Ce este PIRLS? PIRLS ~ Progress in International Reading Literacy Study (Studiu asupra progresului privind competenta de lecturi Ia nivel intemational) reprezint un studiu comparativ intre performantele de ectura objinut de statele participante 1a sfarsitul invajimdntului primar. Obiectival acestei {ntreprinderi nu consta in ierarhizarea farilor ci in sprijinirea fiecdrui stat, ca in functie de rezultate, si ia decizii fundamentate pentru ameliorarea rezultatelor. ‘Avand in vedere ca studiul urmareste progresul dezvoltarii competentelor de lectura, testarea este reluatd la fiecare 5 ani cu majoritatea itemilor folosifi. Din acest motiv este foarte strict difuzarea caietelor de test, in prezent putind fi ficute publice doar 4 teste. Pentru a permite generalizirile, PIRLS se deruleazi pe egantion reprezentativ, care este configurat de experfi in statistict educational. Nu este niciun dubiu asupra constituirii esantionului dupa aceleasi reguli stricte pentru toate farile participante. ‘Administrarea testelor este de asemenea foarte strict, elevii au céte un caiet individual cu numele inscriptionat pe eticheta, iar dispunerea textelor si a caietelor la nivelul unei clase se realizeazi duop un algoritm specific care practic limiteaz& posibilitatea “inspiratiei" de la veci entra intirirea unei administrati oneste se recurge la adminstratori si monitori special format Structurarea testelor este realizati de un comitet intemational astfel incat itemii s& fie compatibili cu organizarea curriculumului national si adecvat in ciuda diferenfelor culturale ale elevilor participanji. Dupa elaborarea testului, textele precum gi itemii sunt tradusi in limbile de studia si verificati la nivel international pentru a se asigura egalitatea de sanse a tuturor copiilor. PIRLS opereazi cu dowd tipuri de texte Caietele de test contin doud texte — unl literar si unul non-iterar — cu caracter informativ sau functional, Aceste texte sunt destl de diferite de aele folosite fn mod eurent a practic: prin Iungime — confin un numir mai mare de cuvinte decat acekea din manualele noasire ~ prin tematicile abordate — cu precidere textele literare sunt deasebite prin caracterub lor artistic, deschis care invita cititorul la intrare in spafiut literar autentic. - prin accentut pus pe textele de informare gi pe textut functional in generat - prin recursul frecvent la iconic ca un element complementar al descifidrii semmificati relevate verbal PIRLS vizenzii 4 procese ale comprehensiunii Sunt avute in vedere operat cu informatia oferita de text intr-un demers de aprofundare a lecturii - pornind de la suprafata textului, respectiv ceea ce este reperabil in mod explicit in text pang Ja adanciri care presupun evaluare si transfer. Procesele vizate de itemi, att la nivelul textului literar cat si al celui informativ sunt: = Focalizarea si identificarea de informatii explicit formulate ~ Realizarea de deducfii simple = _ Interpretarea si integrarea ideilor si informagiilor = Studierea si evaluarea confinutului, limbajului si elementelor textuale PIRLS foloseste itemi cu alegere multipla si cu rspuns construit entra a misura performanta in cadrul celor 4 procese de comprehensiune, itemii PIRLS propun fie construirea unui rispuns de catre elev pornind de la informatiile din text, fie descoperirea variantei corecte dintr-un set care cuprinde inc& trei distractori plauzibili. Scorarea rispunsurilor la itemii deschisi se realizeazi dup bareme unice elaborate la nivel ‘international. Pentru a asigura coerenfa scoririi sunt rescorate caietele de edtre alte persoane dupa un algoritm dat.Antarctica: tinut al ghetii Prezentarea \. Antarcticii Ce este Antarctica? Antarctica este un continent care se giseste exact in sudul planetei (Dac incerci sii Bisegti pe glob vei vedea ci este in partea de jos a acestuia), Ea ocupl o zecime din suprafata O harta a Antaretieli Paméntului gi este acoperiti cu o pituri de gheat care poate fi groasi de 1 500 metri sau mai mult, Polul Sud este exact in mijlocul Antarctic. Antarctica este cel mai rece continent, precum gi cel mai uscat, cel mai inalt gi cel cu cele mai multe vinturi. Foarte pufini oameni locniesc acolo tot timpul anului. Oamenii de gtiinfa stan acolo perioade scurte, locuind in stafiuni de cercetare special construite. in Antarctica, intre octombrie si martie este vari. in timpul acestei perioade este Jumina de zi incontinuu. Iarna, din aprilie si pana in septembrie se intampla invers si Antarctica este aruncat in gase luni de intuneric continuu.Vremea fn Antarctica in Antarctica este mai rece decdt vi putefi imagina, chiar gi vara! Polul Sud este