Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Manual de Istorie Xi PDF

    Uploaded by

    Ionut Mocanita
    10 views129 pages

    Original Title

    186531161-Manual-de-Istorie-Xi.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    10 views129 pages

    Manual de Istorie Xi PDF

    Uploaded by

    Ionut Mocanita

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 129
    Manual pentru clasa a XI-a Alexandru Barnea (coordonator) Vasile Manea Eugen Palade.” Florin Petrescu Bogdan Teodofescu Referenti: Cont. dr. Cristian Clr Facaitatea de Istri, Universitatea Bucuresti Prof. loan Halmaghi ‘Colegiul Najonal Unite’, Brasov Redactor: G. Moldoyeanu Tehnoredactare computeriza Corina Roncea CCoperta: Valeria Moldovan Editura CORINT Redactia si administratia: Str. Mihai Eminescu nr 54 A, sector 1, Bucurest ‘Tal Fax: 021.319.47.97, 021,819.47.99 Difuzarea: Calea Plevnel nr, 145, sector 6, cod postal 060012, Bucurest Tel:021.319,88,22; 024.319.88.33; 021.319.88.55, 021.319.88.77; Fax: 021.319.8866 E-mail vanzari@edituracorintro Magazin vital | worn elturacorint.o | Tiparul executet lar FED PRINTS. Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educafiei gi Cercatarit nr. 4446 din 49,06.2008, in urma evaludi calitative organizate de catre Consiiul Najonal pentru Evaluarea gi Difuzarea Manualelor, s este realizat n conformtate cu programa ana- liioa aprobat’ prin Ordin al ministruli Educajii si Cercetari nr, 3262 din 13.02.2006. Date despre autor gi contrbufia lor la elaborarea manuulu: Po uni dr. Alexandru Bama Doctor in isore(1965), speciale n Store ancé gi arhelogie.Corcettor sting (én 1968) la Inet de Arhecogie dia Bure al Acadomei Roméne. Decan al Faculte Isarie a Uriver sig Bucures (1996-2004). Din 1866, pim-vicepregdinte a Societii de Stn Istoice dn Romdeia prsedint al Cosi Naorale de Aeclogi. Autor anumeroase stu luce de spe ciate, Distin cu premiu Vale Parva” al Acadael Romane (1879). Cordon al calcd e auto al unor manuse Ge isare pent cael a [Xa (CORINT, 2000) sa X-a (CORINT, 200, 205 ).Acoctena procesu de elaborare acest manual ga asiguat convo sii. Prot. t|Vaslo Aurel Manea Profesor la Liceul tere cin Codie (ut. Bago). Membr al ComisilNaoale de Itoi (1884- 908) ql inspectr de spocaate lS. Braov (195-1908. Pregecns a lel Brayva Societys fe Sn stores, Luca fa seslun do comenicastnfc,arcale studi Tr pubicai de specak tte Coautora manvale de tre peru tle aka (CORINT, 200), Xa (CORINT, 2004, 2008) 1a Xa SAM (CORIN, 2008, labora male 10 (in caborre) 12-14, 22, 28 cn acest manual, Prot. ft. Eugen Palade Coordontor el Departament de Intgrare European al Funda Con Educaia 2000+ (in 2002) A coordonat implementarea Proiscuiui de Refoma a Invaméntdul Preuniverstar dn Romania, fnanjt de Barca Mondiala $ de Guvernd Romane! (1999-2002), A pariipat la grooesu de reformé a maruallor sole s dezvtare criclard cin Slovenia, Seria, Bosra Heregovna, Azerbaidjan Aor de Aor cu caracar diac gi coautor de manuale de iste Acabortceptlle 1-5 cn acast manual Prot. Floin Petoscd Profeorla Scola Nr. 1 Pantin, lio, sla Sena eveiascd Lauder Reut, Bucs. Doctrand tlinsituhi de Arheoogi Vase Parva’ Assam. Moréru tn Comisia Mista de Araz8 Si Aptobare a Materilelor Dicacice prvindgredreaitore! ewoiogt gi a Holocaust In gcole fin Romina. A.urmat cuts ga faut vnte ce specaizare In mal mute i europene. A pubic stu ou priv la monumanteareologie de e eri René ila itor ever (Hoacaust) Aelborat tame 6-8, 19.21 cin acest manual, Prof. |. Bogdan Teodoresou ‘Doctrin