Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Misiologie An 3 S 2

    Uploaded by

    bucurpetru
    7 views74 pages
    sticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFB

    Original Title

    misiologie an 3 s 2

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    sticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFB

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    7 views74 pages

    Misiologie An 3 S 2

    Uploaded by

    bucurpetru
    sticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFBsticaVBXCFB

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 74
    Universitatea din Bucuresti Facultatea de Teologie Ortodoxa Suport de curs la disciplina: MISIOLOGIE $1 ECUMENISM ‘Anul Il, Semestrul l~ Preot conferentiar dr. David Pestroiu Curs nr.1: Teologia Ortodoxa in cultura romaneasca. Problema inculturaiei. Ortodoxia roméneasca in ‘comunitatea ecumenicé - punte intre Occident si Orient Teologia Ortodoxa in cultura romaneasca Exist 0 stransd legaturd Inte Biserica Ortodoxd si cultura national. Pe drept cuvant, pulem spune cf Biserica neamului reprezinta spaful vitual al plémaditi acestei cult, Nu vorbim aici de import unor directi sau curente culture, ci de crearea si sustinerea unel culturi propri, a roménismulul care, in mod necesar, este si ortodox. Cultvarea simtuluiestetc, exprimarea unei anumite forme de spitualitate roméneasca s-au imple la noi cu istoria patrei si cea a Biserc. De aceea, nui de mirare ca, secole de-a réndul, pana cénd modemitatea a adus moda ‘cosmopoli a importuior culturale, naj romana a realizat, in plan cultural, producti quast-eligioase, ortodoxe, Vorbim, asadar, de reperete roménestiale une culturi nationale, dezvottat pe dova planur: = un plan eit, al ctor educa, de oboe, in mediu ecteziastc, Acestia sunt producatori, dar si consumaloi tunei culturi roménesti impresionante, impregnata de ortodoxism. Se creeaz’ capodopere in pian athitectonic (biseric, man3sti, case domnest si boierest), in stluri speciice.stiul brancovenesc, cel ‘moldovenese, etc). Se picteaza, in special, icoane, dar si tabouri votive (legate tot de spat religios, prin poztionarea lor pe pereliibiseicilor citorte). Se executa broderi si tesatur, multe dintre ele avand destinateltugica (vesminte, acoperéminte epitafun). Se copiaza manuscrse si se tipresc ci, aproape in totalitate cu continu religios (fe lucréri teologice, fie cari de cul). Prima creatie lirica romaneasca 0 constituie versifcatia Psalt, reaizata de Sf, Mitrop. Dosoftel. Arta muzicala este si ea foarte bine reprezentata, dar tot cu piese religivase. Distingem figure psaltor, creatori ai unui sti muzical aparte psaltichia romAneasca, intr-o oarecare masura, cultura ortodoxa romaneasca medievala este influentata de bizantinism, dupa cum observa N. lorga = un plan al camenior simpli lpsti de educate insttujonaizata, dar pastor si continuatori ai tradtlor roménest ortodoxe. In acest mediu se dezvolta o culturd popular, care se bazeaza pe o credintareligioasa putemicé,viu ortodoxa, dar impregnatd, uneor cu element pagéne (supestt. Ti perioada modema si postmodema, spatul raménesc este invadat de curente culturale stdine,importate din Occident. Dupa ce au facut ravagi in planut spirtualti occidentale, favorizand dezvoltarea oculismulti curentele umaniste au ajuns si la noi, pe fileré masonica, speculénd sloganuri legate de implnitea idealurlor najjonale. Au exist chemari la