9007 “BIEAeG ore) pueisioatup empq ride 6 aay79109) azegt voIqa FINO1OHISA VOOID VINDAN YNVOI NOSANODVIG VNVIT VaIIA-VdOd MIGLAO eiloepar qngISBN-10: 973 ~ 708-012 -2 ISBN-13: 978 - 973~708— 012-7 Editura Universitar§ Carol Davila” Bucuresti 2 U.M.F. ,,Carol Davila” Bucuresti este acreditatit de Consiliul National al Cercetarii $tiintifice din Invatimantul su (CNCSIS), eu avizul ne, 11/23.06.2004 EDITURA UNIVERSITARA CAROL DAVILA" BUCURESTI a UMP. ,CAROL DAVILA” BUCURESTI Cuvdnt inainte Psihologia Medical este wi: domeniu vast, de interdisciplinarttate, consacrat apliedirit in domeniul medical - in scopul vindeedirii sé prevenivli bolilor - a legeturilor substantiate intre somatic si psihie. Complexitatea si amploarea acestui domeniu sunt susfinute in primul rand de dezvoltarea impetuoasd, in ultimele decenit, a diferitelor ramuri ale Psihologiet Medicale ~ — Psihologia Stmiuatii, Psihosomatica, Medicina Comportamentald ~, dar si de cdmpul larg de acfiune al acestora. Intre obiectivele lor prioritare regasim, intre altele: studierea ponderii si dinamicti factorilor psihici in geneza si evolufia unor boli: identificarea unor telnici rapide si eficlente de interventie asupra pacienpilor cu probleme somatice generate de factori psihici, ca si asupra simptomelor psihice, recultate din defectuoasa funetionare sau din epuizarea mecanismelor de apirare; tmbundtirea relafiei medic-pacient si perceperea medicului si instituted medicale ca aliapi viabili nue mumai in situajii critice, dar si in prevenirea imbolndvirit; studiul comportamentelor nocive pentru sandtate, a izvoarelor tor psihologice si a celor mai eficient modalitati de interventie pentru diminuarea prevalenjei lor; menginerec la tun nivel decent a aderenjet la tratament, fare diminuarea calitéqii viet omului bolnay; utilizarea psihoteraplet, sinergic cw —interventia medicamentoasd, pentru maximizarea beneficiului terapeutic in diferite situatit clinic. Veizutdt prin perspectiva acestor oblective, nofiunile de psihologie medical reprezintd, in mod cert, wn suport util si necesar oricdrui medic care doreste sd Stahileascd in relajia en pacienpii sii, dincolo de rolatia strict terapeuticd, 0 relatie umana autenticd, incarcata de empatie si cdldurd. ‘ Jn faja unui asemenea subiect de studiu, nici stréidania de a serie 0 carte consacrata domeniulul psihologiei medicale nu a fost, pentru nici urul dintre autori, 0 intreprindere tocmai ugoaré, Acum, la momentul bilangula {ol ceea ce putem spune este cd a fost o experienté interesantd, care ne-a imbogatit si care, aldturi de feedback-ul pe care il astepidm de fa cet cérora Te este adresatd cartea, ne va ajuta in demersurile similare viitoare. Am soris aceasté carte gandinducne in primul rand la studentit nostri, carora dorim sa le oferim, pe de o parte un cadru sistematizat in vederea pregdtirii pentru examen, jar pe de alia parte un punet de plecarespre reflectie, la inceput de drum in profesie. in acelagi timp ins, credem ea lucrarea de fata poate beneficia de interes sé in randul specialistilor din domenit diverse ale psihologiei si medleini, pe care sperdin a-i sensibiliza astfel in a cunoaste si re-cunoaste si alte aspecte ale psihologiei medicale decdt cele cu care sunt obignuiti se lucreze cotidian. Nedorindu-ne strict 0 orientare teoretica a acestei cérji, am alocat flectrui capitol si un numar de exemplificari $i cazuri elinice, pe care le-am considerat wile in infelegerea mai muanfatd a anumitor nofiuni $i concepte. Oferind spre ilustrare, la fiecare tema, si un numér de chestionare si teste, ne-am dorit sé dim cititorilor nostri 0 postbilitare in plus de autacunoastere, ca si oportunitatea folosirit unora dintre aceste insirumente in practica medicald i de cercetare. Sperdim ca acest volum sa fie wil viitorilor medicl, si reuseasea sa sensibilizeze cadrele medicale gi sa-i determine pe tinerii imeresaji de acest domeniu sel pretulased, si- indrdgeased si sai reeunoased valentele. Dedicim acest volum Profesorulul nostru, doctor loan Bradu Tamandeseu, care, de-a lungul anilor, ne-a indrumat pasii, ew rabdare si Infelegere, in activitatea didactic si de cercetare Antorii Decembrie 2006 Cuprins Capitolul 1 Tntroducere in psihologia medicala (dr. Ovidiu Popa-Velea) Termninologie: psihologia sina, psibotogia clini, medicina eomportamentala, psihosomatica, 1 Obiectvele de maxima generalitat ale psihologie medicale. 3 Formarea de specialist fn domeniilepsihologiei medicale. 4 Metode de investigae side diagnostic in psihologia medical uv = Obseratia Wl = Interv 2 ~ Anchetele. . 3B ~ Testele psihologice. 13 + Studile de vz 20 = Meta-aaliza, 2 ~ Analizele emografce... 22 ~ Studiol documentelor(autobiografice (ex. jurnele), 2 Bibliografe. 2 Capitolul ‘Normal gi patologic. Principalele clasificdri ale tulburdrilor mintale (dr. Ovidiu Popa-Velea) Relativitatea conceptului de nomnaitatepsihic. 2B CCole wei perspeetiveasupra normalitii m4 Normaltaten, ea dervoltare ontalogic8 26 ‘Conceptiaclasiedasupratulburdifor mentale: elesifiarealor in newroze, poze si psihopati utltatepractic8 30 Reconsiderarea diagnosticului casi, din punetil de vedere al DSM-IV-TR.. 39 Aplicai practice: testo arborel 44 Biblicarofe 46 Capitolul 3 iressul psihie. Cauze, efecte gi interferente (psih. foana Necula Cioca) Deserier storie ale SP: Sindromul general de adapter... 47 Defiisia SP. Disney agent stressor ~ stress psi 48Coracteristcileagentitor stessori, Agent stressor prototipi Stress primar i secundar,Eustess si distress, Scenarii de adsptar la sess, Yulnerablitatea pica la stress, Trasitridsimunogese de personalitate + Anxieatea + Depeesia -Nevrozismul + Tipurile psihocomportamentale A. C si D. put psibocomportamenta A, Tiput psikocomportamertal C. + Tipu psibocomportamental D. Fectori eu rol protector i faa aegiunii distessuli ‘Trasiturile imunogene de personatitate, + Autoeicacitatea Locusul de conto inter. Robusterea, + Sentimental de cozrents ~ Stima de sin. Optimise -Credinta religions i Asigurarca nevolor psinofogice fundamental. + Reglarea optina a nivelului de aspieajié (NA) 3i «4 nivelului de postbiiagi (NP), = Suporte social 7 Aplicafi practice: Scalele Hotmas-Rahe si Lindemann. Chestionarele Jenkins, Angerin, Scheier-Carver, Schwarzer, Funk, Antonovsky, Rosenberg $i HAD, Bibliografie, - Cupitotal 4 Stressul psihic. Modalitii de coping, remedit (psih, loana Necula Cioca) Detinii si perspective asupra copingului ‘Mecenisme de coping “Mecenisme de apirare a Eulu, = Negares, + Refulares, -Proietin - Comutrea. cert = Regresa : : 48 50. 52 35 35 55 56 7 58 58 65 66 66 67 68 69 ” a R B 1B 16 7 a 8B 95 99 100 100 lol toa 103 Focsmafunea reactional, Tevclectuslizarea, Programe entdistess. + Programul Birkenbibl - Progeamol NEW START. + Programol Burns. « Programul Roy Masters Aplieasf procice: Chestionarul Columbia de analiza a stress Bibliograf Capitotul 5 indtate gi Boal (ar. Liliana Diaconesew) Definii ale bot Cites parametra sintatii i oti Moxtleexpliatve ale boli Asian fas de bola Efectlebelilornn : Aplieatipractce: Chestionarprivindreguli de baza pent sanatate, Sugesti penta pista starea de sndtate i pentru a face fata «at mai bine bot Bibliografe. Capitotul 6 ‘Conceptia psthosomatic’ in medicing (psih. Joana Necula Cioca) Concepts psihosomatica,sbordare holistic. ‘Teor pahosomaice classe. ‘Table manifesto clinic psihosomatce. Caracteristici generale ale balilorpsthosomatce. Cercetiri experimental asuora relate dine comportamentel cu rise gi apartia TPS / BPS, Studul Alameda Aplicai practice: Chestionarsl OBB (Giessner Boge Beschwerdeo), CCB (chestionaral pentru comportaentl balnavst). Bib O GPA Capitolul 7 Durerea —corelate medicale si psihologi (dr. Ovidiu Popa-Velea, stud, Bogdan Cernat) Denti ale dures Durerea, din perspectivafiziologics 16s 105 107 108 109 109 113 ns 6 U8 123, 123 126 128 140 143 145 146£97 ze FOL mee eg dnd run w asezo op pout fafeuosiod I pats wf nou ap yanuuoaputs MRUSUaN lnuto> 9p miisise3 oninad soogydy squawueorpaut x] 2or8sayeloeax no gusarsed o na miron saousmad mtoonydy jena ap 22uo1sogo“gEUOI9 an 19 quo man / quo ny ages24,- 161 “(quourson x stuavepe) yonradesa euey duo; 6ST“ tojanuawoypau aye ape soploeoa ape sa}dojoMsd 929} ~ agree “oo pate yong yantxpA Sez ‘usureaipaut ap eluapuodag ~ ssl "HR ap agouy arturo ape rEoNLe io “oqaanta nt99)3 - SBI ‘za oueossod no eazeajumnto> - 1sz Ssowvouenipets injryuoureen squosae 2o/Bojous oWoUD| $81 ‘als “ooue) jeu; oq no plutseg~ oe snmnenrner(gagdeno se ye Aoe}ua}0d oo ‘oS +8 : sotwos9 a moet “unpodes) adessoys-ofooeU) $81 ‘ye.oods une yun eras ty easeonmU.) (nosouoapig DUPtY] 4p) eat 1 sued no eaerenn0 _—______iepra nmeumny a anfrops en ot ord sm em : i . (ep ane eae rad 3nd n> ovejuaio ug soypou aso aege OT 9LT WT CLT _ ba 3 0s fa ste ap aust - i il smn ned ET0$ OH sss0 mpoqput esos asus appa 9 (ojaq-odog mpsso) ip nasau020 IC BUEN ip) a oloed-orpe viieiay EEE EEE EEE EES eE ee Cet or sol ~renmmn aystonaig 191 7 "@aW) WOW Heme pruEL “(UdN) ain raquad [eaorsuaunpanyy snp = Sane op spat =] oo amp one rpser 90) 9, aoe Hy 091 a Ot 8s sefup aua8eur 8 atexejsu ud ape - £02” ist sjensumuodwo>-atyuB09 edesaiogsg ~ £02 LS] “*'3sv0nomp ajouros ol alususoiu ap ay2iou09 suo zoz 9st 8 oz ee 107 at one” cs est Sol (oajaq-odog miptag) sp) ost audezayoussd ap aquaxtio(g mat — : enjoy rl A srl pe yotongte et‘TRODUCERE IN PSIHOLOGIA MEDICALA Ovidiu Popa-Velea cu specific soc! fie ei psihologi, sociologi, asiste antropologi - sunt impl eneral ,psihologie medical” prea incat la ora actual exista cel trunchiul originar (pentru referiri4 Ovidiu Popa-Velea ~ introducere in psihologia medical Formarea de specialisii in domeniile psihologiei medicale Pe plan intemational, formarea de psihologi care si lucreze ii domeniile conexe sanitiii si bol de mult timp, astel inedt rezultatele, exprimate in sedderea ponder <2 etiologi¢ in comportamente nocive sau cu rise, nu au intirzat s& apara Nu mai mid pe nimeni, astizi,faptal ca psihologul este o parte importanta a Hinare care vizeaz un caz-problema, uneori ine’ de la imul contact cu institutia medical’ a pacientului respectiv. Este de spre cel cesta nu se in privinfa atributilor curente ale multumeste a ica anumite simptome psihice aparute la pacient pe lit sale, ci face tot posibilul pentru a apre bun inceput, posiilitatea unor astfet de riscuri, ea si pentru’ a depista Precoce fenomene nedorite, precum non-aderenfa la tratament sau, la nivel ‘grupului de pacienti, contagiunea informational (v, inge aceste rezultate, formarea viitorilor specialisti de Psihologie medicala este foarte riguroast, cuprinzind de regula un mesterat ce profil, eventual efectuarea unui doctorat. Ambele forme de pregatire at 0 accentuati component implicand ,,lucrul la patul bolnavu cadrul unui Uunor responsabilitifi cét mai concrete si precise in legiturd ct: un vaz, Cu tidu de exemplificare redim mai jos curricula de formare in domeniul psihologiei sinata importante, din Statele Unite (University of Sciences - Philadelphia) si din Marea Britanie (City University of London) University of Sei *¢8 ~ Philadelphia Programul de master (Master of Science) cuprinde mai multe module dle cursur, stag practice si de cercetare, cate totalizeaza 48 de eredite. CURSURE, fideltatea si sensibilitatea, nte legate de dezvoltarea for le specitice p durere,caliatea viogi (3 oredite): Ovidiu Popa-Velea — Introducere in psihologia medical s Intro forma (raportul de evaluare) (3 credit): ologie: Acest curs realizeaz3 0 incursiume in bazele functionsrii Si jn vedere elemente legate de anatomia elementard. a Prineipatele categorii de mecanisme (traumatice, vasculare ve) care stau Js bazaleziunilor substangei cerebrale, ca si ale evaluat neuropsihologiee (3 eredite) rventile terapeutice in psihologia san vald: Sunt urmavte familiaizarea stu terapiei copnitiv-compartamentale, ct si prioritate expliciri gi nsuyiei celor dod modal ae ond ete st logal: Acest curs urmarestefamiliarizarea cursentulu cu principale exigene tice ale American Psychological Asociation, ei pleaser pace, Sunt afte, cup gisele eve probes ice, frecvent intinite in aistenta pacientilor (3 ereliteh ; = Paihopatologie 1 Ig propune cunoasteea, de cite studeti, a prncipaele ntti nosologice psihatce, din perspectva sist sugirit deprinderilor de a reounoaste simptome 1G credit + STAGIUL PRACTIC:Say aeaSIS Hie GS paepANR) Napa ~ apw wma =] *Pojousd waned uy voy] soiso0e eed, ue odwoo 18 wareuRS yresivany Uy | $1 [5 pnp 8 ymin npr Jon eae Hei nom ene a Boyd inayizods ° i inipioups p28opoytsd v miBojoyysd uy phuoaayox mipaw ap 6 sppanyno-o1908 Yo} 2&s49%2 ap [1208 mpnyxamuad vo4f. Is st ee uur | inves wsejoursd w udat 8 aporaus- st 1pLatpuy Lappioge) nigneuys wamrowsoud purstad 109, Sipe iSopoytsd apo aovrauoay ajoz0g "eonegups yeahvonju eo mpaut 2p 1 sb0s ageUe A - pe) | sarees: BSH SSS SSS See eee ree ued ogyod soup © pRUES yaeswoxd yuo « prondopo sso2npou ~ (uopu pins powmowoug fe Sisiamy $19) viewues oSeyousd uy sowsos op mmakod yee a aojeporaur vareayjde wy gaa gmeEN ap ouwa;qoid “>AN ae _ TEP OP OB] Sza[nUIMoE ys angan |ruBpIpURD “EES eBOOKISd YW COSW) s0Ua!9§ Jo ses oP map asoUigo nuuOg iMeuazip oun earousns op ayeiun “sondepip a[npott g wIp wIsHOD jurerdorg gy | Pu suo ezyee sje v eae ap oeHeAT ZO - Tee eee foqempeoeagaygeue ‘wayeue 16 rypms 9p sojazarods eaxeysay, “sunioesowm 9p sja1oaj waspoD = sa18a1 ap sj}enio wssmyaxdopy 2}sai851 9p 2Hs}E8 1m wsaifoy iS UVAOONY ‘VAONWWN Eau ‘sqwoytunyd i$ 204-30 ylnsoduse.“ayendar wowginsyus nawad wnudis9q ~ ‘unwise. 2p 979y3 “BIIso9" u eZyeUe 9p ymopoL 8 [ELOIEE Iu2isoq “pluvuen ap sojsuvodes 9 x faluoyea eaimUns> “yAONY ~ ‘aeauylI94S5 |mspoyy ~ cada snyn-uBisap 0 18 D porous yyy “esta Pi she spuszasd nse 08 ape seadse onus azaroayai es 8 (uudoad aypetoadoso1 Jou ffojouisd wy astioai09 sp aansergo s0un voz 5 efemouy yuns muopnys ‘eartoaigo 3018008 o> faa at 8 unas diy @p yearsut jugs v afBojomtsd 2p Atso|go mun oSme wauspeR ul ‘edy>a w| MIN

