REZISTENTA MATERIALELOR‘GH. BUZDUGAN REZISTENTA MATERIALELOR ‘Baigia'X1 rortzl a EDITURA TEHNICA ‘BUCURESTI- 1980fn volun expan, tt. forms nou, rexsenba mateo, spesalath peat neers igimnonreeanic : Tnprie prt itis acti corr deforma, se cexpun pacts tnt opt rexsenel materials begat oad Deveueascres carclenssior cates le copalt lori Engaterna In posi cb peas ese’ do Sincoran cancesate, fe trata litre sinple' samo n bare, problee sate Medeterminat, sletarle namics? de azemencn se face seul Piston wastr eu pee subi, tubules decir pecans sais pal atl. prea rime! pat se noe Sere dr xperiestile pro solar dearer Ta'paron ta saeco de rested ~ stata tnepe ox ‘emoastsres matatineor prin Ince pasa se ace sae at dnterlonae sau verteare, esl eaten, pin melo rei lenfor aise moa srcint limite Exptaeien conus co ‘ala te obwceta' then Coetcertal Ge iguana te clcuat sti pi vetade saan ci. probabste Te acacia, att inode aceune mal xe ‘mal aor‘ intl nefunor legate de vertares eta ies Sore esr de ag ” PREFATA Clune s-a anitat $i tm ofiiile anterioare, cartes de fala cuprinde, in Linki ‘generale, materialul predat Ta oursul do rexistensa materialelor, in facultajile de inginerie mecanied. Ba poate sorci si ingineritor pentrw reinemorarea nofiunitor undaynentale, sau pentru rezolvarea wner probleme simple. Pentra ‘nloule cornplene, stax la disposisie manuale ingineresti, care congin o infor- ‘mafic mult mai empla decit ceea ce ve poate preda th Jacuitate.. Biitia de fot aduce un element now, prin incerearea de a siructura ma- teria po 0 concenfie diferitd deott cea ow care ne-am obipnuit de atfta vreme. Punctut de pleoare este urmitorul. 88 presupunem ed inginera incepator — day adesen $i oe experimentat — are de dimensionat 0 pies 1a, 0 anumita solivitare. HL guzeste tn odrfi relajia de caleul corespunsdioare modelului ales. ‘Dupi: ce a procioat materialul, ii pune fntrebarea : elt este de mare rezistenfa admisibile? Sax, dacd #2 face 0 verificare a coefivientului de siguranga : cit trebuie si fie deest cocticiont ? Les aceasta intrebare, in aparonsé simpld, rdepunsul este, de multe ori, grow. Resistonfa admisibild nu este © consianti a materialulut, oi 0 marime ‘care trebuie aleaed de proieetant, aga ea si garanteze economia produculu st buna funcfionare, fintnd seama’ de toate aspectele, adesea ateaioare, privind gqeometria piesei, sarcinile, condifiile de mediu. atc. Se deeprinde de aici idein of 4m oaloulul de resistenti se tnttinese pe de ‘o parte o serie te relajii, destul de certe, referitoare la eforturi wnitare $i do- Sormasii, iar pe de alté parte trebwie at ve 1a o decisie asupra rezistenjet ad- ‘mivibite sau a eoefivientului de siguranfa. Motivul vite a faieut oa, pe plan mondial, 84 40 manifeste tendinja impar- irit aoeste’ gttife in dowd : 1. Prima, edveia i 20 daw diforite donumiri, — oa de exemple ymecanica ‘corpurilor deformabile” —avind drept obiect slabilires’ relafitlor petitrn ealoulul eforturilor unitare si deformasiitor. In aceastd parte, Foarte trudita ou Teoria elasticitifi, materialele sint caracterizateoar prin cele tri constante elastics, Hy, v; nw se vorbeste de resis tentis de rupere, de limita de curgare, de’ resistenga admisibildy deot ‘nu 80 poate comenta dacd eforturile unitare ealeulate aint admisibite 2 A doua parte, efircia i a¢ dit de obicei numele de ,ealoulal de xezi tent”, ‘introduce ofiunile de stare Himits, reuistentSs adinisibill, coeficiont de siguiantS, permifind proiectarea piese. jAm structurat materia din aceasta carte in felul expus, cu. sperenja cit ‘tm viitorul apropiat oursul de resistenta. materiatelor a¢ va proda dupd ascastd In acest fl, mecani eorpuritordaformabite poate fi tnt, fara dic culifi mariy‘ca'a urmare fiensed a mecanioi eorpunior Vigite: Dap aces studi 9@ pot introduce 0 Beri da considaronte care onde ta cleutel dana inten Poniru oa trecoren ta nowt concept vt mu fie prea brused, -a introdue hing deta theeput nojiunaa de resistenja admits, precistnd wate lant de dinensionare”, respeato fasind anele caloule dé timensiiniars Tratarea de fond. o calcu do vezisten}’ tu care am oncles gi ofl do obosea, ee fase ns tn portea down a volumadus. Ja yanie”, sa introdus wn now tobe de resstene admisibile, pretuerat typi titeratura do epeialtate recta in prima parte, materia a fost restructured fold do edifia precedenta, prin colimbarea succesiunti unor eapitole, prin rebunfarea ta undle copiots Separate (bare curbs, solicit’ compuse) ~ care at fort tncluse tn ang ~H prin o seria de tmbuntiajri ale teal es AUTORUL, PARTEA 1 ‘pital Cepitort 2. eo ceeeee Capltot 3, CUPRINS MECANIEA CORPURILOR DEPORMASILE NOTIUNS INTRODUCTIVE bet gl probleme restate materaelor ‘ene exterpare fore nteone. Solita simple xi compass Hrohort unter eee : Beormatit st cepa Fetaia inte efor Ae ee cen Tpotere de eit ie apleats piedlor de 890 tyne Ftacipl genre Ge clo Coote de’ sigur reitanjead- sabe. Sere Cee echo rie ESS gal ea Neer adc inna: © Beta ac naw cn i boca ase econo MOMENTE DE INERTIE ALE SUPRAFETELOR PLANE A Dem ee 2 Vertata memenielor a erie fa de axe paaiats © ‘S Momente de inertie pentru soprefefe simple. <2 4 Noses 8 mee petra spate naplee, Moses ab ini le s, Renatia momentator do inssie tm suport cx “axe” canexente 6 Alomente' de inerie principae tare principale 5epitoat cepito capitol 6, Ccopteat 7, Capiton 4. DIAGRAME DE BFORTURI IN BARE ©... eee 4, Defintrn efarturdor tn sestunes bar drepte,solitats ts ieovoter Convert de aemne Pores 2 Retaieltcentieintecititinbaredrepie oa E Gonarucia naiics tngrmeloe Ge tlatal in ba deta 4. Bie colte"Chare plane Te ent AMARC AEDES E Moment maxim marimoram’ “202222 ¢ © REAM afrentiie intr ertart is bs canbe plane 4 Dlageame de etortrt tn bare cube na ia 8. Diagrame de otorturt la bare cotite mn spats 1222 St Incovormnr. . . : : coo Dee MO ORO Sn OOo pees coca 2 Bort unttare ia ingoviere puis” |? | one8 4 Danlitatesefortario unitare tangeniae pit 4 fortunate normale 9 tangenine in bes oisada la incovlere ee aera 5, Lonecares longitudinal’ stimpiedicareaat 22222222225 Energia de detonaatie lz neovelere ss a5 4 Ieovoteres cotta a & Bare de egia vesstenjsin niovoiers |! 1! | . 8 frcovoite x forge asl Boog eae ean ena 10. Eforturl unitare in bare curbe | | = on }. DEFORMATIT LE BARELOR SOLICITATE. LA INCOVOIERE* 1 Bova aieretias a sore moi deformate ve. Eiger met dora ‘i 4 Metoda grnalor conjagste D oe Gateatal grafte ai deformation ae incovoiere | ¢ 22) S22 1 Brea forttthetoae asus datorojeldeincovaere | & Netoda cor ret necinennte "mun ena «7 Sv RASUCIRE . boas : 1. Cateual, momentuut de risueire E Slaten ae fate park" oe 3: Efortir unltare gt delormsti i bara de sciung cece 4: Efortarunttare i 49" fade ana bes Tacereares le acre 5 Energia de deformotte i rarucice ° ae Calcul sreurlor licatdale gy pice esis. | e RUBMENTE DIN TEORIA ELASTIGITAGIE. : 4. Componentele tensorula) efortaat anitar coo 2 staren plant de eforunt enitare ns. 22S! 4. Stare pland de deforma - es : 4. forts uniter im furul wot punet” > ee 5: Starex ae dermal in jor at enc | O: Legea lal Hooke generaeats Boos ann 7 Rélatia ciatreconstataledastieeE, G,'y! © | | > a 8. Vaviaiia deformation specie la‘staren pia’ de efortui tuts og, Reta eneomearat me Exprosa general a eogeiel de aeiormatie” © 2! | | 10, Studie general a sucirt. Teow iat Seimt-Véuaat™ <1 6 333 15 17 a1 6 0 207 207 29 ie 2 29 =o Cepiteut 10, sTUDE Copitota 19, SOLTCITARI puxaMIcE 14 shndiut suet prin anaogia eu membeané. eo 1 Sustoge ce mesbrana aplcstt la sxjmes deeptinghiuiare Wgustt 1 Rasucres proielor duccbise sai Sanne INET 14 Aasucnea prolelor bts eae LLL LS : Capitehd 8, TEORI DE REZISTENTA ee doe 4, Comeiderait generale. os « oecugoood 2 Toole claten de rettent : : 4 Aoleares toorie ds feutent a cte plane decostie/watare © ¢ 4 Teoria staat mite a ta Mtr om 1, Varticanea sl clmensionarenbareseSop fei ett vitareofmale i fengeatine anaguas — |. DEPLASARILOR PRIN METODE ENEROBTICE 1. Pnergia potential de deformati. ess es + 7 2, Laer teenie al frtelarexteioaré sone 4 Teoramate reciprocal lcrul means daplaato &« - 4, Sila deplstetor prin metoda Afobe Marvell, Metoda Ge Uitegrane & In Vereceagiio ess = ee 5, Teoruma lol Castglano Boo5 : Energia potentiaiscomplimesiara’ > ‘Capital 12, SISTEME: STATIC NEDETEROINATE, ee 1. Grad de nedeterminars . . - : ‘Stem te besa : eval tondameitats ale metadet eortarior ‘Shnetrit Ip alstemele static nedetermmnate. Cadre plane : 3 5 Gunn! continue. cual color tel mayente.Caaun particulars | 6 Boplaist tn sateme static nedelermiaate spre ters = 1 Guinal pe meatw east, 2 Hata 2 Etro unitare progute de vanaté de‘tempeaiuit ‘tn sstene ex falar tmpledieate cere 9, Hfrtun umtare de snonay'ts sister static neaeierninate 2 2 2 | Ccoptohl 12, STABILATATEA ECHILIBRULUL ELASTIC ©. 22 ove eee 4. Stabiitaten ceniibrulas eactic. Flambajal 2 Saleatl serinitentie de lama pentra ara comprinata, Farmuele tat Baler cere cea tele de apiteane ¢foriel fut Bor Fiat elastié 9 ainda] pestle ce esuoge Eaten 1 dara nee Galea suet eitice ‘sara vasa soletats'técompeestin, prin metoda nergelch ws Flabajel ascot sub actu forjetor ase wientiee Fenny ori tore aura natin ele ee aah 2+ < Flambajl bareior cu seth vari oo Tncovolere ea fork rxaia de somprestane, Yashd sca de detorinaté 10, Flambefe ated a genie aubfia sleitte Ia ncovare == 431; Fambajl unol tne Sopas tne pros! exterloareunlfrme 1. Consideat generate : goo00 2 Soliant pen fore de iertie —— 5 seueet pin soc 7 . ee $0 Blectnl mast corps lov apes svi rin soe ut 7Capitola 14 PLAGE PLANE... 4. Clasificarenplillor sie sarin aptcatepe ele... . . . 2 Inverell Gtenae sete neato ©) 2! & Incovelereaelinril a pacior plane ee 4 Incovolere pura Gaps dow’ alovetl prpexcuace 5 chau! generat de ncovslre a plicior plane = = | | & facovoteren pitelor creprogghiuare : 2; Blanhajot pill érepronghare ‘& Bfortul untae tt plaes creer ines neonitnm | LL ‘capt 18. VASE DE ROTATUE GU PERETI SUBTIRI. 1. ewe valor de rotate eu ert sin nerete sme, tn tera ‘tet momente sear oe 2, Vase cline, trie) cones n : : S Bfecte de mergios ewes! piithh ¢ Flanbejei (atarior sitive ©2222) 2S : ‘captolul 16, RASUCIREA $I INCOVOIEREA PROFILELOR SUBTIRI. . . . 1, UUlzaea prot eubyet tm construcile metaice mederme 2: Ineovotere simpla a protleler sublet Centre de incevoiee * < . - 4S Risusren itera ye iucites impiediesta ss ss & Gamseteniate! geometice sectoiae : [8 Gazul genecal de salttare « profiler deschis eu etait sabtcs << > Capitola 17, TUBURE $1 SFERE CU PEREFI GROSI §1 DISCURI IN MISCARE DE ROTATIE » s+ 4. Ste de efortort unite aal — simetiee - . . . c 2; Etoruet waltate ta tabu elmer eb pers grat | 22.211 & Ging fretst ‘ it : Ducat de grostie eanstant, pv migcare ds rtaqie © 1 112 2 5: Diss i reste ere drole : 1 tortor unitare tarmge Intram tab eo Peet godt : 4 tartar unltare tn reserveral feie ‘ 5 ‘capitol 18, SOLICITART IN STADIUE PLASTIC... . 4, Genera : . 2 Garba catateretios oe 5 Slletanea de ftinderea'pixcon epee" 2 | | saeees 4 Caleta de tmeovlare tm domeaint plac << | 8: Maruca bare de selene creer soiiateeaso-pssis_ + 6 Etorturiuaitare remanente in bare care at fot soletate elete-pincic 4 Great de pnstictate & Sollctareselasio ~ plastid « taba ow pect soil | : 8 Autotretajl tabular cu pete goat : Ccepltoll 19. STUDIGL. EXPERIMENTAL’ AL EFORTURILOR UNITARE SI DEFORNATULOR .. - . . « 4. Gonsdsratt generate Ben onenons 2 Beteniometze ccanice 3 optisa-necania =. . Tenometna'cleciet rensthra snes 21S 4 Nolant ae. fotoctaticiate u : en at & ass 459 480 fer ar 4 «0 oA & 42 oe sot sor 5a Ser oa & eee eagnte ss fiiiiiiins 4, Gremoplacticliaten’ oe & Gonceatraren otartrior Gnitere’ 2202222222 8. Mimmsres tensnailor interne". . : PARTEA I CALCULUL DE REZISTENTA. Copitsal 22. INGERGARILE MECANICE ALE MATERIALELOR, RUPEREA cenACnGn ee ce eer ace 4. Sccput tceretoior matetaclor : . 2 Gatileares ineeretllor ecanice sie materiallor || | & Mount pentru focerete staice 4 Nottnt supra toordrio etstice ale meteor & focwedst ‘de duriate = = = = = os 8 Feoeart Ia ye. a5 ee 7, Noviont asugea viper Wtateor <2 > goeaeaa 2 Ruperea fragile ofan ss 3 ninth ‘capitol 21, DIMENSIONAREA §1 VERIFICAREA LA SOLICITART STATICE, [REUISTENTE ADMISIBILE §1 COEFICIENT! DE SIGURANTA, 2. Metal ae cant... 2 alewen wentmnctel eet eee ee ee 4: Stn limi ale materiletr $s pscer pitt 4 Rastotente admise gl eoeticlent ee sigaaagi © 2 2222221) 1 Mitods sareoe! Umit { Gatco sistemctor stacio Aedcterminaté prin 'wetoda earine its 1, Ruaatrvaieaelortsrler anita t wrna dformayo Pssice ss 2 Se limtd le solletis pe mal matte directs ss ' Unele lemente din teria probablltSir 410, Daterminaren probebisties sigurentel In Sincjienave © 2 SS 2 T Cepltstat 22, SOLICITART VARIABILE, OBOSEALA METALELOR ..... . 4 Solestis variate Goudduoe 2 Resstena In obeseai. Carbs’ it Wiser : & Diogrmtle reustenteor Ta aboeeals 2 222222222522 4 Roper pelt aboweall ee &. Pastor ete faflueajeaat rcristenfa in‘oboseaia” 222222 1 Resotenja tn explontare ee Coptoht 23, CALCULUL. COEFICIENTULUT DE SIGURANTA LA SOLICITARL VARIABILE DETERMINISTE §I ALEATOARE.. 0... 