Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Cap 7 - A - Magnetizatia Si Pierderi in Mat Mag PDF

    Uploaded by

    Mihai Popa
    2 views30 pages

    Original Title

    cap 7 - A- magnetizatia si pierderi in mat mag.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    2 views30 pages

    Cap 7 - A - Magnetizatia Si Pierderi in Mat Mag PDF

    Uploaded by

    Mihai Popa

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 30
    ah GABITOLUL 6 MAGNEDIZATTA Gee EROBLEME GENERATE Materialele magnetice sunt substenje care deformeazi linii- le unui camp magnetic, concentrénd un numar mare de linii in spajiul ocwpet de ele. Introduse intr-un camp magnetic ele se magnetizeas’ gi in aceast& stare exercitaé forte insemate asu- pra altor materiale magnetizate sau asupra conductoarelor par= curse de curent. La vatiatia ciclic’ a cémpului exterior, materialele mag- netice prezinta pierderi magnetice. 6vlele Houatii fundamentale alec: Lui etic Bewsyiile cu ajutoral clirora se poate calcula univoc cém pul magnetic dintr-un mediu oarecare sunt date de : a) legea fluxului magnetic G8 eo, (6.1) @) b) legea circuitului magnetic : en aeQF chs LK ,; (6.2) SF aGQra- 2K (Sp) (Sp) care pot fi scrise gi sub Zormele locale : divB=0; (6.1.8) rotfizts 2D 69. Tarot x ¥) (6.2.0) at Sv a asociate cu c) legea legiturii din cémpul magnetic + (6.3) B=pigl Fi i = pg his poly +Mipls gi cu d) legea magnetizatjiei temporare : eh A (6.4) a. In aceste eouajii : B este inductia magnetic’, H- inten- sitatea cdmpului magnetic, J = densitatea curentului electric de conductie, 5 = induc¥ia electrick, ¥ - viteza local’ a me~ diului fn care se calculeaz’ cAmpul, ii - magnetizatia cu compo- nentele ei temporaré il, 54 permanenté fi,, y= 47 .1077H/a este permeabilitatea vidului, Fa este susceptivitatea mag- neticé, iar & este densitatea de volum a sarcinii electri- oe. Din ecuajiile (6.3) 5i (6.4) rezulti, pentru ii, = 0, urmi- voarea relatie folosité des in practicé : B=yii, (6.5) in care : B= Ho Mr > (646) iar Beat* Xm, (6.7) mérimea adimensional& pr fiind permeabilitatea magnetici re- lativé. 6.1.2. Cémpul magnetic activ (interior) Campul magnetic activ ectioneazé asupra unei molecu- Je (atom, ion) gi nu coincide cu cel macroscopic. Bl se defi- neste aseméndtor cu cémpul electric activ prin rolatie : A, A+ tH, (6.8) incare ¢ se numegte constanta lui Weiss, Cémpul magnetic ac- tiv determing stérile de magnetizere ale corpului, Mérimea y+ este practic nul& in cagul corpurilor dia-gi porenagnetice si are valori foarte mari, de ordinul a 107...10*, in corpurile feromagnetice. 6.1.3. ecule, ioni) magne’ eri Moleculele, atomii sau ionii care prezint& momente megne- tice spontane, adick momente nenule chiar gi in abenja campuri- lor magnetice exterioare, se numesc (megnetic) polare; celolal- te, se numesc (magnetic) nepolare. Momentul magnetic eponten al unui atom este egal cu suma dintre momentul magnetic de spin al nucelului gi momentele mag- a netice orbitale gi de spin ale eloctronilor; dintre acestes, in generel, numai momentele magnetice de spin ale electronilor atomulud prezinté importanya pentiu stabilirea momentului mag- netic sponten al atomului, deoarece mowentul ¢e spin al nucle- ulad este aproximativ de atatea ofi mai mic deodt al electro- nolui de cate ori este mai mici masa electronului in raport ou a nuclewlui, iar momontele orbitale ale electronilor compenseaz& (in general) « Atomii magnetic polari au substraturi electronice incom plete ale ciror electroni au deci momentele magnetice de spin incomplet compensate, cu suma nenuld si egald cu momentul mag- netic spontan al atomului. Sunt importanti, in primul Panda, atomii polari ai elemen- elor chimice 21 28 din grupa fierwlui (scandiu, mangan, fier, cobalt, nichel) ale cérer substraturi 34 sunt incomple- be. Spre deosebire de acegtia, oupral, de pild’, are stratul 3d complet, cu electronii compensaji fn totulitate si deci cu momen‘ul spontan nul; atomul eu este deci nepolar. 