igo ees atop bras af FAVLIOWAD « 01d ap ayunsino vf axepaud aonsioay yun ya mojo i sasonpoTG oa mS nowssd ig asronpoan —O[94-odog PIR) Np azt}euB-e}U aSt9AIpeyPTUS¥ 3p M59 20 up (oupore outs toun yRapeD uy SapenprAIpAN 98 Ovidiu Popa-Velea ~ Introducere in psihologia medicald aarp Hele = Introducere in psihologia medical 15 sd, SIDA: consiterea pre- si posttstare ick a pe 2 asstenja | de boald, functie de sex, Stediul come le sindroame specifice: sd. "premenstrual ul unor sindroame specifice = Pstoneurbimunologe Invited Speakers’ Pre ‘ogram Const inf lin domeniat ps abordisi metodo we sipe lop stnatai, a cum se reflects in poy Teza de master Ee 60 Importanta majora acordata psihologiei medical doar Ia nivelul post-unive i de speci domenin. int-o tentaivs de reumanizare a relafiei eu pa 4 gfindi un caz sau de a relajiona cu acest mare de ore acordat psiholo comportamentale in formarea propriu-zisd universitard, in cadrul faculiqilor de medicina Psihologie. De regula, cursurile respective cuprind nofiuni ext entra practica de zi cu zi, precum cominicarea cu pacient abilitatea de a comunica vesti proaste, evaluar nu este limitata ume pentru acest jentul, a felului de @ erescut proportional $1 numarul Ovidiu Popa-Velea ~ Introducere in psihologia medicala 9 = Notiunea de sires si insrumente de misurare a acest ress gi Imbolngvire (principale ‘genez2); + Atitudini ale pacientilor fas de boald, odati const simptomn gi de adesare la medic; po}, abuzul de substan, supraatimentata, ‘nia au existat, dupt 1989, stridanii in formarea de sau psihologi) care s& aiba deschidere eatte domeniul medicale. Prima tentativa s-a fcut in anul 1994, cdind a fost de Medicini si Farmacie Carol D: sub conducerea prof. dr. Toan Brady cadrul acestei catedre au fost pregatiti Comportamentale peste 5000 de studenti la medicina, si ineepénd cu anul 2004, si un numar de pest cadre medii. incepand cu anul 2003, cursurile sunt sustinute atat tn Ii roménd, edt si engleza, pentru studenfii anilor I (Psihologia Simatagi), I (Stintele Comportamentului aplicate in Medicina) si V (Psihosomatica). Currteutumeul essa de Poth ogi Santi de fa UWA. , Carol Davita” ~ Bucuresti Exemple de Temi, Contrada. Comporcamet idulu stresst urse contemporene de stress, Scala Holmes si Rahe si i de evaluare a fide comunicare cu individal stresst. junogene de personalitate: locut de control inter, sutoe! o2renfa, umorul. TrisSturi disimanogene de person india negativa - Analiza unor compartamtente sanogenetice si patogenetice. Camportamente sanogenetice (spontane si induse socio-cultral). Comportamente patogenetie (fumatul, consumal deap jnoutuosoyne wayeys90 ans 98 °SUDs ISeyodR UI “(Gea “A) awH}OR [nuro no axeoiunwoD ap udiound aunue pumsadsor “aooaxd azosaipe spot are nod yeHau ouawLoUay FOUN wSINS Ly a49sqo “eres0U8] sojnoegads sep ‘jeusfreur yeaypour vouroUuds un od ourssbut asins ap #8 emiounye 1 a1e0d nu yep “Pues ut wag 2) nu ap. sjatuna gueod atloasesqo" ap a unuo ap mu nos pM Moo" purty B9 arFojoufsd Ul oaigns 198 UN fua[Doxa Utd aysa BALasgo B are Ul _ysndxa wou a9 18 sep ‘rupmys ap Eporaut yjduuts you va0 jrqoqoud 2183 ylpasesqo "| ads eaioiuapia> 4 sdaup woop bap 2 "212 (uaUop EOP aIsa0y snnaxoqu09 eappaude 2} yluaipeus affojoyisd ap 22> un a z up aiueuodui axauos muawiop yop najusd gimog) WILD Eugesoap ipo WW Pynajpau DiRojoyed ty aaasnpony — Dajaj-Ddog MIPIAQ dessjoytsd 18 jnousousepoyssd na yueUWopoid JO ouoreu Uy “rorfopoytsd aye unused 18 ayeaipaus yor 58 ‘pjosypouu a1Sopo120s -axaued suowop 2]P unui ayo na ayooipa jaySojoyssd 9 wasoysaio niuod If vo 189] waxorgaso nuuad ajazruraid ayea19 18 vo euuge otod as nogy ap ‘eS “premaureoduoc sy ‘eUEIOY odo puta: ad op ajeuorsayord sade [NspEO UL FOAM eaagyy nuNUDd np ‘ar9qns euzeoy ynBar soun wuoyuos “yrvajuouia|for a1ey I$ “sOLLROONISG InjMiBa}oQ |ruped uz syypersads op 1x “aojewuowesypau ape asonpe 9 9p 6 wowes;pau ap sluspuodep ap areisuad aoySojoypsd awoyqoia -ogarel tuoi ~ youmadeiay vhupy duo: ‘sons 1 auntsenssoq “oanodeda} unyd uy ytoed-oypou va eujog fezowueUe © aaenopsid 9p UepOWY -IN|MALYOG e yORS arraqumuns 9p | "WesuoWE op Lindy qUoxoed-oxpaw tu ap sun DOW “HOH 2p eh 109 9p (2]eqaaa-uou wed Jae 9120 Uy) uRDHUNUHOD ae aeiouse ayoodsy (epoueyy nuSME}UapES “NIGUIRE nsa9x9 "YoO3qe Dyomipat wiBopoTse Wy aaazmpoAay ~ bapaf-OTog Mpg)cere in psihologia medical odicere Inpsihologia medical itudine non-verbal’ inadeevatd, mate empiricd depreciativa $i/ sau ger Nu e mai putin ade in mod natur nd capa mosticul sau prognosticul bol directe sau ~ izarea comportame: irecte ~ a observ lcd adesea probleme de ul banuies de naturd aa umd az, se pacientul nu supraveghere medicala, Observatia, ca metoda de st a gi al retrospect rtamentul respectiv ne poate fi dezavantajos sau periculos in anu ‘ment suicidar, violent, te.) psihotogia m : ‘anaraneza. Un mi 8, poate objne, in acclasi interval de medical a pac icluraté, in care d) si ma permit elaborare in post, Dupa cur se poate observa, nefiind vorba de sindtatea unei persoane au (ex. sub forma de procente) ive de ameliorare a unor 4 Testele psihologice Sunt probe psihologice standardizate ( confirmati prin instrumentele cercettrii stiintifice), care mdsoard sau ddeseriu un «al comportamentul ea copiilor cu deficiente intelectuale). 1 psihologice utilizate in clinica este de ordimul nar ~ test psihologia medical este i ni si completa pentru ci aceste doud categorii de te reciproc in realizarea unui diagnostic. Chestionarele corespund uni ‘bari cul raspuns preformat Ww stiu) la care subiectul este invitat si réspunda, fird a reflecta prea mult la care rispu ag face cea mai bundup vamde areod “auvosiod aye no pound ap snpau 9129 un ale ys ay gs pigoid “upmfaadu 2s 1 ysnpad 138109 ap Yh fue ‘aluyouno 2p a12u 2109 un ane ges © 2p Phsipun 16 eluyop cua gp aundoo 9g 60001 gNDosoN — 1H gOLOS/ OGDEN = ad IOS aa (enp ap eupuDy Las Yermzoea0) hires tojea 9p a¥e9| uns Fla wp aps os ap apap mu py tag “orenasauie) eda ‘suymuoy 16 995 ‘ones yeniuaas “wye> 289 wsijos 0 ae owpagt‘puotows nugdes ‘smug Hf 295“ ; men dh 1s cima 2p us eutznd inoaeng "PAW PaneyeA ‘nu2foma ugsoyet 2p gede> ‘soplaUSWE ‘asnpas ayeourtuods 16 arm “aysaae fod ‘souy 1 seu 108 2u189¢) joigns ‘areso) ap amut eassoje A, up sundluoa 2s (apn wp9 — yousnyf 08 ‘ngDina / s}eRIOUE) = IL ES ap_nes ‘ydn> ap jrmoumuos uo 18 Sunjopuy ezeaupow “away qoud 2 2p sapsiuou 18 ands yeys}sue op welsh 90209 Pee eeresie ts gay ‘Sndsip 1soudyesouss 1p 1804 ey "zs zodsypuy ap ues na Tinoipaia wROpURT IG aaoMpoM vaya bdo, MPO 9p Wioaxe wo ap umesya pigpuoD |2309 ‘weIWOds sunisaste ap shnpuoy guneaud enor: 9 aad elupust “panmane ap esau yeisu95 wy 2959 “yond ou 258) “mye Ine 9p Tong 9 ‘Sipe “AIMdu! wrouEodutos un ae dana ae gag 3 8 aoa ezoulleoy ‘zeuseu nes eqn Meworie ap ome imuods syuo> owed jisogns ssi op ame tamu, "nwedou z aueo mp \inupdess eea80ou — puoious mua ouods ;ysaii ns 2usuodwos ‘ous ap axiueds ‘ounures '$ ‘9059) ap poqur eszeoze, 1 eustzaudoy (erequavex2 atanong) UBquUDS 9p atoAOU RuuBuaid 0 no 7m 25 6 suas ap 1 ‘sjpuuiou sauewos aotnuosv0> nes pizzas eanoaqe elueuoras 28 “Sonmuosoysd vray ere nes yuax! ne moee¢NS ww Bamore arejnssour 18 axueaan yemqin 9p #1 2 ajuns) Jojicaye v eoqusoind azwznewos 0 na (anedoavoiony eu ‘orands 9p osun suowoua) no Rue ‘sioud s(e1ous8 unis 8 amp ‘aos ap espa) [dd #1805 ad weoxpul 4095 un) 3p turuoage ‘9 ruDt! pe Up 2unduoa % reMosoysd weangrion — siouosoyd many ; ownsoad) Fnge more JoItWaH wrteoyrucuas epuLdms ys ajlqedeo ‘xpaur Bremieojaiuy areyjoazap 18 jeuoeonpo Jaqtu n> sojoUeosied evan 98 jraeuon say “(omnutur Of-O¢ Revamp funesold ploy 0 #8 w2yoo4 ne yprusyag H SUDO “omEDON HHI 11) Ht {ea Vita “Guu: 92) Ata apyesed ounoy 99 pout ‘oumosiod Kropo96 ae ermadas upuruiexs nes “epider aioin ap doos up Fr pl RRBUONSOGD wBrajdauoD PLOY no faeseg “>}E98 152} FOU! HeMEpE yew ne quome {Ml99 euIeuosiod e majdwos yeu au/feUHy © aurigo w nnuod ‘ares v} ‘aeas tecinad rwion 217 aurfu0> fq, 19 ‘omut}> nuausop aS “voureiulsd PiHajosou wp senxa jun no ojsejo o¥Gojoyssd wudists rae Fommutquioo uuud ynstoa ays 18 ($261) jadwoy “a # Sag y Broquosyey £ 9P Weogeo aeeuosied 9p orga sBuoNsays uM aIs> Ia (Aaomioauy Anpouossog Bangrog) tag oxy ‘319 “(awsaudap natuod) uoyjtureyy raed ILS “WiaMeD) gd-91 “Cuowesay sypruesiog eID) 1 Conaaig Ajouosing Bangtass) 144 “Aaoyxonsy Syyeuosiog arson HOSSUBIN) TAA WHS oinosouny ayEoF amuonsaya vaaiy.) »,otsaadult PrO2 pau HiBOjo4sd a ocaoMpomny — bapagodog Mpa FTcedeas rari de Ia FPL (emotvitate), Scala FPI-S = (Inhibit / inhib, 20 de itemi dine care 5 sunt pol aU roseat, se dispus 58 Tupte observat, increza experimenteze, sex. Femeile au valori mai mar. Valor 16 ___ Ovidiu Popa-Velea ~ Introdtucere in psibologia medical See itodcere in psihologia medical Valoarea de testare a Fi ala FPL? = (tending de dominare, reacts, agresn, inpund — fre care Se-compune din 20 Valoarea mare de verbale sau imaginare, mest polarzat negatiy | e: Subiectul prezintt sete de agresiuni reactiv fzice, t oncepegcentich, pate area Conform Ese aes sdeconitnieteoteae alas ied siting ponder ete lego ssc, fe 0 aa tla rl fede vista side numirl foe sex si gracul de cultur. Barbay care mu au ori mai rdicate, Valorle mari din FPICT su {eine — deft, eapabi de contact). Con din Valoarea mare de testre: Subiectul manifest moaie genunchii, paloare fn Iuarea unor hotter, nu este cos sau foarte irtatcind se stie pentru realizarea celor propuse, este Valoarea mict de testare: Subiect ma fest devinvolura, ese sigue de Persoane, acjioneaza hotitat gi este fizice datorate tensiunitpsihice, are cepabil de abnegatc, este ineptinzitor, dispus sa Valoarea testu -8 nu depinde de varst,prad de culturss es Ov Popa. Velea ~ Introducere in psikologia medicald W mari de la FPL? (depresi) sé de la FPLS (cu (nervoritate) 5 I) gi FPLS (caracier calm), legate de valorile minime Scala FPL9 ~ (Fire deschisd, deschis, auocritie — fire Inchisa, inchés, ick manifesta atitudine de Valoarea testa les de virsta subi de cua, est ori mai scdzate. val i de legate de valori mari objinute Ja FPL2 (agresivitate), FPIS (depresie) si FPI-4 tate). Se poate presupune c@ valoriexcreme de testae ia FPL duc lao dencturare a Descrierca scatelor suplimentare: tre care § si FPL. nevoie de contact, exte ls, vorbaret, i -moionat tabi — emofional stabil), Scala F din care 3 sunt poiarizati negatv. Kemi provin din 4 scale FPI mai ales din FPL-3 3i FPL, 7 Valoarea mare de testare: Subiectul prezintd indispori ie abil, este preponderent depresiv, trist, abut, lipsit de vlagt, pros di yor de fezat, jparicios, mereu if tensiune; poate fi caractertzat de I de vinovaje, diverse dificultisi de contact, se site Valoarea mich de testare: Subieetul dispune de este degajat, bine dispus, stint, eabddtor, cal, settimente de vin; este ntulburet emotional Valosrea depinde de virst, grad de cultura,sae) sede azeo 2yen 6 iljauid ojear aluazayip soun gzeasowep as mmsar pul afaluorayip ayes uy ynpesd “yeoyde syz-n Dyoaipau o1Sojoyisd Wy aloopodi —Pajaf-DdOg MPO r0498 ut “a}s9 eutoxes 9p dn Ao Jogy azateudinu ys ay ‘azoaro ys ay “znanop) s9qH ypu ves yefeanouy ays (moatqns avo erutzasdar Pow oun v ausojoy ap y90120 Ut “es0093 | Barnnaved nuntod xesao0u aseeu cl Inpow nes so pode oreo ajuos 18 ginau ap nw (Lueqanut 2p axe Igo 9p) ating afareuoNso4> atpppaide op sraoid yuoumusun un yzeaziuny tin ad steno sojyprys irzea ut ‘aqred mye ap ad sey ‘aoigns ur adruB ad sousnes so) Wy e19 Weo—p wun ed J20 Tema ut nue LX 9s sojareto ‘sju9128 ao ewoso4y ‘eIeAqIND aZodsip 0 aze20__ Ovidiu Popa-Velea— Introducere in SA _Qridiu Popa-Velea — Introducere in logia medical *-individuate sunt, dacd apar, ilustrarea unor difer fea este acel parame radevar ceea ce i se masoara acest ut (mais iva (masura in care testul poate ¢ distincte decelabile pri {a nivelul mai multora (aumirul de difen realizabite cu ajutorul testului), Exigen in care acestea vor fi memorate, pentru c& trebarilor, ci a ar fi nevoie de cr rindul ei, de mot intrebati daca un test ps nfele de mai sus. este de trebuie 4 reprezi 1 alte cuvinte, a folosi un test psihologic ca tusivi de punere a diagnosticului este probabil la fel de gresit diagnostic de mare responsabilitate (infarct, cancer, et Pe date de laborator sau Pe radiografie, fara anamneza, te de caz fie a raritaii sale. le de caz sunt avantajoase, nor variabile mai numeroase decat in cazul studiilor cantt: sumedenia de comportamente is ice pornesc de general spre particular, fiind de aceea extrem de invayamant, 6. Meta-analiza statistic’ a unui numir de cercetiri via Famuririi unei ipoteze cu privire ta et al., 2005). Este foarte utila, per saz un raport cu acest raport se incearcd portante in cercetisfle eu obiectiv trans wea comparativa a unor comporiam ia (uneori cea 14 na cuntoaste a etnografica observatia poate fi dublata de alte eto, i s orale ite in special de antropologi 1 diversele izvoare or Gi, pest move Pdcament lott su pte) le, povdoy nquod #8 ay 4 we “ariqey ap di guns nu aoqida" aisaoy j90s word adi mnjnsooons v axourtiqo ap azo tous aye qISOd ypaul e| ardepe ymq teu o ous dnp anpe jaadsax_roynyuaureyoduuos : yeenioue* opezapisuod ax adeoude oyesopisuos wns) pesafieanu as 402 dud pypaawed pudou vf qwaureuoduros mynanoadsar v areAsope op [npeld - uns ‘a04ja4100) a7pede {y0y) myo40qu0 AMLALIISC 10 210p28 ap pmyound up "180)9, sn aonsead rlooydy usouioyp moansoprsuoey ‘ouou uy 40] wawoyisop> wajag-wilog TWANG HOTNYAN AV RYOMISVID ATATVAIONR “DIDOTOLYd IS TVWYON T Injoude.) iq Lepayy 2 \SUNEA oHRS* aroeUM ¥ guasIpayy 9p em “erydlapersig seauaias Jo in) WB ‘Goousaridog ‘eujoze> qu0y, Jo. Hd9q“UopuD Jo Auszoqtun, CurOIpayY TeIOINcuOg 8 poe muupse ua swuaped uy ogy Sune Jo sia ~-y Yor “Y oBooysteg _suaias “axuapeNe 1 afuaiEg> s, ‘00g wopuo'| ” ceunyy “q ‘200g ‘wSaunong ‘eaypawuopuy py aqearpaue id= (pas 2ybsongng ee swatue}ea qns exoIsaon iajoed wun ap gredaaae aosn ug {5661 ayEqouUaY “xa) uated ranuad 18 sep 3 242 epoiayy pms uy foa0 eorupurp tovxa ypuuidins ys ate (oreuonssaypa) artioa193, Youn jmRIogpja je auw99d op ynyound anoadsor soadse un od iexe ‘armory an eunuojur soun vaseyoe|0a I bppaqpau mBojoyisd ut a1aonpoang — vajaq-pdog Mpa CEcazul testelor care ar de calcul al unor indicat ele mai simple, dar aga cum s-a ar interpretari_ale_norm he spun 8, spre exemplh fa, © maj vor avea, la un test care vizeaz acest parametru “1 si +1 deviatii standard (SD). Ovidiu Popa-Velea ~ Normal si patologie. Principalele clasificdri.._ 25 vom defini ca abateri flagrante de la 3 simptome flagrante, schizofreni parancide, ete ca de exemplu del perspective perspective’ socto-cultura © zon geogafic sa fn care operewza interpret logice, precum in goest le. Abstinenja sexual este vizuti ca tiraie s& apari, dar numai pe plan‘oud ur axcoayy ‘ojezpojaeseo odey jnSuny v-op wreSmomd 9] avo od dejo oun, ‘omngune ajorvorguu ap ‘19 jnpups vj ‘BeUEa}>eIED “oawZ tas vaxoéiuye aneo jump idey ap y re “AOU *(3961) an iey ap awis o vo Eqeifop teur ‘saaoud un ad v9 4 uufs atopan ap wound up, -o1n on PaLetina piayaud siofoy yey nes uosyU, omy dey ap ares 0 ye99p ‘snvaprzap umn jewuou IP SOLI2s nes |uasqe j uy]> BONDE auunue un-sn "P]DI908 DiuLOU v} PaL0sDap - wottrow un 1 109 un ad s(eroye & 8 eiuauad > TOUS Pate fULIOU Tepioge WE ‘snS (eu ap 2{90 Uf { porTojomo asnjoszap n> ‘varojypusoy auto ‘sns your ap sojanuszapisuoa We “UPISAFIUeL nd Tamasjorryos aise (prowesed nes oquoweies du ap) quayoziyos w giewoder eu: jody op wD ured fon ‘sns ‘ep auuiap arexaprzap wiapistod aj & 18 “9[o ango opun e aise 2p vy Baae af EDOp yeu aywod yo ReARUTIGNS MO[SEA BU tuony un asa Here z0\so98 oN e yUEYMLUIS vIsAsod “InSisaq] podut o nw ajduaxa vqesBop rw epundsezos enop v-ap vas Wleoydwa / usuas cou padoasop v op ved up ‘oongsd ameayauapr 99 [99 2482 sojowoiduts ynayroods ‘pynoypouoys ‘ap nstas uy) ,waxjor Souen wnyzou 1§ suas axe ‘wourea ap upjd nes opsouSeEp mayouio vaseynUUoy ur 19 gop eidnse 18 y | 1 Le eas ajapodiauray aBojoIo K pouaoy ~ wapaj-odog MPI28 Ovidiu Popa-Velea — Normal si parologic. Principalele clasificdri t© crize sau provocdri. Depasirea cu succces a fiecttei faze, a fieeirei provocati psihi interiorul fezei urmatoare, dar si atingerea, a sfarsitl viet, a sentimentulut de autorealizare (implinite. Tabel 2.1 Stadiile deevoltarii psihosociale (Erikson, 1963) Faz venta dominanié Consecinje ] O-1,5 ant Tneredere - nei 13-3 — Autonome - indoiala 3-6 ani Initiativa - vinovajie | _Sarguings -inferioritate Identitate - confuzie de rol Intimitate = izolare [6-12 ani 12-18 ani | 28-40 ani | 40-65 ani > 65 ani Prima taza an si jumatate): In aceastsetapt, cy inea de bard fa8 de lumea din jurul si contort psinic, acest Iuera ‘ncrezatoare fafé de lumes tnconjuritosre. Dact, i sunt inconsfstente sau abse La varste mai mari (6 episirea unor standarde de pe joace un rol ot mai ‘exigenfel mai abstracte ale gu sarguings ine i iva se masoard in speci lara. Prin raportare site ‘umai cs dezvolt, dar se poate asociadurabil eu ineapacittea, confruntat eu conflict itt idemttate si conf care Ie experimenteaza adolescentul, ca gt apartenenfa. sala presupun integrarea unei game variate si contradi ale altra despre propri vod ideal, ar trebuitnsgit de tact se Inmmpla, spre exer privind propriut vitor, re generativitate api, majoritatea oamenilor se stduiese s& realizeze obi ele propriuhui sine si raportate la elemente ca fa ansamblul ci, Lipsa real Uitimol stadiv evidenfat de Erikson apare la vitste Inaatate, cand individul este confiuntat eu perspectiva propiei mori, pe care o poate inlémpina cu sentiment impli bersonale, respect eu eel al disper In privinja punctului de vedere formulat de Carl Rogers (1980), acesta acordi o important deosebitd tendinjei inteme spre awoacmualizare. dui de maxim de adaptare st functionare a mane, Aceasti tendin(d s-ar gfsi si ar ciuta s& se manifeste in fiecare dintre noi, towusi ia practic& ea poate fi limitata de cadrele de funcfionare sociala a individului, care fl forteazA st-si dezvolte anumite abilitigi si competenge, nui neaparat congruente cu tendinja de autoactualizare. Astfl, tainare, necunoasterea propriilor resurse adaptative, adoptarea unor tehnici de aparare / evitare a realitii stima de sine redusa aparitia de simptome psihice. Secventa de dezvoltare si a aparifiei problemelor psihoterapiei rogersiene (v. si cap.9), care are drept scop restaurarea normalitafii, prin repunerea persoanei in contact30_Ovidiu Popa-Velea ~ Normal si patologic. Principalele clasificari ERAN Normal si patologic, Principalele clasifiea Gu fesursele sale interne, capacitiile si dorinfele sale zefulate, autentictati, asenivitgi si spontaneitaii persoanei in causa Pentru Rogers, ermenut