sgenga emotional, iar aceasti carte vi poate ajuta si gisii gi si pistragi armonia in ciminul dvs ( 2G _ivveuicenra eoTIONALA IN EDUGATIA COPTLOR Scopuri familiale pi principiile de 24 de carate ale educatiei bazate pe inteligenta emotional Asadar, péringi nu sint perfecti. Nimic now in asta. Cum putem si abordmo atitudine pozitiva, avind fn vedere tot ce se petrece in viata noastri i a copiilor nostri? Aga cum am spus cind am prezentat Regula de aur de 24 de carate, aici ne poate ajuta educasia bazati pe inteligenta emorionala. Aceas- 14 regula confine cinci principii fundamentale ale educatie bazate pe inteligenta emotionali, care servesc drept scopuri pentru pirinti gi copii. Striduinta de a atinge aceste scopuri conduce la o familie armonioasi, iar atingerea lor le permite copiilor si devin’ adultiresponsabili gi capabili sa adopte 0 disciplina. Unul dintee ,secretele* educatici bazate pe inteli- genta emotionala este acela c& progresul parinyilor determi progresul copiilor, deci ceea ce este bun pentru paring este la fel de bun gi pentru copii. Vom incepe prin a prezenta cele cinci principii ale educayiei bazate pe inteligenta emorional’.. Fiecare dintre capitolele acestei ciri se ocupi de o anumita combinatie a acestor principi 1. Fig congtiene de sentimentele dos. gi de ale celorlali Este dificil si va constientizati sentimentele. Ce este, de fapt, un sentiment? Poetii,filosofii si oamenii Sncercat si-l defineasci, chiar daca gtim cu toi ce este. Cum constientizim ceca ce simyim ? Oamenii va intreabé tot timpul: Ce mai faci, iar dvs. probabil ci rispundeti: ,Bine, dar tu?*, iar ei spun ,Bine“, rispuns care probabil ci nu reflecté adevarul de nici o parte. Cind s-a intimplat ultima oard si vi ‘ntrebe cineva ce mai face, iar dvs. si-i dati un rispuns sin- cer? ,Ce mai faci?" ,Sine dirimat. Muncese pind nu mai pot, jar in ultima vreme sotia mea si cu mine nu prea mai comu- nicim, aga ci ma simt gi mai singur, izolat gi neimplinic" (Daca vetirispunde astfel prea des, probabil cd oamenii n-or REGULA DE AUR DE24 DE CARATE 27 si vi mai intrebe ce mai facet.) Data viitoare cind cineva va intreaba ce mai faceti, gindii-va putin si spuneti-i adevarul Se prea poate ca rispunsul si fie ignorat, pentru c& persoana ru vrea cu adevirat si sti adevarul, dar uneori aceasta atitu- dine poate conduce la 0 comunicare plina de sens. Ce mai faci?" este o intrebare important, indiferent daci noi i inteebim pe alti sau alii ne intreaba pe noi. ,Ce mai faci?" ne cere si ne exprimim sentimentele, si le punem etichete care si lereflecte diversitatea. Foarte multi copii care au probleme de comportament au si probleme in 2-fiidenti- fica in mod corect sentimentele. Pentru ei, supirat si furios inseamna acelagi lucrus la fel se poate spune despre nemulyu- mit si trist, mindru si bucuros si multe atele. O dati ce sin- tem capabili si ne recunoastem diferitele semtimente, exist sanse mult mai mari si le controlimm. De ce este important acest lucru? Felul dvs. de a fi influenteaza foarte mult ceca ce faceti. Cind sintegi erst, aveti tendinta si vi interiorizasi Cind sinteti erici, aveti tendinga si rispindiqi in jur voie buna. Dar daca nu gigi ce simtigi — atunci nu sintet sigur ce veti face si prin urmare, nu stiti cum si vi purtagi Totodati este esengial si fim constienti de sentimentele celorlalti. Daca il inarebati pe un adolescent cum se simte 0 persoana anume, uncori rispunsul va fiz ,Nu stiu, gi de ce mi-ar pisa?" Ar trebui si le pese, pentru ci daci stiu cum se simte eel de ling’ ei, sint mai multe sanse si aibi o relate po- zitiva cu acea persoand si, eventual, chiar si obgind ceea ce dorese. Sa dim un exemplu din Jumea adukjilor. Cum este atunci cind vreqisi-iceretisefului o marire de salariu? Poa- te fi util si ghicigi starea in