4, Comideratit generste ees pppoe 2 Gaia eoettent de’ sigur in‘eiciet pt Gia eine 8. Soletirt prin clei asimetiee 22222222 2TIIII02 4 cavalo! mcorabiitte mitata = 2222222220 22202 [5 Caleta coetilentatl de iguranis 1 solcickcobpuse, pode sarcnt variable cilice 6, Catto dortel devin ie soci aieatoare ©2212 17 Disenstonarea i verifiarea pe bez reistenel i expletare |< 1 1 7 5 Se oer 00 680 oa ova on 700Cpitola 24, FLUAJUL METALELOR 1. Deformatia de ftuaf sub earcind constants - 2 Hpeerearen do vupere pila tua) nw = = 2 Remara oes 4 Benomennt iia peri de’ 5. Galata la fs} ‘TABELE ANEXE BIBLIOGRATIE . INDEX ALFABETIC me ho m m9 PARTEA I MECANICA CORPURILOR DEFORMABILE caPITOLUL 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE 4 OMIECTUL $f PROBLEMELE REZISTEN BI MATERIALELOR, Obicet! rezistenfel materiulelor se infelege usor fiicind © paralelis ‘en mecaniea teoxetiex @ corpului rigid. fn baza ipotezelor mecanicei, bara ‘in fig. 1.1 — rigid — se afl. more in echilibra, indiferent de mérimea sercinei P, Bouafille de ecbilibru permit determiinarea reac\iunilor din reazeme, dach problema este stati determinata. ‘Realitatea arab cli nm exists corpuri rigide; ele sé deformeazii, pe misuré ce forjale gplicate ctese. Grinda-din fig. 1.1 ia forma punetati, {ar la o anunité nuérime a forfei—se rupe. ‘Folosind ipotoza corpului rigid, meeanica P Yeoretios nu poate determina ifirimea de~ fonnafiilor simu poate stabiliincocondifii = se va produc riperea. ‘Raniura mecanicei care, introducind ny ealenl nofiunoa de corp deformabil, poate ‘preciza dack in eorp se va Tupe saw nu sub Acfiunea sarenilor aplicate, se numeste re- sislenga matorialelor. Aceasti sting, impre- ‘und ch teoria lasticitafi, s-a conturat cu pesto un secol si jumitnte in ums de atunel, prin contribujiile a mumerogi oameni de gtiin|s, dintre care unit ‘vor Hi citapi in decursal expunerii, s-a dezvoltat $i perfecfionat mereu. ru 4s ovsrorun nezisrunni Avesta poate fi definit, prin gole dowd probleme principale : —dimensionarea: pleselor-de masini gin do eoustrucfii, aga ea, sk re: ziste in une condigii sarcinilor date; an~ pairs, ack plete do denon! date reat eum sarcnor aplicate. Penta prima problem’, rezistenfa materialolor stabileste, in cazul cel mai simplu, o rlatio intre tret feluri de maim : sareinile(forteleaplicate iesei), oaracteristicile geometrice ale sectiunii (de exempln aria secfianli transversale a barei) gi a treia mirime, pe care o vom numi reristensa ‘admisibila, proprie materialalni ales. A dimensiona inseamni. a gisi carae- teristiello goometrice ale sectiunii, date fiind sarcinile si alegind resistenfa, admisibila. ‘Tn a doua problems, a verifictiril, se foloseste acceasi relafie intre ecle ‘roi mairimi, eu observafia eli se cunose sareinile si seofiunea si se caleuleazh (© marime iecanied, pe care o vom numi efort wnitar sau tensiune, care ‘ponte avea orice valoate, dar pe care trebuie sli o companim eu Tezistenfa admisibild a materialaui. "Asa oum se va vedea din decursnl expanerit, alegeroa rezistonfei admi- sibile ‘constituie momentul cel mai difiei! al caloulului de resistentS. Multis yreme s-2 considerat ol rozistenja admisibilé poate fi aleas’, dupii anumite-eriterii, din tabele aflate in literatur’; dup aceea, caloalul de rezisten{% nn mai prezint& dificultsfi. ‘Paoind abstraofie de rezistenfa admisibilé, caleulul de verificare poate conduce la valoxi destul do exacte alo efortirilor unitare. Acest calcul, coreot, dar incamplet pentru inginer, este o consecinfé logied a ealeutulul de mecanic’, dups intioduceres proprietéfii de deformabihtate: Fark a plrdst total nofiunea de rezistenfi admisibili, dar punind accentul po verifieare — doot considerind de cele mai multe ori corpul de Gimensiani cunoscute — s-a detagat o ramuré a rezistenfei_materialelor, olreia i se di numole do mesaniea oorpurilor deformable. Parton Ia. acestel ‘edrfi, ou titlul oitat, va dezvolta practic intreg cuprinsul rezistenjei mat rialelor, fn partea 11, intitulaté caloulul de resistensé so va faco o analiz Aetaliatd a nofiunilor de resistenté admisibité, coefioiont de siguranfa, stare limitd, on care, de fapt, se Inchele proiectarea de rezistenga. Smopanun ve cancun Spre a incepe un caleal de resistonfi, inginoral igi loge un model al ‘piosel studiato, im earo simplifies, adesea, forma geometriog $1 In care alego ‘anumite spolezé de revemare gi de aplioare @ varcinilor. Cum 30 va vodea po irows, alegorea modelului de ealeul — care mw este totdeauna usoaré — fe o importanfé eapital’ asupra rezultatelor calcululul. De aces, ingi- herul trebnle shacorde acestei probleme o importanfaimajors, incomparabili ca cova a zopimalelor obfimate in operafiile aritmetica. Folosirea de tmodele saa schome de oaleu! pormaite rezolvares & numeroase pics similare. Prin aceasia, rezistonga, materialelor are o lang generalitate. ‘in forma sohematizati pentra calcul, corpurile studiate de rezistenfa materialelot se impart in trol grupe mari: 1) Oorpuri ta garo una din dimensiuné cate predominant fata do cdllalte oud: (oorpuri ew fibrd medie). La aceste. piese, are poarté denumires 2 SSS eral, do bar, clementele gegmetrice coractvstice sats aca longi Snald gi teofiuacn pland, normalé pe ava longitudinala, Dupi forma, recti- Sine san curbilinie a axel, exists bara drepte gi bars ourbe. Secfiunen transver- ‘ald a barei, de anumnita forma si dimensivni, determin’, alituri de carac- Ieisticile meoarioe ale miterialului, oapacitatea de resistenta a barei. ‘Stadiul barelor drepte este mult mai simplu decit al celoriatte forme de corpuri. El formear fundamental rezistenfei materialelor gi pe dezvol- {area Iui 90 areas’ cea mai mare parte a cursului de rezistenfa materia- Jelor. Dup destinafio si dup modul de solicitare » lor, barele poart dife- rite denumiti : tiranyé, solicitafi la intindere ; atfipi, Solioitafi la compre fine; grinsi, tolioitate la incovoiere ; arbort, solicitafi la rasucire; fire, fare Tezisti La intindere, nu inst In ineovoiere ete. 2) Corpuri eure au dowd dimensiuné mari, in comparatio ou a treia. _Aceste corpuri, en nume general de pldei, sint caracterizate, din punet de Yedere geometsic, prin forma gi dimonsiunile suprafetei medians si grosimea miswiath perpandioular po suprafaja mediagi. Dup& forma si Aostinafic, se poate vorbi despre plici plane, invelitori (cuxbe), vase, tuburt, membrane’ ete. 3) Conpuri masive, awvind colo trei dimensinni aproximativ de acelagi ordin de marine. Exemple : bile si role de rulmenti, tuburi cu perefi grosi, Sisourl de turbomagini, blocuri de fundatil ete. ‘Studinl resistenfei mnaterialclor este mult mai simplu pentru bate decit pentru ple sf oorpuri masive. De aceea, se studiaz in aminunt barele, Fb diferite aspecte, in timp eo pentru pllai si corpuri masive se dau numai tunelo indicafit de Bazi, spre a face posibila infologerea literaturii de spe- cialitate. SGONSIDERENTE ReoNoMICE In caloulul de rosisteng® trobuio si so aib& fn vedere intotdeanna un prinoipin fandymental: piesa proioctatt trebuie 8 asigure, din panetul Aovedarealrezistentel, bina funetionare a ansamblului in caro este montat De aceea, dimenstunile of rebuio asttol caloulate inott nk mu existe pericol de rupere. Tn afar’ de aceasta, inginerul trobuio 98 realizezo piesa proice- ath in condifile ocle mai eoonomice, atit ca material lt gi ca. pretucrare. Din acest punct de vedere, reristenfa, materialelor este o stiinfS eu pro- nnnfat eastoter economic} intatdeatna, la protectare, so va cduta solufia 22 mal economic’. QPUNOPELE DB APLIGATI AL FoRTELOE Se gtio of, in mecantoa tooretieg, forfele aplicate maul corp rigid sint vyectori innecdiorl. Aceasta proprictate uu mai poate fi accoptat® in resis. tenja materialslor. Afirma{ia se poate demonstra cu ajutoral exemplaiat in figura 1.2. Un corp onrecare esto supus aofianti forelor Pega gi de fens contrar,aplioate pe scelayt suport, in panotole A iB. Sub efectul ‘accstorforfe, carpal se Geformenad, pundtelo4 gi B dep&rtindu-se unl de 13altul. Dack forfele s@ deplaseazsé pe suportal lor, aplicindu-se in punctual comun ©, ele se echilibreazd fi a mnat-fi aplicate eorpului, deformatia na mai exist, iar fenomenul fizie initial a fost complet schimbat. Rezulti de z Hg 12 aici cf in rezistenja materialelor forfele vfnt veetori legafi, avind punctole de aplicagie bine definite. PeOPetErATIVE MATERIALELOR Orice material studiat in resistonfa materialelor este deformabit Daci, dup inliturarea sarcinilor, corpul deformabil revine la forma si dimensiunile inifiale, el esto clastic. Masticitatea esto proprictaten funda- mentali pe caro se elddeste rezistenja materialelor si teoria elasticitifi. ind corpaldeformat rimine,dupS desereare, eu deformafil yommanonte, el esto plastic. 2. FORTE BXTERIOARE $1 FORTE INTERIOARE. SOLICITAM SIMPLE SLSOLICITANT COMPOSE, Orica pies de masind san constructie, destinati unai anumit scop, este supusd acfiunit unor forje sam eupluri Majoritatca acostor forfo 60 aplicd pe anumito portiuni din suprafafi exterioart a corpului si poarti numele de forje de condur sau forje de supra- Jofa. Dintro forfelo de contur, celo aplicate in reazeme, misurind legitura ‘cu corpurile invecinate, poarb mumelo de reacliunt seu forje de lenatura. Celelalte forte de contur, rezultind din ontactul corpultit eu cele vecine, respeotiv din scopal piesti in ansamblul in care se ails, poarté denumizea mevalii de saroini. Forgele de contar poarti numele de forje exterioare. ‘ot in categoria forfelor exterioare se consider’ si cele distribuite in in- ‘treaga masii a materialului : greutatea, forjele de inerjie, forjele electro- magnetice ete. ‘In studinl rezistenfoi materialelor, prozint® un interes deosebit forfele interioare, caro arat& aofinnea unei pirji 2 corpului asupra coleilalte st invers. Tle pot fi puso in evidenfS, ia schema dé caloul, numai prin sepa~ raea celor dou pli ale corpultl, aga cum ae face, de exemply, a sistas “4 artioulate din fig. 1.3: forjete XZ, F din figura 13, b asigur echi- dobar nna separiniy dar ele dispar cind separarea mu exist, ca in gure 13, 4. = Tezistenfa materialelor, torfele interioare arati legiiura care exist Fen eral en gop, ne in pune de logs = dou fir pogo exh la exemplal din Nguta 1.3. Bly se pot pune inevidentt et xi usr : é i: FB. 19 rin metoda seefiunilor : 9 presupune of so seefioneazd un corp printr-un 2 ele te ee Rh Ponta a restebii eohilibral floodreia dintre piri, in, planul seofiunii se Introduo forje interionze, cate, privite la cele dow porfiunt,siut egalo gi do sonsuri contare. Ca exempt, se considers bara din figuia 1, a, avind sectiunea de formBoareoare # supusi acfiunil torgelor By Fa... H, care ff fac ochilibr1. Dack se secfionened bara prinir-un plan normal pe az lon- giudinald, ex so sopark in dowk buciti, oa in figurilo 1.4, b si 1.4, 0. Cit {imp nu se introduce nicl o alt forjd tn afare color inifiale, Fy...» 2 bvident cf cols dud porfiuni de bard nu mai stau in eehilibra. Daci eonsiderd partea din dreapta (fig. 1.4, 0), pentru testabilirea echilibralui esto necesar si co introdued, in planul sectiunii, o forf F si.un euplu 2, ‘are sh roprezinte un sistom de forfe echivalent ou forjelo F, si Fy, caro smn fost inldturate. Mirimilo Resi Bf poartd numolo de forfe énterioare sau forje in secjiuse sou eforturi. So vede 08 eforturile se determing ugor prin ‘Tibi ain mecanicetooretieS,ealulindsstamnl ZT echivalent ou forjlo exterioare apleate pict din carp eave a fost indeptrtatd, Dact se consider’ coalalth parto a corpului, sitaatd in stinga planulai secfiuni, figura 1.4, 2, supra ol trebaic sf se aplion, in seefiune, eforturile Bf, ogale gi do sons contra o cole plone pt din Greate, cost sfrtun sit ehivalete sistomulul de fore Py, Fy, fy care au fost indepirtato in urma secfiondri. Gam forjele F,, P, pe de 0 parte, si Fy, Fy, P, pede alta parte, formeai, Javan lot, un sistein in echilibru, este evident o& oforturile R, M de pe o fafé a geogimal trebuie 8h fio egalo gi de sens contrar cu cele’ de'pe fofs ‘opuai, Refiioiad continuitates corpulut, adic& anulind secfionaren, efortn- tile By, Af disgar gi corpul nimine supus numat forjelor Fy, »..y Fs. 15Dac sg considers partea din corp anitat& in figura 14, ¢, asupra oi wsfioncaat R, 3F, Fy, #y F,, care tg fae echilibra, Prin urmare, eforburile 2 Af so pot ale fi ah coudiite de ecilbra alo pt de corp aupra cateia ele se aplicd. Tn tot, studin! monfionat, eforturile B, J? se considers aplicate in eentrul de grentate al seottunit bate. tn reramat doci, rozulth ol: — eforturile i, Mf se introdue th central de grettate al seotiunti yi Aint analoge orieSror foxfe exterioare aplioate corpult, adick li se pat apliea ccuafille de echivalenga si do echilibra din mecantcl; ~ eforturile H, Af constituie un sistom echivalent ou torsorul de reduoere in-O 1, forjelor exterioare aplicate plrjt de vorp care @ fost inl ‘turati sau un sistem egal si direct opus ew torsorul Zorfelor aplicate plrfi de corp caro se studiaad. Tn cazul cel mai general, eforturilo B gi Af au direotii oarecare in spa- jiu, Ble pot fi descompuse in componente pe normala la planul sec{iunii (esi pe axa barei) si componente conginute in planul seefiunii, cum se araté tn figura 1.5 4) Rezaltanta # are o component po normal, numiti forfé normal LN sau forya aviala (find aplicaté pe axa bare), gi 0 components , for taictoare, confinutt in planal seofiuni ) Cuplut 4 se descompune in momentul de résuoire Mf, al eirui vector sto dinijat pe ax, gi momontul incocoietor Af, avind vectoral confinat in plane! seeftuni. Mirimilo N, 2, My, M, poarti, do asemenea, denumizea de efortur. ‘Fiecare dintre aceste efortur, lust soparat, produce esupra batel o solicits ‘simp, gh anume = 16 — Forfa axiald ¥, cind are sonsul din figura,1.5, produce solioitarea de intindero; dack are Sens contrar, tinzind a sourta bara, ea di loo solici {Hii do compresiune. = Forfa thietoare 1 produce solicitarea de taiere sam forfecare. — Momentul de risucire M, produce solicitarea de Fdsucire = Momentul incovoietor BM, produce soléoitarea de inocvoiere, Prezenfa simuitan’, in seofiunea unei bare, 2 doud sau mai multe soliitdr simple d& nagtove une! sotiaitari compuse , totrucit marimile 7 gif, pot avea direofi osrecare in plant secfiunit, fe alege un sistem de axe de coonfonate oa la fiz. 1.8 ~ axa ein langul Dare, axa y — verticalt In sectiune, axa 2 —orizontal in secfiune 4% descompun efortusile in componente pe axe : J $i B, po axa Oz, 7, si M, pe axa Os, 2, i Sr, pe axa Oy. Po cole dou schife ain fig. 1-5, au'repre: zentat momehtele fie prin sigotirotitoare, fo prin vector, Esto de la sine infeles o& aplicarea concentrat& » eforsurilor XY, 7, My M, ‘0 contrul de greutate al secfiunii este nuzmat un mod convenfichal, fimpla, de a reprezente fenomenul fizio, complex, al interaefiunil dintre cole dou’ plsfi ale secfiunti. tn realitate, fortale interioaro so exereiti pe toute clemontele de suprafatd ale soofiunti, find distribute In mod con. tinuu, Courmare, eforturile ¥, 7, Af, M,sint de fapt regultantele eforturilor Gistrbuite din sexyiune, Problema esedtiall a resistenfel materialclor este do a gisi logea de distibufie a eforturlor pe sectiune gi a determina va, Joarea acestor eforturi distribuite, atune! eind so ounose oforturle concon- ‘tate W, 7, 3, Mf, determinate pe baza legilor mecanicli teoretice Bfortunile NT, My 4, variazd, de obiosi, de lao secfiune la alte ‘aborei, In cap. 40 va examina modul de constraire a diagramelor de varia~ fie a eforturtor in lungal barelor. ScHFORTURI UNITARE, So consider (fig. 1.6) un element @4 din suprafaga sectiunfi unei mare tp cate e-au determinat efortutile B, 2. Dack elemontul este sufi. de mic, fortul poate f considerat tiform distrbull po suprataja can ”lui, far rezultanta dF? poate fi aplicatis in centrul de greutate al elementului. ‘Maries efortulai distribuit, aplicat po unitatea do suprafafi din atia ‘seofinnii 5-2 aa? se numeste ¢fort unitar. 