You are on page 1of 4
L DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul, D.L., cu domiciliul fn Teleorman, str. Giorgio del Vecchi nr. 34, bl. PB IIL, et. 7, ap. 45 chem in judecata civila si personal la interegatoriu pe plrdtele GH., LB., OJ, cu acelasi domiciliu, si pe pératul RT, edomiciiul fn Teleorman, str, Daciei, nr. 67, pentru ce, in baza actelor ce Ie voi prezenta, st-mi admitetiacffunea, stabilind calitatea mea de unic mostenitor al defimetului nostru tat, D-P,, si s& dispunefi anularea contractului d vanzare-cumpérare incheiat intre pérdte siR.T., pentru urmatoarele motive: = Ia data de 25 august 1993 pérétele GLH,, iB. si O.J. au fost condamnate pentru tentativa de omor asupVa lui D.P. fn fapt, D-P, mare corsumator de béuttri alcoolice, isi batea fiicel (pérdtele) ori de efte ori venea acasé beat; astel, pe 5 februarie 1993, in urma unui astfel de tratament aplicat acestora, D.P. a adormit, moment fn care pérdtele care se vorbiserk ‘mai din timp, {au pus o péturd pe cap si -au lovit, in mod repetat, cu nigte pari. D.P. a fst dus de urgent la spilal de oft mine, unde medicii i-au salvat viaja, desi se afla intro stare rutiericritica. In urma anchetei penale demarate, palétele au fost condamnate; = pedata de 5 aprilie 1997, pardtele au fost eliberate din penitenciar si, la numai trei stptméni,taitl nostru a decedat; = dupl 4 zile de la inmormAntare, ineinte de deschiderea procedurii succesorale notaiale, pérftele au vindut Iui R.T. 0 casi cu sapte camere, fai ca pe mine s8 ml fncunostiinfeze; - la momentul la care am purces la deschiderea pe cale notarialé a mostenirii, in calitatea mea de fiu al defunctului, notarul mia adus 1a cunostinf& c& sunt unic mostenitor, intrucat pérétele au decdzut din dreptul legal de a veni la succesiunea defimotului nostra tat; = plitele nu au consimgit la eliberarea pe numele meu a unui certificat de mostenitor pentru intreagaimas& suecesorald, astfel cl am fnaintat spre solufionare prezenta actiune civil; = RT, cumplttorul imobilului ce face parte din masa succesoralé, a dobéndit imobilul I data de 3 mai 1997, print-un act sub semnéturk privatl cu dati cert, fri ssi dea seama ck pértele nu sunt unicele prpprictare, Faff de aceast& situafie, in calitatea pe care o am si a clirel constatare am solicitat-o pe cale judecStoreasod, va cer admiteres actiunii astfel cum a fost formulat,firé cheltuieli de judecatl. ‘Anexez la dosar urmitoarele inscrisuri: chitanta CEC pentru plata taxei de timbru, sentinja de condamnare a pérételor, fotocopia actului de vanzare-cumplrare dintre acestea si pérdtul R.T. Solutionafi actiunea reclamantului arétind argumentele pe baza c&rora afi admis, respectiv respins acfiunea. 2. Primus decedeazi la data dej 14 februarie 1994 fn urma unui accident de circulatie, Rudele defunctului cu vocatie ‘suocesorald legald general, la momentul deschideri- succesiunii, erau urmétoare - din prima clas& de mostenitori: sofia supraviefuitoare, cei patru copii ai sti, precum gi cei doi stafi ai defunctului; = din a doua clas& de mostenitor: tatl si mama defumctului, cei doi fii ai celui mai mare dintre copii defimetului, precum si cei trei nepoti de frate (copiii fratelui mai mare al defunctului); ~ din clase a treia: cei doi fra ai ttllui defunctului, precum si cele dou mitusi din partea mamei; ~ din clasa a patra de mogtenitori: bunicii defanctului din partea mamei si cele trei fete ale celui mai mare dintre Seti tatilui defunctului, 2) Restabilifi componenja celor patru clase de mostenitori din spefé. b) Care sunt principiile generale gi except aceste principii in eoea ce priveste devolusiunea