Cap 1.

1. Prezentati importanta anamnezei (chief complaint = disconfortul

pacientului) si modul cum gestionati situatia in timpul examinarii si
prezentati planul de tratament

a. Se identifica acuratetea si semnificatia motivului primar al vizitei

pacientului
b. Categorii de discomfort acuzate : confort ( durere,
sensibilitate,inflamatie)
Functie= dificultate in
masticatie sau vorbire
Social-halena
Aparenta-discromii,
fracture,restaurari defectuoase
c. Detalii personale : nume, adresa, cnp, etc.
d. Istoricul medical : antecedente personale patologice ,
antecedente heredo-colaterale ( conditii sistemice ce se pot
manifesta la nivel oral, de exemplu : parodontita poate fi indusa
si modificata de diabet, graviditate, menopauza si folosirea
medicatiei anticonvulsive)
e. Factori de risc pt medic si personalul auxiliar: VHB, VHC, HIV,
sifilis
f. Istoric stomatologic : parodontal, restaurator,
endodontic,orthodontic, chirurgical, radiologic, protetica
fix/mobil, disfunctii ATM
g. Examinarea : generala ( inspectie), extraorala ( ATM, inspectie,
palpare muschi masticatori : maseter , temporal,, muschi
posturali : trapez, scm, si muschii planseului bucal ; examinare
intraorala ( completare fise de examinare : status dentar, status
parodontal, status ocluzal- propulsie,lateralitate, RC, IM, status
radiologic, si teste de vitalitate).

Planul de tratament : Pe baza istoricului medical si al examinarii

clinice se vor formula ulterioarele planuri de tratament.

-diagnosticul va reprezenta insumarea datelor clinice si a etiologiilor

aferente

-prognosticul in ansamblul al pacientului va fi influentat de factori

locali si generali
2. Care este clasificarea conditiilor observate in timpul examenului
medical ?
Istoricul medical include :
-medicatia administrata pacientului
-AHC, APP
-conditii ce pot interfera adevers cu metoda de tratament :
afectiuni ce necesita administrare de terapie antibiotic, steroizi,
anticoagulante
-alergii la diferite material dentare/medicatii
-conditii ce pot interfera cu planul de tratament : chimio/radio
terapie, hemofilie, varsta si boli in stadiul terminal
-conditii sistemice cu manifestari orale : parodontopatii
modificate de diabet, menopauza, graviditate ( manifestarea
parodontala : gingivita de sarcina : EPULIS GRAVIDARUM ), boli de
reflux gastro-esofagian, bulimie, anorexie nervoasa
-medicatii cu effect advers : induc xerostomie, sau imita afectiuni
ale ATM
- factori de risc pentru personalul medical si auxiliar : VHB, VHC,
sifilils
In caz de necessitate va fi o colaborare interdisciplinara si
interdepartamentala : cardio, chirurgie, oncologie, gastro, etc.

3. Descrieti ariile diferite abordate in momentul realizarii istoricului

dentar.
Istoricul dentar cuprinde :
-istoricul parodontal : masuri de preventive si profilaxie, igiena,
controlul placii bacteriene
-istoric restaurator
-istoric endodontic
-istoric orthodontic
-istoric protezare fixa/mobile
-istoric chirurgical
-istoric radiologic
-istoric al disfunctiilor ATM

4. Ce afectiuni sistemice cu manifestari la nivel oral pot afecta planul

de tratament in protezarea fixa?
HIV, Sifilis, VHB, VHC

5. Ce prezinta examenul extraoral ? Specificati toate structurile

urmarite in palpare?
Examinarea extraorala include :
-simetrie/asimetrie faciala
-palpare musculara : masticatori si digastric posterior
-palpare ATM
-palpare ganglioni limfatici
-examinare buze
Structuri :
1. ATM palpare bilateral, anterior de tragus in timp ce pacientul
efectueaza miscarile de inchidere-deschidere a gurii
2. Muschii masticatori : maseter, temporal, pterigoidian medial si
lateral, digastric posterior
3. Muschi posturali : SCM, trapez
4. Planseul bucal
5. Buze- in timpul zambetului pt plasarea marginilor coroanelor
MC.