de ,pacient” este inadcevat, el preferind {Plesiea termenulu de yelient, toemai pentru a sublina impasul temporar, ¥f ae care fn orice caz nu poate fi flew pe de-a iniregul responcat a ersoanel care i cauiaidentitatea, implinivea si pan la unm, nommalitaten cresterea Cateva prin ipl de baz8 ale conceprietrogersione sunt, dupa Gorges (1989), urmatoaree: Datura nan este esenfalmente pozitivs; Sxistho disponibilitate nativa spre autodeevotares aceasta disponibiltate ecesitt relat umane poztive; ~ angoase,anxietatea, arcsismul, regress, agresi 0 deformate/ destigurare tendincior umane pozit ‘mediu natural sau social osil/ neprienie: {danmatea si dezvolurea armonioasi a Buti presupune constienzarea experientei proprii, diterenfei inte ex dela a tapulu cd propria persoana este dferil de cela dar a Indrtuit ta aceasta ditereniere; ac zgenismul manifesta reat propri, numite ,ceaetii organismice”: dact pote, ml fending de auosctualizare, ‘ele generar’ experene postive iar dack nu, experinte negative; tonalitatea experienther vee sirins legata de tebuinga de autoactualizare; coneniigntel (terion) despre experients propre este supetiorcriséror asupra acesteiexperiente; de aceea, este esenial ca persoana laze ceea ce isi dorest, i nu sd se mingineascd la a visa Ie iateatrebule privite ca ive, in conde unui acest Iuerus _ cent mel persone itcusv in aperture cu celal, presapane ca Fine a Suteate, respects actonezs in raport eu eoea ee site, sina tnraport cu ceea ce presupune c& se agteap dela eo Conceptia clasica asupratulburdritor mentale: elasificarea lor on nevroze psihoze si psihopatit; uititate practici, clasificare a ramas utili pind in zilele sa in psihiatrie, permite orientarea rapida si'a medieula; nepsibiatru (si in Pantcular a medicului de familie) in fata unui bolnav cu vadie tulburari de comportament, O sinteza a acestui algoritm de diagnostic si de atitudine diferentiate este realizata in urmatoarea schema explicativa: oe ney Ovidiu Popa-Velea ~ Normal si patologic, Principalele clasificdri.._ 31 Fig2.1 4 Algoritm de diagnostic diferenjial nevroze psi 12e-psihiopatit ‘Simptomatologia poate fi pusé in legaturd cu un eveniment psinotraumatizant sau cu un stress psihic? et NU : fa co EL cotton pT DA NU DA Vuinerabilitatea la stress = crescuté lene COPILARIE Virsta debutului bolt fe paliely sass Nomi “personae ae cent acamone Cieineart mutes al cu once ='eu dts de total ie” el" cl, Implied, 008 foriaath ‘de DSM-IV (v.toxt); xioasa,post‘raumatie, ete; + Sinptome deranjante pen- {eu boinav, dar uneor prev [compartmentelor viepl pst hice: Puen poe oop st preter ratte, In pores ecomansoreratoment re acanene,32 Ovidiu Popa Velea — Normal si patologic, Principatele clasifieari rin Asa cum reiese in parte si din schema de mai sus, conform ‘osografiei psihiatrice clasice, nevrozele reprezentau prin excelent tulburar reactive, survenite ea urmare a unorstressuri sau psihotraume care exceden capacitatea de adaptare a organismului, avaind o durata relativ scuria (ore He, sipiamani), si insoqive de pastrarea discemaméntului bolnavilui, eventual de doringa sa de a se debarasa de simptom (uncori extrem de acutt ca in obsesii, atacul de panica sau tulburarea de stress post-traumatic) Elementele definitorii de diagnostic ale nevrozelor erau grupate in functie de principalele sindroame nevrotice, astel (Gorgos, 1989) : ~ Sindromul astenic: astenie, fatigabilitate, cefalee, dispozitie tristl ~ sindromul fobie: fobii, conduite de asigurare / evitare, anxietate concentrica; - sindromal obsesiv: obsesii, compulsii riualuri, anxietate: ~ stndromul hipocondriae: cenestopatii, idci hipocondriace: ~ Sindromul isterte: sugestibilitate, demonstratvitate, hiperemoti- vitate, asocierea de simptome somatice polimortice si atipice. Prezenja discemaméntului bolnavilor nevrotiei avea © sonsecinya Practich extrem de importanta: adresabilitatea potentialé a acestora chive psiholog, si nu neaparat spre terapia medicamentoasi, cu rezultate bune 1 foarte bine (reversiiltate complet) la psihoteape. Aceasta din ur apa cum © va arita intr-un capitol ulterior (\.e9p.9), poate restractara Personalitatea sou contribu la insusirea unor nutine mai adaptative. ale Pacientului in acest mod puténdu-se realize profilaxia de duratd a reaparitiel simptomelor nevrotice. i sonttast, psihozele sunt considerate de nosografia psikiatrica clasicd, wendogenii”, boli in ctiologia cétora exicrh a mare dort de aibil, in sensul c& debutul lor nu poate fi pus in levatura directa ce un eveniment psthotraumatizant sau cu un sites psiie. Fectorl genetic ue juca un rol, fas8 unol in cadrul unui ,mozaic etiologic” (mpreun eu alt factori de rise), si oricum contribufia sa, in raport cu influenta mediulu, este Aifcl de evaluct, deoarece cei doi factor se ot intica substanyial,precutn in cazul familiilor cv antecedente psihotice dar si eu un stil de viata anormal, Psihiozs cea mai reprezentativi este desigur schizofienia, caracterizata deo alterare substantial a raporturilor ou lumea ale persenet afectate, pierderea discernamntului si coexistenta nor simptome erave, de care pacientul este prea putin constient (ex.delir, halucinafii, distorsiuni ‘importante in comunicare, discordanja in sfera afectiva sa Ovidiu Popa-Velea ~ Normal si patologic. Principalele clasificdri.. 33 comportamentului). in misura in care aceste distorsiuni sunt masive gi / sau extinse (sehizofrenia a fost de altfel comparati adesea cu un cancer al psibismului”), optiunile clinicianuai sunt limitate, iar psihoterapia jose’ un rol marginal, limitat la tentativa de resocializare sau de acordare a suportului emotional. In orice caz, psihoterapia nu isi poate propune in psihoze vindecarea, si nici macar infelegerea, de catre clinician, a Jogicii inteme” a simptomelor, deoarece acestea sunt in general absente, find uncori (raportindu-ne acum gi fa paradigma freudiana) rezultatul manifestisii unor forte si tensiuni de la nivel inconstient. Asistenja medicald a acestor pacienti este in general realizata de medicul psihiatru, psihologul avénd doar un rol auxiliar (consultativ), Principala optiune terapeutica in psihoze rimane tratamentul medicamentos, iar principala categorie de medicamente folosite riman neurolepticele, care au dovedit in ultimele decenii nu numai eficienta in dispatifia / ‘ninimalizerea simptomelor, dar si in ameliorarea calitiii vietii pagienjilor cu psihoze, ca si a anturajulut acestora, Psihopatiile sau tulburdrile de personatitate sunt a treia entitate fundamentala descrisa de nosologia clasica psihiatricd, si poate cea mai interesantd, fie si pentru faptul c2 se plaseazi la granifa dintre normal gi patologic, intr-o zond de ttanzitie, insuficient exploraté si poate chiar insuficient explorabila, Motivul este acela c& psihopatii nu se considera bolnavi si este posibil s& nici nu fie identificafi ca atare, in masura in care ‘mediul social le creeazi condifii in care dominanta comportamentului tor poate fi pust in valoare. Asada, unii psihopati pot pirea mai degraba persoane interesante” sau ,deosebite”, desi strict din punct de vedere al distributiei gaussiene amintite anterior, se plaseazd excentric, iar notele anormale ale comportamentului lor persist intreaga viata. Relativitatea sonceptului de apsiliypat” videgte astfel, inca dad, importanys luarii tn calcul si a vatiabilelor de ordin socio-cultural in definirea i identificarea anormalitati 7 Existé uncle note comune tuturot psihopatiilor, indiferent de forma lor de manifestate: egocentrismul, conflictul cronic cut lumea, ineapacitatea de a invaja din experienfa traita, lipsa empatiei, atasamentul de compertamentul derivat din psihopatie si lipsa dorinjei de a se schimba, Din acest punct de vedere, mulfi psikopaji au mai degrab’ o gandire de tip smagic” sau fantezist, dorindu-si ea mai degraba lumea si se schimbe, de dragul lor, deeat invers, Adresabilitatea acestor persoane la psiholog / psihiatra este mediocrd si temporara, in perioade de crizd (exacerbare a conflictului cu ceilalti), insa nici terapia farmacologie’ gi nici psihoterapia34 Ovidiu Popa-Velea~ Normal si patologic. Prineipaleteclasifieart ‘nu au in general un succes prea mare, fiind vorba de feful (ilzarmonic) de a fi al cuiva, fel de a fi eonstituit in copilarie (adolescen) si exersat, mai ‘mult sau mai putin cotidian, intreaga viata, Cateva psihopatii mai cunescute si mai freevente sunt utmatoarele: - fipnl parancid ~ caracteristici de baza: = nelnerederen: suspicios, hipervigilent, se asteapt la farse gi inselatorii din partea celorialti,ostil fa de anturaj, participa cu greutate Ia activitayile grupului si mumai daca i se ‘aranteazi controtul; ~ Tigidliatea psihicd: are tendinja la perseverare, pans la obstinafie, in proprile idei si convingeri, tn ciuda datelor obiective ale realitifi, care cer © schimbare; compromisul este ‘considerat 0 alternativa imposibila. in situatii noi, ereeteazi intens si minujios doar ce este util pentru Confirmarea asteptirilor proprii, riménind intotdeauna, la ipoteza initial. ~ interpretativiratea: tendinja la a acorda unor fapte anodine ~ semnificalii personale si intengionale (uneori ameninjatoare); = supraestimarea: atitudine dispretuitoare, orgoliu excesiv; autoritar, nu accepid critica. Dacit este pus in fafa unui e3ce. ¥a exagera dificultitile pe care le-a intampinat si va folos! Upie ca mecanism de aptrare, proiectiavinei asupracelorlaly / cireumstantelor; = reducerea moduldrii afective: lipsa simfului umorutvi, indecizia: se meaifesti ca nesigurantaafectiva, dar si cotidiand: Iuarea de decizii este aménata, tergiversatd, chiar acd este vitals > imposibilitatea cuprinderit realirajit: incapacitatea de sintez4 a percepfillor, atitudinilor si sentimentelor intr-o atitudine realist si activa in fafa lumii. Introspectia este freeventi, dar si dureroast si tristi, eliberarea de real Picdndu-se pe calea speculatiel intelectuale gi reverie = neinerederea in forfele proprii’ duce Ia perceperea obstacolelor ca fiind insurmontabile, Pentru contracararea nesiguranfei, psihastenicul isi cauta un referential absolut in exterior, in reguli, norme, instructiuni, care ofera psihastenicului un anumit grad de confort, dar pe de alti parte, fl fae si intre int-un cere vieios de tipul nesiguranga —> apel la regula / norma / principiu — relaxare de moment + indoialé obsesiva (,oare am ales regula care trebuia?” ,oare am respectat intrutotul regula?”) — anxietate secundara — sporirea nesiguranfei intile. ~ perfectionismul: se exprima in tendinja de a finisa la nesfarsit activititile incepute, si in ridicarea ordinii. si meticulozitatii la rang de principii vitale, Efortul pe care perfectionismul il cere i duce pe psihastenie la o oboseal’ Permanent, cur atat mai mult eu cat fusesi decizia gi trecerea la actiune se fac en greutate, jar momentele de rolaxare sunt eliminate in vederea ,cresterii randamentului” Ca pacient, psihastenicul este un pacient aflat la rise semmnificativ de non-compliantd, in maisura in care tinde si abandoneze precoce tratamentul (pe care oricur, nu il poate urma ,asa cum trebuie”), sau dimpotriva, apeleazi la mai mulfi medici sau chiar la terapii neconventionale (bioenergie, homeopatie, diet, acupurcturd), in ideea de a acoperi toate potenfialele modalititi de adresare a simptomelor sale, Psihastenicul mai poate fi dificil si prin obstinatia cu care se adreseaz medicului, pentru cele mai mici simptome sau incidente de-a lungul terapie (expunénduse astfel riscului de contratranster negativ), ca si, uneori, prin raporturile tensionate cu Ovidit: Popa-Velea ~ Normal si patologic. Principatele clasificari.. 37 familia sa, cdireia incearcat si ti impund aceleasi standarde rigide de comportament sau pe care o ,{erorizeazi” cu diverse exigente leg de tratanentul sau. -tipud sehizotd ~caracteristici de baza: = ineapacitatea de a forma si cultiva relajii sociale schizoidul se caracterizeaza prin retragere (din acest punct de vedere poate fi considerat un introvert bizar). lips4 de interes si consideratie fata de problemele celorlalgi, dar si £21& de propria sa imagine sociala (critica si lauda fl lasa, in egal masurd, indiferent); area: Se exptima atdt in activitifile cotidiene, cat si in hobby-uri sau distracfii, care sunt sotitare sau implied un numat minim de contacte (pescuit, astronomie, matematica, filozofie). Schizoidul are rar pricteni, si, din cauza lipsei sale de abilititi sociale, ajunge cu greu si se cisitoreasca sau nu 0 face nicioda + afectivitatea redusci: se manifests prin lipsa sa de umor, fenta depresiva a activitifi, incapacitatea de exprimare a sentimentelor (care oricum sunt minim dezvoltate): = insuficienga pulsionala: prefera reveria, visarea, inacfiunca. oricdrei implicdri concrete. ; Ca pacient, schizoidul este dificil prin nevoia sa de izolare si prin raporturile aseptice / reci pe care le stabileste cu medicul si alti pacienfi, in acest fel, schizoidul se expune ostilitatii, sau in cel mai bun caz, antipatiei, care, in cazul medicului, poate imbraca forma contratransferului negativ. De asemenea, este demn de stiut od schizoidul este genul de pacient care vine la medic numai daca este absolut necesar (Fespectiv daca simptomui este presant), si .cispare fn ceata” imediat dupa aceea, nemaivenind,la controale periodice gi nemenfindnd in nici un fel legitura eu terapeutul sau spitalul. Acest luceu constituie pentru medic o presiune suplimentara, el trebuind sa rezolve durabil, ined in decursul intemndrii in spital, si fd a conta deloc pe ajutorul pacientului, boala de care acesta sufera. -tipul euforte (maniacal) ~ caracteristici de bazi : ~ dispozitia bazald veseldt: in mod frapant pentru ceilalti, euforicul este mereu vesel, binevoitor. cu un optimism indestructibil, dar nefondat, nepistior la dificultafile i problemele pe care fe intdmpina; .{suas ap opps tosdv i$ wud prezuiaisexe ‘ean od jaBojoussd no pouorzes0 (anemsd ango azeumspuy tap) szoysd sien v “(Bojoytsd anpo pqei8ap Ur a4 né Bs sfonatr nydrowrd uy nw 1S uoureodui0D anesou mjuoystrey wpider auewoyo ap wooun afoxou ne. 0X9 aN ane ‘ayjuney ap id "BORO! 0 ad eo adoosod (Sou Bs oIpny ngs ad Up epioge ap naiB ais Indnovexd ‘orpournmusd inpour A ap ywoultuasa 1 no aysaidap 0 ap eqI0a ‘aqnnur ay ys zed yapuIA exfsap uL ezygoUL [2 nuved jnoxpatu aundap af azeo ad apsimejo ad nos ‘217200 und {99 malod uTuDH] asIaAKp 9005 6g bDIFIND|D apaporiatilag aBojoIDT |S pualoN —aje,f-DUag Mt40 Ovidiu Popa-Velea - Normal si petotogic. Principatele clasificari ne Wee > Normal si patologic. Principalele clasificatri._ In contrast cu aceste considerente de naturd strict pragmatic, DSM- IV-TR (Diagnostic and Statistic Manual of Mintal Disorders editia a 1V-a, revizuitl (Text Revision)) reprezinti un sistem multiaxial complex de diagnostic si evaluare al tulburarilor psihice, care fine seamia nut numai de seuzele propriu-zise, dar gi de posibila coexistenta a unei tlbutied de Personalitate, a altor tulburari (psihice / somatice), a unor afectari semnificative ale calitijii vietii sau a unor variabile socio-culturale Semnificative, Toate aceste variabile adifionale sunt incluse separat.in Clasificarea DSM-IV-TR, in cadrul unor asa-numite axe” separate Clasificarea DSM-IV-TR (APA, 2000) include in total Saxe gi anume: Axa I~ tulburdri clinice: include toate tulburisile psihiatrice clasice, cu exceptia retardului mintal si tulburdilor de personalitate. Are in componenta: ~ tulburaile diagnosticate in copilitie si adolescents ~ delirul, demenja, amnezia, alte tulburati cognitive; ~ tulburirile mintale datorate unei conditii medicale generale; + tulburatile produse de abuzul de substante; ~ schizofrenia si alte tulburdri psihotice; ~tulburatile de dispozitie; + tulburirile somatoforme; + tulburatile factice; ~ tulburatile disociative; + tulburirile de comportament sexual side identitate sexual; ~ tulburirile afimentare; ~ tulburirile de somn: + tulburitile privind controlul impulsului (neclasificate in alta parte); ~ tulburdile de adaptare; ~ alte conditii care pot ff deme de atentia clinics Diagnosticele puse pe axa | au in general (cu exceptia situatilor cand Se Precizeazd expres altfel) valoare de diagnostic principal. Exists ins& i situalii end diagnosticele puse pe axa I, spre exemplu, pot fi motival Principal al consultafiei sau motivul preeipititii simptomelor, in