stoi (1984), Profasola Liceul toe Vitor Babe" cn Bucuest Inspect de speca- Hater MEN (7997-109) Gdn 100%, mombru al Consol Nafonale de Istr, Secretar genral (dn 4984) al Soci de Stine Istofce din Romania A publica stuido iste medi omdneasc’ 9 de motocia progr istoe. Autor sau contri menuale do istorie penvu casleaV-a(CORINT, 2005), 8 Vea, 2 Vila, a [Xa (CORINT, 2000), 2 Xa (CORINT, 2004, 2005), @ Xa SAM (CORINT, 2004) a Xba i Xika A-labora emele 8 10 (ho claborar), 11 1-18 recep, * ISB: 978-973-135-3623 ‘Toate dreptule asupra aceste luca sunt rezervate Editi CORINT, parte componanta a GRUPULUI EDITORIAL CORINT. Descieea CIP a Bibicteci Najonala a Romanisi Istore: manual pentru casa a Xk coord: Alexancu Bares: Vasile uel Manea, Eugen Palade, Florin Ptescu, Bogdan Teodorescu,~ Bucuresti: Crint, 2008 ISBN: 978-973-135-362-3 |, Bamea, Alexandru (coord) Hl Manes, Vasile Aurel I, Palade, Eugen IV. Petrescu, Florin \V.Teodorescu, Bogdan 94(100,075:35) 1, 4446 din lonel pentru ‘grama ana- 13.02.2006. (ain 1968) e ii @ Univer. ¢ Isoice dn Ture spe- al oectvut 2ORINT, 2004, ‘ie Iso (1964 va Societi fide speci 7, 2006, 208) seat manual ja 2000+" (in Uverster dn ‘patio iebi, Bosniae tale de tore 298, Dostorand iat de Anal ‘ull n geile one. Apubeat Holocaust, ctor de specia: tar geal (dn roméneascd 'N-a(CORINT, SAM (CORINT, lie Desteapta-te, romane! Versuri: Andrei Muresanu Muzica: Anton Pann Desteapta-te, romane, din somnul cel de moarte, In care te-adancira barbaril de tirani! Acum ori niciodata croieste-ti alta soarte, La care sa se-nchine gi cruzii tai dusmani! Acum ori niciodata s& dam dovezi la lume Ca-n aste mani mai curge un sAnge de roman, Si c&-n a noastre piepturi pastram cu fal-un nume Triumfaitor tn lupte, un nume de Traian! Priviti, marete umbre, Mihai, $tefan, Corvine, Romana nafiune, ai vostri stranepoti, Cu bratele armate, cu focul vostru-n vine, »Viata-n libertate ori moarte!” striga toti. J | | | ociulul 1 | capa Incheirea rzboiuu mondial vazutl cu ‘chil unui incest ~ nafig a fil ui Vitro e Sica, Holi de bickdlete (1948) ‘Rezistenia opusd de intregul cont- nent dctaturi ui Hier a consttut deci o ‘sus migeari europene de dupa Al Doilea Rézbo! Mondial, o alt surs find Razbolul Rece: fr coi dol mari despoj al secoluul XX, Hier si Stain, nu arf fost posi provesul de unificare euro- eand, care a ganerat pentru tntia oara 1m Istora continent insti transna- fionale durable, Daca analizam evolutia sentimentuui de solidariate tn. Europa de ia Bata de la Salamis pana in pre: ent, gsim o expicale pe cat de simp, pe att de apésétoare: Europa nu s-2 lat niclodaté pentru cava, ci doar impo- ‘tiva a cova. Unitaea Europel se face ‘sim mai ales in defensiva comund Im- potrva unui pericol comun, imaginar sau Feal, ir daca primejda dispare, dispare siunitatea.” (Hagen Shue, Stat i nafune ‘nistora europeans, 1994) Competente generale Care rebue 8 fe formate | prin procesu de predere-invare "cn Toe ca | 1. Uilzarea efile a comunici a imbejui de speiltate. 2. Exersarea demersurlr gi acfun- lor civice demcrae. 