1 este una din mérimile fundamentale alo studiulut Tozistenfei materiaislor. Aceast’ miirime poarté i literatura tehnic’ si denumites ual de tensiune. In expunerea oo urmeazi se va folost ter nent yefort unitar”. Bfortal unitar p are acceasi direetie eu forfa_ele- mentard GF. Mrimea sa este doterminatd, atit do marimea fortel OF cit si de orientarea pe cate suprafafa dA o are fags de direofin forfei, In.con- Seoinf, efortul unitar p este o miirime mai complicatd docit 0 fort, edzeia 150d mumele de marime tensoriald. Avind 0 direefie oarecare, ‘efortal unitar f poate fi descompus in 0 eomponenta po directia normale la seo- finno — gforiul wnitar normal, notaé eu o — gi 0 components confinuts In planul secfiunii — efortul unditar tangential, =, fig. 1.6, Rfortul unitar ¢ reprezint® — dup sensul pe care ate — un efect de intindere sau do compresiune, Gxereitat do oatro partea de corp inlitu- atl anupra celal rma, Analog, = oprexint& un ofc de tere, forfeeare san Tuneeare Operatitio caro ke fae cu veotorii (adunare, proicefii ete.) nu pot fi spicy eleanor uname duit dup oo acai a foe inal ex aril respective, adic au fost transformato In Sorfe, ‘In basa, figari 1.6, 4, intxe mBrimilo componentelor efortului unitar exist relagia, Botta aa) Intructt + are o directie neprecizata tn secfiane, daok se raporteazd bara la axelo a, ¥,#, 8e objin componentolo : ¢ — po axa @, ty — Pe axa y, Tr ~ De ara 2, aay oe res {In sistomul SI, unitatea do misuré pontra forje este nowtonul (N5, far pontra auprafefe metral ptt (rs). Ca urmare, unitates de misard pentru eforfurle unitare este N/m*. fn vechinl sistem de unitifi (M KE 8) 18 7 cforturile unitore se mAsorau eurent in kgl/em®, Tinind seama of 1 ky! = oat N, remulté relagia de transiormare 1 legt/emt = 9,81 10! N/m ibe N/m?, Accasté schimbare a unitiii do misurd gi tadeosebi a ord hrulti de micimo a marimilor eurent intiinite produce greutiji, atit, din otal de vedere al obignuingel inginorilor, eft gi din cel al consultrit Fteracurii tohpleo. Din soest motiv, age oum S-a fleut si la reeditarea unor standarde, in luctarea de fafii se vor mieura de obieel forjelo in daNy iar suprafefele in cm dei unitatea de misurd uzual% pontra efortarile uni- fare va fi dae’. Tn anumite cazuri se va folosi GaN mm saa alt uni {ate demisurd, ta acest fel, elatia de transformare intro unitafile de masuris fle sistemului M Kf § gi élo sistemulai internagional va fi: 1 kgt/em* = 0,981 daN jon. “ntmueit in majoritatea ealculclor de rezistonf in determinarea carac- teristillor mecanice ‘ in alogorea rezistentelor admistbile, erori deordini 2% sint cu total acceptabile, eo va putea Tolos! wlafia. de transiormare {kot ~ 1 da, rospectiv 1 kgfjom* = 1 daN/em*, Penta alte mirimi dare intorvin in oalenlele de rezistenf’, se vor folosi unitifile de masuri: nomente — da cm, volume — em’, moment statice ale avilor — cm, nomente de inerfie ale avilor — emt,'mase spectice kg/em* ete. 4 DEFORMATH §t DEREASKRE Reristenfa materialelor studiaz’ eorpurile finind soama @& elo se de- fomneazs sub efectul sareinilor san al umor factori on efect analog (variati ae temperataré ete.). Deformatile depind de forma si do dimensiuntle eorpului, de nideimea si de modul de aplicare a sarcinilor, precum st de anuinite caracteristis meoanige alo materialului. Ot timp eforturile wnita Droduse in material shut inferioare unei anumite limite —numit timit fe elastioitate —, deformatile shut miei elastice, adicd dispar o dat en aun ear 0-2 produ ‘n studiul corpurilor deformabilo se definose serie de misimi care caracterizeaz’ starea lor de deformatie, gi amie : ALONOIREA SrHOIPLCK SAU DEPORMATIA sPBOLFIEL Se consider (fig. 1.7) o bari solicitati Ia intindere sub actiunes forfei exterioare F, Sub efsetul forfei de intindere, bara sufert 0 deforinatic lasticd, numit& lungire, a yale a3) misureté prin diferenfa dintre Iungimen barei dup aplicarea sarcinii a lungimnea iniially anterioarS apliclet sarciniy fy Aeoste masini se vor deft t cole c€ urmeess a9 LUnitatea de Iungime @ barei (1 em) reste, sub efectal solicitirii la intindere, ou cantitatea (ay Pig. 1.7 care poartié numele de lungire specified, san alungire, sau deformatie speot- ‘fied. Dack angizea specifies este eunoscutil, se poate determina lungirea bare AL = erly (5) tn canul solittirié Ja compresiune, misimilo AZ, = se mumese seurtare —respectiv sourtare specified ; formulele. (1.3) ~ (5) rimin aceleast Schimbind namai de semn. Lungirile specifice sint mArimi adimensionale. > KUNRCARDA sPReIFLEL So consider elemontul do volum paralelipipedic ABODA,B,0,D, an ovine Serena rae alee Aaa ie minh pacity Bioeadt duide 4 unitare +z, egale, avind sensurile de pe desen. CIE KN” Daciise considert fafa ABA,B, ca imobils, din + 2\0" cauza eforturilor unitare x, fafa oped: —— TRY” gata Scone” Suni ona elif HIE BBEtDbastsarn Yate ft ntearth pn ue 7 Al] ghiul ¥, dintre fetele 44,00, gi 4,0’ Ot. Acest i ‘unghi, care misoara variatia unghiului de 90°, ca ! ‘in figura 1.8, poarté numele de lunecare specifica e sau deformatia unghiulardé specificd. Lunecarea a specified este positiva eind are loc o micyorare : a unghiului x/2 si negativ’ in caz contrar. Lunecarea specifics so misoard in radiani, flind tot o mitime adimen- sionali. fick si Iunecarea specific sint elemente de baz tn x, dup§ cum efortnl unitar normal gi cel tangenfial az in studiul eforturilor unitare. Tungirea. 5p studial deformat slut elemente de 20 | | « Darcasiar {n decusval proceului de detormafie — elastic’ ram neclastcd — a sou corp maotatn uae ale chi rain Pram peas Nin panel al conpalui tm doursut deformarit poartd numdl de placer. de ted se considers. grinin ” : ca shpole tin figure 19,0 a Simoni, Soren de seatts te berlin pono Basedl ar Dee eae BPtg, Be observ cB, din punch Pfedoro al conliguratie goo Seite, erinda ca shbrelore-e. Befonnss, rung ule dropeane soo modlfcindt gt unghiurile Pongal later. “pining Eamna of bavelo. sine olctate ‘Sai fa inindore sa 1a coms pres, deforma. 1or sing Bimal engin san sourdr, Dac wie dcformatt sine canoeeu fe, nous configungie 8 grail, ca si deplasiirile nodurilor (de lu, deplasaiea MM") pot esloulate™ prin. considerente fs onlin pooctr La exemplul din figura 1.10, bara tn consol& Oab se deformeaz’ sub eiecil fore, hind Pocifia Oe Portianea Oa s0 cafortmensts ta np fe poriturea af rimine reciinte, edefsrmat&, Punotil a 60 doplacoash in Fy punotal bin in timp co punctal O, din reageial cama, nu fe coblaoass, Fig. 110 ‘5 HELATIA INTRE EFORTURI UNITARE §1_DEFORMATIL, CURBA CARAGTERISTICA LEGEA LUI HOOKE, Intre cole dow’ grupe de miirimi fandamentale ale rezistengai matertale- lor — eforturile wnitare si deformafiile specifice — existé relajii care se determin’ pe cale experimentala. A INORROARRA LA TRACTIUNE A uEALELOR Pentru stabilitea relajiei fiziog intre eforturile unitare si deformatiile specifice so reourge Ia experienfi. Incerearea de baz pentra metale este ‘ncercarea In tractiune, pentru care se dau o serio de aminunte in cele ce ‘umeard. Se confectionsagi, din materialnl care wrmeazi a fi incereat — de ‘exemplu un ofé! — oF epruveti, conform STAS 200—15, avind forma si dimensinnile din fig. 1.11. aLDimonsiunile principale sint : diametrut inifiat, dy si tungimea inipial’ ‘nies repere, Dy. Alte dimensinni sint : Iungimea ealibratd Z,, Iangimea h sidinmetrul Dale eapetelor de prindere, lungimea totald I, Fie d = 20mm. Epruveta va ave D = 24 mami, k= 60 mm ; Gack esto eprucetil normal Ze 5a — 100mm, Le = 140 mm; penta epruveia lungl: Ly = is | ~ oD ba | (E$-H Pe at EH Joy Roperele stnt dowd puncte, mateate fin pe epravet, delimiting tan tinea by po care se ToF iisura. defonmaple : Se monteagé epraveta lao maging de incereat Ja intindére, a fei schemit de principin este ardtata in figura 1.2. De In 0 pomps hidratiid, lulefal sub prestune intr in india C-al masini 9i apast asupra pistonu” Ini P. ‘hija piatonulat, lagna en falea.-F, produeo forja de fntindere in epruveta 2. Marimea forjot de intindere éste axitatk de manometrul M, gradat direct im ‘newton. “"Deformatiile epravete, caro sin foaxte mick (do ordinal mitmior san sutimilor do" milimetra), se mésoard on ajutorul unui -aparat, nuit, éstensometr, fsa po epravet, sn dreptal color ous tepere. Prinaipial, exterzometral — care ‘arf studing ulterior = este an aparat care am pilifcs fontte mult. deformafite, pe eale meca- hick otic sa eletedpre Fetace percep tibia. +f “a inegputul experienfai, Imngimea_ intro repere este ry far forja do Inbindere nal ceteazen conséh in apliearen. une! forge do inti . dere care croste lent, ping so produce. ruperes eprnvetei. Tn decursul incerciirii se milsoari, in tod intermitent, mavimea forfei-do_intindere Fi distange: dinfre repere Z, opting in cind fneind: maging. In loon! aceatth proceden se poste folosi tn aparat inregiatrator, caro TidicS sraficul relafioi intro forja de intindere st lunginea epruvetel, AL ae Celagorod BR? Fie. 1.19 Laly dati, in orice moment, de diferenfa dintre distanfa reperelor J si dist _ it, fa a reperelor J si distanjar 2 : & cunpa-camaorenisarek Pentru opruveta de ofel incareatd, relafia intre forfa de intindere F silungizea AT poate avea forma din fig. 1.13, pe care s-au notat : forje supe Froard la curgere Fz, fora infericarés ta ourgere Bz Sorta maziind Faz forta de tracfeune in'momentul ruperit, Fy. Reprezentarea gratieS din fig. 1.13 F 2 o | i 3 ls | 5} “Vala “4 “ i fe 2|Longivea be ripe a Fig. 143 se numeste diagrama tnooredri ta trasfune, Pe portinnes OB, diagrams She ln dreaptt. Ducind din,F o paruell la 0.4, 80 objine, pe axa absci- felor lnngirea ia rupere @ epruvetel ‘Valoila numerice tuserice pe diagram varia, 1a acelaglmataral, fm primul rind cu dimonsiunile epravetel, precum soa afi faston, care Yor fi desig ulterior. Se poate obfine inst o altS reprozentare grafic, independant de iments eprivotoy devi tare poste cazacterian. materaial hosrea, dol co micoart pe: absciss liginile specifie, iar pe ondonatl dfortarile titer 6) Ty? Ay undo A, esto aria inifiald a secfiunii transversale a epruvetel, Aceastl Teprezeutary se mameste curbe.earactristicd a materitul “Tn scopul alinierii In standardizarea internafional, in edijia din 1975, SPAS 200 0 introdus notafille: R— pentra eforturi unitate, A — penta Tungii specifice. Intruett aoeste notafit mm au intra pin’ acum in teoria Siealeulul de rezitenta —-ci namai in felniea tnoeredrit materialslor — ele Zhu vor fi folosits in cele co unmeaz, ¢l se vor menfine cele din reagille (2.6). 80 va rovori asupra noilor notafii Intr-un capitol wzervat incerefslor o materiale, in partea I 2 elrfi. 23Pe curba caracteristicd din fig. 114, s0 pot defini o serie de puncte, edrora le corespund 0 serie de méatimi importante : 1) Odonata punctului A, pink unde curba catacteristic’ este linio dreapti, se numeste limita de proportionalitate a materialtdui 0». Por{iunea. OA este zona de proporfionalitate & curbel caracteristice ch = 2 # 6 & } ls 8 i i Sy 1 1 . : 1 & Fil 144 2, Oil lB yt on ml pte da wpa avi an oe ie shattered Sai nears Sane a pean Seepanesy ane Deed ete Se eit em a ei ae hn a Shama behtaagorinmrie inn ik Sacer ae giant eaten te tae ak ae Slate Sees iris eiaatctiaa eeaeeere ‘venti o, si nu poatd fi stabiliti (fig. 115). fn asemenea cazuri, se defineste Tie ne eeense ae cama Peauatan aint Sache tates LSSEE Agee ones eat coat eerie Sj it ete el a cba gt li tose ca mrt srsit tte OL a ae eta runrate an posit mumele de rerisontd la rupere a materiataui, simbolal si find 4, sit Ry Rozistenfa Ia rapere esto ordonata panctuldi D din figura 1-14. 5) Gind sareina, 50 apropie de valoarea. Fag, intr-un loo al epravetei aapare o giture, ea in figura 116, care se dezvoitS din oe in ce mai melt, pint cind so produce ruperea, Dip spacifia git forfa aplicatd epruvetel se miogoreant, ceva ce duce Baal dowetdentalcarbel Di ain gi 18 od dupa rupere so ajand cop Ia cap cele do uci ale epravetet $i se misoata distinfa ultima dinire repere 280 poate. determine alungirea sat lungirea specified ta rupere, Tq AL. ty Ty” In practieg alungirea. la rapere se i tn pro- ents ind nota pin stmbotd dat, Insp do fndicéle 6 sam 10 «= (1.8) a Fao x x00% (19) = Dy Ae Tndicele se ia ogal on 10 Ja epruveta Tung, ie 13s careJare Ze. 0, vespeotiv egal cu 5 la cea normal pentrn care Misorind diametrul 1a un moment oarecare, se osléuleazi aria A, inr cu ajutorul ei se determin gituirea specified Ay (1.20) Ay Pentru epruveta rupti, gituirea la rupere se noteazs AWA, a ay 100%] (Ll) unde A, este aria seofinnit de rupere. ‘Mirimile definite mai inainte — limit de courgere, rezistenja la rupere, alungire la. ra- pore, gituire la rupere — poarti numele de caracteristioi mecaniee ale ‘materialutui. Cunoagterea Jor esto extrem de important, pentra caleuhil de rezistenf’ si pentru folosirea corect& a materialalui, Fis 1.6 5euafia porfiunii reotilinii OA a curbei caracteristice din figura 114 se poate serie sub forma o= Bs, aay care araté oh pind la limite do proporfionalitate Iungirile specifice stnt proportionate cu eforlurile wnitare. Aceastd enunfare, mumité legea ui ‘Hooke, este legea fundamental a teoriei elastieititil. Intructt « este 0 mirime adimensionalé rezultS el constanta B, nimi modul de elasti- citate, ave aeoongi conatie de dimensiuni ca si efortul unitar. In unele Iucrixi, modulul do elasticitate este numit modulul tui Young. Citeva valori ale modulului de clasticitate — ca, gi ale constantelor clastice G si v, care vor fi definite mai departe — sint date in tabelul 1.1. De refinut c& ofelurile, indiferent do calitaten lor, au, in medie, modulul do clasticiiate # = 2,1-10® daNJom*; lenmele au, in Tungel fibrelor, module de elasticitate ‘ce variazd in limite mai largi, in jurul ‘valorii'B = 10° daN/em*, otetat 2.2 oa acne ‘otal ote comminmmoee | aca | metastases [ott ‘Oletcmbon | @o—payao | pate reverend ou eae [ae gaeneas oe tele . . er = aasctaoyac |. asi ozs-0at hs emmtt cn aa-agrio oe shares | fiat ae Sc = om-agae | as-aput BE co unm] BENIE | Baa i Gitte | Beeaie Beton renstenta 100-7200" daNjem? Eotnay te Tag ‘olor om, perpendieu tne (o18—023)-108 = (@.09—0,12)-108 (0.045— 03088) 108 - @: 8 —0,08)-108 Numai dow’ grupe de materiale ~ ojelurile si lemnele — au un tra sen. rectilinin al curbel earacteristice, deci ascults de legea lui Hooke, in sonsul detinifiei date. Restul materialclor au caracteristici ourbilinii, de obicei cu un traseu continun pind in momentul ruperii, Si la aceste materiale, aga cum s6 va vedea in decursul expuneril, este util s& se folo- 26 seascit legea Ini Hooke, deci sh se admit un modul de elasticitate. tn fasemenea eazari, conform fig. 1.17, se poate defini: ‘a) un modul de elasticitate in origins, By, dat de panta tangentei Of; °] fog ‘b) cind se cimoagte punctul M, [edict = . miimea efortului unitar|I