acest caz acest Jueru fiind preeizat separat Axa IT — tulburtir de personatitate, retard mintal - euprinde: - tulburirile de personatitate din clusterul A (numitor comun: comportamentul ciudat-excentric): includ tipurile paranoid, schizoid si schizotipal; ~ tulburatile de personalitate din clusterul B (numitor commun: com- portamentul drematic-emofional): inchid tipurile antisocial, borderline, isterie si narcisic; - tulburirite de personalitate din clusteral C (numitor comun: com- portamentul temator-anxios): includ tipurile evitant, dependent si obsesiv- compulsiv, - - tulburarea de personalitate nespecificata (neclasificabila in unul din clusterele de mai sus}; + retardul mintal Se remaredi pastrarea unor tulburati de personalitate din clasificarea clasica (isteric, paranoid, schizoid), dar i ineluderea, in aceasta axa, a unora mai noi, precum cea evitanti, narcisica sau dependent, precum si a retardului mintal, Axa II ~ coniitii medicale generale este 0 axé folosit& pentr taportarea (adtugarea la dignostiul strict paiatrie) a condiilor medieale generale care pot avea sau nu o contibutie in etiologia wulburtrii de comportament. Atunci cénd aceasta contribufie este semnificativ’, ea se raporteaza si in cadrul diagnosticului de pe axa I (spre exempl, ,tulburare de dispozitie pe fond de hipotiroidism”), dar rimane mentionata si pe axa UL, ca boala de sine-statétoare, cu implicayii dincolo de tulburatea de dispozitie ect medicele generale raportte pea Il (conform IcD9-CM): «boli infectioase gi parazitare (001-139); ~ cancere (140-239); ~ boli endocrine, de nuttitie, metabotice si tulburiti imune (240-279); = boli hematologice si ale organelor hematopoietice (280- 289); ~ boli ale sistemului nervos si organelor de sim (320-389); + boli ale aparatului circulator (390-459); ~ boli ale aparatului respirator (460-519); + boli ale aparatului digestiv (520-579);42 Ovidiu Popa-Velea — Normal si patologic, Principalele clasificari ~ boli ale aparatului genitourinar (580-629); ~ complicati ale gravidicaii, nasterit sau perioadei post-natale (630-676); - boli dermatologice gi ale tesutului subcutanat (680-709); ~ boli ale sistemului osteamuscular si fesutului conjunctiv (710-739); = anomalli congenitale (740-759); ~ boli cu debut in perioada prenatalai (760-779); ~ simptome / semne nespecifice de boala (780-799); + traumatisme $i intoxicafii (800.999) Axa IV ~ probleme psihosociale si de mediu: vizeaza diverse conditii de mediut natural si social care pot influenta aparitia, evolutia, diagnosticul si Uatamentul diverselor boli sau tulburdri psibice. in general, sunt iagnosticate numai problemele cu debut in anul precedent evaludrii ccurente, ins este acordatd atentie si problemelor cu debut mai vechi, daca acestea au 0 contributie vadita in aparijia bolii sau au constituit motivul Pentru un tratament anterior. Inventarul acestor probleme include: = probleme in interiorul grupului de suport primar (ex. decesul unui membru al familie, probleme de sdnatate in interiorul familici, divort, separare, abuz fizie sau psibie in interiorul familiei); - probleme legate de mediul social (ex. moartea unui prieten apro- plat, singuratate, discriminare, adaptare dificilé la emigrarea intr-o alta cultura); probleme educationale (ex. nereusite geolare, tensiuni (conflicte) ‘cu profesori sau colegi de clasd, mediu scolar impropriu); probleme ocupationale (ex. gomaj, amenintarea cu pierderea lo- cului de munca, insatisfactii protesionale, bumout, relafii tensionate cu sefli sau cu colegii de serviciu)s = probleme legate de locuinsd (ex. tipsa unei locuinte, amenintarea Pierderii locuinfei, conditii improprii de locuit, vecindtate nesigura, relat tensionate / conflictuale cu vecinii); ~ probleme economice (ex, siticie exirema, suport financiar inst. ficient / instabil); = probleme privind accesul la servieii de sdndtate (ex. probleme privind transportul, costul consultatiei /tratamentului); - probleme legale (ex. arestare, incarcerare); - alte probleme care jin de medi (ex. dezastte naturale, rizboi, catastrofe, etc.) Ovidln Popa-Velea~ Normal si patologic, Principalele clasifiedri.._ 43 Asa cum se observa din enumerarea de mai sus, axa IV cuprinde de fapt o enumerate a principalilor agenti stressor care fn de miediu, cunoscuta fiind implicarea acestora in etiopatogenia unci mari varietiti de boli psihice si de tulburari de comportament. Ava V — evaluarea functionalitayii globale: are in vedere caleularea unui scor care, in viziunea elinicianutui, exprima nivelul global de adaptare si de bund fumesionare a persoanei, in eadrele reaitiii, Caleularea scorului se face pe baza unei scale numiti Global Assessment of Functioning (GAF) Scale, care evalueaza, pe de-o parte, prezenta si gravitatea simptomelor, gi pe de alta, nivelul functionAri. In general, daci exist neconcordante intre cele doui, se ia in calcul cel mai mic scor obfinut de catre subiect la parametrii’ de mai sus. Scoral GAF este cuprins intre 1 si 100 © 70: simptome eyoare /tranzitori, funefionare bund; 50-70: simptome moderate, dificultaqi moderate in functionarea sociala / profesional; 30-50: simptome serioase (dificult in testarearealitai, halucinati, difeulaji majore de comunicare), inabilitate serioasd de funcfionare socialé ji profesional; 21- 30: inabilitate de functionare in activitajile curente; 11-20: potential antisocial sau suicidar serios, dificultiti de mentinere a igienei personale, absenta comunicarii; 1-10: potential antisocial sau suicidar extrem). Exprimarea multiaxiald a diagnosticului psihiatric Diagnosticul psihiatric, dup’ DSM-IV-TR, se face obligatoriu pe toate cele 5 axe, acest Iucru constituind un punet de referinfd pentru aprecietea evolutici sub tratament, nu numai din punctul de vedere al simptomelor de baz, dar si al inserfici sociale si profesionale gi al calitatii viefii pacientnhii respeetiv Citeva exemple de diagnostic psihiatricy multiaxial (DSM-IV-TR, 2000) (in paranteza codul ICD9-CM): Exemplut 1 FEE ‘Axa I; Tulburare depresiv majord, episod uni, fir% simptome psihotice (296.23); abuz de alcool (305.00); Axa Il: Tulburare de personalitate de tip dependent (301.6); (Axa Il: - Axa IV: Ameninfare de pierdere a serviciului; Axa V; GAF = 35.44 Ovidiu Popa-Velea - Normal si patologic. Principatele clasificari Exemplul 2: Axa I: Tulburare distimiea (300.4); tulburare de ci Axa Th Axa IIL: Otité medie reeurenta (382.9), Axa IV: Victima a violentei familiaie in eopilacies Axa V: GAP. (315.00); Exempla 3 Axa f Tulburare de dispozitie pe fond de hipoparatiroidism, cu manifestiri depresive (293.83); Axa Ik Componente (nesistematizate) ale tulburirii de personalitate de tip isterie; Axa IIL: Hipoparatiroidism (244.9), glaucom eronic (365.23); Axa lV: - Axa V: GAF © 45 (la intemare), GAF= 65 (la extemare). Aplicatii practice Testul arborelut Testul Arboretui a fost conceput de psihologul elvetian Carl Koch, prima publicare @ acestuia avaind loc in anul 1949. Reprezinta un test Projectiv, foarte util pentru aprecierex tipului de personalitate, dar sia dezvoltisii normale a acesteia, din acest punet de vedere el avind avantajul posibilitijii sale de aplicare de la o varsta fiageda. Instructajul sau de aplicare este foarte simplu (Pe aceasta foaie de hartie Ad, vd rog s8 desenati un arbore fructiter. incereafi si-l desenati cét mai bine posibit”), in schimb interpretarea acestui test este relativ complexd, necesitind multa rabdare si sim clinic din partea psihologului Ideea de bazd care st la baza construirii acestui test este dati de simbolistica arborelui. Acesta reprezinta un element al naturii foarte incarcat de semniicaji, un simbol al devenirii, ascensiunii i verticaliati, ale cérui componente pot fi asociate cu diverse aspecte ale vieii psihice. Astfel, riddcina reprezinta simbolic ceea ce este necunoscut, ascuns, subteran, latura noastra nevazuta, legatura cu trecutul, si de accea poate fi asociata cu dimensiunea bazala, pulsionala a omului. in acelasi timp, ea asigurd insertia si stabilitatea arborelui, deci poate deveni un simbol al nevoii de atasament, de sprijin sau de dependent’. Trunchiul este clementul de stabilitate al arborelui care, asemenea corpului uman, face legitura intre coroand si ridicina, puténd simboliza Eul subiectului, instanfa care mediaz8 intre SSS ee Ovidiu Popa-Velea — Normal si patologic. Principalele elasificari.. 45 pulsiunile inconstientului si aspiratiile constiente ale acestuia. Coroana e: ‘cdmpul de expresie al persoanei, find asimilata legaturil acesteia cu viitoru dorinjelor persoanei de dezvoltare gi devenite, fiind, pe de alta parte, si 0 zona extrem de sensibila la starea afectiva de moment a persoanei in tulburarile de personalitate sau in diverse afectiuni psihice serioase (ex. in schizofienie), expresia .normala” (totusi extrem de variabila) a arborelui poate suferi modificdri semnificative. care vizeaz toate clementele acestuia, dar si aspecte de ordin mai general, precum forma, simetria, inaltimea sau pozitionarea in paging. Ua studi comparativ destisurat de Inadomi et al. (2003) pe bolnavit eu schizofienie ara ch existd diferene semnifi- cative th privingaraport Jui trunchi-coroana fate pacienti cu schizofrenie fon ~ paranoid (13.1 3.0), paciengii cu schizo- frenie. paranoida (8.8 = 4.6) si subieett sinatosi (43.4). Langimea trunchiali De asemenea, varianta C de de- senare a arbore- lua fost cea mai recveni la sent zotrenit_parano- ii. in timp ce varianta A a fost cea mai prezenta {a normal, ‘in privinta functiei testului arborelui de apreciere a gradului de retard rmintal 1a copil, se citeaza unele particulartati ale desenului care sunt relativ specifice anumitor varste. Cu titht de exemplificare, redam aici céteva din acestea (Rozorea & Sterian, 2000): 7Vormal si patologic. Principalele clasificari. 2 ani -mazgatitur de sus in jos, unele de mare amplitudine, altel scure 3 ani ~ arbre pons n deaya 4 Jos imputl gre senate 0 presiune puternic’; trunchi cu ramuri intinse arizona: Pee ; 4 ai ~ arbre poionat mais rapa uch i amu dt ine ramuri din linii oblice ascendente; a ‘i ‘ ra 5 ani ~ cunehi i muri din tine unict: rari implantate fn echer™ arbore ozitionat a jumsatea foi ete 6 sai ~ sebore cu ramuti in cher”, de dows ori mai mare: fructe pe tur Figurate in negra; 9 ani amu desc deta sparen dese tia so aicrea Tage Cirachi de tra 8 oi disparate Jn ech" spat in desen anh in ‘ in dese rancid ini dal: coeana este deseaté dela extemtta siperned a teh tun ea cae printr-o linie orizontala; 7 Hout 9 an = dispar ramuie din tne uit; tunchil i ramus pic ‘realizate din linie dubia; ramurile au forma rectilinie; A Freee apt ani sabiaates astro dese frit (oblice in raport cu ramura principal) de Ia linia trunehiului pe diretie vertiala eee Bibliografie 1. 1 - DSMV.AR (igo ad Sie Man of Mil Dire) 4° Edition, American Psychiatric Association, Washington, DC, 2000. 7 Enon EH'= Chonda Soy New Yor Noean, 1350 5 Enkaon EH ny Yeh ant re Nw ron 4 Gras c(i ear) Disha necepdie dep ME Ed. Medicala, Bucuresti, 1989; a bs ao Inno, Tan, Oa Y.~ Charest of ws ro Toa, eres of res dav by tots wk partldsehiepteni, Paychay tn Cnial Newser f = 2 td Cline Newson Laps Zan Sooo all, Tpgaia INF Cs. ,Tporafa IME Ca Ngoc, 158 Masiow!A°1 —Tovard a Peycholegy of Being, Van Nusa New York, 198; Minus, “Conca de ommaliag padi Labs Mes 8 Tunandsca 1.3 (ub red) ~ Dinersinen parcels Set ea Ed.nfomedica, Bucuresti, 2002 a 9, Rogen, CR ~A Was of Bein Hugo Min, Seton, 1980 10, Roaaea A Sern M.-Y Paes Beery 200 1 Biomass ates cues aT een dees Stele, F-Soilaie medal, Libre Armand Cli Pasa 6 8 STRESSUL PSIHIC - cauze, efecte 5 Capitolul 3 interferente Toana Necula-Cioca Descrier istoriee ale SP: Sindromul general de adaptare Defirgta SP. Distneya agent stressor ~ stress psibic Caracteristide agenorsressori Agent stressor: protaipick Sires primar ssecundar.Eusiress 9 sre. Sires $4 adaptare Viinerabitea la sires, Trasitur’imunogene sé dsimunogene de personolitete, Tipurile psinocomportamenate 4, C sD. Rolojadiure veal de aspire i el de posiilcy Nevole pathologie fuandamenle. Super socal AAplicait practice: Scalele Holmes-Rahe si Lindemann. Chestionarele Jenkin, Anger-in Seheier- Carver, Schwarzer, Funk, Antonossy, Rosenberg i HAD. Premize teoretice Neam obismuit si numim enervarea, furia, dezgustul, teama, frustrarea, oboseala, care fac parte mai mult sau mai putin din fiecare zi a viefii noastre, intr-un singur cuvnt: stress. Conceptul de stress a fost introdus de catre Hans Selye (1973), cel caruia ii datoram nojiunea de “sindrom general de adaptare” (S.G.A.), Pomind de la distinctia fundamental intre reactiile adaptative specifice si nespecifice, Selye defineste stressul ca find suma raspunsurilor nespecifice la orice solicitare a organismului S.G.A. evolueaza, dup’ Selye, in trei stadiidistinete: J. stadiul de alarmd, care presupune mobilizarea generalé a forfelor de aparare ale organismului, Acestei faze a sunt specifice anumite modificiri de naturi fiziologica si biochimicd, determinate de asctiunea simpaticd gi eliminarea hormonilor corticosuprarenali in fluxul sanguin, Cuprinde doua forme: de “joe” (cu hipotensiune, hipotermie, cregterea permeabilitifii vasculare), contracarata in faza de “contragoc” de diverse Fispunsuri, in special endocrine (eresterea ACTH, cortizolului, adrenalinei, slicemiei); 2. stadiul de rezistensd, care apare ulterior actiunii_ prelungite a agentului stressor, corespunde unei_aparente adaptiti (individu! ‘comporténdu-se aparent normal), insa in fapt sunt forfate mult peste medie48 loana Necula-Cioca - Stressul psihic: cauze, efecte $4 interferente 3. stadiul de epuizare, actioneze iar adaptare: cele carneteri are diferenjiaza cele seade sub medic, iar tea, a “energia de i. Acest stoc de energie de fla un individ la alt te si cel rezistenfa organise e (“energia de stress”) se e Caracten adaptare” adaptare eat initii ale stressului, cea dati de Tamandescu (2002) siressul psihic (SP) ar reprezenta “un sindrom constituit de exacerbarea dincolo de nivelul unor simple ajustéti homeostatice, a unor reactii psihice si welor lor somatice (afectand cvasi cu excitafia exte agenti stressor, c& act ens, surpringator, bruse gi / sau persistent si avand uneori un caracter simbolic “de ameninjare”, altcori un rol extrem de favorabil pentru subiect (percepufi ca atare de subiect). Alteori, agentii stressori reprezint ici cu rezonanta afectiv’ majora (pozitiva ~ eustress, negativa distress) sau surse de suprasolicitare a proceselor cognitive si volitionale, dar cu menfiunea c& SP are 1a baza in primul rind o participare afectiv’ pregnanta”. 7 Aceasté definitie limurest ire _altele, notele distinctive ale agentilor stressori, care pot fi extrem de v: sunt reprezentaji in general de acele circumstante care determind ca lor asupra organismului, reactia de stress a ac particutaritafi care le confer important ~ bruschejea: tatea exescutd ea, Agent stressori se pot cons stress, dinire care cele mai cunoscute su ~ ameninjarea (anticiparea unui peticol); + frusirarea (situayia in care un obstacol se interpune in realizarea unui seop); i prototipice generatoare de - exprimare a impulsurilor versus standarde morale; = rezolvarea unor probleme dificile sau imposibile - suprasolicitarea peste limitele capacitai inteleetuale: = remanenta ctive negative (de exemplu: pierderea unei capacitafit de autcafirmare, ipsa comunicari interumane). 