6. Prezentati 3 observatii critice incluse in timpul examinarii

parodontale. De ce sunt importante in protezare?
Examenul parodontal ofera informatii referitoare la :
-statusul depunerii PB
-raspunsul tesuturilor gazda
-gradul de reversibilitate si ireversibilitate al stresului produs
-orice afectiune parodontala va trebui corectata inainte ca
tratamentul protetic definitive sa fie realizat.
Observatii clinice :
1. Gingival
-gingia va fi usor uscata inainte de examinare si se vor
examina culoare, textura, marime, contur, consistenta si
pozitie
- palparea gingiei -> pt a indica orice forma de exudat sau
puroi present in zona sulcusului gingival.
-aspect gingie sanatoasa : roz, atasata de tesutul cojunctiv
-marginea libera a gingiei si papilele acopera spatial
interproximal
-disfunctii : in gingivita marginala cronica, gingia devine
largita si marginile papilare sunt inflamate datorita
sangerarii si prezentei exudatului in sulcusului gingival

2. Examinarea parodontiului :
-masurarea in milimetri a adancimii pungilor parodontale,
sanatatea sulcusului gingival pe toate suprafetele fiecarui
dinte, cu ajutorul sondei parodontale.
-mobilitate dentara
-malpozitii
-zone de contacte ocluzale deficient
-anodontii
-recesii gingivale
-furcatii
-malpozitii ale frenului
 3. Nivelul clinic de atasare al parodontiului
-indica gradul de distructie parodontala -> diagnostic in
boala parodontala ( pierderea tesutului conjunctiv de
sustinere
- e det prin masurarea distantei dintre extensia apicala a
dintelui examinat si un punct de referinta fix la nivelul :
dinte, JSC

IMPORTANTA : stabilitatea lucrarii dentare, controlul

placii indica gradul de igiena orala ( mediul septic cu
potential bacterian foarte crescut), gingivoragiile
exudatul purulent de la nivelul sulcusului gingival-> va
perturba buna desfasurarea planului de tratament cat si
stabilitatea lucrarii protetica- liza osoasa ( factor
agravant in boala parodontala)- imposibilitatea
mentinerii lucrarii dentare pe campul protetic.

7. Ce se inregistreaza in fisa de diagnostic intraoral al pacientului

?
1. Statusul dentar
2. Examen ocluzal
3. Rc
4. Im
5. Propulsie-lateralitate
6. Manevrabilitatea ATM

8 Discutati tipurile diferite de radiografii disponibile in scop

diagnostic , avantaje si limitarile ale fiecarui tip de radiografie.

-Rx =metoda paraclinica ce vine in coroborarea examenului

clinic
-ofera informatii referitoare la suportul osos, structura
radiculara
-tipuri de examen rx :
a. panoramic = ofera info utile la prezenta/absent add
avantaje+ indicatii : prezenta M3 si gradul
implantare (impactation)
utila in evaluarea osului inainte de
plasarea implantului
evaluarea arcadelor edentate
pentru eventuala existent a resturilor radiculare ( buried root
tips)
Limitari : nu ofera info sufficient detaliate
asupra densitatii suportului osos , structurii radiculare,
procese carioase, afectiuni periapicale .
b.Rx transcraniana = indicatii+avantaje
-indica polul lateral al condilului mandibular- depistarea
modificarilor de pozitie+structura ale condilului
-ofera info asupra disfunctiei ATM
-ofera o varietate larga a patologiilor cuprinse in categoria
afectiunilor osoase, sau de demineralizare, hormonale,
metabolice, anomalii genetice, calcificari ale tesutului
conjunctiv lax ( soft tissue) , de exemplu : calcificari ale AK.
(placa de aterom)

