HINISTERUL MEDIULUI st DEZVOLTARI DURABILE AGENTIA NATIONALA PENTRU PROT! AGENTIA REGIONALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SiBIU trails Mipodiomulul ne 2 & cod $50280 Sib nN Nr, 1149/02.08.2007 ACORD DE MEDIU NR. SB 17 din 02.08.2007 Ca urmare a cererii adresate de S.C. OLYMPUS DAIRY INDUSTRY S.A. cu sediul in Brasov, str. Fagetului nr. 13, judeful Bragov, inregistrata la Agenia Regional pentru Protectia Mediului Sibiu cu nr. 1149/06.03.2007, {in urma analizsrii documentelor gia verificarilor efectuate, in urma informarii gi consultirii publicului prin anunfuri publice si in cadrul dezbaterii publice, {in baza H.G. 368/207 privind organizarea si funcjionarea Ministerului Mediului si Dezvoltirit Durabile, in baza O.M. 459/2005 privind reorganizarea si functionarea Agenfiei Nationale pentru Protectia Mediului, in baza 0.U.G, 195/205 privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006, in baza HG, 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private, in baza O.M. 860/2002, modificat si completat prin O.M. 210/2004 si O.M. 1037/2005 pentra aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, in baza 0.U.G. 152/2005 privind prevenirea i controlul integrat al poludrii, aprobat cu modificari prin Legea nr. 84/2006, finand seama de recomandarile documentului de referinf BREF on Best Available Techniques in the Food, Drink and Milk Industries (august 2006), se emite ACORD DE MEDIU pentru: Fabrica pentru prelucrarea produselor lactate, extravilan comuna Halchiu, DN 13 Brasov ~ Sighisoara, in zona Podului Barsei, judetul Brasov 1. Deserierea activititii Se prevede construirea unei fabrici de prelucrare a produselor lactate cu o capacitate de prelucrare de 300 t lapte/zi. Suprafafa totald a terenului pe care se va realiza investifia este de 100,000 mp. Fabrica de produse lactate va ocupao suprafati de 30.000 mp. Procese tehnologice de productie Productia laptelui pasteurizat ~ recepfia laptelui <> laptele crud este recepfionat gi transferat in capacitafile de stocare; = omogenizarea si pasteurizarea laptelui +> omogenizarea disperseaza globulele de grisime si previne separarea smAntanii, pasteurizarea laptelui reprezint un tratament termic de stabilizare partiald a laptelui; - pasteurizarea completa <> parametrii de incalzire specifici procesului de pasteurizare sunt 72°C pentru 15 secunde. Laptele cald este folosit pentru incalzirea laptelui rece 1 Printed on royce paper —npinal pe hati seciata Stade Hip pmintrat, proces cunoscut sub denumirea de_regenerare. Imediat dupa pasteurizare laptele este ricit rapid la < 7°C. Laptele poate fi omogenizat dupa regenerare, inainte de a fi pasteurizat, Capacitatea de productie lapte imbuteliat 20 t lapte pe zi Productie branzi Capacitatea de productie branzi alb& 220 t lapte pe zi Capacitatea de productie branzi Baski 30 t lapte pe zi. in lapte se adauga culturile de initiere pentru a produce acid lactic si cheagul pentru coagularea proteinelor din lapte. Coagul obtinut gi zerul sunt separate, iar coagul este splat si t&iat in cuburi, Masa de coagul tiiat se amestecd si zerul este partial eliminat. La terminarea fazei de prelucrare a coagulului, masa de particule de coagul trebuie si se uneasca gi si formeze buctti de diferite forme, spacifice sortimentului de branzi. Blocurile de cag sunt m&cinate, sirate si presate Unele sortimente de branzi sunt sirate in saramura, Dupi presare, branza cruda trece la maturare. Brdnza este maturati in conditii de temperatur& gi umiditate controlate, cu intoarcerea regulati a suprafejei branzei. Urmitorul proces este frimantarea si adugarea ingredientelor la o temperatura < 75°C, pentru a asigura o complet pasteurizare si emulsionarea branzei procesate. Temperatura gi durata procesului depind de tipul de branza. Prelucrare zer, productie urda Concentratul proteic din zer se poate obfine prin tratare termic& gi tehnici de membrand. Pentru fabricarea lactozei permeatul lactozat este concentrat prin evaporare sub vacuum pan 1a 60 ~ 73% substanja solid. Urmeaz& cristalizarea lactozei prin ricire, separarea cristalelor, care se face prin centrifugare si uscarea lactozei. Purificarea avansati a lactozei se face prin spalarea cristalelor, recristalizare sau tratare cu C activ pentru refinerea impuritatilor. Lactoza se foloseste in produsele alimentare Productie iaurt Capacitatea de productie iaurt 20 lapte pe zi. Este tot un produs fermentat, care diferi de branzi prin aceea c& cheagul nu este adZugat, ingrosarea produsé este rezultatul acidifierii prin bacteriile acidului lactic. Fazele principale sunt: cresterea continutului de grisimi si solide prin substantele de adaos, completarea cu stabilizatori si arome, omogenizarea si tratarea la 90 — 95°C timp de 5 minute prin procedeu continuu. Productie lapte bitut, suc, cacao cu lapte Capacitatea de productie lapte batut, lapte cu cacao 10 t lapte pe zi Capacitatea de producfie sucuri 20 t lapte pe zi. Se produc in instalatii specializate ce presupun amestecarea, pasteurizarea, adjugarea aromelor. Din zer se pot obfine urmatoarele tipuri de bauturi: bauturi din zer ca atare, bauturi nealcoolice nefermentate