GEORGE CALINESCU {ne 1899) VIATA ) aoa G. Calinesou s-a naseut tn Bucuresti ig 19 iunie 1899; a urmat cursurile primare Jq Jagi gi Bucuresti, apoi liceul $i Pacultaten de filozofie si litere la Bucuresti, unde gicq Tuat licenta in 1923. Remarcat in cadruk catedrei de literatur& si limba italiani, q fost trimis si-gi continue studiile 1a Scoala yomini din Roma, aflat sub directia arheologului Vasile Pirvan. Acolo % fKout cercetiiri arhivistice asupia istoriei {arilor romine, publicind o-parte a cercetdrilor sale in limba italian in doud memorii (1925 gi 1930). Lay intoar= cerea din strainatate a functionat un timp ca profesor secundar dé limba: italiani la licoul Gheorghe Sincai* din Bucuresti. G. Calinesen a debutat in literaturé cu poezii pe care le-a publicat fn Universal literar, condus de Perpessicius, in 1926, dara devenit cunoscut mai mult ca istoric literar gi critic, datorita inspecial colaborarii sale 1a revista Adevarul literar sé artistic, unde’ a dojinut cronica literar’ mai mulfi ani. Incepind cu anul 1932, cind apare lucrarea sa Viafa lui Mihai Emineseu,. G. Cilinescu desfigoari o vie activitate in domeniul literaturii, ilustrind atit istoria gi critica literard, cit si poezia, proza si teatrul si impuninduse ca una din personalitafile celemaj marcante in perioada dintre cele douk rizboaie La aparifia lucririi Viaja lui Mihai Eminescu, eriticii literari au vaaut in G. Cilinescu in primul rind un seriitor deosebit de inzestrat in directia recon~ stituirii portretistice. Pre(uindu-i talentul de biograf, ca gi fina intuitie CH= tied, G. Thraileanu a chemat po G. Cailinesou, alaturide Mihai Ralea, la orton rovisles Viafa romineased, po care elo piirlisea dupi 27 de ani de an - In acelagi an, autorul Viefii lui Mihai Eminescu face: an de esenti mult liricd, cu bune pagint rea nu era, dupa propria. \ie si un oxercitiu. Curind i lui Mihai Eminescv, 4—1936), cu o putere de: din aeei ani, dar in acel L rind de faptul c& literatut ‘lata social. Peste doi aml» fie, Viafa lui IonAvorare superion pre Opera lui Eminescu gi in caro autorul lui Harap fe 11h ia proporfii de erou ag epic. Ty acolayt an, dup o si prin do Keriitorul moniul py publicd romannl tn dows volume iyma— Otiliei (1938), prineipala sa oper in proxi In 49 treott oxi rat In litere gi filozofie eu 6 tema de n manuseris & eminescian (Analiza nuvelei Avatarii faraonului Tla), | linescu a fost numit conferent, ol ied liter Universi- atea din Lagi. In 1939 @ condus la Lagi Jurnalul li- terar, foaie siptaminala de critic gi informatie lite- rari, suspendati de conzura dupi un an de aparitie di wa denuntirii politicii hitleriste agresive ia re- gimului fascist din fara La acea data, cu scria, in afard de articole de istorie lite- rari, 0 virulenté Cronicd a mizantropului, condomnind misurile de inabugire a ulti- melor libertafi democratice. : Prin opera sa dinaintea gi din timpul celui de-al doilea rizboi mondial, G. Calinesen s-a manifestat ca un intelectual ou vederi democratice 51 pry gresiste. Revolta sa impotriva regimurilor care au tmpins fara pink la mar- i i i efi Juptei sociale. Seriito- ginea préipasti ¢ ns caloa cea mai eficare « Juptel sociale. SOE. ie i warn de fi crezut o clips e& domeniul ral sa jolt i ere Tn Brincipis de esteti’ (1939) 8° pro- i j semnificatia ei social’ rig i pind in prezent (1941), cus de itil, urmareste evolutia Far tevprice, neiabutind astlel 5 mnului artistic. capabill si doa un impuls MMeoria literatarit romine a i Yescist ca find primejdioast, 181 G. Cilinescu, Viaya lui Mihai Eminescu (coperts)@. Cali nescu, romancier Al Pina Cind eriticul si istoricul literar i specie’ deepre influent misting Ailoeti ae eam 4 ent st apart, in 1933, romantil Cavtea anit eae ata thd Hinineseu pao imp daa Se ns a eas och articol din ty ct Intre pooti si criti ar exista 0 decapartitians, lei ju sint capabili sit dea judeedti de valoare asnpra