6.1.4. Chasifica: lor 4d: unctul de_veder: etizd: Corpurile care au atomii (molecule, ioni) magnetic nepo- lari sunt corpuri diamagnetice. Cele cu atomii (molecule, ioni) poleri sunt fie paremagnetice, fie feromagnetice, ferimagne- tice sau antiferomagnetice. a) Materialele dia - gi paramagnetice sunt numite ne- magnetice, deoarece prevint& magnetizatie slab’. Corpurile dis- magnetice sunt liniere, in sensul ci relatia dintre B i i es- te liniaré, adici B= yH, iar X— $i pr sunt independente de cémpul magnetic. Materialele diamagnetice au susceptivite- tea magnetic’ negativ’ (X,,<0), iar p,& 1,0. Materialele pa~ vamagnetice sunt neliniare, av X,,>0 » dar py wv 1,0. In tebelul 6.1 sunt indicate, pentru citeva materiale, valorile susceptivitayii magnetice Ap, + bd) Materialele feromagnetice sunt neliniare. Suscepti- vitatea lor magneticd gi permeabilitatea relativé au valori mari, de ordinul sutelor, miilor, wecilor de mii seu sutelor de mii. Dependenja B = £(H) este reprezentata in fig.6.1 prin - 76 - Tabelul 6.1 1561079 Op(1a 1 atm) curba de primi magnetizere OAU gi prin ciclul de histerezis UB,VE,U. Fig. 641 Ciclul de histerezis al unui corp fe- romagnetic. jg — inductia’ magnetic’ de saturatie (sau maximé) B, - induc}ia magnetic’ re- manent& H, - céwpul coercitiv c J definesc : - permeabilitatea relativi statica : y, -"- Pentru punctul de functionare P(B,H) din figura 6.2 se serie oxpresia permeabilitatii rela~ tive statice plecénd de 1a rele fia: BN Mose? ? = de unde : pet a , (6.9) io dar daci se au in vedere ci : pedewtoe , ou ke Sk , = atunci relojia (6.9) a permeabilitayii relative statice devi~ met 1 Br ® pig Kew (6610) - permesbilitates relativa diferentialé : p,dit, rdf. b) Fig.6.3 Pentru punctul de functionare P din figura 6.3.a, situat pe curba de prima magnetizare, se definegte ¢ (6.12) cu AH > 0 (variatie in sens direct). Relajia (6.11) se mei scrie : a Eo (6.12) Br dit= 25a !sens direct » yee Deck punctul fn care se definogte coincide cu originea Oy ea se numegte permeabilitate relativi inijial&, In figura 6.3eb este repregentaté variajia permesbilititii relative di- ferentisle definite pe curba de primé magnetizare OAU. = permesbilitates relativi reversibil& : furrev. Pentru punctul P de func tionare se defineste peters We a, (6613) cu OH'8, (627) sey in modul : C=mp Bosin®, (6.28) Iweral mecanic de rotatjie efectuat de forjele magnetice care determing cuplul are expresia : dL sm Bosing-d8, (6-29) in cave semnul minus indic&’ faptul cd G acfioneas’ in sensul micgorarii lui 6 . lucrul mecanic ¢L este egal cu descresterea energiei potentiale W, a molecules in cémpul magnetic exterior ¢ a6" In condigii fizice obignuite : a 1 gi deci se admite aproximarea (fig. 6.6) + Ho} Mazo} «2, (6.42) Tuna in considerare (6.42) relatia (6.40) devine : (6.43) a Mp Nmp S "Hy y seu vectorial : (6.44) Deoarece Hi, ~ ii, rezulté ci (6.44) reprezinté legea magne- tigejiei temporare, din care se objine expresia susceptivita- ii paramagnetice : 2 » PNM Lo (6.45) ao) eee Wrimee c+ HON™B se numegte constanta lui Curie, se re- feré la un mol de substanyi gi depinde de natura corpului para~ magnetic. Din (6.45) rezult& ci susceptivitatea de neturd paramagne- tic& depinde de temperatura, fiind invers proportionala cu