si fermentate Procese auxiliare Igienizarea <> echipamentul de procesare si instalafiile de productie vor fi spilate si dezinfectate, in conformitate cu cerinjele legale de igiend, Frecventa depinde de procesul de productie Inainte de a incepe spalarea procesul de igienizare, instalatia trebuie si fie golité cat mai mult posibil. ‘Agentii de spalare ~ _alcalii: hidroxid de sodiu gi potasiu, metasilicat si carbonat de sodiu; + _ acizii: acidul azotic, acidul fosforic, acidul citric, acidul gluconic. Agentii de spalare contin agenti de chelatizare: EDTA, fosfati, polifosfati, fosfonati, agenti activi de suprafata si/sau enzime. Dezinfectanti = hipoctorit, apa oxigenat, acid peracetic, compusi cu iod (iodofori), compusi cuaternari cu amoniu. paper ~ Inprimat pe hari reciciatsCurdjarea local ~ CIP <> procedeul este utilizat pentru echipamente de procesare inchise si rezervoare. Solutia de curatare este pulverizat& in echipamentul supus igienizarii. Programul de spilare este rulat automat si include: prespalare cu api, aplicarea solufiei de spalare, spailarea intermediar§, dezinfectie, spilarea finali cu apa. Apa final’ de spalare este utilizata pentru prespilare, fiind reutilizata in proces. Temperatura ajunge pana la 90°C si este utilizata impreund cu agenfi de spilare Spalarea la presiune inalt& cu jet si spuma <> aplicata la echipamentele deschise, pereti gi podele. ‘Apa este pulverizaté Ia presiunea de 40 ~ 60 bar. Agenfii de spalare sunt injectafi in apa incalzité ta 60°C Spilarea cu spum& «+ solufia de spalare este pulverizati pe suprafata de splat. Spuma ader’ la suprafat, este menfinuti 10 — 20 minute si apoi este spalata cu ap8. Spuma poate fi utilizata la spilarea manuala si automata. Energie termici Se vor utiliza 2 cazane de abur ignitubulare tip LOOS UL 12000, cu o productivitate de 12 t/h abur, 7500 kW fiecare, combustibil gaz metan ~ 840 mo/h/cazan, 24 ore de fiunctionare pe zi. Generare vacuum Sistemele de baz pentru producerea vacuumului sunt. ejectoarele, pompele cu inel de apa. ‘Vacuumul se utilizeaza la operatiile de uscare, evaporare, filtrare Refrigerarea Echipamentul de reftigerare este necesar pentru ricire, inghetare, congelare. Componentele principale ale instalatiei mecanice de refrigerare sunt: evaporatorul, compresorul, condensatorul si camera de expansiune. Agentul de reftigerare circula prin aceste patra componente, schimbandu-si starea de agregare de la lichid in gaz gi inves. Ca agent de refrigerare se va utiliza amoniacul. Temperatura de evaporare a amoniacului este -20> = 25°C, ceea ce corespunde la o presiune de 100 ~ 200 kPa. Vaporii de amoniac din evaporator trec in compresor, unde se realizeaz o presiune de 1000 kPa, care corespunde unei temperaturi de 25°C. Vaporii trec in condensator unde sunt condensafi. Caldura absorbiti de agentul de refrigerare, in evaporator, este cedati in condensator. Condensatul este racit cu apa sau aer. Lichidul reftigerat trece in camera de expansiune, unde presiunea si temperatura este redusi si ciclul se reia. in instalatia de climatizare se folosegte apa ricita (apa + glicol) ca agent de climatizare. Producerea aerului comprimat Se utilizeazi compresoare cu puterea de 1000 kW. Se foloseste la aparatele de control actionate pneumatic, {a transferul pneumatic si la liniile de ambalare 2. Protectia calitafii apelor S.C. OLYMPUS DAIRY INDUSTRY S.A. BRASOV define aviz. de gospodirire a apelor nr. 72 din 27.03.2007, emis de Administrafia Nafionali ,Apele Roméne” — Direcjia Apelor Olt Sistemul de Gospoditrire a Apelor Brasov. Modulul de curatare TETRA ALCIP 100 Unitatea de bazi Tetra Alcip 100 este compact, preasmblat si montat pe un cadru, confine trei module, dou’ cu capacitate de 24 mc/h si unul cu capacitatea de 45 me/h. Fiecare modul poate permite 32 de setari ai parametrilor de circuit. Principalele componente: pompi centrifugi, traductor de nivel, rezervor de inmagazinare si recirculare api cu traductori de nivel, schimbator de cAldura in plici de ofel, pompe de masurare detergent, traductori de conductivitate si temperatura, comutatori de nivel pentru rezervorul de ‘inmagazinare si recirculare api, control automat si valva de inchidere din ofel pentru apa, Principiul de funetionare: Tetra Alcip 100 este un sistem volumetric cu recirculare ap’, cu controlul volumului si debitului de apa pentru fiecare circuit. Dupa secventa de curdfare intermediara 3 4 eapar— apsimat pe havtierecelatssi finala solutia este recirculata in rezervorul de inmagazinare si recirculare si folosita la o prespalare in urmatoarea faz de curatare, in vederea reducerii consumului de apa. incalzirea apei se face cu ajutorul unui schimbator de caldura in placi. 