partea cea mai rece a Antarcticii, ‘Temperatura medio pentrn ianuarie, miezul verii, este de minus 28 grade Celsius (se scrie -28°C). Minus inseamni mai rece decat punctul de inghet, care este 0°C. Iarna, din aprilie gi pand in septembrie temperatura medie la Polul Sud poate atinge chiar -8C, Cand este atat de frig, o cand de apa fiarté aruncati in aer ar ingheta inainte ef atinga gheafa. Uneori, camenii de gtiintii trebuie si foloseasci frigider ca si-gi tinii mostrele calde! Pinguinii din Antarctica Exist mai mulfi pinguini in Antarctica deci oricare alti pasiire. Ei nu pot zbura, dar igi folosese aripile scurte ca fnotitoare, Bi sunt fnotaitori superbi, Pe pimAnt, ei merg drept clitindndu-se, sau se miged in salturi scurte, Pinguinii au multe pene care se euprapun una peste alta, Acestes, impreun’ eu penele lanoase de jos gi un etrat gros de griisime ii ferese de serul rece, vant gi epi. Pentru cilduré suplimentara, pinguinii se string impreund in grupuri,O scrisoare din Antarctica Sara Wheeler este unul din oamenii de stiinti care jnereazd in Antarctica, Citind ecrisoarea ei citre nepotul siiu Daniel, pofi afla mai multe despre experienta ea din Antarctica. Antarctica Vineri, 9 Decembrie Dragi Daniel, Tata scrisoarea pe care am promis si ti-o scriu din Antarctica, si o t ‘in cele din urma. urméind pagii atétor vooptatort celebri. Este foarte diferitd de lumea cu care sunt obisnuitd. Nu exista nimic proaspait aici - gi nu sunt supermagazine - asa cif trebuie sii manciim o multime de hrand uscatii, din cutiile de conserve, sau Inghetatdl (nu e nevoie sif fie pusit in frigider - 0 poti kisa afard). Noi gitim pe sobe mici cu gaz. ceea ce ne ia mai mult timp decat aragazele de acasd. Teri am facut taitei cu pasta de rosii si legume din conservi, urmati de cdipsuni uscate, care aveau gust de carton. Mi-e dor de mere si portocale proaspete - ag dori sii-mi poti trimite céteval Cu drag, Sarament 1. Unde poti gi Antarctica pe glob? — 2. Antarctica este cel mai rece loc de pe Pamint. Ce alte recorduri mai define? ® cel mai uscat gi cel mai noros cel mai umed gi cel cu cele mai multe vanturi © celeu cele mai multe vanturi gi cel mai uscat © cel mai noros gi cel mai fnalt mata 3. Care este coa mai rece parte a Antarcticii? i 4. G&ndegte-te la ceea ce se spune in articolul despre Antarctica. Indich douii motive pentru care majoritatea oamenilor care viziteaz Antarctica alege si nu meargi acolo fntre aprilie gi septembrie.5. ‘De ce se spune in articol c& ,o cand de apa fiarté aruncatd in aer ar inghefa inainte sd ating’ gheata”? ©® si-ti spund ct de fierbinte este apa fn Antarctica © si-ti arate ce se bea in Antarctica © si-ti spund despre slujbele oamenilor de gtiint din Antarctica © si+ti arate cit de rece este in Antarctica Conform articolului, pentru ce igi folosesc pinguinii aripile? zbor inot pentru a-gi inedlzi puii ©OOe pentru a merge drept= 7. Indicd trei moduri prin care pingui sunt capabili si-gi menfin& caldura in Antarctica. @1. @ 8. Care sunt doua lucruri pe care le-ai aflat din scrisoarea Sarei despre mAncarea din Antarctica? @rx QMGandegte-te dac& fi-ar plicea si vizitezi Antarctica, Foloseste ceca co ai citit in ambele texte Prezentarea Antarcticii gi O scrisoare din Antarctica pentru a explica de ce fi-ar pliicea sau nu si o vizitezi. @ a 10. IL Care parte a articolului ifi spune edt de groasi este gheafa in Antarctica? ® Ceeste Antarctica? ® Vremea in Anterctica © Pinguinii in Antarctica © Ocserisoare din Antarctica in acest articol, sunt doud moduri diferite de a afla despre Antarctica: © Prezentarea Antarcticii * Oscrisoare din Antarctica Pe care dintre aceste tipuri de informatie fl gisesti mai interesant ‘gi de ce? ®BAREM 1. Unde pofi gist Antarctica pe glob? Proces: Focalizarea $i identificarea de informapii explicit formulate 1—Rispuns acceptabil ‘Aceste rispunsuri identified locafia precizata explicit a Antarctic. Evidenta: Raspunsul precizea7 ci Antaretica ela partea de jos a globului sau o descric ca fiind in sudul planete, —______| 0 —Riispuns inacceptabil ‘Aceste rispunsuri nu identifica locatia precizatd explicit a Antaretici. Evidenta: Raspunsul nu precizeaz ci Antarctica e la partea de jos a globului sau o descrie ca fiind in sudul planetei. 