temperatura absolut& la densitate invariabila, Relatia (6.45) este numité gi formula lui Curie. La temperatura camerei, TX 300°K], valoarea susceptivit&tii este Xmpx1077, In figura 6.7 sunt reprezentate variatiile cu temperatura ale nirimilor %mp $41/%m , Varia}ia linier& a lui 1/xm cu T este caracteris- tic& pentru comportarea paramagnetic& a materialelor. Xmp Xmp ee. Se mai constatt ci pentru 2, N si m, date, atunci cind Hose , deci gi a—eoo , results c&t{a}—1 5h Mp—>Moo = Nip, (6.46) in acest ultim caz toate moleculele su momentele spontane omo- paralele cu fi. Observim c& orice corp paramagnetic prezint& gi magnetize- ie diamagnetici, dar ultima este in general neglijabild fati de cea paramagneticl, deoarece |%md lad » dar%mp >. 6.3.2. Paramagnetismul electronilor cvasiliberi Momentele magnetice de spin ale electronilor cvasiliberi = deci ale acelora situa}i in banda de conductie a unui metal (solid) - au proiectiile egale ou ts pe directia cdmpului magnetic #,, unde 8 = 9,27-10° (Asm) este magnetonul lui Bohr-Procopiu. Repartitia ecestora intre sensul pozitiv si cel negativ al cimpului f&eandu-s0 n conformitate cu functiunes de repartitie a lui Fermi=Dirac. La energia W care intervine in expresia functiunii (W), corespunsiitoare cazului cénd ii= 0, se adaugé termenul 78, » Foy» Care Teprezinté ener gia potentialé a clectronuiui, cu momentul magnetic de spin omo-, respectiv antiparalel cu #,, in cdmpul magnetic exterior, deci = - 4 20 5 Pls ies payameatia ? CoN Pati de repartitia electronilor in cazul absentei c&mpului magnetic exterior (B, = 0), ultima oxpresie indic& o translatie egali cu SB » pe banda de conductie, spre nivelurile supe- vioare, a electronilor cu py Ho gi spre cele inferioare a electronilor cu pu Ho - O parte dintre electronii cu pu Ho trec pe nivelurile ldsate libere de electronii cu ptth, $4, pentru a fi satisf&cut principiul lui Pauli, igi orienteaz& spinii omoparalel ou fi,. Kezult& cé numirul electronilor ou spinul omoparale] este mai mare decdt al acelora cu spinul an- taparalel ou ii,, 91 prin urmare, corpul ouferé o magnetizare de tip paramagnetic. Din cauzi ci la tomperaturile uzuale elec- tronii cvasiliberi sunt puternic degenerati cusntic, starea lor nu este practic influentat&é de variatiile uzuale de temperatura gi, deci, practic paramagnetismul electronilor cvasiliberi es- =88 < te indepondonté de temperaturi. 6.4, EBROMAGNETT SMUL Pentru explicarea proprietajilor corpurilor feromagnetice se pleaci de 1a dowd ipotese : a) Fiecare corp feromagnetic presinté magnetizatie sponte- ny a@icd magnetizatie nenul& chiar gi in cozul absented cdmpu- ilor magnetice exterioarc. Orice material feromagnetic are o temperatura caractcristici, denumit& temperatura Curie de pare magnetiom (@). Cand temperatura corpului este mai micé decit @ materialul este feromagnetic, iar atunci odnd temperatura cor= pului este mai mare dec&t @ , corpul devine paramagnetic. b) In teoria clasic&’ a feromagnetismului (teoria lui Waiss) se admite c&i materialele feromagnetice sunt formate din parti submacroscopice, avand dimensiunile liniare de ordinul sutimi- lor de milimetru, numite domenii magnetico sau domeniile lui Weics (fig.6.8). Acestoa cunt, fiecare, la T = 0, magnetizate la saturatie si prozinté magne- tizatie spontend; deci, in fie- care domeniu Weiss, atomii (mo- leculele, ionii) au momentele magnetice fi, omoparalele, le @ = 0, Domeniile sunt orientate dezordonat fn lipsa unui camp magnetic exterior, datorité a- gitatiei termice, astfel o& mag- Fig.6.8 Domeniile mag- notiza}ia globalé poate fi nuld. netice (Weiss) Un c&mp magnetic exterior tinde