legall a mostenirii2c) Stabilii gradul de rudenie tntre de cujus si toate rudele cu vocatie succesorala legalé generala din spefiid) Pornind de la rudele defiunctului, dai un exemplu in care o rud& a acestuis si fact parte din dowl clase de rudenie, 3, Primus decedeazi la data de 14 nojembrie 1994, lisnd in urma sa, ca rude din prima clas& de mostenitor, doi copii: 0 fat8 i un biiat Baiatul avea, la réndul s8u, doi copii, iar fata defimctulut un singur copil -un bat. De asemenea, primus a ‘mai evutun copil, care, ins, a predecedat, isind {n urma sa tre fete. ‘La momental inceperii procedurii notarale de deschidere a succesiunii fica defunctului a renunyat ia mostenire, ‘Notarul,jindnd cont dispozifiile egale in materi, a elibetat pe numele fiului defunctului un certficet de mostenitor pentru fntreeg: mas succesorali, fntructt, conform principiului chem&rii la mostenire a rudelor in ordinea claselor ée ‘mostenitorilegali sia celui al proximitii gradului de rudenie, acesta este indreptit le fntreage mostenire, Copilul ficei remuntitoare a contestat fn instanfa calitetea de unic mostenitor a acestuia pe motiv cf, tn baza reprezentiri, are droptul la partea care i sc cuvenea mamei sale dacl aceasta nu renunja. a) Ce este reprezentarea succesorald invocati de reclamant? b) fn spefi, tn ce ar consta ulilitates reprezenttrii succesorale? c) Stabilifi domeniul de aplicare, fn spef8, in ceea ce priveste repre- zentarea. d) in persoana cui sunt Sndeplinite conditile reprezentiri succesorale si care sunt acestea? e) in spetl, cine are calitatea de reprezentant si cine pe cea derepre- zentat? f)~ A procedat corect notarul? g) Care va fi solufia instanjei? 4, C.R, a decedat Ja data de 19.05.2000. CB., fiul lui C.R., a predecedat acestuia, lisind o flieS, C.T., nedemn’, care a fost condamnaté pentru sivarsirea infractiunii de tentativa de omor impotriva bunicului ei. Aceasta a decedat si ea, fnaintea lui CB., lisfnd la réndul ef un copil, pe CM.. CM. a chemat in judecatd pe S.S, sotia supraviefuitoare a lui CR, pe NT. nepotul defimctului ( tatfl stu, copil adoptat cu efecte restrinse de C.R. fiind predecedat) si pe G.B. $i G.N, copii defunnctului, pentru a se dispune iesirea din indiviziune privitor la averea lisati de citre CR. a Ce efecte produce nedemnitatea fai de copiii nedemnului? bNedemnul poste fi reprezentat in materia dr 1a mostenire?Dar remumpétorul c.Ce va decide instanta de judecats 5. Nepotul fretelui consangvin al defunctului, G.l (tatll stu fiind predecedat), a chemat in judecatd pe H.B. si HLM, (fiii fatelui bun al defunctului), pe print defunctului, G.A. si G.B precum si pe soful supraviefuitor al defunctului G.S,, solicitind instanfei stabilirea masei succesorale sia cotei ce i se cuvine din succesiune Fratele bun si fratele uterin au renunfat le succesiune, iar fratele consangvin a fost declarat nedemn, fiind cel care, cu intentie, a suprimat vieja celui despre a c&rui mostenire este vorba, Instanfa a respins acfiunea, constatind c& G.. ar putea veni la mostenire prin reprezentare, fapt inadmisibil in privinfa descendentilor nedemmului. a Ce efecte produce nedemnitatea fat de descendentiicopiilor nedemnului ? bCine vaculege mostenirea c Este corecta solufia instanjei 6. Cei 3 copii ai lui M.L au incercat st-1 omoare pe acesta in anul 1995, in cursul procesului penal Cl a decedat, C2, $i C3 fiind condamnafi Ia cate 10 ani de inchisoare, La 18.03.1997 a decedat $i C2. MLL a fncetat din viath la 19.05.1999. NI copil adoptat cu efecte restrénse de C1, N2 si N3 copii lui C2, precum si Snl, nepotul lui C3 (tatal stu N4 a predecedat Iui M.I.), au chemat fn