2. Antarctica este cel mai rece loc de pe Pamint. Ce alte recorduri mai deine? Proces: Focalizarea si identificarea de informasii explicit formulate cel mai uscat si cel mai noros cel mai umed si cet cu cele mai multe vanturi cel cu cele mai multe vanturi gi cel mai uscat cet mai noros gi cet mai inalt ‘C= Riispuns acceptabil ‘Acest raspuns identifica corect alte dowai caracteristici ale Antarcticii. Evidenta: Raspunsul precizeazi cA Antarctica ¢ continentul cu cele mai multe vantuti si cel mai scat, ‘A, B, D — Rispunsuri inacceptabile ‘Aceste rispunsuri nu identificd corect alte caracteristici ale Antarcticii precizate in text. Evidenta: Rispunsurile nu precizeaz ci Antarctica e si continentul cu cele mai multe vanturi dar cel mai uscat, iD om> 3. Care e cea mai friguroasi parte a Antarcticii? Proces: Focalizarea si identificarea de informatii explicit formulate 1—Rispuns acceptabil ‘Aceste rspunsuri identified locafia precizati explicit a celei mai figuroase parji a Antaretici. Evidenta: Acest rispuns precizeazsi ci Polul Sud e cea mai asi parte, (“Partea central * ede asemenea acceptabil.) (0— Riispuns inaceeptabil ‘Aceste rspunsuri nu identificd Tocafia precizati explicit a celei mai friguroase plrfi a Antarctic. Evidenta:_Acest rispuns nu precizeaz c& Polul Sud e cea mai friguroasi parte,4. -vi Ia ceea ce spune articolul despre Antarctica. Dafi dou motive pentru care majoritatea oamenilor care viziteazi Antarctica alege si nu meargi acolo intre aprilie si septembrie. Proces: Interpretarea si integrarea ideilor si informatiilor 2.-intelegere total “Aceste rispunsuri demonstreazii injelegerea total prin interpretarea informafiilor despre conditiile din Antarctica pe timpul ier Evidenta: Raspunsul descrie ambele conditii de iarnti mentionate in articol: 1) frigul extrem si 2) intunericul permanent, (Nol: nu ¢ corect doar si spun’ ci e iarnt; e necesar ca rispunsul si includa frigul extrem sau intunericul iernii.) Exemple: - Muexisté lumina soarelui. E cea mai friguroast perioadd a anului. = Se intrit in sase luni de intuneric permanent. O cand cu apd fiartd aruncatd in aer ar inghefa inainte de a lovi gheaga. 1 Intelegere partiala ‘Aceste rispunsuri demonstreazi infelegerea parfiald prin interpretarea informafiilor despre 0 singura conditie din Antarctica pe timpul iemnii. Evidenta: Raspunsul descrie una dintre conditiile de iarn’ mentionate in articol: 1) frigul & ‘SAU 2) intunericul loti: nue corect doar si spuna cA € iama; ¢ nocesar ca rasy si includa fri intunericul iernii. Exemple: = E foarte frig in perioada aceasta a Va fi intuneric toatd perioada iernii nului. 0 —Infelegere zero Aceste rispunsuri nu demonstreazii niciun fel de infelegere a conditiilor din Antarctica pe timpul Evidenta: Raspunsul nu deserie niciuna dintre conditiile de iarni mentionate fn articol: 1) frigul extrem si 2) fntunericul permanent, Poate include alte informatii din articol sau o explicatie pentru care oamenii nu ar dori si viziteze, care nu ¢ legati de articol. Exemple - Pentru ete asa de uscat. Pentru ci e asa de mult vant, = Ear merge mai degrabatintr-un alt loc. - Pentru céi e iarnd. 5. De ce se spune in articol cd “o cand de api fiarti aruncati in aer ar inghefa fnainte si ating gheafa”? Proces: Realizarea de deductii simple si-fi spund cat de fierbinte este apa in Antarctica A B Si-fi arate ce se bea in Antarctica © Si spund despre ocupatiile oamenilor de stiinjd din Antarctica D si-fi arate cdt de rece este in Antarctica D— Rispuns acceptabil ‘Acest rispuns identificd corect din ce causal “o cand de api fiarfé aruncatl in aer ar faghefa fnainte si atingS gheafa”Antarctici. Evidenta:Raspunsul precizeazé ct de rece este in Antarctica. ‘A, B, C— Raspunsuri inacceptabile - nu precizeazi cit de rece este in Antarctica.Conform articolului, pentru ce isi folosese pinguinii aripile? Proces: Focalizarea si identificarea de informatii explicit formulate zbor inot on > pentru a-§i incailzi puii D_ pentru a merge drept B—Rispuns acceptabil ‘Acest rispuns identificd corect pentru ce igi folosesc pinguini aripile. Evidenta: Raspunsul precizeaz ci pinguinii isi folosesc aripile pentru fnot, | A, C, D—Raspunsuri inacceptabile ‘Aceste rispunsuri nu precizeazi corect pentru ce isi folosese pinguinii aripile. Evidenta: Raspunsurile nu identificd o informatie expliciti prezenti in text, Indicafi trei moduri prin care pinguinii sunt eapabili si-si pistreze eldura in 7. Antaretics Proces: Realizarea de deducfi simple 3= Nivel de infelegere maxim ‘Aceste rispunsuri demonstreazi o infelegere vast prin identificarea celor mai multe dintre ideile din articol, din care poate fi dedusé abilitatea pinguinilor de a pistra cdldura Evidenta: Rispunsul desorie cel putin trei moduri prin care pinguinii cildura, listate mai jos. asa 2 = Nivel de ingelegere mulfumitor ‘Aceste rispunsuri demonstrea7A un nivel de infelegere satisficdtor prin identificarea unora dintre ideile din articol, din care poate fi dedusi abilitatea pinguinilor de a pistra cAldura. 