Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Irina Petrea - Si Tu Poti Fi Supernanny 2007 - Transfer Ro-25mar-0c759e PDF

    Uploaded by

    Andreea Sarghe
    13 views160 pages

    Original Title

    Irina_Petrea_-_Si_tu_poti_fi_Supernanny__2007_-transfer_ro-25mar-0c759e.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views160 pages

    Irina Petrea - Si Tu Poti Fi Supernanny 2007 - Transfer Ro-25mar-0c759e PDF

    Uploaded by

    Andreea Sarghe

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 160
    Trina Petrea $i tu poti fi Supernanny Cum sé-ti cresti bine copilul | TRel EDITOR! sili Dragomit sale Dem, Zamfireseu DIRECTOR EDITORIAL, ‘Magdalena Marculeset COPERTA Faber Staxto (Silvia Olteana gi Dinu Dumbravician) Dip Cristian Cloud Coban Conecturd Sinziana Doman Descrieres CIP a Bibioteii Nationale a Romie PETREA, IRINA Sit pot fi supernanny com sii crest bine copilul / Ina Potea.-Socureyti: Editura Teo 2007+ ISBN 9765973-707- 16.594 © Bditura Te, 2007 P.27.0850, Bcurst Tei/Fbe nh 021 3008090 emai ofeetediturtreao ‘woreda ISBN 978-073-707-148-6 Dedic aceasta carte Mami de la care am mereu atéten de luroifat. O cunose de aproape patruzeci de ani sin inceteaza ‘@ mii surprinda. fi nulfumesc pentru tot si, mai ales, pentru cit a stiut stem daruins libertaten de a deveni eu insanui I thank to Robin wwho constantly encouraged me to erite. He trusted me more than I ever did and altoays believed I had somtething to say. Lam glad I listened to him. At least this time. De asentenea, le multumesc directorilor Editurii Tre, D-lui Prof. Vasile Dem. Zamifirescu si D-lui Siloiu Dragomir pentru sprijinul, rdbdarea si increderen cu care mau ajutat sf duc la bun sfarsit tot acest demers si tuturor celor care au ‘muuncit pentru ca aceastt carte sf ajung la cititori. Mi-aw dus antinte ce mare efort si ce mintmatt se ‘atunei cind faci primi pasi si ce important este sf fie altri a te find de maint fie tresti de tine cineva care s Cuprins 1 Introducere seen n 2. Clipa de sinceritate. seems o 14 3, Principii.. 3.1 Lumea lui nue ca lumea ta 3.2 Libertate si limite 3.3. Fii dascal si model 3.4 Fil perseverent si consecvent en. 35. Fil rabdator, calm, bland gi ferm 3.6 Fii rezonabil. 3.6.1 Rasfaful 3.6.2 Asprimea excesiva, Demotivarea 3.6.3 Supraevaluarea 3.64 Subevaluarea... 3.6.5 Cocolosirea 37 Fil drept si cinstit. 3.8. Fil un om cumpatat 3.9. Fi atent si grijuliu 3.10 Fi demn. 3.10.1 Ai cuvant, Promisiunile neonorate si ameninfarile in van 3.10.2 inuta 3.103 Goliciunea 3.104 Erotismul “ “ 3.10.5. Limbajul, manierele, atitudinea fat de membri familie’ si comportamentul in public ~ 3.10.6 Manifestareasentimentelor. 7 4. Nevoilecopitulu . ft 1 Nevela ce fi plcat by inl 5 accept 8 4.2 Nevoia de incredere si libertate. ot 43. Nevoia de identtate 4 44 Nevo de stimula svar LS Nevors depot yd mipar in are Jule copittt is AG Alimnentyin sindtonst ee ste htineseensingtosd, Mancreanesinatoos ne te asupea copa . Md 462 Manierte la mast rnc 4.6.3 Mofturile a mas’. Copilal care nat manned Irina Petrea 44464 Haplea. Obezitatea la copii 47 Rotina zitnicd 48. Disciplina i 4.81 Ce este disciplina « 482 Coi patrucalirefi al apocalipsei asfapul tlisensiunile patintilor — violenfa — inconsecvenfa 483 Treptele disciplinari : 48,4 Tehnici ce disciplinare : : 4.84.1 Recompensa. Tipuri de recompens8... 4.84.2 Aprecierea preponclerents a aspectelor poritive, ru a celor negative (disciplina pozitiva) 4.84.3 Mustruluiala, Un loc pentru mustrare. Cind si cum sil musts. 4.8.4.4 Inco data si iesi din joc 48.45 Time out in camera aducerii aminte, 48.46 Lasil sa traga ponoascle . 4847 Retragerea privilegillor, tierea favorueilor 484.8 Zidul thcerii 48.49 Tehnica implica se 48.5 Cand sa nus disciplinezi (cand e in soc, manios si frustrat, bolnav) 49. Nevoia de a fi respectat 4.10 Armonia familial Cop fain 53” Atmoafer din ani 7 5:11 Ze pena armenia, ragote, nope, S12 Demi cathe Be Ao 9 drogurl Instnesruelr Bre Diora 52 Cind mame uit che 53. Geli ; 531 Ralate ie ha 4, 382Pinn plo pone 54. Parnele une Dinner Brite ure Pine vite 53° Bunicii, . Copitut si societatea 61 Scoala... 6.1.1 Gradinija.. 6.1.2Schimbarea seoli 6.1.3 Clasa | 6.1.4 Temele si meditatoris si sof. Cand tata utd ed gi mama com, 120 122 129 129 131 136 139 139 142 ol bd 45 146 148 149 149 151 snd 53 3 159 160 160 160 160 162 164 165 170 176 181 181 185 188 188 191 192 196 196 196 199 200 201 Situ Poti fi Supernanny 6.1.5 Colegii. Bata in gradiniye 6.1.6 Computerul si cartea, 62. Prietenil 63. Societatea de consum 6.3.1 Reclama, sufletul comertului. 7 63.2 Competita paringilor 64 Mass-media 64.1 Televizorul si scoli 64.2 Presa seis Revstle. Internet Material pornageafion Accidentele gi siguranta copilului 71 incasa se 7.2 Cumasina 73 inoras 74 Cuavionul... 7.5. La mare, la soare, la iarba verde. Spaimele copilului, intre real gi imaginar... 8.1 Spaima de a fi parasit de parini, de a nui mai fi iubit, de a fi alungat de acas, 8.2 Spaima de intuneric, de umbre, de noapte 83. Spaima de zgomote puternice si muzica 84 Spaima de apa. 85 Teama de esec.. 8.6 Teama de doctor si de mersul la dentist. 87 Spaima de animale g alte fobi 88. Spaima de ranire. Diferenjele anatomice 89 Teama de moart . Probleme dificile — strategii simple 8.1 Crizele, Comunicarea - 92 Tandaleaia 93. Smioredala Plinsul : 94 Linguseaia - 955 ngeléciunea. Minciuna, Hof 866 Tetbilsml nee 87 Réspunsurile obraznice 88 Tupes, Obriznicie. Pozne, Agresiviate 89 Invite in patil conjugal m= 9.10 imbricatul gi dezbracatul sunt un chit 9111 Incapayanatul Nu ,,daca”, ci ,cind”/,dupa ce” Tale din favoruri Incurajenzi-t sit ascull 9.12 Dictatorul : 9.13 Copilul care vorbeste uit 207 210 212 217 217 219 219 220 223 232 233 237 239 2a) 243 246 271 273 274 279 281 282 286 289 291 291 291 291 292 293 Trina Petrea 10 9.14 Vorbarejul 9.45 imbuinatul 9.16 OF, ita 9.17 Udatul patului 9.18 Certurile 9.19 Lenea si dezordinea 9.20 Uituceal. opi botnay.Copiu-problem. / eric pea i vrdoare, Mersul a psbolg Meal aoc, ps 9380 ° eral a pte uti NOHD Gindrom de pect ca in concluzie. fn toc de incheiere efit de atti). 