SEMINARUL GEOGRAFIC “D. CANTEMIR” NR.21-22/2002 Oiconimele din Moldova: interferente de geografie istoricd si geografia agriculturii Vladimir Palamariu Abstract The agrarian toponymy ( or the agrotoponimy) represents an important cathegory of oponyms studied by the specialists in toponimy as it partially or totally reflects the past or Present utilisation of lands, the relatively small number of agrotoponymies among. the oiconyms from Moldavia has various causes : the big frequency of anthroponyms, the absence of the contrastant character in the landscape, the recent changes of the names of localities, The study of these agrotoponymies is even more difficult as the studied territory is affected by linguistical interferences (Romanian, Paleoslav, Hungarian Toponymies ete.). On the other hand, the conclusions of this study are for time being, Key words : toponimy, ethimology, agriculture Numele sau denumirile geografice, respectiv toponimele, sunt fenomene sociale $i ca atare se supun legilor sociale (istorice); pe de alta parte ele nu sunt intamplatoare, ci au 0 ,,istorie” proprie, care , daci este cunoscut’, poate oferi indicatii importante asupra unor elemente mai putin detectabile prin alte metode.Prin urmare materialul toponimic reprezint un izvor de neinlocuit pentru sistemul stiintelor, inclusiv al celor Bcografice : geografia fizicl, geografia umand si, mai cu seami, pentru geografia istoricé.Conform lui Ion Conea (1928) toponimia este ,,ca un fel de hart, care imbrack fidel trupul unui peisagiu’” iar George Giuglea afirma : Un nume topic, fiind inainte de toate un fenomen geografic si antropogeografic, el face legitura intre om si pamant”. in acest context, cercetitorii de geografie istoricd utilizeaza in mod frecvent aceast& surs de informatie, in spefi toponimia, pentru a identifica caracteristici ale unui teritoriu, ce pot reflecta un fenomen geografic care a existat in trecut, fara ca in prezent si mai fie mentionat sau un alt fenomen geografic care marcheazi o Persistent atat in perioade istorice cat si in contemporaneitate.Importanta acestei cercetliri rezida si din faptul ci , adesea, pentru o anume regiune studiati,, precaritatea si chiar absenfa altor izvoare istorice (documente scrise, inscriptii, marturii orale) fac din toponimie unica sursa de informatii asupra unor evenimente din trecut. infelegind astfel necesitatea studiului toponimic pentru geografia istorica, putem considera c& o categorie important de toponime, si anume oiconimele (termen Propus de Ion Conea pentru totalitatea numelor de aseziiri omenesti — din gr. oicos = casi + onyma = nume), verificd gradul de important pe care geografii istorici |-au acordat impactului antropic asupra mediului de-a lungul timpurilor, manifestat intr-o multitudine de forme (exploatarea resurselor subsolului, utilizarea terenurilor, valorificarea padurilor si faunei, descoperirea de noi {inuturi etc.); si cum agricultura354 Vladimir Palamariu reprezint’ una din primele manifestiri ale interdependentei om-mediu geografic in istorie, putem privi oiconimele ce indicd caracteristici de tip agrar ca o legatura esentiala intre geografia istoricd si geografia agrioulturii. Pomind de la acest prolog ce s-a dorit o justificare a demersului acestei lucrari, se poate conchide c& studiul toponimelor agricole (sau a agrotoponimelor ) se dovedeste a fi foarte util pentru cunoastarea geografiei agriculturii atat din prisma istoricd cat si a aspectelor sale contemporane.Trebuie totusi precizate cAteva dintre dificultatile care se intalnesc frecvent in cadrul acestei cercetiri si care favorizeaza absenta unei certitudini in multe dintre cazurile studiate pentru toponimia regiunii de care ne ocupim: Moldova. 