1 —Nivel de ingelegere limitat Rispunsurile demonstreaza o infelegere limitala, prin identificarea unel idei din articol de Ta care poate fi dedusa abilitatea pinguinilor de a pastra caldura. Evident: Raspunsul descrie doar unul dintre modurile prin care pinguinii sunt capabili si-si pastreze ccldura, listate mai jos. (0 — Nivel de infelegere nesatisficitor ‘Raspunsurile demonstreazA injelegerea nesatisficitoare a ideilor din articol, legate de abilitatea pinguinilor de a-si pastra caldura. Evidenta: Raspunsul nu descrie nici una dintre modurile prin care pinguini sunt capabili sisi pastreze cAildura, listate mai jos. Poate include alte informatii din articol sau informatii nerelationate cu articolul pentru a explica cum isi pAstreaza acestia cAldura, Exempl - Ei igi pdstreaza caldura inoténd mult, ~__ Ei zboaréi in sud iarna_ Tdei din articol care explici cum igi pistrea7 pinguinii cAldura - Eiau multe pene care se suprapun una peste cealalté. ~ Eau pene de land dedesubt. - Eiau pene (conteazi ca idee separatd, doar daca nici una dintre primele dowd idei despre pene nue inclusé in rispuns). = Eiauun strat gros de grasime. -_Eise stréing impreund in grupuri. nCare sunt doua Iucruri pe care le invaifafi despre hrana din Antaretica, din serisoarea Sarei? Proces: Focalizarea si identificarea informayiilor si ideilor explicit formulate 2=Intelegere total ‘Aceste rispunsuri demonstreazi infelegerea totald prin identificarea a doua idei precizate explicit, legate de hrana din Antarctica. Evidenta: Raspunsul identifica 1 ~ Intelegere partial ‘Aceste rspunsuri demonstreazi injelegerea parfiala prin identificarea unel idei precizate explicit, legati de hrana din Antarctica, Evidenta: Raspunsul identi i T 0- intelegere zero ‘Aceste rispunsuri nu demonstreaz niciun fel de injelegere a informafillor despre hran& oferite in serisoare. Evidenta: Raspunsul nu identifica niciuna dintre ideile listate mai jos, Poate identifica alte idei din articol sau seri jau poate descrie aspecte despre hrand, care sunt vagi, nerelationate cu articolul sau inexacte, Exempl = Eiau hrand in Antarctica = _Einu au niciun fel de hrané calda acolo. {in doud idei listate mai jos, Ideile din scrisoarea Sarei despre hrana din Antarctica Not pentru scoriiri: Elevii pot oferi o parafrazare rezonabilt a acestor idei. - Nu existe supermarket-uri. - Existé multd méncare uscatd, din conserva sau inghefata. (ul sau mai multe dintre aceste adjective e acceptat ca idee) /Nimic nu e proaspiit = Méncarea nu trebuie sd fie pusi intr-un congelator. /Méncarea poate fi lasatd afard. - Ei gatesc pe aragaze. = Le ia mai mult timp sa gateasca. = Fi méndncd tdipei cu pasta de rosii $i legume. ~ Céipsunile au gust de carton, - Einuau mere si portocale. = Sarei nuei place méncarea din Antarctica, /Nu e bund. 129. Gandeste-te daci ti-ar plicea si vizitezi Antarctica. Foloseste ccea ce ai citit atat in Precentarea Antarcticii ci pentru a explica de ce fi-ar plicea sau nu si o vizitezi, Proces: Interpretarea $i integrarea ideilor si informayiilor 2=Infelegere total “Aceste rispunsuri demonstreazi injelegerea total prin integrarea informafiilor din cele dowd texte diferite, pentru a sustine complet o opinie personal despre continutul textului. Evidenta: Rispunsul precizeazA sau implica o opinie personalii despre vizi ‘oferd informatii specifice despre ambele texte— Prezentarea Antarcticii si O scrisoare din ‘Antarctica—pentru a sustine opinia, Vedeti tabelul de mai jos pentru idei potrivite din fiecare text. Exemple: ‘Nu, pentru ci este cel mai friguros loc de pe peimént si nu e nimic proaspait de = Da. Sunt multi pinguini de vitzut si au fost multi exploratori acolo. 1— infelegere partial "Aceste raspunsuri demonstreazi o injelegere parfiall prin susfinerea unei opinii personale despre confinutul textului cu informatii dintr-un singur text, 24 sau implicd 0 opinie personal despre vizitarea Antarc ecifice dintr-un singur text— Prezensarea Antarcticii sau O scrisoare di Antarctica—pentru a sustine opinia, Vedeti mai jos pentru idei rivite din fiecare text. Exempl ‘Da, pentru céi.au fost mulfi exptoratori acolo. - Nu, pentru ci e foarte frig. (Frigut ¢ creditat ca o evident doar pentru unul dintre texte.) ~_ Da, ei au pinguini. 