204 295 296 298 299 303 311 313, 315 1 Introducere ol} lucruri de mini amenesti Gur au simu vor gr; och au si nw or we sh: oor Urechi au sinu vor auzi: navi au si mu Malini au simu zor pip: picoare au si nue POF umbla: mu vor glu cu gatlejurite lor” (Psat! 113} Cat trdieste, omul poate crea orice, dar lucrul sau e neinsuflefit E {8 insa o singura instanja cénd omul este, intradevar, asemenea lui Dumnezeu — ziditor de viafa: atunci cand face un copil, cand, din viaga lui, se zAmisleste alta viafa. Si, dintre toate lucrarile omului, aceasta este cea mai minunaté Pentru cd nu te lasa sa te gandesti numai la tine, copilul te invata cel mai bine masura generozitafii, a grijii pentru celalalt, a sacrificiului. Isi aduce aminte ca posi zambi in fiecare zi, c& poti afla bucuria pana si in lucrurile cele mai marunte, ci dragostea nu se castiga cu bani gi nici respectul cu biciul. Ajutandu-l si descopere lumea, ajungi tu Sufi s& 0 infelegi mai bine. Povefele pe care ile dai te ajuta sa intelegi mai bine unde ai gresit si s& indrepfi ce se mai poate indrepta. Desigur, cand zilnic ai de rezolvat probleme, cand ifi bagi capul azi cu ce ai s8-i dai maine de mancare, tot ce spun poate s&-fi para o vorba in vant. Intreaba-te ins& daca ai vrea s4 schimbi locul cu mine, s& simfi in fiecare zi golul imens, vidul de necuprins lasat de lipsa lui Am acceptat si devin Supernanny animata de doringa de a veni in sprijinul multora dintre cei care, dintr-o pricina sau alta, nu stiau cum 4 se bucure din plin de copii lor. ins chiar din primete zile, am re~ alizat cd aceia care aveau cea mai mare nevoie de ajutor erau, de fapt, Irina Petrea 2 ingigi, ei nu stiau nu puteau vorbi penta ini maton Jadeau peste cap C2 ‘acesti copii, ca de ori mi-au solici- micutii nazdravani P orbi pen cum sin ce fl i le arate parinilor cd au o promt ‘a sunt nefericifi chiar gi atunci cind paringii se sé le facd toate mofturile. Alaturi de mulfi diate re coi care mi-au fost elevi altfel alaturi de mulfi dintze cei care mi-au fo aso tat o consultafie, mi-am retrait copilaria (st insist asupra ace 8° N cu bucuria jocului, cu entuziasmutl descoperiilor, cu emoyiie, ziile, rizvratirile, spaimele si angoasele ei. eutafile lor. Le stim cu tofii. De foti parintii au grijile, problemele si gr nee : ci despre acelea cu care se aceea, nu despre acestea vreau Sa vorbese, confrunta copiii lor in ‘Vreau s& vorbesc in numele micufului care nu are inca destule cw te incat sa poata spune: ,Mamé, nu te supra pe mine cand mergem Ja magazin si eu trag lucrurile de pe rafturi, Nu vreau sd-fi fac pro- bleme, ci vreau sa te ajut, chiar dacs nu am decat doi ani. Nu infeleg, de ce nu mi lasi, nu stiu cum si te conving. {fi arit prin gesturi tot ce vreau sa fac si tu tot nu pricepi. Sunt atat de nefericit si ma simt atat de neputincios, incat uite, imi vine s4 plang si sé ma tavallesc pe jos de supirare. Te rog, nu mai fipa aga la mine cd ma zApacesti de tot! Au, si acum de ce ma lovesti?! Nu infeleg, ce am gresit? Ah, cum ai ‘rea si ma opresc din plans cand nu mai stiu nici daca ma mai iubesti sau nu?” Vreau sa vorbesc in numel le micujului care suferd rc operatii peste ope- rafii ca 54 rémana in vi sinned on ‘af pentru cé mama sau tata, din neglijeny sfidare, nu iu pus in masina centura de sigurang lui care va ramane pentru totdeauna cu cic: cei care il aveau in grija au | fi sau 8; si in numele ce- dead atrice desfigurante fiinded asat in calea lui o oalé cu apa fierbinte. Vreau sa vorbesc si pentru adolescentul ¢ camera lui, cu muzica data tare fiindea daca nu imi mai vine sa ma di clasé nu ma sufera, Si, cand vi te Vid pe tine cum fi. ‘ o daca tofi colegii de serviciu te ar lua peste -ar lua Introducere B picior zi de zi, ceas de ceas, Te plangi ca ii fa 4 tu ce probleme am eu!” BE CEH fac probleme, dar nu stii Nu eo carte pentru minte, ci una pentru suflet. Nu e atét un indr a ; : . indru- maz, cit, mai degrabi, o pledoatie, De aceea, vin i vi spury Onna {4 instanfa, in numele micusilor pe care ii reprezint, sustin sus stare ca fiecare om este in fapt,rezultatul proprieicopilii. Vi impior, lua nota!” ue 2. Clipa de sinceritate Cum ai ajuns parinte? Fii sincer, nu suntem decét tu si eu. Tu, care ma pofi vedea, eu nu. Tu care ma posi auzi, eu nu. E mai bine decét la consultafie. E mai bine decat intr-un confesional. E chiar mai bine de- cat pe chat. Singurul care te poate auzi esti tu. Ti-ai dorit sa ai un copil sau a fost o fericita intamplare? Sau numai intamplare? Sau nefericita? Sau impotriva voinfei tale, ca te prinda celélalt mai bine in lantul casniciei? Sau, poate, Doamne fereste, un groaznic act de silnicie? Sau, slav Domnului, rezultatul unor lungi tratamente de fertilizare si réspunsul Lui la rugile tale? Sau, poate, doar o datorie? Sau ca s& aibai cine si-ti aduca un pahar de aps la ba- tranefe? Sau ca sa fie cine s8-fi mosteneasca numele, averea, casa, tot ce lasi in urma? Ceeste, pentru tine, copilul tau? Un prieten bun pe care il cunosti ca pe buzunarele tale? Un omulet despre care nu stii nici ce-i place, nici Ce stie, nici ce vrea, nici macar ce numar poarta la pantofi? Este él tot ce fi-ai dorit, bucuria viefii tale sau, din pacate, torie implinita? © mare realizare? Sprijin si ali pacoste Pe capal thu? O greseald din tinerefe? Tot ce n-ai putut tu sa ? fi? Rezultatu une! relaiipasagere? Buforl personal? ,Lestul’ cn care a venit in cdsnicie partenerul? . © dezamagire? O da- inare sau o adevarata Oricare ar fi réspunsurile tale, copilul nu