Limitari- interpretarea poate fi dificila -este necesara

coroborarea cu alte metode imagistice

c. CT + RMN

9 Exemplificati factorii generali si locali care pot influenta

prognosticul pacientului
Factori generali : afectiuni sistemice : AHC, APP
Referitori la locatia pacientului, factori
financiari
Varsta
Factori Locali : statusul dentar, parodontal, ocluzal, status
odontal, endo si orto

CAP 2.
1. Discutati intrebuintarile si limitarie ale HIR si oferiti idei in
mare (overview) despre proprietatile HIR ( hidrocoloid
ireversibil)
Proprietati :
-saruri alginice de Na/K
-solubilitate in H2O
-reactioneaza chimic cu Ca(SO4)2 => alginat de Ca=
insolubil
-contine silice de diatomee pentru consistenta
-contine Na3PO4 pentru controlul prizei (reactie
preferentiala cu Ca(SO4) => starea de GEL
-clinicianul poate controla timpul de priza modificand
temperatura H2O
-imbibitie => absoarbe apa
 -sinereza => pierde apa => deformarea amprentei

Intrebuintari +LIMITARI
-nu reproduce sufficient detaliile de suprafata ale campului
protetic => nu se va putea turna modelul functional
-pt HIR se folosesc linguri de amprenta foarte mari si => o
cantitate mai mare de material va produce o amprenta mai
acurata => stare de discomfort pt pacient
-deformare HIR la 2-3 minute dupa gelificare
-amprenta HIR-> retentive bacteriana ffffffffff mare spre
deosebire de elastomeri (HR)
-modelul va fi turnat rapid dupa amprentare si plasat timp
de 1h in hartie umeda ca sa nu se deshidrateze.

2. De ce se pozitioneaza in Rc modelele diagnostic si nu in IM?

Inregistrarea in RC ofera informatii asupra :
-orientarea dintilor mandibulari fata de cei maxilari in ABT
( miscari de deschidere inchidere-> pur rotationale)
-rc= independent de contacte dento- dentare
-im coincide sau nu cu rc
-inregistrarea RC e transf pe modelul max la articulator si e
necesara pentru relationarea modelului mandibular fata de
cel maxilar
-modelul max pozitionat correct fata de ABT ( cu arcul
facial)=> ocluzia model max/mand in RC a modelului
maxilar in mod correct
Reproducerea excursiei RC-IM, indica contacte premature
( deflective contacts), si necesitatea unei eventuale
echilibrari ocluzale inaintea realizarii tratamentului protetic
fix.
De ce nu punem in IM? = articularea modelelor in Im nu
ofera evaluarea pozitiei de RC si a relatiilor contactelor
retruzive.
Prin urmare RC ofera mai mult detalii diagnostic.

3. Enumerati 5 factori care sunt usor de determinat pe

modelul diagnostic spre deosebire de examinarea
intraorala.
Pe modelele diagnostice se pot realiza procedee de
tratament si se pot exersa inainte de a fi transferate
intraoral. De asemenea mai sunt si alti factori:
-RC
 -IM
-contacte retruzive, protruzive
-inregistrari interocluzale excentrice

4. Ce se realizeaza arcul facial de transfer? Care e scopul? Prin

ce difera arcul facial arbitrar de cinematic? In ce moment in
preferam pe unul si in ce moment pe celalalt?
Arcul facial de transfer e utilizat pt inregistrarea pozitiilor
spatiale antero-posterioare si latero-mediale ale
suprafetelor ocluzale maxilare in raport cu ABT.
Aproximeaza ABT si o raporteaza pe valori anatomice medii.
Erori : inregistrarea interocluzala de grosime variabila
realizata pe un DVO marit => inacuratete,
Arcul facial arbitrar= mai putin acurat (Aproximeaza ABT si
o raporteaza pe valori anatomice medii. Erori : inregistrarea
interocluzala de grosime variabila realizata pe un DVO marit
=> inacuratete) si cel cinematic= e utilizat in reproducerea
precisa a miscarilor de inchidere-deschidere pe articulator,
de exemplu : in decizia de modificare a DVO ( in laboratorul
de tehnica dentara se foloseste arcul cinematic alaturi de o
interpretare interocluzala in RC ).