2.1. Alimentarea cu apa Pentru alimentarea cu apa a obiectivului se propune realizarea a trei foraje de mare adancime cuH= 150m. Date privind executia, debitul de apa captat, echiparea cu pompe submersibile va face obiectul unui alt aviz de gospodarire a apelor, dupa efectuarea studiului hidrogeologic aprobat de INHGA Bucuresti Forajele se vor racorda la sistemul de distribufie compus din conducte de refulare din PEHD, cu De 90 mm si doua rezervoare de inmagazinare cu V = 150 me fiecare. Capacitatea rezervoarelot este dimensionati pentru asigurarea necesarului de apa pentru consum tehnologic, igienico-sanitar gi constituie rezerva intangibila pentru stingerea incendiilor. Refeaua de distributie apa pe platforma va fi din conduct PEHD, cu De = 110 - 125 mm, Pn. 6. Cerinta de apa: > pentru consum tehnologic: Qzimax = 575 me/zi; Qui mea = 500 me/zi; = pentru consum igienico-sanitar: Qri max = 4,6 mc/zi; Quimea = 4,0 me/zi; Total cerint& apa: Qui max = 580 me/7i; Qui mea = 504 me/zi in procesul de spalare al instalafiilor tehnologice, al echipamentelor si al pardoselilor, prin folosirea sistemului de curdfire Tetra Aleip 100, se asiguri un grad de recirculare al apelor de spilare de 50% Necesar de apa = pentru consum tehnologic: Qsi max = 1150 me/zi; Quimes = 1000 me/zi; ~__ pentru consuim igienico-sanitar: Quimax = 4,6 me/2i, Quimea ~ 4,0 mel2i, fae cerinfa apa: Qui max = 1155 me/zi; Qui mea = 1004 me/zi ivacuarea apelor uzate ape uzate menajere, provenite de la grupurile sanitare de la pavilionul administrativ si de la grupurile sanitare aferente celor dou’ vestiare vor fi colectate prin refeaua de canalizare ape tehnologice, refea din PVC-KG, cu Dn de 400 mm, cu descircare in stafia de epurare. Debitele de ape uzate menajere colectate vor fi de: Qu zinax = 3,7 melzi, Qa:imes = 3,2 me/zi Ape_uzate_tehnologice, provenite din procesul de spilare al instalafiilor tehnologice, al echipamentelor si al pardoselilor, prin folosirea sistemului de curafire Tetra Alcip 100, vor fi colectate de refeaua de canalizare ape tehnologice, refea din PVC-KG, cu Dn 400 mm, cu descarcare in statia de epurare. Ape pluviale de pe drumurile de acces, parcéri, cu Qu = 146 I/s sunt preluate prin guri de scurgere si rigole, de o refea din conducte PVC-KG, trecute printr-un separator de nisip $i produse petroliere gi descarcate ih bazinul de aspiratie al statiei de pompare ape tratate evacuate in paraul Barsa Separatorul de nisip si produse petroliere cu Q = 146 V/s este echipat cu filtre de coalescenta, opritor de difuzie si camera de sedimentare. Apele de pe acoperisuri, Qqi = 370 V/s, sunt preluate prin jgheaburi si descdrcate printr-o refea din conducte PVC-KG in bazinul de aspiratie al stafiei de pompare ape tratate evacuate din pardul Barsa Bazinul de aspi fie are Visi = 350 me. Statie de epurare ape uzate capacitate de 1000 me/zi, este constituita din urmatoarele trepte de epurare: Treapta de epurare mecano-chimi - Gratar static pentru indepirtarea solidelor grosiere; - Bazin de omogenizare (120x250 m) echipat cu stajie de pompare pentru egalizarea debitului, Printer on recy = Inprimat pe hate 1~ Unitatea de flotare cu aer dizolvat Apa uzati dupa trecerea prin gritarul static, intr in bazinul de omogenizare, bazin care are prevazuti pe radier difuzori cu bule pentru aerare. in bazinul de omogenizare se introduce si efluentul provenit de la deshidratarea nimolului, Tot in bazinul de omogenizare se vor instala doua pompe submersibile (1a + 17), iar pe conducta de evacuare ape spre unitatea de flotatie se va instala ‘un debitmetra electromagné ‘Dupa bazinul de omogenizare, apa uzati intr in unitatea de flotatie cu aer dizolvat (DAF), unde efluentul este recirculat sub presiune si semisaturat cu aer. Unitatea DAF este prevazut& cu unitati de dozare: Fez(SO,)s sau Al,(SO.)s, NaOH, agent spumant, polifloculant, H2SO«. O racleta de suprafata inlatura stratul de nmol plutitor. Materialul sedimentat este refinut de cdtre un sistem special gi este descarcat prin intermediul unei vane pneumatice. Treapta de epurare biologica - Bazin de selectare (2x250 m); - Bazin de denitrificare (19,5x250 m) echipat cu mixer submersibil;, - Bazine de nitrificare — aerare (doud bazine 170x250 m si 430x247 m), iar bazinul final este previzut cu pompa submersibil& de recirculare nmol, - Bazin de sedimentare (50x157 m), previzut cu raclor. ‘Apa uzati din bazinul de selectare este aerat si amestecaté cu ajutorul difuzorilor de bule medii Bazinul de selectare este imparfit in trei compartimente gi are rolul de a controla cresterea excesiva a microorganismelor filamentoase. Apa uzat& din bazinul de selectare intr gray nal in bazinul de denitrificare unde este amestecat’ cu o parte din apa uzati provenité din bazinul de aerare 2. Bazinele de aerare sunt echipate cu suflante rotative (2a + 2r) si o pomp’ submersibila de recirculare a amestecului nmol biologic — apa uzati spre bazinul de denitrificare precedent. Din epurarea biologic’, apa uzati intr in bazinul de sedimentare previzut cu un raclor pentru nmol. Raclorul consti dintr-un sistem de parghii si un numar de sectiuni triunghiulare, care transport nimolul in directia zonei de absorbtie a nimolului, de unde acesta este preluat printr-un sistem de conducte spre sifonul amplasat la suprafata bazinului. O pompé livreaz& cantititile necesare inapoi in bazinul de denitrificare, iar namolul activat in exces este indepartat in bazinul de stocare nmol. Linia nimolului - Bazin de stocare nmol primar (20x157 m), prevazut cu mixer submersibil, din care namolul este pompat c&tre unitatea de