Titlul X Sistemul politico-administrativ al Republicii franceze |. Tratate. Monografii. Cursuri de specialitate Capitolul |. Geneza si caracterele generale a Repub! |. Alexandru loan, Mihaela Carausan, tlie Gorjan, Ivan Vasile Ivanoff, Cez Corneliu Manda, Alinia-Livia Nicu, Crina Ridulescu, Catal jn Uniunea Europeans, Editura Lumina Lex, Buc Secfiunea 1. Contextul politic 4. Franz Neuman, The Democratic and the Autoritharian State, The Falea 1954. la Stinciulescu, Armenia Andomiceanu, Sisteme comparate de a icd europeana, Ed. Economics, Bucuresti, 2003. 1 Almond, Comparative Political Systems, in jumnal of Polit Istoria dezvoltirii constitujionale a Franjei prezint& un interes deosebit, deoa- ingham G. Powell, Comparative Politics. A Developme? 66. ‘© NOUSIAINEN, Le systéme de gouvernement finlandais: dun régime te un régime parlementair. de Guverne, astfel tre cauzele acestei UL. Alte tucréri 1, Sigmund Neumann, Toward a Comparative Sudy of Mod Parties, 1966, Se consiviay in jurul unl program lobe lelungatd la guvernare; are le-ar fi permis 0 conviefui = insuficienta mijloacelor juridice ale executivului. Puterea de reglementareSectlunea a 2-a. instaurarea Republlcil a V-a iscarii Republicane Popul Propunerea de a forma nou! Guvern. Pe fond ‘Adunarea najionala va vota cu o largi- majoriatg adoptarea proiectului tn Ce a ice sia opiniei publice ca singurd: Generalul se bucura de o aprecieng] bere. demisiona, iar Presedi ‘ty — Il va insdrcina pe De Gaulle cu formarea noulul 958, generalul De Gaulle se prezenta in fafa Adund de investitur’ cu o larg’ majoritate. inte iunie 1958, De Gaulle a determinat Parl ive de o important’ deosebiti pentru evenime lamentul s& adopte tel tele care urmau s& insti de stat. Comp inlerministerial nu era omogend politic, motiv pentru care negocierile destul de Comitetul Consultativ Constituyinal ya destiurat act perioada 29 iulie - 14 august 1958. Ccompus din 39 de membri: a procedura de revizuire a Constitujici di in ceea ce priveste principille care trebuiau s& gu puter, egea constitutionald din 3 iunie 1958 ev iu electoral este principala surs4 a puter insttujile alese prin intermedi! su derivi puterea Si puterea executivs; 2; Puterea executivd si puterea legislatvdtrebule si fe, m mod efectv, separate dde 0 asa manierd incat Guvernul si Pariamentul ssi 51 asume fiecare pentru sine si pe propria responsabilitate deplindtatea atribufilor lor; 3.G 4. juveril trebuie sé fe responsabiln fafa Parlamentului; . Autortatea judiciard trebuie s¥ fe independents ufragiul universal sau dn de Stat, care nu era ercat $8 amelioreze care priveau repartizarea 1958. Referendumul pentru aprobarea textul loc pe data de 28 septembrie 1958. Corpul electoral teritorile de peste mari (cu exceptia Guineei, care a condus la separarea privire la noul text const Metropold, dar si din exprimat impotriva, ceea ce toriu de Franja) si-a exprimat larga adeziune cu Claudia Gilia Clauxa Gilaues istemut pontico-aaministraty at Kepuoiici rranceze ordonante, ce aveau forfa une pe cele care erau necesare pentru creionarea defi Noua Adunare najionalé a fost aleasa {in 23 si 30 noiembrie 1958. Capitolul Il. Institufille politice ale Republicil a V-a Sectiunea 1. Parlamentul trancez ». §1. Desemnarea Parlamentulul (8 SX afecteze (815 58 sacrifice in materie legislativ’, smentul se compune din. ‘amere ce se iva in domeniul lor de activitate: tru a putea candida la buie 8 indeplineasca Db - s& aiba cetajenie francezs; + S8 aib varsta de cel pujin 23 de ani; F<. 