care se afl sisi tii cind e bine sci cereti ceva si cind sil evitari. Adolesceatul capabil si ia {eleagi sentimentele profesorului are sanse mai mari si obyi ‘i o aminare pentru proiect, un ajutor in plus gi, poate, chiar © noti mai buni decic un elev avind acelagi ,IQ* (coeficient de inteligenta academic), dar nu si acelast ,EQ* —coeficient de inteligenta emosional. INTELIGENTa EMOTIONALA IN EDUCATIA COPIILOR REGULA 29 1 AURDE24 DE CARATE_ 2 Fist empatic si ingelegeti punctele de vedere ale celorlaly. Empat este capacitatea de a impirtisi sentimentele ce- lorlasi. Pentru aceasta, omul trebuie mai inti si fie constient atit de proprille sale sentimente, cit si de sentimentele celui- ‘sv conform principiului numarul 1. Este interesant faprul i, pe misuri ce vi veri cunoaste mai bine propriile senti- ‘mente, vefi cunoaste mai bine si sentimentele celoraly, A cunoaste sentimentele celuilalt este o parte important a dezvoltarii sensibiliigi fati de oamenii din jurul nostru. Tati ce inseamni sé fii amabil" cu ceilalti,o idee deparce de 2 finoui. Multi ingelepti au dat acest sfar de-a lungul secole- lor. Dintre ei, poate cel mai bine a facut-o Hillel, care a fost considerat de multi unul dintre principalii promotor ai prin- Cipiilor etice ale iudeo-crestinismului, iar tehnicle sale sint citate pe larg in lucrarea Ethics of the Fathers (Etica paringi- Jor): JNui judeca pe alfii ping eind nu te pui in pielea lor. Este singurul fel in care puteti tarelege punctul lor de vedere si sentimentele lor legate de o anumiti situayie. Aceasti com- binatie este esentiala si ne ajuta si ne definim deplin ca fiinte umane, De exemplu, cind doi frati se cearti, e posibil ca fie~ care dintre ci s&aiba o idee cu privie la punctul de vedere al celuilale, dar, aproape sigur, mu este congtient de sentimente- le celuilale. Daca este ajutat si devina congtient de faptul e& sora lui se simte, la rindul ei, tristé sau ranité, congeientizarea s-ar putea si-i domoleasci minia. Daca poate manifesta em- patie fati de sentimentele celuilalt, probabil ci nu va incerca si-l rineasci. Pentru a cunoaste sentimentele celuilale sia fi alaturi deel trebuie si ingelegem care sint aceste sentimente, Aceasta pre- supune, deopotrivd, si ascultam cu atentie si i citim indicii- le nonverbale. Descori, limbajul trupului si tonul vocii ne transmit emotile intr-un mod mai eficient decit cuvintele. Putem considera empatia o intelegere emotional nonverba- Wa celorlelti. Capacitatea de a manifesta empatie este esen- siala pentru relagile piringior cu copii lor si este extrem de t important ca un copil si-si insugeasci empatia ca apticudine sociala pozitiva (ca si nu mai spunem ci empatia ne permite siine adaptim mai bine din punct de vedere emotional si si avem mai mult succes, mai ales in relatile de dragoste ‘A ingelege punctul de vedere al celorlalti ne oferi acces la gindurile lor, la felul tn care privesc si definese o situate gi la ceea de au de gind si faci. Desigur, 0 asemenca inelegere sporeste cu timpul. Ea depinde de nivelul de dezvoltare cog- nitiva al persoanei, iar experienta de viatd cu sigurangi ci 0 intireste. Televizorul sfilmele video le ofera copiilor 0 falsi perspectiva asupra sentimentelor celorlalt, pentru cé par afi reale, dar, de fapt, ele sint ndscocite si puse la cale de scena~ rigt, regizori, actori, Banuiala noastra este ci in ziua de azi copiii par si se poarte cu mai multa maturitate decit au in re- alitate pentru ci sint expusi la atitea yexperiente de viayi" in- ts-un mod superficial, prin intermediul mijloac. “or de comu- nicare in mas’. ‘Copii mici (si adult imaturi) au tendinga i priveased lu- mea prin prisma dorintelor gi a nevoilor lor. Pe masurd ce crese, in jurul virstei de 7~8 ani, devin mai capabili s4 nego- cieze, si accepte