face cere. 11-1292 mngoli din ; dezinte- cubadh al ‘Khan in Masud al ravietuit a guver- in “a gar sacl: et este identitatea unei civilizatii, omarturie despre stilul si for casita, devine oglinda unui popor, © manifestare a spiritului ceaor ce il defineste. Arta este manifestarea sublima a puterii de i insuflate de Dumnezeu omului. Chip al lui Dumnezeu, Jarandul siu inzestrat cu dorinta de a cauta, afla si crea Dumnezeu este Frumusete; arta este 0 cale de a cauta este un instrument al ei care sensibilizeaza sufletul derea perceperii adevaratei Frumuseti ul sau, arta sacra este o sublimare a artei. Scopul sau unica Adevarul si de a face sensibila prezenta dum- a patrunde intr-un spatiu care transcende spatiul fizic, iar le instrumente sunt simbolurile. Ca reprezentare in- pao ogica, simbolul reuneste in sine semnificatiile conven” buite unei realitati, pe care le invaluie si le dezvaluie. rile sunt in general indirecte, sugestive. Este © arta a iluminarii, a stabilirii unor legaturi tainice. Arta sacra este meta-limbaj si meta-estetica, desi se foloseste i concrete. Mesajul ei profund adanceste Taina pe descoperind-o- ; Fe ea lui Dumnezeu, 1a modul fn care luce la cunoaster I dul c ne necunoscul intangibil sau Se . dacd El rama i oe an a cunoagte pe Allah se rezumi 2 refuzindu-si 4 Ja Bizant si in islam este o amprenta a identita- rmula artisticd adoptata de tru musulm: ; 99 de Nume sau Atribute ale sale. d nt senzoriala, crestinul, care recuno: in Hristos zen, gaseste mm Actul Intruparii permisiunea figu- enta jal care invaluie si dezvaluie o prezristos, Ful vit mainte de fru ventari umane personae care Se in afara car se sor ere umpan impuse de Biserica si i Imaginea tip a Mant unui tanar imb barba intunecati, un tip re Du 4 valul Iu Rctele sores MeL et © distanyé rece fata de Pot reprezenta. Pentru. cres erb, ci cea pale a ste intr omunica.” Dumnez, al Serica. Desi nevazut, El a i ‘oarei de Dumnezeu, care adop' maforionul femeilor maritate, pecan! cu tunica si cereei, Putinul ramas din arta crest ‘lumii, cea senzoriala si ce 2entiri ale noii rel Nea Sa, adicd fire fermecatoare, P! ne, E Mi ic decand cu doctor# “p, niloae, Ed. LB Pitt bang sebiu al Cezrel | a 23, apud NYS, - 1. trad, Si 7. Pr, Prof. Dr. D. BitesURA INSTITUTULUI 24 si pentru individual ca astfel si se fi nas ‘ui Mahomed, pietele si toy voy sunt incriminati, desi pro Th vul ca atare, care apare di ea sued Interdi binecunoscu tg Proscriete cae: agai si nu viza toate formele reper Lail ), completata de marturia care fl desemneaza pe Mitv med drept singurul profet al Pentru musulman, existenja lui Allah poate fi surprins§ nuns prin infelegerea ,semnelor universului”; ea este exclusiv cognit abstracte de ,dumnezeu”, A aso aceasta idee cu ceva exterior esenfei sale sau, si mai grav, cu Mm teria, reprezinta un act de lezmajestate, o reintoarcere la pol | Ibidem, p, 82, * Sura V, 92: jocul de noroe, pietrele ridicate si sdgetile divinatorii ale primilor cali # ii. Ca 0 compens: artistic’: istamica pat Daci in arta crestin® ee ‘arta mu mine nereprezentabi sunt dowd demersutt iioace dows mi zi wie unex (8 co" echivalente de Pictura era privte epee oe cu persoana zugrivitip. Pe vase, pe vesmi she si pe peretii odiilor Ini icoanei Coane nu se reduce ta una nent fa una anamneticd, 46,7 vad) a gb A, Groban Tconoclst! 1, Ed. Meridiane, Bucu ermanent! waza de I sa; in pt 4 granite fluctue jolemicile j imparatul e. Ca rep jn ale cru din umbra Ps aioe, se opunea lances imagil Dumnezeu! lor i nt mal Pe pimant nu se gaseste mic © 5 va povestfig scene, unele din ele « Pentru bizantin, arta care evoca palat nw apartinea. profanul t Ceasta imagine fida oricaror contradi tate ae ‘nu indrizneau s& ajunga atat de depart: vas ca si cea particular, nu. vor transpare nic fare in vedere 0 arti care i, in vreme ce arta califilor mt a, Singurele reprezentir - ‘musulmane in gilt cate, des in ara jute impo foncier tad. Fagus ie civilizatia IMP Const, 28S difeite dove SONA ‘tuturor variaarta grea oriental iente, inchegand un stil propriu (anihila: mniste orientale). le siro-ef Pe arta colosala nu isi Ba8€4 Mie, Maude paige ‘i doreau o arta care S46 1c ‘emotie intensd, mai satisfactii estetice PAD ei, Arta crestina aduce cerea un impresionis Tot Orientul est© ceptie despre suy' decdt magnificen!