3, Aplcarea priors metodlor acvate in abrdarea suelo storie, | 4 Flostearesusoor cae sain | Invdlarea permanent 4 4 E uropa contemporana EUROPA — SPATIU AL DIVERSITATII Tnceputul secolului in care am intrat in urma cu c&fiva ani a adus Europa mai aproape ca niciodaté de realizarea unui mai vechi prolect poli: unitatea ‘europeand. De ce a devenit un astfel de proiect aplicabil in acest moment {storic si nu mal devreme? Un reputatistoric contemporan — Hagen Schulze — afirma c& de-a ungulistoriel sale ,Europa nu s-a aliatniclodata pentru ceva, cl doar impotriva a ceva’. impotriva cui trebuia sa se uneascé Europa sfarsitulul de secol XX? Raspunsul la aceasta Inrebare comporta doua aspecte: globa- lizarea gi... Europa inssi Fencomenul globalizii pune in fafa statelor continentului provoc&ri c&rora, Tn mod evident, nu le pot face fal&: compatiia economicd cu alte piefe econo- mice mult mai puternice (SUA, Japonia) sau cu un imens potential de dezvol- tare (China, India), nevoia investtiel masive in stinfa si in tehnologie, protectia ‘mediulu, lupta impotriva subdezvoltéi, a terorismulul ete, In acelasi timp, Europa trebuie s& se apere s de sine, mai exact spus de tot ceea ce a insemnat manifestare cu potential de confct in secolul XX. Cl Europa uitimului secol a fost o lume a permanentel confruntaritntre mai multe tendinfe de dezvoltare, avand uneori rezultate tragice asupra destinului cont- nentului Astfel, sub raport politi, inceputul secolulul parea c& aduce cu sine victoria statulu nafjonal si a democratiei parlamentare. Evoluand spre forme paroxistice, acelagi najjonalism ¢-a aflat ins la orginea celor dou mari de- Zastre ale omeniri care au purtat numele de .r&zboaie mondiale’ Demooratia parlamentaré liberala, asa cum se manifesta ea la Inceputul secolulul XX, nu a reugit nici s& evite Primul Razboi Mondial si nici s& gestio- neze corect consecinfele sale. S-a creat astfel terenul favorabil manifesta alternative fasciste, cu forma sa extrem, hileismul. Speculénd sentimentul national gi consecinfele sociale ale ctizelor economice, avesta @ generat matea catastofé a anllor 1939-1945. Desi tncheiaté de mai bine de jumatate de secol, cea de-a dova conftagratie mondialé continua s4 nase pasiuni si 8-1 releve nebiinuite consecin{e datorité dimensiunlor sale apocalitice. Sfargiul rézboiulul nu a Insemnat ins& instaurarea pci, ci declangarea unui alt tip de confct, Razboiul Rece, ine vestul democratic gi estul sovietizat. Experimental comunist din URSS, extns la nivel jumataiestice a cont- nentului european, a generat o nesférgité suferinfé uman8. Disparifia sa dupa 1989 a dat 0 nova sansa democratiei in Europa de Est, dar procesul s-a rovocéie globalizari LTansat o strategie de sformarea Europe! din ompettv’ economia a rategiareprezinté unul lumea contemporand, 28 sl cresteea coeziue ‘curs’ f8ra obstacole, noilor state membre in ferite sectoare de acti- ‘nde exodul muncito- determina o crestere a ‘bugetul comunitar. sors Arp UECHTENSTEIN 7. MOLDOVA 11. MACEDONIA (tee de pe hana reprint ttl: 1-LUNENBURG —5.VATCAN 9. BOSNIA! HERTEGOVINA 2 MONACO S.ANOORRA 10 SERBIA MUNTENEGRU mle ALSANMARINO CROATIA ACTIVITATE INDEPENDENTA 2 3 4 ‘Studia cu atenye documentele gi rezolval utmatoarele saci de lur: numeral obiectvele pe care silepropun satel europene somnatare ale Tratatu- lie la Meastcht Pe baza cunogtinfelor antrioare, decideti daca toate aceste objective au fost atnse sau nu. Exempla Care dinte aceste obiectve ale Uniunl Europene credetic este mai important entra asigurarea vitoruuiacestea? Argumentav8 rAspunsul Exprimaf-vs puncul de vedere referitor ia benefice introduceril monedel unice, llzand argumentel ofrte de documentele 1 s2. Inte europeni exists 0 unanimitate de parerirefertcare la efectele benefice ale nici europene’? Argumentali spunsul Identticay cele mai recente etape ale extindei UE. Decide asupraelementelor comune 5 asupra deosebiiordintre nole state membre si candidate. .Incteal s