care va Inera, piesa, se dofineste ~~ modulul tangent By = delde dat de panta tangentei Mts; — modulul secant j= Mojoc dat de panta secantei Oe, as) a4) 0 ik 7 wu 117 Dach materialul incereat este 01:37, caracteristicile mecanice care se obfin (dup STAS 500—68) trebuie s'se incadreze intre urmitoarele Himite: s, = 37—45 daN/mm*, o, = 21—24 daN/mm*, 8, = 26-25% ‘Pantra limitele de elasticitate sl proporfionalitate, se poate lua c, = cp = 20 daN/mm?, Pentru o serie de alte materiale standardizate,. caracte- Fistieile mecanice au fost date in tabelul 1 (de la finele volumuli). a. Gurba earacteristied reals xi comeentionalis te de nolat eX curba caraotiste dn igure 1.14 este connenfinala tntrucit la determinares efortulot unitar ose imparie forfa de fntindere ‘variabil J cu aria inifials 4, seotiunil, ta gi eum aceasta ar ramine constantd, Din scest motiv, cura earacteristicl are ‘atetl nefirese DF din figure 1.14, care arab c& ruperes ar avea loo in, ta um Sort unitar mai mio decitcel corespuuzitor ‘punchulul D. Dack s-ar misura ji seddeten ec{funil epravetei, iar forfa sar raporta, Ja tecfiumea reall, iar objine curba earac- feristicd reall Cy aritata in figura 1.18, Ia care punctul @; ow cel mai mare efort unitar, represinté ruperea, Sa, desenat ou Tinie pling curba carseteristiok eonventi nalé , Prastio, in zona, de proportional tate, unde variafia scofiunit este extrem gl, cole dowd “chnhe coined le ork dup depisirea zone! do curgero. Cum in aplicatile inginerestima- terialul se foloseste numai in zona. de proporfionalitate, mu exista interes Fa. 138 7so trasezo caractoristca reals si se prefert cea conventional, care se ‘poate Tidion gf experimental, In odordonate I, Air La acest fly resistenga Terrapere esto o marime convenjionals, care diferk do efortal unftar massa ating in apraveti. B. Curva caracteristiod de compresiune a ofelului ‘Tob reforitor Ia ofelurile-carbon, se poate construi, de asemenea, curba caracteristicé, de compresiune. Pentri exeoutarea incerearii se folo” eso, conform STAS 1952~67, epruvete eilindrice avind diametrul egal ety ‘oilfimen, a 30 mm. ncerearea arat& ef 1a compresiune ofehil are accleasi_valori ca la Intindero penta ‘op cx oq ca st penta modulul de elasticitate B. La ofelarile do resistenfé mit se realizeaa ruperea, ele turtindu-se maeren, ‘y- Desciroarea epruvetei. Koruivarca Dack o eproveti este solicitatt Ia intindere pesto limita de curgere, de exemplu pink la efortul unitar oy aritat in figura 1.19, apoi este escdreati iicet, se constat& od in perionda de deseireare eurba earacte- ristiobesteo linie dreaptii MI.Punctul W reprezinti. desearearea completa a epravetei, care riimine ins cu deformafia permanentil e,, Linia de des- careare MIN este paralelé cu linia dreapt& de ineitcare 4. La fel a fost trasatd linia OD din figura 1.15. Duck epravetaastfel desedreatd este soli- citata din nou la intindere, curba earacteristicd a ei ineepe ot linia VM, upd care, dack se continud incercarea pind la rapere, se parcunge curbs, LDP. Se constaté astiel cd in urma, tnedretniiinijiale ‘pind in A qi a des- clreirii complete, materialal gia, mirit limita de proportionalitate si de lasticitate pind Ia oye in acelagi timp el gi-a, marit Tungimea, Acest trata ‘ment mecanio, executat la rece, poarti numele ede eerwisare. Cuba earae- ‘ratio’ a batel eoruisate este WACDF, obyinuti prin mutarea axel ¢ in pozitia a’, Din figura 1.19 se observa c& 1a un efort unitar superior limite’ de clasticitate Imgirea specifies, 2y este formats din dowk piri : Tungiren spe~ cificd elastic& s,, care se anuleazii prin doscdreare, g1 lungizea. specifica Permanenti (plastics) <,. Analog, lungirea specifies Is. rupere se repre- zint prin segmentul ,,"objinut prin ducerea liniei PS, paraleld ou OA, Dac o bari de ofel care a fost ecruisath prin intindere este incereata apoi le compresiume, se eonstatié ci limitele de elasticitate al de curgere In ‘compresiune sint infericare celor de intindere. Acest fenomen poarta mele de yefoctul Bauschinger”’. Efectul ecruisivi! poate fi anwlat printr-un tra- ‘bament termic de recoacere, 3. Curba caracteristicd a ofelului la ritswoire ‘Duct s0 face incerearea la risucire a unei epruvete de ofel, relatia dintre ‘momentul de résueire M, si unghiul de risucire Ag, de Ia inceputul soli- 28 | | citar pink In rupere, este reprezentaté de un grafic ca in figura 1.20. Caloulind, pe baza marimilor M, $i Ae, efortul unitar de tisueire + glimnecares Fig. 110 speciti + (cu relat ce vor fi stabilite ulterior), e obfine o curbs caract Histiess + — f(y), similard celei de intindere. Pe aveast ourbi so pot defini Inita de proporjionalitate =,, limita de elaéticitate ,, linita do onrgere wey evista le rupere ye Parten tectilinia. a acestsi vn cube, 04, are ecuatia Gy (8) é ‘care poarti mumele do legea lui ‘Hooke pentru soliitarea Ye rdsu- wire, Constanta @ se. numeste ‘modul de elastiotate transversal; ‘pentru. ofel, valoarea sa este = 8,1 10° daNjom*; ‘penta alte materiale, uncle valor sist indicate in tabelul 1.1. «. Curbo caracteristize la ma- terials care mt sould do legen ui Hooke O'mare grup de materiale ‘an cuba earaoteristics de forma din figura 1.31, a :fonta, alama, ccuprul, betonal, eaueiuetd. Alte leydo éxemplusibrele textile at eurba deforma din figura l.24,0. we 8S ry) ig. 1.20 29Pentru cupra, eurba caragteristics de fntindere sau de compresinne are forma din 1.22 : ourba a so referli In materialul neecruisat, iar eurba b Ia materialul ecrulsat. 5 1 a a = a 4 ig. 1.2 . Mea Fonta (fig. 1.23) -are curba caracteristick eurbilinie in ambele p&rti ale originii; se vede cd ea rezist mai mult Ia compresivine decit la intindero. -Acest fapt cere ca piesele do fonts solieitate la incovoiere si aibi, in ‘seofiune, o forma rafionali, care si permitit utilizarea eit mai complet a materialului, ‘Betonul are rezistenti mult mai mare la compresiune decit Ia intin- dere. De aceea, in grinaile de beton armat solieitate Ia Ineovoiero nu se ia in considerate capacitatea betonului de a, prelus eforturi de intindere. vy Bactori de care depind caracteristicite mecanice ale materialelor Evident, curacteristioile mecanice diferd de Ia un material laattul : fieoare material este earacterizat, in modul cel mai simplu, prin rezistenja la rupere o,, $i alungirea la rupere 8. In figura 1.24 se arats, eomparativ, eurbele caricieristie ale citorva materiale motilice : 7 — alam’ moale | 2 —ofel eu conginnt mic de carbon ; 3 — bronz dur; 4 — ofel laminat Ia rece; 6 —ofel cw confinut mediu de carbon, recopt; é—ofel eu confinut mediu “de carbon, eilit, ‘Tehnica canoaste 0 mare gami de ofeluri, care difer’ intro ele prin com ?pozifia’ chimics sau prin tratamentele Yermice care le-au fost aplicate gi care se grupeazi in: ofeluri de uz general dru construofit, STAS 500—63;.ofe- luri-carbon de calitate — simbol OL0— Hea.2a STAS 880—66 ; ofeluri aliate, ou com, nichel, molibden, vanadiy, silieit, man= gan precum fi ofeluri inosidabile si ofeluri de are eu rezistenfe de rapere % = 00... 210 daN/mm*, De subliniat cd, pe masurs ce reristenja de ropere a unui ojel este mai ridicati, alungirea la rupere este mai micd. 30 Pentru un materiat dal, caracteristicle mecanice pot {in mod real sau aparent, de chtre anumifi factor ‘In mad aparent, caracteristicile mecanice pot ii modificate de c&tre dimensiunite dpruvetei gi vtesa. de tneereare a eprucete. ‘Diameirul opravetei metalioe nu infiuenfeans, in general, asupra re- aultatelor inoereini, S-nconstatat totugl ed {ub forms de sirme foarte subfiri (cn diame- yy tral de zecimi de milimetru) ofelurlea au re- istenje Ja rupere ‘mult mai thant deoit cele 1 obfinite on epruvete umale, mergind pind la 2 270 daN/mm* sau chiar mal mult al Lungimea tnire.repere a eprivetei_inglu- enjeazi supra altngirii le rupere. Alungirile Ta mupore 8, determinate pe epravete normale sint mat mari decit alungiile. by Vien de optic’ eee Ta tal neh corel, influenteazs asupra resistenfei de r- pore ck. ab sarola se apicd tal inoetyresisten. 2 {a de rupere obfinuta esto mai mic iar alungiren, roste, Spre ate objine rezultate comparabile,in 9} i modificate, dal fam? SPAS 200—75 se prescriu vitezele de solicitare “gl clastic’ a epravetelor. Pentru epraveta normal 0 (a= 20 mm), in mod obignuit, incereares. Ia {raofiune trebuie 88 duxeze el pujin 1 minut, Fig 1.26 tel mult 3—6 minute, mn medie’ 3 rainute. : “in mod real, temperatura, timpul, eerusarce Sint factori care pot sodifice’eensibilearactersticle mecanioe. Varifia temperarit te. ea efect vatiafi sensbile ale carscterstcilor mecanioo. Inceretrile mecanice “uruale ale materialelor au ioe In. temperature standard de 20°0, Maviaile determinate prin aceste inoerese! ramin, In. majoritates, materialslor, racic aceleayla variaile de temperatari’atmosferco. Astil de coneluzi te refers Ia materiale cu punct de topire ridioat, nuls gheatiastalt ete. ‘Tn constructil de masini termice, metalele funchioneard ines la tem peraturi rdicate, iar masinile Srigostioe reaizeaai temperaturt foarte Joate. Cercotares materiatelor Ia astfelde temperaturt a arutet e& proprie- {le lor de recisteng se schimb mult fafa de eno la temperatura obisnultd. ‘Daca se exeouta inceredst de tractiame Is. temperaturiridicate, pentra 1m ofel cae la temperatura de 20°C are o, = 42 daN min", caracterstelle ‘meeanice varianl on temperatura cum se arata, n figura 1.25. Reristenta in apere crest avind en maxim la 200. 800°C, gicoboard repede ince pind de la 400°C. Mime Zi 8 sead ia tacepat, evind wa minim la 200. "300°, duph care erese mereu, Modulul do’ lasticitate Hy limitele de cingere i! proportionalitate scad continua cu eresteren temperaturi, in timp ce coeficiental de coutractic transwersalé» niferd-o ugoavd.creptero. ‘invers, ln temperatuni foarte sedate, rezistenjele do rapere alo Unor materiale ~- de exempla ofelurle ~ creso sensibil, La asemenea.teinpe- iaitn, ofeluile free din stare tenace in stare fragif, ndieu deforma plastige ale lor se rede foarce mit 31input indelungot de aplicare » sazeinilor modifies starea de , : 1: efor. ty tral per, Rvnomenne de arian orion Yor H ecaminsie pe sour in°dumul capital, omens SH ie foe aa aye a TA ne 50 EE. itd ep.08 45} 2A, gage i 0 oft Ah 6798 * vot 7 08 2st L 1 G yo108 le 28-108 ee & | aheewe br 4 See 2 210° » ‘00 200500400500 600 700 Boe “emperatiia, C Fig. 125 CONTRACTIA TRANSVERSAL Bxperienja aratS 06 oda ou i Exper dat ou Iungizea unei bare apaxe 0 micgoraxe secon muni contre travaral, Se eonsaty dy asumeaey ek east, contrasie ete proporfionals ei lunges species, raporial de Dioporfonalitate » fd amit oeiien! ds conta transversld sa forftent ut Poison Atl Ino fungite species ew bah corpus iggorare a unilShit do Tungine a éimensianitor transversale fe me (as) a2 Bxperienfele arat& e&, pontrm numeroase materiale, valoarea noestul coeticient este v — 0,3, Dacd in timpul solicitirii de intindere un mat fu igi modified volumul, el are » = 0,5. rporeze DE nAZK IN TEOMA ELASTICITATIE "SU REZISTENTA MATERTALELOR Pentra a stabili ccuafille de care au nevoie, teoria clasticitstit st resistonfa materialelor fac 0 serie de ipoteze asupra structurii materialelor Fasupia comportarit lor sub sarcinflé eare le soliit2, Aceste ipoteze sint Sigorl in coneordan{i cu realitatea, jar alteori reprezint& simplifcds! ale Youomenclor reale, care due inst la Ferultate verifieate de experienti, deci eceptobile pentru. seopul rezistenjet_matarialelor. Bipotede meaiuui continu. ‘Tales modern’ a stabjlit structura atomiea 5 materialelor 3i 9 reugit && calculeze foriele interatoraice. Nu s-2 fous sk-ce stabileased relafii de calenl mulfumitonre pentra efectul sar- ‘Guilor exterloare asupra forjelor dinire atoml, respoeti mm sa putut tne Cipla pe bnga teorie atomiee mirimea eforturilor unitare sia deformasillor sab fendmenal ruperi materialelor sub sareini, Din acest motiv, resistenta Mtuterlalelor utilzeaa® si astlzi ipoteza simplitcatoare care considers ma Tetiniele'ca un mediu continau, omogen, ee ocups Intregul spafiu repre: denial de volumtd lor. Evident, aceastt ipoter’ mn corespunde realitst {Giee' Mai spropiata de realitate la eorpurile amorfe gma departat la fale cristaline, ex 48 ins aatisfactio in caleulele de revisteng ai Snlbturs Gificultajie legote de luarea in considerare a unei structurt crstaline sau comporie! moleculare a, corpusior. DP Tpnlese iotropiei. Materialele se consider’ ieotrope cind au, in toate hitgetile, aceloasi constante elastive, B, G, v. in eas contrar, mnte- Tialele stat antzotrope, c) Lpotasa elasticitajit_perfete. Pini Ia ‘unitate, Mnaterialelo studiate de teoria clnsticilt}ii se considerd perfect Glustice; 0 dath ou dispaviia sarcinilor care lean eauzat, deformatile se Gnuleaad g. compal iq Teta forma. si dimensiunile inipiale 4) Ipoleze deformapiilor mivi, In afars de wnele excep{ii, deformatile corpusice slastice (lungil, laneeiri, deplasiri ete.) sint mic! tn report eu GeRstuntle corpunilors Aceasta faco ca ecuafile de echikibra din mecanicd pons f senso pentru corpul deformat la fel ca pentra cel nedeforma, Seebootv ca in arma deformatilor, directlle forjelor si distanfele dintre ceed taiaink practic neschimbate. Cind in telafile de ealowl apare puterea sthoua a unei deformapi sau alta superioars, ea poate fi neglijatd in eom- parafic eu valorile la puterea inti, Negijaren deforiapilor in relafile de echilibra xeprerints teoria de orditul Tt teoria de ordintl IT, folostsi do exempta ta calcule de sta- Diktate, ve introdue ff deformafiile in ecuntfile de echilibrn ‘) olasia liniard tnire eforturi wnilare 31 deformafii. entra sotick tiirae in regi clastic se considers c& intre eforturl unitare i deformatit tNeltive euisth o relate Liniat,leges Ini Hooke. Ca o consecint a acestet 33rela, a prem de easton "Slur tei pean pri en princiilussupropunori efelor sa al independent! or fro, eorbuo unite f efor ere se peace ee Ee sint jnilependente de succesiunea aplicdrii forjelor. “ neste Aca nbduce aegis ong Ge oferty Ite pune Forfa 2, ca produce in unetal Af of teptasase yen Pe 8 aplich 0 sceragt ho corpal era nearest ea for F sean, Dat tyes sees sn stele valor ack free wnt anes ee sheen Sa Haga Selah alr Po dapat i etc a ak oan alk &-doplasior parklands ae 1) Prinoipiud tui Saint-Vénand. mainte area, ingpin a fai. pritran exempin’® 7MUATS gene, act in figura 1.36 aa reprerentat 0° DE Incestatd, avin libero sarcint P. tn prima varianté, fora se apliel bream pune ar” 3n'8 oun, po, lunge mick dia Ba La igeat ares Pen isa fen nore have oi ite nes So ain : 7 fe aplinio, de aan | In‘ineaatraro,ambae bare or socio ee eeINES A, onli