deshidratare, - Bazin de stocare nmol secundar in exces (70x90 m), prevazut cu mixer submersibil si difuzori de aerare pentru stabilizare, pompat in decantorul centrifugal; - Unitatea de deshidratare care consti dintr-un decantor centrifugal prevazut cu roto- variator, transportor cu snec. Controlul procesului de epurare si automonitorizarea Pentru controlul statiei de epurare se incorporeazA un sistem logic de control programabil (PLO), sistem care monitorizeaz& parametrii de operare si proces (debit, pH, temperatura, presiune, nivelul apei, etc) si ii transmite panoului de control. Monitorizarea stafiei de epurare prin implementarea ‘sistemului SCADA sistem care confine urmitoarele: panou de control, PC, soft SCADA, aplicatie software, interfat’. Evacuarea apelor tratate in piraul Barsa Apele tratate din statia de epurare, impreund cu apele pluviale tratate gi cu apele pluviale de pe acoperiguri sunt descircate in bazinul de aspiratie cu Va = 350 me al statiei de pompare. De aici apele sunt evacuate in paraul Barsa, prin pompare, printr-o conducta din PVC-KG cu Dn 300 mm, prevazuta cu o instalatie de dispersie la deversare in emisar. Conducta de evacure traverseaz% digul de apirare impotriva inundafiilor de pe pardul Barsa. in sectiunea de traversare digul de apirare are sectiune transversal trapezoidal cu latimea la coronament de 3 m, baza mare (ampriza digului) 11 m, inaljime de cca, 1,8 m si zona dig mal 6 m. Conducta va fi ingropata, montata pe un strat de nisip de 10 cm gi se va inconjura cu nisip pani la 10 5cm deasupra generatoarei a conductei. La intersectia traseului conductei cu digul, conducta va fi pozati suprateran urmarind configuratia digului, inclusiv zona dig mal. Conducta de evacuare pe 1iimea coronamentului digului - 3 m ~ va fi montat& intr-o conduct metalic cu realizarea de rampe de trecere prin pimant, pentru accesul utilajelor li mijloacelor de transport in caz de interventie. in zona dig mal conducta va fi ingropat, la capatul spre emisar va fi fixata intr-un manson de beton, iar scurgerea pe taluzul albiei se va face printr-o rigola. La piciorul digului atat spre incinta cat si spre zona dig mal, conducta va fi fixat& printr-un mangon de beton, in zona gurii de virsare, se va pereea malul sténg al pardului pe o lungime de 8 m (5 m aval si 3 m amonte). 2.3. Cerinte BAT Reducerea consumului de api in liptirii prin: - Micsorarea cantititilor de ape uzate Tehnici specifice care trebuie adoptate pentru atingerea acestui scop: = colectarea apelor si a sc&p&rilor (scurgerilor) pentru a fi utilizat’ ca hrand pentru animale; - tratarea pierderilor de lapte batut, iaurt si inghetat& ca deseuri solide decat si fie spalate in canalizare; - manipularea cu grij& a laptelui batut pe intregul circuit de procesare, pentru eliminarea pierderilor; - micsorarea pierderilor intamplatoare de acid si prevenirea impristierilor; - utilizarea zerului pentru: recuperarea proteinelor, producerea de hrani pentru animale, producerea branzeturilor mizithra, ca ingredient natural si suplimentarea hranei, hrand pentru copii ete; - _utilizarea turbidimetrelor si efectuarea inspectiilor vizuale pentru reducerea si eliminarea resturilor de produse rimase pe echipamente, la inceperea ciclului CIP (de curajenie), - _ substituirea detergentilor acizi cu produse noi care nu necesit consumuri mari de apa si descresc nutrienfii din apele uzate; = adoptarea unor procedee de curafire in sistem uscat, colectind deseurile solide din productia de branzeturi; - amplasarea de gratare gi site pentru prevenirea patrunderii materialului solid in efluent. - Apele uzate reutilizabile Tabelul prezint oportunitatile recente in cazul proceselor de prelucrare a laptelui CIP Foiosit Livenga pentra L_ Solutii de curatire osmoza invers& | Spilarea vehiculelor 1 1 1 | Spalarea lézilor 2 1 1 i Spalarea manual a 3 3 2 7 echipamentelor _| CIP preclatire 1 1 1 1 CIP Alimentare spalarii 2 3 2B 1 principale | _ CIP Clatire finala, | 3 3 3 1 ‘Apa purjata pe linie de 3 3 3 1 productie Indici 1 ~ Apa direct reutilizabil 2 Utilizabila dupa eliminarea materiilor solide 3 — Reutilizare dupa trecerea printr-o membrani de separareUtilizarea'membranei in procesarea zerului, duce la obfinerea de proteine concentrate $i lactoza. Cand este inclus si un proces de osmozi, reversibil&, este produ ap& ce poate fi utilizati ca api de alimentare pentru boilere in sistemele CIP. - Reciclarea in cadrul CIP Curajenia este cea mai mare consumatoare de ap in industria laptelui, economisirea find posibila in diverse sectoare ale acestei industri Posibilitatile de economisire ale apei sunt ~ reutilizarea apei de clatire final pentru preclitire; = optimizarea secventelor CIP (timpi de curatire gi clatire); - curitenia automatizata, continua a gritarelor, cadrelor la fabricarea branzeturilor, - reutilizarea apelor rezultate din osmoza inversa si cea rezultatd din condensatoare pentru curitenia zonelor mai putin sensibile sau pentru prepararea solutiilor de spalare; ~ reutilizarea apelor de racire incalzite ca agent de spalare; -_ spilarea spumei manual 2.4, Limite admisibile pentru evacuarea apelor uzate epurate in