auto-negare, prin renunarea la tradija ortodoxa ~ fe in favoarea crestinismuui occidental, catolic sau protestant (Uniala, Scoala Ardeleang), fle in favoarea curentelor oculte,spirtste, masonive, fie in favoarea renunfarlorniiliste la religie, aga-zisa emancipare’, promovata de curentele materialist - ateste 1 comuniste, Despre rezultatele acestor influent in plan cultural, consemnam urmatoarele: ‘.exista creat cultural .alniate" I curentele din impor, chiar daca sunt realizate in Romania sau de care ‘omni. Acestea ne intereseaza prea putin, intrucdt nu reprezinta spiritulromanese, iar autori lor pot fi considera, In ‘buna part, victime ale snobismului si cosmopoliismului 2existd creatii culturale rémase fidele tradiilor roménesti autentce. Acestea trebuie evidenjiate si curajate. Prin le, supravietuiest identitatea noastrénationala. Nu degeaba, In perioada interbelica, in jurul revistel Géndiea, s-au grupat mari personal ale culturi noaste (L. Blaga, N. Crani, lon Plat, Vasile Voiculescu), promotor ai ortodoxismulu rational. Misc mistice precum Rugul Aprins de la Méndstrea Antim au contibuit fa constientizarea vali perene a Ortodoxie, cu preful unor crunteprigonr. Prin create lor, numerosi autori au fScut un mare servciucredintei neamulu, gdsind resurse artiste impresionante in flonu religis roménesc si promovand cultura romneasca in context universal, ca exprimare a etosulu nostubimilenarcresin (ex: post: M. Eminescu, ©. Goga, G. Cosbuc, lon Pilla, lon Barbu, Nichifor Crain, L. Blaga, V. Voiculescu, Radu Gyr, T. Arghezi, D. Turcea, loan Alexandru, Cristina Crasmariu; prozatori: V. Voiculescu, |. Agarbiceanu, G. Galaction, +Bartlomeu Valeriu Anania; flosofi: N. fonescu, C. Noica, V. Banc, M. Vulcdnescu, 0.D Rosca, L.G.Savin; ats: C. Brancusi, N Grigorescu, G, Tattarescu, H. Berea; oameni de stints: N, Paulescu, muzicen: C. Porumbescu, T. Brediceanu, N Lungu, G. Breazul, A. Pann, G, Cucu) 3.sub presiunea vremurior, uni autor deterioreaza stil autentc al culturi rome, Fie 0 ideologizeaza (ca, ocultismuiul vaiaz inte panteism, poltism si ateism’2 Périntele D. Staniloae araté limpede ca .de fap, vrdjitorul se face pe sine dumnezeu gi ¢ considera ca atare gi de cal ce aleargla el” Poti invataturi Biserici Ortodoxe, singura forma de energie pozitiva, neoreata, izvoraté din finta li Dumnezeu, este harul divin, lar acesta — harul — s-a dat in mod exclusv Biserci, prin reprezentanti ei, membri ierathiel sacerdotale, Sfinli Apostoli si urmasi lor. Numi acestia au capacitatea de a transmit, prin ucrarea Sfintel Litueghi, a Sfintelor Taine si ierurgilor, puterea harului dumnezeiesc, Alragem aenia 8 orice valorficare a lermenului har" de cétre practicanji ocutismului este periculoasa si, ca atare, condamnabila. in actele magice, Clarviziuni, ghictorie, bioenergi si terapi altemative’ nu lucreaza sub nici o forma harul dumnezeiesc, ci forta diavoleascd, ascunsa uneori sub pojghita fragilé a unor aparente stari de bine sau rezolvari ale unor probleme curente, up’ instalarea energie! negative, Raul isi face simfité lucrarea, chiar dac8, pentru inoeput, se induce senzajia unui Bine conjunctural. Asa se explcd si larghetea cu care vrjori si ghicitori ~ crumeti fr busols* induc in eroare pe cei naivi, manevrandute in faté obiecte sfite: iooane, lumanasi, tamaie, aghiasma sau solcténdu-le post, rugaciune, spovedanie si impartésanie, ca necesita obligaori pentru implinrearitualului ocul Pentru a extrapola, $8 