5. Diferenta dintre arcon si non-arcon -> din subiecte

6. Care e rolul inregistrarilor excursive in reglarea
articulatorului? ( se refera la excursia condilului in fosa
glenoida)
Rolul inregistrarilor excursive ( protruzia)
-planul de ocluzie maxilar si inclinarea condiliana devine
paralele => reducerea inaltimii cuspidiene la viitoarea
lucrare protetica

7. Ce inregistreaza pantograful simplificat? Ce inregistreaza

pantograful? Cand e indicat unul si cand celalalt?
PANTOGRAFUL SIMPLIFICAT Inregistreaza doar anumite
componente ale miscarilor mandibulare = inclinarea pantei
condiliene si lateralitatea ( mandibular side shift= miscarea
de translatie= miscarea Bennet)
Poate oferi informatii despre inclinari condiliene abrupte
sau lateralitate exagerata.

ARticulatoarele total ajustabile sunt programate pe

baza inregistrarilor pantografice
 a. Miscarile maxilarelor se inregistreaza prin miscari
directionate ( directional tracing) ( lateralitate, propulsie,
etc) pe placute de inregistrare
b. Pantograful, ulterior este atasat la articulator si se
ajusteaza si modifica pana cand instrumental reproduce
cu acuratete miscarile proceselor stiloide.

Indicatii:
Pantograful il folosim cand este necesara o exprimare
mai acurata si mai in detaliu a diagnosticului in cazuri
complexe iar celalat simplificat in cazuri mai simple.

8. In ce scop este folosit placuta de ghidaj acrilica ( cu care

inregistrezi lateralitatea propulsia) si cand e utila?
E folosita pt transferal acurat in articulator a contactelor
dintilor anteriori ( ghidajul anterior).
Rasina acrilica e utlizata pt inregistrarea si conservarea
acestor informatii de ghidaj anterior chiar daca conturul
lingual al dd a fost modificat in timpul prepararii unei
restaurari coronare;
Folosit in restaurarea dd anteriori

9. Dati 2 exemple cand procedura de modelare in ceara in scop

diagnostic e indicata.
-in protezarea fixa-> medicul poate exersa si testa un plan
restaurator pe model;
- modificarea pozitiei dintilor inaintea procedurilor
ortodontice
- modificarea relatiilor ocluzale inaintea adaptarilor ocluzale
selective.

CAP 3.

1.Discutati, . 12 consideratii care afecteaza , modifica

designul/estetica unei PFU si impactul general asupra PFU
-statusul odontal
-leziunile carioase
-boala parodontala
-statusul endodontic
-statusul chirurgical
-statusul orthodontic
-ajustari ocluzale
-restaurari anterioare
 -restaurari posterioare
-forma radiculara si angulatia a radacinii
-incarcatura ocluzala pe dintii stalpi ( directia fortelor,
suprafata radiculara)
-materialul ales

2. DISCUTATI 4 indicatii diferite ale restaurari fixe vs.

mobile.
Protezarea fixa este indicata atunci cand 1 sau mai multi
dinti necesita extractive sau lipsesc ( punti). Trebuie sa
asigure atat statusul functional cat si estetica zonei
edentate
Protezarea mobila inlocuieste dintii absenti si structura de
support ( fortele aplicate sunt distribuie pe dintii restanti si
pe crestele alveolare reziduale). Indicatii :
- cand suportul vertical al crestei edentate este necesar, de
exemplu absenta stalpului distal
-atunci cand in miscarile de lateralitate sunt realizate de
dintii contralaterali si partile moi, de ex : asigura
stabilitatea intr un spatiu edentat extins
-atunci cand exista o pierdere considerabila de os
( rezorbtie osoasa) in zona anterioara si la care estetica
unei PFU ar fi defectuasa.
-brese edentate multiple, necesita restaurare atat PFU cat
si protezarea mobila

3 Cand e indicat un conector non-rigid ( flexibil) intr-o

protezare fixA (PFU)? Si cand e contraindicat?
Conectorul non-rigid = folosirea a mai multor dinti stalpi
solidificati=stalpii intermediar.
E folosit ca exceptie la inlocuirea C max/C mand ( prin
anodontie congenitala de IL sau de C ) si in aceste
circumstante stalpul anterior de dimensiune mica va fi
solidificat cu IC pentru a preveni migrarea laterala a puntii.
( INDICATIE)
Contraindicatii : lipsa de support dento-parodontal in bolile
parodontale.