are niet rs cl in Nr are nevi iste cinco unl seu et nee = rei ee eres Nici Tra venit aici si-ti implineases visu a iala imposibila. Nici sii fie confesor, nei \ I ; poar- Pe umeri lui responsabilitatea unei averi pe care nea creat. Side Pen are n-a creat-o Core nici nu ate, poate, nevoie ca si fie fericit, Nici n a venit sa "a Venit Si-fi fina Clipa de sincerie inceritate 5 sie de urat, s8 stea lipit de tine toata via el viata lui si dreptul sa o traiascd asa o mai bine. fa. Ca vitor adult, va avea si "um va considera el cd este cel Pana atunci insa, tu esti cel ce rdspunde pentru el, Pentru ingrijirea lui. Pentru educafia lui. Pentru devenirea iui. in fafa lui in fata ta. in fafa societafii. El te iubeste necondiionat si te priveste ca pe Dumnezeul lui, Si chiar aga si esti! Are nevoie de tine, de iubirea ta, de grija ta, de injelegerea si ocrotirea ta. A ta si a celuilalt parinte al sau. Fie cd ifi place, fie cA nu. Bucuria lui cea mai mare este si-i dai atentie, Nici n-ai idee in cate moduri infelege el sa ii acorzi atenfie! Indiferent cum o faci insa, aceas- ta se traduce pentru el intr-un singur fel: atentie = iubie. Spaima lui cea mai mare este sd nu te piarda. Fara tine, fara dragostea ta, nu crede c& ar putea trai. Teama ca te poate pierde ii paralizeaza gandurile, il face s& se sufoce. Nu are destule lacrimi si planga cre- zand ca vrei sa-l pardsesti (cand, de fapt, tu nu te duci decat la servi- ciu!) gi nimic mu i se pare jenant, deplasat, dureros sau umilitor daca asta te impiedica s& pleci de lings ek: nici si se tavaleasca pe jos, nici sa se zgérie, nici si-si dea cu pumnii in cap, nici sd récneasca ca din gurd de sarpe, nici macar sa se tarasci finandu-te strans de un picior. Dorinfa lui cea mai mare este ca tata gi mama si se iubeascl sis fe impreuna. Pune-| s& aleaga intre voi si crede-md, i-ai dat sa rezolve au existat vreodata. Oricat de mult i-ai sa ii merite dragostea, cd el nu va infelege. De ce? cea mai mare dilema din cate explica tu c& parintele celalalt mu are de ct € asa si pe dincolo, ci nu e bun de nimic, Pentru ci el igi daruieste iubirea necondifionat ir ici aminte? Asa.e el, copilul tau. Asa ai fost si tu. ifi mai aduct am 3. Principii inn accsta i= Iabinen nu domint, ot te sea a mt.” _ Goethe, Bosman despre arp cet verde") ‘Am fost adesea intrebata ce inseamnd sa fii un parinte bun? Nefiind mama, n-am putut si gasesc un raspuns decat din singura perspecti- va posibild pentru mine, aceea de copil, de fiicd a parinjilor mei, Din punctul meu de vedere, raspunsul la intrebare e chiar copilul tau. Nu trebuie sa astepti pana cdnd creste, pofi sa ifi réspunzi in fiecare zi. Relafia parinte-copil este mereu vie, in schimbare, prin urmare, pofi azi si fii un parinte mai bun decat ai fost ieri gi, peste cfiva ani, sa fii mai bun decat esti azi. Incearca si-i privesti copilul cu atentie, chiar cu ochiul omului din afara: ct de sanatos este, cat si cum se joaca, cit de des zambeste, cat de mulfumit este cu ce are, cat de sigur pe el este, cat de protejat se simte, ct de multi place sa faca ceea ce face, cat de des plange, face mofturi, e nelinistit, se teme, de ce se teme, cum doarme etc. Nu face © comparatie inte els alfi copi, mu compara nici macar eu celalfi frafi ai lui. Fiecare copil e unic si tu poti sé fii un Parinte minunat pen- ‘ru un fiu si execrabil pentru un altul! Nu te Bandi nici la cat ain vestit” in el, la nopfile albe la capataiul lui, la toate lucrurile de «: are Parte sila care tu doar visai, nu te gandi deloc la tine. Nu vitach el nu este nici mama, nici tatal lui, nici ia i ‘ita. 8 (chin i gemeni pot tot att de citer ieee ae ca si © infelegi si sa o infelegi ca s§ m Cl Scofi la lumina tot ce a: mé ; ° are mai fr ‘mai bun. Un parinte e asemenea unui Bridinar care eves rimes dintr-o simanfa. Pentru ao face SA creascd si s8 inflon sie cum sé o ingrijeasca: in ce pamant $8.0 puna | creste o planta ASC, trebutie sé a incolyit si cand, Principii y cum sa 0 ude, cat de mult sa 0 expund la soare, cum sé 0 pliveasea, de ce s& 0 fereascé ete. " Am fost intrebata cum ¢ mai bine, parinte ,modern” saut ,traditiow nal? Nu pot rispunde decat de pe pozitia mea de copil al parintilor mei. Nu exist decat paringi buni si parinti mai putin buni. Exista si corigenti si, uneori, si monstri, da, care traiesc printre noi si zamislesc suflete pe care nu stiu decat cum si le chinuiasca.... Exist& parinfi res- ponsabili si grijulii si paringi pentru care copilul nu se afla in topul prioritafilor lor. Asta e! Am fost intrebata cdnd e mai bine sa faci un copil: cand esti foarte ta- nar sau cand ai mai prins la minte. Nu stiu, poate cel mai bine e s&-1 ai cand fi-1 doresti, dar cred ca gi cand te ia pe nepregatite tot trebuie sa-I intampini cum se cuvine. In fond, el nu vine de unul singur in aceasta lume... It takes tivo for a tango! Multi paringi mi-au cerut sé ti invat ,metodele” mele. Cu riscul sa 30- chez, repet: nu am metoda! Tot ce stiu sunt niste principii (vechi de cand lumea!), pe care caut sé le aplic cat pot de bine si cat mai adec- vat pentru fiecare copil in parte, dupé o strategie care, da, se poate in- vaja, inventa, adapta. Tot aga cum medicii mu vindeca boli, ci pacienti si copiii trebuie crescuti si educafi finand cont de particularitafile si unicitatea lor, orientindu-ne dupa aceste cateva principii, Cel putin asta am vazut $i invafat de la mama mea care, 0 via{a intreaga, a fost educatoare. Practica mi-a dat dreptate. Fiecare copil e o ecuatie uni: c& ai carei termeni sunt: mostenirea genetic’, mediul social si familia in care creste, plus factorul de imprevizibilitate (de pilds, 0 indie © discutie intémplare, 0 carte et. care pot declanga un gin, 0 aes © dorin}a, 0 reacfie si pun in migcare an intreg lank de evenines De aceea, nu consider ca exist metode