4 fi satisticut toate obligafille prevazute de Codul Serviciului National. >. Pentru conti i forului reprezentativ suprem, mandatul acestuia y a legal a noului Parlament, cu exceptia cazului tn care eaz8 dizolvarea acestuia si organizarea alegerilor dispune de un statut propriu, ha Cillalitice ale Republicii a V-a 231 cci spre deosebire Organismele de lucry ale Camerelor concentreaza intreaga activitate partamen- senatori sunt alesi Ca organe interme de lucru mengion’im: comisile, delegafille parlamentare si urile parlamentare. §3. Funcfionarea Parlamentulul i. Se disting care Parlament i de sesiuniz se reuneste de reuneste de ‘octombrie si se inch si vacange parlamentare (la fin lelor de sedinte pe care le pot avea Camerele rdinare nu poate depasi 120 de zile. Sptimanile de sedinje ate de fiecare Cameri. Cu toate acestea, Primul ea presedintelui Camerei respective sau a. ma) Camer’, s8 decid alocarea unor zile suplimentare (art. 28 dinare, art. 29 din Constitujie autorizeazi si intrunirea in ycompatibilitate sunt aceleasi ca si roralé statua C8 senator lor reinnoindu-se din ale, Parlamentul se réunion de plein droit”) in anumite circumstanje: ‘Adunarea najionala nou aleasd se reuneste de drept in a doua az alegeril sale. Dac’ aceast’ reuniune are loc in afara perioa- zute pentru sesiunea ordinara,o sesiune se va decchnde ne dept pentru o i de 15 zile (at. 12 din Constitute) in_cazul tn care Presedi male (art. 16 din Con de a tempera initiativele deputatilor. i i functionarea Camerelor ‘in afara perioadei alocate sesiunii ordinare (art. 18 din Const §2. Organizarea gi functionar lor ordinare, Palamentul is le Camerelor sunt publice. Caracterul public este reliefat de pul de prezenja publicului in sala de sedinte, d: (Bulletin de Assemblée nationale incheie prin vot. Principiul traditional al ‘onfrmat de art. 33 din Consituie antencazi pe eal al jineinfeles cu exceptia numirilor Personale, cand este utilizat votul (Marcel Pre! vantul a de supuse cont alin, a Fiecare Camera a Parlamentului dispune de o serie de organisme de con si de lucru prin intermediul cirora acea ‘organismelor de conducere menjiendm: Birou este personal. El ublic sau secret.ae Sitemap ile police ale Republi a Va sl (4. Statutul parlamentariior wmerei din care face parte. Aceasté autorizafie nu este cerutd in caz unei crime sau restrictive de libertate sau urmétirea unui sppendate pe durata sesiunii Camerei din care swesta face parte, dac8 aceasta solicité acest lucru. ‘Adunarea respectiva se reuneste de crept pentru sedinfe suplimentare pentru a te, dacé este cazul, aplicarea ali ©. Transparenja financiard Parlamentarit sunt obl si depund o declarajie a situatiei lor patrimoniale la fa sfarstul mandatului. Neindeplinirea acestei tate a cdrei duratd este fixaté a un an, si Indemnizafia parlamentari wdemnizajia parlamentar’ este destinatd s¥ asigur jor al Magistraturi, ile publice non elecive sunt incompatibile cu mandatul legh ‘Mandatul parlamentar este incompatibil cu urmatoarele mandate elective: = Consilier regional; ‘onducere social’, Parlamer si controlul asupra put ve, ca si cele de control, sunt limitate de prerogativele constitu- Imunitatea parlamentard rezintS un sistem de protectie ce garanteaz terea de fapte penale sau contravé face parte, cu exceptia cazului de flagrant del ‘At. 26 din Const caracterul de nobley Potrivit dispoz ). tingem mai multe categorit de leg:m7 Sistemul politico-administrativ al Republiciifrancezé 235 ia din 1958 rspundea de sub