s& orienteze domeniile in sen- sul intensitétii sale, acestei actiuni opundndu-se agitatia termicé. In cdmpuri magnetice suficient de intense se ajunge la saturajie, adicé la situa}ia cénd toate domeniile au momen- tole magnetice orientate in sensul cémpului ‘magnetic si cénd nmagnetize}ia corpului, practic, nu mai cregte la mirirea cdmpu- lui oxterior. Cele douk ipoteze au permis dezvoltarea teoriei feromagne- tismulud in dowd directii : =-92 4 W, = W. 2A, (6.58) Cagul c&nd electronii au spinii antiparalel, este caracte- vistic realizirii legiturii chimice covalente care conferi sta- bildtate moleculei H. Starea fn care olectronii au spinii omo- paraleli nu se realizeszé fn molecula de hidrogen der se reali- zeagi in cazul substentelor feromagnetice. Relajiaw. < w, $i existenyja straturilor electronice in- terioare incomplete ale atomilor (pentru a se obtine i, #0) constituie conditiile necesare gi suficiente pentru realizarea owoparalelismului momentolor magnetice de spin in fiecare dome~ niu Weiss (electronii de valenj&, cvasiliberi, nu contribuie la efectul de feromagnetism). Rolul pe care 21 are energia de schimb A in interactiunea electronilor care determini omoparalelismul momentelor magneti- ce de spin este predominant, de aceea efectul de saturatie mag- netic&é a domeniilor lui Weiss este de natur& cuantic& gi se da~ toregte "fortelor de schimb" derivate din termenul A. Feromag- netismul este produs de electronii piturilor interne. Metalele care posedi feromagnetion trebuie s& aibi p&turile interne par- dale ocupate, In acest caz este posibil s& existe un numir de electroni cu spinul dirijat intr-o anumit& directie mai me- ve dec&t numirul de electroni cu spinul dirijat in directia o- pusi. Metalul va fi cu atét mai mult feromagnetic cu cit inte- grala de schimb A are o valoare mai mare gi contribuie cores- punzitor la micgorarea lui W. . 6.4.2. Teoria unui singur domeniu Weiss Teoria clasicd’ a lui Weiss, considera cé magnetizarea unui domeniu este analogi aceleia a unui corp paramagnetic $i poate fi studiaté pe baza aceloragi relatii ca gi paramagnetismul, ou deosebire ci la corpurile feromegnetice exist& un cémp mag- netic activ mult mai intens, de forma : yeh tm (6.59) unde *%107+ 10+, este constanta lui Weiss, cu valori ox- trem de mari inexplicabile din punctul de vedere al fizicii clasice. La temperaturi joase (mai mici decdt temperatura Curie 9] Ge a In cazul temperaturilor inalte (1>0), deducem expresia dependentei magnetizayiei domeniului M functie de H. Punénd fn acest caz ffoje2=™ 51 respectiv as24 3 * Meo loo rezult& din relatia (6.64) legea de magnetizare astfel : My 2 oe. (6.67) ——_.* Se objine pentru susceptivitatea magnetic’ expresia : zi (6.68) oe Expresia (6.68) se numegte formula lui Curie-Weiss. In ve- cinaétatea valorii T=6 , expresia (6.68) nu mai este suficient de corect&é (pentru T+¢e se objine Xm—+co ) gi curba re- ali 1/Xm = £(T) se indepérteas’ de dreapt&, aga cum se indict in figura 6.11,b; intersecjia eu axa abciselor a prelungirii curbei reale definegte temperatura 7, numit& temperatura Curie de feromagneti sm. st xm Fig.6.11 Diferenja dintre T, gi © poate fi, de multe ori, neglije- t&é in practic’. De exemplu pentru Fe valoarea temperaturii T,(K] = 1043 gi CCK] = 1093, iar pentru Mi corespunzittor T.