judecati pe M.L,, sofia defimetului, solicitind instanfei stebilirea masei suceesorale sia cotelor ce li se cuvin din succesiune. a Anslizati efectele pe care le produce nedemnitate fej de ‘edema, copiii nedemnului si ceilalyi descendenti ei nedemmufui ? b, Ce va decide instant de judecet 7. Prin actiunea inregistrati la 04.01.1995, reclamante I.C.C. a chemat tn judecati pe péréta LA. solicitind instantei sii constate deschist succesiunea defimctului 1.C., devedat la 20.04.1992, si constate c& de pe urma defnctului au rimas ca mostenitoare reclamanta in calitate de fiicd, A.C, in calitete de nepoat dup& o alt fiic8 piedceedatt, B.C, in coalitate de fiu si pérdta in calitate de sotie supraviefuitoare, s& stabileasc& masa succesoral& si sd dispunt iegirea indiviziune, Prin sentinfs promunjatl, instanta a admis in parte actiumea, dispunind ci din masa succesoralé i se cuvin reclamantei 1/3, nepoatei 1/3 si sofiei supraviefuitoare 1/3. De asemenea, instanfa a constatzi c& B.C. este exclus de la succesjunea defunctului, fiind nedemn, urmare a condamnirii pentru infractiunea de abuz de fncredere fat de acesta. Cine gi in ce cote mosteneste din averea lasata de defunctul LC. ? 8, Ta decedat la 15.04.1991. La data deschiderit succesiunii avea doi copii, C1 C2. In uma eu 20 de ani, Cl fost condamnat pentru tentativa de omor impotrive lui T, dupa savarsiorea faptei T ]aiertat sis au impacet. Dupa ddecesul lui T, C1 a vandut % din mostenire tertului X. La 5 luni de la deschiderea mosteniri, C2 si a pierdut viata intr un accident, R fiul lui C2 a chemat in judecta pe C2 si pe X cerand instantel sa ii recunoasca dreptul la intreaga avere ramasa de urma Iui T-bunicul sau- intrucat Cl este nedemn si se impune si desfiintarea actelor juridice incheiate cu tertul X. Paratul Cl s-a aparat aratand ca fepta ce i se imputa a fost savarsita cu multi ani in urma, iatal seu iertandu-I si in plus a fost si gratiata pedeapsa. Ce hotaraste instanta? 9.F.G a fost condamnat pentru lovituri cauzatoare de moarte aplicate sotiei sale. Defimcta nu a lasat avere imobiliara, jar cea mobiliara a fost insusita de rudele ei de sange, mostenitori legali ai acesteia. Cooperativa de consum a chemat in judecata pe F.G, in calitate de sot supravietuitoral defimctei sale soti, pentru a raspunde de lipsa in gestiunea ei, stabilita dupa deces, in cursul procesului, in suma de 2,5 milioane lei, Paratul s-a aparat in sensul ca, fiind condamnat pentru infractiunea savarsita contra vietii sotiel sale, este inlaturat de la succesiunea defunctei, ca nedemn. Ce solutie va da instanta? 1O.C.A a decedat la data de 7.4.1992. T.A, sora lui C.A, a predecedat acesteia lasand o fiica, AMA. Aceasta a decedat le 9.5.1992. EMA si C.MA, fii lui AM.A au chemat in judecata pe D.A, ffatele lui CA si pe eel trei descendenti ai altei surori prdecedate a lui CA pentru a se dispune iesirea din indiviziune asupra averii ramase de pe urma hiCA. Prin sentinta pronuntat, prima instanta a respins actiunea ca inadmisibila, pe motivul ca reclamantii nu au dreptul sa vina la mostenirea lui C.A intrucat sunt inlaturati de fratele D.A si de descendentii celeilalte surori predecedate, care vin la mostenire prin reprezentare Este corecta soluti instante? Starea de fapt pertinent Reclamanfii Stefan Velcea si Florica MazAre sunt tatal si sora Tatianel A., care a fost ucisé fmpreund cu mama sa in 7 fanuaric 1993 in urma unei dispute avutl cu soful siu, Aurel A. In noaptea tragedici, acesta cra insoyt de fratele sau, George I. agent de politie aflat in afara serviciului. Aménoi s-au preventat ta domiciliu p&rintilor Tatianei A. pentru ca ‘Aurel