compromisurile si si fie tole.anti. Dar in adolescengi, acest proces isi are suigurile si coborigusile lui, dup cum stiu toi paring. Cu toate acestea, pisingii pot face in fiecare i foarte mult pentru a-avita pe copii si peiveas- ci lucrurile din diverse perspective. Avind in vedere rmass-media, internetul $i cultura timpurilor noastre, ce ne este mai important dectt oricind ca pacing tiv in indrumarea copiilor, astfel incit acestia si-si giseasca drumul potsivit. Pentru aceasta exemal paringilor ru este suficient; ei trebuie si le explice copiil=~ comporta- mental si stile lor emorionale, pentru ca aces. si ingelea- i mai bine ,de unde vin“ gi si nu ereada ed vin eumva din acelagi loc cu personajele mediatizate. Acest ls-ru este im- portant si pentru ci camenii care int in stare sa sriveasca hu- crurile din diferite unghiuri sint, de obicei, ma’ -apabili s-gi t Ueauel eaten a Walver tos santo sun Cate dagemta diveat arta deja eet Tusk abe aay mally Hota welt cn punweacate rine capi ae 4 ay pa dui si aleaga intre a lus o bomboana pe moment sia agtep~ ta citeva minute, pind cind un cercetitor avea si revind in ca- mera si salle ofere doua bomboane. Capacitatea de a agtepta — si copiii au ficut cele mai nistrusnice lueruri pentru a se abtine de la a minca bomboanele care erau agezate pe o mast {in preajma lor —a avut o legiturd strinsd cu obtinerea unor rezultate mai bune, psihologice si comportamentale. Mischel ia monitorizat pe acesti copii pina cind au absolvit liceul si 4 descoperit cd aceia care fuseseri in stare si nu minince bomboans imediat nur numai ci stiteau mai bine fa privinga diverselor teste de comportament poziti si sinitate menta- 1, dar si valorile la testele de cunostinge scolare (SAT) erau, in medie, cu 200 de puncte mai mari decit cele ale fostilor lor colegi mai gribiti. Agadar, capacitatea lor de a agtepta sa tradus mai drziu intr-un avantaj la testele de aprtitudini sco- Jare, ait de importante pentru admiterea la colegiu. Ce se intimpli aici? Oare urmarim si-i facem pe copii si ‘manince mai multe bomboane sau si-i ajutim si-si dezvolte stipinirea de sine si capacitatea de a revista primului impuls si tentatilor de moment? Cred c& e vorba despre a doua va~ rianti, desi, uneori; o bomboand de ciocolata este mult mai atrigitoare decit autocontrolul. In realtate,testul bomboa- nelor vizexzi un aspect al controlirii impulsurilor compor- tamentale, cunoscut sub numele de recompensa intirziata si relevi capacitatea de a astepta ceva. Este un concept pe care, in aceasti eri a cirtilor de eredit, chiar gi numerosi adulti il t he capi aoa came she aateans ce at tye teat yeas Hated Ae faces te Us stage tone aah fyeaies yeas yoy aan heat wines soe "tue sin sigur ea ror print veeodats resompenss, alt aspect al autocontrolului este capacitates de ane echilibra reacyia emorionala fata de o situatie, indiferent daca accasti react este pozitivi sau negativa. De exemplu, copiit se infurie usor 4 igi pierd stépinirea de sine? Devin foarte usor irascibili si surescitat ile este grou si se linigteasc? Cu sigurangi, sint momente cind este bine si ,dai total afara“, dar sint $i multe alte situagiicind acesta nu este cel mai inge- lept lucru. Dacd un copil si-a exprimat simtimintele intr-un mod nepotrivit — de exemplu, a tipat sia fost obraznic cu unul dintre paringi— acest fapt poate declanga reactii, care de obicei mu sint pozitive. Uneori, in asemenea situati, paringi (sau profesorii) si copili ajung si escaladeze o ,spirala a ur- letelor*. Cind un copil isi pierde controlul, de obicei parin incearca si-l opreascd, ceea ce presupune uncori o remarci zgomotoasi din partea lor. In cazul anumitor copii, aceasté reactie le mareste si mai mult anxietatea gi reactivitatea, in loc sie micsoreze, aga ci iyi pierd si mai