[K]= 631 94 O(K] = 650. Le ce o anizotropie uniaxial’ pe o directie paralel& sau pe: pendicular& pe directia cdmpului aplicat. Un exemplu tipic de anizotropie indus este intalnit la tolele de fier texturate, la care, prin tehnologii adecvate, se concentreaz&é in aga fel ofistalele, incdt cuburile ele- mentare s{ aib’ muchii paralele ou directia de laminare a tablei (figura 6.14 , a), objinéndu=se o “structurad Go seu o structuré "in cuburi" (figuta 6.14 , b). Fig. 6.14 In primul caz, directia de magnetizare usoard este para- 1el& cu directia lamin&rii, iar in al doilea caz, acestea sunt paralele si normale pe direc}ia laminérii. Dac& cémpul magnetic H este orientat dup&i aceste direc $ii, tola se magnetizeaz& cu ugurinyé, cu consum mic de ener- gie, iar pierderile prin inctilzire in tole au valori mici. 6.4.4. Formarea domeniilor Weiss Cauza feromagnetismului, aga cum s-a arétat, rezidé in momentele magnetice ale spinilor p&turilor incomplete, unde nomentele megnetice nu sunt compensate; de aici rezult& un mo~ ment magnetic finit pentru fiecare atom. Cand fortele de schimb sunt mati, oum este cazul la substantele feromagnetice spinii vecini sunt pareleli, chiar fn lipsa unui c&mp magne- tie exterior. Paralelismul momentelor magnetice ale spinilor se extin~ de ye o anumita regiune, denumitd domeniu Weiss. Orice sub- sten$& feromagnetic& este compusi din astfel de domenii, fie- care domeniu fiind magnetizat pan& la saturajie intro direc- = lol- riorul corpului oxist& o diferent& mare intre spectrele celor dowd cémpuri. Hste important de reyinut ci in interiorul mag- netului H este practic opus lui i, respectiv B. Din aceastaé cauzd, intensitatea campului magnetic din interiorul corpului Se numegte cémp demagnetizent fi,, iar polii, dup% cum s-a vé~ aut, au un efect demagnetizant acupra corpului (fig.6.15,c). ; A a) b) Fig. 6.15, Intensitatea cémpului magnetic demagnetizant este dati de relayia Hy = -Kgll, in care Ky este factorul de demagnetizere, iar energia proprie a magnetului permanent reportaté la unite tea de volum are expresia Hg: M, care mai poate fi scris&i sub forma : Wy= Kg Mm, (6.71) Constatim, ci aceasti energie are valoare minim’, pentru Kq = 0, adic& atunci cand fluxul magnetic tn interiorul corpu- lui magnetizat este inchis si in exterior nu avem linii de camp. Astfel corpul feromagnetic tinde s-gi creeze in interi- orul siu o astfel de structuré incdt s& se piistreze magnetize- ia spontand yi in acelagi timp liniile de camp 9% se Snchid&d nomad prin interiorul sdu. 0 astfel de structuré poate fi rea- ligaté dac& volumul corpului feromagnotic se divide in domenii gi in fiecare dintre acestea M si aibe un sens adecvat. In fi- - 102 - gure 6.16 sunt reprezentate schematic doud posibilitayi de repartijie a domeniilor spontane pentru care magnetizatia re- aultata $i energia Wy sunt nule. fizo eg Fig. 6.16 =e Referitoare la formarea ! \ 1 ' Ms domoniilor magnetice. =< a) Figura 6.16.a roprezinté o configurajie standard (conven- yional’) pentru domenii magnetice, pe care o vom utiliza in subeapitolele urm&toare. Cu ajutorul acestui exemplu schema- tic se poate intelege necesitatea formérii domeniilor lui Weiss fn materialele feromagnetice. In corpurile reale, forma gi dimensiunile domeniilor, cum gi orient&rile lor, depind in plus, de defectele retelei cristaline, cum sunt cele provoca- te de tensiunile mecenice si de impurit&tile din materiale, ca gi de forma exterioard a feromagnetului. Astfel, forma, dimen— siunile si orientarile domeniilor prezenténd, datorit& acestor factori, o mare diversitate. De exemplu in cristalele sistem lui cubic, din care face parte Fe si Ni, domeniile au forma de cuburi, laturile acestora fiind paralele cu laturile cores- punz&toare ale retelei cristaline. In cristalele sistemului hexagonal, din care face parte gi Co, domeniile au forma de paralelipiped alungit in directia axei cristalului. Se apreciazd cé pentru un monocristel cubic cu latura de 1 