Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Constantin Noica Jurnal Filozofic Humanitas Bucuresti 1990 by CtrlSoft PDF

    Uploaded by

    tempname
    14 views64 pages

    Original Title

    107578272-Constantin-Noica-Jurnal-Filozofic-Humanitas-Bucuresti-1990-by-CtrlSoft.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    14 views64 pages

    Constantin Noica Jurnal Filozofic Humanitas Bucuresti 1990 by CtrlSoft PDF

    Uploaded by

    tempname

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 64
    CONSTANTIN NOICA JURNAL FILOZOPIC HUMANITAS Redactor : CRISTIAN PETRY RE Coperta : DOINA ELISABETA STEFLEA ISBN 973-28-0170-0 Edifia originala : Editura ,,Publicom*; Bucuresti, 1944 Mi-a disparut o pagina din acest Jurnal. Ce spusesem acolo ? Era poate ceva adine, ceva hotaritor. MA cuprinde deodata nelinis- tea si mi stiu strain de mine, de ce am mai bun in mine, si inteleg vorba ciudata a lui Augustin : e in noi ceva mai adine decit noi insine. Ea Oameni. Nu lucruri, nu peisaje ; oameni. SA fii insctat de omul nou, asa cum esti de lumile noi. Caci fiecare om e o forma de ineiipiitinare, adic& o idee. Si-ti place vezi eare e gestul ideii, care e vocea ei. Cum su- ride ea. = Filozofia nu e posibila decit in oras, prin- tre oameni, pe pietele acelea de care nu se dezlipea Socrate. Singura intilnirea cu cela- lalt {i-o dé. Puneti etaje peste etaje, supri- mati gradinile (sau lasati cel mult aceste con- 5 ventionale gradini publice) — si undeva, ling ® scara de serViciu, se va nasic un filozof. BK inca prea multa naturi in Romania. Ea Stateam de citava vreme intr-un bloc Deasupra mea era o nunta. Dansau, dar far nici un ritm pare. Din cind in cind o voce ragusita se ridica peste celelalte ; probabil cintau un refren. Un, geam se spirgea,-cu zgomot. Ce haos o petrecere, ce absurditate ! Dar asa este si dinduntru ? Totul se orga- nizeazé privit de acolo, si ritmul dansului e ritm, iar vocile sint una, ba chiar geamul accla care se sparge intra in desfasurare: petrecerii. Exista 0 lege de crestere interioar’: a petrecerii, intoemai cum cresc lucrurile in scena in care se sparge, trebuie sii se sparga, vasul din ,,Idiotul* lui Dostoevski. Cei dir untru cunose legea aceasta de crestere, ia: pentru ei totul se tine, chiar si excesul ; tn timp ce pentru cel de afarai totul e haos. Asa trebuie s& fie cu cei care judec’ dir afara orice actiune, orice fapt de viata : stat la alt etaj. Si-mi dau seama, cum stau treaz in noapic, ce adine fapt de viaja e o petrecere. Cin: spunea cd nu se poate ,,povesti* un bal ? £ 6 aproape un miracol, ca orice fapt de viata. E atit de frumoasa viata, cu cresterea ei-spre nu stii ce | O crestere riguroasa, geometrica, stricta, ca in Bach — spre nu slitce. _ A doua zi intiInesc un cunoscut din bloc. ,,Ce frumoasi e viata * exclam eu destul de abrupt. z igs fost ieri la nunta ? ma intreaba el. * | Noi nu avem un tcrmen romanesc pentru , devenire. Avem citeva pentru fiinta, das nu avem pentru devenire. Am fi putut avea termenul de : petrecere (se petrece ceva, care © mai mult decit se intimpla, are loc : are desfasurare). Dar l-au expropriat chefliii. Singura noastra devenire este in chef, in distractie, — in instrainare. * Visez o scoala in care sa nu se predea, la drept vorbind, nimic. $4 traiesti Iinistit si euviincios, intr-o margine de cetate, lar oa- menii tineri, citiva oameni tineri ab lumii, sa vind acolo spre a se clibera de tirania profe- soratului. Caci totul si toti le dau lectii. Totul trebuic invafat din afara si pe dinafara, Jar sneurul Jucru care le e ingdduit din cind 7 in cind e s§ pund& intrebari. Dar nu _vedeti ca at si ei de spus ceva, de marturisit ceva ? Si nu vedeti c& noi nu avem intotdeauna ce sa le spunem ? Sintem doar mijlocitori intre ei gi ei insisi. (Dar nici asta nu trebuie sa le fie spus). 2 ® Discipolul vine la tine Sad-{i ceara. Tu tre- buie s4-l inveti ci n-are nimic de primit, c4 trebuie s& creased, Discipolul vrea s{ devin§ iedera. Trebuie si-1 lasi si fie ce trebuie sa fie: chiar buruiand, Si cel mai frumos sfirgit al thu — fertilitate ! — € sa te napa- deasea buruienile | % ‘.Era un om atit de tindr si de armonios, incit mi-am inchipuit un teolog care ar ex- clama : ,, Voi sinteti cei care fin lumea'in loc ! Pentru voi trebuie lumca perpetuata, ami- nata. Dumnezeu ar mintui-o daci n-ar fi ineg fiinte si se bucure de ea $i sa intirzie, prin tot ce e pagin in ei, rascumpirarea.“ Sa tii lumea in loc. Este moarte ? Este viata ? a Gindui acesta — si alte citeva din Jurnal — au fost latimplator folosi in unele articole. Le restitui aci puri- Alii lor de pagini dintr-un ,,Jurnal filozofie*. 8 & Toati viata noastra ae pee a i fiul risipitor si fratele lui. Ne : inire fiul risipitor si fratele lui. Ne pier’s : B ne céim ; sau ne pastram si ne Oe inima. E rau sa nu asculti. Dar A rau sa stii si asculfi — gi.sa fii minte. # Gindul Scolii, al celei unde Ba Lae Be i inai a aza. Stari de ; dea nimic, mA obsede i el a i ra ; nu continuturi, A trebuie dat altora ; peat salt i invataturi. De aceea nici nu 2 turi, nu invétaturi. D Mici nu | : lectii Chiar unui om care te inteealets: an # z is ee fs nevoie si-i dai ,,lecfii“. O rae eee a scoti din biblioteca, ee 7 ak i ra, in liniste, sa exe care-l pui seara, in ste, Dae indtate intelectuala, sint mult mai ¢ de seninatate intelec é r ee i i eciie. Oamenii accia eative decit o lectie. oN ee ee “Ad ci vrei s& incorporezi © idee § ( vad cA vrei sa inco t E s8 incopoteze si ci una. (Poate pgindul unic™, de care vorbea Parvan). oe Cred ci scoala asta trebuie facuta. ‘Tout est vrai 1a dedans, rien en mor exact, vorba lui Barrés contra inginernor xact, 5 tipul lui Charle i ss Martin, contra fi i contra profesorilor. ‘ te ee ae orilor, contra fratilor fue 1 * Ursuz ca fratele fiului risipitor: * _ Maria si Marta — Mari a i cioarele Mintuitorului, Siew sca aus ewe . ie sint in fond fiul Heeb te e, Dar destinul fiului e si se piard: . — pe cind al Marici e si se piard: ontemplatic. E toata distanta dintre spi rit in si ini ul masculin si cel feminin, aci. Oamenil se definesc dupa felul cum se pierd, * Ce ar ivi e are de dat un spirit feminin ? O sin-| - oe age extaz. Si toata teh- ica