mult stapinirea de sine. Cind aceste stiri sint urmate de reacti parintesti din ce in ce mai necontrolate, ajungem Iz 0 serioasa ,spirali a urletelor® ‘A practica stapinirea de sine si a-i invata despre aceasta gi pe alg poate fi un luere dificil, dar striduingele in acest sens ne pot ajuta sé rezolvam o multime de probleme familiale. Este foarte important sine jinem in friu impulsurile com- portamentale din mai multe motive. Rispunsurile noastre pornite din instinct la o situatie conflictuala sint deseori ine- ficiente. Ca fiinge umane, sintem programati ca in situatiile dificile s& aver o reacyie de tipul ,lupta sau fugi*. In vrema- rile preistorice, era un lucru important pentru supravietuire, BZ_wreucenta emotionaLAINEDUCATIA common Dar ia societatea modern, nici Iupta gi nici fuga nu ne sint de folos. Trebuie si folosim cea ce stim despre sentimente gi puncte de vedere — ale noastre si ale celorlalyi— pentru a ne controla mai bine impulsurile. fn plus, trebuie si incepem si gindim pe termen lung. 4. Constrnizi-od scopur si planuri positive, Unul dintre cele mai importante aspecte ale gindirii uma- ne este acela c& ne putem stabili scopuri si ne putem face pla- ‘nuri pentru a atinge aceste scopuri. Aceasta {nseamna ci, in general, lucrurile pe care le fac paringi si copii au in vedere un tel. Teoria inteligentei emotionale ne spune ci acest fapt are implicatii importante. In primul rind, trebuie si recunoastem puterea imensa a optimismului gi a sperantei. Cind ne aflim intr-o stare de spirit pozitiva sau ne simtim plini de speranti sint implicate, deopotriva, mintea,suflerul si trupul. Speranta si buna dispo- zitie sint insotite de o anumiti stare biochimicé, ce se mani- festa printr-o mai bund circulatie a singelwi, 0 functionare ‘optima a sistemelor cardiovascular si respirator, o activitate ‘mai buni a sistemului imunitar si printr-un grad redus de stres. Near avea nici un sens si ne stabilim scopuri, daci nu rne dorim si le atingem si si ne bucurim de satisfactile pe care nile oferi Inal doilea rind, stim cd in lupta noastra dea ne atinge fe- lurile nu sintem tot timpul la fel de eficienti. Sinteti o persoa- ni care se trezeyte devreme dimineata? Sau preferati si stati pind seara trziu ? Ori averi alte momente pe care le conside- ‘ati cele mai bune" pentru a face ee aveti de facut? Educatia bbazaté pe inteligenta emotionala presupune, printre atele, si ecunoastem in noi aceste momente — sin copiii nostri — gi si cooperim cit mai mult cu ritmurile noastre, nu si ne im- potrivim lor. In fine, ca pitingi si ca oameni, ar fi bine daca ne-am im- a tea de a stabili gia planifiea — mai ales ci as- teptim acelagi lucru si de la copii nostri, Metoda cea mai es REGULA DE AUR DE DE CARATE 33 buna presupune un proces de automonitorizare :i feedback =i tim ce anume am incereat, cum a mers gi ce putem face ca si devenim mai buni in diverse situa. In vinga noastra agar, existA pericoll real sa pierdem feedback~ul si letile pe care ai le poate oferi. Paringi (gi copii) sint «it de ocu- pati incit momentele de reflectie par neproduc:.ve si poate chiar o pierdere de timp. Este o mare greseala, avind in vede~ ss cca ce stim despre eduetisbszati pe intlgentaemoson nali; pe parcursul acestei cir, vom prezenta modalititi prin Care puter deven prin nai bun prin meroda fesdbac-uhi. Desigur, nu sintem mereu pe deplin constient! de scopu- rile noastte, iar acestea nu sint intotdeauna poziive. Scopul unui copil poate fi si se rizbune pentru o ofensi reali sau imaginara. Din nefericie, atingerea unui asemenca seop nu va face deci si provoace gi alte probleme. Uneori, paring ii propun si aibi citeva momente de liniste cocmai cind scopul copillor lor este acela de ale atrage atentia. Mai este cazul si vvorbim despre problemele care