SUBIECTE FUNDATII

1. Executia sapaturilor sub protectia sprijinirilor obisnuite orizontale.

Descriere. Calculul elementelor componente ale sprijinirilor orizontale.

Se utilizeaza la pamanturile care isi pot mentine singure stabilitatea malului o

perioada scurta de timp.
O sectiune transversala printr-o sapatura coform figurii, scoate in evidanta
componentele acestuia:

Pa = x H x Ka Ka = tg2 (45 - /2) Pb = 0,8 x Pa x cos

- unghi ce depinde de tipul de sprijinire
Ka coeficient de impingere activa a pamantului
1.Dulapi orizontali (grinda simplu rezemata incarcata cu o forta uniform
distribuita)
Pd=Pb x bd
2.rigla sau filata (grinda simplu rezemata incarcata cu o forta uniform
distribuita)
Pf=Pb x ld
3.sprait orizontal (grinda simplu rezemata incarcata cu forta axiala de
compresiune)
Rf=Pb x ld x lf
4.pana de lemn
Dulapii vin in contact direct cu pamantul putand fi asezati unu langa altul sau
cu interspatii avand in grosime 4-6 cm.
Rigla sau filata asigura mentinerea dulapilor in contact permanent cu
pamantul datorita efectului de indesare produs de spraituri. Se realizeaza din
lemn ecarisat (prismatic) avand dimensiunile sectiunii transversale 8X10, 10X10,
10X12.
Spraiturilesunt realizate din lemn rotund sau ecarisat (prismatic) cu diametrul
de 10-12 mm, fiind fixati la pozitie prin pene din lemn, putand fi si metalici din
teava cu lungime reglabila.

2. Executia sapaturilor sub protectia sprijinirilor obisnuite verticale.

Descriere. Calculul elementelor componente ale sprijinirilor verticale.

Utilizarea lor se adopta in cazul pamanturilor necoezive sau cu coeviziune

scazuta, acestea neputandu-si sustine stabilitatea malurilor sapaturii nici pentru
perioade scurte.
Pentru a se asigura realizarea sapaturii in conditii de siguranta, dulapii asezati
vertical vor patrunde pe tot parcusul sapaturii 0,5-0,6m in pamantul nesapat.
 Pa = x H x Ka Ka = tg2 (45 - /2) Pb = 0,8 x Pa x cos
- unghi ce depinde de tipul de sprijinire
Ka coeficient de impingere activa a pamantului
Elementele componente principale sunt identice sprijinirii orizontale avand
urmatoarele:
1.dulapi verticali (grinda simplu rezemata incarcata cu o forta uniform
distribuita)
Pd=Pb x bd
2.rigla (filata) (grinda simplu rezemata incarcata cu o forta uniform
distribuita)
Pf=Pb x ld
3.sprait (grinda simplu rezemata incarcata cu forta axiala de compresiune)
fixate prin pene din lemn sau in cazul utilizarii de spraituri reglabile fixare intre
fetele filatelor se face prin reglarea lungimii.
Rf=Pb x ld x lf
4.pana de lemn

3. Executia sapaturilor sub protectia palplanselor. Calculul palplansei

incastrate la partea inferioara si ancorata la partea superioara.

Acest procedeu e specific pamanturilor de consistenta moale si nisipurilor

afanate.
 Pph= 0,5 x x d2 x Kph x l
Pah= 0,5 x x d2 x Kah x l
In aceasta situatie distributia
presiunilor pe fetele laterale arata ca in
figura prezentata.
Avem ca si nucunoscute in aceasta
situatie efortul axial de intindere din
tirant Pa, precum si rotirea, t fisa
palplansei.
MA = 0 => to
Avand stabilit to, pentru
asigurarea stabilitatii palplansei se
determina fisa palplansei (t)
t = to x Fs Fs = 1,5

Pentru determinarea efortului axial din tirant se scrie suma de proiectii pe

orizontala.
H = 0 => PA + Pph Pah = 0 => PA =
Avand stabilit efortul axial din tirant, se face dimensionarea acestor puncte
solicitate la intindere, rezultand sectiunea transversala a tirantului.

4. Executia sapaturilor sub protectia palplanselor. Calculul palplansei

incastrate la partea inferioara si libere la partea superioara.

In aceasta situatie calculul poate fi facut in 2 moduri:

1) Cazul palplanselor incastrate jos, libere sus si incarcata cu forta
concentrata situata deasupra CS.
2) Palplanse incastrate jos,libere sus actionata de presiunea dezvoltata de
masivul de pamant situata in spatele sprijinirii deasupra cotei CS.

Considerand cazul de mai sus actionata de forta P, schema statica din figura
a se constata ca aceasta va inregistra o tendinta de rotire si incovoiere in sensul
fortei P
Tabloul distributiei impingerilor pe fetele palplanselor este prezentata in
figura c (panta diagramei de presiune are marimea ka si Kp).
 Diagrama rezultanta a impingerii pamantului este figura d.
Cercetarile experimentale au aratat ca trecerea dintr-o parte in cealalta nu se
face brusc (fig e)
De la figura e putem simplifica forma diagramei ca liniara ca in fgura f.
(determinam e,t,d; pentru acestea se scriu ecuatiile H=0; Ma=0)
Dupa stabilirea fasiei palplansei se determina eforturile sectionale in lungul
planplansei.