universal valabile, ci doar . general) se ghideaza, principii dupa care paringii (educatorié, in general) se & Induce Tongonl sedans in 7 " un copil in ingrijirea $2. pe 3 2 “ydezvolta, a pregan’ Pen educator” Irina Petrea 8 gasind ei inyisi strate (gi ,metode”) potrivite pent copilul lor gi situatile concrete cirora trebuie sa Te facd fa. Un parinte e asemenea unui croitor care, daci se pricepes face haine si pent asi si penta slabi, si pentru cel. cu bua are 5 P neu cel cu un picior mai scurt, nu doar pentru manechinele perfecte. Tay stofa dupa o geometrie anume, aceeasi pentru toata lumea, dar di- mensiunile sunt strict ale celui care va purta haina. Daca nu se price- pe, croitorul poate gresi. Ba, chiar si priceput de este, din neatenfie, tot poate si strice stofa... Asemenea lui, un parinte poate gresi cand se abate de la principiu, cind nu chibzuieste bine o metoda pe care 0 aplica sau o aplicd gresit, cand copiaza ceva ce a vazut la altul, fara si se gandeasca daca se potriveste sau nu si copilului sau. Desigur, conteaza ,furniturile”, ,finisajul”, atengia pentru detalii gi rabdarea cu care ,mesterul” lucreaza, dar esential este si facai 0 ,cro- ial” bund. Adicd, inceputul lucrului. Ulterior, mai poate face ajustari si artifici, ins toate cer timp, rabdare si rezultatul s-ar putea s& fie tot sub asteptari, 3.1 Lumea lui nu e ca lumea ta A fest odata ca niciodata, ca de n-ar fi, nu s-ar povesti, A fost odat& ulliver care, din intémplare, a ajuns in Liliput, fara piticilor, unde » fesit ca un urias, apoi, si in Brobdinag, fara uriasilor, un, i inag, fara i ee aR ‘8 fara uriasilor, unde el era cel Jn viaja, trecem t ; ‘oti prin experienfele lui Gull " iver, num: eal. La nceput flind copii, suntem pitici intro. hum \8, ca parinji, ajungem sé vedem ce i i uml ai : ce inseamna sa fii un uriag i Perle nn ne Populeazi casa, Pentru copilul ty, en ee Bigonlc 6! Puternic, iar el, in lumea ta, un Gulwer meee y iver mititel in- Stora sa lisa copii ai c& ordinea de uriasi, pe 3 8dacee hia ante er» pte in invaimdntl formal MNS cat Pring \ipii 19 conjurat de uriasi (E drept, cu timpul, parca uriasii astia, hi la apa ‘ im, intra Primul pas spre a1 infelege mai bine pe micujul tau este a fii minte cat de mare est tu (gi toate ae tale) pentru el cit de tunator tie sl. sul si cat de sus fi-e capul, fafa, cat de mari fi-s mainile, cat de lungi picioarele, cat de puternic esi si cu cata usurint le ridici pe toate. Co- pilul te admira gi vrea sa fie ca tine, s4 poata face tot ce faci tu ins& nu poate. Pentru un singur pas de-al tau, el face cativa maruntei, de aceea tre- buie si dea repede-repede din picioruse si o plimbare pe jos il isto- veste de zece ori mai mult decat pe tine. Adu-fi aminte de asta atunci cand il zorestit Treptele pe care tu le urci si le cobori intr-o clipita sunt pentru el inal- te ca obstacolele curselor de atletism si cand coboara, of, parca ar sari din pod! Te superi pe micuful tau fiindca se impiedica si cade din nimic? Nu e din neatentie, sa stii, nici ca s8-ti faca in ciuda, sa-si murdareasca hainele frumoase in care tocmai |-ai schimbat. Nici lui nu-i place si cada, fie fi-ar placea? E drept, are si el tot doud picioare, doua maini si un cap, dar la el totul e altfe! proporfionat. La nastere, capul copi- lului reprezinta un sfert din corp in vreme ce, pentru un adult, nu re- prezinti decat a opta parte, deci la el, capul trage mai greu... Copilul cteste, dar nu uniform si, de abia in adolescenta, se va proportiona primii ani de viafa, cel mai repede cresc membrele, apoi trunchiul, dar capul raimane tot mare comparativ cu restul corpului, de aceea, centrul de greutate se afla mult mai jos decat la adult, prin urmare, echilibrul lui este mult mai instabil si se ,rastoarna” mai repede. De Parca asta n-ar fi de ajuns, laba piciorului la copil — adica pur tul de sprijin cu suprafata de contact — este foarte mica, ceva ce ingreunea- 2A suplimentar pastrarea echilibrului (de aceea, mers, la incepat, Cinel-cricanel, cu genunchii indoigi si picioarele usor departate, cam rina Pettea 20 I Mirgeascd baza de susfinere $1 1 sifuria paringilor, cO- un impiedicat” i ca oamenii foarte in varsta — ca sisi | -echilibreze). Uneori, spre disperarea erigada cand este « " pprintr-o faza in care dimensit ,, determi- si nu se de pilul pare sf treaca printr-o p cade, una-doud, din picioare. El trece capului combinandu-s brului. Dacé el nici nu poarta in- fn jurul gleznei, sau are tapi nile piciorugelor, ale teunchiului nao si mai mare instabilitate a echili caltiminte corespunzatoare, fixata bine foarte groase (gen platforma), ba chiar tocuri, face eforturi sup tare gi echilibrul lui este si mai precar. Caz Teodora are putin peste 3 ani si, de veo cBteva sdptimai, se impiedics foarte des sicade.£ sanstoas8, manna bine, e vioaie E var’, mama o scoate afar& in haine subtir si sabotei A cBzut atat de des, inc3t are pielea roass la genunchi sila coate. Mama 0 admonesteaz’ cd nu e atentd; copila s-a resernnat si cu reprosurile, si cu vind, Cum a52?, se mira ea. In primul rand, incéltamintea nu e potrivité pentru var- ‘impiedics.Iiexplic mamei cd degeaba se enerveazs si-ireproseaza copilului c3 au ico nou julitue, Foarte curdnd,copilul va depsiaceastéfard, dat nu pomtrs of 2 fost mai atent”, ci pentru c& a mat crescut si centrul siu de pre eee de greutate s-a repori nevoie s8 fie 1 slim sigurants pascu Adesea, nul lism pe copil nici si-si tra 4 fermoarul cA anumite lucr, 'g8 fermoarul, uri chiar nu le poate face ; pentru ¢ esata §i, cand esueaza, ne supaira te, il si umilim, E 5 in pot dar uitém usor ‘Anu are capacitatea lil certim, ba, poa- "a noastra! fizicd nec crud, si nemeritat din parte Caz 'ametou,o mam cuunbilete PE €2t@ -9 dat-0 5-0 find el singur te | Ade 3 ani. 1- copllului este minuseula in