1.Un fapt aparent surprinzitor pentru agrotoponime este frecventa lor relativ redus& in cadrul oiconimelor moldovene , chiar dac& subiectul concret la care se refer, agricultura, a fost si este o ramur& economica de vechi tradifii ; explicatia este oferit& in mod evident de faptul c&, in general, utilizarea terenurilor agricole a suferit modificari importante de-a lungul istoriei Moldovei, favorizata fiind de instabilitatea politic’, sociala, economica, de calamitatile naturale, de necesititile fiecdrei perioade istorice . Pe de alta parte fenomenul individualizarii prin contrast este elocvent in acest caz deoarece aceste agrotoponime caracterizeaza elemente cu un aspect uniform, putin particularizant Astfel , din studiul celor 2994 oiconime ale Moldovei doar 57 de agrotoponime cu semnificatie cert au fost inregistrate (1,8%), la care, adiugindu-se si unele toponime cu posibild semnificatie agricola (in numar de 13), se ajunge la cifra de 70 agrotoponime (2,4%). De precizat ca, in aceste conditii, nu am inclus in categoria agrotoponimelor din acest studiu acelea care indica fenomenul de defrisare a p&durii (Secttura, Ciungi, Axsita, Jaristea, Parlitura, Rupturi, Taietur’, Curaturé, Runc, Laz, Parjol, Trebis, Pojorata etc.) desi unele dintre ele indic& in anumite acceptiuni si o utilizare agricola (de fapt scopul pentru care a fost efectuata defrisarea) din mai multe motive : a)Existenta unor studii bine realizate pe aceasta tema (D.Chiriac-1983, Sorina Vlad-1996); b)Intentia de detaliere in cadrul unui studiu ulterior a acestor toponime corelata cu imposibilitatea de a trata acest subiect atat de vast in studiul de fata. 2Jnterferenta accentuat& intre agrotoponime si antroponime (cu o frecventa relativ mare ca sursa de provenienta pentru formarea oiconimelor), in functie de toponimul initial ;astfel multe toponime care, aparent, ar indica un element agricol sunt de fapt antroponime ( Tarata, Putini, Gutinas, Cuzliu, Hrigcani, Buciumeni — a existat un mare vornic al Tarii de Jos in vremea lui $tefan cel Mare cu acest nume, PAstraveni — a existat un intemeietor al acestui sat cu numele de Stan Pastriv, Cacica, Iedu, Gulia, Manzati, Matacina, Balta Ratei — fost Balta lui Rat&, Cireseni, Sadoveni, Corliteni, Volovat — desi acesta provine din sl. ,,vol”=bou) ) ; alte toponime pot avea posibile ambele intelesuri (Ciobinus — un antroponim diminutivizat 2) ; Buhieni — acest sat are si o alti denumire : Tauri, prin urmare este foarte posibild interpretareaOiconimele din Moldova: interferenfe de geografie istoric& si geografia agriculturii 355 agricola , Cogna ~ poate proveni gi din adj.ucr. ,kosna” = cositi-referitor la iarba, la care se ataseaza si toponimul Podu Cosnei ete.); 3.Alte toponime cu semnificatie aparent agricola provin de fapt din oronime ( Coamele Caprei, Ghergheleu - Em. Buretea ii confer si semnificatia de p&sune, Igheaburi precum gi toponimele de tipul Strunga si Strugari care au ins& si posibila semnificatie agricola’), hidronime ( posibil $tiubeeni), fitonime (Branistea sau Pajigtea), alte toponime (Palanca, Ragnifa) etc. 