Considerand cazul de mai sus si incarcata cu presiunea pamantului situata

deasupra CS, schema statica din figura a se constata ca aceasta va inregistra o
tendinta de rotire si incovoiere in pamant.
Distributia presiunii pamantului asupra fetelor palplanselor pe cele 4 zone e
data in figura c.
Diagrama rezultanta a impingerii pamantului figura d.
Trecerea dintr-o parte in alta a axei nu se face brusc ca in figura d, ci continu
ca in figura e.
De la figura e putem simplifica forma diagramei ca liniara ca in fgura f.
(determinam e,t,d; pentru acestea se scriu ecuatiile H=0; Ma=0)
Dimensionarea si cantitatea de armatura se determina in functie de
momentele din figura g.

5. Evacuarea apei din sapatura prin pompare directa.

Alegerea procedeului de epuizare a apei se face in urma analizei efectuate
tinand cont de provenienta apelor, cantitatea de apa, debitul de apa al
pamantului, permeabilitatea pamantului, natura pamantului, nivelul apeor
subterane.
Procedeul se aplica prin pomparea apei provenite din urma ploilor si a topirii
zapezilor prin intermediul unor santuri de colectare realizate in acelasi timp cu
sapatura. Apa e dirijata din santuri spre niste puturi a caror adancime depaseste
cu 0,5-1 m cota inferioara a sapaturii.
Pompa centrifugala se utilizeaza cel mai frecvent. Alegerea pompei se face in
functie de apa ce trebuie evacuta si de debitul tipului de pompa.
 Sistemul de santuri si puturi se realizeaza in afara amprizei lucrarilor:
C=Axq
A=suprafata sapaturii
q=debitul de apa al pamantului
Tipul pompei se alege in functie de capacitateade pompare a apei (Q):
Sxh
Q=C +
t
h=c+d
S-suprafata putului
h-inaltimea putului
t-timpul de functionare intre pornire si oprire

6. Epuismente indirecte prin metoda puturilor absorbante de

diametrul mare.

Se aplica la pamanturile cu continut ridicat de apa. Procedeul consta in:

- Realizarea unei gauri cu diametrul de 40-60 cm sub protectia unui tub
metalic
- Introducerea in interiorul primului tub un al doilea tub cu diametrul de 15-
30 cm, perforat pe 2 4 m.
- Introducerea in tubul 2 a unei conducte ce se termina la partea inferioara
- Extragerea din pamant a primului tub concomitent cu umplerea spatiului
format de acesta cu al doilea (cu material granular ce formeaza un filtru
invers)
- Pomparea apei patrunse in tubul 2 prin filtrul invers

R=575 s k x h

q=2 r h
k
15
r = raza putului
k = coeficient de permeabilitate

7. Epuismente indirecte prin metoda filtrelor aciculare.

Se utilizeaza la pamanturile necoezive sau putin coezive a unor depituri de

apa nu foarte mari. Instalatia de filtre e compusa din: Capul filtrului; Corpul
filtrului; Conducta de prelungire; Racorduri; Conducta de aspiratie; Pompa de vid
(de apa); Conducta de refulare.

Principiul de lucru:
Filtrele aciculare se introduc in pamant sub efectul presiunii jetului de apa
introdus in corpul filtrului (fig a). Jetul de apa avand presiunea de 5-6 daN/cm 2 va
taia si disloca pamantul din zona de varf a filtrului, rezultand un noroi care se
ridica pe langa caorpul filtrului spre suprafata terenului. Prin dislocarea pamantul
de sub varf acesta va inainta in pamant.
Dupa atingerea pozitiei finale procentul e invers, se creaza o subpresiune =
0,5 0,6 daN/cm2, ventilul sferic inchide orificiul (fig b) sub presiunea creata
determinand patrunderea apei din jurul filtrului in interior de unde e absorbita si
transmisa prin conducte la conducta colectoare de aspiratie care comunica cu o
pompa de apa si conducta de refulare de unde apa e aruncata in afara lucrarilor.
Cantitatea de apa absorbita:
Q = 900 D2 Kp V

8. Elemente ce stau la baza proiectarii fundatiilor.

Principiile elementelor ce stau la baza proiectarii fundatiilor se refera la:

- Destinatia constructiilor
Cunoasterea destinatiei viitoare constructii furnizeaza informatii privind tipul
suprastructurii, date referitor la forma si volumetria constructiei, existenta
sau nu a subsolurilor, etc.
- Incarcarile rezultate la nivelul superior al fundatiei
Ipotezele cele mai defavorabile.
- Reactiunile ce apar la nivelul talpei fundatiei teren de fundare
Incarcarile transmise de constructie fundatiilor vor dezvolta la nivelul talpii
presiuni efective corespunzator carora terenul de fundare va dezvolta
presiuni reactive. Cunoasterea distributiei si marimea presiunii reactive este
necesara pentru efectuarea calculului.
- Stratificatia terenului si nivelul apelor subterane
Se stabilesc prin studii geotehnice pe amplasament care pun in evidenta atat
stratificatia pamantului cat si nivelul apelor subterane.
- Presiunile efective dezvoltate la nivelul talpii fundatiei
Sunt determinate de incarcari transmise de constructie iar cunoasterea valorii
maxime a acesteia e necesara pentru verificarea indeplinirii conditiei de
capacitate portanta a terenului si a tasarilor dezvoltate la nivelul talpii
fundatiei.
- Factorii externi ce pot influenta stabilitatea fundatiei si amplasamentul
constructiei.
 Cunoasterea lor: de tipul inundatiilor, alunecarilor de teren, tasari de
reazeme. Pot dezvolta in timp solicitari asupra fundatiilor.