Principii 2 comparatie cu plicinta moale, pe care se stad in ea in acelasi ting “DE Cate Se straduieste s3 0 tind cu o mana si s8 mus: wee San acting time. Numi tn gird secncele pana cand inet sera po- 3 $4 0 0 scape, dar, fatalitate, imediat, placints 1 Copilul ramane cu ofaram intre degete i priveste nedumert Inceisvrmeecn, mereu. NU ma mal ducsitiio alte! Mu pena tite ee eo buna seam, mama nu stie cd muschi ete ete, De Tntamplat, flexori ai copilului nu se dezvolta complet pans ape ani deaceese nu patesdouceine ss schon oe ar i trebuit si-5i dea macar seamna c placinta era de wreo patru or mai mare dect palma lui. As i veut s-o intieb cum s-ar fi descurcat ea dacd cineva i-arf dat s8 tind intr-o mana o mamaliga mare si moale? Sis-o mat gcerte In vézul lumii umilind-0 pentru c& 0 scapal Arfi fost atat de simply s8 upd cite o bucatica de placints sis3-i dea copilului, dar, dacd tot nu s-a géndit la solutia aceasta, macars8 nusl mai fi cer tat — era el suparat cd si-a pierdut placinta, nu-i mai trebuia dobands! Reprosurile repetate il fac pe copil sa se simta prost, il umilesc si fi | distrug increderea in sine. Caz George are patru ani si poart8slapi de plastic in care transpiré siti alunecs piciorul Face eforturi s8 nu ig piards tncaltsmintea si sia deformat mersul tot tarsaindusi pasii, Se impiedicd atat de des, incat genunchii lu sunt acoperti de cruste care nu apuca s8 se mat vindece. Mama pledeaz8 pentru slapi ~ baletelul poate si-iscoa~ 18 mai lesne din picioare cSnd intr in casi, ca sd nu~i murdareascd covoarele. O' treb daca ti este mai mid de cavoare decst de genunchil copifului ei, ca sé numa spun c&, odat8, s-ar putea s8-si spargé capul, s8-si rup8 nasul alunecand cu e sau piedicBndu-se, Acelasi sfat de ai schimba incalfamintea cu sandale moi, din pie le naturald sau panzi (ca si-irespire piciorl), legate pe glezne, se dovedeste salu ge are acum ocazia Sisilege si dezlege sandslu rit vine 3 bea apa sau tar. Sicovoarele? Bine mers 2 tele de zeci de ori intr-o zi (chiar daca, ori de cate or elimine, topie grit, ard se se mal descalte) a copilului, trebuie sa te pregi- De altfel, o data cu venirea pe lume t ult mai ampli decat simpla testi de o ,redecorare” a interiorului m amenajare a camerei lui, Mobilele, covoarele, podenua, pereil lem: natia, serviciile de cristal $i porfelanurile, lucrarile de pret, toate pot avea de suferit, Dac& sunt noi i scumpe, resemneazi-te, strange fot ce pofi gi pune-le Ia pastrare pentrat vreo cafiva ani bunt Nic Prin cap Si nu-ti treaca si+fi faci copiii si stea smirnd ori sii pecepsert Irina Petrea 2 te ed iar at 2gariat sou au spart ceva. BL au nee de toata ziua pentru cd iar au 2garia ae ora, nui de un muzeu. Desigur, nu spun sie ast ec de co Tene casa in care locuiesc, S4 facd ordine in ebuie s& invefe sa respecte Ba staat ce o mind dejar I cure atat ct pot dar accidente tot se mai int3mp. Ti chiar nal SPAT dati o vazi de cristal, un pahar din serviciul de nunté a pail tai, o farfurie de pre}? Nu fiai intins secreille extrase din nas gi Gi turechi pe sofa? Nu? MA rog, copilul t3u ar putea st faca $1 aga ceva rafenie, Daci esti dispus sa privesti cu atenfie lumea lui, vei sti cum sa-i faci viafa mai usoara si mai placuta. $i fie, de asemenea (vezi ,AAcciden- tele si siguranta copilului”) in lumea lui, un dop de plastic poate face diferenga dintre viafa si moarte. Lumea lui e plind de primejdii pe care, de multe ori, ca sa le vezi, trebuie si le analizezi cu lupa, tardindu-te in genunchi si pe coa~ te, Copilul tau este curios, pentru el lumea intreaga ¢ un mister gi casa un univers ce trebuie explorat! Debordeaza de energie — nu-l pune sub obroc, ci ajuta-l si exploreze, s& invele, s8 cunoasca. Nu te crampona de nimicuri care fi rapesc din farmecul copilariei, ori, mai tur i pot aduce vreun betesug, ba, Doamine fereste, il pot cobort in sroapa Copillului mic, o cada de baie i se poate prea © piscina gi are toate motivele sé-1 mai sus de talie la fel de adanca precum sperie, mai ales daca apa ii vine od Diana are3 ant giju Pile si unghillenegres, le. Ovid si te. Rar am vazut un copil att dem md gandesc ca e negi r Sal urdar.PBrul nde, el- cles urn oe iat, dar mama s\ tata imi na Incetcind $3 se ascund: haats (scena mil evocd pe bur sea aimaséin nicul alergand dups, Sfarsit, eine blgat in cad8. Pins op 2a 68 Posedat, dar, cy weg isi sSlbatics arf mai uso sda teee " de splat decat Diana, Nu Principii Pi 23 apucé mama nici sa 0 sSpuneascs, nici s8 0 clateascd, Parule termind, le explic de unde vine spaima fti lor bruste si brutale (ei cred cd asa se termi ins. Cand totul se ei: cada e prea mare, miscdrile parini: ind baia mai repede}, apa curge cu zgo: mot de cascads (vez! ,Spaimele copiulu"), Dusul ule place inca, mai port eun buretel. A doua zi, 0 spal pe Diana, Pentru e& nu au octal tesc tot ,cada mare” (unde arfi bun un presulet aderent, de plastic, sé nu alunece) Lasapa sa curga prin para de a dus, agezatd pe fundul cz, s8elimin agomotul pre- vestitor de rele. Apa e numaide-o schioapé, s§ vind pang tn tala copilel cind std in gezut — se va simti mal putin amenintats. Adaug sampon, fac spums (copii oado #8 fiindcé se pot juca), pun si até de plastic, Oiau pe Diana pe ocalite:,Hal 8 ne jucdm cu rata’. Copila e calms, voioas8. Dups un minut, fac pasul urmator: ,Diana, sti ce-i place rafei cel mai mult?” Nu." .S8 inoate", Mergem la baie. Pe fundul c3- 2i, copilul nu vede aps, ci spums, Pun rafain cad, mi joc cu ea. Rata e fericita...0 intreb pe Diana dacd nu vrea si ea s8 se joace. Ba da. li dau jos ciorépeli, rémane in chilot i tricou. E putin agitat8. Olas asa. Dacd o dezbrac complet, nte3 in panic — stie ce-o asteapt’. O asez usorin cada. Initial, se ifioara simind apa — eu conti ‘ui s&Ti vorbesc bland si s& m&icBi ca rata. N-o fortez si se aseze, se lasé ea pe vine prudentd. Dup& ce se obisnuieste, o ajut s isi scoatstrcoul. Continum s8 ne ju- cam. Tot in joacs, cu mainile cBus, 1 picur a3 pe piept, mai os de subsuori. N-0 deranjear’. 