cm se objin domenii Weiss cu dimensiunile liniare de aproxi- mativ 1072cm (dimensiunile lor depind de acelea ale monocris- talului). Ipoteza domeniilor Weiss din structura materialelor fero- magnetice, actualmente, nu mai constituie o ipotezi ci o reali- tate argumentatdé experimental si teoretic. - 103 - 6.4.5. Peretit Bloch gi deplasarea lor Din cele prezentate, in subcapitolele precedente, a reisgit c& in cazul a dou domenii vecine intre vectorii magnetizati- ei poate s& existe fie un unghi de 180°, fie de 90° (figura 6.16.0). Rezulta ci in stratul de separajie dintre doi spini vecini, cu orlentami opuse exist& o diferenja a energiei de schimb egald cu 24 care in procesul de magnetizare, ar trebui s& fie depigit& datorita energiei cdémpului exterior magneti- zant. In acest cag procesul de magnetizare s~ar fi produs in salturi deoarece spinii din domeniile vecine care au vectorul magnetizatied opus cémpului magnetizent ar fi stat nerotiti pana cand energia cémpului magnetic exterior ar fi devenit egald cu energia de schimb. O astfel de trecere brused de la o orientare a magnetize- $iei la alta in zona care desparte dowd domenii Weiss este energetic defavorabild deoarece conduce la mirirea energiei de schimb. In realitate procesul de magnotizare se realizeazé treptat, féri nici un fel de orient&ri brugte. In concluzie, domeniile magnetice nu se gases in contact direct, trecerea de 1a un domeniu cu spinii orientaji intr-un sens, la altul vecin, cu spinii orientati in sens opus, se face gredat de-a lungul unui strat foarte subyire, numit perete Bloch. In in- teriorul peretelui Bloch, a cirui grosime df este egalé cu mai multe constante ale reyelei cristeline, momentele i, ale atomilor sufera rotatii treptate succesive. Peretele Bloch este format din straturi. Fie a distenta dintre doud straturi vecine ale peretelui Bloch (a este cons- tenta revelei cristaline) sin =d/a, num&rul de straturi. Dac n este suficient de mare, se poate considera ci unghiul de rotatie succesiv’ € este acelasi pentru fiecare strat si deci: €+{i/n « In figura 6.17 se reprezinté orientarea mo- nentelor m, intr-un perete Bloch pentru cazul cind cele douk domenii d, gi d, au vectorii magnetizajiei opugi. Energia de schimb dintre doi atomi vecini putem admite c& are expresia : Wy & -Acose, sau, dezvolténd in serie pe cos€ $i reyindnd numai primii doi termeni (deoarece € este mic dack n este mare) se obji- = 104 - ne: 2 -an-£ eo oe (6.72) Fig.6.17 Peretii Bloch tntr-un corp feromagnetic. Presupundnd c& straturile de atomi, care formeazd perete- le Bloch, sunt in forma de p&trate (grosimea lor fiind negli- Jabila) cu laturile egale cu unitatea, rezulté c& fiecare le- turd a unui patrat are 1/a atomi gi, deci, stratul contine l/aé atomi. In aceste conditii, energia de interactiune de schimb dintre doui straturi vecine se objine inmulyind pe W, cu 1/a’, iar enorgia aferent& peretelui se ob}ine inmultind energia de interactiune dintre dou& straturi cu numérul n = ¢/a al perechilor de straturi, adic& : (6.73) 2 gs? “nat Fish td, Dac trecerea de 1a domeniul 4, la d> s-er face brusc, 4n (n-1) dintre cele n straturi considerate momentele m, ar fi omoparalele, cu € = 0, gi numai o singuri pereche de stra- turi ar prezenta un unghi ¢ -7 3 deci in acest caz s-ar obtine pentru energia de interactiune expresia : Ma. Bi. ’ a -. A oe (6.74) Wy py 7 (0-1) = cos0*- cost =- Sy (n-2), ‘A-BL. a? = e - 106 ~ Kn 10° [§/m?