4. Daca un pacient are problem ce necesita colaborare

interdepartamentala , care e secventa de alcatuire a
planului de tratament si de ce ? Cum vor fi diferitele etape
de terapie ocluzala sectionate ( secventa lor) si de ce?
 A.Prioritatea in etapa de tratament o constituie urgentele.
Urgenta poate fi de exemplu endodontica, destabilizarea
lucrarii protetice anterioare, procese cavitare profunde.
B. Stabilizarea conditiilor deteriorative care destabilizeaza
statusul pacientului : leziuni carioase, boli parodontale,
inlaturarea factorilor etiologici constituent, controlul placii
bacteriene.
C. Proceduri esentiale ( terapia definitiva : inlaturarea
restaurarilor defectuoase, inlaturarea proceselor carioase,
readaptarea coroanelor supraconturate ( in special in zonele
de furcatie..pt ca ele creaza retentive alimentare..si fortele
transmise pe suportul dentoalveolar)
D. Masuri preventive de igiena orala : EITP, fluorizare
Terapia definitiva, in functie de complexitatatea
tratamentului ( in cazul unei lucrari ample de protezare
totala) se vor indica :
- Chirurgie ortognatica ( pt cei cu prognatism de
exemplu)
- Tratament orthodontic
- Tratament endodontic
- Protezarea fixa ( include ajustari ocluzale, restaurari
anterioare si posterioare)
- Protezare complexa ( de amploare)

5. Comparati inlocuirea grupului frontal maxilar prin punti fixe

cu inlocuirea grupului frontal mandibular prin punti fixe.
Cum tratati fiecare situatie ?
In cazul grupului frontal ( 4.2, 3.2) grupul frontal
mandibular este inlocuit printr o punte fixa cu mijloace de
retentie pe fiecare Canin.(4.3, 3.3).
- Deobicei nu e necesara includerea P1 ca dd stalpi
- In cazul unui singur incisiv restant se indica extractia
acestuia intrucat retentia acestuia complica planul de
tratament si poate il poate afecta pe termen lung.
- Incisivii mandibulari, datorita volumului redus => stalpi
protetici slabi
- E important ca pe frontalii mandibulari sa nu existe
lucrari supraconturate datorita retentiei placii
bacteriene, de aceea clinicanul trebuie sa opteze
 pentru : -estetica compromisa ( alegerea unei fatete
ceramic-pt a evita supraconturarea)
-expunere pulpara in momentul prepararii
dintilor
-extractia selective a unui dinte

Inlocuirea grupului frontal in mod special la maxilar implica

ratiuni estetice cat si de rezistenta la fortele
laterale( orizontal) si infundare (vertical)
Datorita convexitatii arcadei fortele directionate asupra
unui incisive maxilar ( inclus in punte) tind sa exercite
presiuni ( infundare) pe suportul muco-osos( creasta
alveolara)
Spre deosebire de II mandibulari, II max nu sunt pozitionati
in linie dreapta, in mod particular la pacientii cu arcada
ingusta . Aici fortele vor fi suportate de fiecare capat al
puntii => inlocuirea I max necesite folosirea C sau P1 ca dd
stalpi
Inlocuirea mai multor II max => dificultatea in estetica
obtinerea conturului( convexitatii) , forma, fonetica.
Se indica folosirea modelului de ceara in scop diagnostic
Se va folosi o protezare provizorie ( tehnica scutan) pt
testarea si acomodarea la estetica si fonetica.