pot aparea? ; “Trebuie si-i ajutim pe copii sa inteleaga semnificayia cu- vines. Uni ire il perep cep oi in snes pe alg ti ajuta mai mule imaginea unei crme, a unui volan sau a thei busoe; iar alg preferd analog din sport. Indferent de felul in care ne percepem noi scopul, constient:zarea aces~ tia ne ajuth si ne construim un plan potrivit, menit si ne ajute. Daca, de exemplu, un adolescent a mint acunei cind a spus ef se duce si doarma la un prieten si, de fap, «fost la un concert rock, prima reactie a parinilor ar fi sil dojeneascd si si-l acuze la nesfirgit. Dacd fnsi paring fp fac un lan inain~ tedea reactiona— poate acela de al invia pe cop si fie sin- cer gi si comunice deschis, arunci o alta actiune - > poate do- vedi mai eficient La urma urmei, mustrarile car’ a mai iaw sfirgt sint nepractice gi deseori, il vor indemna ye copil ca data viitoare si fie mai siret! . {in acest exempla, ar fi fost mai bine pentr. copil si-si propuna un scop (s8 mearga la concert) si si < nceapa un plan eficient, Adolescenti care fac tot felul de ara: jamente ca { INTELIGENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPITLOR Si REGULA DE AUR DE DE CARATE si ajungi la un concert fird acordul pirintilor si-au ficut un plan, dar de obicei nu s-au gindit la el suficient. (Dupa cum am mengionat mai devreme, capacitatea de a planifica se lea- gi de alte aspecte ale inteligentei emotionale, cum ar echi- librarea impulsurlor si recompensa intirziai.) Ceva maith ziu, vi vom arita felul tn care capacitatea de a lua in considerare obstacolele ce apar ia calea unui plan este esen- tiald pentru a-i asigura succesul. Acest lucru este valabil, de- opotriva, pentru paring si copii. 5. Folosti aptitudini sociale pozitive tn relagile cw ceilalti. Alavari de faptul de a fi constienti de propriile sentimen- te, de autocontrol, de capacitatea de a stabili un scop si de ic, este important si stim cum si ne purtim eficient in ‘eu celalti, Aceasta presupune deprinderi sociale cum ar fi comunicarea si rezolvarea problemelor. Pentru a comu- nica, nu este suficient si ne exprimim cla, ci trebuie si stim ‘cum si ascultim si si oferim rispunsuri constructive. Aceste aptitudini sint importante atit pentru parinte, cit si pentru copil ‘Un alt set de aptitudini are in vedere apartenenta la un grup. Parintii vor ca familia lor si functioneze bine ca grup. De asemenea, doresc ca fii gi ficele lor si alba deprinderile necesare pentru a se integra in grupurile de la scoala, de la serviciu si din comunitate. A inviga si-i ascultam pe ceilalyi cu atentie, si vorbim atunei etnd ne vine rindul, si ne armo- nizim diversele simgminte, sf ajungem la un consens si si ne exprimam ideile cu claritate reprezinté doar o parte a noian fui de aptitudini sociale care ne ajuta sa lucrim mai bine i t-un grup. Si, bineingeles, cind membrii unui grup folosesc aceste aptitudini, grupul respectiv funcyioneaza mai bine — inclusiv o familie, Vacangele in familie sint un moment foarte potrivit pea- tru a pune in practici aceste aptitudini. O astfel de vacanyd trebuie si fie benefici pentru toxi membrii ei, prin urmare, fiecare trebuie si aiba un cuvint de spus in planificarea ei. ( Tnainte de urmatoarea vacanta, ar fio idee bund ca familia si ‘se reunease’ si si facd.un schimb de idei. Fiecare membru al ci trebuie si vorbeasci, iar ceilatis& asculte. De aici se poate ajunge la un consens in legituri cu locul ales pentru petrece- rea vacantei si cu ceca ce veti face acolo. Bincintcles ci daca tata vrea s4 mearga la pescuit, mama vrea si colinde prin ma- gazinele de antichitiyi, Lois tinjeste dupa un spectacol de ba- let, iar Artie este adeptul campingului, trebuie sa faceti niste compromisuri. Dar o buna comunicare gi incercarea de a re- zolva problemele in mod creativ pot face ca