ne amintim 0 regulé a matematiciielementare: la operatiie cu numere rationale, land orice numar poztv, daca jl vom inmuli cu un numér negaty infnitezimal, ezultatul este negativ. De aoeea Hristos ne cere s& nu slujm la doi Domni (Mate 6, 24), ss nu fim céldicei Apocalipsa 3,16). om » 308, Pr rol Dey Sot, Fora cave ou mises aan mapa SW (1982). N65 25, ‘Pr rot Lv Stn, Supers barre mde, nS 7950, M36, p. 281 Dec’, pe baza celor expuse mai sus, sustinem cu tare c& denumirea de magie alba nu are nici un fel de bazd real, din punct de vedere teologic. Mai mul, datorita confuzie pe care o raspandeste printre crestni, aceasta sintagma trebuie condamnatd cu strésnicie. Toate formele de magie, ort de mut s-ar dori ele a fi pure’ .nevinovate’ si ,benefice" sun, In realtate, extrem de nocive, avandut In spate pe diavol. Agadar, orice magie este rneagra, find savargia cu puterea vrdimasului, si se deosebeste radical de lucrarea harull prin seme si minuni, in Bisericd, aceasta din urma nefind nicidecum magica, ci ezultantd a exprimativizbile a puter lui Dumnezeu, invocata prin rugaciune. Cat despre practice diavolesti aculte, despre care vom face referre In prelegerea de fat, acestea sunt: 1 Magia si rajitoria, cu toate formele lor: farmece, descéntece, leg si dezlegari de cununi, fcdturi de soars etc. Puterea demonica pune stapénire pe cameni, dominéndu at&t pe practicant, cat si pe cel asupra céruia sunt indreptate vraijile, daca nu este Intaitin credint, har si fapte bune®, 2.,Comunicari* de naturé ,spituald’: spintism, necromante, telepatie, telekinezie, bioenergi, clanviziune, levitate, psihometrie, moniti, premonitie etc. 3Pretinsa cunoastere si influentare a ceea ce se numeste destin’, .soarts’, karma’, ata la nivel personal (prin ghicit in paima, in cat, bobi, zaru, cafea sau ghioc, astologie, horoscoape, precum si orice alte practcisimilare), cat $i la nivel mondial (predict poltice, economice, miltare, ale catacismelor naturale et, Ex: Nostradamus, Hancu) 4.Ritualuri oculte, demonice, precum cele practicate in templele masonice sau in cimitie de catre satarist ccombinate cu consum de alcool si droguri, muzica, dans, fime cu mesaje subliminal. 2, Respingerea ocultismului, cu temeiuri in Revelatia divina ‘in Pentateun, unde este definité cu strictete Legea morala a Vechiului Testament, gasim doua pasaje care se refer’ la practcile oculte si necesitatea condamnati lr: -Deuteronom 18, 10-11: ,;ntr tine $8 nu se aflenimeni care sé-si treacd ful sau fica prin foo, nici unul care vesteste prevestind, nici un preziedlor sau ghicitor sau vrajilor sau vreunul care descdnta farmece sau care cheama spite sau care citeste minundjile sau care vorbeste cu mort, Caci urdciune este inaintea Domnului tot cel ce face acestea..” -Levitic 19, 26; 31: ,..88 nu descdntafi, nic in zborul pasior s& ghicit..$4 nu alergaf la cel ce cheama mort, pe fa veditor s& nu umblaf findca et va intineaza..” Cu toate aceste clare interdict, sim in Vechiul Testament si exemple de incdlcare a voi lui Dumnezeu, cel mai elocvent find cel al regelui Saul, care solicit vrjtoarel din Endor si cheme duhul lui Samuel, pentru a afla dinate rezultatul luptet dela Ghiboa. Episodu, deri in capitol 28 al primel ct a Regio, comporta un interes dosebit din partea cercetatoir,existand tre vaiante de interpretare a rtuaului ocult: 1. vrjtoarea se comporta ca ‘un medium-ventiloc, imitand vocea lui Samuel; 2. un diavol ia chipul lui