0 intreb dacd nu vrea si-mi dea chilofil,c8 tot s-au udat. Ba da. In joa- 3, splam rata cu spums. Apoi, facem a fel sicu Diana, imi trec mainile ude prin parul ei, dar nu am si o spal acum pe cap. E prima ei baie calms, nu risc 3 0 spe- fi din nou. Oac8 sunt prea multe nut into dats, uv dau timp 58s ob 8 se rice, 0 inf «copii, Ti preg’: nuiasc8 cu nici una, Iau un prosop, o anunt cB iesim, o ast gor. Oadmir pentru cd miroase bine. N-a urla, nu s-2 impotrivit.€ prima baie care Tiplace Nu asalta copilul cu prea multe experiente noi. Nu le poate face fata Siun adult se poate speria de o experienté nous. Da-i rSgaz copilului s8 se obisnuiascd cu fiecare lucru nou, treptat. as sum cub dar cu spit pap Ps apa direct dintr-o galeatd, tinandu-l cu «opal apes jo: “ Insnte. George cesta ft lanes ately ca ote a0 cascada dap 829 aoe ere eg sinare umes cpt, Yor.eml re Shee nee coe bond epee fen dec le simp veste atat de darz: nu infelege c tot ce ise intra nue periculos, cl doar nepl cut. Apa evarss, dintr-o data, in capul ul) inunds gura, Ut Aa (10H care se eats 5, acee seat, vorb aces ngi torn George (4 ani) nu are pro! ‘sul, urechile si copilul are im Trina Petrea 24 rata de bandaj elastic, 1 Mai inti, cu 0 BU ee nstratie de ni jnecatul.. iliau pe George pe def Se cpm eh ces i ea aa ectcucpul ub ap, Protester wut Rider, {i latesc tot cu c&ugul palmelor, cu grijé sa nu-i dau ap pe fat. Bandajul pe care George 2 avut vreodat8, dar nu asta conteaza acum; principalul este s8-1 até a fost mai greu. De atte, George oindeamns foarte promp Pas Hero aemonsaiede iA rr ‘4 baie, Dupa un minut, Ti propun 3 tamols atunci cand cineva este agi lui, prin uemare, nu are migcéri. Prima Prompt ca si ea s& proce- Cand copil face ur soluia: sb inventeze un joc gen eu at, tui adel” sau has ducers im: reurdla cos" (pachetele mil i usoare pentru ca fetta simu se accidenteze) etc ‘© mamicd mise plange cl fetita de2 2m fle cepa aftr i duce la cos tt ce apu ‘Goes inapoi pe raft, pratesteazé si, de cele ma} 3 le, rea s8iiignorelacrimie, Murditirea este bun’! Asa sund sloganul unui anume detergent. Dincolo de ,gaselnifa” co- merciala, exist un adevar fundamental in aceast’ propozifie: copi- ilor le place s& se joace si, jucdndu-se, ei, da, se murdaresc. Mainile lor cu care exploreaza tot ce intalnese sunt vesnic murdare si hainele ajung de nerecunoscut, Pe ei nui deranjeaza — important e sa se joa- ce. Un copil ale carui haine sunt neatinse dupa ce a venit de la joacd ar trebui sa ne ingrijoreze: o fi bolnay, trst, f bine? Am lasat ,murdarirea” prieteni, nu se simte la finalul acestui capitol pentru ca vreau sa insist asupra ei, chiar cu riscul de a stam ruc y bunicilor. fea starni oprobiul mamicilor si sunt un ,,ceal sel” sau ,decrefel” cei nascufi in 67~'68, Eram mulfi copii si cei nsscsn' i copii si ne jucam in fafa blocului ins epi cieam Tupti de foame si oboseala, Swen de eeu ore tna Gine cele mal mar bucuri ale noastre eras mhergem prin on tsce var dp Posie, face turte din noroi, E Teene eine murdari ca niste go ston aveau pe atu nic ap cold in feces eee le ase nu ore pe saptimana), sau cum ne-om mai numi noi, “nici detergenti de absurde de Se la noi. Sigur, ne intmpin au Pris incipi 27 cu un ,iar v-ati facut ca porcii” dar asta era tot sise resemnau. Erau, oricum, hainele ,de joaca”; cele ,bune erau scoase numai la plimba. re si la zile mari cand, prinsi de importanfa evenimentului, admirati de toatd lumea gi falindu-ne in ele ca nigte pauni mandri de coada lor, stateam fanfosi, cu aerul feapan al unor majestafi imperiale. Cand ajungeam acasa, le scoteam ca pe niste odajdii si le asezam cu evla- vie in dulap sau pe scunel, spre a fi curdtate de praf si puse inapoi, la loc de cinste, apoi siream bucurosi in carpele de fiecare zi in care murdarirea ne era permisa. Oh, ce incantare! cr erg pe strad8. E vard sia plouat zdravin; baltoacele nu s-au zvantat inc. in faa sea, un pusti de vreo 3-4 ani pe care bunical tine de man st: sisi sarkin strada. Nu Cand ajung in dreptul une’ baltoace, bunicatrece pe ings a, dar pustiul oi" ra~ zant, cu un picior. Bunica protesteazé, apo, din nou, tace. Peste ali cativa mete, alts bal, lucruile se repets. A trea 02r8, unica nu mat abd sil face nesimtit rmurdar, necvilizat, salbatic ji reproseaz’ csi murdlcestehainele,c& altadat® ou" mai ia la plimbare etc. Pustiul a pus capul in piept. Gata cu distracta, pliciseald mare! Pacat c& bunice a uitat ce grozav es treci prin bitoace, 8 tec cu pant, Sh faci castele de nisip,s8 te tSvSlesti prin arb, Si dacé tot a uitat, mécar dej-ar finut de urdt copilului vorbindu-i si ajutandu-! sisi dezvolte si vocabularu, spit tul de observatie, Asa, plctsit i ignorat, a incercat sel sd se amuze Singur ns, $8 nu se Crags de vorbi cul, ci merge gandindu-se, probabil a ale ei coz abies ito sar de bloc inp alee Ae ae eulacbeln in combiezon 8 m3 enim nasratont, 32 tava face ctva pai sempre cade Nae nimi srpetne MBit marae renee mnie evies pin prafdepejospemaiis pear eae ent idu-i cu naiduf: _.Veri, daca nu esti atent, acu’ reir merge sien Nic ew ar ce pinate pul (© mama si copilul mic (3 ani, prot pornit la 0 plimbare, Copitul (ars asupra lui si-1seuture de pat reprossnd te-ai murdarit si trebuie s3 te duc in cass, tord la intémplar), nici copilul nu piceper ce egstura cl sea murdarit un pic de praf? Mama a cut tre resol remertat un lucru de cae el nu era responsabil echiibrul, 3 RPL Biot din program plimbare, isitl darit (de parca ar fi facut So meniona # 8 tui oar sil sled Fr continat plimbarea, Ce treabl am eu cu fi fScut mie: penteu ci nu am te fa aer, atat de important