fenomenului literar, ni ose instinetul ereatiel, Teoria eta exemplifieati mua ales fn cadrulliteratu nde, cu toate acested, wn eriti, ea E. Lovinesen publiease ping in 1933 patru volu- me de muvele chitog ase romane, ultimele dowd (Bizu gi Firu-n patre) de oarecare agomireseu incepind Ja aceasti data un roman ciclie (Copilul iar Ibraileana oferindu-ne, tot acum, excclentul roman de ‘la. 12. Lovinesen a continuat si publice ined cinci romane, pin’ in 1938, nd pare: un voluminos roman fh manuseris, fari a se inscrie totusi fn rindul nuarilor romancieri romani din perioada interbelica, Cel care a spulberat pentru totdea- mn legend ineapa do a crea a ctitieilor in domeniul prozei de fictiune este ;. Caines! Intentia marturisita a lui G, Céilinesca, soriind Cartea nunfii, a fost pe de o parle de ase reereed, pe de alta de a face cifine witit rede umes, ile opere pice, caulind a separd, prin deslan{uire, elomentilLirie cave-i e (valabil ori mu) eongeni- il. in repotate rindurt eTvestise mamite ck Tntelege sh fact wn roman lirie, la modul tree, luind eat model Daphnis si Chloe de Longos, Schematism psilologic, deseriptie de duusferi, chiar elemente deo certi faciitate, tn seopul pelreverti, erau previzule.... G, Calinesct, republicat in 1965, ne apare intr-adevar orienm prea juvenil si academic, fari suficient’ a ihologicd, linear si abstract, uneori chiar la studii din straingtate, intreprind tn tot roma- cinema, la strand, la o automobil, de teleion, mind a sugera iesirea modul de a inbi, ea viiaut o influenta virila. 6 cintare a cintarilor 1racatied artistice. Putem semnala totdeodath tentatia de» surprinde un waieatte sale fundamental de Sntoemire gi dezagreyart, facoren x Mteees tere tl gi decrepitudinea, inventia si senilitaten. Tn contrast: ca Jim, Vera, Lola yi Medy, par bitrinul maniac devirilizat Silvestra st colectia de fosile din casa cu molit (tanith Magdalina, tanti Ghenea, tanti Fira, tanti Mali) vazuth eu sareasm brueghelian ¢ ingiduint® bandelaireand.. : . Datt idita pastoralé din Cartea-nunfii, G. Célineseu a treeut dup& cine ani fn chip ragnal ronan ear de data aceasta luinda-gi ea model pe Balzac, Lirismul fiind aeum pri - problema care se piinea Tomaneiiralel ang daeeael o tram epicd in vederea configurdrii earacterelor. Intr-un articol publicat fn ead lilerar gt artistic nr, 918 din 1938, Cllera eurine despre roman, G. Caines tistinea eh solutile epice sint pufine 9i ef lista subiectelor de roman se reducg aproximativ la sase: 1) Istoria tindrudui care wren si plitrends ox ori iunite acestei pasiuni: ambifiosul plat, eomun chip in vial, subordonind toate 2) Istoria ambifiosubus ideatist ofe th stare de toale infeingerile pentru glorie, relind oscila inire satare grandiloccenta $i gonad posae; 3) Istorin femeii nesalisficule, czind la maturiate im dezordinea pasivs v mnacticn 2) Istaria arbatului malar, plictiit de cisnicie, dstrugindu-gi viata familia in experienfe erotice tardive; 5) Istoria birbatului saw a femeti, care, neizbulift ei nix vial, tgt revared energiile asupra copiilor, devenind personaje oionse spent alfi si apisioare pentru. propria progeniturd; 6) Istaria inenpacitafsé de adaplare eare mw ‘duce la Firism, cain nuvelistica noastri, ci la invidie, Putem enumera eroii reaultati din astfel de subiecte In Balzac, Stendhal, Flaubs 1. Rastignac, Lucien de Rubempré, Julien So ‘ousin Pons, Cesar Birotteau, Balthazar Claés; 3. Madame Bovary ; 4. baronul Hulot; 5. Pire Goriot, Felix Grand 6. Consine Bette. Romanul Enigma Otiliei, apirut $n doud volume in 1938, in tradi german Tl can truit pe dowk planuri, ea timtrului eare inaimtté de a-si face 0 carter ich gi ca istorie a unei mogtenin. Cele i planuri THOT it al Liceului Internat din. Iasi, Giurgiuveanu, pentru a urma jurgiuveanu, rentier avar, fine fn casa sa po orfana Otilia Mreulesca ex promisinnea de ao fnfia, Otili, prietena din copilarie a lui Felix, ¢ risfitat de mogierul Leonida Pascalopol gi invidiatie de ‘tofi membrii familie’ Tulea, in frunte cn sora Ini Cogtache, Aglae, ew cele doud.fiice ale maniacului Simion Tulea, Olimapia. si Aurica, si cu ginerele lui Simion, avocatul firit procese Sti fin. Int Felix inbeste pe Otilia, gelos pe Pasealopal, spirituala gi cea material, eral batrin, Georgeta.rani, neduetod. 