4.Reformele administrativ -teritoriale din 1964 sau 1956 au modificat frecvent numele de sate conferindu-le 0 alti denumire (exist astfel 11 agrotoponime create in acest mod arbitrar cu o senmificatie incert) sau au creat sate noi cu aceleasi caracteristici ; pe de alti parte studiul fostelor denumiri a indicat uneori o utilizare agricola cert&, desi varianta actual poate avea gi alte valente (de ex. s.Morireni, com. ALVlahufi, jud.Vaslui - fost sat Morile). -satul Livezi, com Livezi, jud.Baciu — numit Valea Rea pana in 1964; -satul Livezile, com.Vizantea-Livezi, jud.Vrancea ~ numit Gaurile pana in 1926; -satul Viile, com.Farjanesti, jud.Galati — numit Putichioaia pind in 1946 si Igndtesti pana in 1964; -satul Ciresoaia, com.Ciresoaia, jud.Bacau — numit Biserica Slanic pana in 1964; -satul Valea Marului, com. Valea Mirului, jud.Galati — fost satul Pufenii pang in 1964; -satul Poiana Marului, com.Ceplenita, jud.lasi — fost satul Varatii pind in 1964; -satul Cireseni, com.Cotnari, jud.Jasi — numit Vacdria pana in 1964; -satul Gridinari, com.GolAesti, jud.lasi — numit Chisirdii pana in 1964; -satulViginari, com.Bogdanesti, jud.Vashui — numit Limboesti pana in 1956; -satul Visina, com. Nicoresti, jud.Galati— numit Diaconii pana in 1964; -satul Viigoara, com. Viigoara, jud. Vaslui — numitBasesti pan in 1964; -satul Arva, com.Brosteni, jud.Vrancea — fostul sat Capatanul pana in 1968; -satul Viigoara, com. Viisoara, jud.Botosani — numit Bivolu Mare pana in 1964; -satul Viisoara, com. Stefan cel Mare, jud. Bacau — numit Javrenii pana in 1964; -satul Viisoara, com. Paunesti, jud. Vrancea — numit Boul pana in 1964; -satul Viisoara, com. Vidra, jud. Vrancea — numit Parosul sau Secatura Parosul pana in 1964; -satul Viigoara Mic&, com. Viisoara, jud.Botosani — numit Bivolu Mic pana in 1964. 5.Controversele toponomasticienilor romfni cu privire 1a etimologia toponimelor sau chiar absenfa oricarei referinte asupra toponimului respectiv; 6.Modificarea toponimelor initiale prin ad&ugarea sau omiterea unor litere sau grupuri de litere etc. in acest context acest demers se doreste a fi doar o clarificare a unor aspecte controversate, 0 sintetizare in misura cunostinfelor actuale a agrotoponimiei Moldovei, o provocare pentru a limuri pe viitor neclarititile si inadvertentele ap&rute.356 Vladimir Palamariu GLOSAR AGROTOPONIMIC AL MOLDOVEI Albina — sat, com. Ivanesti, jud. Vaslui (Al.Graur il considera antroponim); de altfel analizind evolutia denumirii sale, el s-a numit Albeasca (in 1879), Alghina (1838), Anghila (in 1830 — 0 metafora de la Alghina); Almas — sat, com. Garcina, jud. Neamt (provine din magh. ,almas” = livada de meri- cf. lorgu Iordan; posibil antroponim, dar foarte rar — cf. N.A. Constantinescu); Arva — sat, com.Brosteni, jud. Vrancea (Hasdeu considera ca arva este o ,,vie situati la poalele unci coline sau in cémpie”; alti autori o identific’ ca o vie redusi, izolata- provine din magh. ,,arva” = izolat, orfan; poate fi gi ,,loc cultivat’- cf. T.Porucic; pe de alt& parte este intalnita si ca antroponim sau ca marturie a defrigarii -cf Sorina Vlad); Baranca — sat, com.Cristinesti, jud.Botosani; sat, com.Hudesti, jud.Botosani (provine din uor. ,,baran” = berbec ;Ilie Dan fi confera semnificatia de ,,vale a berbecilor, tinutul crescitorilor de oi”); Bivolari — sat, com.Dobarceni, jud.Botosani; sat, com.Bivolari, jud Jasi; Bivolaria — sat, com. Vicovu de