influenja angajament Legea referendars (art 'b) Funcjia de control partamentar istic a sisteriului_ poli fata Parlamentulul. Cont e de © parte, acesta. are un aracter pur informa pot cere si obsine informatii privind activitatea Guvernului sau fungjionarea servi te sub autoritatea acest Guvernul a propus un text ce mi titeriora fost supus votului popular, 1962. Modalitatea de alegere a fost reglementat’ pr noiembrie 1962, durata mandatului Presedintel | 2001, prin Legea organic’ nr. 2001-100 din 5 februar = Rezolusia reprezint’s objinandu-se astel lative si care exprim’ text adoptat de cdtre o Came punctul de vedere al Camerei respective. To Sectiunea a 2-a. Pregedintele Republicli ie, alegerea noului Presedinte are loc la cel inte de expirarea mandatului Presedintelui de noi aleger {in care, dint-o anume dack si acesta este in a fost declarats del era ales pentru 0 dea membrii lamentului, aiprin scrutin public si cu maj Presedintele era judecat Curtea de Casatie, prin hotérarea adopta art. 68 din Cons pen, in data de 10 octombrie prin prisma art. 3 alin. 1 din nal, competenta de judecats interpretarea Curfii de Casatie, daca aceasta obligatie este insojta de 0 masurd de cons 109 din codul de proceduré penalé, fiind sancjionatd penal. Rezulté astfel cererea unei parti civile prin care solicitt audierea Presedintelui Republi calitatea de martor este inadmisibil2” \ceasta era inaintaté procurorului general, care in interval de 24 de la primire 0 aducea la cunostinja presedintelui Inaltei Curji de Justtie si titulari (smagistrats de siege”) Sarcina acestei comisii era de a fepublicii eau corect stat nu daca aceste fapte puteau fi calficate drept inaltétridare, caci, asupra acestui aspect, parlamentarii beneficiau de o putere de apreciere persoane, in virtutea dreptului Curtea Penala International persoands, Considerand ca din dispozi Republicii, pentru actele savarsite In exercijil funcfilor sale si in afard de cazul de inalté trédare, beneficiaza de imunitate; cd, in plus, pe durata funcfillor sale, raspunderea sa penal nu poate fi pusd in discufie decat in fafa Inaltei Curfi de din Constitufie, membrii Guvernului nu pot fi judecafi decat de Curtea de Justjie a Republicii si ci, tn stirst, membrit Parlame Constitujie, beneficiaz’ de imunitate cat pri juisdicsional8, prin decretul241 Arcinatd $8 intreprind’ us tutu pel al Pr Republicii_in data de 12 decembrie 2002, comisia a inainfat raportul s xcques Chirac. Prin acest raport s-a propus 0 separate Tnalta Curte este prezidatd de citre presedintele Adunai mn termen de o lund, prin buletine secrete, cu privire la re elect imediat. Deciziile de convocare si de destituire sunt luate cu maj in membrii ce compun adunarea vizata sau inalta Curte. ui. Sunt numarate numai voturile favorabile propunerii de Cuni sau dest Presedintele De Gaulle a afirmat in nenumarate ocazii c8, desi Cor tevede 0 iresponsabilitate politicd a Sefului Statului, el rAspunde In fata poy referendum, 'ampla ca si Parlamentul s& provoace demisia Presedintelui Repu- Ite c&i. Pentru actele sivarsite anterior inceperii: mand: u actele pe care le-ar comite in afara mandatului (adicd acte risprudenja nu a dat o solufie definitiva Interimatul funcsiei se aplic’ in cazul in care intervine vacanja functiei (demisie, ces), dar si in cazul impo . Dacit este vorba de sau de imposi nu poate dura mai m ionale. Ea hotaraste Decizia sa resedintele este destituit, fie la finalul : de ce Inalta Curte care nu mai este ,de justtie” Franjei a previzut