A. si 0 convinga sf renune Ia acfiumea de divort. impreund au pirisit locul faptei si George L. I-a condus pe fratele stu la domicitiul acestuia. Dowd ore mai tirziu, Aurel A. s-a sinucis, lisénd dout serisori fn care mérturisea o& gi-a ucis sofia si soacra. fn calitate de agent de polifie, George L. a informat poligia despre cele petrecute. Cercetarea penal porniti impotriva lui Aurel A. s-a finalizat printr-o solutie de clasare pronunjati de Tribunatul ‘Bucuresti, pe motiv c& autorul infractiunilor era decedat si nicio alta persoand nu fusese implicata. Reclamangii au obsinut inscrisuri din doser, iar urmare 2 unei plingeri penale a reclamantului impotriva Tui George L., parchetal militar din Sucuresti a efectuat cercetiri, finalizate cu solufie de neincepere a urmBririi penalc in 9 decembrie 1994. La plangerea reclamanilot, parchetul generat militar de pe lings Curtea Suprem de Justjie a decis continuarea cercetisilor si ancheta a fost redeschist. in 7 uprilie 2003, in urma modificarilor legislative privind statutul polifistului, cauza a fost trimisi parchetului de pe ling Tribunalul Bucuresti, carc a dccis ncinceperea urmirii ponale la 2 martic 2004. Reclemangilor nu leva fost comunicatt aceasta solufie. Procedura partajului suecesoral de pe urma defunctei Tatiana A. a fost declansatt in 1993, Reclamantal a cerut indepastarea familie’ lui Aurel A. de la suecesiune, deoarece fiica sa fusese weiss de Aurel A. Codul civil romfn (art. 655 alin. 1) prevedea cl persoana condamnati pentrs uciderea defunctului este nedemni de a veni la mostenirea acestuia. Aplicind strict aceasti dispozitie,jurisdictile interne au refuzat si refind nedemnitatea lui Aurel ‘A. pe motiv cf acesta nu a fost condamnat pentru omor printr-o decizie definitiva, din moment ce s-a sinucis pufin dupa ‘ce sia ucis sofia. Lucian L, fratele lui Aurel A., a devenit mostenitoral a 1/4 din patrimoniul Tatianet A., prin retransmitere, in drept Asupra art. 2 din Conventie Corea a reamintit ci moartea violenti a unui om impune o ancheti oficials efectiva ce trebuie inceputk din oficiu, intr-o maniera adecvati si cu celeritate, Prinire aitele, publicul trebuie sa aiba dreptul de a cunoaste suficiente elemente din ancheta sau concluziile acesteia. ‘Tn sped, o anchotd a avut loc la inijativa autoriiilor. Cu toate acestea, dogi au fost informate cu privire la implicarea tal George T.. in comiterea faptelor, autoritatile nu au desfasurat investigatii impatriva acestuia decat dupa cfteva Tuni si snumai ca urmare a unei pléngeri penale formulate de reclamanf. fn priving caracterului adeevat al anchetei, Curtea a consiatat ok George 1. era agent de poliie (desi nu actionase fn ‘impul atributilor de serviciu), iar ancheta trebuia condust de persoane independente fata de el. Or, independenta procurorilor militari care au desfiqurat acte de ceroetare este afectatf, avénd in vedere reglementarea nationals in vigoare Ta data faptei, potrvits cireia procuroriimilitari si politisti aparjineau aceleiasi structuri militare, ce are la baz principiul subordontrii ierarhice. Interventia parchetului de pe Hing Tribunalul Bucuresti, care s-a multumit s& dispund neinceperea ‘urmérinii penale fra a efectua vreun act de cercetare penala, nu este suficienta pentru a acoperi fipsa de independenta a procurorilor militar ‘Ese necontestat in cauzi oX ancheta ~ care a durat 11 ani — privind implicarea fui George L. aut a fost condust cu suficienti celeritate. fn fine, Curtea a admis of deyi reclaman{ii au fost implicafi in procedura penal, ei nu uu fost informafi cu privire la cordonanta de neincepere a urmiirii penale din 9 