paraul Birsa Conform avizului de gospodarire a apelor nr. 72 din 27.03.2007, emis de Administratia National ,Apele Romane” — Direcjia Apelor Olt - Sistemul de Gospodirire a Apelor Brasov, limitele indicatorilor de calitate pentru apele menajere si tehnologice epurate, 1a descircarea lor in emisar, vor fi in conformitate cu H.G. 18/2002, modificat si completat cu H.G. 352/2005. Indicatori de calitate _ Unitate de misuri | Valoare limith maxim admisi | 7 Seseesseees ote | HRs NOOR op RE SOE, = 8/5 ERnLaan — ee ee eee Ta 105°C | mg/l 750 ‘mgO,/l 25 K mgO,/t 90. ‘Azot total mg/l Fosfor total mg/l Sulfuri si hidrogen sulfurat mg/l Detergenfi mg/l 05 Substanfe extractibile cu solvenfi organic mgt 10 [Bacterii coliforme totale Nr/100 mi 10.000 La evacuarea apelor pluviale in pardul Barsa, limitele indicatorilor de calitate vor fi in conformitate cu H.G. 188/2002, modificat si completat prin H.G. 352/2005 si H.G. 351/205 [Hndicatori de ealitate Unitate de misuri__ | Valoare Ii [CBOs medal aera a __ Substante extractibile cu solventi organici mg/l Produse petroliere mg | Reziduu filtrabil la 105°C mg/l a Se vor respecta condigiile impuse prin avizul de gospodarire a apelor nr. 72/27.03.2007, emis de Administragia Nationalé ,Apele Romine” — Directia Apelor Olt ~ Sistemul de Gospoditrire a Apelor Brasov. Printed on pet — Imprimat pg hate re3. Protectia aerului 3.1. Perioada de constructie ‘Avand in vedere ci prima parte consti din efectuarea lucrarilor de constructie — montaj a obiectivului, printr-o bund organizare de santier se vor lua masuri pentru limitarea la maximum a formirii de pulberi in suspensie, insofite de reguli stricte de protectia muneii. 3.2. Perioada de functionare Surse de poluare a aerului: = centrala termica, pe gaz metan — 2 coguri de fam D = 1,0 m, H= 14m, - emisii de miros Nr. | Punct de masurare | Parametri Crt.| 1. | Centrala termica - NOx 2 cosuri de dispersie | SOz | co Fes a0 pulberi ‘* Valorile limita de emisie de 1a centrala termica se raporteaza la un continut in oxigen al efluentilor gazosi de 3% vol. si conditiile standard T = 273 K si p= 101,3 kPa, gaze uscate Emisii de miros pot fi - emisii accidentale de amoniac; - emisii din procesul de productie si de la stafia de epurare, emisiile din procesul de productie pot proveni de la livrarea laptelui, aerisirile rezervoarelor, diferite faze de productie (framantarea, maturarea), ambalarea, depozitul de materiale. Reducerea emisiilor de miros Gospodarirea_instalatiei_- minimizarea pierderilor prin scurgere si dispersie si asigurarea c& scurgerile sunt tratate in momentul in care apar. Materiale brute — calitatea si varsta materialelor brute joacd un rol important in generarea de miros. Echipamente = pompare gi transpor mecanizat ~ proiectarea si intretinerea efectivi pot reduce semnificativ frecventa emisiilor de miros. Sursele majore de scurgeri includ cisternele, pompele, compresoarele, ventilele si procesele de drenare. Transportul cu conveioare a materialelor solide, poate fi o sursa de miros. Aranjamente speciale de ventilare pot minimiza aceste emisii. Lungimea totala si numérul de puncte de transfer trebuie mentinute la minimum. ~ controlul si instramentafia — sistemele de control pentru a se asigura c& actiunile se desfisoara in mod corespunzitor si continu sunt eficiente in reducerea mirosului Constructii ajutatoare Zonele de incarcare si descarcare trebuie si fie bine proiectate pentru a facilita curatenia efectiva si frecventa acesteia, Pentru materiale extrem de mirositoare (amoniac) clidirea trebuie s& fie proiectata in asa fel incat s& fie minimizate scipirile de miros in timpul conditiilor anormale cum ar fi nefunctionarea echipamentelor, scurgeri sau reparafii ale acestora. Acest lucru necesit4 un numar minim de puncte de intrare, protejate corespunztor prin usi duble. Statia de epurare este 0 constructie monobloc care permite controlul emisiilor de miros. Procesare ~ operarea corecti a procesului de productieva fi in mod regulat revizuiti si orice modificare va avea ca efect reducerea mirosului, Ventilarea — proiectarea sistemului de ventilare pentru a minimiza volumetric rata extractiei de aer, asigurand in acelasi timp ventilatia adecvatd. Print on 160 cléd paper ~ hnprimat pe hareManagementul locatiei ~ se vor institui proceduri de operare in locuri desemnate pentru minimizarea mirosurilor. Procedurile de management si practicile de operare trebuiesc revizuite in mod regulat pentru a avea siguranta cé procedurile corespund cerinfelor de minimizare a generdrii de miros. 