1a canst nat int nceontenit tafe in proivet, 9 “Tra ott 3a anger Me ale ea Tor a Oualy sinicl o amentntitre, niet % Sine. Bagi de Alf ponte oa, in aperann’ eh Si Mirueterulit sim, Costache ext Anal earaer eg Ne absolut nied vob, + visti bani affisert spre ect Tene as resi ed abot don norma de nest ‘hs ed tofi lear fara §§ hi Altea sa ear womanti, Un alti gir vi rico tao, Tigich Me Cae oe oeete eel GUE EAL cl ne hacen aeteonne cra, La RCCTERE NW! trebige ae ae es eeaB © tna din tnarilec hotett tnfrunte ris, encroeal Grae age Stanton Ratha ai in. marie eroatit ale romanicie= ae cari, ecceneal-Ordinag, Mit de otge serapulypatserning ce ice Geom aro at : \ dd civile, demagog schelliditor, olorindad Rear eat Oe stent, hilarks Stinies, si tuturor servieiile eno. limb ie ala ed Supeioars some ies Oe ie salen bani ak Contac prorat matt, epi ars nm copii, cel putin protectort asidui tn ¢ asnrind-se éu Georgeta spre a ayen dacd (patroneagS tripouri st alte tone deuaheniey. > CY mporst Prefect) sl alec Aglac, Olimpia gi Auriea alextuiese un triptic nu mai pati |Aelae o femeia. volimtars eare-siterorizeazi sogul gest mentane posto Limit pu autoritaten SSUES copiilor, punind la cale A ae peepee neat oe Ho Tnggttalnite c nevasta plati_prodestinat’ plirisirii, Auriea ¢ fata dizgratioast, agresiv’, de soarta altora, ca ‘verisoara Bette " Galeria personajelor e, fireste, mult mai bogati. Simio On de sotie, decizut din roaturilé gale in familie, alionat; Titi, en si tatil sat, wn apatic rimas prea mult sub tutela maternd; colegul lui Felix, Weissmann, un medio in deve= uire, optimist, cu leacuri la toate; medicul Vasiliad, aoa = ’ mi ce ‘0 caracteristich a mai_tuturor porsonajelor cna transcrisi wneort de romancier in forma unei scene de comedic, ba, de pil a Tin episodul wogherit Ii Costache Giurgiuveanu. La virtutile de_presentars earacterelor si pasinnilor omenesti, se adang’ in ici deseriptia peisajului citadin, miai vechi aici ea in Carlen munfii eu trei- cind Bucurestial avea i putin infajisarea wnei mari metvopole, Toth anes Ini G. Calinggn strada Antim Strasta era pustie si tumoa prea adormiti, fiinded Ldnapite de prin case evan stinse cn i i aiart obaurk de stil mae, cast mi dee ealduri. In acvasii. obsruritate, p. Mick 0 casa nic era prem inaltd si aproape nick wna waved cea m prewdzuld a arhitecturit Coperd tnidoobgte a rida 3 seundé a eladirilor, eiubuedria, ‘fi chiar ogive, fcute tned din iunea, care wmfla lemnirin, , 1946, G. CAtinesen sustinen of pre umanitater canonica duce 1a sind de Ta wit MaiE-mongol tn du-se de mitul folelorie al ul Insusi Intr-o serisoare ce Gazeta literari din 17 martic i Bell (adjoe= “un arhitect tnsufletit de ama tind. Toanide consirwiesle delon armat Jean Pompo= 137 tos, Dan Bogdan ¢ ieul oponent, te dezadaptatul total de Ja lumea realfi, Sets nent, Hergot ip si sint musafirii ctorni, colportori de vesti. Momentele se succed’ rapid, tratarea faptelor ¢ totdeauna impersonalii, Execs tut tadorelneae eile i Ioan ‘t tacos, Uivein, ea artist, Toanide, tm eomun in fond ev toali Pichi, consnerindu-i un salon de veeepfie, eave de fapl ean er atest, re ea 0 prejudecatit sole er ee, — "preferd si nole2e succint tn jurnalil sti: oe accidentului. De abia mea, cull aminlirea Toanide abia poate fnregistra ext ) moare trivial, Tudorel face . Hangerdin monre cue bon-lon Pudorel veflectonsi asnipra qranifri itive, Ciourec aro qrutert de fica eaipititiul lui Conteseu, a efltiu- ‘realo se pot stabill (biserica en eupoll. iar ,,catedrala