6. Care sunt fortele ocluzale care intereseaza cel mai putin ?

De ce? Si ce forte sau incarcari suplimentare trebuie evitate
si de ce?

De evitat sunt fortele de lateralitate ce vin spre dintii

anteriori.

Fortele verticale-> infundare

Fortele orizontale-> rotatie pe dintele stalp

7. Cum influenteaza lungimea corpului de punte , flexibilitatea

si cand e esentiala rigiditatea si de ce?
Flexia execesiva sub o incarcatura ocluzala mare =>
deteriorarea corpului de punte ( fracturi la nivelul fatetelor
ceramice, rupturi la nivelul conectorilor si mijloacelor de
retentie sau raspuns de reactie tisulara=inflamatie,
tumefiere, etc)
Cu cat e mai mare lungimea corpului de punte cu atat creste
gradul de flexie.
 Relatia dintre deflectie si lungimea corpului de punte nu e
linear, ci variaza cu cubul lungimii corpului de punte ( Legea
lui Ante)
Inlocuirea a 3 dd posteriori cu o punte fixa, nu are
prognosticul favorabil in special la arcada mandibulara.=> pt
augumentarea rigiditatii realizarea unei punti suspendate pe implant

In cazul corpului de punte extins ( de lungimea extinsa) conectorii si

corpul de punte trebuie realizati cu convexitati maxima ( aspect globulos)
pentru a favoriza rigiditatea.

Rigiditatea se mai realizeaza cu materiale care sa ofere rezistenta

( metalica, mc)

8. Enumerati pasii necesari tratamentului unui pacient cu

afectiuni restauratoare extinse folosind metodele de model
diagnostic si descrieti succinct importanta planului de
tratament.
-necesita folosirea modelului diagnostic duplicat
a. amprenta functionala-arc facial de transfer-inregistrare
RC
- ulterior cu ajutorul modelului
max se monteaza modelul mandibular ce contine placuta de
inregistrare
b. modelele max si mand sunt duplicate si montate in
aceeasi pozitie ( cu aceeasi orientare) folosind arcul facial si
RC in articulator
c. in scop diagnostic o pereche de modele maxilar,
mandibula este cerata pt pasul final al tratamentului in
cazul tratamentului cu puntile mobilizabile se fixeaza dintii
in acest pas
- perechea duplicata de modele este nealterata
( ramane fixata in articulator cu inregistrarea RC fata de
dintii maxilari).
Acest model fixat in articulator este folosit pentru montarea
modelului functional al maxilarului
-modelul maxilar este ulterior indepartat din articulator si
inlocuit cu modelul diagnostic duplicat ceruit
- pe acest model sunt realizate restaurarile mandibulare in
raport cu modelul maxilar de diagnostic => planul ocluzal
optim.
e. reconstructia arcadei mandibulare astfel restaurata
permite montarea dintilor maxilari pe arcada maxilara cu
mentinerea RC.
Contactele ocluzale isi vor gasi corespondenta pe placuta de
inregistrare.
 CAP 4.
1. Discutati functiile diferite ale ligamentelor mandibulare si precizati
originile si insertiile.
Ligamente pereche : ( vezi curs anato)
a. Temporomandibular ( lateral)
b. Sfenomandibular
c. Stilomandibular

a.temporomandibular-> limiteaza rotatia mandibulei si miscarile

de lateralitate+propulsie
( border movements)
B+c -> limiteaza separarea condilului de discul articular in
cav gelnoida
Si stilomandibularul limiteaza miscarea de propulsie a
mandibulei.
ORIGINI SI INSTERTII:

2.Originea si insertiile muschilor mandibulari.

 3.Ce sunt miscarile de lateralitate si propulsie?