Sus, jud.Suceava; Bartalus-Mocani — sat, com.Puiesti, jud. Vaslui; Boistea — sat, com.Caiuti, jud.Backu; sat, com.Petricani, jud.Neamt; Boistea de Jos — sat, com.Cotofinesti, jud.Bactu (Al. Obreja il considera ca semnificind ,,loc de odihna sau de pascut al vitelor, vacdrie”; poate fi privit ca indicind si un gen de cale de comunicatie - drum); Buhalnita— sat, com.Ceplenita, jud.lasi; sat, com.Hangu, jud.Neam{ (are aceeasi semnificatie ca si bivoliria — cf.AL.Obreja); Butucdria — sat, com.Zépodeni, jud. Vaslui (poate avea si semnificatie de loc defrisat); Cisiria — sat, com.Dobreni, jud. Neamt; Chersicosu — sat, com.Stinilesti, jud.Vaslui (fost sat Pi antroponim; Cotnari — sat, com.Cotnari, jud.lagi (cotunarul este un locuitor al cotunelor —asezare special in podgorii -cf.Al.Ungureanu, Vol.II ,Geografia Roméniei); Corlata — sat, com.Draigoiesti, jud.Suceava (provine din magh. ,,korlat” = ingraditur’ sau colibi pentru vite); Curechistea— sat, com.Grumizesti, jud.Neamt (,,curechi” = varzi); Dealu Secirii — sat, com.Poienesti, jud. Vaslui; Delnita — sat, com.Fundu Moldovei, jud.Suceava (provine din uer. ,,dilnyca” = loc de ardtur’, parte din mosie cultivati); Dealu Perjului — sat, com.Oncesti, jud.Bacdu( ,,perj” = prun — regionalism); Grajduri = sat, com.Grajduri, jud Iasi; Holda — sat, com.Brosteni, jud.Suceava; Holdita — sat, com. Brosteni, jud.Suceava; icosu) — poate fi siOiconimele din Moldova: interferenfe de geografie istorica si geografia agriculturii 357 Hotaru — sat, com.Andreiagu de Jos, jud.Vrancea; Livada— sat, com.Dobarceni, jud Botosani (desi este un sat nou intemeiat in 1956); sat, com.Mera, jud. Vrancea (aceeasi situatie ca in cazul precedent); Loturi Enescu — sat, or.Dorohoi, jud Botosani (sat now intemeiat in 1941); Loturi — sat, com Manoleasa, jud Botosani; Lozova — sat, com.Branistea, jud.Galati ( loz” = vit de vie ~cfDict.top. al Banatului, vol.V, p.165); Odaia Manolache — sat, com Vanatori, jud.Galati; Odaia Bogdana — sat,com.Falciu, jud. Vaslui; Odaia Bursucani — sat, com.Grivita, jud. Vaslui; Prisaca ~ sat, com.Beresti-Tazliu, jud.Bacdu; sat, com. Valea Sarii, jud. Vrancea; Pristicani — sat, com.Flimanzi, jud.Botosani; sat, com.Pris&cani, jud.lasi; Prisecani — sat, com.Boghesti, jud.Vrancea (toate aceste toponime provenite din apelativul ,,prisaca” pot avea si semnificatia de loc deftisat); Plugari — sat, com.Plugari, jud.lasi; sat, com.Urecheni, jud.Neamt (sat nou intemeiat in 1956); Poiana Marului - sat, com.Malini, jud Suceava; Slimnic ~ sat, com.Tamboiesti, jud.Vrancea (sl. ,sliva” = prun, cf, AlLUngureanu, 1982, p.244; poate proveni si de la sl. ,, slemne” = parau); Slivna — sat, com.Beresti-Meria, jud.Galati; Schitu Stavnic — sat, com.Voinesti, jud.lasi (provine din sl. ,stava, stadnik” = herghelie,loc ingradit de vari pentru pasunatul cailor); Sadova ~ sat, comSadova, jud.Suceava (provine din sl. ,sadu” = livada, plantatie de pomi fructiferi, vie tandra -cf. DEX; = gridind ~cf Ioan Patrut); Stupina — sat, com.Maicanesti, jud, Vrancea; Surina — sat, com.Garleni, jud Bacau; Topile ~ sat, com. Valea Seaci,jud Jasi (groapa pentru topit canepa); ‘Tarna Mare — sat, or.Falticeni, jud.Suceava; Valea Marului ~ sat, com.Lipova, jud.Bactu; sat, com. Valea Marului, jud.Galati; Valea Merilor — sat, com. Vultureni, jud.Baciu; Valea Fanajului — sat, com.Secuieni, jud Bacau; Valea Grajdului — sat, com.Unteni, jud. Botosani; Valea