pentru orice pe jos, fericita c& nu s-alovit, $i ma lumea dac’-| vede murdarit? Singurul fost atent3, el ar fi putut s8 se accidenteze. repcos mi |-2 28 Irina Petrea la ,murdarire”. Hainele estiuni echilibrulu, rman oiien ntru ei, tot ce pra che t " nich incomode. F sile permit’ pete aler- Nurevinast copiilor nu trebuie s& fie nici scumpe, fn ele, si fie in langul lor, (ca sa mu transpire si $4 ca A conteaza este si se simt’ bine se joace, fe din materiale naturale r Ie ey ale ie ed prea cal nici prea fig i ele Stn ERLE acci- lente stupide (strangularea, de exemple) In fumes IoF designerul nu aaa ered) si, desgus,ebuie St invei St aid gi de fina 1, te tot, napadita de buruieni si far aiasc’ inten comunitate Pe de alta parte, nici copilul nu trebuie cap, s creste in voia sorfii ca 0 vie care, t8, gi-ar intinde carceii si lastarii pest rod. Copilul trebuie invaat, pregatit st tt intrebarea e: cata libertate poti sa ti dai? Ce limite trebuie sa-i imputl Irina Petre 30 {Copii are voie st fact orice cat rere: + nutyiface ru lui + tu face réu celoriati | 4 muface rau lucruriior Geplina intre aceste tri limite menite sil protejeze pe el, pe cial si ceafa (la modu general) de distrugere. 6 data ce fi minte aceste trei Iucruri s-1 inveti si pe el, viafa se sim plifica incredibil de mult. Orice fapta si acfiune 2 copilului poate fi daca nu ,agata” nici unul dintre cele Libertatea copilului este zcernutta” prin aceasta , ita” si {rei precepte, atunci nu e daunator pentru nimeni si nimic. SS nuvi faci ru ui insecnnutt sa-si poarte de grija astfel Incat sa se pa- zeasc’, s& nu-si produca o suferinfa fizica, un traumatism, o imbol- navire ori sa se pun’ intr-o situafie dificila Car Andreea are 3 ani sie o micdprintes8. Are o gr8imads de haline si acces la el, indi ferent de sezon. Imbrécatul adevenit un chin, de fiecare dat, mama se confrunt& cu fetita pe aceasta tems. Andreea are delle ei, mama e istat8c3 nu igi asorteaz’ hainele si nici mu accepts alegeile el. Certurlle av devenit deja o problem. Mama fine mortis s impund Andreei cum s8 se imbrace in loc sii dea fete’ aceasta Ii- bertate sé tnvete mai tarziu treptat, cum 8's potrveasc’ hainele, cum s& alea~ ‘ho tinuts, Singura limité pe care mama ar trebui sh oaiba in vedere acum este ca algerie fetiei sa tin8 cont de viemea de afara, in aga fel Tgnorarea acestei limite duce la indisciplins, isfat teibilism siaccidente, Pontur utile + Dacé nu enim grav 1asi-1 58 su Sicutd sunt destul de neplacute fr sa-lafecteze defel grav, + Dupa fiecare patanie, ajuts-ls burs es HutG-1s8 tag’ lnvatdmintele de rigoare, altfel eo lectie rte consecinele. Un cui ovinatale, © bB- inci determine si nu mai cepete greseala Principit a fara, am s4 plat verasi moril” Ci de genul val, in ce hal te-at + Atentie, nu-il8sa tentatila indemanat De multe ori, haba face bu lteor,s1dac stig, re cues din eae ae ce owe in Fire, uta, Sd nu face rau celor din jur it ASA fi jr inseamn§ 58 nu loveasc, 8 nu mb ca, rineasca, impings, scuipe, muste, tate insulte, vorbeasca urat, sa fi , ines i e , A urat, sd fie nepoliticos. Tot aici, trebuie s8 includem si gria pentru animale, pen- tru orice vietate, pe care copii trebuie si invefe de mici sd le ocroteas- ci $i sf le ingrijeasca, sf nu le facd rau cu nici un chip. a acest, descopertdclaliticam sdf 9c dat mbar jue pcre mu view sclmparca men Edt anioner rm de fear dat; aces p de comporamen: ultra’ ge und dreaelo treb dacd a stat de vorbi cu tatal copilului, cel care! duce siilia dela gradinita. Ba da, dar tat8! nici nu vrea s& audi siiintoarce spatele educatoarei, de fata cu Petru, submindnd ttl autrtates satin jd compara lent al copilului, Candi intreb pe tatd de ce nu ia atitudine fata de micul bataus, imi So vepleb care mass epidural ra rib? hires ‘nvitat s8 dea. Doar nu o s8 fac din el un mototolt”. fi cheama baiatul s8-mi aréte smote ole de boc: Pete etnias utc tne arena eb ce ar fi daca $i ceilalti copii din grups ar bate casi el Imi d8 oreplicdivatata de la ddact ei toi s-ar uni impotriva ta si arsiris8 te bats? Te-2i putea bate cu toy oda- Bee near are aradeamutaprabing pin ae la bStaie pe tats tu? Crezi cd i-ar putea bate pe tori?” Nu malas ti de in eae eae lacs artampa inca 2? Tr pent eo ee cae toate copied Pes ecomet i cr, laren ase. verve Fe i de aceea bagi?” Oa.” Nuse se joace cu tine la gradinita?”. Sid dar, pana at | Se tem de mine!” 32 Irina Petrea fil jimanui nu-i place s& joact nimeni cu tine, Petru, pentru cd fe faci rau — fi fovesti. Nimanut nu") P mbrancim, 58 lovim, s& scuipam, s& fie lovt. Nu avem voie sé ne bater cu alti, 8 mbrancim, 58 lovin, \orbim urdt nimaau. Toate acestea fac rau, rénesc. Dacd noi anim pe ati 1 et 1, ne pot intoarce spatele, pot s8 nici nu ne mai vorbeas ne pot ni pelo ne pt 0 pot rant pe oe oer 3 nimeni de vor- 3. BStdusii nu suntibiti de nimeni. Cu cei care vorbesc urat nut 8. Tu deci daca vet sa contnul in acelasfel cas pan’ acum saute schimbi pen {rua si celat copii te primeascd in joc lor.” Tatéle K.0.