0—Intelegere zero ‘Aceste rispunsuri nu demonstreazi injelegerea textul. Evidenta: Riispunsul poate sau nu si ofere o opinie personalé tarea Antarcticii. Nue ‘dat nici o informatie specifica din nici un text (Prezentarea Antarcticii sau O scrisoare din Antarctica) pentru a sustine opinia. Exemple: - Da, as vrea. - De ce ar vrea cineva sé meargd in Antarctica? ‘Sau sustinerea pentru opinia personala include doar informafii inexacte sau nerelationate cu nici un text, Exempk = Da, ei au mancare proaspéita. = _Nu, mai degraba m-as duce la pla. Subiecte /idei din fiecare text, care pot fi folosite pentru a susfine opinia ‘Not& pentru scoriri: Elevii pot oferi o paraftazare rezonabila a acestor idei. Ideea conform careia ‘Antarctica e friguroasi e creditat ca informatie dintr-un singur pasaj, desi ambele articole includ informaii, care arati cd Antarctica e friguroasd. Prezentarea Antarcticii Scrisoare din Antartica ~ Frig extrem = Hrana (prospejime, conservatituscata, = Intuneric permanent gatitul, cumpédiratul) = Pinguinié locuiesc acolo - Frig = Céfiva oameni locuiesc acolo - Exploratori faimosi au mers acolo = Oamenii de stint stau acolo 310. Care parte a articolului iti spune cit de groasi\ este gheafa fn Antarctica? Proces: Studierea si evaluarea confinutului, limbajului si elementelor textuale A. Ceeste Antarctica? BB Vremea in Antarctica CC Pinguinii in Antarctica D_Oserisoare din Antarctica ‘A= Riispuns acceptabil ‘Acest rispuns demonstreazi o identificare corecti a acelei pari a articolului fn eare se spune c&t de groasi e gheafa in Antarctica Evident sul precizeazA titlul parti corecte din articol. B, C,D — Rispunsuri inacceptabile “Aceste raispunsuri nu demonstreazA o identificare corectd a acelei parfi a articolului fn care se spune cat de groasd e gheafa in Antarctica. Evidenta: Raspunsurile nu precizeazi titlul corect, in acest articol, sunt doud modalitifi de a afla despre Antarctica: L. Prezentarea Antareticii O scrisoare din Antarctica Pe care dintre aceste tipuri de informatiile gisifi mai interesante si de ce? Proces: Studierea si evaluarea confinutului,limbajului $i elementelor textuale 1 = Riispuns acceptabil ‘Aceste rispunsuri demonstreaZ infelegerea tipului de informatii prezentate in eel pufin unul dintre cele dous texte. Evidenta: ‘Raspunsul ofera o opinie despre care text e mai interesant. Pe lang aceasta, include 0 explicafie care descrie exact unele elemente de confinut,limbaj, format sau ton, a cel pufin unui text. Exempl = Prezentarea Antarcticii pentru cd ffi povesteste mai multe fapte, = Scrisoarea e mult mai intresantd, pentru cd simt cd e ca si cum ar vorbi cu mine, = Serisoarea Sarei, pentru ci te face si infelegi cum este intr-adevar, sa fii acolo. Prezentarea Antarcticii nu-ti spune cum te sim{i sau ce este acolo de mancare. 0 = Rispuns inacceptabil ‘Aceste raspunsuri nu demonstreazi nici un fel de injelegere a ipului de informafii prezentate in oricare dintre texte, Evidenta: Rispunsul poate sau nu si ofere o opinie despre care text ¢ mai interesant. Nu e oferta nici o informatie, care si descrie exact unele clemente de confinut, limbaj, format sau ton, al unuia dintre texte. Poate include doar o afirmafie general, vagi sau inexacti despre unul sau ambele texte. Exempl Primul e mai interesant pentru cai e mai lung. -__Cred ci scrisoarea e mult mai interesantd decat celdlalt. 4necrezut de Frane Hohler nina avea 2eco ani, gi chiar gi po jumatate adormit, reugea ‘nh giseanci drunmal din camera ei pan la baie. Usa de la camera ei ora de obice! gor erapata, iar becul de vegh din tho fices atta humind oft 08 ajungl pind la baie, trecdnd pe lang minufa do telefon. ‘ntr-o noapte, in timp ce trecea pe ling misufa de telefon ‘atre baie, Anina auzi ceva care suna ea un siasitfncet, Dax, find pe jumatate adormit, nu acord& prea mult atentie acostuia. Oricuta, ge auzea deatul de departe. Nu igi didu seama de unde vine, pind ofnd mu se intoarse etre camera sa. Sub micuta do telefon se gisea un vraf de ziare gi reviste vechi gi acest vraf fneepu ‘88 ne migte, De acolo 9e auzea zgomotul. Dintro data, vraful ‘incepta se ristoarne ~in dreapta, in sting, fn fata gin spate — pind eind, ziarele gi revistele ae fmpragtinr& ponte tat pe podea. 19‘Anna mu igi putea erede ochilor fn timp co privea un erocodil rirdind gi risuflind cu zgomot, iegind de sub mAsuja de telefon. “Anina faghe(d pe Toe. Cu oc mari ct eapele, ea privea cum erocodilul ae tara afaré eu totul dintre ziare, gi neotigor te uta de jurfmprejurul apartamentului, Pirea do-abia din ap, pentru ed intreg corpul giroia. Peste tot pe unde cilea crocodilul,rfAneau urme ude pe cover:Crocodilul fgi migea capul inainte gi inapoi, sofand un ‘puternic adstit. Anina inghifi cu greutate, privind la botul crocodiluhui eu girul atu de dingi fngroaitor do lung. El fgi undue coda ineet, fnainte gi inapoi. Anina citise degpre aceasta in. ‘ Rovista daspre animalo” ~ cum lovegte erocodil puternie apa cu coada a, pentru a slunga sau pentru agi ataca dugmanii. Privirea