neamului< — proiectal filocofied moderne, ,omagin profeso- -romanenseis de la origini pind aaliety rsoni gi S.8. Birsinexou), Biotul Lownide nd datele reale, imprnindu-se, dimpo- ni tipicl, de nenitat, chiar eind au oa 199,ae drogherie. Bineinteles, Cat ja viitor, fiind convinss ef Gees ial of nelegitin oy erate DANE pe natiei prezent ivi vine Tl stein nie a nan uci erm ees diea seama de catastrofa, dar nk ma de eatastrofa, dar niet acum, mene mi Pney mu wetle Go carnia {ae aberae memetate pt ce triste, Viaga deestel foe mea on ee meal eT st ns oma Fiala ae oan a ai int © cl gi it des lual. Caty © prezentati ceicatiy et fom ee en ap {olan cate se prabuseste ouath cu ea. 12 prile] pentru autor de a infttisa tn t spectacolal fnmormintirii faimoasci doamne, atinse iremediabil de deelin, Th nt pe ultimii reprezentanti ai. elasel gerlin in mare dolin_dupi fi cortegiului, aldturi de sumbra printest Han- care crede. ch Tint zl = Merge ,monseniorul Valentin de Bsleam, tatolicism. Dupi el, ‘oa oe fi posibila dectt prin pitisirea ortode ei pentrn coving ch atares do meine pageste fostul maresal de curte Leon Cornesen, a det eondie ce mentee mai onorabil. prin scandaul ei pentru nnmele Qsperantis a acestel aristo tionar. ne duce de min& pe Filip, fiul defunetel, one fare pera ee de Verner Stembers, onus Eien de aca ae ae eu ingineral Antoine Hangerlin transformat in invents a eee Srionia ex-proprietara a unui ome, gcle Vahtang, specializat nvr de tale, intretina i “ulteri Insurat ca octogenara generdleas ‘Cernicey; Charles-Adolphe-Vasilevs-Lascaris fost diplomat, actual traducdtor st Ede documente; Zenaida Manu, poreclith Stri- chineasea, celebra pomanagi¢ ‘tele Iablonsky, hamalul; Matei-Radu-Mireeas Gaston Basarab, pretil n ievozi, jat monteur intr-um-mare atelior. ‘acestei lumi, dar _nicaieri vehementa pam- ¢ in limitele unei intelegeri superioare a dizar- onformist si in asta: statea tot interesul un constructor al lumii noi, socialiste, peeasta ume si nmmai in subsidiar san ce priveste umea noua din Xe rina enté si identitate artistic. Roman- noile realitati, vizitind cooperative le econ, care au treeut in roman fari sinu ca literaturi tara noastré un romancicr de formul fia reprezint’. preludial. Enignar OFT fide, excelind sub raport caracterolozic Saai bane, un roman flaubertian, pier -generalizate artistic, Intr-o ecompozitieanalitic’, calitatea superioari a expresiei critice sint insusiri care fae din G. Cilinescu cel mai reprezentativ critic literar romin dupa Ibriileanu pina la Eliberare. Ca prozator, G. Calineseu se situeaza in rindul romancieriloy romini de frunte, fiind un realist critic, in descendenta luiN. Filimon, creato- ru] romanului nostru citadin, Romanul Enigma Otiliei a ajuns in anil puterii populare la a gasea edifie, a intrat in circulatia literaturii mondiale, fiind tradus in limbile rusia, francezi, germana si ceha. | Cu o inepuizabil& fort de munc’, G. Calinescu a aflat in anii de dupa | Eliberare drumul c&tre 0 pozitie stiintified in domeniul istoriei literare; et | are o prezen{& mereu vie, prin scris, pe tirimul viefii sociale si culturale, con- | tribuind la dezvoltarea culturii noastre socialist. \. - ~~ RIBLIOGRAFIE § G Cilinesen. Viafa lui Mihai Eminescu, 1932. — Cartea nungii, roman, 1933. —Oprra lui Mihai Eminescu, IV, 198496. — Viafa lui Ton Creangi, 1938. — Enigma Ouilie’, I-11, roman, 1938. ed. definitiva (a sasea), 1961. — Istoria literaturii romine de la origini pind in ‘prezent, 1941. — Sun sau calea ‘neturburatd, mit mongol, 1943; ed.a2-n, 1952. — Istoria literaturii romine, compendiu, 1945. — Impresii asupra literaturit spaniole, 1946.—Trei nucele, 1919, — Kiev, Moscova, Leningrad, 1949.— Am fost in China noud, 1955. — Studit si conferinge, 1956. — Nicolae Pitimon, 1959. — Serinut negru, roman,” 4960. : ee frau Georg George oranul din 19 iunie 1959 de ani, in Scinteia din 23 iunie 1959- fontemy 60