* Preluind antropomorfismul clas senzualism si i-a conferit acel confinut spiritual, specific crest0: oa ae usureze deschiderea omului spre Dumnezeu. Dupi cucen EJs Alexandru cel Mare, elenismul se propaga in i ea ecorul somptuos al capitalelor (Alexand Perea) se date z ‘oreazA artei grecesti, Imperiul Roman ‘gi continua poll? m© Sau eclesiale~ cy romie, pentru o- lua aspirafie spre dum- tid devin ee ipare si tri in acest sens de un ymatel nad frumuse ‘a tea formal, & Masur a tuturor lucrurio i grec bandona ve +, Aceasta noua art jui Dumnezeu. Acea pentru mpi a unor opere cperele nici art jul bizantin va gasi ec! Foi sau aculorii $i simplitatea Linke ace se datoreaz in mare parte tehnict thar eclipseaz orice alt tip de pictura te ale manuscriselor tehnica elent ratualismul, prezent ins& gi in mozaic feeaturalisrnal iranian (reprezentdri ale s1ifon! ‘rodusi de artistii armeni), care aduc' lorzoomorfe, transformandu-l ailitaea desenului. Din secotu! al Vile centueazk — portretele de Curte se stl2e er _ Cercetatori ca L. Bréhier su! niazd persis i originalitatea pe care €a @ conferit-o att Ceptat tehnici si procedee orientale, fund marcat de elenism; acest dinea logica, armori 2ustul pentru nobl abstracta a fiziono! O alta influent’ Conceputi ca 0 »f0 piri330, Forum-ul ,,Tau die ~ 403, Forum-ul lui M; far subdimensios acoperite in sarpa arhitecturd de palatele lui Di tuiau atmosfera romana. in epoca ta, 0 arti eclectica se propaga rapid in Imp de modele ale sculptorilor in mar, mura care circula g celilalt al Imperiului, ca si caietele de expres ramin martori ai acestor transferuri de ides izantind nu poate fi introdus delimitati. Ba nu este ni Din Orient, tii. 4 intr-o formu complet greaca, nici ea a imprumutat tehnica si Din Roma a preluat programul mi constructie si chiar spiritul: decoratiei sresci ta daruit sensul masurii, claritatea concepiilor, dug Pentru figura umand, ins& ceea ce este mai important decit ans surse ale unor elemente eterogene care converg este insisi cabs ‘ea noit arte, atat de deosebitd in interiorul Imperiului, Arta on stantinopolitand difera de cea provinciala. in provineii, la Salonic, Ravenna, Venetia, in Capadocia, traditiile locale — procedee, stilus Sunt deseori aduse Peste noua conceptie. Arta capitalei aparina mc! minorititéaristocrate; arta popular, mai vie ca arta oficial s imal @Propiaté de tradijia siriand gi oriental, tebnicile mai putt Costisitoare ~ fresca ce se Substituie mozaicului — stilul mai reliss Sie att elementclorpitoresti, a emofiei dramatice, asemenea pot Pehle @ melozilor cu care s¢ aseaména atat de mult, of youre side arta Monasticg,! tong spe te dae alté arti, arta bizantind a rims a * Adela propriitor Principii, a edror variel! MU po complet artistii, mesterij ‘$i lucritg, lonumental, procedeele arhitectonice. Antichitas ot beste frumusetea it ‘mn numai un spectacol f eamna ‘al orbitoarelor manu i pe € bpazatii pe con” jslamica aarrramului prin interme mbolisti ui istamotat prin atemporalitatea St Paty mai accesibil decal Te oferd. Exist in caracterul spititu mula relies 2) trdieste perm: je inte reli de frumostl © cturat’ pe " fe pons infelegerea Isla ul (eel care 86 SUBUNE nr el nu exist separ fans credint Estetica islamics \® theaald masurd raspandit ee serelafioneaza la toate nivee™ experimenteaza acelasi Sen! vorba despre un cover wad chee? Arta islamic’ este P y une civitizatit,complens Aceasts art provost mesaj estetic este Ce eptul de arta islamic darin aceeasi misun influengd sau cond’ =a i 1 Un, hadith 3 ereartistului sau beneficiarul Acest termen crest cit $i ca scop, desi exist multipye = TA28 0 s cum $i influente; in ciuda lor, arta