4. Zgomot si vibratii Operatorul trebuie si asigure masuri si dotiti speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor de zgomot si vibrafii, s& verifice eficienta acestora si si pun’ in exploatare numai pe cele care nu depasesc nivelul de zgomot echivalent L ea, = 65 dB (A) si valoarea curbei de zgomot C, = 60 4B la limita incintei, conform STAS 10009/88. Amplasarea clidirilor de locuit in vecinatatea instalajiei se va face conform planurilor de urbanism, prin alegerea in mod corespunzitor a solutiilor tehnice astfel incdt’s4 se asigure valoarea de 50 dB (A) a nivelului de zgomot exterior cladirii, misurat la 2,00 m de faada cladirii, in timpul zilei orele 6 — 22 si cu 10 dB (A) mai redus in timpul noptii, orele 22 — 6, conform O.M.S. 536/197. ‘Se vor respecta prevederile H.G, 1756/2006 privind limitarea nivelului de 2gomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul clidirilor. Se vor evita operafiile de transport care pot mari nivelul de zgomot, in timpul nopfii Titularul activititii trebuie s& asigure misuri i dotari speciale pentru izolarea si protectia fonicd a surselor generatoare de zgomot si vibraii astfel incét si nu conduc& prin functionarea acestora la depisirea nivelului limita a zgomotutui ambiental 5. Protectia solului si subsolului in timpul fazei de constructie se vor lua urm&toarele masuri: = se vor utiliza doar mijloace auto si utilitare care corespund din punct de vedere tehnic normelor specifice; depozitarea materialelor de constructie se va face in conditii care si asigure protectia factorilor de mediu gi se va urmari ca acestea si nu blocheze caile de acces. se vor lua masuri pentru indepartarea de pe teren a deseurilor rezultate in urma lucrarilor . de construct. in timpul fazei de functionare: ‘ntreaga platforms de lucru a incintei va fi betonat& sau ocupat de constructii; materiile prime gi produsele finite sau diversele materiale vor fi deporitate in condifii controlate, in spafii proiectate in acest scop; ~ _ sistemele de canalizare vor fi executate etans in vederea protejarii solului si subsolului, Valorile concentratiilor agentilor poluanti specifici activitaii, prezengi in solul terenurilor limitrofe perimetrului societifii, nu vor depasi limitele pentru terenuri mai pufin sensibile previzute in Ordinul M.A.P.P.M. nr, 756/197 6. Protectia biodiversitatii sia asezdrilor umane in vederea incadrarii in peisaj, spafiile rimase libere din incint& vor fi inierbate, iar incinta va fi protejatd cu o perdea vegetal cu rol de protectie. apr = lpvimat pe hatte ecilats7. Gospodarirea deseurilor Deseurile din constructii vor fi climinate prin predarea lor, pe baz de contract c&tre un prestator de servicii sau vor fi preluate chiar de constructor. Degeurile menajere, ambalajele, produsele electronice uzate rezultate vor fi colectate in containere adecvate si valorificate sau eliminate periodic de cétre o firma specializata in baza unui contract Degeurile rezultate din activitatea de productie vor fi depozitate pe platforma betonaté. si acoperita, in containere speciale pentru fiecare tip de deseu, etichetate. Degeurile rezultate din procesul tehnologic, in perioada de functionare, codificate conform H.G. 856/2002: = 1705 04 ~ deseuri din construcfii; = 150101, 15 01 02, 15 01 03 — degeuri din ambalaje; - 2003 01 ~ deseuri menajere amestecate; ~ 02.05 02 ~ nmol de la stafia de epurare si din fabricatie; deseuri de la curjarea, gratarelor stafiei de epurare; - 02.05 01 — produse care nu se preteazi consumului sau procesirii; - 2001 14* - acizi = 2001 15*- baze O mare parte din deseurile produse sunt reciclate in process, reutilizate ca hrand pentru animale, sunt potrivite pentru metodele de tratare a deseurilor. Operatorul are obligafia evitirii producerii deseurilor, iar in cazul in care aceasta nu poate fi evitata, valorificarea lor, iar in caz de imposibilitate tehnicd si economicd, neutralizarea si eliminarea acestora, evitindu-se sau reducndu-se impactul asupra mediului Amenajarea locurilor pentru colectarea selectiva, in conditii de siguranf pentru mediu si sindtatea umand, a deseurilor ce vor rezulta din activitate si gestionarea corespunzitoare a acestora in conformitate cu prevederile legale. Deseurile destinate proceselor de recuperare sau eliminare pot fi transportate numai de citre agenfi economici autorizati, cu respectarea prevederilor OM.M.G.A. nr. 2/2004, cu modificarile ulterioare. Operatorul trebuie si se asigure c& deseurile transferate catre o alté persoani fizicd sau juridica sunt ambalate si etichetate in conformitate cu standardele nationale, europene si inscripfionate conform reglementirilor in vigoare Gestionarea tuturor deseurilor se va face cu respectarea stricta a prevederilor 0.U.G. 78/2000, aprobata cu modificari de Legea 426/2001 si a 0.U.G. 61, aprobata cu modificari de Legea 27/2007 Valorificarea deseurilor industriale reciclabile se va efectua cu respectarea prevederilor Legii nr. 465/2001 care modifica si completeazi O.U.G. 16/2001 gi a celorlalte prevederi in vigoare. Gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje se va face conform H.G. 621/2005, cu modificarile ulterioare 8, Utilizarea energici Operatorul trebuie si ia masuri pentru a minimiza consumul de energie de orice tip. Nivelul de consum a energiei asociat celor mai bune tehnici disponibile se va incadra in intervalul 0,07 — 0,2 kWhll, specific pentru industria de lapte de consum. 