9. Factori ce determina alegerea adancimii/cotei de fundare

Adancime notata cu Df se defineste ca fiind destanta masurata pe vertical de

la nivelul talpii fundatiei pana la nivelul pamantului natural.
Factorii care determina adancimea de fundare pot fi grupati astfel:
- Adancimea de inghet (e necesar ca adancimea minima de fundare sa
depaseasca adancimea maxima de inghet)
- Destinatia tehnologica a constructiei (furnizeaza informatii privitoare la
existenta sau nu a subsolurilor in functie de care se va stabili distanta de
masurare a adancimii de fundare)

- Capacitatea portanta a terenului (terenul pe care va fi asezata fundatia

trebuie sa asigure preluarea incarcarilor transmise de constructie)
Pconv = Pconv + Cb + Cd
- Pozitia fundatiei in raport cu fundatii existente
- Stratificatia terenului
- Nivelul apelor subterane

10. Terenuri deficile de fundare.

Este dificil atunci cand sub actiunea fortelor exterioare prezinta deformatii
mari. Din punct de vedere al capacitatii portante atunci cand rezistenta la
compresiune < 2 daN/cm2:
Intra - terenuri macroscopice (leas)
- terenuri in panta
- terenuri mlastinoase
- terenuri lichefiabile
- terenuri sensibile la umezire
- terenuri cu capacitate portanta scazuta.

11. Modele teoretice de calcul a fundatiilor. Descriere.

Pentru calculul presiunii reactive au fost propuse o serie de modele teoretice

fiecare incercand sa surprinda cat mai aproape de realitate comportarea
sistemului.
Printre modelele teoretice precizam:
- Modelul distributiei plane a presiunii reactive
- Modelul Winkler
- Modelul coeficientului unic de rigiditate
- Modelul Grasekef
- Modelul Wiagarett
 - Modelul Borodici
- Modelul Pastenak
- Modelul Hetenji
- Modelul Reissner
- Modelul Baussinesq
Transmiterea incarcarilor trebuie sa asigure dezvoltarea la nivelul de contact
talpa-teren a unor presiuni efective care nu depasesc capacitatea portanta a
terenului iar tasarile sub talpa sa nu conduca la deformatii sau deplasari ale
structurii de rezistenta mai mari decat cele admisibile.

12. Modelul distributiei plane a presiunilor reactive.

In acest model de calcul se admit urmatoarele ipoteze de lucru:

- Distributia plan liniara a presiunii reactive
- Rigiditate foarte mare a fundatiei considerata ca fiind perfect rigida
Relatiile de calcul a presiunii reactive sunt in functie de tipul solicitarii
fundatiei:
 13. Modelul Winkler de calcul a presiunii reactive.

La acest model pamantul e considerat un mediu elastic, liniar, deformabil.

Modelul considera ca tasarea terenului intr-un punct situat sub talpa e
proportional cu presiunea aplicata in punctul respectiv, factorul de
proportionalitate este coeficientul de pat K.
P(x) = K x W(x)
 Din punsct de vedere mecanic terenul e asimilat printr-un sistem de arce pe
care e asezata fundatia astfel incat acestea vor fi comprimate numai sub talpa
fundatiei.
Se admit ipotezele:
- Talpa e in contact permanent cu terenul
- Se neglijeaza frecarea talpa-teren.

14. Calculul presiunii reactive conform teoriei elasticitatii.

In acest mod de lucru au fost propuse relatii de calcul ale presiunii pentru
solicitarea de compresiune centrica si excentrica.

1-curba teoretica
2-curba reala
3-distributia de calcul
Conform teoriei elasticitatii se considera distribuit sub forma de sa.
a) Reda cazul compresiunii centrice
P 2P
x=0= P(0) = =
B

2
B

4
B P
x= P = infinit
2 (B / 2)

B2 B 2
4

4
b) Compresiune excentrica
 P(1+0) 2P
x=0= P(0) = =
B

B2
4
8 e B/2
P (1+ 2
)
B B
x= P = infinit
2 (B / 2)

B2 B 2
4

4

Conform teoriei elasticitatii prin relatiile de calcul prezentate presiunile

reactive in ambele situatii au valori finite 2P/B in centrul de greutatesi valori
infinite la marginile fundatiei (acest lucru nu e posibil, presiuni infinite la
marginile fundatiei), din aceste considerente si a volumului mare de calcul in
practica nu se alege.

15. Calculul presiunilor reactive in ipoteza distributiei plane.

Considerand o fundatie izolata regida si incarcarile aferente acesteia la
nivelul de contact talpa-teren iau nastere presiuni reactive astfel incat ansamblul
sa fie in echilibru.
Presiunile reactive se dezvolta sub toata talpa fundatiei astfel incat
cunoscand expresia intr-un punct A se poate determina in oricare alt punct de
sub talpa.