musulen c*#tere tare a nt iconocl renfa, dincolo de frontiere.' Cea mai eviden th pig Ea mice este decorativitatea, Decorati etd rishtueg este un fac alt oa tematic decorativa, reg&sit® tn arhitecturn ° pendent de materiale, tehnici sau dimensiun; i, Deoarece Mahomed a fost impotriva repr pretatd ca antipatie a musulmanilor pen W idolatrie, cate terzisi. in consecinjé, manuscrisele cu miniaturi floras st te soc trice, caligrafiate, textilele, incrustajiile metalic, stctiie oo Laer ca, lemnul gi piatra cioplite, devin cele mai dezvoltae fone iP de arta. in general, principiile artei islamice se pot rezuma ast tru a trata un subiect religios, se recurge la inseriphi, care py sfinte, icon’ eventual insofite de semne abstracte si ormamente, cadru, sic. | s2!2iS00 SO an islam donate, Ordinea insdgi este un semn al lui Dumnezeu. Prk eneraly 9 in cazul artei bizantine, gi arta islamica rémine o ani, | mbes 3D RA coy chipul repreinte Pe east q qui, ac spare figura Profel 8 We eonsideratd umbri) e8t° © siilizat, iar aceasta pet a general, reprezentare® plantelo unui artist anonim, fie c& este produsd la Curtea califului sai ti (run oarecare atelier urban, O excepfie notabild exist in cazul ar. numele unor caligrafi sunt bine cunoscute, si nu ese nimic surprinzitor, Iuiind in considerare rolul principal al caligal- ci in islam, Recunoagterea acestor artigti s-a facut pe baza sermon: turilor, a unor avibuiri ale unor Iucrdri sau dupa referinf exe ‘Toate acesten sugereazi ideea unor familii de artigtt (sunt P : : cit is: Ci mai nenoree tis, Cine este vee ca gi mine! Caci el int femindturi, iar unele elemente folosite ca semndturi se repel m ee ¢ ales in coz pieselor de ceramict, uneor fiind vorba de ete | sip Aceast inte Neral, specializate pe o anumnitd tehnicd). oui prineipit trated Project det seercare nu poate fi cunosc 8 0 iuzie H aU Condus spre o arty ap este respingerea reprezentari na iaturile persane, efectele de umbra, necunoscute si nefolosite: cul fa imaginii din moscl avand conotatie negativa, aceea de a el, tea impune in fata Prezentei inv: consecintd deveni o surs& de erori tilor; celalalt scop, privind spre Mecca reau ale crestini eri tae aici sunt Sinoadele Bi lamic nu este constant cu ef insusi lamice. Exista doud traditii, dezv hranindu-se din aceleasi Conform tradifiei sunnite omamental poate deveniun ornament) FeOr {ali, a hotararilor juridice Sinoade, In acest spa! a seriu ca o marturisite Teprezentare este va fi fost probabil mmanit ee stapes imagini se ferese mista prudent co Co merece ‘7, Burckhardt, Sacred art in East and. Wess, Bd. World Wistom “Angeles, 2003, p. 43, : Th, Amold, Painting in Islam, Ed. De ns Inc York, 1965, pp. 5-7; A. Besanon em Fd: Dover Publicatforma de aniconism apotropaic (ui = crau impodobite cu semne ale Sfin CCrestinii percepeau capacitatea fefei umane de a fi transpare fiicoana a lui Dumnezeu*, Istoria timpurie a islamului este ‘acestor surse, in perioada timpurie a islamuh Morfi Profetului, se pare c& reprezentarea figurativl era un lx comun, daci nu deservea unor scopuri religioase. Nu exista, des: intengia de a figurative erau Tate ireprosabile; existau hadith-i sau preluati ale tradigiei ole # feelturd cu unele gesuri sau cuvinte ale lui Mahomed ce c¥ firma folosiea imaginitor, ea istoria conform cdreia Profeil# obiectat fat de existenta unor iraperii impodobite cu element iE Shrafive in chiar casa-moschee fn care locuia, dar a fost ml! te ' Ibidem, Ne {ath ined din vei aduce tnehinaciune P- Xechime, exista com loc special, apaspeciala de casi a impar: “ aratului” difer ferent; ce alt construct alti constructie, determinandu-i sj 4 pele sivargite in acel perimetru, acer and ner 1 ais . pind in vremea Patriarhilor Wy easta denumt 8 i it cobain, prototip al bisericii ne s Subsite Testa GuLdaiDithoteodpcislinitaesience® eStament: ¢ ven in cele ma Ons 4 Siipascuide bineclesiNEieeliestee aes demi 8 , local prezenjotipiiitcrirttre’ mices ia ost esetaen u, si desi este aledtuita din Iucruti nei prin dumnezeiescul dar gi cu rugéciunite D ite, ca ge gt in dumnezeiescul d iciuni Mebacue este ficutd pentru Dumas oH $m ee sul i ¥ slava, puterea gi darul Lui? Pe ELI ait i be Originea termenului islamic c ee rami pop bal a et sezolul a V-ea: Eiologn ‘im ee ieiaperenl el Sepa ct ctient ae aw un loc de adorare.”