nevoia fiecéruia {in parte si fie implinita ints-o oarecare masura. (Vom discu- taal pe larg despre aceasta in capitolul 6.) ‘Alte aptitudini sociale importante sint reprezentate de ca- pacitatea de a rezolva problemele interpersonale si de a face alegeri bune, temeinice si responsabile in viaga de fiecare zi precum si de capacitatea de a ne reveni atunci cind ne lovim de inevitabilele obstacole side blocajele care apar in relatiile si decida ce vor face la sfirgit de siptimini. Daci sinteyi o fa- rilie activi, poate va trebui si alegeti intre o excursie eu bi- leta,o catarare pe stinc, schi si snowboard sau poate chiar o excursie intr-un pare de distracgiiacoperit, pentru 0 parti- 4a de popice, o cursa de masinuge ori un meci de baschet vir- twal, Este un moment foarte potrivit pentru ca toati lumea si-si exprime punctul de vedere, si incerce si faci compro- risuri sau si vorbeasei pe rind si si-si aduci aminte ci este vorba despre un scop commun — si se distreze in week-end. La fel de important insi este si cum invati copili si reactio- neze cind decizia majoritigi au este cea mai favorabili lor — de exemplu, cazul vizitei lz un muzeu fn locul unui meci de baseball din liga juniorilor. Piringii trebuie si recunoasca faptul ed copiit lor vor fi mai inti supirati gi ed le va fi grew sil se ingeleagi cu ei in clipele de mare dezamagire, Dar dupa ce se linitesc, i putes ajuca sa astepte cu nerabdare eveni- mentul de care se vor bucura in week-end-ul urmétor. Fi ind in mod repetat acesteeforturi, timp de sptamini gi luni, BE__vreuucenta emonionata Inv EDUCATIA COPIILOR copii dvs. vor deveni mai capabili s& priveasea inainte atunci cind nu stiu pe unde s-o apuce, echipati cu capacitatea de a-si alunga dezamigirea si de a rimine orientagi citre scopurile lor, precum sicu aptitudinea dea tine cont de sentimentele si nevoile celorlalyi membri ai familie. Un mod de a estima inteligena emotional a membrilor familiei ‘Acum aveti o idee despre ce inseamn’ educatia bazatd pe inteligenta emotionala. Ca si va ajutim si vi pregititi pencru ideile si activitipile propuse prin intermediul acestei cir, in- ‘esti citeva clipe fn evaluarea inteligentei emotionale prop: sia aceleiaa copiilor dvs. Puneti-va urméoarele intrebari: Inteligenta mea emotional 1. Citde bine imi cunosc sentimentele ? Cit de bine cunose entele familiei mele? Gindigi-vi la 0 problema recenta i. Cum v-afi simfit dvs. sau cum s-au simtit copiii dys, sau alte persoane implicate fn aceasta problemi? 2. Cité empatie simt fara de ceilalyi? imi exprim empatia fay de i? Cind am ficut asta ultima dard? Sint sigur e8 ei stiu ceea ce fac eu? Sint capabil s4 inteleg punceul de vedere al alteuiva, chiar dac& ne certim ? 3. Cum ma descure in momentele de furie, anxietate sau fn alte siruagii de acest gen? Reugesc si-mi mentin autocon- trolul atunci cind sint stresat? Cum ma comport dupa o zi jgrea? Cit de des tip laceilalti? Care sint momentele mele cele ‘mai bune gi cele mai proaste si cum variazi acestea in diferi- tezile? 4.Ce scopuri am pentru mine si familia mea? Ce planuri am pentru atingerea lor? 5. Cum mi descurc in problemele de fiecare zi legate de relatiile interumane? fi ascult cu adevirat pe ceilalyi? Reac- gionez in acelagi fel in care imi vorbesc ceilali? Abordez REGULA DE AUR DE24 DE CARATE Bz conflictele sociale intr-un mod chibzuit? Ma gindesc la mai multe soluti inainte de a lua o decizie? Inteligenta emotionald a copilului men 1. Cit de bine reugeste copilul meu si-si exprime senti- mentele? Daca fl tatreb cum se simte, imi vorbeste despre un sentiment sau imi spune ce s-a intimplat? Copilul meu este jin stare si identifice anumite emofii, cu toate treptele incer- mediare ? Poate sa identifice sentimentele celorlalti? 