Pentru aceasta consideram sistemul de coordonate XOY cu originea O in

centrul de greutate al talpii fundatiei fata de care reducem fortele exterioare la o
rezultanta R si un moment incovoietor M.
R: V M: Mx dA = dx dy
Hx My
Scriem ecuatia planului: P = ax + by + c
a,b,c = din ecuatia de echilibru static

V
V = c dxdy=c A= c=
v=0 A A

Mx
M x = b y 2 dx dy =b I x = b=
Mx=0 A Ix

My
M y = a x2 dx dy=b I y = b=
My=0 A Iy

V Mx My
P= Compresiune excentrica pe 2 directii
A Wx Wy

V Mx
P= Compresiune excentrica dupa X
A Wx

V My
P= Compresiune excentrica dupa Y
A Wy

V
P= Compresiune centrica
A

16. Calculul eforturilor unitare din corpul fundatiilor rigide. Definirea

unghiului de rigiditate.

Ca urmare a actiunii fortelor exterioare in corpul fundatiei vor aparea eforturi

unitare normale si tangentiale datorita solicitarii fundatiei. Determinarea acestor
eforturi unitare este un proces detul de laborios astfel incat se accepta calculul
acestora plecand de la mecanismul de cedare al fundatiei, mecanism care se
manifesta prin dezvoltarea unor planuri de fisurare la 45 de grade ca in figura:

Considerand o fundatie oarecare incarcata cu P si sectiunea de rupere 1-1

reducand eforturile unitare normale si tangentiale fata de centrul de greutate al
cedarii 1-1 rezulta eforturile sectionale N,T N T
unghi de rigiditate, reprezinta unghiul corespunzator caruia in corpul
fundatiei apar numai eforturi de compresiune, eventuale eforturi de intinderi
foarte mici si pot fi preluate de material.
Tg tg min
tg min valoare data in normativ in functie de Pmax si caracteristicile de
rezistenta ale betonului.

17. Fundatii izolate rigide. Cazul fundatiei izolate rigide solicitate la

compresiune centrica.
 I. Fara considerarea greutatii proprii.
Pef Pat ( Ppl, Pconv,
mc p cr )

P
Pef =
B L

P P
=Pat 2
=Pat = Bc , Lc
BL m B
=>
L L
=m =m Bef , Lef
B B

II. Cu luarea in considerare a greutatii proprii

Pef Pat
P+ Gf
Pef = =B L Df b=Gf
Af
P P P
+ Df b=Pat B L= Aef = = = Bc , Lc
BL PtPg Pd
=>
L ls L
= =m =m Bef , Lef
B bs B

18. Fundatii izolate rigide.Cazul fundatiei izolate rigide solicitate la

compresiune excentrica dupa o directie.

Cand nu se tine seama de greutatea proprie a fundatiei presiunea efectiva

maxima se limiteaza la valoarea presiunii admisibile a terenului.
Pef Pateren ( Ppl , m c p cr , Pconv)

Presiunile efective dezvoltate pe talpa fundatiei se determina:

- Sarcina verticala P actioneaza excentric dupa directia x
6 ex
P1,2=
P
B L
1( L )
ex=
Mx
P -excentricitatea fortei

- Sarcina verticala P actioneaza excentric dupa directia y

 6ey
P1,2=
P
B L(1
B )e y=
My
P -excentricitatea fortei

19. Fundatii izolate rigide. Cazul fundatiei izolate rigide solicitata la

compresiune excentrica dupa doua directii.

Mx=P ex
My=P ey
Pefmax Pat
P+ Gf Mx My
Pef = => Pef=Pat
B L Wx Wy

B L
2
P+Gf 6 P ex 6 P ey
Wx=
6 B L B L
2
LB
2

2
LB L ls
Wy= = =m= Bc , Lc Bef , Lef
6 B bs

20. Fundatii izolate rigide tip bloc din beton simplu si cuzinet din
beton armat. Descriere. Calculul cuzinetului.

Acest sistem e alcatuit din bloc de beton simplu si cuzinet armat care se
situeaza intre baza stalpului si bloc de beton.
Pentru blocul din beton simplu raman valabile toate precizarile legate de
stabilirea dimensiunilor geometrice in plan si elevatie.
Cuzinetul va asigura transmiterea incarcarilor de la stalp la blocul de beton
simplu
 Pentru cuzinet dimensiunile geometrice in plan se stabilesc din conditii ca
intre acestea si cele ale blocului sa existe un anumit raport.
bc/B = lc/L = 0,5...0,6 pentru o treapta
bc/B = lc/L = 0,4...0,5 pentru 2,3 trepte
Latimea cuzinetului va fi raportata si la inaltimea acestuia
hc/bc 0,25
Inaltimea cuzinetului din conditii de respectare a cerintelor:
hc 300 mm hc/lc 0,25 tg = hc/l1 0,65 hc la + 250 mm
Cuzinetul impreuna cu blocul de beton vor asigura preluarea sin transmiterea
incarcarilor la teren. In acest proces de preluare a incarcarilor, cuzinetul poate fi
solicitat la incovoiere cu zona intinsa la partea inferioara, astfel incat in acea
zona se dispune armatura sub forma de plasa din bare independente pentru
preluarea efortului de intindere.