enpical de ce extndrea UE sa produ in aceast one a incur lunar no memb ‘Alcatuiun eseu argumentati in care s8 va prezentaij punctul de vedere legat de erspectvele Romniel ca potential membru al Unni Europene din 2007, Europa gi lumea in secolul XX Modutul t 2] ‘ores ngar rte nainie sureane extn un oxo conto sa io, de mone ‘at noma do art st, Es fac clad pocr nope tank nenedelcamane Eee vr inpundwafearen plted. depen Gee dott cocaine fo pn cin ol rl mena Dar constuciun at dimes vn contra ve Imp are txgeiser 9 utr tender dn tzanonia otonpeant, dane tn rd att rar arena pubis 9 plo ltd eco Sirs mi Uh igri cna! ve ma pun tse eine pre nga Supine cree vor eiga pd inbrraeoas ot, Sgn cor cur tn eal ala, 80 mpd foal veo ict Carnes eevee pe otek (Jean-Jacques Rosa, ara erp Gat, 8) Pro Memoria Primi pasi spre realzarea Europei unite au fst determina de neces tates igi din marasmul generat ‘de cel de Al Dota Razboi Moral, C2 $i de nevoia de a oferi un réspuns adecvatprovocrir lobalzai. * Procesu unifciri 2 destiguat ‘tn plan econaic, tg in do meri asiguéri repturor ou * Infegrarea europeand s-2 produs ‘nu nual pe ofzontaa, prin ade- tarea de noi state Tn cad mal ‘ule valur de exinere, clipe verti, prin transfer une pi a deciel spre oganismele supr- rationale © Dupa 1989, aderand la valorile democraje la principle econo: tilde pia, Roma a redeverit parte activ no Europe, rapa uoyean Repere cronolasice ale intesrari revere cronlesie| ale intesrAai) 1949 ~Crearea Conslul Europe 1951 ~ Consituitea Comuniati Euopene ‘ Carbunetl sa Oflu 1967 ~Tratatul de la Roma, 1962. Lansarea poll agricole comune. 1986 ~Tratatul de a Luxemburg 1992 Tatatul de la Maastricht 1996-inv in vigoar conver Schengen, 1989 Se adopt hotaréreaprvind mone a unica european G) Tr dt Mean ‘Pinca tattle pcm ‘scat orate nee ae oe Enpnt Prem lt marheazd 0 nu op nprcs deere aun a inropeare apes nero 2 te sc a opp coe teni. (..) Misiunea acestei uniuni este de 2 ogee ce sles antrs She pepnl scare po nes Corns soa Uninea ppie dot obi + pono in es annem sis echoed maa Sears int pfu te ont top corsa os ce mice tcl gf doin un Un erie 3 neta ca see pune © moneda unicd (.); sara en ep sca tierra a aes emo pals etme oo see cone els pn ecient one anit cmure cae pas cote, Tomer goa spe con sles pce cep tenor boutoor deter mane Dinette cent Uo (Somalia ere z Sinan veer rete) INTEGRAREA EUROPEANA Dupa crearea piefei comune europene, procesul de integrare european 5-2 amplificat pe doua direct: pe orizontal, prin integrarea de noi stat, si pe vertical, prin adncirea procesulu integra Extinderea Europel unite s-arealizat in mai multe valur. Astfel, in 1972, la piata. comuna europeana — din care f’ceau parte Belgia, Franja, Germania Federal, alia, Luxemburg si Olanda — au aderat Marea Britane, anda si Danerarca, In anit '80 s-au alaturat Grecia (1981), apoi Spania si Portuglia (1986), iar n utimul deceniu al sscolulu al Xea Austra, Finlanda si Suedia (1996). Utimul val de aderare (2003) a fost si cel mai spectaculos, pe de o Parte datorité numérului mare al statelor aoceptate(zece), iar pe de alté parte datorité prezentei in acest grup — alaturi de Malta si Cipru—a primelor state foste membre ale .blocului comunist” — Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia Ungaria, Estonia, Letonia si Lituania. Urmatorul pas este preconizat pent: 2007, cénd Romania si Bulgaria umeazas8 se alature ,celor 25° Spectaculoasa extindere tertorialé nu ar fi pul avea consecinje pozitive ‘supra vitorului european in absenta