atii e de a pulveriza acea i eire in nenumarate fericiri ee 1 ‘ ericiri, Intr-o succesiune gi devenire de fericiri mino Pilon i minore. Caci ea pleacé © Ptegs ib : se ie ae (Simmel ') si atunci cauta deve: Ri : iversul jin timp ce biarbatul pleaca st evenire, $i e insetat de fiinta, de uni- 10 Sctea Unului de a se pierde si setea Mul- liplului de a se readuna. Am iesit in seara accea repetind tema unic% din Passacalia lui Bach, cu sentimentut ch daci as pierde-o, as ramine gol. Spaim de a fi parasit, numai muzica fi-o di cu adeviarat. Pr % Nu cunose nimic mai detestabil, in muaca, decit finalul Simfoniei a cincea de Beetho- ven, Cu un sfert de ora inainte de a sfirgi. simfi ca va sfirgi ; ca a sfirgit. Bach nu poate sfirsi. De aceca sint finalu- rile lui atit de frumoase. Nu o repetitie, nu concluzie bine punctata, ca la Mozart sau Beethoven. Ci sfisiere ; efort zadarnic de innoire: greutatea despirfirii de materia, somnul, vraja muzicii, — daca n-a obtinut, printr-o miraculoasi schimbare de ton. transfigurarea. th cartea aceea extraordinara (mediocru scrisi, supdrator de ditirambic’, totusi ex- eae traordinara) a Annei Magdalena Bach des pre sojul ci, regasese, de asta data pe regis: trul vietii lui Bach, aceeasi greutate de = sfirsi. Sint sfirsituri in sf situl sau, ca i muzica. Putea s soint ri fi revine, pentru citeva clipe, vederea, de citva ‘timp pierduta ; revede pe toti ai iar cind Magdalena ii araté un trandafir rosu, el rosteste acel: ,.dar sint culori mai frumoase acolo unde ma duc care ar putea fi inca un sfirsit. lar abia cind cere Magda- lenei si-i cinte ceva si ca incepe — ce voce va fi avut ? — coralul pe care-] vor intona cu tofii, Bach sfirseste eu adevarat. E greutatea despartirii de somnul vietii, * a iubiti muzica, — pierderile, curgerile, cresterile ; dacd va plac gcometria si rigoa- rea, fara sa vi se impictreascA inima si min- tea ; daca aveti un dram de nebunie si un munte de masura — veti intilni, cindva, lozofia. si dupa ce dictase lui Altni- kol, ginercle sau, in noaptéa din urma, acel ; inaintea Scaunului Tau, Doamne“, Dar nu sfirseste inca. Putin inainte de-a mu- Ievi am cAutat local pentru Scoala : o casa in marginea orasului, pentru ae si ba pricten, doi. La un chiose linga bar ierd, oF interesez de iesirea spre padurea ee . Pe cine ciutati acolo ?* ma intreaba, ¢! ” L chef de vorba, omul. Tresar o clip&. In fond ma ciutam pe mine. Ma duceam acolo sa intilnesc ace aparifie ciudata care esti tu insufi, abi See in viitor. Dar n-am curajul sa practic ul fia cu tutungiul. Ti vorbesc doar despre un _ fel de profesor care sta acolo fara ay ta tr-o scoalé in care nu se preda, ea drep tiie bind, nimic. ,,N-ai auzit de el 2 intre : 1, ‘,Ba da, mi se pare c-am auzit. E unu bse Omul stia. Eu nu stiam inca, dar el stia — tot ce era de stiut pentru ceilalti. * Sa fii singur, ca un copil printre oamenh mari (Rilke). * Oamenii mari fericese pe copii, infeleptii pe nebuni, regii pe cei saraci si fratele fiului cisipitor pe fiu. Ce destin ne trimite peu eer nent la celilalt ? Nu la allceva — care ar putea deveni al nostru — ci