} , se obfine da 2.107 m) gi nx 200 atomi, dar Wy) ~ 4.107 t/a" Hy #0 Fig. 6.18 Reteritoare la deplasarea peretilor Bloch. Ne referim, din nou, la figura 6.17.a in care domeniile 4, $1 4 reprezinté dowd din domeniile Weiss, cu orientéri opuse ale magnetizatiei spontene, din structura configurati- ei standard (fig. 6.16.0). Presupunem cd stabilim un camp magnetic exterior a cirui intensitate i, are orientarea mag- netisajied spontane din doneniul a, (iH, este reprezentat punc~ tat in figura 6.17.). Din cauzd ci energia poten}iald a unui atom este minim& in cdmpul magnetic atunci cand i,t} f,, ato— mii peretelui Bloch 91 ai domeniului a, tind si se orienteze cat mai apropiat de sensul lui i, » Totirea momentelor m, din porete este indicaté punctat in figura 6.17.b. Aceat proces de rotire a momentelor ii, conduce 1a micgorarea volumlui do~ meniului 4, in favoarea méririi domeniului 4, ceea ce este echivalent cu deplasarea peretelui Bloch de 1a stanga 1a dreap~ ta (figura 6.18). Dac& pentru ff, = 0, domeniile a, si a, =f? =. aveau volume egale (figurile 6.18.2 si 6.19.a) gi deci corpul era nemagnetizat, 1a H, 4 0 domeniul d, se miregte in detri- montul lui 4, 94 corpul se magnetizeazd (fig.6.18.b gi 6-19.b). Magnetizarea corpului se datoreste deci deplasérii pere- yilor Bloch (fig.6.19). Hy =0" Leo Fig.6.19 Deformarea Ho domeniilor Weiss intr-un cmp magnetic exterior ZN LSS a) b) In corpurile reale, datorit& defectelor de retea (exis- ten}e impuritaétilor, schimbiri ale planelor $i liniilor reti- culare ca urmare a tengiunilor mecanice care apar in proce- sul de prelucrare a materialului etc.) deci a schimb&rii di- Tectiilor de magnetizare ugoari, deplasarea pere}ilor Bloch ge efectucazd cu absorbjii inegale de energie din exterior; variatia acestei energii de~a lungul corpului este neregulata, aleatorie. In figura 6.18.c este reprezentatd variajia ener- giei magnetice, de-a lungul unei directii date din corp, a atomilor peretelui Bloch care separaé domeniile ay gi aa. Da- c& presupunem c& materialul este nemagnetizat, deci c& cele dowd domenii au volum egale pentru pozitjia peretelui Bloch indicaté in figura 6.18.a, cind energia peretelui corespunde minimului din punctul p (fig.6.18.c), rezult& ci la deplasarea peretelui in pozitia corespunzitoare punctului S (de exemplu) ste necesar si se cedezo corpului suficient& energie pentru ca peretele si escaladeze bariera de energie pq'q $i materia- wl s& se magnetizeze. Cedarea energiei se realiseaz’ stabi- lind in corp o valoare corespunzdtoare a intensit&}ii cAmpului magnetic H,. Dack se anulesz&é cAmpul f,, peretele nu se poate deplasa, din now in p, ci numai pan’ intr-wn punct r, deoare- ce nu dispune de energie suficienté (de agitajie termicd) pentru a escalada bariera de energie rq $i corpul prezinta magnetizatie remanent& (corespunzitoare pozitiei din figura - 108 - 6-168.b). Pentru demagnetizarea sa, trebuie s& i se cedeze energie din exterior in vederea efectuirii tranzitiei raq'p, stabilindu-se in material valoarea (-H,), numité cémp magne- tic coercitiv (in modul). Procesul de magnetizare a feromag- neticelor este deci ireversibil. La variatii foarte mici ale lui fs cand de exemplu A, eregte de la zero la o valoare ca» re determini deplasarea peretelui Bloch in imediata vecinite— te a punctului de echilibru, din p in q' de pildi, procesul poate fi totugi reversibil. Gu c&t defectele rejelei crista- line sunt mai numeroase (procent mare de impuritéti, tensiuni mecanice importante etc.) cu atat mai greu se realizeazd atét magnetizarea cat si demagnetigarea materialului. Materialele Magnetice dure se pot deci objine credind astfel de "defecte". Ge4.6. Po: etigare si a ciclului zis etic In figura 6.20 este reprezentati curba de primi magneti- sare Oabed 51 poryiunea dcB,(-H,) a ciclului limita de