c&, constatate de Consiliul Const rat de Presedintele Senatului, sau in caz imar nu beneficiaz’ de totalitatea atributi va Adunarea najional’ (a la referendum (art. 11 din Constit §4. Atribufille Presedintelul Republicli ‘esedintele Republicii joact un rol important in viata politics a Fran st3 chestiune este marcat8 si de paleta larga a functilor si atributilor pe te Presedintele. Fara a le analiza in detaliu, ne propunem si facem 0 a, focmal pentru a marca pozifia si rolul Presedintelui Re e franceze. -0 manier’ general’ si putin vags, rolul vegheaza la respectarea Constitujei. £1 'area normal a puterilor publice, precum si idenyei najionale, af integritai toriale si al respectarit(an. 15) etc I suprem al am: fate in situafii excepfionale in art. 16 din Constitujie. Art. 16 din ;cumstanje excepionale. 2. Atribusii personale in aceasti categorie putem integra urmitoarele at de voinfa de a asigura puterilor publice de promulgare (¢ loacele pentru a-si indeplini misiunea. in = are dreptul ional propunerea comuns drept. orice proiect de lege ional nu poate fi dizolvaté in timpul exercitarii puterilor excep- sionale’. = Sectiunea a 3-a. Guvernul ot parte §1. Rolul Guvernului Sub aceasti denumire conventional au fost grupate at 19 din Cons : trebuie ce drept ,colegiu! excluzindu-! pe seful Al doilea element al puterii executive, Guvernul(care are un organism colegial ~ Consiliul de Franja de cate persoana in gener ~ Primul-Ministru, ci de etre Sef 8, acest organism nu est de stat ~ Presedintele Parte, acest organism se fragioneaza in alte organ are se reuneste, din ce in ce mai rar, er ocupa, (Guvernul celei de a V-a Republici nu a esuat nici in populism, rialism, Oscileaza intre 0 putere influent la minim, si determinant la m §2. Structura guvernamentala luneste diversitatea cu unitatea, El se prezint’ ca un ansamblu, i membri_ ai Guverni istru este, pe de o parte, ministry, prim lor. fea Primului-Ministru de catre Presedintele. Repul unea de © majoritate care Ti era favorabild alegerea pe care o efectua aparea ca cea facut de un creapti”, Primul-Ministru trebuia s8 se bucure de dar $i 8 dispuna de c Jacques Chirac, Pi Persoand apropiati, care nu era reprezentativi in plan px Georges Pompidou, Maurice Couve de Mut xx. Guvernul Rocard din 1988).246, iv al Republicil (ance! Wi z a e ot. RGM "Minha didega Wr Sau e des Transporis, BET Demumirea ministers Ee ae Miniter de tem F : ragement do terior) 4 la Securté sociale, aux Personnes dies, aux Personnes handicapées et a ‘nina Apia (init de | Famille 2. | la Dstense) | - | 10. ‘inisteral acento Gere i dlegat pent acer treet de a che} (Ministre des Afaies feuropene (Ministre delégué aux Afaires isterul Funcjei publice |= rangers n rede a Fonction 3 i Francofonie (Mini > dlegue 8 [a Cooperation, au 2 Développement ela Francophonie. Tainisral Manel a Coeztant de Fell, Coon soit ee - Développement durable) 4 14 18, + Minsrul delegat pentru 5. (instr delgue a Hindus) - + Minisrul delegat pentru Comer, ee 16. | (Ministére de la Jeunesse, ; des Sports et de a Vie Minis dlepat penta Tnvatimant | i Superer 9 penuru Cooesare Wurane associative) 6 deléguéFenseignement supérieure 9 la ~ Minis delegat pentru cation national, Enseignement | Recherche) cu Parlamentul (Ministre supérieur et ce fa Recherche) 17. délégué aux Relations avec le a Parlement, 8 247© | t pe o baz’ hor 2002, secretarii de stat ‘nu poate s& contrasem- Acesttitlu de onoare este conferit functia exercitat tuitu personae. Acesta se refer mai pt