fi eSzu pe ultimul umar al .Revistei despre animale", care eAzuse din vraf gi zicea la picioarele ei. Ava un alt goe. Pe coperta revista no aflase poza unui crocodil mare, pe ‘molul unui réu. Acum, malul raul era gol! ‘Anina se aplecd gi ridic& revista. in acel moment, crocodilul Jovi cu coada atat de tare, net tranti vaza cea mare cu floarea soarelui pe podea, iar florle de floarea soarelu so fmsprgtiar peste tot. Dintro sdritur& rapida, Anina ajunse fn dormitoral i. Ea fnchine uga trtind-o, apuck patul gil fmpinse pentra abloca nga. Ridicase o bariendA care o putea apira de crocodil. ‘Raésulé ugurata. Dax, apoi eaita. Dack animalulu fi era por gi simpla foame? are, pentru a goni rocoitul, nu trebuia si fi oferi ceva de rfincare? ‘Anina oe with din nou la revista deepre animale. Dac un crocodil putoa sf so thrascl afard dintr-o fotografie, poate cl alte animale putea si 0 faci. Anina rafal grabitA revista sive opr la ‘un tol de pisiri flamingo aflate futr-o mlagtind din jun. Exact ce fini trebuie, gindi ea. Acastea aratd ca un tort pentru erocodil. Deodats, se auzi un troamet puternic gi varful cozi crocodiuh intra prin use, spark. Rapid, Anina ridicd poza cu pésirile flamingo in dreptul ‘giurii din ug’, gi strigé eft putu de tare, ,Jesiti din mlagtins! ‘Us! Us!” Apoi, aruncd revista prin gaurd, fu hol, bitu din palme, zbiera gi tipa. 21Cu grou puta 08 ereada cooa ce ne fntmplé fn continuare. fintreg holul se umplu deodata eu pAstri amingo care seoteau sunete ascutite gi igi falftiau aripile larg deschise, alergind peste tot de jurfmprejur pe pcioarele lr lungi si albinoage. Anina ‘vazu o pasire cu o floare a soarelui fn cioe gi o alta, apucind paliria mamei ei din enier. De asemene, vazu 0 pasire flamingo disparaind fn gura crocodilul. Din dou mugedturi rapide, el inghiti posirea flamingo ai aceateia fi urma repede alta, eva cu flonrea soarelui fn cioe Dupi dous porfi de plairi flamingo, crocodilul parca of se fi siturat gine agezane mulgumit in mijlocul holului. Dupai ce acesta igi inchise chi gi nu mai smiged doloe, Anina Aeachino incst uga sie strecura prin a, fn hal. Ea agezi coperta goall a revistei in fata azul erocodilulu. Ter0g", opti ‘ea, to rog, pleack fnapoi acasa”. Ea se strocurs inapoi fn dormitor si privi prin gaura din ug. ‘Vézu erocodiul Smapoi pe coperta revistei. ‘Acum, ea merse cu griji in sufragerie, unda parila ‘flamingo erou fnghoauite fn jurul eanapelei eau stateau in picioare, pe talevizor. Anine deschiae rovsta la pagina cu poza sgoala. ,VA mulfumesc”, spuse a, rulfumese foarte mult. ‘Acum puteti merge inapoi Ia mlagtina voastra”. 2Dimincata, i-a fout foarte greu 24 explice paringilor pata ‘ud, uring’, de pe podea gi uga distrusd. Bi nu an fost convingi ‘in Jogiturd eu crocodilu, chiar daca palfria mamei ei mu putea 6 Ap ip ie Wie Meh De fear Anke hich ‘bFonc ite pases tts Deaede token hy han Se Depitrepieeedetegr OO EA Sener = ‘1, Care a fost primul sem ci se intimpla ceva neobignuit? @ Un vrata stare a aceput sk se mig, © Anina a viout coperta revs © Ua doa camera oi ea distruss. © Anina a cust un stat, "De undo a vent crocodiul? © abate © cope coperta unel reviste © deaiv pat © dintr-un rau din apropiere 23F._Care evinte ne spun cd Anina ora seria? © -sngheps pe oc” © -mutyi putea crede ochilor” © -rivatsuqurata” © una ca stat act” Deco credea Anina eX erocodilal urma al atace? @® Eligi ardea siral lung de dings. © Htscosse un puternic att. © wiincepu sd marae 9 rieutle cu xgomot. © wate unduia cond Maite x aapot. "3. Aranjea proposifile urmitoare in ardinea in care s-au petrecut Sntdmplirile din povestire, Prima a fost deja mumerotati pentru tine, _— Anina a vizut erocoitul. _— Crocodilul a méineat dous pis flamingo. —— Aina a incereat si le explice périnfilar de co era distrust usa. -L. Amina a inceput si moargi etre baie. nina fogi chiro dormitor 3 tranti use. 7G. Doce.a cheat Anina pastirile flamingo? @ — 7. Cums-a.spartuga de la dormitor? ® Conda crocodilului a intrat prin ca © Vesa maroe-a trintit peste ea. © Giocul ascupit al pisérii famingo a cripat-o. © Patal s- tbit deca, 4"J. La finalul poveatini, cum so slinjoa Anina fad de pisiile famingo? ® vinovars © precauti © reeunoaestoare © enero "TO. Numogte un hucru pe care Anina I explicat cu dificultate périntilor a. @ "TT. Al aflat com era Anina, din lucrurile pe care l-aficut. Descrie eum era Anina gi oferk dow’ exomple din ceca cea ficut, care ak demonstreze aceasta. Qe 28— 72. Autorul nu ne spune daci aventura Aninel a fost doar un vis. ‘Gaisogto 0 dovadi care si arate cl s-ar putea si fi fost un vis, @ Giisogte 0 dovadii care si arate cK s-ar