109. Monitorizarea si automonitorizarea emisiilor si controlul factorilor de mediu {in perioada de constructie se vor monitoriza aspecte privind protectia factorilor de mediu astfel incdt parametri de evacuare autorizati si nu fie modificati In timpul functionarii se va efectua o monitorizare tehnologica si o monitorizare a calitiii factorilor de mediu Monitorizarea factorilor de mediu se va realiza numai prin laboratoare acreditate, Metodele de analiz& vor fi cele agreate in ULE. (norme CEN sau ISO) sau norme nationale care asigura aceiasi calitate a analizelor. Monitorizarea emisiilor in aer Sursi Freeventi de | Cosuri de NOx anual standard dispersie dela | SO centrala termies | CO ulberi Monitorizarea apelor uzate menajere si tehnologice, epurate si evacuate in pirdul Barsa, conform avizului de gospodarire a apelor nr. 72/27.03.2007 [ Indicator Frecventa de Metoda de analiza | _monitorizare | pit | Suspensti__ Reziduu filtrabil la 105°C CBO; _| CCOCr Aeon oo lunar standard Sulfuri si hidrogen sulfura | Detergengi Substante extractibile solventi organici (Bacterii coliforme totale Monitorizarea apelor pluviale, evacuate in paraul Barsa, conform avizul de gospodarire a apelor nr. 13.2007 Indicator Frecventa de Metoda de analiza monitorizare (CBOs —__| CCOCGr _ ‘Suspensii | Substante _ extractibile solventi organici Produse petroliere Reziduu filtrabil la 105% pH trimestrial standard uModificarea frecventei de monitorizare a parametrilor se va face numai cu acceptul A R.P.M. Sibiu Monitorizarea gestiunii deseurilor Titularul va pistra acte doveditoare cu privire la valorificarea si depozitarea deseurilor si va avea obligafia s& intocmeasca figa de gestiune a deseurilor conform H.G. nr. 856/2002, figa care va fi prezentat& anual la A.RP_M. Sibiu. 10. Prevenirea riscurilor producerii unor accidente Pentru evitarea, prevenirea sau remedierea unor situatii, generatoare de risc este obligatoriu sa se respecte planul de management de mediu parte a managementului general al unitifii. Va fi creata © structuré cu responsabilitate organizatorici pentru supravegherea si controlul activi protectie a mediului Politica de prevenire si management a situafiilor de urgent se va materializa intr-un Plan operativ de prevenire si management al situatiilor de urgenti, care va fi revizuit anual si actualizat, dupa caz. Instruirea personalului in ceea ce priveste bunele practici de lucru in conformitate cu legislatia de mediu, normativele P.S.1. si de protectia muncii 11. Obligatiile titularului Respectarea prevederilor 0.U.G. 152/2005, aprobati prin Legea nr. 84/2006, urmirindu-se in ‘mod special: - luarea tuturor mésurilor de prevenire eficient’ a polui bune tehnici disponibile; - luarea misurifor care sé asigure c& nici o potuare important nu va fi cauzati; ~ evitarea producerii de deseuri, iar in cazul in care aceasta nu poate fi evitat’, valorificarea lor, iar in caz de imposibilitate tehnicd si economica, neutralizarea si eliminarea acestora, evitndu-se sau reducdndu-se impactul asupra mediului; ~ utilizarea eficient’ a energiei; = luarea misurilor necesare pentru prevenirea accidentelor si limitarea consecinjelor acestora in conformitate cu art. 17, alin.(1) din OUG 195/2005, acordul de mediu se revizuieste daca apar elemente noi cu impact asupra mediului, necunoscute la data emiterii. in acest caz se poate cere gi refacerea evaluarii impactului asupra mediului Titularu! proiectului va informa in scris autoritatea competent pentru protectia mediului ori de cite ori existd o schimbare de fond a datelor care au stat la baza acordului de mediv. ‘Acordul: de mediu se suspenda de citre autoritatea competent pentru protectia mediului care a ‘emis actul de reglementare, pentru nerespectarea prevederilor acestuia, dup o notificare prealabila prin care se poate acorda un termen de cel mult 30 de zile pentru indeplinirea obligatiilor Suspendarea se mengine pand la climinarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni, Pe perioada suspendarii, desfagurarea proiectului este interzisa. in cazul in care nu s-au indeplinit condifiile stabilite prin actul de suspendare, autoritatea competent pentru protectia mediului dispune, dupa expirarea termenului de suspendare, anularea acordului de mediu, Dispozitiile de suspendare si, implicit, de incetare a desfaigurarii proiectului sunt executorii de drept. Operatorul asiguré reprezentantilor autorit3tii competente pentru protectia mediului intreaga asistenti necesari pentru a le permite si desfasoare orice inspectie a instalatiei, prelevare de probe, culegerea oriciror informatii necesare pentru indeplinirea atributiilor de serviciu. ‘nainte de punerea in funcfiune a investifiilor aferente activitafilor cu impact semnificativ asupra mediului pentru care s-a objinut acord de mediu, titularul este obligat si depund solicitarea si s& obfina autorizafia integrata de mediu. i in special prin aplicarea celor mai 12 Printed on apes —Imprimat pe hari ecicata12, Dezafectarea instalatiei La incetarea activitatilor cu impact asupra mediului, precum si la vanzarea pachetului majoritar de acfiuni, vanziri de active, fuziune, divizare, concesionare sau in alte situafii care implica schimbarea titularului activitafii, precum si in caz de dizolvare urmata de lichidare, lichidare sau faliment, este obligatorie solicitarea si objinerea avizului de mediu pentru stabilirea obligatiilor de mediu, potrivit art. 10 din 0,U.G. 195/205. In termen de 60 de