mai degrabi la personalitatea desemnatii in acest scop, vorba, cu alte cuvinte, pentru Seful statului si Primul-Ministru de a. valorif prezenfa gefilor m: jinistrul Economie gi Finanjelor este adesea on aceasté priving&. La momentul actual in Guvernul Villepin exist un singur minist de stat. 1.2, Ministrut Ministrul este un membru al Guvernului ce se afla in fruntea unui departament autonom, al cirui cimp de acfiune poate varia de la un Guvern fa altul, 1.3. Ministrul delegat251 , adresatd participantilor cu o zi tnainte, cuprinde = partea A vizeaz’ proiectele de legi, ordonanjele », pentru care nu ‘adoptare prin consens, de inal functionari, ofie precum si dizolvarea de consi reglementare, pana la publicarea uve, asatt de un decor) de repo = reunese ansamblul membrilor Guvemului sub pre- far8 a beneficia de prezenja Presedintel teriale ~ se reunesc sub presedintia Pr 9 functionari, avand un caracter pe 3. Comitete restranse tati la studierea unui do: Frecvenfa acestor comitete restranse a fost destul de mare fn ‘in 1961 s-au reunit 118 comitete (sub conducerea lui Mi 5 (sub Georges Pompidou) si 121 in 1971 (sub conducerea lui Jacques Chaban- Delmas) 4. Reuniunilor interministeriale. Toate proiectele de lege sau de decrete, ce eseazi mai multe departamente sunt pregatite in cadrul reunit - ‘care reunesc 1a Matignon sub conducerea unui membru al Cabinetului Ministru sau a Secretarului General al Guvernului inaltii functionari. §5. Statutul membrilor Guvernulul 1.1, Incompatibilitaile guvemamentale Importanta functiet ministeriale, determi reocuparea de a-i izola pe membrii Guver raport cu celelalte act feveni orice conflict de interes. dispune: ,Funcfiile de membru al Guvernului suntpolitice ale Republi ject $8 pun& capat anumi i ales tn cazul avocas ogari de la la ora actuals, te obligat s8 opteze la intrarea sa in functie. 1.2. incetarea funefillor guvemamentale ~ mandatul de Presedi ~ mandatul de parlamentar european; ~ mandatul de parlamentar najional. Aceasti inovatie a celei d merita cdteva considerat suvernamentale poa i. person; ‘moralei re siti ministri au demisionat ‘numele moralei republicane (anv st faretibenestn de acum inainte exclus 1 din Const 1958. In esents, aceasté reguld isi g Gaulle de a favoriza stabilitatea guvernamen generatoare de crize, Silor eliberand ministrul de legstur practic adus in favoarea incompati tatea intireste sol jean int a. demisionat fea dn cara ez at de acesta cu priviré la trimiterea de forfe Pierre Chevénement a parisit isterul de Inteme din cauza dezacordului cu politica dusi de Guvern tn Primului-Ministra_i ‘mandatul parlamentar, Guvernul se Puternic’ coeziune, Totusi, tn ciuda temeril ic, temperat politic, de catre cei Regula a fost regula incompatibil in importanga sa, dar joacd rolul de gardian al locul "gaz de o lun’ dupa acceptarea funcfiei gu in sfasit, ceea ce se cuvine s8 numi parlamentar, devenit P fost mi ‘measci, sase luni dup& plecarea sa, retributia de mi Mentionim, de asemenea, c¥, din punct de devenit membru al Guvemului se consider’, si este consider cumscripyiei. El se comporta astfel la fieca jurisdicyi‘de drept comun in cazul absenfei Punerea tn practicd a responsabi I& care conducea slatuau printr-un vot ide |, Camerele ppunerea sub Curtea de intre functia guvernamentala sf 0 lustitie a Republ sunt plasate sub semnul incompat : ""a nafionalS i Senat, dupa de la Curtea de Casaj wl avocat gener ‘ocupa fotol isterului public si aduce acuzare. Hot? Curfii pot face obiectut unui recurs in casare. 