continudil procesului de integrare eco- omica si pois. Consolidarea piefei comune prin semnarea Actului Unic European a fost continuata prin Tratatul dela Maastricht, care face trecerea de '2 Comunitatea Europeana la Uniunea Europeana,Intre cele doua etape nist © diferenta caltativa, in 1992 ludndu-se decili majore, care ne amintesc cu adevarat de ,Statele Unite ale Europe”, Cea mai viibilé dite injatvele adop {ate a fost aceea de inlocuire a monedelor nafjonale cu o moneda unicd, Euro, Fealzata in 2002. Reforma monetard a faciitatlibera circulatie a capltalu- flor, consttuindu-se int-un pas decisiv spre armonizarea economilor statelor ‘membre. In acelagi timp, moneda unicé a devenit un simbol al Uniunii Europene, dar si un réspuns al acestea la tendinfa de globalzare a piefelor financiare, Revolutionara este si inluducerea cetateniei europene, devenits ‘operationalé fh urma acordulul de la Schengen din 1995. In vrtutea acestuia, PPosesori pasaportuui european pot tree liber peste rontierelestatslor membre, Avesta nu a fost ins singurul raspuns al Europei la provocdle globalizari Astfel, Consul European de la Lisabona, din 2002, a lansat o strategie de parte a populate ate, numerositineri Prutetile colonale tn 1954 in aceas imp contact adeseor bral cu citzaia europeand a afectt dezvoltarea fireasca a culturilor traditjonale in Asia, in Africa sau in America de Sud. Continent aan a rest dreros racica comer cu sla, prac- fcata pana tzu, n seco al XD%ea. Din aceasta perspectvs olnialsmul are o mare respensebiat perry proces de subdezvoiare, aga cum S-3 ‘manifestat in secolul al XX-lea, dar pe care, desigur, nu il putea prevedea la ace det 2 .Fard nick 0 Indoiala 8 Tnt-o zi (.) cele doud tutu complomentare, Sahara s ‘sudanul, vor consttul cea mai minunaié colons francez8. Nilo alta, fr a excepta Indochina, ru se va pula compara ou aceasta, Penru conserva Sudanul gi Sahara g ‘ale putea exploata in aelgl timp, este absolut necesaré oonstuea fr rico intsere ‘@ unor oi frat ranssahariene, Observaic vorbi la plural; spunem nisl cB eale transsaharene gnu a une! ci ferate transsaharione. ‘Asta Insearnd si fnlzam foarte repede Transsaharanul nigerian, deja realzat pe 0 dstanf de 700 de km de la Orang! unde nu ne rémn mai mult de 1700 de km de const, apoltanssaharianul dn Cla, cae, spre mares noast& uy spre mare ‘oast paguba, nue realzatdectt pe odstana de 30 km de a Pilppevile ‘in momenta in care unul dite acaste dou transsahariene va fi dt in explotae, ne vom eda asupra fairs a pefurlor mic oferta de acoasts Ineprindere, .) ne vom apleca cu atenieasupra consti cli de-l doa.” (P.Loroy-Beaulou, Sahara, Sudanu gi fle ferate wanssahariene, 1904) ACTIVITATE_INDEPENDENTA Studia cu atenje documenta gi ezotallurmatoarele sarin de luc: Stebillraportl de fore dintre mare puter colonial ale lumi tn secolul XX. Realzal un proiect prin care s& demonstrafi motvele care au condus la acest raport de fore, Luoraiimpreund cual te sau patru cole Analzaii modul in care priveau britenici sensulnojunl de colonialism. Expl eosebile fa de sensul comun al cuvantu Evaluafi avanzjle objinute de metropole din exploatarea colonio. Exprmati un punct de vedere refertor la raportldntre avantajee i dezavantajele colon in raport cu metropola, Compara stuafia marlorputerl colonial ale nceputuui de seco! XX cu situa lor actuala. dential asemanaile si deosebirl. Poe eo pee Europa gi lumea in secolul XX Impet brtanic| EE Nets al Commons Imperial ance Imporl blgan WB inpei clandez npc ost