2. Cum isi manifesed copilul meu empatia? In ce mod a acordat importanta ultima dati sentimentelor altcuiva? {1 preocupa sentimentele celorlalsi? Cind ii spun povesti despre nenorocirile altora, cum reactioneaza? Poate intelege diferi- tele puncte de vedere? Poate vedea toate fatele unei proble~ me? Poate face asta in toiul unui conflict? 3. Are ribdare si astepte ceea ce doreste, mai ales atunci ind ¢ vorba despre ceva ce-si doreste eu adevuirat? Are rab- dare sa astepte un lucru care e chiar in faya lui, dar nu-l poa- te avea imediat? Cit de bine acceptd frustrarea ? Cum igi ex- prima furia gi alte sentimente negative? 4. Ce scopuri are copilul meu? Ce scopuri ag vrea eu si 2 Isi concepe vreodati un plan inainte de a face ceva? L-am ajutat vreodati si-si faci un plan pentru a-si atinge un scop? 5. Cum rezolva copilul meu conflictele? Cit de indepen- dent este in rezolvarea conflitelor? fi asculti pe celal sau ignora? Poate imagina diverse moduri de a rezolva un con- flict? tit pentru dvs. cit si pentru copiii dvs. ginditi-va care sint ,punctele tari“, domeniile ia care sinteti cu adevirat uni. Felicitayi-va calduros peatru atuurile dvs. —vorbim se~ rigs! — gi laudati-va copiti pentru ale lor, cit de des putesi. De asemenea, ginditi-vi care momente ale zilei sint prapice pen- tru a va manifesta aceste aptitadini si care sint mai putin fa- vorabile. Aceste gabloane sin: foarte importante, deoarece #B8_nvreuiGeNTA EMOTIONALA it EDUCATIA CoMLOR Jncercind si inotdm in directia curentulu, i nu contra lui, ne ajutém pe noi ingine, S-ar putea si nu stiti cum 4 rispundeti la uncle dintre in- trebitile pe care vi le-am pus. Asta se intimpli de multe ori, pentru ci le cerem parintilor sa priveases lucrurile pugin alt- fel decit crau obignuiti. O metoda de a gisi nigte rispunsuri ste sd inregistragi pe o casetd video un film (neagresiv) si sé urmirigi impreuni cu copiit dvs. Sau si cititi o poveste i preuna cu ci. fn diverse momente, opriti-va si puneji in cutie urmitoarele aspecte: * Cum se simate personajul principal. + Cum se sim celelate personaje si ce gindese ele. * Ce crede copilul dvs. despre sentimentele personajelor. ‘* Care sint scopurile diferitelor personaje si ce crede co- pilul dvs. despre acestea. + Cum crede copilul dys. ci poate rezolva situatia in care se afla un personaj. . * Ce considera copilul dvs. i a fost bum in fell in care personal au rezolat stata ice ari puta ace ma ‘S& nu vi mire daci, la primele incerciti, copilul dvs. vi va epunde eu dificultate sat chiar va reactiona negatv. cesta este motivul pentru care citi aceasti carte. Va vom ajuta si le oferigi copiilor ocazii si experiente ce le vor dezvolta capa- citatea de a rispunde Ia aceste intrebari, nu numai in cazul povertilor, ci sit viata reali. Pentru aceasta, aveti nevoie de ceducatia bazati pe inteligenta emotionali. Ce este gi ce nu este educatia bazati pe inteligenta emotional Educatia bazaté pe inteligenta emotional au este o abor- dare in termeni de calcule. Metodele detaliate, pas cu pas — Un nou catmin in cinci siptimsini“, ,Copiii ideali in septe / . b F REGULA DE AUR DE 24 DE CARATE 39 tape sau ,Cum si deveniti un pirinte-model” — pot arita bine pe hirti si sund atrigitor avunei clad fi auzim pe autori si pe experti vorbind despre ele. Dar aceste metode functio- heazi rareoti in ciminul dos. Vrem si subliniem fapeul ci vina nu vi apart. La fel ca majoritatea lucrurilor care dau un sens viet noastre si ne adue satisfactie, educatia este un proces extrem de conplex si de profund. Educatia bazati pe inteligenta emotionala porneste de la faptul ca totalitatea actiunilor noastre — atit cele care privesc chestiunile importante, ct cele mirunte, de fiecare zi — ne permite si cream un echili- bru mai sinatos in ciminele noastre gi in relaile ow copii

    You might also like