1.4, Situatia patrimonialé a membrilor Guverulul fa coruptiel presupune © anumiti control exercitat asupra bunu- le membrilor Cuvernulu Ca si Presedintele Repu 8 depun’ o declaraie cu privire la situaia lor fina ice se compune din de Stat, in wl presedinte Comisia asigur’ caracterul confider Pe care 0 face Presedintele Repul Aceasta retribujie este compelaa, pe de 0 parte eo 6 indemnizajie de rezi- denja egal cu 3% din pe de alté parte, cu 0 indemnizayie de functie indemnizatiei de rezidenys. Remunerarea $i ministilor dele 1, Guvernul determind si conduce politica dispune de atributii numeroase si diverse, ait in plan guvernamental 1.1. Attibutille colective dle Guvernulul tin afaraatrib Guvernului pute ilor impaiite cu Presedintele Republicii, Constitujia confers ordinare si exttaordinare. Inst le politice ale Rapubialt » Via a. Puterile ordinare nafionale. Determinarea pol iy Intrsunregim democ potrvite pentru a gestiona, conserva gi transforma societatea, Pentru. asi indepl admi funcjia_ sa, Guvernul trafia $i forfa armats. Guvernul se legislative pe majoritatea parlamentara in mod general, Guvernul este responsabil de buna funcjionare a serviciilor ppublice, si mai precis, de continuitatea lor care conditioneaz& viaja najiunil. Guvernele si Pri gtr care s-au succedat _ regeiaga generat Charles de Gale ((SESASES) 1. Michel DEBRE 8 lanuarie 1959 5. Georges POMPIDOU (IV) 6. Maurice COUVE DE MURVILLE 7. Jacques CHAB: 27 februarie 1974 — 27 mai 1974 Pregedingia lai Valery Giscard d'Estaing (1574 = 1961) ;eques CHIRAC 27 mai 1974 ~ 25 august 1976 Raymond BARRI 25 august 1976 - 28 martie 1977 13. Raymond BARR’ 14, Raymond BARR | Bienaete 1877 = Soe_ Prepedinfia TaliFrangal 15, Pierre MAUROY 981 — 22 june 1987 1981 ~ 23 mi Caurent FABIUS. Jacques CHIRAC 20 martie 1986 — 10 10 mai 1988 ~ 23 iunie 1988 23 junie 1988 — 15 mai 1991 15 mai 1991 ~2 aprilie 1992 BEREGOVOY 2 aprilie 1992—29 martie 1953 24, Edouard BALLADUR 29 martie 1993 - 17 mai 1995 Presedinfia Tul Jacques Chirac (1595 — D007) 25. Alain JUPPE 16 mai 1995 -7 noiembrie 1995 26. Alai 7 1995 — 2 iunie 1997 1997 — 6 mai 2002 S mai 2002-17 iunie 2002 17 iunie 2002 — 30 martie 2004 30 martie 2004 - 20 mai 2005 31 mai 2005-15 junie 2007 31. Dominique de VILLEPI Pea RCo Sy OUT 32. Frangois FILLON fe circumstanfe, Guvernul benetici a28 de o extindere a compet ~ In caz de orice cauz: citre Guvern - art. 7 Presedintele Republicii poate, pe se lor dou’ Camere, publicatS in Jurnalul Ofc! de lege care vizeaz3 organizarea puteri economicd sau social a N. , Sau Care privesc autorizarea ar avea consecinfe asupra ~ La propunerea Guvernu| nilor sau la propunerea comund a 88 supund referendumului orice proi Publice, reformele referitoa relative la servici bang Secintele Republici, fa propunerea Guvernulul pe durata se pe baza propunerii comune a celor dus adunsri te Poate decide consultarea alegitorilor dintro col (Claudia Cilia 257 privire la organizarea, la competenjelo sau la regimul legislativ al acestela ‘enn. 72-4 din Const (art. 69 din si semnate de catre legea, de fapt, este ve nu este depus in ‘Acest procedeu nul nu poate si solicite o semnitura in alb, indicand cu precizie Parlament unc. ropune Cand vorbim de jn vedere toate categoriile una doar una dintre ele ventiei Europene a Drepturilor Omului ~ Transferul de sedi af puterilor pu cdl in apropiere loculi unde se gasescPrepeintele Repub “ a de criza. Gestiunea unei cri ‘cand cursul Guvernului, div, decizia de mobi are general8)