0 clasificare cuprinzatoare a evenimentelor stresante o fae Smith si colab. (2005), ei fiedind distinctia intre ~ evenimente traumatice dit pericol extrem care se situeazd uumane), si + evenimente ,obigmuite” care pot fi percepute ca generatoare de stress: evenimente incontrolabile sau imprev ° solo de nivelul obignuit (situatii de afara game obismuite de experiente reprezinta schimbri majore in condifile de trai sau confflicte interne, Perceptia noastr& despre controlabilitatea umui eveniment este la fel de important in evaluarea caracterului ei stressant ca si controlabilitatea reali a acestui eveniment. Czedinfa c& putem controla evenimentele pare si reduca impactul acestora, chiar dac& nu iciodata acest control. (ex. locusul de control inter). Predictibil eveniment, gradul 1 care daca si cind va avea loc afecteazi, de asemenea, caracterut stressant al acestuia. Faptul de a putea prevedea aparitia unui eveniment generator de stress - chiar daca individul nu-l poate controla ~ reduce severitatea stressului (ex. legdtura cu anxictatea moderata, cu rol de tampon. in calea agentilor stressori). De exemplu, una din problemele majore cu care se confrunti bolnavii de cancer este nesiguranta legata de vindecare. As! ei trebuie s se conftunte in fiecare zi cu incertitud dezastruos. in mod similar, dar pe alt plan, victimele care pot s4 prevada momentul si tipnl de tortura’ pe care le traiese in timpul dete recupereazd mai usor dupa ce sunt eliberate decat victimele care percep tortura ca fiind complet imprevizibila (Basoglu si Mineka, 1992).pe arenstOWDp axnrzod a29451 ope jours oun ¥ pyseae anya 2p vars 89 IN 20 opus ezPa13q) njnuusquei0 3p UI Jou nD ouy. ‘sojeyaue 7 25 a1e9 vy 109 BOIEZLIOAR} = (dootod voreutyes - eopt 18 roxfuate “fouowour aren e0FBjeisow nes aaprOyNO royLARIs wore nos varexvyas = ‘asapururn ednp) vzne1u0s ‘4 vamn[ye ‘tap ayeoy aumwosiad 1aun waropaaay no “Snos09} utind [99 ~ eiouio® 10d omeo irons aymmuy auiwoy louis 20410 no repanyuos aingan nu jnssasisna #89¢] S280] & psruaid o ainynsuod 20 day wadnse sojauysopua e oyun; ra 019 0 ap 28 Jopnssansna yo mday rexdaooe unueun psu aisq -punos oxo UN axe |nssanisno yo Imdey nuad 1€ aywod ‘qespmas yRssansNd ape 20180) v aiajtais 0 “oxproads © 90) ase infnssansna ynsima uy ‘1S PusfeUDIpe ap 28 v oarsoun fowuoy 299A op ¥: “nasapuwurey) sei op saooe 1 es ssansna ap oyerauad 3 joval oun euun wuede |nuss ap “widooxo 1 ese ‘seo ‘ayes rojajutoasuod fe I$ w> iueigure ve noid rueHoxe ‘piper nnuod juaBe je azapaa ap yound 1a - Ssauisip vautoyoysp mound aq moar utd ‘repunges 4 tnuad joauod 2p lid gS 1pu6 vious aynod vyeog rewiid ag 89 “RIEHOISAJOUM-O:90552_foana Nectla-Cioca - Stressul psihic: cauze, efecte si interferente wumente pentrtr menfinerea a psihologiei medicale. ne impulsioneaza pistrarea sina le si psihologice de erestere si menjinere i oferd sansa reed nea de eustress are im; ive ale ‘uman in direotia produ artistice (muzica, cont Scenari de adaptare la stress Reactiile oamenilor fa evenim wameni care se confrunté cu un e cle stressante sunt foarte diferite: iment generator de stress pot imp ce alte persoane confiuuntate cu acelasi eveniment pot considera chiar c& evenimentul este de modul predominant de reactie a dar si in de fimetie de proeminenta n viata sa cotidians, adaptarea Ta stress eustressurilor sau distressurilor poate fi constructiva sau distructiva. Astfel, inregistrém, in cazul in care subieetul a reusit sa dor fafa de sol cresterea fare, iat in cazal in slressor s-a soldat cu un egec ada inregistram unei adevarate “vulneral ride ulterioare. Un important m mplicat in acest proces este cel de condifionare, dar exist diferente generate si de anumifi. parametri ai agentilor stressori (intensitate, duratt, repetabilitate) si de particularitatile individuale de reactie fa stress, care genereaza semi agenti. Asupra acestor din urma fuctori, care se manifesta spre ex forma traséturilor .imunogene” si reveni in cadrul acestui capit Exista uncle tipuri de evenimente pe care majoritatea cam resimt ca stresante. Stressul poate avea atdt efecte directe, cat 5i efecte indirecte asupra sAnstafii, Stressul psihic se poate constitui in factor de rise jn urmatoarele tipuri de boli = boli psihice, spre exemplu ck declansare aproape exclusiva prin SP a bolii). Un ex at constitui Ioana Necula-Cioea —Siressul psihic: cauze, ofecte sl interferente _ 53 eclansarea sod depresiv in urma unui eveniment psihotr (cum ar fi decesul unei persoane dragi) ~ anele boli endocrine (boats Basedow, amenoreca de stress, le sexuale la barbat, hipercor = bolile psihoson preponderent, dar abil, ca si au imatizant ist nportante de perso di participe la consti - aparent exclusiv: boala este declangati de faetorul psihogen (ex. debutul bruse al HTA dupa un stress major): = sumativ: boala este produsi si declansata de un complex de factori etiologici, cate acfioneazi concomitent cu SP (ex obezitatea ca urmare a bulimiei de stress, dar si eonfinutului hiperprotcic al alimentajiei propriu-zise); - sd participe la ritmarea puseeelor evolutive ale unor boli deja constitute + aparent exclusiv: de exem puseele atipice ale ulcerului duodenal, in sesiunile de examene de vara gi de iam, la studenfi, in contrast cu ritmarea clasicd a bolii (primévars, toamnd) (lamandescu, 2000 + alterativ: declangarea bolii se poate face atat de SP, edt gi de citre unul din factorii ogici specifici boli (organospecifici”) (ex. reintrarea in puseul dureros ulceros se poate face att din cauza unei conduite defectuoase, cat si a unui abuz medicamentos ar pe fondul unei vulnerabilitati de orgar - sd participe la intrefinerea evolufiei prelungite sau cronice a unei boli si inducerea aparifiei unor complicatii (ex. cronicizarea unei urticarii aparute acut la un alergen (de exemplu, alimentar) si prelungita prin coexistenfa ulterioard a unui SP);no] ap vier = algosesoe “xa) aumus roaIGo UN ap Uley vjEUNOU yUIL ore ‘goqued op jnoere “ea1qoy-psvorxt ‘yotued op varemgim wmnoard “2orBoqosou ut UO} Ns) eunoypIDIS ous ap p]VOg > ~ adsaad oyna peut psd qe atapan ap yjound wig, Op ap jmIUdUyUIS yeu Layosap fan pulidna UE FE YLOMUEFED ae.0N, papoparmuy rune eareynooxa uy ‘Siu feo0|q u 8 ssauys | soyttiseas “ajiqujonuo: ‘onede ap mezuaise19 yp aquowuara pp wndxe ‘aunsiae op Bd indus 16 ous Uy ara isd SSIS — B30] y-OPIIAN UDO] 24 IS PUBS IoUNTe ‘eyoazap oven af od aaeo ance ap ysndo exfowat 18 wise “omy sndo ynjod elgo un nes WuvOsiad 0 ang yMISaxBE w azese|dap 0 20] are 2p feurones nes g]iqssod euneaprorny arsa nu azeaysny ap fasins vdospuy woauip vauniso18e aeq “wing 2180 ssans ap oxeoqsroua8 oxlems 0 e] puaAro4y a war LEO, GS.4 YI s0jaueosiad t11audxa Inosut yosearo ys ozed awewganSuis uy Een pumeN o op EVeOOAoud pfutzagns Jet “iuaureo 9 109 1815] 1a Nes ZEAIpUE BZRDIDOFE fieo ap ore90a01d ajansvzap ‘oured gaye ap ad “juaumo "ung a1dsap spruauepuny anseou ayofuipax9 wapgamut a ‘oud 0 ap ad ‘y ae a ‘(Z661) weunng-yours) ojemjeu ajansezap no 8 ap anew t aqenxas a i) asttladanur soy ne ssans 2p vonPuunen asod varemaym x] oxvoyoF91 pS ayfnUer yew 9}2—) iqedino ap squouanuas - yezotiexa noyIp “uulos ap RING] srepioouy ap aun ‘euespnos vlein ap azeseiap gpuryoud ~ ofuati pa 2]e arofem apauoxduns axuig ~Caopiosip sons > ponwuunen-asod ssai 2p aieB9j anvs ou joxzap tod auewun aquatuquars und 291 3129 nes jord pou u wun poursrmen ar introduce prepondere somatice, asociate anxietatii: disfunctii respiratorii are, relaxarea intregii musculaturi sau din cont re, ete ate preconsti a anxioas’ asoci int poate avea un rol favorizant pentru imbolnavis dar numai cand are valori extreme. in acest caz, ea are un rol dezorganizator asupta comportamentulai $i constituie 0 sursi important a unui exces de hormoni de distress (lamandescu, 2002), Anxietatea moderatd are dimpotriva, un rol de “tampon” in fata agentilor stressori. Accasta, deoarece © stare de ni si anticipeze realist 0 situatie adversi pe care o are de infruntat si 1 acesta Ingrfjorarea ZA ca un sistema de alarma cu efecte benefice. contracturi violente Depresia Depresia insoeste freevent unele boli (recul somato-psihic) gi este demonstrat c& poate juea un rol declangator al unor boli, prin efectul ipresiv asupra celulelor NK, Poate fi priviti si ca tip de personalitate accentuata (tipul distimie - vezi cap. 2), dar si ca o boala psihic& de sine statatoare in toate acest motorie este freeventé (desi ocazional unii pacienti sunt mai degraba prin asocierea anxietatii). Pacientul poate merge sau indeplini sarcinile cu incetineala, iar entoarea gandirii se rflecta in vorbirea acestuia, Dispozitia pacientului este caracterizati prin suferinta, nefericire. Acensti dispozitie nu se imbundjeste substantial in Imprejurari in care sentimentele obignuite de tristete s-ar alina, de exemplu la aflarea unei vesti bune. Un alt simptom intilnit in depresie este iritabilitatea, care const in tendinja de a raspunde cu o suplrare exagerata ta solicitiri si frustréri minore. Lipsa interesului si a plicerii este freeventd. Energia redusd, senzatiile de neputints, fatigabilitatea, sentimentele de autoreprog si desconsiderarea propriei valori sunt relativ caracteristice, In cazurile grave, inregistrim o wu pacientul depresiv poate fi privita ca o binevenita suicidar neneglijabil al multor depresi minore, ajungind uneori, in depresiile majore, la idei delirante, care se considera, spre exemplu, vinovat pentru tot raul din lume, Exist cdteva corelate somatice importante ale depresici, eum ar fi - scdiderea sau pierderea apetituluis = insomnia sau hipersomnia; = mumeroase gi variate forme de dureri (cenestopatii); ~ constipatia ~ pierderea libidouluis ~ amenoreea, ete. : SLE Malte dintre simptomele anxietajii gi depresiei sunt investiga intermediul testului HAD (Hospital Anxiety and Depression) (vezi partea practic’) Newrozismul smul_a fost denumit, de catre Eysenck, _,instabilitate definit ca asocierea intre anxietate, depresie, autoapreciere te. Reactiile emojionale puternige ale instabilului imerfe | spre reactii itationale, uneori + ~ impulsivitatea; = culpabilitatea; ~ stima de + fobia socisearseon anuicl “(90g “masepuewDy 9p 1H) (Z661) dow 289 2p 99 oso “mgpour WIP ayuDAa ‘oxajduoo i$ aturizodut sojauajgoxd & yan duu vareazozan aundnsaad axed * no 199 B] nes Yas B| vasOpE muouriss op reuWop “Y prUsUIEHodutOD jn no pamauotisesouy pug> “aiuotadiuoo eraprsu0d of aseouny 1 amwonpqgiou umgioumnua 1989p aISa wIswOge POP safe you ‘ANMuos If anoayy ‘po InasPAarpzea viuauoyede somsd —ojewuownmdwoo — vareyoy ose oq axds vityzodsipasd no owenyeuosiad ap dn wsooe tf inyyda] uy snd ne (p61) jor 7 uvWUpeny ‘ueMUascYy a8o% sodiwosoygsd a mzens wound -oud soreuoyioury nausd seu9 Tons Waa ap wnsuoa “yeuny) aims0se osu 9p tnodwos uid ezousfoved greszuoxyy ~ Cay) uoissandag, "4 pu Sax ridson, aes aysantag (av) uorssaudag, | pu Stowe reson simmnsey | eee en easy 2ioyouossad ap suaounuys AL TE PIL60 loana Necula-Civca ~ Siressul psihiec: cauze, efecte si interferente Joana Necula-Cioca - Stressul psihic: cauce, efecte sh interferenfe _ 61 imping si realizeze mitatd dor + incheierea wt La aveste caracteri Rosenman (197: chesti i putem adauga pe ac: de Smith (2005), si care pot fl 1 = nw observa sa icruile frumoase; i grabesc pe ceilalti atunci cind vorbesc; ~ cred c& daca dorese ea un lucru s@ fie Rieut bine, trebuie s sil astepte la rind sau in traf: n fetis; care joe pentru a castiga: masoari succesul propria si al aliora in termeni de numere; Je vine greu 4 stea si si nu facd nimi: ~ plesnese din buze, dau din cap, string pumnii, clipese rapid, leagaind genunchii, lovesc cu degetele in masa, ete Evident, un astfel de comportament are numeroase cotelate, atat tn plan biologic, eat si plan psihologic. Dintre acestea, cele mai importante - in plan biologic ~ valori erescute ale trigliccridelor si colesterolutui plasmatie; rispuns hiperinsulinemic la administrarea de glucoz’; = sectefiediuma ereseuti de noradrenaling (NA) ~ reducerea ti + cresterea nivelului corti + reducerea concentrat + in plan psihotogic. ~ anxictatea; ~ depres + frustrarea; le sufleteasc’: - reactille de e la si mai freevente decdt la oamen fazci de recuperare post-stress. ressori mult mai prelungite obisnuifi, eu nerespect: ie tot mai mult longitu vocafi, a constatat ca aceia completat in anii studer varsiei de 50 de ani decitceital 2005), intr-un studiu si . punctajele de ostilitate objinute in timpul anunjau incidenta_bolilor coronariene ca si mortalitatea prem: diverse cauze (Barefort Istrom, 1983). Exist doveri ef atunci cénd furia este A sau blocatd, ea poate fi ructiva decat atunci cdnd este exprimati (Spielberger, 1985, Wright, 1988). Exteriorizarea unor stair fective negative, non-violente si de scurta durata, pare s& se coreleze, din contr, eu un efect protector fad de bol Datele de mai sus releva faptul c& tipul psihocomportamental A se inserie ca un factor major de rise al bolii coronariene, algturi de: - factorii genetic, ilustrati printr-o istorie familiald a bolii; factorii biochimici, caracterizati prin concentratii ridicate ale colesterolului, tr = factorii valoare caloric: Relatia dintre comportamentul de tip A si afectiunile coronariene explicata prin: ~ reactivitatea crescuté la stress a indiyizilor cu acest pattern comportamental gi modul in care sistemul nervos simpatic rspunde la stress (majoritatea persoanelor de tip A reactioneaza prin furie, iritare si tensiune atunci cénd sunt ameninfate de un esec, o harfuire sau o atmosfera de coneuren|a); poate sul sporit de singe in muschii scheletiei, neconsumat (datoritt ca sistemului imunitar, - faptul c& indivizit apastinand tipului A sunt fiziologic mai reactivi, la ei constatandu-se o crestere dubla a hormonilor de stress intr-o situafic stressantds .yuourexrodiwos ap ‘aanedou jours ad yenuao mmnSuadoo v eJ9PY axensAy! o ystioa 3 (nda ‘o1apon ap round 35298 UCI “aT s varruudas yiurzadar oes e YI waymeRe> 0 BO mde ap oo pug azataoiou BS ynatpaut eo |IGepUELODDI 2ys9 NU 269 U ‘rexyjau op afdaurs roxuyoy youn wosssnsu ‘9p s09j aypod a8 nzony ss09¥7 - “rou ap atauoy aye op mnpitosues ayfoads asqt ap rorOnpuT soraey BO TeIapIsUoS / stewudas runisvatunp ¥zeq ad (661) APoysoulD|, any ap p ‘3 eawerodurcaoyisd yndyy ap 18 a0e{dsip 88 jiqepuowooar aise “epyd ag ‘21g9 ap 1H09 Put as BS pyuvdwooyysd py yuods orfuoye 0 wyysoveu y musurerodui09 i “Bluny wotuzay ad ajiqerapiston rnfeoyyduuy vane yod 18 oar ‘ap wanxa twanap tod ‘imynusuEwoine euid uIp aBeswe ayeod 0-18 aivo od conednure ‘(amedinfoo auroyqosd oun wv (g00¢ “nasapueurey) varensed nes voreisdnoat roed-ypauu youfejox mau ‘,otloyepon,.) piofeu yreuorsajoud easvoyduuy ~sodwioo 1S panmufoo vaveqnso“eaveuannadwoa nes Hajoo no aj 2S gS ypusutooal as 9 Shaniafiona64 loana Necula-Cloca ~ Siressul psihic: cauze, efecte si interforente r alexitimie (Nemiah & ocunoastere si expresic, manil rea viefii imaginative; te de autoexaminare: tea de ex vederea ul - capacitatea dinsin La acestea s-ar putea adiuga: -onformismal soc! psa de umor; ‘ofite de simptome somatice. ine de instrumente psihologice de apreciere a Interview for Alexithymia (TSIA), Toronto 2006) au sta tre barbafi si de 8.1% printre fem Se accentueaza 0 data cu eresterea varstel (de la 7% la 31%, in cazul birbajilor side la 3% la 29% in cazul femeitor). Diferenfele de gen au ve la grupa de varsta mijlocie coreleaza pozitiv eu stat vaduv), veniturile insuficiente, educajia medie, prezenia bolilor eron cu depresia 2006), efectuat fa Norvegia, pe un lot "a aratat c& alexitimia comunicare influenjeazi vigoares, starea de confuzie si bit pacientului, in prima jumatate a unei con: Taportat 0 confuzie mai mare, o lipst de vigoare si a masit in timpul consul inregistrat un puls ici de genul acelei centrate pe pacient, in schimb, ‘mai mult& vigoare ilor centrate pe pacient, Agadar, felul abordeaz’ problemele e ale poate fi extrem de in modularea emofii alexitimici O notiune conexd aceleia de alexi introdus de Tkemi (1995), si care se refer bolnavii somatic, a suferingei lor corporate Ioana Necula-Cioca ~ Stressul psihie: cauze, efecte si interforemte _ 65 hipotizo-corticosuprarenale, ceca ee In absenta 1082) ne de cancer ii dar caracterizin- desfagurate asupra pacie ind mai freevent persoane aparen reprimarea $i negarea exprimar tristefea, furie, anxietatea). Sunt persoane re} care fac eforturi interioare, pe care nu si-o exprima. Mulfi dintce lipsei de speranya, pe care wre cu cele desetise anterior ca nental C. ve. ci si cele prospective (ex. Contrads, 1990) au retevat un pattem similar de asociere cancer — tipul C. Dup& 10 ani de fall - 0 nevoie acuti de a fi aldturi de o persoand foarte important din runct de vedere emotional sau de a atinge un scop important. Ca titlu mai absenfa unor mecanisme de coping eficiente, aparitiei cancerului. Astfel, persoanele cu simptome de depr SP au prezentat 0 redus& activitate a eclulelor NK gi scuid ale titrului de celule helper T. Desi acest proces este atribuirea, de citre individ, a unor sergnificafii.stressante unor evenimente de viald, dar factorii psihosociali $i comporiamentali pot juca si ‘ei un rol important in riscul gi progresia cancerului, prin influentarea comportamentelor care duc la expunerea la carcinogenii din mediu