zile de la data semnirii/emiterii documentului care atest incheierea uneia dintre procedurile mentionate, mai sus, parfile implicate transmit in scris autoritéfii competente pentru protectia mediului obligatiile asumate privind protectia mediului, printr-un document certificat pentru conformitate cu originalul Titularul are obligatia ca in cazul incetarii definitive a activititii s& ia misurile necesare pentru evitarea oricdror surse de poluare si de aducere a amplasamentului si a zonelor afectate intr-o stare care s& permit& reutilizarea lor. Dezafectarea, demolarea instalafiei si constructiilor se va face obligatoriu pe baza unui proiect de dezafectare. Solicitarea si obfinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele de dezafectare aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului Documentatia contine: Fisa tehnicd intocmita de S.C. L'IMAGE S.RL. Memoriu tehnic elaborat de S.C. L’IMAGE SRL. Raport la studiul privind evaluarea impactului asupra mediului elaborat de S.C. H&S ECO CONSULT S.RL. si PF Camelia Micliugu Memoriu geotehnic elaborat de S.C. PROIECT GEO-HIDRO MARGARIT S.R.L. si urmatoarele acte emise de alte autoritati = certificat de urbanism nr. 17/25.01.2007, emis de Consiliul Judetean Brasov; - extrase CF nr. 5183/N, 6859/N, 6875/N, cu incheiere la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliard Bragov nr. 14353/2005 si 14352/2005, ~ _certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comertului de pe lang Tribunalul Brasov; - certificat de inregistrare la Oficiul Registrului Comerfului de pe lang’ Tribunalul Brasov seria B nr, 0707478; - aviz de gospodirire a apelor nr. 72/27.03.2007, emis de Administratia National .,Apele Romane” — Directia Apelor Olt ~ Sistemul de Gospodarrire a Apelor Brasov; ~ decizia nr. 18/21.04.2006 privind scoaterea definitiva din circuitul agricol a terenului situat intravilan, in judeul Brasov, comuna Halchiu, emisi de Direcfia pentru Agricultura si Dezvottare Rural Brasov; - aviz unic nr. 44/28,07.2005 privind PUZ ~ Fabrica de prelucrare a produselor lactate — extravilan Hatchiu, emis de Consiliul Judejean Brasov; - plan de incadrare in teritoriu; - plan de situatie, planga nr. A 01; - plan parter general, planga nr. A 02; - scheme de flux tehnologic; - anunfuri publice pentru mediatizarea parcurgerii etapelor procedurale. Pe toati durata executiei si functionarii se vor respecta prevederile legislatiei de mediu: - QUG nr. 195/208 privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006, - OUG nr. 152/205 privind prevenirea si controlul integrat al poluirii, aprobata prin Legea nr, 84/2006; - Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei; - OM. 592/202 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si B Printer on recycled paper ~ Inprimat pe here ecitatsoxizilor de azot, pulberilor in suspensie PM 10 si PM 2,5, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator; OM. 756/1997 pentru aprobarea Reglementirii privind evaluarea poluarii mediului; HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinznd deseurile, inclusiv deseurile periculoase; Legea nr, 426/201 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind regimul deseurilor, cu modificirile ulterioare, Legea nr. 456/2001 pentru aprobarea OUG nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, cu modific&rile ulterioare; H.G. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate; HG or. 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase; HG nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate, Ordinul nr, 2/2004 pentru aprobarea procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei, cu modificarile ulterioare, HG nr, 188/2002 privind conditiile de descircare in mediul acvatic a apelor uzate, cu modificarile si completirile aduse de HG nr. 352/2005; HG. nr, 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, cu modificarile ulterioare. \ Prezentul acord se emite cu urmatoarele conditii proiectului, dar pentru realizarea in cele mai bune condiii a lucririlor propuse, titularul investitiei este obligat sd respecte prevederile din proiectele tehnice, conform legislafiei privind calitatea in constructii; se vor respecta prevederile inscrise in actele de reglementare emise de alte autoritif acordul de mediu reglementeaz realizarea obiectivului numai din punct de vedere al protectiei calitatii factorilor de mediu, De calitatea si autenticitatea actelor prezentate se face rispunzitor solicitantul; prezentul acord nu exonereazi de rispundere proiectantul si constructorul in cazul producerii unor accidente in timpul executiei luerdrilor sau exploatarii acestora; Prezentul acord de m¢ este valabil pe toati py pierde valabilitatea daci lucririle de invé incep in maximum 2 ani de la data emiterii. Judetean Brasov al Garzii Nationale de Mediu, Agentia pentru Protectia Med Verificarea conformarii cu prevederile prezentului act se face de citre Comisariatul Agentia Region: pentru Protectia Mediutui Sibiu. Prezentul acord de mediu confine 14 pagini. SEF SERVICIU A.C.C., ING. LUGJ4 POPOVICI iNTOCMIT, ECOLOG YAORICA CERGA 14 Printed on recycled paper ~ imprimat ge hare recieat