Samuel, ngrozind-o char i pe vrjitoare; 3. ‘0 enumerare ssa acest arene oa a so veda Pr. oP Rem, Supositi combate nS. (180, 810,658 ‘5 in ingSduinta lui Dumnezeu, Samuel insus se arati, fapt care ar explica musiraile aspre aruncate asupra lui Sau. COrcum, potrvt cai! Parapomena, cap. 10, v. 13-14, Saul a mut ,intu frdelegie lu. dup cuvéntul Domnutui, pe care el nu La paz, atuncicénd el, Saul, a inreba-o pe cea care cheama mort s+ caute rspuns si cdnd a rspuns profetul Samuel..si nu pe Domnul La cut... Legea lui Moise nu prevedea doar restric cu privire la practice cite, ci impunea si pedepsirea prin Ucidere cu pete, att a celor care sévarseau aceste farédelegi, ct sa solctantilor lor (lesire 22, 18, Levtic 20,27) Pe Langa cazul morti lui Saul, mai cunoastem condamnarea regelui Manase la exiul bablonic (I! Peralipomena 33, 6-17), cistrugerea cetati lerusalimului(leremia 14, 14-16), a cetai Ninive (Naum 3,4), precum si a Babilonului (sala 47, 12-14) ~loate acestea avand ca moti esential,alaturi de ate nelegiui,practicarea oculismuli Tot in Vechiul Testament asistém la dese interactuni dintre poporul ales si neamurile pagéne, cazur tn care se poate observa cum Dumnezeu i diclizeaza pe practicani oculismulu,prezenti in numar mare, mai cu seama pe linga cure regale ale respectvelor popoare. Faraonul Egiptull practica ghcitu int-o cupa special, amin in istorisirea li lost sia fratior sai O prima intalnie cu veto Egiptull o gasim in timpul lui Moise, acestia reusind ‘cu puterea demonic’, s8 repete si ei primele dova plagi trimise de Dumnezeu, dar nemaiputénd face nimic pe parcursul destasuraricelortalte opt (lesire 7,22; 8,7, 18-19). Chemat de Balac, regele Moabulu, s&i blesteme pe israeli, vrjtorul plgan Balaam ii binecuvinteaza pe ‘acestia de tei ori, din porunca lui Dumnezeu, indicénd, in mod profetic,nasterea lui Mesia din neamul evrlior (Numerle, cap. 23-24). \rajtor, magi si descantatoricaldei sunt neputincios in a reproduce si atAlcui vsele lui Nabucodonosor (Daniel 2,2); singur Daniel, cu putere de la Dumnezeu, face acest lucru, primind mai apoi ttlatura de .ma-mare al descantatorlor (Daniel 4,9). Nu ne mira aceasta etchetare venita din partea unui rege pagan; si astézi, sunt mult care considera cultlbisericesc drept o simpla insure de practici magice in Nou! Testament, prezenta unor forme de aculism se araté difereniat in reatéile despre activitatea lui Hristos (cele patru Evangheli) si cele despre actiitatea Apostollor (in Fapte si Epistote). Un prim episod interesant, legat de practcle oculte, mentonat in Noul Testament, se consemneaza cu prilejul Nasteri lui lisus, cAnd Acesta primeste darutle aduse de cei tri magi din rst, calauzi de stea. Vocile unanime ale astrologior de astézi se unesc ina inoerca s& demostreze c4 demersurie lor rituaice sunt pe deplin justficate, prin faptu de a i urmatori magior bib. Acest lucru nu este adevarat: magi ~ inelepi, poate preoti, cel ‘mai probabil, persani - sunt un simbol al universaliajii mantur, adusa prin intruparea lui Hristos, iar steaua arat partciparea intregului cosmos la acest proces de transformare, de redefinire pentru vesnicie, lisus Hristos — Fil lui Dumnezeu se confrunta cu diavolul fs. Constient de gravitatea faptuui de a-ispiti pe Dumnezeu, Satana | se arala personal, nu prin interpusi.Inerdictile severe prvind practice oculte la poporul fevreu, coroborate cu atealul misionar imitat de Hrstos la spat tertorial al Palestine, fac ca Evanghelile $8 nu consemneze veo intanire a Domnului cu vrjtor. Lupta Sa directa cu diavolul continua, ins, pe toaté durata actvtati Sale paméntest, elberandui pe cel posedati de duhuri necurate, Aceste fapte minunate Ii vor atrage, Ins, ctichetari nedrepte din pate farselor, care, negéndul putetea dumnezeiasca, vor exclama: /Acesta nui scoate pe cdemoni decdt cu Beelzebul, cdpetenia demonio!" (Matei 12, 24), prilejuindu Domnului s& arate réspicat Eu fi scot pe demoni cu Duhul lui Dumnezeu.."