Oilor — sat, com Balfati, jud lagi; Valea Stinei — sat, com.Carlibaba, jud Suceava; Viratec — sat, com.Agapia, jud.Neamt (loc de varat al oilor); sat, com.Salcea, jud.Suceava; Viigoara : - sat, com.Tg.Trotus, jud Bact -sat, com. Viisoara, jud.Neamt;358 ‘Vladimir Palamariu -sat, or. Vaslui, jud. Vaslui; -sat, com.Todiresti, jud. Vaslui; -sat, com, Viigoara, jud. Vaslui; Zece Prajini — sat, com.Dagata, jud.lasi. La acest glosar agrotoponimic se pot adiuga gi alte nume de localitati care au © semnificatie relativ incert& in raport cu subiectul tratat.Alaturi de toponime precum : Ciobanus, Sivita, Bubieni, Strunga, Strugari, Sagna, Bousori, Cireseni, Pajistea, P&siteni, Cogna, Podu Cosnei, Iesle, Jgheaburi etc. se poate alcdtui si o listi suplimentara de posibile agrotoponime. Addenda agrotoponimica a Moldovei Cotargaci — sat, jud. Vaslui — provine fie din cuvantul ,,cotargi” = hambar de cereale, adapost pentru produse agricole fie este un antroponim (Iorgu Iordan mentioneazi numele de familie Cotorca, Cotorga ); Coza - sat, com.Tulnici, jud. Vrancea; Cozia — sat, com.Costuleni, jud.lasi (poate proveni din ucr. ,kozel” = tap sau din cuvantul de origine cumani ,,koz” = nucd —nucet; in primul caz este evident originea antroponimici); Lojnita ~ sat, com.Chiojdeni, jud. Vrancea (poate proveni gi din ucr. ,loznica” = least de nuiele pe care se usucd sau se afumi fructele; alituri de toponimul Lozna ~ sat, com.Dersca, jud.Botosani poate avea originea si in sl. ,,loza” = vit de vieyexista si varianta antroponimica); Oreavu — sat, com.Gugesti, jud. Vrancea (lorgu Iordan si Emil Petrovici argumenteaz’ acest toponim ca provenind din bg. ,orehov” = nucet; August Scriban afirma ci oreavul este un rau care seacd temporar); Stulpicani — sat, com.Stulpicani, jud.Suceava (Ioan Iosep il considera ca provenind din apelativul ,,stulbic” (instrument care ajuta la pescuitul pastravului; pana in 1781 s-a numit Stulbicani); Stiubeieni — sat, jud.Botosani (Sorina Vlad il considera toponim apicol — semnificd un stup primitiv; pe de alti parte stiubeiul poate fi si un izvor amenajat; nu este exclusi nici varianta antroponimicd). Per ansamblu se poate considera cX agrotoponimia Moldovei continua si suscite atenfia cercetitorilor de geografie istoric& si de geografia agriculturii oferind date interesante in leg&tura cu utilizarea terenurilor in trecut si in prezent. Bibliografie Alexandrescu Valeria, Vlad Sorina ~ O strdveche ocupafie — viticultura ~ reflectatdé in toponimia Moldovei, in Luct.Sem.Geogr. ,,Dim.Cantemir”, nr.4, 1984, Iasi. Alexandrescu Valeria, Vlad Sorina, Oancea, D.I. — Une ancienne ocupation des daco- roumains ~ 1 apiculture —et son reflet dans la toponymie, in AnSt. ale Univ. wALLCuza” lagi, 1982.Oiconimele din Moldova: interferenfe de geografie istorica si geografia agriculturii 359 Bolocan, Gh. & colab. ~ Dicfionarul toponimic al Romaniei.Oltenia, 2 vol., Ed.Universitaria, 1993-1995, Craiova. Bolocan, Gh. & colab. ~ Dicfionarul elementelor roménesti din documentele slavo- roméne, 1374-1600, Ed.Acad.RSR, Bucuresti, 1981. Burefea, Em. — Contributii la studiul toponimiei roménesti, Ed.Universitaria, Craiova, 1994. Chiriac, Dumitru ~ Asezdrile rurale din Moldova — studiu de geografie economica, EA.U: wALL.Cuza” Iasi, 1984. Conea, Ion — Vrancea, geografie istoried, toponimie si terminologie geografica, Ed.Acad.Roméne, Bucuresti, 1993, Constantinescu, N.A.