putea si nu f fost un vis, @ 26O NOAPTE DE NECREZUT- BAREM 1. Care a fost primul semn c4 se intimpla ceva neobignuit? A. Unvraf de ziare a inceput si se miste. B__ Anina a vizut coperta revistei. CC. Usade la camera ei era distrus’. D_ Anina a auzit un sisait Proces: Realizarea de deducti simple Barem D-—Raspuns acceptabil A,B, C- Rispunsuri inacceptabile 2. De unde a venit crocodilul? A. dinbaie B__ depe coperta unei reviste C. desub pat D_ dintr-un rau din apropiere Proces: Realizarea de deduetii simple Barem B— Raspuns acceptabil A, GD - Rispunsuri inacceptabile 3. Care sunt cuvintele care ne spun ci Anina era speriati? A. “inghefa pe toc” B_ “nu igi putea crede ochilor” CC. “risufla usurata” D_ “suna ca un sasait incet” Proces: Realizarea de deductii simple Barem ‘A= Rispuns acceptabil B, C, D - Raspunsuri inacceptabile4. Dece credea Anina ci crocodilul urma si atace? A. Blisi ardta sirul lung de dinfi. B__Elscoase un putemic sasait. CC. Elincepu si mardie si si risufle eu zgomot. D__Elisi unduia coada inainte si inapoi. Proces: Realizarea de deducfii simple [D—Raspuns acceptabil A,B, C—Rispunsuri inacceptabile 5. Agazi propozifiile urmitoare in ordinea fn care s-au petrecut intimplarile din povestire. Prima a fost deja numerotati pentru tine. Anina a vaznt crocodilul. Crocodilul a méncat dou’ pasiri flamingo. ‘Anina a incercat si le explice parinilor de ce era aga distrusd. Anina a inceput si mearga citre baie. ‘Anina fugi catre dormitor $i trénti usa. Proces: Realizarea de deductii simple 1 — Riispuns acceptabil Ordinea corecti este 2, 4, 5, 1, 3. _2__ Anina a vazut crocodilul. _4_ Crocodilul a méncat doui pasar flamingo. __5_ Anina a incercat si le explice parinjilor de ce era asa distrusd. _1_ Anina a inceput si mearga ctre baie. _3_ Anina fugi cdtre dormitor si tranti usa, 0 — Rispuns neacceptabil _ ‘Ati ordine decit cea de mai sus. 6. De cea chemat Anina pisirile flamingo? Proces: Realizarea de deductii simple I= Riispuns acceptabil _ ‘Raspunsul demonstreaza ci s-a infeles faptul c& pisirile flamingo urmau si fie hrani pentru crocodil. Exemp! ~ Pentru a hréini corcodilul. = Pentru ca crocodilul sii le mandnce pe ele, nu pe ea. ~ Pentru cd ele ardtau ca un tort pentru crocodil. = Pentru cd crocodilul pairea infometat. 28‘Sau réspunsul demonstreazai ci s-a infeles idea mai general ~ Anina a folosit pisirile flamingo care trebuiau si-i fie de ajutor, pentru a fi in siguranta. Exemplu: = Sao protejeze de crocodil = Rispuns inacceptabil Raspunsul nu include nici o dovada ca s-a ineles ideea 4, pAsarile flamingo au ajutat-o s& scape de crocodil, devenind hrana pentru acesta. Exemple: ~ Sale facci sci intre la loc in revista. = Ar fi ajutat-o séitrimita la loc crocodilul in paginile revistei. - Sa-i dea inapoi pildria mamei. 7. Cum s-a spart usa de la dormitor? A. Coada crocodilului a intrat prin ea. B__ Vaza mare s-a trantit peste ea. C. Ciocul ascutit al pasarii flamingo a crapat-o. D _ Patul s-aizbit de ea Proces: Focalizarea si identificarea de informafii explicit formulate ‘A—Rispuns acceptabil B, C, D — Rispunsuri neacceptabile 298. Cumi-a fost revista de folos Aninei? Scrie doua moduri. Proces: Interpretarea si integrarea ideilor si informatiilor 2—Intelegere totala Raspunsul identifici dou exemple pentru felul in care i-a folosit revista Aninei ca si iast din situatie: fie pentru a se informa despre animalele din revisti, fie pentru a scoate animalele afar din casi, fie pentru a hrini crocodilul. Vedefi lista de mai jos pentru moduri potrivite care indict cum i-a fost de ajutor revista. 1-Intelegere partial Rispunsul identificd un exemplu pentru felul in care revista i-a fost de ajutor Aninei. Cel de-al doilea poate fi eronat sau prea vag sau nu exist’. 0—intelegere zero ‘Rspunsul nu aduce nici un exemplu pentru felul in care revista i-a fost de ajutor Aninei sau exemplele prezentate sunt vagi, incorecte sau nu au legéturd cu povestirea. Exemple: + = Anina lovi crocodilul cu revista, - La aréitat ca, daci izi mised coada inainte si inapoi, crocoditului ti este foame. - Revista a impiedicat crocodilul sii 0 méndnce pe Anina.[Observati c&, 8 impiedicat crocodilul s 0 m&nance pe Anina” este prea vag. Un astfel de raspuns trebuie sii mentioneze si fl hrineasca pe crocodil.] ‘Cum i-a fost de folos revista Aninei ~ Fiarata ce inseamnd cénd crocodilul isi mised coada tnainte si tapoi/ bate apa inseamna cit are de gand sit atace. + Oajuti sa afle de unde a venit crocodilul. - fiaduce pésdrile flamingo/ fi dé ceva cu care sii hréneascé crocodilul. ~ O ajutis sa scape de crocodil/ flamingo(ii trimite inapoi in paginile revistei). 