dn'1855, in tude ale asap probleme toll date Boryd de Sabt-Vénant a enuniat praciphd cave aire eee ae nfsmat prin misurtorio do TolocastcNats Metorte doesn Sea ‘Rodsle din tater tssyarent: dads Iocan eras Siemans a tepid Pasa en chant in panel eons ata bu a ant at item [kor produce ta toa de apiare rons saree fea et Fig, 1.28 Figs.27 Migs. rimine fara efct — sau ou ee negijabit — ta dvianje mart de sre feat neg distanje mari de Too de @) Zprors tu Bernoul,Ypotecle desrise mat sus sint comune teri clas retard mattaton, Penta snplfares eomldereir ometrice anupra deformafilor, Teistenga,matenalear m Studia! solttatior fa atindete Hla incavotere,ipotre fut Default exe mu sn gn ema a an pt in plone er ll cine ln wl te ied ane eg rales a ar Got er tar enna 8,72, ee ilar lio ee Sonal i as AP sofas Ane es Ha A ae se dart © Tae aaa a i har 7 Sn Dal ep neal a eG ail tere, En el Sage ici ae» erin cae ae niin 1y SARCINILE APLIGATE PIESELOR DE MASINL Pentra studierea modulni de acfiune si a importanfei lor ix caloule, este nevesard 0 clasiticate a sareinilor aplicate pieselor de masini. Acest Tueru se poate face dupa diferite criterii gi anume : ‘a) Dud loout de aplicare, se face deosebire intre : ” jorfe de suprafasa san de contr, care fac legitura piesei cu cele inve~ inate, Se putind #1 conoantrate sau distribuite (Uniform sau neuniform) ; = jorje masice, distribuite in toate elemeniole corpului : greutifi, forje de Inertie, forje electromagnetice. Sar 'b) Dupd modul de acfiune tm timp, se face deosebirea Intre sareini statico i sareini dinamioe. a ‘Sarcina statied, in rezistenfa mate- 5) rialelor, cate aoeen’ care se aplicd lent, progresiv, oresoind de la zero pink 1a a Faloarea final st riminind apoi éonstan- 6 {ples Silky etal gar i tng ei, De 2 he a et ramos nots | Saroinile dinamico se aplicS eu va- riafi de vitesd gi acceleratie. Se face deo- 4 sebire intro sarcini aplicate prin p00, ou ‘varlafie bruscl de viteat, si sarciné varia- bile periodice, care oseileazé in maod conti- Sm aun! fate 0 valonre “maxima sl uno ‘Este necesari 0 precizare, asnpra Snir . sareinilot vatiabile periodice. In gene "a, tn cara! solicitor variable perio Fis, 1.29 digo, efortul unitar din pies& variazi peri- ° Odicintre 0 limita superioar® cag, §i una inferioar cya, cain figure1.20,0. Variajia fortulai unitar de la'A pind la H torment un oiclu de soliitaré variable, Oind efortarile unitate Seer $i Sau Sint ambele de acelagi sem, 35sia so name ont Un oe Sant, 1a cate cue = 0, figura 1.29, 0. Dack efortutile unitare sint do somne Seater lft eee ta ane eae Sioa loan sumer Ot neo Eo gh Soro ast e sles tae ea pte $6 magn, onal iad migeren periodic do tranaye sau rotate n lentcet rss mbon tije de piston, ae de supape etc. = : ° natal do merken siqaulogta a se vorbldarpr trot onsut tipice de solicitare ; ee a - atl liar sat Gi Hallet pr ou pusane; GA Tit alchare prs Gai? ahaa simetoo si tt de’ nll coating mage npn ty denen Yau seu do ate cnr de te prtedae ig eee ee a ‘capitolele 22—23 se aati modul de tratare a problemei @} apd Ustinojia pict to pout vol deapr erin lire ain desinaia ese mn ancabed magi, ff serene accor (nse de fee care fore do inte to sg eae Goenttiginera de consrachl, exist casteare a dtertlor feturi do carla, isoit de valor stacdardisate alo mfstulor sescelor Se abate alate oats Is proses {&, PRINGIPI GENERALE DE CALCUL. COBEICIEN7 DE SIGURANTA; SUREZISTENTS ADMISIBILE. ey |__Paoblemn calcula de rexstonf va, ft tralatt on detail necesary tapas i crt fy “gn el co reese nop ma” dais spre 9 putas aus, chat DU dimensionare sau verificare. eee er a sconpitu ve cavens ‘in rezolvarea unei probleme de rezistenta materialelor, piesel dimen. snd eg tes ce tina, dine son Se es Gad State wn a wn ee Gon rc a a Se Sees a oe coon aban oie Bat oon cater a al mle rons Rr, eee toe See i ee ee ee Jele se tmpart in douk grape : , ee ie aes de renienss mict $i mulocio) oe aes a eral weap p.m eo ng rani 36 Resistenta admisibili ponte fi definitd in comparafie cu o stare titi, pericuoas’, are trebuie evitatd. ‘Ta materialele tenace, care au — de obieci —o limité de curgere, renistenta admisibll se defineste prin relatia 4 = elle, aay ‘unde @. este cocficientul de sigaranfis fai de limita de curgere. Alegind Tr ealoul un astiel de coefieient de sigarantS, se va evita atiugerca, limitei de curgere, deci producerea de deformafii mari, care pot seoateiesa din ‘tunefitme. fin materiale fragile, rezisten{a admis(bil se raporteads In rezistonta Ja rupere ca 6 (as) Sxperionfa indelungati « aritat care ar trebui sf fie valorile cele mai potrivite pentru reaistentele admisibilo. Daet ne referim la un ofa, este Bride’ cf rexistenta admisibils trobuie si, fie inferioaré na mnmat limitel {fe curgere, ci si limitelor de clasticitate si proportionalitate, In exemplul Ghat, pontfu OL 37, care are a, © op ~ 2000 daNfomt, rezistenja,admi- Sibi trebuie si fie interioark’ acestei valor. © serio de motive pledeaz’ pentru alegerea unet valoti inferioare li- mitel citate : 2) Determinarca sareinilor este in celé mai multe cazuri aproxima- tiv $1 0 depisize a color Inate in ealeal nu este exclas’ ; dack deci efortal Titer de ealoul este egal cu limita de elastiitate, depisinen scestet limite pare posibils. fb) Sohemele de ealeul, in ce priveste aplicarea sarcinilor, modul de aojionaye a forjelor, schematizaren piesei sub form de bar’, placé, ipo- {folate de calcul ete. duo adesea Ia diferente fa de fenomenti real. 7) Chiar si caructeristiile mecanice ale materialulul au pot ‘cute ou precizie ele puting varia intre anunite limite. ‘im caloulul do rezistenta materialelor, 1a, dimensionare, proiectantul considers rezistenfa adminibil ca 0 constant, tn baza,ebelm ajunge In Gimensionarea piese, In caloulul do verificate, cfortul wnitar efecto produs {n piesd iebule sé fie inferior reristenjet admistbile sau cel mulé egal cu ea. ‘fn alogetea rezistentelor admisibile, trebuie si se fin seama de urmi- torii tnotort 1) Nalura malerialulai. Pent fiecare material exist anumite carac- ‘evistci mecanice care determing, reristenta admisibili, Coeficientul de Siguranfa va fon atit'mai mare cu clt- materialul este mai neomogen. rAstfcl, pentrn fontd se law ooeficiongi de siguran{é mai mari decit pentra ofel. La beton, pietr, eoeficionfil de siguran(é sint mai mati decit fp metale, Pontru alegerea rezistenfel admisibile este necesarS cunoasterea carasteristielor mecanice ale materialului. Acest Iueru ge face pentru ma- Geriale standandiaate ulilizind tabele, jax pentru materiale ew proprietBti ecunoscute, prin incerelii de laborator. ennos- aT2) Tratamente termico, La motale, tratamontele termice due Ia modi- figiri ale caracteristicilor mecanice, de care trebuie 8% 26. fin seama in logerea rezistengelor admisibile (exeiaplv, curbele 5 gi 6 din fig. 1.24). 3) Duraia de folosire a piesei. Pentru lucrari de scurt& durat’, se pot ua cooficienti de aigarant& mai mici, deci reristenfe admistblle mai mar. 4) Modu! de acfionare a sarcinilor in timp. Dack no referim la cazazile I, IL, 111 do solictaro, definite mai sus pentru piese de masini, rezistengale adimisibile soad de Ia cazul T spre TIT. Acest Incru so justifies pe baza feno- ‘menului de oboseald a materialelor. S-a constatat experimental e& tn mate- al eu rezistenfa de rupere ©, supus unui numfr de eicluri de soliitant ‘variabile, se rupe Ja valori eq; inferioare Tui o,. Acestal fenomen i sn dat numele de oboseali « materiatului. Valoarea Timith superioars & 1ui Cpee Ja care material rezista 1a un nusatr foarte mare de cloluri (de exempiy 10? eietur) fia se rupe, se mumeste resistenfa la oboseald. Ha este mai mick ia cictul alcernant decit ia cel pulsant, esea ce justifick ordinea de succe- siune a rezistenfelor admisibile in eamurile I, 11, IIT (tabelul anexs 1). 3) Modut de ovaluare a sareinilor gi de realioare a ipoteeslor do oaloul. Gu cit sarcintle sint mai incort evaluate, en ott Ipotezele gi schemelo de caloul sint mai incerte, cu atit rezistenfele admisibile trebuie s% fie mai iici. f funofie de acest eriteriu, so aleg in caloul limitele inferioare, cele supetioare sau valori mijlocii, atunci cind in tabele se dau rezistenfe admi- sibile suby forma unui inderval 6) Felul soticitérit. Tnoorcarea de laborator a materialelor arat& ok loan caracteristici diferite cind se trece dela osoliitare la alta :intindere, ‘compresiune, inoovoiere, wisuoire. De aici rezulta in general rezisten aamisibile diterite. Unelé materiale an totusi adsleasi rezistenfe admisibile Bontm grape de solicit; do exemplu, ofl pentra intindere, compre tune, inovoiere. 1) Temperatura. Pentru materiale care-vor Incra Ia temperaturi foarte dicate san foarte joase, rezistenfa admisibilé se alege in functie de ca- raoteristicilo meoariee 1a temperatura respestiv’. 8. Condifit de rigiditate, Punctionarea unor piese de magini este po- sibitd numai atunel eind deformatiiie lor au depayese amumite limite. De exempli, un arbore de maging eare aro deformafii de incovoiere mari cauzeazil o uzurispromaturi a lagielor. De aceea, in ealeulul derezisten{ se impun uneori anumite limite pentra mérimea deformatillor: so 2ieo ef piesa trebuie 88 rispundi unor condifii de rigiditate date. ‘y. Condifit de stabilitate. In problemele de stabilitate elasticd, desi conditille de rexistenfé sint satisfacute, la anumite valori ale sarcinilor, naumite valori oritice, piesele ist pot pierde echilibrul stabil, fapt care dues la distragerea lor, Astiel de piese trobuie 88 satistac8 condiptle de stabilitate: sarcinile aplicate lor 8 tie inferioare color ertice. Dupii destinajia pieselor, dup’ forma lor, dupX modul de aplicare a sarcinilor, 1a ealeuful de rezistengS li se vor splica unele sau altele din cole trei feluri de conditii. SREZISTRNT® ADMISIBILE §1 CONFICIENTE pi slURANFa oa dg aaa ema coe ayia areca ecu e or in Slo 09 apn i see a i rir ue apy Oe eS ee Lac Rroepfie face fonta, care are rezistenfe admaisibile la compresiune de 2,5 ori Tan dln ean nwt, ete be a i ua materiale de coustructil, care pot fi folosite si la piese do masini pentra “pontru OL 87, rezistonta admisibild la intindere, compresiune $i inco- ck Ont asain ee eee See eee eas in omen ee rovcealoas dhe, gs ect tl a i a Ie forfecare in lungul fibrelor =, = 20 daN/em’, iar perpendicular pe fibre ve ea NICE, anna it wnt wn deuscaprronun. 2 INTINDERE $1 COMPRESTU NE, 1. PORTA AXIALA. EFORTURI UNITARE DE IVTINDENE SAU DE COMPRESIUNE acl atupra unei Dare drept se apliod, po axa contrelor de groutate, forge dinijate in lungul axei (forge normale ps sec{iane), ea este celts I Intlndere (tig. ye) sau Sar compresune (Gs 2s 0) ln cael ot mat timp, reprecenict to figure 31, Bnd se agi vuaat Taree P, ale {lo sent contra, In capecls buoy noice seta transvora fore gx 5 cote egal ca forja'P din capt; en ce consi poritiea hi carl cad intinde arog nogaivddach 6 soups. ‘acl in Iangulaxei bara snteplicate nial multe forte, este neces eonsrasen une diagrame« for astls, care ok acute in eo wetraal fortele axiale sint maxime, deci unde pot exista sectiuni periculoase. Con- ‘ruofn Glagrame! de for aslo inoope do lau capt ft bares conse. Find pre ford atDaih potfed dats nde ag bata an negate ineag ootrar nro vsiuneoarécare, fora axiald exe suma proieidr po asa bare 4 tutu forfelor situate de 6 parte a seajiunt (eau, i bach ecuafiel de ech fiom, Sui elor in parses spusa, cu conventia do seme schinbat) ‘be oxemiplt, oa consraiyAingrams do fore axialo a bavel dn figurs a2, ineattail ly capbt a nekeonts ou 6 erje dave a uagal fae Sau mareat prin liere seclunie dy By O sss in cate se aplca fore, Fo al iota ate wet plage die ne Cinate 1 are 9 dhcontiultate tn dreseal Heche fore egal cu salonrea scessia, Conform gefinifie date, duct. se caledesah fosja axial ltt-g feof inte D gi By adn forte steate dodcoubtal sean, roeleh Noe OP + P-L parse. 40 Dingrama arati ef forfa. axial este maxim’ in intervalul BP. Pe ultima portiune a diagramei, forfa axial’ are valoarea 4 si este egal ou reactiu- nea 2 din incastrare. Dacé in bara din figura 2.3 se face o secjiune normal pe axk,BO, forta axial N produce in secliune eforuri unilare c, de acelagi sene ch ea, fn easal din figur, se produo eforturi unitare de intindere, ZY o Ip .@ 6 3P Fig. 2 Fig. 22 Fig. 28 Pentru stabilirea zelafilor do ealoul ale rezistenfei materialelor, la ovieare dintre solleitiile care vor fi studiate, se pateurg don& etape: ‘2. in prima otapt, se stables Legon de distribu o eforturitor wnitare pomind de la anumuite ipatexe de deformajie, verificate exporimental. ’b. Dupii stabilirea legii de distribufie, care poate fi exprimat’ ana- litie, so sexu eouafit de cokiealonsd in sectitine, inbre eforturile concentrate (¥,'7, ify, AC) gi cele rerultind din insumarea, ininitiit de forte elemen~ fare, produse de eforturile unitare o gi +, aplicate pe suprafefele elementare aa. ‘Pentru solicits la tntindere sau compresino, in eneul barelor omo- gone, so admits fpoteca iui Bernoulli. Experimental se poate ita acest frend Sack pe supratafa une! bare prismatice te trascaat 9 serie de genera {oare, porate ob axa barel, 10 serie do dreotoare, perpendiculare Do ax8, formiiatorejea de droptunghitid (esta sau cubuini). Supuniad Dard ia'ntindore bau compresiune, sub limila do elasticitate, se constath. ch Ceaste supafeje nunta tot dreptunghior, far dixeotearelo vimin meren Gisbe plume. So vetficd. deci, pe contur, ipovezn enunjath, Fxtinzind Soeasul gonstatarc, se adimite eb intreagh feofiune. plant imine, dupt, deformafie, tot plant. ain enunfatea fpoteze! Int Bernoulli remlt6 of angie AZ in oon canis ingle Spec ea cantante pe tray “ofiune."Apliaind Be, Te rt nt at conn et ee, St ae ie ae ras dea con on so SF Sanaa a Saar a Wa{ ott = of dd = of (2.2) ae en nda» ll dno 2, DEFORMATIL §{ DEPLASKRE IN BANE SOLICITATE LA INTINDERE Conform legii lui Hooke, Iungivea specitick sau scurtarea. spevifick este o_® oom (2.3) Pentru un element de bark de lungime da, lungirea este Aldo) = ede = ae, iar pentru o bard de lungime t Nae ar =( 38, \ea a4 __ In efectuarea integralei se va fine seama de modul dé varinfie a dife- veal Se ime eee ate oe (AE coy wa ncaa ta engl 6 2 angen ™ BA umitoral soe! real, BA s0 muneqte rigidlte ta Stier sou compresses a bare Gu it nigiditaten este tl tae, materiale a pufin deformabil. — 7 ‘material ote mal al a. 5) ‘Uneori se pune problema sé se determine deplasarea uni punct al arei intinse sam comprimate, Aceasta are loc pe direofia axei barci si ‘calculal ei poate fi zedus, de obicei la calculul unei lungiri. Aga, de exempla, Goplasarea punctulti Bal barei din figura 2.4 este egal eu lungivea porfianit BC ; pt # ya 3. «43 ty = BB = 3 (I Si examindm formula (2.2), care reprezinta 0 relatic fintre trel mirimi, orieare din ele putind fi necunosouti Wao. Spre a putea rezalva aceastis relafie, trebuie si se eunoascl : coud marimi si rezultd a treia. Formula poate ua una din ‘urmitoazele vaziante : nee alt | ‘2) Formuld de dimonsionare, in care necunoscuta Aare a este aria sectiunii necesare a plesei ig. 24 Ane = 2.6) in aceast foimull, forfa WV este cunoscutii, iar c, este rezistenta admisibild, eare se alege’ duph critorile enuntate anterior. ‘Pentra seefiuni a eiror arie este functie de o singura dimensiune (oerc, pitrat), aceasta: dimensiune s0 afl apoi din xelatia geometrici de calcul al frie. Le sectiunea dzeptunghivlord, in afara relafiei A == bh — unde var Joarca 4 revulti din ealculul de diniensionare — este necesar a se da Ine’ o relajie, de exempla un raport & = I/D. ‘Dimenshunile objinute prin caleul pot avea orice valori. tn general, considerente de standardizate, tehnologie, economic ete. obligi a se alego anumite dimensiuni normale, rotunjite. Aga sint, de exemplu, dimensiunile normale reproduse in tabelu! anext 8, pentru intervalal 10—100 mm, dup STAS 75—72. 