sem ive Tipul psihocomportamental D pul psihocomportamental D este considerat un tip predispus la distress, fiind caracterizat prin (Denollet,1996) + afectivitate negativi, exprimat§ in tendinja de a experimenta emotti negatives 'soun varadope uf ‘jerouas uy 4S yup ey vlunuar e ap Mjaplarput aytngana iqetoaty onsougord um ep aitod yinoso19 AY ayeod asea non} ‘ayerarxue bp vases ies #8 aundnsendBudoo ap sopra ag vaisardop 18 oymarxue e] uy "6 eiuaredwoout vudoxd ap ‘rauingUe no ‘Saaonsuy ap ewe No yIeID0se aise HNZgOS BY “|aNsV “Pr ley ooey B ap Jo] Raterfoedesur op tiednooard roypmdoos waraBune pugzis 2989 GV WO ND “aes sojaUayqord apt injos waseases ES IpIOY 2959 InpuaIpUT doo un 1 “rund ad waventiao no 18 peut Yeu junsouno wiuo}ep pap exoja1 9s iozaidar O18 UY {0B areyfasome ap >} pare 9 ‘psvOrB au wlupasy - assay “oH ares 2 jeuosted 9p yeq[ouosiod ap suafounuu apaniesesy, | mynssousip guanion ving wy so:sa,0ud Jo no 010. hp *PyBog HeDage ap pul WUN HLIBALaSuOD wOIBpIA luoarmur 0 ysooou oqouyeuosiod ap qd jared 9 yzeaI08 ‘oUaYISY puELTUOIOD YIEOg 1 ROIUOID B>EIpILD db asiaape aatuyo sOjoruaKATUAA B 2 a indy ns yoRprva wlualoxmsut auaial ajo “aen> aiyisd pusSaulg ~ B90], DIRIDN DIDO] 988 foana Necula-Cioca ~ Stressul psihie: cauze, efecte si interferente a durerea inte AE jonsirat cA ntre stress $i lor T a fost de autveficacitate, Pare astfel extrem de eficacttaqii ca tisatura imunogend de mod dinamie de starea Nivelul AB poate de performantele Conceptul isi are originea in teotia invari sociale si reprezinta modul in care 0 persoand isi explied succesul sau ese inter sau extern, controlabile sau necontrolabile. Locus de contol intern (LCD) reprezints convingeren subi © responsabi LCE) corespunde convingerii c& sursa evenimentelor se giseste in soarta sau puterea altora Se poate stabili o legatura intre tipul de locus de control gi eficien; mecanismelor de coping. Astfel, LCI este, cel putin teore receptivitatea erescuté a persoanei le mediu cu valoare adaptativa, prin rezistenja la presiunile exteme, I erescut de angajare in situatie. Antonovsky (1991) considera c@ LCL (am responsabilitate) ar reprezenta un factor favorizant pentru. sanogeneza: Persoana cu orientare interna ar fi, pe de o parte, receptiva la informatiile furmizate de mediu cu privire la (riscul de) boald, iar pe de alta parte, va prin autodeterminarea inerent& LCI, mai aderenti la tratament gi mai rezistenta la incercirile externe de a fi influentat. eit si prin nifestat pr Joana Necula-Cioca ~ Stressul psihic: cauze, efecte si interferenje 69 adaptativa d LCE prezinta: semniti (Popa-Velea, 1999), in masura in care: ~ exist cereet menteaza fn de stress LCI spre LCE} = uncori LCI este asociat eu jente crescute de culpabilitate, iar LCE eu o anumité detasa ici stress > exist 0 varia care este determinat de p de societate (ex, LCI - autonomie le agresive de co) in societajile modeme de occidental iar LCE si strate capul plecat, sabia nut tai sau “ee fi-e seris in frunte ti-e pu de tip traditional). Antonovsky (1991) considers cd, pe de o parte, extemnalitatea poate fi defensiva (cénd persoana atribuie esecul factorilor extern, protejandu-se astfel pe sine) si pasiva (cind domina perceptia lipsei de control, cu efecte negative) iar pe de alt’ parte, internalitatea, se poate manifesta, la randul ei, responsabilitatea pentru succes si eyee) autoblameazt pentru egecuri dar. in acelasi timp, nu acorda suf importanta succeselor). Autorul sugereazi c& doar internalitaiea responsabila este 0 sursi de sanogenezi. Robustetea Conceptul de robusteje a fost introdus de Kobasa (1979) ca find o variabilé ilustrativa pentra rezistent psihic. Robustefea a fost definita cao dispozitie de personalitate manifestaté [a nivel cognitiv, emotional si comportamental. Are trei componente: = convingerea ci evenimentele pot fi controlate si influentate datorita ctului (LCI implicarea, angajarea si persistenja cevenimentele au sens 3 semnifcai; lor de viata ca pe niste provocari si scopul propus, convingerea u ca pe90S" 2159 YINOSAID aus ap LLNS pra ‘telsoadap ynuad ap axnieau aroage eanofou arenyexsoine andsop.sojaqiowunues 1S soqimB09 9j1onst nes | esleuoder und ‘oudoud vamos ap sutaap euvosiod pups “yy (219 ‘unim *joo9qe ap snpar u ) asvorgtgs amma odiioa zo1n vase: S areaoape Burdoo ap auto] s0un earmdope uud “ysnpor nova 0 RUIULIaIep ssoxIS ap 1O]LOIDE] ap jmusumuas “goog 1 ssons vy 9) 1 no afouposiod 29 9p vars puniow Sys yerouyn. f any “tue ap Og =p Iasse erarqeas a8 38 viusasojope 18 oLipjidoo wip ezmamyaruns 9$ yluazo09 ap mua ‘eoysage suas nep oljouog oyu Yew Bdvoored no fupumeo Bo jnMdey PuENSUOWeP LIpms asvoiowne yisd vu no ‘eafoisngor no pmERa, are ap areores2us8 un vs sed pomyisd ‘qe oduurt nw (BUH ne Joy apoTA eye HuaLEEO uy “po qengse me ATH no aqeo9ju suvosiad Injona o es suas inun onisyd yo amd ag utuadoosap ‘san area ud sojaquaunuars wosiad @ arejoxzap o gowwar yo uasape jeuosiod me 9] Bo ni ormuun e920] Ruoweo ‘2p Az9p 9p eazequuys: e9 jyooaoad ads wosopiypsaq Squwssons soj>}WoUuTtDS9 v asodao.od 9p Inpous ‘anyzod suas uy “yzeafuanyu 8 piuareduog ap vilezuss Hoagar Bieta wp sojowounuoss exdnse Injnssonis 2 TURN|eAD w araIpoL 21989 194) 999 1. aharafioni i appa 92 Gd JASSBUIG— D901.) -DINDIN DUEDOT a pa PHpIIAN PUP, OL7. foana Necula-Cioca — Siressul psihie:cauze, efecte si interferene jele_stressante. prezinti un nivel redus de 1 crescuta dar instabila si de deosebit de Optimismaul Scheier si Carver (1989) definese otendinia generald, relativ stabi pozi viitorului si exper Optimismul presupune mis gravititii evenimentelor si supraestimarea prop avestora, Persoanele care privese viata cu optimism evaluea2a po: social si investese mai mult efort pentru a preveni problemele sau pentru a le transforma, Ele savurenzit is procura eustressuri diverse, se ajusteazd mai eficient ta stress gi boald. Astfel, se gtie c& optimismul are un rol pred ntru longevitate si se coreleazd cu prognosticul favorabi ‘unor boli grave (ex. cancer). iv medi nd SA perceap evenimentele ca find pate duce Ia o sinatate mai precara prin provoesrea -¢ a corpului in reactia lupta sau fugi”, Intr-un studiu de cd a tensiunii arteriale a pesimi le, sa demonstrat ci pesimistii aveau in permanena 0 tet arterial mai ridicaté decit optimisti (Raikkonen, 1999), Pesimismul a fost, cu o finetionare mai seazutd a sistemului imunitar, De asupra unor adul{i a constatat c& aceia care erau dovedeau o functionare mai precarl a sistemului imunitar decat cei care erau optimisti (Kamen-Siegel, Rodin si Seligman, 1991), Optimism influenjeaza prin mai multe modalitatisAndtateafizicd i {hn primul rand optimismmul influenteaza efortul oamenilor de a evita bolile prin atentia acordata informatiilor legate de factorii de rise (in felul los al factorilor de rise pentru sindtate in al doi | Joana Necula-Cioca — Stressul psihic: cauze, efecte si interferenfe 73 ultimul rand, opt persoanei de a-si mentine o dispoziie afe un eee. Pers pot objine un misi bun sprijin se factor de reducere a predispozi recuperiri i astfel, persoanele opti speciale pentru actiunea asupra stress Trebuie menfionat. totusi cd optimismul inceteaza sk mai fi trisditurd succes interperson Suportul soci sare de cai verzi pe pereti”), sau in cazul {n care este asociat eu locusul de control extem, subiectul adoptind un comportament pasiv in asteptarea extrem de increzatoare ci lucrutile se vor rezolva de la sine, cu ajutonul Di atunci cénd, pe fondul LCI, se transforma iectul persist’ cu tenacitate in schimbarea unor situa netransformabile) ‘cameni de stiinga (Weinstein, 1988) cred cd optimismuil este 18 tate mai ales atunci cand el poate fi catalogat drept un optimism ist. Dar alti cercetitori (Epstein si Meier, 1989) sunt de pairere c& majoritatea optimistilor sunt ,oplimisti constructivi”. care fae efortari activ ete. Optimismul este de asemenea incapatinare care sunt pusini la umar, sunt optimisti naivi” care cred ci totul se va rezolva cu eforturi active din partea lor. Asadar, daca exista optimisti cu rise 1 Probleme de sinatate, este vorba de acest grup restrins de indivizi care se adapteaza prin evitare. in ci , ca acela care ii ,orbeste” pe oameni reale cu care se confrunti, trebuie si fuim in calcul mai ales beneficiile cA acesta fi mentine pe oameni mai snatosi si mai in urma bolilor, “redinta religioasa in pofida multor sex diverse cercetari subliniaza 1a unison faptul cA increderea in Dumnezeu si frecventarea bisericii cu regularitate crese longevitatea, imbunatajesc calitatea morald si sociala a viet si influenteaza© ppnumeatd exgajao wioues nogy e916 teluatiodxo v sjeinou ap eioxsu¢ (e201 “Suen now epruwsid 1 op runs ueioon, ~Sxomiay 40H yong, ronuoa 2.207 eae v. snu9g psoas Wasuoy wns) i | | pee Eee ‘Bena ]ussutuoy n e9ae 10d aue> “(rman nu sepa 294 BS pow Isa0e Ut 18 89 praiput ad wu 1 warELOfeW ap asndut asvor aids “where yatazau 9] 1 az89 ad voswaro ps 2p emnosaiy Is20y foo ap 9 “BIW uORLOD tuswoduun a0} jor u 1249 ISI “ININSSANS Bing aivod sandap 4 Pe osvorStjos 18 opesour spur P Impesi wo ymidey wpeaar fern ut loyjsies ap ajar « © yevalausd “yoy76 loana Necula-Cioca ~ Stressul psihic: cauce, efecte si interferente aceasta nevoie este satisfticuté prin intermediul priet tret legiturd cu suportul social, acela prin intermeditl! caruia se poate satisFace in capabil si absoarbat_ sire ice inerente fiecarui satisfacerea acestei nevoi persoana reujeste s reduc impact stressante $i amploarea reactiei de stress. antistress. Fa se refer la sigurana pe care persoana simite nevoia sto aibé referitor la sandtatea sa, a profesia sa, la familia sa. Accasti nevoie poate fi implinita in masura in cate individul acorda suficienta atenjie alegeri profesiei, partenerului, evalutiii propriei sanatati, Un om care isi ingrijeste sanatatea, mai ales pe termen lung, are mari ganse si seape de prime} ‘mor stressuri majore reprezentate de viitoare imbolndviri severe sau de complicatiile, adesea redutabile, ale bolilor de care deja sufera (lamandescu, 2002), Nevoia de nowtate a experienfet este sinonima cu nevoia de , senza noi”, fie ele, intelectuale, afective sau spirituale, Aceasta nevoie poate duce in timp Ja formarea unui reflex de evadare dint prezent care, este incdrcat de stressuri minote nenumirate. Acest reflex poate na ca atenuator al stressului, chiar in cazul concomitenfei unor drame existenfiale, Ingelegem acum, de ce asigurarea din timp a celor tei nevoi Psihologice fundamentale constituie premniza unor conduite de gestionare 2 este pust in legaturi cu buna functionare fi 3. Reglarea optima a nivelului de aspiratii (NA) si a coli de osibilitati (NP) Conform: psthologiei dinamice a lui Kurt Lewin (1967), orice individ ar trebui, pentru a atinge un prag de implinire sau macar de ulfumire in legaturd cu viafa sa, si-gi evalueze gi reevalueze periodic raportul dintre NA si NP. Ar exista patru posibile raporturi intre cele doud niveluri 1. NA >> NP, relatie soldat fie cu frustrarca individului, cauz de faptul c& isi propune mai mult decdt poate, fie suprasolicitarea acestuia determinat& de muljimea sarcinil necesare indeplinirii scopurilor; loana Necula-Cioca ~ Siressul psihic: cauze, efecte si interferenfe _ 77 2. NA NDP, situa poate, find pre depres 3.N aparent optima, dar care in timp duce la nepropuniindu-si niciodata nimie mai mult poate fi sinonim cu resemnarea, 4 4 de faptul c& persoana igi propune pujin mai mult decat poate, lucru extrem de bonefic pentru progresul. si subjectului, Aceasté.relatie presupune un stress de supra care ar costa pe fermen lung mai pofin decat resemnarea Cea de-a patra variant poate fi obfinuta prin aprecierea lucida a lor, evaluarea edt mai exacta a posibilitafilor si prin evitarea stabiliri te inadecvate sau absurde. Aceste aspecte trebuie avute in vedere relajia medic-pacient. De ce, in care pacientul trebuie si-si modifice stilul de si fi fe acest reglaj optim, obiectiv intre ceca ce vrea in mod ideal” si .ceea ce poate”. Suportul social Suportul soc ale unui individ care ajutor practic sau ameningitoare” (lamandese ate fi definit ca ,ansamblul relafiilor interpersonale procurd acestuia 0 legiturd afectiva pozitiva, un ormatii si evaluari referitoare lao situajie 2002). Are trei compons He Pentru menginerea echilibrului psibic, estee vitals manifestarea a macar unuia dintre aceste tipuri de suport. in mod obisnuit, vehicule pentru manifestarea sa pot fi mediul familial, pric institutii de profil (biserici, scoli, spitale, societ non-guvernamentale. Sprijinul social fi poate ajuta pe oameni sa se adapteze mai bine la stress din punct de vedere emotional, determindndui si nu se mai gindeasca Ja factorul de stress, Ruminarea cu privire la un eveniment, la o sit implied autoizolarea. Un st inal pe oameni care au suferit recent un doliu a constatat c& aceia care ruminau, ca reactie la necazul lor, erau deprimati petioade mai fungi de timp (Nolen-Hoeksema si*Larson, 1999,dy sun eosopso4g Sud} BaLEQIODEN psajoxd eamquiy9s, reidosde uateud youn eauB0qy ‘rmoueuyy noses us auequiyas uipatsa earnquuyas, sou re9siyo ojos vasesedas bond pons easapanig ‘lets 2p mnrustowed ynsa35¢t ‘st Up we>ypayo1s9 nu 2389 HD5UH BS Wo atrzodstp Bj BAS BA ,2foM2, ap EUOdEIE oH9ou “ep youg “eso! Yu aIAWAMUD nosed ad “ejduypiw vs 14, aunayydo ap nuns [08 inpmodns p ame ut aq ‘am ! iquuaujna yo ou “2ep “anMpratp Te apupeuosiod ap myndir ye ‘012 a0 unssans je ve piafpuy anes ap rasep! SSNS |MANAHOD UI ayEAN DSH J djaieynzar mor “ganerdouo azojes o aie aye I$ soujOR sminp\. iipou ap 18 sts op ameBap 1S eareuyeuosiad ap u poof 2up “peu 6L ahuanapiay | atoafa a2nn9 “>iigsd assay DOL) DpIDIN DIDO Juns aiualayip aIs20e Up afsup) squauMUOSa ap rfesDaze qui Inpow uy wet afuorayip east sep ‘fay HEe]IOe wouwwo to. yo aundnsaud ayey 1S sowopy in] vjeds “puRd Halfop fe ‘2antzod 2[29 reap aoiyisd 16 a9rz1y wsipmeups widnse ase ye Yn Ded tun me annedau ojaiwotnuana go lem Lamiaatog ayjnur text a]90 “aqUBssans Juns yfoaun joap 18 ueoyspour ezwaai9 aanizod ajamuamumuar> eoep seI49 lid ul "212p94 9p ajound ayaus tein up ELDHHUD WSO} & BIBDg 7 anoodsoi injmotaruane iuatod yoyput aavo feyound un emuaayy repuode P-s 18 ( oIO0s “JHBmups BaLeIS,,) IHOFaIES ned UW alednus “squauuruano ajapediouud oxenpera so} ne “fansy -tjoq v aiuedy 9p tanosasy vat pesot so ne “HOSsaNS Huse giao pluanyur o ne INOUE 1B ep yuoupUDA9 un P| pundses anuip erfejar0s weziyeue ne (/961) aqjey 1S sauIpOH, “oI 10 2P IMpowr ws ede ama sopLBquiTy>s moeduus areospts BS 189100 9p amowrouad w yindaoiad 1 ayeod ugoytpow aseosoumu eles op inynpour B azeqangos soo go yey nw oye 18 souNjOH, aypy 18 saujoy nypos aoyonad wioondy owen. fnjoudeo WY {wana wos (auapstoaK nes owoIe sjoun) aarsuojap auistueDeU yoye @ 8 e9 ‘sms BU 2p azeede ap sojousjumaur eadasy -uossans von \Soayp no gremyosmadns puesoduaruoa aun} o-nur YseInyes aIsaparop oe why wy tansciosd sojuorsey wluaystx:y sonnade) tatiejar ruped uy ‘sipau ang ap arsnjout uodns ap tnd Mul FOUL Mes BIMUN sLZIUINy wluUEYOdUAT IS PALO Io aq aIl #8 ssans 9s AMOSIPUL aISa HOSsaNS JOysuDse am ad sojaajoud nox ‘aisaudap oy sindstpaid vou IMU nBaXe Nes YRI90s a1Dpan ap "NAP Aue BID0H “snjd Uy -(prEBIEHY 8 uOsUIY 9p Heit ahuuasafsans 8 21980 aenOD “IYIST jHsTaINS — O90] )-DPIOIN DUDS] BL80_louna Necula-Cioca ~ Stressul psihie: cauze, efecte $1 imterferenje ‘Anul now ite cu legen ArcAtura stressantd.aribuit Fecdrui agent dar constituie, pentru medic, baza pentry tea crizei de via in care se giseste larea_unui scor global care reflecte acesia Criterii generale de evaluare a rezultatelor: 50 puncte: fara probleme semnit 151-200 puncte: ugoara crizai de viata 201-300 puncte: erizé medie de vias; = 301 puncte: crizd majora de viata ‘Scala Lindemann imentelor de viaga cu rol de agenti sttessori si care indica, de asemenea, potentialul patogen al acesiora ‘Aceasta scala indica 0 ordine si un punctaj destul de diferite fata de scala Holmes si Rahe. Specified acestei scale este ierarhizatea separati a evenimentelor patogene din sfera profesional Eve ne generale 1. Devest! pareneral 2. Meartea uni rudelpri 5. Accident boat sever 4. Divort 5. Boala seversa rudelor 6 7 8 Conticiprocese jurdice Rapireviol Conficteconjugateicu pirinit 98. Zgomot uy fnanciare 11. Talburri ale somali 12. Deteriorar ae locuinfe 13. Supaat pe sinensis Joana