You are on page 1of 9
Laborator I. 1, Caleulul timpilor de mers sigeats ‘Timpii de ners pe distantele de circulate dine sti se detent entra toate categorie de trenuri cu ajuorul ecu de mieare a treo. Jn vederea deteminait timpilor de mors sigest® pent diferite catego de tenur, peo dstang de cireulae sunt necesareuamtonrele date init: ‘+ Lungimea dstanje de citculaied_,exprimad in [km] + Viteza de cteulaie v, gexprimaté i [km /h} Relaia de caleul utiliza pentru ealeulul timpului de merst,., (exprimati fn inate) necesar pentru un tren si parcuret distance sireulajie afl fase stayia, numita de exemplu ¢ si stajia mumité d de Tungime d, , mergind constant cu viteza v, geste: = 60% jin a LUCRARE APLICATIVA 1a Calcul timpior de mers sigeath entra sefie de erculajie fn releaua Feroviard de tanspon Ta nivel regional se cunaseurmitoarle date: 8) Amplasarea puretelor de secionare si lungimiledistanelor de circulate inte acestea precum si viteele de mers pentr tenure dreste de matt, ate abet 1.1; b) Sensul de circulie dinspe staia A spre stafia B este sens impar; ©) Pe scofie circus tremuri directe de marf, wenuri regionle s1 tren imteregionale; {}) Treturile interrogionale au tmpii de mes gents eu 30% mai mick faa Ge mpi de mes ai trenurilr ditecte de mari; ©) Timpli de mers sigeats pentra tree egionale sunt ou 15% mai mci {ih de impii dela tenure drece de mari; 1). Trenuriletrnscontainere au impli de mers sient egal cu a rebel inleregionale; 2) Timpii suplimentari de demarare gi finare a tenuile de elitr sunt ty =t.=1min; 1) Caracteristicol tehnice ale mera runt sunt date in tabell 1.2, Jn raport eu numéral de ordine (n) al studentului gi ou Spl de linie aurbuit(Simpla sau dubla), se cee determinarea timpilor de mers sigeat pent toate eategolle de temur. Tbe 11 Tp demers gents Dita] Daa] vine denen ce TD | on ‘a ne. | cecal | te Degume| tne] Reso ot ssa TS] 1D] Gay ‘ame pr par ip [par] inp 2] se) ep, Seep ee] eas 7 T[ Aap Ra] 1 | 3050, [Sasa ‘sn 0 7] ea] ea 503] — ay 0 S| eee] a, ae SPeR] et] 15] a0, | woase a a ‘abel 1.2 Caractere tie Deswaire Coetc we ia rei socom "ia ae dea come eT ‘Cocca ca Toe ae de mate ae Inmigare Jere yeoee ‘Accel gavin Reine Specie Wale owe 3 opm x ‘ae oe ee Cock eee bo (p= 005sa%10" rece aa aT p=05+nxi07 2. Determinarea masei brute a trenurilor Masa brut trenrilorsecaleuleaz in funeie de: 8) brie de tracfune « locomotiveis ) lungimea wit ainilor din sai ©) rerstnta aparstelor de tafiune separ, ‘Metoda de caleul consti in ealeulul masei brute in functie de recistenjacaracteritic line onsiderénd o fort de tretume disponbi a citigu de tractune, pentru cazulsoletirii maxime a locomotive, iar lain urmitowea etapa, se verified rezltatul in funcfe de lungimen util @ linilor din sti ide rezistenta aparatelor de lgare 21 Masa brat catenin fete de fora de traci locomotive, Se objine Jin ecusia de echlibra a forfelor exterioare care setoneazi asupea ten B>Qw"+ Pew) 2) de unde rez gt shah as) und ."reprezin evistenja specifica la rulare a locomotive: Ww" =rezistenj specified la ruare a vagoanelo, , = fora de tacfiune a locomotives masa ia stare de serviiu a locomotive’ |< ~ teistora earacterstie asec de create, “Hasan LA, 200) Relay Tneble Ta. Anayes Molin Simlton, Ei re Hach Recistenj caracterstict a sect este Uefinti en rezistenta la mers a ‘wenuluidatortd ine (data de ampelpante gi de curbe) masuraté tn NKN gi se caleuleaza indieiteipoteze 1. Penta cireulaia twenuilor de mar, eu in care recisentsearacterisia se saleules2i ea mecie ponderati cea mai mare pe 0 lungime de 650m (Vungimea medie a tenului de mart), considerindu-se portunea de Finie pe care se fla tenu! len moment dat; 2. Pentru ciculajia renuilor de eto, ee in care reistngacaracersi se caeuleazA ca media ponderati cea mai mare pe o lungime de 300m. Maimile w', w" i i,se misoard in NAN san, Rezistenja ecified laure a locomotive se detrmind asf wot 1 . “ a. -sarsaa(2") es unde: 2, reprezinttrezistena total la rulere a locomotive, 3,5 —tezstengaspecitiea de baz la rlare, a locomotive; 0.4 ~coefiient care fine seama de forma aeodinamicd »locomot (In relaia de calcu P se introduce nt, Fin mv gi Av in kr) Rezistenfa sect Ta rulare a vagoanelor se determing ca ind wea tye a9) ves 1, «4 repezintd ponderea vagoanelor pe 2 respetiv pe 4 osi, in

You might also like