decembrie 1994 gi din 2 marti 2004, cosa ce putea si fi fmpiedice si cconteste in mod eficient solusit. CCartea a concluzionat, ca unanimitate cd procedura privind rotul agentului George L. in tragedia din 7 ianuarie 1995 nua constituit o anchetd rapids si cfectivg, iar art. 2 a fost inclcat. ‘Asupra art. 8 din Conventie Drepturile succesorale constituie un element care mu poate fi neglijat in viaga de familie. Conventia mu impune statelor ‘membre si adopte dispozitii logislative in materia nedemnitiii succesorale, dar daci aceste dispoziti exist, astfel cum © ‘cazul in drepiul roman, ele trebuie aplicate ntr-un mod conform finalitiyit lor. jn cauza, nu este niciun dubiu c& Aurel A. este ucigasul Tatianei A. Curtea m a gisit necesara si readuc& in discufie principiul fundamental de drept penal national constind in caracterul personal si netransmisibil al responsabilitatii penale. ‘A considerat totugi cf, pe plan civil, mu se poate admite c& datoritl decesului unei persoane (aici, Aurel A.), caracterul it al faptelor sale ar rimdne fra efect. In circumstanfele speciale ale spetei aplicdnd dispozitile din Codul civil cu privire la cazurile de nedemnitate in mod mecanic si prea resirictiv, tribunalele romine av depisit limita a ceea ce era ‘ocesar pentru asigurarea respeotizii principiului sccuritii juridice. Ln concluzic, Curtea a constatato& a fost tncilcat art 8 din Conventie. 125. La Cour repeiie U'embide que la vie famille ne comprend pes uniquement des relations de earatire socal, moral ou culture, par exemple dans la sphire de education des enfants ; elle englabe aussi des intr8ts matériel comme le montrent notamment les obligations alimentaires ea place atsibuge& Ia réserve héréditsre dans Fone juridique item de la majorits des Etats contractans. Par ailleurs, Ie Cour a dja affimé que le ‘domaine des successions et des libéralités entre proces parents apparaltinimement associé & la vie familiale (Marckx c. Belgique, amet ds 13 juin 1979, série A n® 31, pp. 23-24, § 52, et Pla er Puncernau e. Andorre, 1° 9498/01, § 26, CEDH 2004-VIll). Les droits suesessoraux constimea! done am élément non négligeable dc te vie Leilsle La Cour rpells que l'aticle § de la Convention n'exige pas pour aan le ‘ecomnsissnce d'un droit eénéral a des libéralitis ou a une certaine part de Is succession de ses auteurs, voire d'autres membres de sa famille: en ‘atirepetrimoniale aus, i laisse en principe ux Etats contactants le choix des moyens destinés& permet a chacun de mener une vie faniliale ‘normale et parel droit nest pas indispensable la poursite de celle-i. 126, La Cour observe que, en 'espbee, le requérat dénonce pour essente eft que le fitre do son gendre, Lucian L. a hei de sa fille dad Fle mote que, s‘sppuyant sur une jurisprudence constante quanta l'interrétation de V'etcle 655 § 1 du code civil, es tibunau interes ot ress e qualifier d'indigne le genre du requérant, Aurel A., au matif que ce dernier n°avat pas été condamné pour meurtre par une décsion de justice ‘éfinitive. Son frére a ainsi pu preniresa place dan la succession et hériter de a fille du requécant. Pour fa Cour, es limitations apportses par Ie code evil roumain fa capaci du rejurant& revoir we certain partic do la succession de sa file en raison de existence des dispositions successorales en favear d'un conjoint ne se heurtent pas en elles-mtmes a la Convention (voir, maatis maar, Marck, précis, § $3, Merger et Cros c. France, n° 6886401, §47, 22 décembre 2004), Toutefois, la Cour constate il ne sai ‘as en I'espéce du droit @ une certain part dela succession, comine le soutien le Gouvernement, mals putt