'b) Formuld de verificare, in eare se dau fort WV si sectinnes efeotivs “Ag, $86 cere a 80 determina efortul unitar efectiv care se produce in bard. ‘ate os bana funofionare a pesl si fe asgumat, venfcaren tabu st ea 0 valoare a efortulni unitar inferioar sam egald on rezistenfa admisibila x ou oe 2.1) 3% en ©) Determinarea forfei capabile eau admisibile 1, aceea pe care o poate suport bara eu secfiunen efectivé 4,, aga ca sim se deplgeascS rezis- tenfa admisibili cy Na Ayoe 28) cryDimensionarea ou ajutoral formulei (2.6) se face pe basa condifiet de rezistentd, adic& pe baza unei anumite rezistenfe admisibile. ‘Tot astiel dacé in relatia (2.6) s-ar impune o valoare admisibilS a deformatiei AL Sau ¢, s-ar putea dimensiona bara po baza unei condifis de rigiditate Hx Bat, ~ Be," Relafille stabilite sint valabile atit pentru intindere elt gi pentru ‘compresiune, fn cazzul barelor lungi comprimate, este necesar un calcul la flambaj, cum se va arita in capitoltl 12. Un cas special de solicitare, diferit, ‘de cele tzuate din rezistenja materialeior, este cel al comprasiunii pe supra- fafa, de contact dintre dowd corpuri. Solicitarea poartd numele de strivire, inr dimensionarea so face tot on relafia (2.6), introduotnd én oaloul resistenza ‘admisibild a celui mai siab dinire materialele tn contact. 9) Ane 4. BARE CU VARIATIL DE SECTIUNE Dack my existh motive speciale, o bask soletats ia intindere sau com- presume te face en sectianen constanté in tt Inngul el xists isk eazari ind sectiunen teebaie 88 vasieze in Lnngel barel, din motive de orcia oom : in igus 2.5 eau reprezentat douk plathande de liyime D i grosime tmbinave prin 8 nifur solicits ia inindere de edire efor. °Uade mi este aisha, platbanda are seojiinea “drepttnghiviand. roti 4a tt. (pao) In dreptul niturilor, seofianea este slibits prin gitur, iar suprafoyele efective ale secfiunilor 1—1'gi 2—2sint + 4a =O — a, Ane Sofiunea arSiatt de formula (2:10) se numeste seofiune brut, neslibiti, . ‘ar cele din formulele (2.115 siub seotiua! slbite. bunts, toate zone slitbite ¢ 80 giseso In un Darel, cea mai mick (oea mai ie sltbits) se numegte seqiunca Toe y mabe bal dieartl ate “ ieee | ‘en secfiunca in care t0 4 hes produce eforulunitar cel mal a mare gi de aocea se mai nu- ‘ meste seotiune perieuloasd. La Hig. 26 orice problems de rezistenta ‘materialelor, prima gris a inginerului este si-gi dea seama care este secfi- uunea periouloast gi s8-,i coneentreze atenpia aupra ei. (= 2ay. en fe K Shssssq-# t AN. “ 5. RRECTUL GNEULATH PROPRIL {n reristenfa materialelor, aproape intotdewuna, ofectul greutiil proprit esto negijabil. “ha bare de Tangimi mari, ins, agezate vertical, este necesar si so fink seama gi de greutatea proptie, care in caloulele presedente a fost neglijats, © gS “ey 2) iol Fig 25 dar care aici poste fl apreciabilé sau uneori mai mare deett forja util. Bara prismaties din figura 2.6 are seofiumes A gl este Mouté dintr-un ‘materlal, cu greutatea specifics. Tate seofiune la distana.2 dela capital Tiber, Viaind seama si de greutatea propri, forja axial este Men P pred ‘Bfortul unitar in seetiumea a este Peeve Pe 2.19) wet 71 ae a 50 vedo o& cy vaviazd liniar tn lungu bari, avind 2a eapete valorle aa. pentru @ =r , = mae Pag a, + yh, penta 2 = 7, 4 Diagrama de variatie a efertului unitar in lungal barei a fost repre- zentatii in figura 2.6. Seofiunea 2, unde se produce efortul unitar maxim, ‘sto sectiunen periesioasa. Bgalind efortul unitar cqay cu rezistenfa admi- ‘SM, se ajungo Ia formula’ de dimensionare Pe Ane = aw S% examinim mumitoral formule: (2.13). Cind 7 creyte meren, 0 poate ajunge la. 95 — yh cvea ce dis da. — 00. Coneluzia este of bara de Seotiune eonatantiy nu ial poate duce Ta rezolvarea probleme. Dact Iun- dimen barei erepte mai mult, dee y2 > o, 88 poate ajunge In situafia cind ye (as) 8‘tn acest caz, groutaten proprie a barei produce ruperea. Lungimea cores- Dunaitoare acestel relaft poaria mumele de lungime de repere. Sub efetul frewtife proprit 4 y Pentru a afla, deformatia, se fine seama c& ¢ variazi in lungul barei. ‘Dact pe Iungimea infinit micé dz se presupune efortul unitar constant, lungirea elementiui de are expresia Ade a az = de z @ Integzind pe intzeaga Iungime Ta barel, se obtine lungirea total (Een)e PL 1(e aac =( 2 (2 4 ye)ae, Vi +) Notina groutatea propris a baret @ — 24, se ponte serie (rg) aoe ee i rn dem ee hs oh ee Ene eae eee ee cias, zw, Se poate face gi un caloul al deplasdrilor. Sectiunea afiaté la distanja a de eapiitul liber (fig. 2.6) are o deplasare w egal cu Inngirea pari de bard de deasupra el. Aveasta s poate exprima scriind Iungirea segmentului do i integrind de la.» pind la a = 1, a eas) at (2.8) My jAde=(! $-(F+ 12) ae= g[fe-oe$0—9} So yee apasaren uw varias dup o lege perso epreentats tn fig: 30, vated extreme find Bara de Iungime maze si seofiune constant’, agezati vertical, se di- ‘mensioneaz’ in aga fel ca, in seotitunea periculoast si se ating’ retistonta ‘admisibils, Restul materialului va fi utilizat neeconomic, Oa remediu, 50 ‘pot constrai bare de seofiue variabila in lungal lor. Una din soluiile inte- Fesante din punet de vedere matematio, este bara de egald resistentis Ia Fig. 22 {Entindore saw compresiuno, Ia care, pentru ca efortul unitar si fie constant {in intreaga bara, aria seofinnil trebuie si varieze in Iungul barei (fig. 2.7) up o lego exponentials. ‘Notind cu G- groutatea do bard situat& sub sectiunea 2, se poate soric eouafia de eabilibra in acea secfiune Ayo = P+ Ge Considerind clementol de volum dintre sectiunile 2 si o + dr ca pris- matic, deci de greutate 74, dz, se poate serie echilibrul in seofiunea aide (de + 44,) = P+ @, + ye do. Prin seiidere, se objine ecuatia diferenfials a barei de egal& rezistenf’ Ia intindere a4,!o= yAyae respectiv 4s ae 4,6 & clirei solnio esteAplicind ecuafia in capitul liber, unde #=0 gi Ay= Ay remult In Ay= 6, iar solutia devine 4, maz-¥ neo. Ay = Age (2.16) ‘Forma, barei do egal x al execufiei. Do acoea, ea se cum se aratit in problema 2.9. tonfit este necoonomios din punet do vedere locuieste prin porfiuni de bar’ prismaticl, 6. ENERGIA POTENTIALA DE DEFORMATIE So considers o bari ea in figura 2.1, de seotiume A si lungime 1, sol cits sitie prin forfa P. In timp ce forfa P oreste, de la zero la. valoarea inal, ea dezvolté un Tuorw mecanie exterior, care se taynsforin in energie polenfiala de deformaiz, acumulatd de materialal bare, gi energie cinciod 4 masclor in migcare, Daca solicitarea este statied, dec! vitesa este foarte 1nlcl, energis cineticd este practic auld si intreg ludral mecanie Z al forts: P se transform’ in energie de deformajie 0. Blind vorba de o solicitare ce asoultt de legea lui Hooke, relafia. intre forfa axiald sf tangirea Darel este roprezentati de dreapta OC din figura 2.8. Pentra o crestere elementari (AD) a. lungini, cind forja axial are va~ Fut Toarea p, Inert meoanie elementar este ant ar av =p- aan, r find reprezentat do aria Groptunghiulul BB,B’B",, Pentru varingia finitS a forjei { ‘axiale, de Ia zero la P, encrgia este reprezentati de suprafaja. trimnghiulut s| ooo" lpgaeip Pie. 2 2” "Ba bBa a lagi ean Aceast® relagio corespunde unei a bare rimatice, reapectiy” unel foro rig 28 axlale comstante’ tn Jungul Darel, Chnd aoeste condi msint indeplinite, rlafia, 0 poate aplica unui element de lungime al bare, sub forma Fan mA" as) 42 iar energia total: acumulati de bari se afl din relatia + weds ae 29) o-\ae easy In rezistenfa, materialelor prozinti, un deosebit interes energia de deformasie acumulat’ de unitatea do volum, notatd eu Uy care s0 objine din relafia (2.18) of Nae au _3BA “Ade SS. (2,20) ana 2B 2 “Accasth energie se interpretean prin supra- fata tringhinlai OA aim figura 20, Porning de a rlafia (2.20), ke poate seri energla acuinulaté de elemental de volum AY (egulh ch cen’ dats de Selajia 28) Fig. 29 e au = 0,.av = av. 2E respectiv energia total acumulatti de barit o={ oar @ay In mod convenfional, so consider on energie acumulats do unitatien de volum pind Ia rupere intreags, suprafaja de sub curba earacteristics OAD din figura 2.9. PROBLEME 2.4, S& so dimonsionsze o tJ inv din oe, soitatl ta tatindere cu for'd N= 2000 dat doua Ipoteas:«) retenfa ads ete m= 1800 dar 8) se ncmite 0 angie spenifos mucin c= 005%. Ojshal ape B= 2.1 108 daNat, , "Conform pelmet ioteae, formula (2.0) a X_ 2000 ae = X= 2B. 1 5 de tg0em. 1m. dous pater, din form do dmesstanare (2.8), 56 abt Ane sera we 7 NMS em; d= 150em, ‘005-2300 000 ~ 4022, Si se cazuley Iungrea bare do 1a problema precedent, im ambeleIpatss, dct angie et ili ese 21 m sau verfie efortal unter care Se produce ia bara disenior fais im ipotecs 2 dous, noglfing grotaten propre 1a prima tpotex, deormajia este dath de formula (2.5) at r= ME In acest caz fart unitar ese toemat cg 4 rozutt 1500-2 100 ATI sem, In potoca © daca ao consapte «= 0.0005, str dformatia eats dats tot deforma (2.5) Atm t= 00005-2100— sem. Pentru verearesefrtuulwnttar tna doua ipotrs ce epi formal (2.7) x _ 2000 Y= 30. 1 040 eaten. ‘Se observ ef acest valoare até mak mie dest reistonta mish dn psa Ipotens 28. O bard de ofe,deseiune constant lungime f= g00 mm, se hngeye ub ain ‘uel frye x 0 mi. Sie eaisene maria Yrlel, sind eX volomal bare exte de 300 em ormuls eare df langle se poste sole Nl ND oP ae 7 as ~ VE ate > unde reruns = PA AO OE 9 a0 aan, Veal __300-24-208-008 oF 2, 0 jeavi do ofl, do dlametra exterior D = 7£ mm, diamstru interior d= 68 ma slungime (8m, caeIntinad ew o ford N = 6500 GaN. Si ve afi forts water aDgea {evth nealuind grestaten propre S850 = gmt aaa Fone Foes at _ 971-800 oe i 8 7 cm, eee 2.5. © corner cu arp egal 100,¢100310 STAS 424-71 extesupucd une frfe de mtin- hey 23000 an ub et cdl a Tangs x 8 xm. Care fxt gion ails in tabetalanexs 5 oo pisste aria seeiunil A= 1932 em?, in formula G8) se aft Amngite beret ABAL_ 192-24-108-05 = METI 054 om, 60 26. Un cab do ot) ung de 25 m, format din 6 toroane a 18 fire, ficare cu diametral e428 tam, tate sup abe arf de tatnte gle langle cu 25 mem. Cae este veloarea sete {oe genre este marines efotall wait produs? Fotosad forma (2.8) se. gzete fra Ny 09ast : a so19 = tint 2 eo = ABA IATA aay gay, Soe ee AN : a fin oh Z ru unitar so pete ela pe doo ty on Fn a 00 aasent 1A — 282830" 3 too canes. 7560 122, st se determine Ingen tot a net bare de ofe de amet = 99 at Je ‘me 1900 tem eupond sistemafol de fore in figusa 240, In care Q== 5000 daN si Du 2a00 aan Tar +4200 = 01288 em, ‘In yozolearea de mal sus, presupus ef Inteeaga bar este tine cu fonta G, ar treme mice eto i pluscorprimat ou arte . Le acl feuitat se ajangea serind ef true de la capete ent fines o& Qe ea mote ea. QP. ‘28. Sire cmmnsloness o Lit clindick de ofa, verti, tangs de 4000s, atin a capita faferir cu forla do 2060 da, deed ‘1.000 defen, nid seama de greutaten propre. St eb calelere plasrea capitate ier Wet SH Se ctermne lnginca Ge FUpore ma ill sub avevatea propre, dack Youlenja sa do rupere ssie er Fig. 240 S000 dane ‘> dlmenionesxd bara cu ajteral formule (2.3) P 2.000 2000 yg cnr- 2# ese Toon CGreutaten epoutcd a ofall este 7.86 daNjdn, cosa ct in formula de dimensionase oe devine ym EE gatpom®, Remltsdlometral am s4tem. Creutaten ttald 4 berei este aes 7 900 aan, = ta = 7 -s00 000-99 ~ 7900 dan, aDDeplesares total a enpitula Uber este dats de reat @2.14) 1 1 (oot Ea ~~ —"Byan00-93 300 32°) 100 000 ate = 280 em, ‘Longines ta care acst materi sar ripe, sub grestaten propre, ngapendent de sche bya = $500 55H om = 5.095 yo SE a Tg = 9005 = 5085, 00 {2.90} se so dimousionece o tiff vertizalt de ofel, de Junaime Im 1000 m, cur oa = 1 800 ‘pura 2.1, Si se compare grecta}le hart tn ele dout alternative, ¢ sl | tds > a haem Ay | Ac gaa imo t aa dousvasens s apes sustain 2.19) Po terval el el |) [4 muatiet Toner seobise : fo es Sot” Ta TO Spe Grewtaten prim portion co ack esto ~ Gg lyn T85-10-%0,77-25 000 = 151 AN, SL (Ara repre oo pra, cine fhe au eG, My Pee 1000 +151 : Ae a = tat emt : wae” Tam Tato ig. 28 y= Yala 785107-088-25 000 = 179 da, ‘Proedind pe aces! Aye A0bem; GH 197 AON; Ag 16 ca; ‘Greutatea total « bart, tn oun variant este GG, +O, +0, + O= 149 GaN, “Ym prima variants, greutates este ‘yAL= 7.85 1072440 100 000 = 1 10 ‘Se observ cl tm varianta a down oe folosojte momal 68% din malarial necosae tn pina ‘variant. ln enous feouto mao Hnut soa se faptal ed dmonstonle obtnute Safed once {moaned te fancfie de dimensianio standardaste de Zabiela 82 tino le Sa eae eee ge fii ee ee ie ree i miei dem om areata ssne v fo, na Eom 80 aapare =; t Da 1255em; d= 1005 em. Detoum; #= 100mm, Grostateastpulu, casa pliell de fundape, este ne- alls Compare cat of no nonce Feit idea Satermediart de font, avind forma pitratf, se imensioneart pe burs ressteatel admisbe & betas el ‘Se otonjese rerltatele Is | = 29szs0 em, A = 88emt= at; 1a dimensonares fonda{i, 2 poste jie seams gi de ‘eatates poopie a eh Fig. 212 2 40000 = 10280 em a” awh Latur sectimit fandayat esto BB = 1014s 100 em, ‘7. PROMLIAEE STATIC NEDETERMINATE DE INTINDERE §1 DE COMPRESIONE Folosirea ecuafilor do deformatii di posibilitates de a se revolve probleme static nedeterminate. dintre cele mai variate. Aste, 80 paato Eescompune o forjs intrsun mumix de componente coneurente sit patalele fat mare decit numiral de ecunii din statioa; 30 pot studia ofeotale va- Nafilor de temperaturs in isteme static nedeterminato. Werolvarea Dro- Dlemnelor static modoterminate, pe aaa considerafilor de deforms, implies ctumoosterea prealabili ~ sau admiterea.dreps cunoscto ~ 2 Hinditajilor ZA. Alegiha la intimplare aceste rgidtAfi, se pot. determina Glorturile uoitare, dar nn se pot realiza soluit economice, caro s& duck Ia Stingorea resistenfal admisibule in toato elementale consiruetiel. Acest Geziderat se poate realira prin oproximatii succesive, modificind rigid {flo clomentelor componente ale sstemulut statio nedetorminat, In celo fe unmeaaiy s0 vor examina problemele tipice statie nedeterminate do fntindero qi compresiune. 