Procentul minim de armare: 0,1% OB37 0,075% PC52

Diametrul minim: 10 mm
Distanta minima: 100 mm maxima: 250 mm
Clasa minima de beton: C12/15

21. Limitele de aplicabilitate ale fundatiilor izolate rigide.

 Dimensiunile in plan ale talpii trebuie limitate la anumite valori maxime peste
care utilizarea acestor fundatii nu mai e eficienta. Pentru obtinerea unor presiuni
reduse pe teren sunt necesare dimensiuni mari ale talpii, care necesita sporirea
inaltimii in vederea asigurarii rigiditatii. Sporirea inaltimii conduce la cresterea
greutatii acestuia.
Consideram o fundatie solicitata la compresiune centrica.

Pef Pat
P+ B L Df b
Pef =
B L
Pef -> 0 => dPef/dB = 0
dPef d ( P+ B L Df b)/ B L
= =0
dB dB

P tg b
+ =0
L B2 2

=>Bmax, Lmas Aef Amax

(Bef x Lef) (Bmax x Lmax)
L ls
= =m
B bs

25. Fundatii izolate elastice tip pahar. Calculul inaltimii paharului.

Hp se stabileste din conditiile:

- Hp asigurarea lungimii de incastrare a stalpului in pahar (ancorarea
armaturii vertivale in pahar)
- Limitare a fortei taietoare pe inaltimea paharului
Mcap . st
Hp
3 ls bs Rt
Se adauga conditii constructive:
- Hp 1,2 ls - stalpi prefabricati cu inima plina
- Hp Hs/11 - stalpi pentru hale industriale cu poduri rulante
- Hp 0,50 m - Stalpi prefabricati realizati pe mai multe nivele.
la = a + d (d = 250 mm)
max
a =n ac + ao
Ra

26. Fundatii izolate elastice tip pahar. Calculul fundului paharului.

 Hf se stabileste din conditii de evitare a strivirii fundului ca urmare a
incarcarii transmise de stalp. Verificarea conditiei de strivire se face in cele 2
ipoteze
- In faza de montaj a stalpului
- In faza de exploatare
Calculul in faza de montaj a stalpului:

Nst trebuie sa fie preluat de sectiunea de beton aferenta talpii paharului si

de catre armatura verticala din peretii paharului dispuse inferior.
L B (lstr + Hf ) (bstr + Hf )
Nst= 0,75 U Hf Rt + Nav= Hf
L B
U perimetrul suprafetei de strivire (= 2l str + 2lstr + 4Hf)
Calculul in faza de exploatare: stalpul monolitizat
Strivirea fundului paharului se datoreaza efortului N2

N 2=NstmaxN 1 cap

L B(lst + Hf )( bstr + Hf )
Nstmax= 0,75 U Hf Rt + Nav + N 1 cap
LB
N1cap efortul axial care se consuma prin frecari laterale dintre beton de
monolitizare si a stalpului
N1cap = mbt x As x Rt
As = (2ls + 2bs) Hp
Mbt = coeficient al conditiei de lucru

27. Fundatii izolate elastice tip pahar. Calculul peretilor pharului.

 Consideram fundatia tip pahar aferenta stalpului prefabricat din fig. a iar
efortul sectiunii transmise de stalp la nivelul zonei de incastrare in pahar Qst.
Ca urmare a efortului sectionale stalpului va inregistra o tendinta de rotire in
pahar in sensul momentului incovoietor.
In sectiunea orizontala starea de efort in peretii paharuluie prezentata in
figura b.
Dimensionarea peretilor se face:
- Pereti frontali: cantitatea de armatura se va stabili la eforturile sectionale
Mr,Mc a caror marime e precizata => armatura orizontala. Grosimea
peretelui bp rezulta punand conditia de limitare a eforturilor principale
astfel bp 1,5P/(Hp x Rt)
bp 150 mm prefabricate bp 200 mm monolite
- Pereti longitudinali: Np = P/2
Armatura orizontala rezulta prin dimensionare la intindere centrica. Daca
efortul axial
Np 0,5 ao b,p Rt nu e necesara armatura pentru preluarea

fortei taietoare. Daca nu e respectata se va dimensiona armatura pentru

preluarea Np conform STAS 10107/0 97.

29. Fundatii continue rigide sub pereti portanti din zidarie.

Descriere. Cazul fundatiei solicitate la compresiune centrica.

Se utilizeaza in mod obisnuit sub toate tipurile de pereti pentru constructiile de

locuit.
Calculul presupune stabilirea latimii talpii fundatiei, a dimensiunilor, a formei in
plan si elevatie (se stabileste in functie de caracteristicile terenului). Latimea
talpii fundatiei se stabileste in raport cu latimea zidului, putand avea forma
dreptunghiulara in trepte, sau cu fetele laterale tesite.
Dimensiunile in elevatie ale blocului din beton se stabilesc din conditiile de
rigiditate si din conditia de respectare a adancimii de fundare stabilite.
Latimea talpii fundatiei se stabileste din conditii de respectare a capacitatii
portante a terenului, de nedepasire a presiunii de calcul acceptabile.
Cazul fundatiilor solicitate centric.
- calculul se face pe metrul linear de perete
- Incarcarea e distribuita liniar
- Conditia de baza de la care se pleaca: incarcare verticala
P+ Gf
Pef = =Bxl
Af
 P+Gf
=Pateren
Bxl
P+Gf
B=
Pateren
Af=Bxl suprafata talpii fundatiei de lungime unitara
P sarcina exterioara/ml transmisa de zidarie
Pa teren capacitatea portanta a terenului de fundare

30. Fundatii continue rigide sub pereti portanti din zidarie.

Descriere. Cazul fundatiei solicitate la compresiune excentrica.