une cootestation quant & la qualité es successeurs. in conclusion, Panicle § de la Convention ene en ligne de compte, 127, La Cour note ensuite que la présente afaire concerne un litige successoral enre deux personnes privés. Laffire pourrait re examinge sous angle une ingérence des tribunmuxnationaux dans le respect dela vie failile du requrant si 'interpréation dannée par eux six dispositions ‘gas applicables devat re considérée comme méconnaissantVartcle 8 do In Convention ou sous Fang de omission des tibwaaus, dans Jes ‘appors exstant entre personnes privée, de respecter leurs obligations positives découlant de Pace & et visant a adoption de mesures eficnos, rasomnables et adéqutes pour la protection du droit a la vie familisle da requérmt dans Vepplication desdites dispositions légales (Schaefer Allemagne (dé.), n° (4379/03, 4 septembre 2007). {La Cour peut toutefois lissercete question ouverte. Que l'on aborde I'ffare sous angle dune obligation positive, la charge de Etat, d’adopter des mesures reiwwmubles of wléguies pour priser les druits que fe requcaut puive dans ie panegrepi | de Partie & ou stun coal d'une ingérence d'une auorté publique &justilier sous Vangle du paragraphe 2 les principssapplicables sont assez voisins, Dans ls deux eas, faut avait gard an juste équilibe & ménager ere les ints concurrents de ‘individ et de la société dane son ensemble; de méme. dans les dex kypothsez "Etat jouit une cetaine marge dspprécation pour détermine les disposition prendre afin dassuer le respect de la Convention. En outre, meme ‘pour fs obieations positives résulian! du paragraph 1, les objets Eoumérés au paragrapte 2 peuvent joutr un ceriin ble dans ia recherche de équiibee wouln (Powell et Raymer c. Royaume-Uni, 21 feria 1990, § 41, série A n° 172, Lépes Ostra c. Espagne. 9 décemibre 1994, § 31, sie A 8 303-C, et Hatton et autres c. Rowaume-Uni (GCI, n° 3602207, § 98, CEDU 2002-VIN. 128, La Cour reléve que deux interés se trouvaient conffontés: d'une part, 'inrtt du requérant qui entendsit voir Aurel A. déclaé indigne heier de safle, es d'aure par, celui de Lucian L. d’hériter de son fre, y compris la pare des biens qui avait appartenu & Tatiana A. en ahsence dime décisiondéfnitive de condamnation cant son frre. Iexigence dime cision juticisire défntive de condammation pow mowrtre ‘afin de qualifier une persoane dindigne peut trouver sa justification dans Ia protection des droit ot lberés dautri, Y'un dos buts Vgsimes préves par Particle 8 § 2 de la Convention. Une telle décision de condamnation apports en principe un eage de scours juridique par rapport tout sito ‘const de culpabilit de la personne pretendumentindigne, ce qui set ls interés de Ia soci. 129, La Cour rappel que In Convention a’exige pas d'un Etat membre qu'dladoplo des disposioms gistatves en mative dindigité ‘successorae, Toutfois, une fois ces dispositions adopiées, elles doivent ire appliquéss d'une manitre confonme & lur but. ins en Pes, afin 4 blir si les tribunau natonawx ont ménagé un juste équilbre entre les intérts coneurens, la Course doit de préterparcaliérement mention & lw portée dela régleprévue pr fe cork civil en matire dindignit, et plus particaliérement i san application en U'expce (Osman c. Royeme-ti, sarét du 28 octobre 1998, Recueil 1998-VIIl, § 150), Em tant q'exceptions & Vexercice du droit au respect de le vie familial, les arguments det teibunmx appetlent um ekamen attctf et solanoux par le Cour (Emonct ot autres c. Suse, n° 3908103, § 77, CEDH 2007). La Cot oe ‘néconaait pas qu'il reveat au premier chef aux aulorités nationals, singulgrement aux instances juridictionnelles, d'interprécr ef applique le rot inte et ele ne subsea pas sa propre inerpétation du droit a leur en absence arbitrate (Bute. Auriche, 22 feiee 1996, Recueil 1996, § 28, et Tejedor Garcia e. Espagne, 16 décembre 1997, Recueil 1997-VIll, § 31). Nésrmoins, dans le mesure ob la Cour est compétente ous contr a procédur save devant es tribune intenes, lle eomsidtre que application op rgide dex Gspoctions gales pow se Exe contra &arile 8 de la Convention. 