53‘Trobuie subliniat oi in scrierea ecuatilor de deformatii trebuie sta- Diliti, corect, la fiecare problemi, eondifin de deformatie pe care trebuie si o satisfacd bara sau sistemul de bare. Din condifie de deformatie result ‘una sau mai multe sowaftt, eare se adauge celor de echilibru gi permit rezolvarea problemet static nedeterminate. Panp cv speqiuxt szowocuyn, tA ae orn! tn cele studinte pind acum, s-a presupus el secfiunes unei bare este omogens, iar eforturile unitare se distribuie uniform pe ea. Se intilnese desea bare ou seofiuni neomogene, adich bare prismatice la care, in fiecare Seefiune, existdé dows sau mai multo materiale diferite: stilpi de beton aumat, cabluri de cupra sam aluminiu cu inim& de ofel ete. Se pune pro- Dlema’ determinirii modulut de repartizare a eforturilor unitare intr-o astfel de seofiune, dact se cunoasteforfa axial 1 aplicatis intregii seo}iuni, ‘Se considerii o bark avind in seofiune douk materiale, de arii Ay Ay si modiile de elasticitate H,, Hy. Raportul intre aride A,, A, se mentine {celagi in orice seofiune a barei, iar fiecare material, Iuab aparte, formeact © bars dreapta. ‘Dae& se noteaxt cu N,, 173 fractiunile din forta axial N preluate de cele dous materiale, ecnajia din mecanici este NaN + Ne iste nocesaré precizarea condifiei de deformatic. Tn acest scop, so admite e& materiale eomponntestntsolidarizate Snir ole, deot. deformafile lor atnt epee. Aplicind legea Tul Hooke ficcArui material, condijia de dofor- magic devine Ey Tamulfind fieoare raport ou aria matorialului respectiv gi serind of sapoarile sit eguecu sta numer impirié ot suma namitoro, sezult ys. BA, + Beds aids cade BB, BA, edd oAyt ode N+, BA +B, BA, + Body ‘Din prinnal gf ultimul raport, apoi din al doilea gi ultimul, reaalta WB, x NE, x "BA + OA, ay tea,) BA + BA Baa, B % (2.29) Hy = 1.413 Nem onde 34 i Dupé cum se vede, 5-0 procedat la verificarea unei bare de vigiditifi | ennoseute. "Bara ar luora tn condiffile cele mai economice daci in ambele materiale s-ar atinge rezistenfa admisibilé, respectiv dacd condifia de deformafii s-ar putea serie In general, o atfl de relasie nw poate fi satsfécutd. De ave, ta dimen- red nes bare on seine nocmegond se 04 Tedliea, reistenja. admis Tits numad in tonal dintre materiale, coldlet find soleitat sub resistenja sedmisibit buama DUBLU ARTIoEATL So consider’ bara din figura 2.18, de rigiditate HA, articulati Ia ‘ambele capete si inclireat ou forfa P, de-a lungul axei barei, apiicat in punetul BI. Se cer reaofiunile H, H,'din articulagi. Beuajia de prolectil pe direefia barei Hy +H,—P=0 confine dou necunosoute, Hy, H,. Pentru seriorea eouatiei suplimentare trebuie stebilith condifia de deformatie. Este evident eS porfiunea de bark 1—J este Intins’, deol punctul BM se va deplasa in M’, iar porfiuniea de batt 3—2 esto comiprimat. Cum insi reazemele stau pe loc, lungirea {olald « barei (Suma lungirilor celor dou’ porjiuni) este auld, Po intervalal 1—2, forfa, axial este Nyy = Hy, iar pe intervalul al doilea, Wy, = Hy ‘Hy. ‘So sarie of Inngiren. total’ este mult He , ,— Pp ann Fe ee lo undo rent doun sungie Ha + Uf, Pp ‘Rezolvaeasstemalui ds 6 4, at ‘Motoda expusd este aplicabilé pentru orice numir de forfe, respectiv si pontrn eazul cind rigiditatea se schimbs pe diferito intervale ale bazel. 8Se considers bara OB din figura 2.14, articulati in O, tneBreati ou forfa P i logati prin trei tijo verticale, de lungime 2 si rigidit&ti H,A,y EyAy Bys, agezate ca po doson. So core s& so determine reacfiunea din articulagio 4i eforturile ¥,, ,, 4 din cele trei bare. ‘Componenta otizontala a reaehiunii din axtioulafio este mul (If = 0), Cele doud ecaafii de echilibru din mocanicd sint VtMtNtM— Po a Mid, + Ned, + Ny, — Pa=0 @) Problema are patru necmoscute, doci sint nosasare ine& dou eouatil 1n acest scop, trebui precizats conditia de daformatie. Se obtine o rezol- vvaro simpli @ probleme, punind eoudifia o& Dara OB este do rigiditat mare, deci rimine retilin atumei cind sistamul so daformenza (fig. 2.14, ¢) ¥ | foe pee tea a o ees 6 7 le 28: Fug. 214 Ga urmare, se poate serie c& lungirile barelor, notate pe dosen, sint pro- porjionale’ ou “distanjele Ja arciculagie : At = atgas Al = ditge; Al, — tac. 88 {nlocuind Iungirile prin exprestile date de formula (2.5), remulti St § age; oj No ite o. 8)—(0 By Me ga Ba Oe 8)-@) S.au obfinut astfol 5 ccunfii, a ciror rezolvare permite determinarea cclor patra ‘necunoscute inifiale’ si a necunoseutei suplimentare tga. Exemplal tratat a fost un caz particular; se pot imagina numeroase alte variante ale problemei. astern pp sage anticuzare conconznT: Se dau trei bare articulate, ca in figura 2.15, avind aplicata in pun: cetul Do sarcing verticals P. Sistemul are simetrie geometries ji mecanici, bareie laterale avind rigiditatea Z,4,, iar bara central EA. Se cer efor. ‘turile in bate, Simetria figurli sau ectiafia de proiocfii pe orizontald arati, i harele laterale au acolng ofort W,, Se serie ecuagia de proiecfit po ver- tical, pentru nodul D, N+ 2N, co a — Pm 0. a Bxte necesarh a dous ecunsie, Condifia do deformatie rezuttit ain trlunghial DED, DB = DD, cos (« — Ae). Sogwontal DD esto lungivea barei BaD pp =, IyAy lax seuental DD, mone Yogiven bal cuntrale = Mews ©), Se BA Tnlocnind in condifia de deformagie si negifind wariafia de tgh! Az, so” obfine Nl Meas 2, 2 BA, BA @) Rezolvind sistemal de eousfit (1) si (2), s© gisegte y= 7 : BA cota” 14 2 cosa BA sr+ orouruns Usirans Davourre DiLATAnILoR ImrinDicAt® Dack o bari de lungime 1, fiout% dintr-un material ew coeficiont de dilatare termic liniari a, stfer’ o erostere de temperaturs uniforms At = —ty, ea se Inngoste ‘cu cantitaten al edt o= a(t, — hy). (2.28) Aceasti lungire s0 produce nestinghoritii in axe izolate, ca gi i Aisteme de bare static determinate (fig. 2.16, a). Din contra, in sisteme Matie nedeterninato (fig. 2.16, ) dilaturile slat in parte saw total impie- Z a 6 z [ar] Fig. 236 Fe. 247 Gicate, fapt eare duce 1a producerea unor oforturi unitare in bare. Se con- sider’'cazal eel mai simpla, al barei din figura 2.17, rezemati ttre doi pereji rigizi, care nu permit nici o dilataro. Dac& dilatarea ar ti liber, bara s-ar lungi cu cabtitatea Al, dati do relafia (2.23). Perofii se pun acestei lungizi, fapt care duce la aparitia unel forfe de compresinne cu feat opus dilatiirii. Condifia de deformatio so gorie astfel : lungites dato- rit dilatarii, minus sourtarea datorita fortei V, d& deformagia total a bbarei, care este mild Ate alas —2L a Remit de aici Wa Bam, (2.24 iar efortul unitar datorit dilatirii impiedieate este o = Bat = Bally — ty (2.25) Dack in capitul batei exist’ un joe eunoscut — rost de dilatagie — de méirime &, reajia de detormafio se sole ML eadt — 2E BA iar rezolvarea ef di pe IV. Dao XV remalt negativ, inscamné of dilntarea. nn umple rostn! si deci nu se produe eforturi unitare termice. 12.26) 58 Problema so trateaz4 similar pentru un gir de bare agezate cap la cap, sprijinite intre doi porefi rigizi, ca in fgura 2.18. Condifin'de detor- matic este acceagi ca mai sus. Forfa de compresiune WV este comunt tuturor barelor siea so alld din ecuagia Aaah + abbr ald— g h hy ty ) -¥ = Gt ait ae, Biootclo netvorabile datorate ai- Jatinlor “Implodtonte be intar, GAAS tee por prin Yost do data Ia sino san la construc{ii mari Se'Scton2prin folosies do renesine pe roe fa podunt metalies, ria Uti Tigarea de plese cuxbe in conducte de abur et . Tn tabelal anex’ 4 se dau valorile lui « pentma citeva materiale. A f4 bh Xv. 4 Fig, 218 PROBLEME 00 dan 2.11. Un eal de euro, oa iiua de ofa este supe unl forte de atindere N Sevjnea de cupru exta Loe 1.256 cms reainata prin 10 fize cu aametr de Sevbaress) si te determine retianee eof, ind Fee Soi cgon,-+ 1200 defen; 2) SH se daterman sorta untarefeciy ncuprs. Boe 6 aa foros y hoe Aon + Ao Ge 1800 _ 4,256.5 — 0.3 emt ie wane. ‘232, Un eabla cece ate compus din 8 fe de eupru cu = 1.2 mm #26 fe de ote, ‘eu dy 1.8 min, Se core #4 ae afl sreoa P pe eare-e Dante supertaceblu, ded rezitenpele ‘Shuabione ate eto dou mata stat ggour 1 00 daNfonts aggy = 1000 GaN fae oportul mndsiolor de easiitate este ‘Sub sarcind, tn ann din materiale se va ange reistenta admis tr exalt vat sll ‘tat sub a pent valoazes age $4 preropubem oh ofa este solistat pi i erstenta adie "va vrtoeapol dacduprul esta rapraaeirea seu mie Seoul celor dou materi oy 96-0019 = 0407 emt; Aor, ~ 26000254 89Intraet egy = core TeEus a em FE BES coum eu Zw 1200-2 e cardavent Forts capabilt 9 eabluil este P= coy Bos + ooiAox.= 610-007 + 1 2000/86 = 1 059 aN. Valoarea coy 28, Tote patois woot prese (ig. 2.18) se compel um eiindrw de eupru de sertune ‘ow syst tn nleriorl woul tae ole do setae ors Annan pow tx seoan inon eer frac|tuan io fora ca eave st Inearcl cole dott teteiale yl eecture nie cae produ tn ee. Se neghjeasd deforma trarsvaate, Apieayc motes 0 daNjom* este sub rerisenfo admisbi, aps od poteza de caleal alee N= 20000 daN, Ag, = i0em, Agr = 150m, Fe _ 2 Bou 8 Scute anielor mera, din cauea eprops Dltouler pes snk. esl. Se aplek formalele (2.22) » 2 ee cp 524 danent 984 dane? Fete tia Now eoedou = S2U-10-= 6240 dads Now= corton= 98-45 ~ 14700 dat) 5240 4.14760 — 20000 aan. " a Ao l ey w Fig. 239 Fig. 220 2.14, 0 bart omogend AB, de geoatee G, ex reiitate destol de mare, ese suapendats Sp ci, yeni Seo rn 3.0, aa al cana ol an lo, dk de eupro, Inert, face de setfone dog. Secor cart untae a produe ‘n°chio tet tte. Apleape numark: G-= 7000 GaN Nog wt ents Agy= Sem 60 ‘Beuafia de momeate fad de €h Sa~ 50-0; Se= Sy o enna Ge proc pe verte oe serie 6= 5,4 545) ® Din eauen stmetatgur, tate fete se langese Ia fe gf formate de deeraait devin, Sit st Se Ss : = ei ® ON Foedos "Bordon * Bowdon” Bocdon o Setomul de st 0), mcmosete Sy Sp Tec a apie mune se objtn"urmatoase.reeiste ee Se ra ae 06 ee a Spx $7000 2000caN; 5, 2.9.00 = 2000 des "ortura uniter ear £6 produc fn fie stat 5. 30 _ a5 cant Se 2000 9 cain conn = BRE tn nar ayn Se = 20 a cane. 2.6, Sincie ene Hn do tramvs! ay fort montate Ia o tmmperaturd de 10%. Ce efortoré rnitare so produc fala ind tempersture eatin este de 40°C Sioned eamvat se sudeart deck dates lo ete tmpiedicts. Cetcentel de ditare termict at elle, dupa tabelal anexe 4, are valet a= 22-i0-% Inpiedieing alates = proces tm efertwnitar at de formuls (235) e= Ball, ~ 6) = 23 308-12-40°4U0 ~ 10) ~ 786 eae 246, Un gurub de cupra, de settne Ag, se tgurabeses, a temperate ty 00-0 pet eof, de seine agg, tn aa fl Incl ad nse produad allo fra de ninco ae eomprestine est fen fortuna tapese.Surubul i are je. Se cer eerie unter cae ce Procue tn ‘ie dous pier ind anetmbll ce Tacveyte lao temperatura ty Aplcalia. userid: = 20°C. a WG, fog = tem Agu Ton ‘Din cates coutsntatus de aatare fer, expral canto re ciate mat mot det ofa, ‘ar ofsil se opune pail acaste ciate nage ofortd axial care intindeolelutsscomprims upral, nota cae Lungren parabola! docopre remakt Gin lungres catoria stir, mine ‘Sourtree dati Terje! N, fay Iongres ofeloet din ister, Ps Tongrea datrith fore AP at F Mfon= ous ~ (+ Blau eel, 1 — feeder Fodon Cele dou tung ind egal, results osualia care determing fora N cod = 1) = cous a reas (coum sont = davon, Aono, AeaFos Foudon 61In cons apie mame, en doy gots Fit dintabelat anexs 4 gt ca 22%, rezuit - ym pent con Ge =F = ma canent; Pesto anumite limits do variate a tomperatunl, aeeste efrtu uniter pot devent peel culos 8. CURBE FUNICULARE ELASTICE {in mocaniea teoretiot so studiag’ gehilibral firelor perfect flexible si inextensiblle, caro, sub efectul forfelor cuprinse ints-un plan vertical, isa forma curbol funiewlare numito langigor. Cind sigeata, curbel fanioulaxe ste telativ’ mio — eazal linilor de telocomunicatit si de transport. de energie electriou —, IMagigorul poate fi asimilat eu © parabols, avind ‘cuatin diferengials ey det const, (2.21) unde p reprozinti groutaten unitafil do lungime a firulu, iar I este pro- jectia-orizontals a ofortului de intindere din fir. So gtie && una din legile curbelor funiculaze ost of efortul H este acelag in orice seoitme. La cura fmiculard parabola, acest ofort poato fi considerat aprosimativ egal oa tut elovtl do iatindere S, dst pe tangent If Rozolvarea eotatio| diferenfiale (2.27), cu condigille la limit co result din fig. 2.21, duce ls urmBtcarcle rozultate 4 ~ eouatia curbet funiculsre wel ue ya pejaly (298) i —slgeata maxims tn mifloc — ay f= peysH; (2.29) z F —_—tangimen total de tir (ungimea Fig 221 curbei) 1+ piper, (2.30) Dimensionarea de rezistenf se poate taco cunoscind pe H si ce Unele probleme de curbe funiculare so pot rezolva initroducind ‘it cealeal deformapiile firului elastic. Aza esto, do exemplu, problema deter- e mindrii forfei de montaj a wunci eurbe funiculare, aga ea én timpul iernit sé nu so depaseascd rezistenja admisibild. : La intinderea une! lini uetiene trebuie si se find sama nu numai de solicitarea produsi de forja H, of mai ales, de variatia. acesteia eu tem: peratura, O linie intinsg prea malt In timpul veril este in pericol si ce Tupi iarna, din eauza contracfiot produse de variatia tomporaturil “Este deci necesar si so dotermino forja de intindere din momentul ‘montajului, in aga fel tneit in condifiile cele mai grele din timpul iermii si se ating’, irk a s0 depigi, rezistonta admisibild a materialului firulul Sareina care actioneazi firul in momentul montajului este p,, egal’ ou greutatea proprie. In momentul eritic din timpul iernii saxcina este Po, egal cu p, daci so in in considerare numai groutatea proprie sau 1uai auare dectt 7, dact se fine seama de efectul vintulnt gi chiefurii. Tempera ‘tura din ziua montajului este t, iar cea critics f. Forja de intindere din situafin eriticd este Hy = aed. So stie cl vaviafia do lungime a firului intre sitmafia oritios si zine ind s0 taco montajul este datorité variafiei de temperaturd si variafiel forfei de Intindoze. In baza formule: (2.30) luogimea firulul in cele dows pakyh By gop BE SAG 24H} ‘YVariafia do Iungime este As eg ae alae