In aceasta situatie se urmareste

in dimensionarea latimii talpii
fundatiei ca rezultanta eforturilor
axiale transmise de perete sa
cada in interiorul samburelui
central, astfel incat intreaga
latime B a fundatiei sa fie activa
fig a, b.
B =1,5bp
Daca acest lucru nu este posibil,
se considera in calcul efectul
favorabil al deformatiei terenului
si al fundatiei admitand pentru
latimea activa Ba=2.25*bp fig c,
d.
B =2,25bp
Latimea B a talpii fundatiei va
rezulta din conditiile de
capacitate portanta a fundatiei:
B valarea de calcul
bs=grosimea peretelui
(lp+50mm)
B 300mm
B latimea minima de realizare
a sapaturii

31. Fundatii continue rigide amplasate pe pamanturi compresibile si

pamanturi sensibile la umezire.

La terenurile dificile de fundare se va urmari ca fundatia sa formeze contururi

inchise cu legatura intre ele in sens transversal astfel incat lungimea libera sa nu
depaseasca 6 metri
Se va asigura o rigiditate corespunzatoare pentru a putea fi preluate
deformatiile posibile ale terenului. In general fundatiile situate pe astfel de
pamanturi se prevad la partea inferioara si superioara cu o centura de beton
armat. Daca Df este mare se realizeaza la partea inferioara un bloc de beton
simplu fig b.
 Centurile au inaltime minima de 15-20 cm, armate cu 6-8 bare cu diametrul
de 12-16 mm si etrieri de 6 mm.
In cazul peretilor de subsol se vor prevedea cate o centura la partea
inferioara si superioara, iar daca inaltimea este mare se va prevedea si cu
centura intermediara.

32. Fundatii continue pentru pereti despartitori realizate din placa

pardoselii.

Se folosesc pentru peretii despartitori cu grosimea de maximum 15cm si

inaltimea egala cu cea a unui nivel de constructie.
In cazul acestor pereti, fundatia poate fi constituita din insasi placa suport a
pardoselii.
a. Placa se aseaza pe un teren bun de fundare sau pe o umplutura bine
compactata avand grosimea maxima de 40cm, daca:
-incarcarea transmisa de pereti este de maxim 400 kN/m si lungimea
acestora de cel mult 3m, placa suport a pardoselii se executa din beton
simplu Bc 7.5, cu grosimea cuprinsa intre 8-10cm
-daca incarcarea depaseste 400kN/m si lungimea peretilor este mai
mare de 3m, se recomanda armarea placii suport a pardoselii pe o latime
de 1-1,5m (diametrul minim de 5mm)

b. Placa suport a pardoselii este asezata pe o umplutura de 40-120cm

grosime
- daca incarcarea transmisa de peretii despartitori este sub 400kN/m,
se dispune sub perete pe o latime de 1-1,5m o retea de bare formate din
cel putin 36/ml pe directia transversala peretelui si minim 412/ml pe
directia longitudinala.
-daca incarcarea transmisa de pereti depaseste 400kN/m, se realizeaza
o ingrosare a placii pe aceasta zona care se armeaza cu min 48/ml in
lungul peretilor si cu etrieri deschisi 6mm/20-30cm in sens transversal.
 33. Fundatii continue cu descarcari pe reazeme izolate

Se adopta in cazul in care terenul bun e la adancime mare fiind alcatuit din
fundatii continue armate care descarca prin intermediul unor blocuri din beton
simplu dispuse de regula in zonele cu incarcari verticale mare, intersectii, colturi.
Nu se recomanda in zonele cu zona seismica cu grad ridicat.

Blocurile se alcatuiesc asemanator fundatiilor bloc de beton simplu. Fundatiile

continue se considera rezemate in dreptul blocurilor de beton (calculul pentru
grinzi simplu rezemate).

35. Fundatii continue elastice sub ziduri si diafragme. Descriere.

Calcul.

Acest sistem de fundatii se adopta in cazul terenurilor cu capacitate portanta

scazuta si a sarcinilor mari transmise de pereti sau diafragme.
Forma sectiunii transversale poate fi prismatica, cu fata superioara tesita
asezata simetric fata de stalp sau dezvoltata numai de o parte a stalpului.

Fundatia continua elastica se aseaza pe un strat de egalizare de 5-10cm

grosime, realizat din beton simplu.
 Inaltimea totala H a fundatiei va fi de cel putin 30cm, iar inaltimea minima la
margine h, de minim 15cm.
Latimea B a fundatiei se determina din conditia de respectare a capacitatii
portante a terenului. Calculul se face pentru lungimea unitara L=1m
Armatura se dispune sub forma de bare la partea inferioara a talpii,
transversal acesteia, pe metru liniar de fundatie.
Procentul minim de armare este de 0.05%, barele au diametrul minim 10mm,
asezate la 10-25cm.

36. Elemente de alcatuire generala a fundatiilor sub siruri de stalpi.

Dimensiuni geometrice. Armare.