9. La finalul povestirii, cum se simfea Anina faf de pasirile flamingo? A. vinovati B_ precauta C__ recunoscatoare D_ enervatt Proces: Realizarea de deducjti simple C= Rispuns acceptabil A,B, D— Rispunsuri inaeceptabile 3010. Numeste un lucru pe care Anina -a explicat cu dificultate pArinfilor ei. Proces: Focalizarea si identificarea de informatii explicit formulate 1 —Rispuns acceptabil Raspunsul identific& unul dintre lucrurile din cas, pentru care Anina a gisit cu greu explicatie pentru parinfii ei — pata de apa de pe podea, usa distrusd, lipsa palariei mamei , vaza sparta sau floarea soarelui imprastiatd. 0 — Rispuns inacceptabil Rispunsul nu identificd unul dintre Iucrurile greu de explicat dup& disparifia animalelor. Exemple: - A fost un crocodil in camera. = Péiringii nu au crezut-o. Nota pentru scoreri : “Crocodilul care jese din revista” nu este un rispuns acceptabil. ‘Aninei i-a fost foarte greu si explice dovezile concrete lasate in casa, nu povestea eu crocodilul care nu se vedea nicaieri. 11. Afiaflat cum era Anina din lucrurile pe care le-a facut. Descriefi cum era ea si dafi doua exemple care si ilustreze acest lneru, Proces: Interpretarea si integrarea ideilor si informagitlor 3-Nivel de infelegere maxim ‘Raspunsul include eel pufin o descriere valida care i se potriveste acesteia (de exemplu, inteligenta, rapid& in gandire, inventiva, ingenioasé, plina de idei, curajoasa, precautd, recunosedtoare, ingrozit4, speriat, apreciativa, plicut&, bund), insofité de 2 lucruri pe care le-a spus sau le-a facut in povestire, care sprijind descrierea gi iluistreaz& caracterul ai. Exempl - Era curajoasd, pentru céi a iesit din camera ei si apoi a pus revista chiar sub nasul crocodilului. - Era rapidd in gandire pentru cit a crezut cit dact crocodilul ar avea ceva de médneare, ar putea pleca, Era desteapta. Si-a dat seama cé dacti crocodilul a apéirut din revisté, acelasi lucru puteau sé-l fact si pasirile flamingo. 2.— Nivel de infelegere mulfumitor Rispunsul include cel pufin o descriere valida care i se potriveste acesteia si doar un Tucru pe care |-a facut in povestire. Exemple: - Anina era isteasé pentru cd a fetcut un plan ca sd scape de crocodil. = Ingrozité. A inghetat pe loc. = _Anina era desteapti si curajoasit pentru cit a pus revista in fafa crocodilului. 1— Nivel de in{elegere limitat Rispunsul furnizeazi o deseriere corespunzitoare eu un motiv care este prea vag sau prea general. Exemplu: = Anina era isteata, A folosit revista. Sau, rispunsul furnizeazii cel pufin o descriere, fark un motiv. Exemple: 31= Anina era un ganditor rapid. - Era desteaptai si curajoasa. ‘Sau, rspunsul furnizeazi cel putin un motiv, fii Exemple: = Anina s-a baricadat in camera eiJSi-a baricadat usa cu patul. - Eaa lsat pasarile flamingo sa iasé din revista si a pus crocodilul s se intoared la casa tui din revista descriere. 0 —Nivel de intelegere nesatisficitor ‘Raspunsul include o descriere prea vaga pentru a fi considerat& potrivité, fra argumente din text. Exempl - Anina era trista pentru cai pasdirile flamingo au fost méancate, + Anina era fericita. [Observati ca ,,fericita” si ,,placuta” fara alte explicafii nu sunt acceptabile] 12, _ Autorul nu ne spune dacd aventura Aninei a fost doar un vis. Gaseste o dovadii care si arate ci s-ar putea si fi fost un vis. Gaseste o dovada care si arate cA s-ar putea sii nu fi fost un vis. Proces: Studierea si evaluarea conginutului, a limbajului sia elementelor textuale 2—Intelegere totali Raspunsul include un indiciu din text care dovedeste ci aventura Aninei a fost un vis si un indiciu care dovedeste ci nu a fost un vis, Vedefi lista alaturat’, 1 Infelegere partiali Raspunsul include un indiciu din text care dovedeste ci aventura Aninei a fost un vis SAU un indiciu care dovedeste ci nu a fost un vis. 0~ intelegere zero ‘Rispunsul nu include nici un indiciu din text care si dovedeasc’ faptul ch aventura Aninei a fost sau nu un vis sau rspunsul cuprinde un indiciu vag, incorect sau nepotrivit din text. Exempl ~ A fost un vis pentru cit asemenea lucruri nu se pot intémpla in viata reala, - Nua fost un vis pentru ca visa. = _Nwa fost un vis deoarece existit reviste despre animale, Evidente pentru aventura Aninei Evidenfe acceptabile care dovedesc cf aventura Aninei a fost un vis: - Era noapte si era pe jumditate adormita, - rau animale (séilbatice) in casa. - Revistele nu poate da viata. Evidente acceptabile care dovedesc c4 aventura Aninei nu a fost un vis: - Dimineaja palaria mamei nu era de gasit, - Usa era sparté, = Covorul avea o patii ud. = Vaza era sparti. __ = Floarea soarelui era impriistiatd pe podea, _ _