(Matei 12, 8) Transmis Apostolor, acelagi Duh al lui Dumnezeu Ti va face pe avestia sa iasa biruitori in lupta cu necuratu dliavol si uneltele lui. © prima confruntare se isc in clipa intanii cu Simon Magul, Propunerea sa de @ cumpara harul cu bani este mai mult decat o simp ispit; ea pune acut problema echivalari ucrari lui Dumnezeu, exprimata de puterea sacerdotala a apostollor, cu lucrarea acelui vijitor, care-si dorea 0 imbunatatire a ,performantelor sale demonice, lati de ce, pana asta, slujtoribisericesti se confrunta cu un tip special de demonism, numit simonie, In Flip, 0 gasim pe una din predecesoarele ,Uranilor’ noastre de astaz: sljnica ghicitoare, numita si «pitonisé", sau avand ,dun pitonicesc’. Aceasta le aducea stépanilor ei mult c&stig® (Fapte 16,16). Faptul ne duce cu (gandu a situatiajenanta din zele noastre, c&nd suntem inunda in pres&, la televizor gi chiar pe internet de predic astrologice, care aduc bani rumosi,faima, publiitate si vinzari rapide celor ce le g&zduiesc, COpozitia fata de credinja cea adevaraté il va costa vederea pe Elimas - vrajior si profet mincinos din anlurajul quvernatorului Sergius Paulus din Pafos, Cipu. De alfel, Apostolir&mén fdeli porunci dumnezetesti de respingere categoricé a oricrel lucréri demonice, St2ntul Pavel vorbind chiar de o lupt2 .impotva stépanitorior Intunericului acestui veac, impotriva duhurlor ruta, care sunt in v&zduhuri (Efeseni 6, 12). lar sentinta Apocalisel este categorics: Afra cani si vdijtor si destrénati s!ucigasi $1 Inchinatoi a idols toi cei ce iubesc gi luereaza minciunal” (Apo, 2,15}. In spriinul demersuiui nostru, putem aduce si temeiuri numeroase din Sfanta Tradiie, Sfintii Paring) au ‘condamnat in operele for practicile oculte, asimilanduse rtualistici pAgane pe care o combateau in apologil lor. Ei cconslatau 8, in paralel cu invétatura crestina, exista tendinta perpetuarii unor forme de magie, ramase din paganism, care reprezentau adevarate tentali pentru crestni, mai ales in ceea ce priveste ghicirea celor vitoare, Desigur, crestinifusesera avertizati inca din pimul secol de aparia profeilor mincinosi (! [oan 4,1), ins fora demonica persista atunci, ca gi ast, prelungindv-se in difeite forme si adaptandu-se celor mai diverse situati, Nu ne mirém, asadar, c8 Sfinti P&riti condamnd cu fermitate vrjtoria, att prin legistatisinodale (Can. 24 Ancira, 36 Laodiceea, 61 si 65 Trulan), ct s prin canoane partculare (Can.7,8, 65, 72 si 83 ale Sf. Vasile. ‘col Mare, 3 al Sf. Grigore de Nyssa, 2 al St loan Postitorl). Sunt acoperite o serie larga de practci ocutte, precum: magia, vrjtria, ghicitora, farmecele, descantecele, portul amuleteor, astrologia ele. iar inlerdctile canonice peniteniale Tn privnfa lor sunt dintre cele mai aspre. Aceste manifestri sunt asemanate ucideii sau destrauui contra fifi, findu-te apicate eptimil ce merg pan la 20 de ani oprire de la Sfanta Impartisane si chiar 30 de ani, in

    You might also like