alan sub tue ONL [BBE impel spariol 1M imperil porughez (misine caokn Ways (1927) 1 [3] ~Acuaimente, a cnesa pata din ume reste tbl n med voura.C- pit Artic de Nor, Rusia, a ce parle roaste de gu; Chicago, Odea unt hanbarele nose; Cana si le Dalle sunt paduie noaste. Turnele nose de i sunt in usta, ez de vite Inner; Peru expedazd agin {u,CatfriagAusvale aur ox. China cat cai pein no, a nile Oren- tle evntoad cite oi rude cae, ahi § miedo. Fanfa i Sparia sunt podgrie roast, spl medierancan este vade noes; burbac ade cam dn Stale Unie, ca dn mt to pa le umi™ (A Seto, Ctzabritanicd n sect XX, 1975} 1 Modutui t Mahatma Gandhi, condvetor pt i efberare nana a n,n mica Susiatr sa (pur reprezenting un mar de protest in £820) OG] .De ta mijocul anor ‘50, decoloniza: ‘oa s- aflat in contul activator ONL. up oecalea spre independent a colo- nor fusese marta la nceput de upto Sangetoase (6 elberare), acest proces 2 putut fi devat — nu th ultima! rand ‘mutumi Nafunior Unite — pe o pst ‘ordona i pasnica, Prooeeul de decoo- rizare a avut efecte substanile sla nivelul Nafunior Unie: statole recent ile independente au aderat la Organize, ast! neat numarul mom: biloracesteia sea imbogatit doar ine 1855 1962 cu 50 nol state n 1965, 118 state féceau deja parte din Natiuie Unite, iar distibuia geografca a mem: brors-a schimbat si ea in mod funda. ‘mental. Dacd in 1945 Faceau parte din ONY aproape numa state nord si sud ‘americane gi state europene, in decursul Vall de decolonizares-au adgugat mai ales slate asatce gl aficane,ullrior gi stale din spaiul oceanic si carabean, Astel,ONU s dezvtatdnt-un for care fusesealcaut inal mal ales din fost ‘at din cel de Al Dolea Rézboi Mond, intro adevaratéorganzaie mondiala" (Ginther Unser, Michaela Wimmer, 1995) 2 DECOLONIZAREA In primele deceni al seco al ea, una consolidta, Prolectele economice side infasructuraaplcae de reo. ole Tncepuser s8 dea rezulate pozve, iar prindpalle pute colonialo uropene, Marea Britanie si Franfa, aveau sA asd invingatoare cn ambele F€zboale mondiale si datrts apo economic suman al colon. Foate und dupa cel de Al Dolea Rézboi Mondial a Inceput ina un proces vers {anume ca al decolorzéri Cum se poate expca acest aparent paradox? Frimele explcaitrebule cButate in chiar politica economic si social pro- ‘ovata de metropole in colon, Efecto acesteia sunt dnte cele mai conto. versa, nfuentnd de mute on ens negatv nivel irimul de decvolare {economicd a colon. Cy, inroducerea economiel de ti industal a dus pe 4 0 part la madernizarea economisiclonlo, ar pe de até parte la Gin ‘area sau char disparia unorintegisectoare economic tradionale mai ales 2 celor legate de agrcuturs. De asemenea,produsele de see realoste In sistem de fabric, mal rumeroase gi ma ine, au distus mica roduc 4e tip arizanal care asigura trail a rumeroase fall Ast, po termen seat, coloniile s-au dovedit a nu fi fost Pregatite s4 suporte socul produs de tchnologite si de modul de organizare a produc impus de europen, care a general mari probleme sociale in ntreaga lume colonial. Acestea au fost ampliicate de cresterea demografica accentuataInceput inc din anl'30 oa urmare a itroduceisistemelor europene de asigurare a sdnati diminuant morltai infantle, Nedublalé de politic adecvate de ocupare foe de Tune cteterea demografic a condus la accentaea somal ila deo. dare cali ve. nto acest ani a ut lc sun spectacuos proces de dezvotare a unel intelectultai nationale. Formatain mare universili europene, aceasta elt S-avazutexcus8 de a puterea