De desenat bicuspoidul lui posselt

4. Care sunt determinantii ocluziei?(miscarilor

mandibulare)?
Directia si amplitudinea miscarilor mandibulare sunt
influentate local de 3 determinanti. Prin determinant
trebuie inteleasa actiunea ATM, a contractiei muschilor
mobilizatori ai mandibulei si a contactelor dento-dentare
asupra directiei si amplitudinii miscarilor mandibulare.
Determinant muscular, determinantul posterior ( articular),
determinantul anterior ( dintii)

5.Dati exemple de ocluzii patologice- parafunctiile-bruxism

clentching

6 .ocluzia protejata mutual

In pozitii centrice ( IM,RC) dintii laterali sunt in

contact si asigura protectia sectorului frontal, unde pot exista contacte
slabe sau chiar inocluzie. In miscarile excentrice ( propulsie, lateralitate)
dd frontali sunt in contact( ghidai anterior sau canin) si asigura protectia
dintilor laterali care sunt in inocluzie

7. Miscarile mandibulare in functiie normale( translatia-

miscarea benet, rotatia, LC, WD, F in C ) parafunctii- ludl
mudl bull)

In functii normale : translatia=miscarea bennet=miscarea

de translatie a centrului de rotatie la nivelul condilului
pivotant
 Rotatia : ?

LC=long centric = glisarea fiziologica a mandibulei

din IM in in RC

WD=wide centric=

8. Cera e diferenta intre ocluzia echilibrat balansata

unilaterala si cea protejata mutual ?

9. Care e scopul gutierei ocluzale si descrieti pasii de

realizare a unei gutiere ocluzale.
Gutiera ocluzala = este un dispozitivi protetic realizat, in
general din acrilat dur si interpus intre dintii celor doua
arcade, avand rolul de a stabiliza functional ATM, de a
amenda activitatea muschilor mobilizatori ai mandibulei
si de a proteja dd impotriva a braziunii si/sau a
suprasolicitarii ocluzale. La functiile terapeutice ale
gutierei ocluzale se adauga si cea diagnostic : gutiera
ocluzala sprijina pozitionarea diagnostic a mandibulei
( de ex in RC) dar poate sa si testeze reactia musculo-
articulara la repozitionarea terapeutica mandibulo-
craniana,inainte ca aceasta repozitionare sa se realizeze
prin metode ireversive ( de ex, cresterea DVO)
Tehnica de realizare :
- Amprenta celor doua maxilare cu alginate
- Modele din gips dur
- Montare modele in ocluzor
- Trasarea limitelor gutierei ocluzale cu ajutorul unui
creion moale : vestibular, gutiera este extinsa 0.5-1
mm, distal acopera fetele distale ale ultimilor dinti
dupa arcada, oral-se poate extinde si peste gingia fixa,
atat la maxilar cat si la mandibular
- Realizarea din ceara a machete gutierei in limitele
trasate anterior
 - Finisarea suprafetei ocluzale a gutierei pana la un
aspect neted, fara relief marcat-> cand in zona orala
gutiera depaseste spre cervical inaltimea dintilor,
trebuie asigurata prin slefuire cu freze pt acrilat,
protectia marginii gingivale libere (parodontiul
marginal)
- Adaptarea intraorala a gutierei
- -cea mai indicata gutiera este cea din acrilat
transparent

CAP 5

1. Prezentati tipurile de fibre care formeaza ligamentul parodontal.

Principalul element al parodontiului este ligamentul parodontal, care este

format din fibre de collagen incorporate in os si cement, oferind support
dintelui in functiune.

Aceste fibre, cunoscute deasemene ca si Fibrele lui

Sharpey,urmeaza un traseu bine definit atat in cement cat si in
os.
Sunt 5 grupuri principale de fibre ce intra in componenta
ligamentului parodontal, care traverseaza spatial dintre
dinte,radacina si osul alveolar, oferind support si atasament :
A. FIBRELE TRANSEPTALE
-se extind interproximal intre dintii adiacenti ( terminatiile
acestor fibre sunt incorporate in cement)

B. FIBRELE CRESTELOR ALVEOLARE

- incep apical de epiteliul atasat si se extind de la

cement la creasta alveolara

C. FIBRELE ORIZONTALE

- isi urmeaza cursul in unghi drept, de la cement la

osul alveolar

D. FIBRELE OBLICE

- se extind apical, intr-o directie oblica , atasand cementul la

osul alveolar ( sunt cele mai numeroase fibre)
 E. FIBRELE APICALE

- se raspandesc de la cement in osul alveolar, la apexul

radacinii .