Sistmul de fundare poate fi realizat ca grinzi independente pe care descarca

siruri de stalpi ce poate avea contur liniar, circular, forma poligonala inchisa sau
sub forma de retele de grinzi incrucisate. Aceste sisteme se adopta la incarcari
mari, atunci cand e necesara o rigiditate ridicata a cladirii la fundatie.
Reguli de alcatuire geometrica: forma sectiunii transversala a acestui sistem
e in general forma de T intors.

B rezulta din calculul privind respectarea conditiei de capacitate portanta.

Lungimea de capat Lc a consolei este 0,20...0,25 din Lo
Lv = 1/6...1/4 Lo
Hc = 1/6...1/4 Lo
Hr = 1,2...1,4 Hc
H 200 mm; daca H > 300 mm se recomanda realizarea inclinata a fetei
superioare a talpii grinzii
 Armarea longitudinala de rezistenta rezulta din calculul la momentele
incovoietoare si forte taietoare la baza stalpului; se dispune pe inima grinzii Pmin
= 0,2% min = 14 mm.
Armarea transversala a inimii se determina din calculul la forta taietoare;
Pmin = 0,2% min = 8 mm.
Armarea transversala de rezistenta la partea inferioara a talpii se determina
prin calcul considerand o consola incastrata la fata inimii grinzii.
Armarea de repartitie dispusa longitudinal grinzii pe portiuni situate in afara
inimii se dispune dupa reguli minime de alcatuire.
Armatura transversala talpii la partea superioara rezulta din calculul la
moment incovoietor negativ si din conditii de verificare a sectiunii talpii la forta
taietoare.
37. Calculul grinzii de fundatie in ipoteza deistributiei plane prin
"metoda grinzii continue cu reazeme fixe".

Aceasta metoda se poate aplica atunci cand incarcarile transmise de stalpi si

distanta dintre axele acestora sunt apropiate, iar rigiditatea la incovoiere a grinzii
este suficient de mare.
Etape de calcul:
a. Se determina valorile
reactiunilor folosind schema
statica
b. Se determina momentele
incovoietoare de pe capetele
grinzii scurte produse de
reactiunea terenului pe console
l 21 l 24
M 1=( 2 P2 + P4 ) ; M 2=( 2 P 1+ P3 )
6 6
c. Se traseaza diagrama de
momente
d. Se scrie pe fiecare reazem
ecuatia celor 3 momente
e. Se determina valorile
momentelor
f. Se face dimensionarea si
dispunerea armaturii longitudinale
si transversale pe latimea inimii
grinzii
g. Se determina si se dispune
armatura transversala a talpii
fundatiei, armatura suplimentara
longitudinala situata de o parte si
de alta a inimii grinzii.

38. Calculul grinzii de fundatie in ipoteza deistributiei plane prin

"metoda grinzii continue static determinata".
 Se aplica numai la dimensionarea fundatiilor unor constructii de importanta
redusa. Grinda se considera static determinata, sprijinita pe toata suprafata pe
terenul de fundare, incarcata de sus in jos cu sarcini exterioare transmise de
stalpi si de jos in sus cu presiunile reactive ale terenului.
- Se determina valorile fortelor
taietoare, a momentelor
incovoietoare si se traseaza
diagramele acestor eforturi
sectionale.
- Se face dimensionarea armaturii
longitudinale si transversale de
pe latimea inimii grinzii
- Se determina si se dispune pe
sectiunea grinzii de fundare
armatura transversala de
rezistenta de pe talpa grinzii,
armatura suplimentara
longitudinala.

39. Grinda de lungime infinita incarcata cu o sarcina concentrata.

O grinda continua pe mediu elastic se considera de lungime infinita, daca

produsul * xi > 7, reprezinta factorul de amortizare, xi- distanta de la prima
sau ultima forta la capatul grinzii. Constantele se determina din conditii de capat,
conditii de continuitate a deformatiei in dreptul sarcinii concentrate si din conditii
de echilibru static.
- Conditii de capat ale grinzii. Deformatiile grinzii la capete sunt 0.

- conditia de continuitate a deformatiei in dreptul sarcinii. Deformatia

maxima se produce in dreptul sarcinii concentrate, unde se inregistreaza un
punct de inflexiune.
- conditia de echilibru static. Forta taietoare din dreapta sectiunii este egala
cu forta taietoare din stanga sectiunii si sunt egale cu jumatate din valoarea
sarcinii concentrata luata cu semn schimbat.
 40. Grinda de lungime infinita incarcata cu un moment concentrat.

Constantele se determina din conditii de capat, de continuitate a

deformatiilor si de echilibru static.
- conditii de capat ale grinzii. Deformatiile grinzii la capete sunt nule.

- Conditii legate de deformatiile grinzii. In punctul 0 de aplicare a momentului

incovoietor, deformatia grinzii este egala cu 0.
- Conditii de echilibru static. In imediata apropiere a punctului 0, momentul
incovoietor este egal cu jumatate dim momentul concentrat.

41. Grinda de lungime finita rezemata pe mediul elastic. Metoda

Bleich.