la celalalt. Cae Si fiul si fratele sint oriciti incepe un tratat de oa. aig @ ge oe at Bibliei. Dumnezeu fac u poi vede ca e buna, F. M a v a. Face uscatu : a Si apoi vede ca sint bune. (Numa ae a vede asta. Sa fi fost de la sin s oe in orice Caz inti creeaza si pe urm: recs s lece: Ce extraordinara replica pen - ee ceea lui Leibniz, in care lumea 2 eu pentru ¢& e cea mai buna w % . ee . os 4 Di a oamenii, leibnizicni innascuti Ni P er amul 8a preceada fapta. Fiintc arse-de la viata, fiinte teoretice si absurd ce sintem ! ed Di oie by i ae t a. ae ae (Desi... desi - ri a ideii, acolo ? Sau mai de- #rabi era febri a ideii 2, i a ee e Abel este cioban si Cai & cloban si Cain plugar. Abel rii- 2 ca Fiul, si Cain Bani bo a ate ©. lar Cain ucide pe Abel. Intotd: auns ain ucide pe Abel. ; gua Ma gindese, de pilda dese, de pilda, Ja cele doud suflete a : sufletul pastoral si sufletul ae ce e nostalgie si libertate, tot ce c senti- 14 ce e sete de zri noi — spur unii — {ine la noi de sufletul pastorulul, Dat a trecut peste el sufletul stitator al plugaru- lui gi l-a pustiit ; are si-1 pustiasca. Sintem {ata lui Cain, in care Abel n-s murit inci de tot. Dar va veni pedeapsa ! Dumnezeu, masina, si-i va miatura pe ar doi, — pentru ca neamul lor si creasch. crease’ biblic, dincolo de zarile {arii. ment artistic, tot s 2 curios rol are ,,valul* in istoria roma- neasea ; valul.lui Traian si alte valuri, fx fond valul e simbolul miscarit ; la noi insd s-a staticizat si a devenit zid de aparare. Ince- puturile romanesti constau in jncremenires. valurilor. © Si-mi vine in minte Russo : ,,Melancolia Biblici sti pe deasupra neamului ; fara se sfigie intre liniile plingatoare ale hronicari- lor gi cinteccle dureroare ale poporului.“ Un , stright tare‘, asta voia el, Dar n-avea sii-l auda. oo Dinir-un text mahicean al lui Hasdeu, de- spre cei din jad: ,,Scula-se-vor la ziua de 4 15 : i y m& uit in jurul i a fire. Dar m4 uit 1 atit de legate de : ay, ey sa vad cine poate judeca un meer Nien Si totusi, asta n-are insemnatate. iti i esti, nu numal ismul ifi spune si ce esti, n 1 giudetu, goi $i negri, intunecati, strimbi grozavi, necurati si UT. De ce iuti ? Poate cA tine de viziunea iat dului in biserica noastra, Dar e si 0 curioas? frica de migcare, in viziunea noastra popu lara. E 0 obsesie a seninatatii, in constiint romaneasca, obsesie pe care o reda cindva Neagoe Basarab, dupa cine stie ce ascet ori ental : ,,Cel ce n-are indirjire, acela vede pe Dumnezeu.“ Prietenul meu V. are dreptate : viziunea populardé romaneasca cea a unui alai im paratese. De n-am obosi pe drum! Vorbal luic. ce.ai devenit. * j r a a, la Bach cintind cu mina are race f i é a clavecin, in timp ce cu mina stinga fini eon micloe pe Anna Magdalena. ,,Poate o ae are sa fic ultimul lucru la care gindi"; noteaza ea. ~ Undeva, printre ce de gelozic. tele ingeresti, e 0 adiere is * i —nu s-a Dintre animale — inet: oe PR ici ajutor pentru » p it nici un ajutor p pod . mnezcu adoarme pe Adam si scoate d ta sa femeia. f Poe s-ar fi gasit ceva s-o inlocuiasca.. »Nu_ stiti c& noi vom judeca pe ingeri ? Cu atit mai mult luerurile vietii acesteia*. (Pavel, I-a Cor. 6, 3.). Undeva, Nae Ioneseu incearcé un comentar pentru vorba aceasta uluitoare : ,,...cel dintii (ingerul) nefiind de- eit un ideal de sublimare al lucrurilor ; cel de-al doilea (omul), treapta de ajungere Ja Dumnezeu“, Asadar tu, ca om, stai, intr-o anumita je- rarhie deasupra ingerilor. Ej nu‘sint un ideal de perfectionare pentru om, ci pentru cele ale firii. Poate si pentru femei, care se simi 16 Tristetea de a nu fi pacatuit. ee euprinde din cind in cind pe inger a i : oideauna pe oameni mediocri. In stele fiului risipitor. 17 Retin proverbul : »Paeatele-s pe oamen nu pe butuci. Cam frust exprimat, — da asta-i totul, in fond. + >A venit la mine, imi istoriseste un du- hovnice, si mi-a cerut sa-i fac iertat un pacat. — Ce-ai facut 7 7 Mi-am dat seama ci voi pacatui. Simt ca, in imprejuririle acestea care ma asteapti astézi chiar, nu pot si nu pacituiesc. Am venit s-o spun si s¥ cer absolvire. — Dar cum sé ti-o dau ? — Daca as veni_ si-fi spun : ;,sint slab, am picatuit“, mi-ai da-o. De ce nu mi-o dai si cind iti Spun : ,,sint slab, nu pot s& nu Pacituicse 2 E mai grava asteptarea decit fapta ? — Poate ci e mai Brava, fiindcd e urzire a raului. — Dar toti cei ce urzesc raul si nu au parte de el sint mai vinovati decit cei carc-| savirsese ? — Sint in orice caz si ei vinovati. — Exist& atunci doux pacate : urzirea riu- lui si savirsirea lui, Viu si-1 spovedese pe cel dintii. — Nu, nu sint doui, © acelagi piicat, Nu poti s& spovedesti ce e in curs de savirsire 18 Dar e ceva care s-a a =e » « . eC Juat decizia eee oS © ajung sila implinirea h hovnic. tot ce intrebam si nu in + caci-am e cere Sa i Hoa ek i du- Si ce-ai raspuns a intreb ecu pe_ as OP e inca, imi ne el. — N-am raspuns inca, imi spu * i . Ne rdspunde, la Ne rdspunde ge hon ies s i ratele este duhov- i & ipoteze : sau frate ( ~ orate ie Fiul este duhovnicul Fra nicul ee i rost. E ca si cum ag y nu, am inceput pro ee eae jac cco 0 problema : Ce va sp ore ? Asa mor problemele. £ ij §-i arat, in mar- rieten sd-1 arat, p 18 pe un prie a i ee localul de aon ae A ape yindul ee paneer: e vi i totul l-a } at. NI cocioabele, noroiul, t ncsene Ck urit 2‘ imi spune el. Nu, vezi ¢ 19 zusem. Casa propriu-zisi i-a placut mg mult. ,,Dar peisajul e de ses, monoton,** O, oamenii acestia care nu vad decit frumusete in lucruri. Dar peisajul poate tvansfigurat. Un om care traieste o expe rienfa isi face un spatiu al lui, un peisaj al lui. ,.Nu e numai Ses“, spun eu, ,,sint si dea- luri, daci te ulti cu bunavointa, — F ‘ireste, vine replica necrutatoare, pentru Don Qui- chotte, Dulcinea e 0 femeie frumoasa, iar morile de vint...