130, A ce sujet, la Cour note que ondonnance de classement de I'sfsire du 20 got 1993 a déclaré qu’ Aurel A. était atcur de fa mort de Tesiane A. (oir paragraphe 24 ci-dessus). Le parquet a fondé son ordonnance notamment sur une late HScouverte dans I'appartement d° Aurel A. dane Jguele ce demir reconnaissit avoir é son épouse. Qui pus es, les membres de ta famille d’Aurel A. dont Lacian L., n'ont nallemeatnié qu Aurel A. était auteur dela mort de Tatiana A. 131, Sans ignores Mimportance du principe de a curt juridique dans tout ordre juridique national, principe dot ele, & msintes reprises, afiomé ‘importance, la Cour este, au vu dcs cireonsianocs partieulites dc la présente espe, que interpretation dela disposition da code civil rissa es ceuses @indignité a été top restrictive, au dériment de lave familiale du equérant. Selon ell, i n'y avak aucun doute quart & la culpabilité Aurel A. En ne prenant pes en compte le costa chu parquet, I’sveu de Isuteur du meurr tla reconnaissance pr I famille dela cxlpabilité de ce erie es ibumaus sont ales sudo dee qu tat nese pour assure le respect dy principe de la sécurité juridique. 132, La Cour ne sauait admettre que a suite du décés dune persoane, le carsereHicte de ses agissemens reste sans effet. Ceres, es principes ‘souvernant la responsabilité pénale d'une personne suspectée d' avoir carunis des fils probibés par la loi pénae e leur application pa les alors ‘atonales empéchsiont. juste ttre, une fois le classement sans suite dfcidé, de continucr & enquétr sur larespomsabiité dAuwel A. ap son ‘Gésts. La Cour ne saurait mettre en question ce principe fandamental da droit pnal national qu'et fe caractire personnel et son transnisibe de 12 eoponsbiié pike T u'en rae pes vias que la eens forwcic, por fos wuts, du carat Hite de ely aussi avant de conclure& une déision de classement de P'sfaie déterminée parle décts de la personne concernée devrait consituer une pare un message Cait ‘envoy€ &Iopinion publique qos les sutortés ne sont pas dispostes & tolérer do els agssements, ot, devret seri, autre per, au ineresss, dans 4s prtetions & carat civil qu'il peuvent avoir (voir, mutatis mutandis, Nile. Roumanie, ni 10778102, § 36, 4 novembre 2008). 153, Le respect de ia ve familia do requérant surat exigé la prise en compte des ciconstancesparticaliées et, pour ainsi dire exceptionneics, de "are pour évter une application mécanique des principes ¢ iterprétation des dispositions de article 635 § 1 du cose civil La Cour en conct ‘gus, cu Er & la situation tris partite en cause dan la présente affair (paragranhe 128 cidesus), et compte ton de la marge appéeiation Stroite dont PBlat déendewr bénéficiit pour une question tout & la vie familial, unjust: &giibre n'a pas le mage! ends les ers susceseur d'Aure A. d'une pat, et es imrets du requéran, autre par. 134, Thy e done eu voltion de article 8 sur ce poin. Lz Cour prend nonobstan ste avec intrét du recent changement léisltfrelai fa clase sur 'indignté sncessorae dan le nove code civil mumein (ene paragraphs 77 ae drt interme pectinert),charnomens ql dans le mse sens {ue son risanerent exposé c-dessis

You might also like