4.5. Rezervatii peisajere Definitie (conform Legii..., 1998): rezervatie peiajera (de peisaj geografic) — sistem natural omogen silvic, de stepa si lunc3, de balta si mlastina, avand valoa- re stiintificd, ecologica, recreativa, esteticd, instructiva si educational, destinat mentinerii calitatilor sale naturale si efectuarii unor activitati economice regle- mentate; Rezervatia peisajera (de peisaj geografic) are ca obiectiv conservarea peisa- jelor geografice de important nationala, utilizarea lor reglementat in scopuri economice, estetice, culturale si recreative. 1. RP Valea Mare Are suprafata de 390 ha. Face parte din OS Ungheni, Valea Mare-Costuleni, parcelele 25-27, 49. Detinator funciar — iss Nisporeni. Este amplasata in lunca r. Prut, la SV de s. Valea Mare, r-nul Un- gheni, la altitudinea de 30-50 m Valuaiea sliinfifivu-practica consta in conservarea peisajului de luncd, specific cursului mijlociu al Prutului, dominat de slopisuri si sdlcisuri, ce constituie diverse tipuri de zévoaie, care alterneazd cu poie- ne largi, dominate de mezofite bine dez- voltate si unele sectoare palustre, ce ser- vesc ca habitate pentru pasarile de balta. 8 Bs sa 55 Eg Nee ec)Flora. De rand cu specii- le dominante de arbori: plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), salcie (Salix alba), stejar obisnuit (Quercus robur), au fost inregistrate si specii de artar american (Acer negundo), jugastru (Acer cam- pestre), cires (Cerasus avium), frasin (Fraxinus excelsior), par (Pyrus piraster). Cele mai frec- ferent] vente specii de arbusti sunt: alun (Corylus avellana), corn (Cornus mas), paducel incovoiat (Crataegus curvisepala), lemn raios (Euonymus verrucosa) s.a. Find amplasata in lunca Prutului, vegetatia ierboasa este specific’ sectoarelor de luncd. Din abundenta au fost inregistrate rogozul (Carex sp.), branca porcului (Scrophularia nodosa), hameiul (Humulus lupulus), popivnicul (Asarum europae- um), usturoita petiolata (Alliaria petiolata), nu ma uita de balta (Myosotis palus- tris), rocoina (Stellaria media), piciorul caprei (Aegopodium podagraria), floarea vantului ranunculoida (Anemone ranunculoides), firuta de padure (Poa sylvico- Ja), fraga de padure (Fragaria vesca), ochiul broastei (Ranunculus repens) 5.a. Pe sectoarele de altitudine si insorite, au fost inregistrate unele specii valoroase — Allium ursinum, Convaltaria majalis, Pulmonaria officinalis (Anexa 4.8). Pentru prima data in aceasta rezervatie au fost inregistrate asa specii incluse in CRRM ca Lunaria annua si Leucojum aestivum. Ciuperci: Fistulina hepatica. Lichenii acoperd suprafata tulpinilor in proportie de: Xanthoria parietina - 30%, Physcia pulverulenta ~ 20%, Physcia stellaris pak ei re ei S 3 Cron Poon) Seon] BEC ECCSN ewe c) Poa sylvicola rey 20%, Parmelia scortea ~ 10%, Parmelia caperata — 10%, Lepraria aeruginosa — 7%, Lecanora crenulata — 5%, Parmelia subaurifera - 5%, Parmelia sulcata - 5%, Evernia prunastri - 3%, Candelari- ella vitelina - 2%, Lecidella glomerulosa 2%, Phaeophyscia orbicularis ~ 2%. co Fauna. Printre speciile de fauna au fost inregistrate si numeroase specii rare: Felis silvestris, Capreolus capre- olus, Sus scrofa, Meles meles, Rotau- tus stellaris, Ardea cinerea, Motacilla flava s.a. in stufarisul din poienele ,Cu- coana” si ,Pichet” ale rezervatiei, in care primavara se revarsé Prutul, for- mand bilti, poposeste Ciconia nigra. 4 Efectivul acestei specii numara circa 10- Peeniecelos 12 exemplare inregistrate anual. Starea ecologic’. Conform repartizarii cartografice (Fig. 2.6, cap. II) a gradului de poluare a aerului in Republica Moldova cu SO,, stabilité pe baza lichenoindi- catiei (Begu, 2011), aerul din regiunea data se clasifica ca poluat (0,2-0,3 mg/ mm’). Dintre metalele grele studiate, Co depaseste CMA, Cr inregistreaza tendinte de acumulare in sol (0,5-,0 CMA), iar Pb, Cu, Zn si Ni inregistreaza valori sub 0,5 CMA (Fig. 2.9, cap. II). aril) g cf 5 2 Cara