® Templul oe 0 Stea, 0 col ay Crestine, aga cum am ardtat, dar § Ens eee Sabor umeroase simboluri pe care Temp! indi Centru i islamic, i: maar Senko islamic, istoria moscheilor inregistreazi = Traditelectesial al caracterul siiu sacru, favorizat de adopiaee Weg ee mai ales de preluarea cultului sfintilor. Cas: ent’ crestinks ex; atageazd sanctuarelor funerare este de provtt folosita ta Th eee casa lui Dumnezeu” (bait Allah), cat saree aes in cazul Ka’bei, a putut mai tiraiu S& ‘4 mosche Moscheea, ma, le iudaice din Fei, - pmosir gi drs ener L. Uspens 2 ky ee art, cit, p. 412, Neon al Tesalonicului, Despre biserica deep (at rinte OCUP' mult timp, sfinte deve lam, Acestora li s nla de a deosebi 4 de Harra, iar p Mahomed, urmind ca Al Profetu! se rugau Meccai (Zain bet vei avea nici 0 Pa Je ce amintese de Pe langa moschell un Joc: aparte; elemente mosilor si mormintele stran niger sanctuare St fusesera -au adaugat sfintil cre Tocurile care se leeau de jnapoi fn timp pand la fondator™ eprrintele lor. incepand cv atl 6 Bakr aurconetruit, seipare, 00 m2 iheme aeesta viewise si murise aite ale Profetului 1a Medins Uhud’. Opinia general fave" unui cult adus mormintelor ceed S sanctuare funerare: | and cv se meroase hadith rasp! mintelor: ,,ugaciune? 1a), Profetul a ble a bisericis nu vechi sivor interpreta mod despre dimensiun bisericile funerare aveau intotdea Una O cupola, Fn az in sens propriu sanct tuarul funerar este i un ale specifice unt sr aritectonice din acestuia, aflate in ve cinatatea_ morméantul Ci athiteoturd care nu-si schi pee taditie, ci tinde mai degraba s: mele preconcepute. Mgocheea are reo o dispue iar punctal fizic al orientarii Pentagonal deasupra caruia se samblul va Purta denumirea de i onsiderat& sacri Practica crestina, ele adapostese si, mai mult, similar cu in trupurile sfinfilor Co, in Ia Cairo, profetul Salih la Akk: Hu amasc)’. Numele nistratia in defavo: Se leaga de ctitorirea unde se ridicaserd pe rnd un templu ded sictuar al unui zeu sirian, care cedase loc loan Botezitorul. ici Si-au ins i eontradictorii raportate la cea eu tura islamicd nu cauté acel devine simpla orice modifi Un caz deosebit il co! a, al Tui Shu’aibica musulman corul Moscheii de pe $1 cum era conceputdi arta isla, Foarte marea asemanare a aces lica Nasterii din Betleem a co existd stranse legaturi intre cele d Se fine cont de loc; Putea fi faptul ci bas; risire de ctedinfa care in o; model, avand in vedere lipsa sl igurativ, narativ sau reluarile se vor sfarsi aici, unei moschei, musulmai acest moment, care va fi devenea un unui program iconogra imbol vor crea un tipar, mereu valabil: nici o reprecen geri sa forta impinger Nici un calcul despre rbat fiinje insufletite nu va m: Pereti. Cao inat forma arcelor, traseul HP cur compensatie, este permisa decoratia vegetali (ornamente flocle oe sursele lor, iar unica lor lo} inspirate din traditia sasanida $i greco-romana). Din acest momen, } % Nee * a supralicita importanta atribuita elementului decoraiv, cas « singurd trasaturd de comp: Pentru crestini se rezumdi la a acoperi zone limitrofe, gerard desu important: comnise, arce, fn acelasi evolua spre o reprezentare a naturi Parasite de om si animal; mat Pelswle cu stanci, arbori, arhitecturi..., viziune care nici nv macar originala, Sorgintea acestui de decor trebuie cu! Pictrile murale ce impodobeau casele romane si care incerca Teproduc atmosfera 4nor locuri celebre sau pitores| sa st Este interesant de studi it sfintenia si modul in care ie) Fispandeste, .molipsind” tot cea ce intalneste: in acelasi fe SHS UNSTAN sfofea mioschecs fancied cant aacoperea, tot comunitatea ct salat facute 2¢2 gina