Necula-Cioca ~ Stresstd psihie: cauze, efecte si interfereme trea proqurlor orl casa sau la servic rea excesivd a antomobil Mancatlexcesiv sav instante Separate mie: Concediu cu automobilal Grips, riceala Pensionare Sirbitori in familie (Paste, Criciun, ete) hemi profesionalt 1. Condit grete de munet ro) 2 @) 4] (0) 4. Manet sub presiun (60) 5. Certuricu sel 6) 6. Certurieu colaboratorii 6) il an 8 6) 8 (as) de munca a) (Ore suplimentare sau lucra in week-end 40) t . G5) instruirea colaboratorilor G2) Drumal pin la servi @2) Mancatul ts canting a5) Chestionarul Jenkins (pentr tipul psihocomportamental A) La urmitoareleintrebari, vd rugtin sit incerewiti raspurnsid care vi se potriveste cel mai mult Nw exist rispunsurt corecte sau incorecte, asfelincat va rugam sa alegeti raspunsul care se potriveste cel mai bine Dus. personal"muupe gs stidsip uns pep sour feu ang ‘roHe WSSupR } yy SIEO} TUNE 1995 Up ‘mugunu osotyudu © uae ad osm Z24ynUe9 Bs PL “were 0 mu sop nagunguip 24 quay gute 2p Z3}0~ YY eugnquy wg ‘uur up eases advoude p "4o3sap0 ‘> eqoours wp 09 pa. 1 2}2<00;puun 2auyp 240 (0 pemiaumyoduorousd py naguad) ra-s08uy pamuonsy.y pe ‘y [eiuauyrodwosouisd mindy eluezaid nnuad anvoysutuas asa aiound gz aisad jnuoog 'ou9s uy wind a0) ‘p ‘sous ut ured yeu 9 ‘Sous up ew P4993 s0}95 Yeu nate yes2u28 wean ney Z 129 a eaap sop yeu 3 9 ad 18 wo Sep 9p 1 PG 498 ua ad wo poseontad eas ehupuDy ne yeja9 dn us Ww 01 rw au0Rare9 “p {8 oluaaijiang Napa 92 AIS PANDAS DOO PIROAN Baw ‘up su08ay09 8 rotuto eriuofeu pp aSzauo pun eu Haye y assed 2p ans “sour9 pa 99 [0% reporony adboste wings gus np ‘2981S Yu aio} eU 1gejonnuo> xp wand “g ‘nudes ap nai 1 ats ou jess pup» Geasw wuoweuadwoa ap da 29 °§ jowop tees Se} 0-5 aon3e ure nie Baad “> wun eareyuofew wy rednoo Wns nIpou a songsedou 16 vexeau your ‘aoresedsu ued wusroud wy p2e22129338289 YA UI) soresedou rexead feu ‘plusangie nop P BIO © Higes ie eae“ ‘weporu (adzeude) 9 cxtlnoup 8 v naued mpaoin: 3504 saw. 210010] upORT ga pnp ‘armpae iiasoian B H99fs PEMD MART prssaAIy ~POO|y-DINBON BUA TE84 Ioana Necula-Ciaca ~ Stressul psibic: cauze, efecte sl terferente AS tana Necule-Cloca ~ Stressul psihic: cauze, efecte sl interferenge ‘8. Sunt rita intro masurit mai mare decit observa ei Sconul peste 24 puncte este asociat cu prezenta tipului psihocomportamental © eee c fionarul Lumpkin (pentru locus de control) Urmatoarcle intrebiri apreciasd manera in care evenimentele importante din viata noastra ne afecteaca Voriante de raspuns Nu sunt deloe de avord; -sunt de acord: ‘ Nu swat de acord, dar nil in dezacord: 4d Sum perfect de acord 1. Cind fae planuri sunt aproape sigur cle ideplineses 2, Pentru. obgine o slujb& buna ebuie mai ales sf fit in leu potivit la momentul ni ceca ce mi se intl; rentcle neferiite si dnte surintee unei viet se datoreaza 5. reusi depinde de capacitiile Fecarua gi nu are nimic dena face cu norocul; 6, Adesea sim c2.am puting influent asupra a e2ea ce mise intampla Scorul maxim = 18 puncte (LCE) eee Scala de optimism (Scheier-Carver) Va ru in farce des im sd rdspundeyi fa aceste afwmopit, alegdnd una dine cele 5 posbilty, timentele Dis, imu de ceva ce gaindese oamtenil in general implet de acord mu pot siirdspund nici prin acord, wi dn suat de acord: sunt complet fn decacord rin dezacord, in momentenesigure ma sstept sé se intdmple cei mai edu Numa pot relaxa usr, 2 3. Dacd ceva rdu ar putea sa mi se 4, Intotdeauna vid partea frumoast§i 5. Sunt intotdeauna opi 6. lini plac mut prieteni trmple, se va st lurninoass legatura en vitorul mea, Joana Necula-Cioca ~ Swressul psihic: cauze, efecte sl interferente__ 85 9. Nieiodara nu se intimpla ca lucrurfe st mearga cum dorese eu, 10, fn eneral, m suptir prea uso. 11, Cred in proverbul “dupa nor, urmeaza soa 12, Nu prea fin seam de Fcturile bune care mi sein Punctaj maxim: 60 puncte. Scala de autoeficacitale (Schwarzer) Mai jos sunt date 10 afirmati repres adoptoyt cand va confruntati cx 0 sitwapie incerenit litera care oredet i indicd eel mai bine modal Dvs, de @ actiona in general, «a. nictodata; |b. ecteadats «, adeseari 4 intotdeauma reusese s-mi rezolv problemele dificile. dad cineva mi se opune, gisese mijloace pentru a obtine cova ce vreau, 3, Ese ugor pentru mine s& persist in indeplinirea scopurior mele, 4 Am Incredere cf ma pot deseurca eficient lor mele, siu cum s8 is din situa impre 6, Pot sé rezolv cele mai mule dintre probleme dac8 investese efortul necesar. 7. Ramin calm cénd mi confiunt cu dificuldti deoarece ma pot baza pe le mele de satufionae, 8. Cind ma confrunt cu o problemi gisese de obiced mai mul rezolvare. 9. Cand sunt ce am de facut 10, Orices-ar intéonpla sunt proghit i fac fa sti capa Scor maxim = 40 puncte, 7 Scala de robustefe (Funk) Mai jos sunt redate cateva afirmapit asupra carora oamenit iferite. inti cu atenie $1 indicat in ce masurd eredeyi 8 este adevérard sau nu fiscare roposiie pentru Dvs, tncercuind varianta care redé cel mal bine opinia Dus, a. mee deloe adevarat 4 putin adevarat adevarorsznyuos ayequeunnes 6) wo ul zauor}geas¥s pugindow 98 fut tnogdau ea29 996K “Bt 38 jus a9 2adoUE ‘sf proud ws yod ps wy “equunyos ap eum jqrqosd y aso} uy eau ele, “| |S aaoyyd prespsape oa ‘nos 280608 1-95 joy Ip also ay puto|goudo te pues ‘oan anno} wumsuo> gar ys eluIpuDy wie “Ed nose 1y ww © ap esun$ snap ne yo 2189 ag 29 HUES“ 1 ae asvo.sinp ‘ase A Bj osopurd ew PUR “5 aury jgegord y 100 opesaid 10d ws ey “PguAIgas ap ian 9s fouHUEs UO2S9p Wy “6 ‘lea ty apo undoos yane wre nu wine Buea *g ‘aiuosara 3p aud 219 EA vaseofguivzop wa ps twezeq yu oxe9 ad iuowIeo eo wedaNEEN eS (I'S tg asoum> 1-29 ato no 2504408 PUP) “| itm'> {poze ap wind wns 9 ‘p07 ap uans2av0 ns 9 ‘paose ap 1}deuo> suns 9 sof wa ap surdys ap Henpgisod g 2709 bunosaed 8 oui “bless ap 31039) i Bs apna 04 MOMIY) Biuass09 ap vjo2g round og |-set = farsnqos prooyar axe> yru09g 809 asnowsuion dl eaad yu 9 gunuligo eouNyy 18 ahuouafionr a1safo Benno ‘iyIsd pAssay — DOOL-DPOAN ao und ase9 99 ayaa ‘ut ad yazdns 9s waaula pu un ey be oF Yemse 98) 29209 ap pup uuu: no wide ea 28 29 ey ‘oun ap ayeuseizmua auvosiadwistNo yo zouLRe ‘loupe wf outa 9p efid eane 29 east ‘vended yunsosoqu axed os yn vita ide 9p awa, suzas uns mu 24093 woundjs ny ys me eur 59 i Be Ta Boe} gs Pou 23e9 exautD ad wa ei8ajtadosd zaio0.09 musps n313 arto aI nu lamigo ‘tsdyord nated eluis moos rep Hts reaeaape no 1 P| Aanp BisGy uEOSIRd © | €9 yueosiod 98 2gD9p wean yew aut matad 2489 14>89p Ih}a na zasta "unds 29 e299 aiuoye na ginose uate 20 aun una ULE ‘o-sojay we ga ans yw 9p anuyeuyaanqa ‘oinfe ye ws pupa nn ‘yung gesepefo 90490 ap mv 19 ganna, up 9 815 1uns “anuj ey 4 yd rng} # aed 10) (R38 ap Hyndaeus mys 1 se uns waa nas wip z2:391 popp 2{indo3 5 ump "288 Up eisoud mos eum 99 2uzara ap Moat ulp ato ge re po 9 au} qoud| oe apsapo mun p aiuasafianad op9afa Genod “aIyiRd [STAG PHOT uouafiamu 18 ajaafa aen09 ‘aigisd JaSvaINg ~ D90Iy DPD 19} qUIYDS es N9HP amo} I52 HUY NaS 24 “Tb aA-OF up 6c ru gg ug 9E se te we te oF ‘6t 90nd Be ‘bag suLAiat pugo Fesfuetap BN LE sae 8s rqUIDs BS a}sodusatsat29190 2G) 11 ON DuOT OR88 Joana Necula-Cioca ~ Siressul psihic: cauze, efecte si interferenfe 20. Ca strice plicerea 21, Se Intdmpla a fia dominat de anumite sentimente pe care mai deg ze 22, Prevad c2 viaja mea va f ea sens si scop. 23, Cred ca intotdeauna voi avea persoane de incredere pe care fac ceva cesmi face plicere, este sigur c8 va interveni ceva care simi cong pot bazs 24. Se intimpla s4.am sentiment ea nu stu exact ce este pe eales8 se petreach. 25. Se intampls si sit e3sunt un rata, 26. Cand mise intimplt ceva, am tendinga st subestimer sau supraestimez importanfaacclui fp, 27. Cind mid pindese In dificuljite pe care probabil va trebui 58 fe tnffunt fn le pe care le fae zlnie sunt lipste de important. 7 luenuil sub contol, 1 este de 29-203 puncte, peste 140 puncie este semnificativ ientul de coerens eee Scala de stimd de sine (Rosenberg) Va preseratm mal fos 10 propocti care descriu sentimente despre propria Dv persoand Vit rugdm citi cu arene flecare propecite si indicai prin tnccreuire. care Aintrs cele 4 raspunsuri vise potrivese personal 4. sunt in total desacord: nu sum de acord de acord! sunt total de acord, teodaté ma simt nefolositr. Simt cl sunt o persoand de vafoare cel putin ia egalitate cu 4 As dori stam mai mule respect fa de mine insu, 5, Sunt capabil sac lururie Ia fel de bine ea ie 6, CAteodata ma pandese c4 au sunt bun de rie 7, Amo atitudine pozitiva faa de persoana mea, 8. Simt ci nu am prea multe motives fu mindru de persoana mea 9. in general sunt satisficut de mine insumi 40. tm general sunt inelinat s& cred despre mine insumi c8 dau grep th ceea ce innreprind. Scor posibil intre 10-40 puncte; peste 30 puncte = semnificativ pentru stima de sine inalta, Joana Necula-Cioca ~ Stressul psihie: cauze, efecte si interferene 89 Chestionarul HAD (Hospital Anstety and Depression) ‘Va nigim <4 réspundeti la urmatoarele intrebari avind in vedere ceea ce vi a tampa 12 siptimand. Nu reflectali prea muk la aceate intrebiri, ci alegeth ispunsul eae va apare cel mai la indemdna, 1. Ma simt desea incor surescita: a. cel mai adesea; D.adeses «din cand ia cid; foarte «. citeodat 4. dato. Pot si ma bucur asizi la fel de: 8. exael aga sau maim b.nue chiar as, dar céteodaté mi mai bucur; «mai pufin, doar cateoda regiumea stomacului (in capul pieptuui) ,adesea: foarte des. 5. Ma cuprinde cite o prevestire nelingttoare 8 ar putea s8 ge petreact un lucru groaznic: 8 da, foarte purer by da, dar na extrem de ptern «pared sini uneori ceva, dar nu imi fae nici o grija; « d.deloe. 6. Micam pierdu itesesul penta ginuta mea exterioare «cu siguranga asa este; ‘mise intima edteodats; mi se intémpla foarte rar; «nu mi s-2intimplatniciodars 7. Sunt in stare si rd gis vad partea vesel8 a luerurior: 2d, ta feb de mult ea pina acum; b. nu chiar aga de mult a inate;oust 07 ON ‘SuaKBHEGNg oy -p sede} “AouosiOd pu uoneAno}y ~ "HY ‘MOISE “EZ 2861 ‘2uuatA-ueBiNNg-OK snqny iss a ‘sonvewosoy>‘sq uy spuaxt wapoyy ue smug pur ayy ~ Fa “smOAYIS “9P -yRUON “ze 0907 nSainang “eeoipopy ISON Mo PaURIBIAUOD — “4 ‘omA2HED “1 YezOd “A “EELOLG MENT “|Z ‘200g ‘nSounong “eo}powosuy p3 ‘feoipaus jonaed ® teroosoWsd! eaunysuowurg - (par qns) “gry “nosopuouiny “ “ezz049 weGN “OC {L961 ‘Suey 11 ‘aNDIMHUSD aImOIONDKSG ~>y Pa “nfomong +e Pa yvossad je earayn> ympsouunpung ~°y 661 "woy>aNyy BeHBA SIO “"MuEHFOx! Ssansiy oypojqyss seq — yy "uMeUI9pUry “ZL INEIDDIY "OA man “sso¥ord Fuldoo pire ssons a9 WUa30%} ~ ‘C')‘SuOYLRG “Sh IPaIV avTOjoMsy— ef "ABSOpUELR] “FH “nfommong “WY ‘Pa “uss ayo 1 usd yasens ~ nasopol“¢ "200G “nSsinongeo;purou py tsnoanseged 6 eoiojousd exnmodsiod Up auisd nog iy taser “eLot‘nSomang “eopedojiouy 1 youtuns pa - usd sang "yt SPLGL HOA NaN ‘Hlouy — ey nok pu moeypg y ad6) HY UeUUESEN'S Meany Of “6161 “E9S-1S6 'S “26 “f uma aUY siHoned onorejupsod uy anojaeyog ¥ adkL Jo vontayipou ayy. yy “eau “6 6 uss0n 309 aUene4D Y ppOW egpOW mtr voy pana ‘wopuo’) ‘meq weary “S “S aD “f ‘8661 "Bagiepoy deoyssg aospeyy ~ yy od uDeNpENY“¢ 661 odEN IQ eeC| Pa aE sais —"y we 861 8889 42507035 Ks pe 8 oueus atdood opt usu go Ap ‘y *Ss40u0y “1 ays [Se lg shuaiafianit i ainRfa aemvs “anys pussouig — VO0I-OpIOIN waaDOp q tas = around py asad saiound |z wxeut 2096 e1 aU094 “p {yo 3 2 9p wioun Pasenase SP nes auniz99>1 9p fuser FUN wazeuo|s 9p ‘YD oun warsniaot ap eanang Yod EW Pt ‘epornis advosdep ‘sep eaxd n> Ssep ap trusap q ‘sop aucoy 2 axe}o1 vi ¥S 16 pouoo nels es 10d “et “wweporoia adeoade sep vaud nu 3 "Sopp sap -q 'sap aucos syatued op aueis 0 ayuss mp apunsdns yy “Zt {a0 ayrus Yeu 9|39 9p p SUL adeoude nop rind yer yrs na °3 05 29 =p uapainay no asaettg “OL ‘weporoin ser a20j-p 12> 6 pupD mp > “Sop ap jmsap 9 indi eased aime oF eu npg aun uid aaa 209 HS UE pQION IaH 9 Ws Sedan 35 Waid > ‘wie rte q !newgaape auto} a ep ‘amynooy wes ys tod nu seduwmase 3p ys tas 2010p ahuosafionas B aisa]o sznns Disd jaSNDaIS —PO|D-MPIDAN PHOT] OG92 _loana Necula-Cioca~ Stressul psihie- cauze, ofecte yi interferente Rahe, RE. ~ Subjects fe char Psychosom. Medicine, 8: 2-19, 1972; Rosenman, R.H., Fried! ~ Modifying type A behaviour pattern. J Psychosom. Res; 21 977; Rote, J.B. ~ versus extemal control of 128, 1966; London, 1957; fH. ~ The evolution of stress concept” Amer. Scientist 61: 692-699, 1983; fer, M, ~Life after Stress, Press, New York, 1982, impaired health status psychosomatic research 61, 371-429, 2006; ‘Theorell, T. — Life events and ‘ischaemic heart disease. In Troubles psychosomatique cardiovasculaires ~ quand et comment les Huber, Beme, Stutgat, Vienne, 1982; Femoshok, L. Type C and can ‘Thorp, B.~ Seminar antsiress(cilu de Scot ‘octombrie, 1992; Verissimo R. ~ Alexithyméa and psychpatology among bariatric surgery «candidates , Journal of psychosomatic research 61, 371-429, 2008: Ykemi, Y.~ Integration of Eastern and Western Psychosomatic Medicine Kyushu Univ. Press, Tokyo, 1995, Capitolul 4 STRESSUL PSIHIC - modalitagi de coping, remedil Joana Necula - Cioca de coping: defini perspective asupra copingului, sirategit gt tehnici de fie. Mec 1 copingul centrat pe de aparare a de mate cu copingul. Termesul de to cope”, care inseamnd “a face fa un efort cognitiv si comportamental de a icitarile interme si externe care depasese resursele personale” (Lazarus, Folkman, 1984). Se infelege agadar, c4 reactia de stress trebuie privité num relatia dintre subiect si situatie, in felul in individul se raporteaza fa medi biologica, cognitiva si de invatare, Perspectiva biologicd se refer’ la faptul c& organismul nostru are propriile modalitgti de a reactiona la stress. Orice ameninjare sau provocare pe care o percepe individul tm mediu determina un lant de reaetii neuroendocrine, din acest punct de vedere fiind foarte cunoscute cele dowd modalitati separate de rspuns: 1) simpatic-adrenal, de tip “fugh sau lupta™ (Cannon, 1929), eu secretie de catecolamine si 2) raspunsul hipofizo-adrenal ‘cu sccrefie consecutiva de cortizol . Perspectiva cognirivista sustine faptul cf mecanismele de coping se bazeazi pe procesele mentale implicate in felul in care individul pereepe si evalueazi situatia. Se considera c& exist doua etape ale evaluici: primard §i secundard, Evaluarea primar presupune Faptul cf individul face 0 evaluare constienté a probleme, dacd ea prezinti un pericol sau o pierdere, 0 ameninfare sau 0 provocare. A doua evaluare are loc atunci cand individul se intreabé “Ce pot si fac?", apreciindu-si propriile resurse de coping, Aceste resurse includ: resurse fizice (sinatate, energie):‘oquessons ajafuesumorio enmdopuy be naquad ojesouoo ajtinnioya putsdna aseo “iowta|qosd v axesfozal 2p - ‘Auydoo ap 1 9p aueyodu 1woBazeo ynop wrsix9 ‘panoadso euaigord ap. ayesouot aarugde romajgord Butdos ap auespupsayy ‘y sje varouidyo DeeaPOL “Sp ag anoan auds mueuguopard area) panpadsiod i$ doos porduyy TF QOL ayvod 2s ‘ossanis $6 lipauias Biados ap Hieniiypow “sngisd passoug — Doo; y-DpRoaN DUDOT ‘gsut Suny uouna ag “gu fume ap wanxo eosepe) teessans mudumuan> Nu aL9} ap 989paA0p 98 af] "RauRau es vaumsards ty © wind ‘amsede 2p auistucsou asioatp apnjoul waynd 40-S fary -SSONIS 9p LBS reBITaMLIDdX 23]8 ajeroquy o[si9qj9 aaaid v pzv9a19 |nptarput asd und * edoorad ajo tn area ut jnpow wluonyUL ato ‘nydwaxa oq ‘wyuessans 8 auadaaiad ap ynpow wz $ wareraT90s “eauoun i809 vaxemtonnsy now! g jmidey prune96_loana Necula-Cioca ~ Stressul psihic: modalitayi de coping, remedii Copingul centrat pe problema dem in cazul SP generat de si este orientat spre ai stressante, Acest tip de coping presupune conduite de acceptare a conftuntarii ‘cu agentul stressor. in cadrul acestora subiect a anterioard; informational); ~ elaboreazit un plan de actiune (cel mai important moment, in special pentru problemele pe termen supra agentului stressor, in scopul i sau a feluluit in care acesta este perceput. Evident, strategiile centre pe problema pot fi orientate si spre interior: se poate schimba ceva legat de propria persoand in loc s& se schimbe mediul; se pot schimba obiectivel Pot gisi surse altemative de satisactie sau se pot forma noi capa aptitudi Copingul direct poate consta in evaluai succesive ale s agentilor stressori, putand fi considerat din aceast& perspectiva si ca un coping de reevaluare a problemei, Reevaluarea