pots adminstatva.De aici i péndla dex. voltarea nel migcar najlonale de elberare nua fost decatun pas. Aceasta o fest impulsionata de prezenfa unor personal police de prim rang (Gandhi $i Netru In india, Leopold Senghor inca neagra, Burgh In Tulsa, Ho $i Min In Vietnam), care au devenit simboluri ale aspirafillor spre libertate ale proprilor popoare, unele, cain cazul Vienamuli, find direct sprints de uterile comuniste ale vremii, conduse de URSS ‘si de China comunista. Procesul de decolonizare @ debutat imediat dupa incheierea celui de Al Doles Rizbo! Mondial cdnd Vetnamul sa prolamat unilateral independenta (1945), Modaitafie pin care fostle colon au tecut la un nou stat pole cela de slate Independents, a fost varia. Bazindu-se po experenfs Jo: Dandi anterior, negocirea a fost pefeaté in cazulcoloilor bance: Th 1947, Indl si altor colon brtance lise recunoasleindependenta. Marea Britanie a valorificat astfel ‘experienta anului 1931, cand statelor membre ale Commanweit-uli i se acordaseo arg autonome |npofida efor ganeraluhi de Gaul dea introduce reforme dupa 1044, destramarea impor colonia francez e-2produs mai cu sama pe cles ‘zboiuui de elberare. Aga sa Int&mplat tn Indochina (1946-1954) soe th Algeria (1964-1962). n cazul Marocii i Trsio,independentaa fst bata Be cal negocerlor, dar sub presunea unor ample misc de gherla, Pozitia imperilor colonale prea Popoare si spat istorce stilor coloniale prea *aplcate de metro- liele puter! coloniale ‘gatoare din ambele ‘al colonilor. Foarte 188 un proces invers, arent paradox? ‘omic’ gi socials pro- nie cele mai contro- ritmul de dezvoltare P industrial a dus pe le alté parte la dimi- vice tradiionale, mai sle de serie reaizate strus mica producti Hel, pe termen scurt, te socul produs de de europeni care a 1, Acestea au fost 18 din ani '30 ca anata si diminuar acupare a forfel de ‘omajuli gla degra- fe dezvotiare a une! pene, aceasta elit aici pand la dez~ itun pas. Aceasta a 2 prim rang (Gandhi thiba in Tunisia, Ho atilor spre libertate 4 direct sprijnite de ‘na comunista, helerea celui de Al aera independenta ‘n nou statu pol, e experienfa do- lonifor britanice: in Jependenta, Marea fatelor membre ale “sforme dupa 1944, ul seam pe calea 1946-1954) sau in lenfa a fost obfinuta fide gheril La inceputul deceniului al optulea, procesul de decolonizare s-a Inchelat. Nu au disparut insa si urmarie acestula:rézboaiele civle datorate artificial granifelr, apartheia-l, subdezvoltarea, 2] Ho $Min roland independenfa Vietnam De ma bina de 80 do ani, inp ance i eneege prop princi bert too, egltates, fatritats; eau viet pantie stimoglor nog, ne-2u optimat compat (.) In domeniu poi, ne-au pat do tate Ibetae (Ei au conetut teiregimar police in nord in cent iin sudulVienamul peru a distuge unten roast’ najonal Ei ne-au exlotat pn la midw, ei a reduspoporl nos la cee mal neagrd rizr, Eine-au frat oreztile, inl, padure,matrl prme.(.) Tn toara aru 1940, cd fast eponec pent as uta cu tunel alia, au vat Indochina pnt eraniza nol baze miltare, clr ence sa agezat in onunchi pen alo ooda fara nossa. Din acate mote, no, membri ai quremul rovzou, declerém Tn nuele regu popor rarer elberare in oaitate de toate Taportulecoloriale ca Fania imperalst” (Hanoi 2 seplembre 1945) 3] .De-a lungul Razboiuui Rece, problema nafonalé care a marcat att de putoric perioada dine cele dou8 réboale motile @ ajuns 8 fe dats i, in favoarea con ‘runt deologice bipolare caro a sft lames. Fd ndolléc8 naunea nua dsparut

    You might also like