De asemenea exista, fibre de collagen, mai mici, aranjate neregulat,

intercalate intre grupurile principale de fibre. In plus, ligamentul
parodontal mai contine fibre elastina cunoscute ca fibrele oxytalan.

2. Descrieti si discutati procesele si secventa privind dezvoltarea unei

leziuni avansate de gingivita-parodontala. Ce apare in mod special la
nivel cellular?

Formarea pungii parodontale :

-pierderea tesutului conjunctiv apical de JSC
-osul convertit in tesut conunctiv fibros- liza oasoasa
-elemente cellulare inflamatoare= cellule plasmatice si limfocite
( PMN)=reactie tisulara imunopatologica si raspuns inflamator
gingival

3. Care sunt clasificarile(etapele evolutive) ce implica furcatia?

Clase : I, II, III, IV

Pozitia normal a crestei este la 1.5 mm apical de JSC-stadiul normal

Clasa 1 : pierdere vertical de support parodontal < de 3 mm de JSC
Nu se deceleaza Rx aceasta pierdere
Clinic-se palpeaza la 1 mm orizontal

Clasa 2: pierdere vericala de support parodontal > de 3 mm de JSC

O anumita parte din os si parodontiu ramane intacta dar se deceleaza Rx
Orizontal > 1 mm de JSC, dara fara trecerea pe partea opusa a sondei
parodontale
Clasa 3, la fel ca la cls 2, cu pasajul sondei in sens V-o
Rx-pierdere de tesut osos f evidenta

Clasa 4 nu mai exista parodontiu marginal , dintele fiind strict numai la

nivel alveolar.

4. Enumerati cel putin 8 indicatii pt amputarea radacinii.Descrieti

contraindicatiile pentru rezectia radacinii
 Amputatia radiculara= tratament de electie in cazul furcatiilor clasa
2 si clasa 3 ( pt eliminarea furcatiei ). Indicatii
a. Pierdere verticala a osului , sever ace cuprinde o radacina a unui
M mandibular sau una /2 radacini a molarilor maxilari
b. Agravari ale furcatiei ce nu pot fi rezolvate prin odontoplastie sau
osteoplastie
c. Fractturi orizontale/vertical ale radacinilor sau dintilor ca rezultat
al traumei tratamentelor endodontice
d. Proximitati radiculare nefavorabile ce impiedica planul de
tratament : leziuni carioase severe-care se extind si pe radacina
e. Resorbtii interne-externe
f. Dehiscente si fenestratii severe
g. In protezarea prin punti fixe de mare amplitudinea care creeaza o
presiune exceiva pe dintii stalpi.

Rezectia radacinii:.contraindicatii
-gradul furcatiei
-anatomia, topografia osului de support
-anatomia canalului radicular
-sanatatea periapicala a dintelui
-majore: 1. Radacini fuzionate, foarte curbe
2. liza osoasa majora
3. tesut dento parodontal remanent incapabil sa
asigure rezistenta la fortele masticatorii
4. rezorbtie process alveolar
5. incapacitatea de tratament endo
6 structuri osoase remanente imposibil de restaurat

5.Enumeratii procedurile chirurgicale pentru tesuturile moi care au

ca scop principal reducerea adancimii de palpare

-gingivectomie

-procedura Widman modificata degajarea radiculara

-reparare mucozala

6.Care este secventa tipica pentru terapia parodontala?

-controlul placii bacteriene

-periajul

-dental floss

-detartraj+periaj professional

-corectarea restaurarilor defectuoase

-tratamentul radicular

-extractii dentare selective si strategice

-solidarizarea dintilor parodontopati( mobile)

-migrari dentare minore