O grinda continua pe mediu elastic se considera de lungime finita, daca

produsul * xi < 7, reprezinta factorul de amortizare, xi- distanta de la prima
sau ultima forta la capatul grinzii.

etape de lucru:
- se transforma grinda de lungime finita in lungime infinita prin introducerea
pe de o parte si cealalta a grinzii unor forte fictive V1V4 astfel incat capetele
grinzii sa rezulte de lungime infinita *xi>7
 - se considera o grinda de lungime infinita incarcata cu momentele
concentrate reale si cu momentele concentrate fictive la capete m1..m4
- se determina marimile statice V, P, , M,T
- se aplica principiul suprimarii efectelor, rezultand marimile statice finale V,
P, , M,T
- se dimensioneaza prin calcul la M,T si se dispune pe sectiunea inimii grinzii
armatura longitudinala de rezistenta si cea transversala ce participa la preluarea
fortei taietoare.
43. Fundatii de retele de grinzi incrucisate. Alcatuire. Calcul.

Aceste sisteme de fundatii rezulta

prin dispunerea grinzii de fundare
pe 2 directii ortogonale astfel incat
pct de intersectie a axelor sa
coincida cu suportul efectelor
axiale transmise de stalpi.
Sisitemul de fundatii pe retele de
grinzi se adopta in cazul unor
incarcari imporante transmisa de
constructie in cazul in care se
doreste si este necesara o sporire
a rigiditatii la nivelul fundatiei
dupa ambele directii, in cazul unui
teren slab de fundare.
Pt calcul se admit urm ipoteze:
- terenul este considerat ca fiind un mediu elastic, omogen caracterizat prin coef
de pat Ks
- presiunile reactive sunt constante dupa latimea B a grinzii
- in orice mod a retelei de grinzi incarcarea verticala V ij= Vxij +Vyij
Calculul se poate face in ipoteza nodurilor incastrate si articulate:
Ipoteza nodurilor articulate
Vij= Vxij +Vyij
Momentul incovoietor din nod: Mxij si MYij se transmite integral grinzilor.
Zxij = ZYij (deplasarile nodurilor sunt egale)
Ipoteza nodurilor incastrate
-Vij= Vxij +Vyij
Zxij = ZYij
Mxij = MYij (momente de incovoiere = momente de torsiune)
xij = Yij (rotire de incovoiere = rotire de torsiune)
Mai departe se face calculul fiecarei grinzi in parte.

44. Fundatii continue elastice tip radier general. Alcatuire. Calcul.

Radierele generale sunt sisteme de fundatii continue fiind adoptate atunci

cand terenul de fundare are capacitate portanta scazuta, terenul de fundare are
tasari mari sau neuniforme, incarcari transmise de constructie mari, necesita
rigidizarea sporita la nivelul fundatiei, etc.
Dupa modul de alcatuire radierele pot fi:
- tip dala - sub forma unei placi de grosime constanta, sub forma unei placi de
grosime variabila
- radier tip planseu ciuperca

Prevederi generale de alcatuire a radierelor

- grosimea radierului se stabileste prin cond de rigiditate
hr= (1/8-1/10)L hrmin=400 mm
-grosimea se va definitiva prin calcul
Armarea radierului se realizaeza sub forma de planse dispuse pe fata
superioara si inferioara a radierului , iar atunci cand grosimea >600 mm, se va
dispune suplimentar la jumatate grosimii acestuia o plasa de armatura pt
preluarea ef din contractia betonului.
-pozitia acestei plase se stabileste astfel incat distanta dintre plasele de
armatura sa nu fie mai mare de 500 mm
- Diam min al barelor aferente armaturii de rzistenta 14 mm dispuse intre
150-400 mm
- coef de armare 0.002% pt plasa intermediara
Metoda simplificata (Nu tine seama de conlucraea fundatie-teren)
- metoda reducerii fortelor in raport cu centrul de greutate al radierului
- metoda impartirii radierului in fasii de latime egala
Metoda Winkler
Metoda Boussinesq
Metoda combinata Winkler-Boussinesq

45. Metoda Jenocikin de calcul a grinzilor de fundare sub siruri de

stapli in ipoteza semispatiului elastic,omogen, izotrop si liniar
deformabil.
 Acest procedeu de calcul incearca sa elimine inconvenientele din procedeul
de rezolvare in ip. Winkler.
Metoda de rezolvare presupune urm ip simplificatoare:
- diagrama reala a pres reactive de forma curbiline este simplificata printr-o
diagrama convetionala de form liniara
- pres reactiva a terenului se considera constanta pe latimea B a grinzii
- transmiterea incarcarii de la grinda la teren prin intremediul unor penduli
incompresibili
- in dreptul pendulilor se considera ca deplasarea elastica a grinzii Z igr=Ziteren
Etapele de lucru sunt urmatoarele:
- se imparte grinda de lungime L intr-un nr n de panouri de grinzi de marime l.
- Se inlocuieste pe fiecare panou de grinda diagrama reala a presiunilor reactive,
cu una de forma mai simpla, astfel incat intensitatea acesteia pe panou sa fie
constanta
- Se inlocuiesc diagramele de presiuni reactive ale panourilor de grinda cu
rezultantele lor
- Se sectioneaza pendulii la jumatatea inaltimii lor si se obtin 2 subsisteme de
calcul:
a. Primul subsistem este constituit din grinda de fundare solicitata de sus in jos
de forte si momente concentrate transmise de suprastructura si de jos in sus de
reactiunile terenului xi, aplicate in dreptul pendulilor
b. Al doilea subsistem il reprezinta terenul de fundare actionat de reactiunile xi
din penduli .