his- terezis. Explicarea formei acestor curbe se poate face cu aju- torul modelului din figura 6.19.a domeniilor Weiss. Cand punc- tul analizat se gisegte pe porjiunea Oab, practic liniard, a curbed de prim& magnetizare, se produce o deplasare a pereti- lor Bloch, ca aceea reprezentat& in figura 6.19.b; magnetiza- Fea se efectueazd ugor, cu aport slab de energie extericard, deoarece atomii fiecdrui domeniu sunt orientati dup’ directi- ile cristalografice de usoari wagnetizare (de exemplu [100] din fig. 6.12.a). In punctul b corpul formeazd un singur do- meniu Weiss prin mirirea domeniului favorit orientat faté de H, 94 dispariyia celorlalte. Corespunzitor portiunii bc, ato- aif domeninind se rotese treptat, pentru ca momentele lor mag- netice s& devind omoparalele cu fi, in punctul C realizdndu-se, pentru practic to}i atomii, aceasta orientare. Deoarece ato- aii piirdsesc, de data aceasta, directiile cristalografice de ugoari wagnetizare (i are o orientare arbitrara), energia de magnetizare cedat& corpului este mare gi deci 3 cregte incet ca i. Pe portiunea cd corpul este magnetizat 1a saturayie 91 § nu mai cregte ou Hi, to¥i atomii fiind orientati dupa fi. Pro- cesele corespunzitoare portiunii dcB,(-H_) au fost descri- se in paragraful precedent gi corespund deplasdrilot de tipul = 109 - srqq'p din figura 6.18.0. Fig. 6.20Explicarea formei curbei de magnetizare unui cdmp feromagnetic. 6.5. ANDIFEROMAGNETISMUL. FERIMAGNETISMUL. Corpurile ferimagnetice gi antiferomagnetice sunt consti- tuite din substanjele cristaline, fiecare formaté din atomi de acelagi fel, care se intrepétrund, cum sunt cele considera- te ca exemple simple, notate cu X gi ¥ in figura 6.21. Momen- tele magnetice spontane ale atomilor fiecirei subretele sunt omoparalele, dar aomentele i, ale subrejelei X sunt antipare- lele momentelor ii, ale subretelei Y, la temperatura T = OK. Angamble ale celor dou subretele formeaz& domenii de tipul Weiss aseminitoare acelora din corpurile feromagnetice. Mate- rialele ferimagnetice i antiferomagnetice sunt corpuri compu- Se oxigi, fluoruri, sufluri etc. 6.5.1. Antiferomagnetismul In materialele antiferomagnetice, momentele magnetics i, - lo - gt a, au modulele egale : Ii, | = Ifyl, (6.79) #i deci, la temperatura T = OK domeniile lui Weiss au magneti- gaia nuld in lipsa unui cdmp magnetic exterior si corpul es te nomagnetizat. La T #¢ 0, momentele magnetice i, si ii, nu mai au, toate, orient&rile de usoaré magnetizare din figura 6.21, dar in lip- sa cdmpurilor magnetice exterioare sensurile lor sunt intdm platoare gi materialul este de asemenea, nemagnetizat. Dac& se stabilegte in corp un cémp magnetic exterior, de- vine predominant numirul atomilor cu momentele magnetice ori- entate dup acea directie de magnetizare ugoaré (una dintre muchiile cubului) care formeazi cel mai mic unghi cu cdmpul magnetic gi corpul se magnetizeaza. Susceptivitates sa magneticé creste cu temperatura (por- fiunea AB a curbei din figura 6.22) deoarece agitatia termick favorizeasi rotirea atomilor, in sensul cémpului, pint la o temperaturd critic’ Oy, numité temperatura Neel, peste agitatjia termic& interné determini orientéri intamplitoare ale atomilor gi magnetizatia corpului scade cu temperatura (porfiunea BC din fig.6.22),iar materialul devine paramagne- tic. ety 8 , Ordinul de mérime al susceptivité}ii materialelor antife- romagnetice este acelagi ou al materialelor paramagnetice, adici mic, datorité antiparalelismului gi a egalititii in mo- dule ale momentelor spontane a color doui subretele X gi Y. Se poate ardta ci susceptivitatea magneticd satisface, la T

    You might also like