| Null reprosez nimic de fot cu baiatul, nuam vote sl ,demole2". Sinici nu am dece. Aintelesc8 a gre- sit sc, nerespectind principiul gnu face Bu ceor din jr’, -2 facut du chiar co- pilului ui, Ms Totrea totus, dupa ce bsiatul nu mai estede fata: i dacdaltcine~ ‘all loveste? Ce si fac, sii spun si se ase lovt?" Hm, 1 nteb cesfatur crede ci au primit celal copii in grupa lui Petru, cei pe care betel Ti bate in fiecare 2, de la ttici lor Raspunsul sil d8 singur., SS-evtel". Voila! x Sunfinwe cane pngriorescomur cee Ae svinpsise-n cin dears nevntegesa ps Nae tem sé-i dam atentie decat in pauze si el ne cam face probleme aparand in cadru Snivstpianns uta hnconunuaecincenesioaen Coane Might e ges e-toc nacsan ae ea npn dr screen artes ia are numa toa fa 188: ,Pleacs, s3 nu te mai vid, sadi- cule”, jl admonesteazd cineva. ,Dac ico ue ta " es Be De C8 ai fal meu, ti-as trage o mams de bStdie sors conver eres see atnen Arte petit see ine inca si mai crunt pe bietul cStel pentru cd a fost Madoc epee dip deumer teste cmsach eon aul 2 cao res sesmte vin ssa debvcrssaf Beau lvese tech comes “iP Pe mine ma voia, dar acum nu mai e pleas ina, ascnsaubobinasacon ares Andrei, dar ti-am spus ai avut rabdare, Stiu de ce allot peeayeus 2iceins ac ag uo un bolas none ful, cum i-ai fcut tu cStelusuiui : 100." Ingaind laude mane ‘ea Suen ai fecur teat nice 3 sa sefeace cu tine? Era prietenul tay, Dacd fi ve sims puted 8 erp ios Copl ep ay breton vere acer cr dusters lugul nuare sul rupt. O compress rece, ofacg fe, cainele d3 s8-1 muste. vezi seteme. ae in re Fscincese ah Mal pute sd means ned Suen noe macar sé tray i atte evcede cou simu BB olecte, Cate Ante 8 8-| manga Sil ovesti. Si-a pier: Principii 3 ut tncrederea tn tne, mute ma whi sl mat lovesti?” DS din captnsemn ed nu Aiea mot $5 om sau animalup"Seatuasin capes ne $8 se facd bine. Adui aps, mine la loc cuel. O sé te ierte fi te sii aduet puiul consider& prietenui lu." Andrei plange in hohote. lovesti pe cinevavreoda- ert Tian basta. atacom, re ape, Vorbeste 8 vez teimprietenes indate bese” antemaseangeinbeterre coe «Papa bun". Adova i de cum intvin cut, capil mse svar Bin brate si mi trage de man simi arte c puiule mai bine E fest feces a mangai pe cap. Coplul nu se mai desprinde de min, in shire, ls vedetes color. cate I-au admonestat uo zi manaine face un pasindsrit,sperat, Ignorarea acestei limite duce la deprinderea unui ~ | omportament obremic mais apesivsiviolen, | Si nu faci ru lucrurilor inseamné s& nu distrugé in mod voit un obiect, 0 planta, o vietate. A izbi, de nervi, o jucarie e distrugere. A 0 scapa din maini nu. Atenfie la aceasta diferen{S esenfialé dintre distrugerea voit si cea accidentald! Intervenfia ta, ca parinte, trebuie sa fie diferita, Distrugerea voita trebuie interzisa si sanctionaté ca o incdlcare grav a limitelor impuse copilului, ca un comportament intolerabil, similar cu a-si face rau lui gi celorlalfi vate intampla oricui, Eu nu re- Distrugerea accidentala e ceva ce se Po: wu le ceea cea facut. comand sancfionarea — copilului ii pare si asa rau de ceea ¢ innici un oe nu tebuie erat la fl cu distrugerea void, Inainte de a te grabi sil pedepsest pe copil pentru cd fea distrus ceva OF aah cat ceva, fii cinstit cu tine si recunoaste: nu cumva s-a intamplat vina ta? ~~ Alisa copiful s& facd ORI ce el devine as ‘Alisa copilul si fac ORICE este ogrepeal8 rt dene staat, | nerespectuos, rauticios, agresi¥; distrugitor $i indiscipt yumai c& NIMIC este la fel de grav," id, dezinteresat, tracasat, frustrat, te~ el. ‘Anu-i permite copilului sé fact efectele sunt altele: devine timi mitor, netndemanatic, nesigu Pe Irina Petrea 34 Ponuan te St si stricd ceva, face ceva 2 cand opi este pdepst pe sa Matis ba, ui desea pe cei care bat i brse i Fins Btu aun cnd sunt escopet Ai felus-ar ievaat B+ muste pe Andrei daca acest cer ecto scene wer pa sae arbre cole ser esr coc cul dea s 1sa se pot ,inrdi”. La fel, c&- srfadat ragostes de pierdut atunci cand distruge Ia fel de rv (or chiar mai ru). , Nu etcheta cu apelatvul ule” Va face nasa Sohne sugested ebun cen taeda pt rele Ne este lu, cifapta lui poate rea sau bund, atenie dec a formula. + Nute grabs inlocuisti ceva ce stricat In mod vit, de neni, din rézbunare si chise din negljent. Lasd-l 2+ simtalipsa, Vainvdja pretuiascé mai mult fel incat si-si merite eticheta Tnoas and c& Nu-i ignora greselile azicrezand cd ile vei corecta mai bine m: Nu i trece eu vederea greselile dnduri lbertate absoluta si propu- nandu-ji si ,intorci foaia” cand va impui in fafa lui la 15 ani ‘Te amagesti singur. mai creste. Cum crezi c& ai sa te daca nu poi s-o faci cand el nu are decat 5? Tot asa cum nu poli construi o ca ti-o cladesti peste noapte. Tot ce n tarea e ca murdaria veche — rai lasat s8 faca tot ce-a vrut el nu va infelege ,.ce f-a venit indeparta de tine si/sau te v de situatie si pierderii pute certuri si, implicit, la alteran ascunda de tine, si te mint tera relatia dintre voi, ‘sa fard temelie, nici autoritatea nu ai Ficut ani de zile 3 i corijezi pur- ce ani de zile »schimbi foaia” il pe care ctede cf O define, Aj " jungesi la rea relate. Alternativ, vq invaga cn : se 8, Sd fie duplicitar, va 8 i at, Ceea ce, di dar Si caracterul lui “Ainrow val Cao boald a céteitratare atare este ams Hasat de capul lui, Mai mutt cana mero este cand tu nud sane si evolugi id unui copil toner, P ' cand nu ti im- Prineipii pui nici o limita, cand il | nezi, dar ingreunezi foarte mult incearca s&-l disciplineze. Refuzul de a-ti disciptin copilul nseamnd s8-I condamni sé deving un adult cu probleme, poate chiarun inadaptat, un ins in afar let Limitele impuse copilului nu sunt un moft, cil pregatesc sa traias- ca in societate. Ca adulfi normali, avem aceleasi limite, toate impu- se de traiul printre semenii nostri si, cu toate acestea, nu ne pute plange de lipsa de libertate. Nu-fifie teama sa ifi obignuiesti copilul, inca de mic, si se comporte civilizat, altminteri creste crezand ca are voie sa facd orice. Lumea nu il va ierta ca tine, ci il va sancfiona si inc& mai aspru, mai dureros pentru el decat o pofi face tu, ca parin- te, la timpul potrivit. La polul opus se situeaza ingridirea ibertatii copilului, stablirea unui milion de reguli care incep cu ,N-Al VOIE SA...", punerea persona- litajii lui sub obroc, indbusirea talentelor, gandirii si capacitatii lui dea tua decizii, distrugerea respectului si increderi in sine si trans- formarea lui intr-un individ timid, las, iresponsabil (vezi , Nevoia de libertate a copilului”). 3.3 Fil dascail si model Cid aud, Cin vid, ii atc amine Cand

    You might also like