Pe de alti parte, oa mai poste fi scrist cA As = att, — te) + Siaici sa {lent o aproximatie, considerind Inngimea firalui lin loo de 8. Se observ eli in ultima relafie primul termen din membral al doilea este pozitiv, iar oelilalt negativ, adie, pe misura exosterii tomporaturii, firul se lungegte prin dilatare $1 se sourteazd — in mai mic misuri, — prin sedderea forjei de intindere H. Egalind cele doud valori As, se objine Peat a8) _ 1-H, alm m) 8 tn soeasth rolafi, tonto mbimile afark de Hi, sint cunoscute. Se slsogte 0 eoatie do eradal al trllea in HZ, cu 0 singurt rfdieind roll, Suro determing forja de tntindere. din momental nmontajaln. Marines acertoln ee eiteyto pe un dinavoometcu. ach pe santier nu exisié dinaino- tietra, ealoull deni su se poate face in funchie de ebget (231) 63In practick se intoemese tabele it ' ee ‘seofiuni, tomperaturi gi materiale, in caro se citeste mirimea H 6 SEARR?enpna ei i i cena dy ep oe a rine ps emaed Dood oe sco inte ce 7,00 I lade Dante Sane ouaten poe ul n dao See ee pe ee nia deadPERR 5 Mad sty pete propa Besnard ie tere a0 20, etn ak rn aleuln) descris mai sus se-va lua oy st, respectiv , <—%+ Formulele stabilite mai sus sint omogene, deci valabile th ‘tera do unitapl, Pentra simplificare, sa por me in mm, Bin SaNfnm?, Tin my 7, 3 py daha, PNAS Am mm, Bt PROBLEME i ahs we tan ie See ee Cater tn prima fpote ace este cunosete = 206, = 80, p= p= 0224 cada, My Soy 25-18 ~ 925 dan, Se aplia ecunia (2.91) (ene o2ae ) = srase0 +304 a a inao-a5 Stmptitetnd, res ecuaia 3a2suf— 947g — 120 400= 0, ce supe ete My 9 a 905 a © hn a dous tpotexé so aan fe 2: = SCs py 0.204 cad In; py O18 dad 64 _ ee care se simp gl dovine sans Af 380.6 23 — 7582 400 ~ Hf we solu H,= 1047 aa 105 da. » ‘Se tog ch in acest var lege ces mat mics, ade 1, = 108 da, Dack ta mon. ‘a se mlboarh safle, ve forge prin calc ae ~ = 000s, © “F08— ‘9, BFORIURI UNITARE PE 0 SECTIUNE INCLIVATA, IN HARA SOLICITATA ‘TA. INTINDEIRE SAU COBIPABSIUNE. tn problemele de intindore s{ compresiine, studiate pin acum, s-2 Juat in Considerare nomai secjituiea normals pe ax, pe care s-a calculat cforial unita® Se pune problema do a studia eforturile unitare enre s6 produc intro baré Intine® sax comprimats, po o seefiune inclinatS, cum ste OD din tiyurm 222. Pe sectiumea normal: BO are loc efoxtal wnitar cy NA. Indicele 2 arath ch efortul unitar are dizeotia axel longitud nile # a baiei, Dact se separd elemental de volum BOD din bar’, ecb ‘bral Ini se asigurisintroduclnd forje interioare pe cele dowk seoftuni, 0 $L OD. Cum pe sectiunen BC efortarile unitare cp au direofia axel bare, Temati ch gt po seojianen GD eforturile unitare reaultante p au acecast tirecfie ele se pot descompune In eomponenta. normal © gece tangen- fialbs. “Hlgmentul de volum detagat se poate reprozonta ca in figura 2.25, 4, aindui, perpendicular pe planul desenului o grosime oarecare, de exém- plu egals cu unitatea. uind acest cloment destul de mic, eforturlo uni- {are sint uniform ropartizate ‘pe cele dou seofiuni gi dau nagtero unor forge cate ge pot considera concentrate in eentrele de greutato ale seofiani- Tor Dao ites oA arn upraefel GO" DD, nc euprats 2B" 00 aie aria A 008 2 af 4 714 # Fig. 222 Forfele aplicate pe fofele clementulai de volum sint confimute jntr-un singar plan, cel al desenului, aga. o& pentra scrierea ecuatillor de echilibra © poate folosi schema simplifieat& din figura 2.23, b.1, 8 sti proieotile celor trai forfo — a, " file © spre a0 ata eb elemental de volum be centres ee ad — 6, 60s «008 « coea ce a expresiile 0, cA ~ oA. c08 esi a = 0, spat 2 = 0, 0082 = ol + 00822) 1 2.32) == oysin «008% = 4 6, sin 24 Bo bazn relafilor (2.52), se poste studia varatia sind unghiut « fa ote valori posible. Se gloste ex NNO @ 81 = —tortalunitar normal bee maxim Ses si exten pe © saofane paral ex axa'Roverg es OTM 08 & = 0) — efortul unitar tangential + este nul pe sectitmea nomial ( pe cea longitudinal (« 3) Oy + fiind maxim pe seatiunes inelinat&en « = 45°, do valoate pap ack forfs do tntindoto tn bat er cind raperea Se datoreste tno valon! animale "ese a afore neni Zomal, ea af Joe pe seditnen nonmait. Din ost Seek abe Gatorese tnei valor masta f ale ge 230 produce Do retuned felt 32 49" (eazl unui cub din mortar 8 iment, incowat Ia commen Hg. 2.29 So ponte da o intorpretaze grafic vatitiateforturi Wariafoiefortuilor untars ¢ funefie do a, ou ajutorul eerolui lui Afobr. Welapilo (29) se mea cor Zesin 2, 2 Ridicind la patent gi adunind cole dou‘ relafii, se elimin& «, obfinind Tooul geometric, de ecuntie (a) +#-(S) "ean? Intram sistem de axe avind a, variabile ogi x, adicl cforturilo unitare de pe_scofit nea inolinati, ccuatia (2.33) reprezint un gb cere freind prin origine, on centrul pe axa ©; la distanga ¢,[2 de orjgine gi cn diametral & (adiod valoarea constanté a eforbalus uni tar de pe soofiunen normals) desenat in fi ura 2.21, So construloste eereul, lund OA Sho. ca diametra. Orico punct’ de pe core corespunde uel secfiuni inclinate cu un anu- mit unghi «, far cootdonatele lui roprezinti eforturile unitare c siz po seofinmea respectiva, Aga, de exemplu, pentru seofinnea reprezentatis prin punctul, Beforturilo unitare sint OC ~o si OB = +. Se poate arkta ok Boeste segmente corespund relafillor (2.32) Fig. 2.24 OD + DO OD + DB ome = St + $0024 = oy Sa OB = DBsindx = +o, sin 2x. 2 Cum se procedeadd grafic pentru a gsi eforturile unitare 2 gi + pe 0 sectfane incnass eu un unghi a? Avind constrait cereal Iai Sfohr, 30 ‘tuce linia OB, eare face unghful « cu Oo, sae linia DB, care face unghiul Secu Oa mtsurat in acelage sens ca « in figura 2.28, iso obfine punctul %G, ale cirui coordonate dau pe ¢ $i. x. Punctul 4 de eoordonate (co , 0) Actineyte eforturle unitare de. pe fafa BO (Wig. 223), iar punctul ; de ccordenate (0,0), reprezintt fata nesolicitats BD. ‘Si presupunem ef, afark de seoiiunea inclinaté CD din figura 2.25, studiatit pint acum, viun si ewmoagtem eforiusile unitate spe 0 sectitne OD’, petpendieulats. po prece- dent, Se Toprezinti pe cercul Do din figura 2.26 punctele B gi $4 —# B’, corespunziitoare color dou a segfiuni CD si O'D' din figura 2.25. Bforfurile unitare pe cele e oui seofiuni, perpendiculare va pe alta, fo noteard "pentru punctul B de pe care : = pentra punctul B’ de pe core : 0’ = 00", aSo, vede pe desen o& se poate serie oo’ = aA, 00 + 00" = 00 + 04; ete on=~oR’; ig 2.26 Romulo ova secfiunt perpen onmetgtt of Re donk sefiml perpendiulare uma, foros unite a éé=é=e_ééé4—(— cAPITOLUL 3 MOMENTE DE INERJIE ALE SUPRAFETELOR PLANE 4, DEFINITH ‘Pe cin in ealcuful de intindere sau compresiune intervine arta sectiunt barek Ie incovolere $l sucire intervin alte earacterstic geometrioe ale Pala: momonte state, morcente de iner{ie, module de resistenf seep mcesar un studiu. preainb #1 aoestor caraeteristiei geometries, in FAsialal momentelor de inerfie. Modelo de rezistenf vor fi definite Gerior, ln studinl incovoierit si risueii “in vadral acestei Iucric, so iu axe longitudinalé « in Tungul bare, far axelo'y $12 in planul certiunli, axa 2 orizontal, iar y vertical. ‘SO huinose momento de inerfie cviale, fajis de axcle , Tespectiv 9, exprosile re ( vas 1, =( #a4. (4) Integrala pe atic Ty ja (3.2) Ve ponrté: numele do snoment de inerie eantri- fa Jugal. "Momentul de inertie polar al unei suprafofe, in raport cu un punct O (fig. 3.1), este definit prin relatia Tent =( Pad, 83) 69dor este distanja unui élement de suprafafi In punctal O. Tutrucit +9", expresia (3.8) so mai poate sorie 1, \ yd =f ee lt ytIn (3.4) adica momentul do inerfie polar este egal eu suma momontelor de inextie fa te doud axe porpandieulre oargéar, heli prin vole eaetaeee Din relatitle de definific result cd momontele de inerfie axiale: $i polare sint totdeauna pozitive, niciodaté nule, pe eind momentelo de inerfie centrifugale pot fi ponitive, negative sam nule. Dacii axelo fngii de care so calculeazi’ momentele de inextie tree prin ‘scontrul de grentate, se zice e&.s0 calculeazl momentele de inertte conal. Eouafia de dimensiuni a tuguror momentalor de inortie este *, iar ‘unitatea de misuré uzaali, cin‘. Uncori in caloul, se utilineants racele de inerfie, miirimi conventionale, avind dimensiunea uhoi Iungizai, definite prin telabille oVEs on 2. VARIAHIA MOMENTELOR DE INERTIE FAP DE AXE PARATELE MOMENTS De aNmUTtE AXIAL Se ofnsident o supratafhoatwear, do atie A (ig. 32), si dou’ axe aralele din planul sia" 0 ax& oatecare‘A sau O, caso tose pris conceal gman Conform formule: de detinifie $1 notafiler de pe desen, se poate sorte fd; Tomer ddn( (a + oad, Se dezvoltis pranteza de Ia ultima relatio si remit Is fe + Baye + e)dA = Ie + Act ormenal Be[dA = 0, dooare {= este moment static fa do oaxeate trece prin central de greatato si deci esto nut. Se objine astel Ty =Ie + Ae 36) 0 a 30 wot eo er maces emia re yt oe i conn 2 eke set ht 21230 do sini, va staat o propia fg eo on axe cats on cna pan pumas 2 cat eet Sa rea Gout cinente do mpmia d nmet ou melo in a Dati sume aoastor dou elements, ronmental nsf antiga eats wad + (maya Lorca eet me = Sci arenmecre yaa una ama Se EEimble teaind prin central do geeutale. Conform formulet do rE a Fig. 83 Hig. 54 ae Aefinigio si notatillor de pe deson, momentele centrifugale fay de ecle dons sisteme de axe sing Iya fared = [ee + alge + wd = eae + an + seth + add Tua regol At [endl + tof dd + vole. aValorile soestor integrale sit fares fanaa Se obtine solujia Lay Se obsorvé analogia dintre formulele (3.6) si (3.7). 8.7) 3, MOMENTE De INERFIE PENTRU SUPRAFETE samen aii 8 sleuleze momentale de inertic Z 5 Zy fof do axelo contrat stale paral cu sl pent un drephngh (3.9) land lose de arie figia hagurats bay gi aplicind fornmula (3.1), se giseste a ea sla aa" sity Mod anslog se afl Z,, aga ch momentele de inexfie ale dreptun- ghinlui fap do.axelo de simetrie sint ae 8.8) Op formula (2.6) $e, caloloaa, mo- mentele de inerfio le basele dvep- 0 ante de inerhie fa}S do batele drop iy Pentru pitrat in formulele de mai sus se remit prota ai sus se face b Tn = Toa. “ @.0) nm Se consider inti triunghiul dreptunghi ABM (fig. 8.60), care este jumtate din dreptunghiul ABBD. Daet dreptunghiul are fajS de axa % un moment de inertic me a T= ‘triunghiul dreptunghi va aven jumistate din aceasta valoare a oa Gu notatitle din figura 3.6, b se va calcula momentul de inerfie fapii de axa cate tfece prin gentral de greutate, Distanfa dine axele% gi este Fig. 8.8 Aplicind formula (3.6), resulta eee ee ee m2 36 ~ 36 tn consesinfiy trianginl dreptamgit are fof de axle poralele ox catatele, trend prin central de grevtate, momentele de inerfe, ps, (21) 38 30Momentele de inertio fafi de bazelo DE gi DA sint Toe = Tet det = DE Dh the ea 12 (a2) ae Ly : 2B Pentru un triunghi oareenre (Gg. 8.7), eare se poate despirti in dows toionghtar’ droptanghice, ne ponte see” OT” = Pome deste In do Typ = DA Bae _ ne a2 12 2 in motive de simetre, momenta do inerie fay de orleare diame- tru sint egale. Se ponte serie deci es is Le; L+i,=% 6 . z 2 4 2s oe alt iy i 87 Fig. 3.8 8: salou momentul deine pola, Iuind oa suprafat cleme- tart o ovouns de aah rg gros dr care a ara ad = Bree tg 8) G.18) (a4) 4. MOMENTE DE INERUIE PENTRU SUPRAFETE COMPLEXE. MOMENTE DE INERTIE ‘ALE PROFILELOR LAMINATE. Pocesdind analog, ca la exemplele precedente, se pot stabili momentele de inerfie ale altor supratefe. Pentru suprafete complexe, metoda curents de calcul consti, in’a le dewompune in suprafote simple — dreptunghiuri, triunghiuri, sectoare de cero —, clrora Ii se cunose momentele. de inerfie/ gi a aplica regula. adunirit mo pete mentelor de inertie. Astiel, pentr supra- __| fata in forma de 1 din figura 8.9, se poate 2 caleuls momental do inertie fat, de axa 2, g cousiderind e& este formaté din dowd Greptimghiurt si aplicind In fiecare. for- ’ mula (3.8) 3 Ge 2 1, — Miata), Baa 300, j 250 . 3 3 Ay: Fachra Se ajunge Ia acelasi rezaltat calculind farebn la fiecare dreptunghi momentul de iner(ie Ly Sati de axa central, paralel’ cu axa, 51 eee aplicind apoi formula (3.6) ee 3,64-(5a)* 2a a? ste Ty = W585 1 pa. 50-(2,8a)? + EM Sy ota eh Ben tite: tancasep 4s BE a Ane 4+ 26a a (0,6a)* = 208 ‘In constructil metalic se intilnese o serie de profile din ofel laminat sau alte metale, ale edtor seefiuni au forme speciale, care permit o mai bun’ alestuire a batclor i grinzilor. Ble poarts numelo de profile laminate. In tabelelo anexe 5—8 se dau extrase din standardele respective pentru profile L, Ii U. Bate de subliniet modul de notare simbolieS eestor profile : — Comierele cu aripi ogale se noteasit prin litera 1, umaté do dimen- siunile aripilor (ungimi si grosime), de numral standardulai dimensional fi calitates,ofelului, de exempia L 100x100 x10 STAS 424-71/0L 37.1 STAS 500—68, — Analog, -pentra eomnierele en aripi neegale, simbolul initial esto format din litera L repetati ‘Lb 80x120x8 STAS 425-70/0L 37.1 STAS 500-68. 8— Profilele I si 0 se noteazts prin simbolul respectiv, urmat de indl- fimea lor in em si precizarea standardelor : 1 20, STAS 565-71, OL. 37 STAS 500-68; U 24, STAS 5641-1, OL 87 STAS 500-66, ‘Tabelelo smexe SS dau dimensiunile sectiunii profilelor, ariile, masolo pe motru de Iungime, momentele de inerfie, razele de inerjie gi ‘modulele de rezistenfs la incovoiere’. PROBLEMB S21. SH se caloulze Je Jy, Ja fry Jon Jou besten supetata semcerutas din figura ‘93.40, Fata de ava Oy, momenta de erie ere rate din celal cerclut Integy - pet Zoe NSF Asn er pent 80 OF a _ at Ly iy smuta-.6) a ett _ tt Te o hb : ) - erosssa ite o om axa Oy et el deseo moment cng iste an lam © tM at tot . 222. Sse cxluteno momenta de tne J Jy ponte rombul dn gure 3.11 Se yout oa roma pate fh prvi ca rezlind af patr tempus drptunghiee. Penta sa trungh, formate 2) dae 2 In stundardo, axa ortontal este nota cu. Ea catespnde axes = ain acest 6 Pentru ommbul Inireg ae ae nea ‘23, si ae calvlezo momentele de Inertie Je yi Ty pentru suprafata in form de 7 ain ‘gure 322. Svea ct soprataja poate ft prvi en dfarenta diate dreptonghful de Tatar yyy sh oo th Mt ooo OY] 2, Si se caslere momentle e inerle fade ass care tee prin contra do routs, te supra ia fgnre 8.43, cotee find date In a, Sn teen ine poz oa centrlul de greatete und momenta statice fn do asa ccntele se fae in 6 10-20-5 — 918-55, eee a om = OC: Momestat de inerita Jy sat princetderee momentlor de inet « dou drepnghtert 10-20" 9-188 tye WR wo. 4 2 Biol [e alt ie ae? ye ue i. 98 v.22 vig 3318 entra, a aplo8 acest ietods,consierind supeafaja co deren a dowd érept- “cama ch axa p/n rece prin centrele fra dreptunghsl mare, excetrie ay=5— 207 233 om, nm