‘ Tarési locurile astea comune ! dreptate : valabila, cu lumea ta. Numai cA prefer si m& gindesc — de ce nu ?... parci incape vreo compara- tie? — la alt spaniol, la El Greco, pe care prietenul sau il gisea cu perdelele trase, ix plind zi, si care explica : vreau sA vid mai bine culorile mele. re Dar. are experienta lui Don Quichotte © cd Nu, nu e vorba de un idealism ieftin : creém noi ingsine lumea dimprejur. Dar, pen- tru Dumnezeu, nici lumea n-o sé ne invete ce e de facut, cind e vorba de noi $inu de ea. E chiar decor atit de frumos incit sa fie valabil prin 20 mai perfect valabila. Asa trebuie trait :4 lipsit de sens s& traiesti intr-un - jozofic e coltul acela ce 3 tin fil fi- insusi. Ce putin de Rousseau pentru #3 a Ermenonville pote ag ozofie | Nu se putea : — jn care sa nu inet F° 5 traim fiecare pe Masu Pig: e sa ; s ea cioabe si cu §cs Y : uy eocioabe $1 Cv ene a “si mai ales fara yousseau-1s} te, pi ma : ace acolo cee ficieze nimenl. & eu pn pincer! s si, cit se poate de ae atit de sus pe ence 1 ‘et it 3 i nu Je ma 2 alelor, incit nimeni Dae en fae o zi coloana cade $1 at . lar -0 7 ndi i ge rozitate CO- gi I. Ce gener sie mae 2 Jui de a crea fara , Sfintii aceia curl resivi, adezati tot cate expr gee vezi ca gi ei erau BI a manda oupeae ae? : 4 ce credinfa + sa arate ? Ce cre Ea i imic de mar- ntemporanii nu mal au yee ee : de istorisit. De aceea ar . oeiticd. generalizeaza, oe ri -Neuf, de la Fa- +1 TV, Pont wancgn trl qoargine’ Se OT : isnuit, nimen.. de, obisnuit, a a i ce pe ile sint fiecare alta. in ged ee ‘Alexandre Il, din veacul al ae oe . eens repeta din doua fh yul mastii s jn trel. {ur i s n-are densitate : Pe podul lui pen ris, sint masti pe : pe care nu le ve 21 ao spune de: a Sstie: s§ r 2 ceva optics ae Sa deseneze, geometri muzied » calcul, istorie, filozofi ee uzicd, medici » Tilozofie, cey, mie, Azi nu trebuie sx ai te is Pacat !) Stie decit arhitectury In Fr: i fog ae cee aceas a unde se vorbeste - = espre iubire = este ati! dragostea ? > AU cumva lipseste| In ce > Cre 4 as lasi_ timp . iF eg) care serbeazd in ace franceze si. icial_aniversarea reyoly a 5! pe cea a Toanei d’Arc ? f. ufici i ; ? In una Ce era rati fi oo en mi timpul revolutie; fran- astazi ! Ce era libortatea in to 22 Spre arhitect cA trebui Hs PA ec oo » Jurisprudenta si astrony. mantismul german gi ce e astazi! In ter- meni, nu ne contrazicem ; dar in spirit ? Daca si azi si atunci se eredea in ratiune, avi ratiunea e simpla ratiune, adica cumin- jenie, pe eind atunci era nebunie (Ratiune eu majuscula). Azi e o forta conservatoare, atunci era una in numele careia se rasturna. Apologetii rafiunii iau numai dictionarul re- volutinar, nu $i continutul propriu al revo- lutiei de atunci. E adevarat ca le-ar fi greu si laude nebunia care a pustiit atitea. Dar aceasta nebunie a facut din ratiune un prin- cipiu creator de istorie. Si atunci de ce nu Jasi revolutia franceza in pace z E curios cum sub regimurile de libertate oamenii cad sub o tiranie: cea a lecului comun. Si ma intreb daca nu e mai trista decit oricare alta. * Ceea ce e absurd la cei care cer simpla li- bertate pentru buna dezvoltare a omului ¢ ci isi inchipuie a sti ce este omul ; cind de fapt omul e ceva care se defineste neinte- tat. — Sint de partea celui care nu stie. Ei are sorti sé capete ceva. 23 2 ¥ Quoi ! c'est vous, mal déridees ! Que fites-vous, cette nuit, Maitresses de l’Ame, Idées... We onde inar = « meitose <8 neice sone aa ged el toata bea ao: destul. Dar nu ‘

    You might also like