~ Dicfionar onomastic roménese, Bucuresti, 1963. Costinescu Mariana, Georgescu Magdalena, Zgraon Florentina ~ Dictionarul limbii roméne literare vechi (1640-1780) — Termeni regionali, Ea.St. si Enciclop., Bucuresti, 1987. Dan, lie — Dictionar toponimic al Vaii Solonefului, 2 vol., Ed.Univ. ,Al.1.Cuza” Iasi, 1979. Dragu, Gheorghe ~ Toponimie geograficd, partea !, Bd.Univ. din Bucuresti, 1973. Frifili V., Goicu Viorica, Suflefel Rodica — Dicfionarul toponimic a Banatului, Univ.Timisoara. Giuglea, George — Cuvinte romanesti si romanice, Ed.St. si Enciclop., Bucuresti, 1983. Graur, Al. ~ Nume de persoane, Bd Stiinfificd, Bucuresti, 1965. Graur, Al. ~ Nume de locuri, Ed.$tiintificd, Bucuresti, 1972. Tonia, Vasile — Nume de locuri din Banat, Ed.Facla, Timisoara, 1982. Jordan, Iorgu ~ Toponimia roméneascd, Ed.Acad.RSR, Bucuresti, 1963. Tordan, Yorgu — Dictionar al numelor de familie romanesti, BAST. si Enciclop., Bucuresti,1983. Tosep, Toan — Contributii la studiul oiconimelor din Obcinele Bucovinei, in Luct.Sem.Geogr. »Dim.Cantemir”, nr.7, 1986, Iasi. Tosep, Ioan ~ Toponomastica geografica ~ metodologie de cercetari si lucrari practice, Ed.Univ.,,Stefan cel Mare”, Suceava, 1999, Mihiili, G. ~ Dicfionarul limbii romane vechi (sfarsitul sec.10 ~ inceputul sec.16), Ed.Enciclop Roman’, Bucuresti, 1974. Moldoveanu, Gh. ~ Structuri ale toponimelor din bazinul Milcovului, in Luct. Simpozionului de Toponimie, Bucuresti, 1975. Oancea, Dil. ~ Reflectarea mediului geografic in toponimia roméneased, in ,,Terra”, ne.l, 1984. Oancea, D. - Toponymes rares sur le territoire de la roumanie, in Luct.Sem.Geogr. »Dim.Cantemir”, nr.2, lagi, 1981. Oancea Dimitrie, Geman Constantin ~ Bazinul hidrografic al Barldzelului.Considerapii de geografie istorica si toponimie geograficd, in ,,Terra”, nr.4, 1987. Obreja, Alexandru ~ Dicfionarul geografic al judetului lasi, Ed. Junimea, lagi, 1979. Obreja, Alexandru — Numiri geografice rare pe cuprinsul Podigului Moldovei, in Lucr.Sem.Geogr. ,,Dim.Cantemir”, nr.2, lagi, 1981. Pitrut, Ioan ~ Nume de persoane si nume de locuri roménesti, Bat. $i Enciclop., Bucuresti, 1984. Petroviei, Emil — Siudii de dialectologie si toponimie, Ed.Acad.RSR, Bucuresti, 1970. Popeseu-Sirefeanu, Yon ~ Contribufii la cercetarea terminologiei pastoresti din limba romand, curs litografiat, Ed Univ. ,AL.1.Cuza” lagi, 1980.360 Viadimir Palamariu Stineanu, Lazir —Dictionarul universal al limbii romdne, Ed.Scrisul Romanesc, 1929. Scriban, August — Dictionaru limbii romanesti (etimologii, infelesuri, exemple, citafiuni, arhaisme, neologisme, provincialisme), Institutul de Arte Grafice Presa bun”, 1939, Ungureanu, Alexandru — Asupra unor particularitdi geografice ale toponimiei asezérilor rurale din RSR, in Luct.Sem.Geogr, ,Dim.Cantemir”, nr.3, Iasi, 1982. Ungureanu, Alexandru — Probleme pe care le ridica deformarea toponimiei romanesti, 1-a Conferinta Reg. de Geografie, Timisoara, 1994, Vlad, Sorina - Despddurirea $i reflectarea ei in toponimia roméneascé, in ,Studii gi cercetivi de Geol.,Geof. si Geogr.”, seria Geografie, 1983 X X X~ Tezaurul toponimic al Moldovei, 2 vol., Ed.Acad. Romine, 1991. XX X~ Geografia Romaniei, vol.I, Ed,Acad. RSR Bucuresti, 1984. XX X - Noul atlas lingvistic roman pe regiuni, Ed.Acad.RSR, Bucuresti, 1980. XX X~ Dictionarul limbii romdne, Imprimeria Nafionala, Bucuresti, 1934. XX X~—Dictionarul explicativ al limbii roméne, Bucuresti, 1975.