probleme’ consti in reducerea diferenjei, percepute initial de catre subiect — intre gradul de ameninjare le resurse, fapt ce ajutd la perceperea situafiei ca mai tolerabilé decat a fost initial (“reinterpretare pozitiva”) Persoanele cate apeleazi la copingul centrat pe problema generatoare de stress prezints niveluri mai sedzute de depresic, atit timpul, cét si dupa depésirea situafi citaji de Atkinson gi Hilgard) Copingul direct, activ este sp intern, care datorité convingerilor lor cu privire fa posi mediului vor avea in planul eonduitetor sanogenetice o mai bund atitudine faja de prezentarea la medic si o compliantd terapeutica crescuti, Acesti oameni apeleaza frecvent la suportul s de_pierdere Ioana Necula-Cioca— Stressul psihic: modalitayi de coping, remedii_ 97 spingul centrat pe emotie denumit $i coping evitant sau indir e Prd iesire, ireparabi face fata stressului, si cuprinde in general modal care 0 confiuntare decisiva cu agental stressor nu contra, aménaté sau anulat. Mai general, el presupune reglarea consecintelor emofionale ale evenimentelor stressante sau potential stressante ea concretii asupra lor. Acest tip de coping are rol pozitiv atunci cénd nu depaseste o durata rezonabild de timp. Il putem cataloga ca o strategie pasivi, de uitare, subiectul incercdnd 0 relaxare emotionalA prin abandonarea tentativelor de rezolvare a problemelor. Printre comportaméntele caracteristice acestui coping se numéra ~ aménarea deliberata a actiu imposibilitatea de moment a rezolva = renuntarea la actiunea init locuirea ei cu alta, mai ugor de indeplinit si care procurd o satisfactie asemandtoare; ~ represiunea, ca modalitate de respingere voluntard a unor presiuni sau tendinje de satisfacere a unor dorinje, negarea emofiilor negative si trimiterea lor in afara constientei. Reprimarea aspectelor importante ale identitaqii unei persoane, poate fi , de asemenea, periculoasé pentru sinatate. Jn acest sens, un studiu realizat de Cole et al. (1996) a aratat c& birbs homosexuali care isi ascundeau homosexualitatea au fost de trei ori mai prodispugi la cancer si anumite boli infectioase pe o perioada de 5 ani decit cei care discutau deschis despre homosexualitatea lor. De asemenea, aceiagi autori araté cla barbatii_seropozitivi homosexuali, boala avansa mai repede la cei care isi ascundeau homosexvalitatea, decit Ja cei care nu 0 ascundeau, Unii cercetatori au impartit modalitatile dé coping evitant in doud tipuri de strategii: comportamentale si co comportamentale includ angajarea in exercifi fizice, folosirea atcoolului sau 2 altor substanfe dapante, exprimarea furie abandonarea _problemei de strategie de atunci cind subiectul realizeaza ia celulelor NK. Aceste consceinfe sunt in sine98_loana Necula-Cioca ~Stressul psihic: modaliteyi de coping, remedit anterior. In plus, strategiile de coping evitant conduc oamenii si spre comportamente nocive (de ex. consumul de aleool) care creeazA, pe termen lung, iluzia indepirtarii evenimentului stressant, dar pot crea scrioase probleme pe termen lung (in exemplul dat, ciroz8, cancer hepatic sau gastric, polinevrt8, depresie, etc.) De aceea, cel putin din punct de vedere statistic, si cu exceptiile Imenjionate anterior (situafi ireversibile, fled iesire), majoritatea autorilor accept faptul ed strategie de coping activ sunt cai mai bune de a face fata evenimentelor stressante, comparativ eu cele de coping evitant. Totusi, aceasia nu exclude si existenta opiniilor contrast. Spre exemplu, intr-un studiu recent efectuat in Japonia, Cheng (2000) menfioneazi faptul c& nu intotdeauna copingul activ este cel mai indicat in vederea reducerii nivelului de stress. Cheng a comparat strategile in fata agentilor stressori adoptate de tei grupe diferite de subiecti: paciengi cu dispepsie,pacienfi_ cu reumatism si paciengi cu boli cronice. Participangii au fost rugati sa descrie evenimentele care au avut un efect major asupra viet ‘or, gradul de controlabilitate al acestor evenimente si modu lor de face fata acestora. Concluzile au indicat faptul c& pacienjii cu dispepsie sunt inclinati si foloseasc& mecanisme de coping activ, att in situafit controlabile cit gi necontrolabile, in timp ce pacientii cu reumatism si cei suferind de boli cronice folosese, in special, strategii de coping pasiv. Rezultatele au aratat ineficienta mecanismelor de coping activ chiar si in situatile controlabile, ntrucit, acest tip de coping, susfine avtoorea, ar fi responsabil de eresterca nivelului anxietatié si asa considerabil, in cazul pacientitar cu dispepsie. in practica, putem afirma faptul cd camenii folosese ambele tipuri de strategii pentru a combate evenimentele stressante (Folkman $i Lazarus,1980). Predominarea unui tip sau altul de strategie este determinata in prim rand de stlul personal (unit sunt mai activi decit ali) si de tipul de eveniment stressant (de exemplu, oamenii folosesc copingul centrat pe Problema pentru a face fai problemelor potential controlabile, cum ar fi problemele legate de munca, familie. in timp ce, stressorii perceputi ca fiind ‘ai putini controlabili, cum ar fi diferite tipuri de probleme legate de Sinafate, necesitd un coping centrat pe emotie). Folkman si Lazarus (1986) au remarcat cA rezultatele cele mai favorable in plan fiziologic au fost obtinute prin utilizarea combinaté a ambelor tipuri de coping, cu ineluderea solicitirii suportului social si a recvaluarii cognitive a problemelor. Importanfa cunoasterii si studierii mecanismelor de coping este redutabila, deoarece in orice tentativi pe care dorim so facem spre a reduce efectele nocive ale distressului este obligatoriu sa se ind seama de z Joana Necila-Cioca ~ Stressul psihic: modaltai de coping, remedii 99 adcevarea sau inadecvarea acestei strategii adaptative la modul in care subiectul respectiv percepe / evalueazé situafiile stressante pe care le {ntémpina (lamandescu, 2002), IL Mecanisme de aparare a Eului in ultima editie a DSM, respectiv DSM-IV (American Psychiatric Association, 1996), mecanismele de apdrare a Eului (defensive) sunt definite ca find acele procese psihologice automate care protejeazd individul de anxietate, de perceperea unor pericole sau de factorii de stress (intemi si externi)". Autorii DSM-IV precizeaza cd mecanismele de aparare constituie niste mediatori ai reactiei subiectului la conflicicle emojionale si la factorii de stress interni sau externi. In acelagi timp, ei mai subliniazd si faptul ca subicctii mu conytiemtizeaza existenta acestor mecanisme de apdrare: decat atunci cand sunt deja activate, Pentru Holmes (1994), mecanismele de apirare constituic niste strategii prin care indivizii ,reduc sau evita anumite stiri negative cum sunt conflictul, frustrarea, anxictatea si stressul”. in sfarsit, potrivit lui Plutchik (1995), termenul .apirare” se refera la van proces inconstient destinat s& disimuleze, si evite, sau sii modifice amenintari, conflicte sau pericole”. in DSM /H-R (American Psychiatric Association, 1989), mecanismele de apirare sunt definite ca find ansambluri de sentimente, génduri sau comportamente relativ involuntare, care apar ca rspuns la pereeperea unui pericol psihie. Aceste mecanisme au rept seop sa mascheze ori s& atenueze contflictele sau factorii de stress care genereaza anxietatea Pentru Laplanche si Pontalis (1967), mecanismele de aparare repreainté .diferitele tipuri de operatii in care apurca ye puate concretiza Cat despre aparare, ea constituie .ansamblul operatiilor a caror finalitate este si reducd sau si suprime orice schimbare stisceptibilé de a pune in pericol integritatea si constanta individului biopsihologic”. Autorii citaji mai precizeazA c& apirarea ia adesea o infajisare compulsionala si ci ea opercaza, fie doar si partial, in mod inconstient. Elementul frecvent intilnit in toate definijile de mai sus este cuvantul .inconstient”, care subliniaza. adoptarea spontana si nepremeditata (fara reflectie / decizie) a anumitor comportamente, in situajii cu potential siressant. Aceste strategii mai au si proprietatea de a evita, eel putin pe termen scurt, confruntarea cu realitatea (agentul stressor), fiind din acest Punct de vedere, mecanisme prin care realitatea este distorsionati. / ‘tansfiguratd. De cele mai multe ori, adoptarea neselectiva si repetitiva ade coping, remedii acestor st concretiza, lepartare de rea forma ei extrema, in boal psibicd . care se poate Negarea s& le atenueze Primejdia si conserva ularea este 0 operatie prin care subiectul incearca 1g: ina in inconstient reprezentari legate de o pulsiune. Ea se produce in cazurile in care satisfacerea unei pulsiuni ié prin si produca placere, riscd totusi sf produc neplacere in raport cu si respingd sau simi lent in isterie, dar apare si in alte la normali, Ea poate fi considerata un proces psihic universal, deoarece se afla la baza constituitii inconstientului ca domeniu separat de restul psihismul at de Freud este intoarcer sub forma de acte ratate, simptome, vise, fantasme, reverii diurne psihice extreme gener: idei, pulsiuni sau di ie inconstients de neacceptare a une situ un mecanism de protectie, atat de cel consi Pret unui conflict perman ca rezultat al ref poate chiar legat de boala sa. efecte importante asupa rel i pacientul Projectia Este un mecanism de aptirare arhai hologie se vorbeste_ de proi iectul percepe mediul am rispunde interese, aptitudini, obiceiuri, stiri al in fun ive durabi sauno qUaA204} aq "BIs998 Up BALTOP are | Sap yet sep “uawoURy jsooe op plej eluesojo eqle BS oIngan az¥D Joo 1S ynoqpou ‘WOTONd-s}pauE jor Up Yo[siDaye viueutwopoid “sojsetTIqesuodsa1 vosyjoqe “ulstUDD09 “piuapuadep wud yieztiaiseiva ‘aeujoq injnwo & ajeyouryoduios 18 oanaage foSauBo1 |p w[s9e 9189 aysouflax ap quarso|9 njdiUaxd ‘YaMI}OAZAp aye areouayue ade wy YeNy asa Lupur un azeo us mnpesd no 1S vaxequutyos yadasoe prstpur un a1va no arezZ9 ap tnpes8 no yjouortzodosd yoaxrp aise afuupuos 1arsoae earestianuy “exsqduI09 app aun 1 luymonys 4 2p auotuEyoduu09 ap 212011 visadioyy ‘mymuayoed updnooard ap ‘arwoaputa nujuad royd BioUD va 2 Ba pugd foun vlog uIp paraquat id un ais9 vorounyqng, 10 doas wo am area aienu0> asap respesuod & pag Ip Uy asuaduuosat foun nasout paigns eiexoduiay a 140 ane — 40} 2p jnsaoord suasap v njuad 2101s uoUwop > 2p wisiuvsatu 1se9y “In| doo ap Tonjopow “aiyisd pisses — 030), wojAae B ALsN|UL — Jojaaou “oyLins|rdutt ® yitonSuoout wanyzyfeue 90] are area uid ynsavord 9459 waxeinU0-> “(ede waa) anyeg undid sojayuanu-ege prueyd wnsd uy aysa 40} aneziuundo ap oj 9 ‘asaa01d s01saoe Pau! JojENMIONIOs weaoope puoy ut apundsex 18 adooiad wueosied ifop ‘saooud 3 iar 8 aitounUes apes ajsinquy up jduoxa ap yo mes nore areina nes areino wy Eze0I vo sinusigo pow u “siaaut ties aurosiad oun yzea pau njdsaxo ap ‘pzeojsatoud jmooigns iuuop loud ap ajtoury snd asa ymoaiqn: voneuay axidesiody ap jnysay, “yseyosioy) ayezipsep. rosiad1Z9q0 varayEqALIOD [09 apeas ‘suyopus 9p vsias 0 pyutzandax sp und videso ut Hnadera) ango ap 18 yeIe0|dxa vanizod gyeruey jo0e “vostanyy azexejar ap ams 0 yanpe ps ayeod amy pees uy waudSEsIL mnox9 “gampu tzodxe ap vanzia ‘sump “ods “porznu pgysoune o misixe apur ‘pountit ap 12 o ednp ep nu i anyon i azop ut ‘ererapowt josorerenire nes | auenurtnp 0 no #6 axe,40724 ap uojd un no wepjos 1U9H) [m22j9 weasuoutp v-s o24ueo9p ‘oiSad op jnuunsto> epueUtodai 2s “vauiwase uuodns ap 1S ajeuosiad ajpsmsay no anesedaios ap tai$o1 BaUIED ap Bie] “EQIe ate ap [nusuOd IRIAJaud ap 2159 - i e © eoipur aysa eanoadsind wey axed aquos: ssanjs un aie. jofapronyé exiqiosqe peas 18 yaurisa.utyus9oue winaid axva ‘aeRO, agg op snpord ne ae> aojazneo va eur ~ jo ‘ouMUTHA 2p I ng poder ut re19ax 28) 40f jrumnsuod “1 pzwaULugy aye jowa aquaiap Injen ep urexejas \duit no “ssansna ap various njor mnasounda4 2} varequeouos - Bvowxnjoy *Z ap asueg na o1so{ord soun vase: lense wrpayyueyd ys108 Joana Necula-Cioca ~ Stressul psihic: modalitati de coping, reme. alergitorilor de curs cdnd are loc © crestere igh runners") dupa trecerea punctului mort, asiva de endorfine, ce este waité cao stare de De asemienea, efortul relaxare, de maxima fericire, de beat ut sl e efecte benefice as I nociv spre cxemply forma ev saptimani tru organism, dar si una cantitativa, ce poate lua Programului prea incdreat al unei Credinga (Trust) Este binecunoscut faptul ef puterea credinjei in Divinitate este un element de stabilitate emojionala, un veritabil element de protectie in fala variasilor si numerosilor agenji stressori. Este demonsirata secrefia erescuta de endorfine din timpul rugaciunii si rolul acesteia de inducere a unei si reduc discrepanta dintre solicitirile stressante si posibilitdtile mai reduse ale indi Odilina (Rest) Programa] New Start recomanda: + introducerea in cursul programului 7 minute, caracterizate printr-0 ~ eutarea unor posibi pranz; ie @ unor pauze de cAteva fi de somn de circa 10-30 minute dupa ~ asigurarea unui somn nocturn cu duraté suficienta -8 ore). Programul BURNS Acest program cuprinde misuri de ordin dietetic, fizie si si coneretizate in 1. program de viata regulat: orele de masi, de ac desteptare: 2. dicta bogatd in cereale, alimente proaspete, vegetale, orez, ete. 3. asigurarea unor momente de tepaus prelungit (minim 1-2 ore) intr- un climat de telaxare 4. momentele de relaxare se recomanda si fie furnizate de auditii muzicale, dans sau de lecturi: asigurarea unui somn suficient, cu ore fixe gi, daca este cazul, cu recuperati in week-end; tate, de Joana Necula-Cioca —Stressul psihic: modalitati de coping, remedii 109 ente (consum eehiliby male de ordin biologic si Programul ROY MASTERS Acest program pomeste de la consecinfele stressului atat in plan unui stress este cea a sesizarii stress, corelata cu cereetarea cauzelor acestuia, adica identi stressor diminuare a tensiunii psihice cu ajutorul unor relaxante traditionale (alco cafe, tutun, etc.), eu caracter efemer gi consccinje nocive asupra sinatat Aceste dowa condifii pot fi indeplinite prin realizarea unor exercitii de concentrate si relaxare, insusite cu ajutorul psihologului si a unor ile propuse de Masters conduc Ia eliminarea emojiilor nalizarea stressului spre activitafi creative si redobandirea Aplicatii practice Chestionarul Columbia de analiza a stressulud Acest test este alcdtuit din patru parti. Primele t a evalua vulnerabilitatea la anumite tipuri de stress, iar cea de-a patra parte ‘este menita sa testeze in ce masurd individul face fata situat sires: Prima parte este alcdtuit& din 10 itemi gi testeazd vulnerabilitatea la stress din punct de vedere al frustrarii, Frustrarea apare atunci cand in calea ei trebiunfe sau ne rpune un obstacol, i au seopul de2109 98) nes wusSew arpuoa 29 dump uy wnvojd a4 Bs nes zaz95} 39d 1s njduiaxo op > “duu iSejaoe Uy uTLoNy RrOp 985 BS 219% uur ve 299 Ub a a's ns Zan gar ens oxopug yu eos wn go moda xsi oswstao “eat 096) UE 8 ass wae ae oo ; ‘ound pj asnd aug guy sane must 2p amg egpan spon ae sd ny nom BP W882 uy) rs 10d na xp ay un 3 SO a Wome 3 pod Sud zs funds mI ¢ ln lap pol le Wl spur) uy ean youn F098 INES HE ia yous mued nesters eto aynn oe tap eon eno NE HAE 7 p08 Uae OUT apsope 19190 ap ‘eapsape ouncepron (edeo.do) pow uy stowed 26 ys 22m9 pylons ap apo y equpgoang 23001 BH an pang TYRLOTOSVAEAS VT VALVLITISVAIN TNA DavOsD FY L PY YEU! 39 wy a9 Np rfHD9ye PO HEIISUO-) “9 i Sap Bf ap yu eard pidearde wustoysd “iy y9aaed 5 14 “S| P sap map an vax ude vosjd un “gpa yo > aed 35h ano ap ne soy un wat some un aug apd ip vm {epost td gu 2 puy> fume sep pug © 9p Hapéeou 8 anjuoo nes np 299 7 beqeauy ents ga @ rquad duty urind eaud thoae yo W980 3 penporsne p Dy ay twur j29 apundsps san9--sagh wou, yp» Eoin 1 pain Biado> ap vonpopow “sips jnssanig —B901)-DIMaON HAPoy TRIPULSOA TY AYATAA Td LONAd NIC SSTALS VI VALVLITITPWINTNA DaDOSoH : ‘2jdivpny as ws eaiew 2ung pumemy a¥602 BS p94 "94 ‘uesap ny ys aoejd 1u-nu ‘atsajgoud aun vase yozas na elnoo ‘aTeHAna® 108 S9p 1 Ip ¥Adkr9 pups aunds\pur EPy 90 29e} Jod nu pups Tau syofoune: fadooudo) p nf poanwas wy > ipsape 2g tou po aptouted 261 aun Of 4129 tp saeae4f vp sarap you j99 pasumdspu viodayo 18 a ung wad Jon 2 tun ef dapundses gs wins ea ezesuun 99 2999 ul) numfonassuy ‘nynssons vley 20%) w ap J MMOBYS EICOSPAE “IMO FL wp YyMNSUOS “eHed y voyeg ( mjontdeo 174) y Fusureyodwosoysd injndy aye oweyrodun ayusuodusoo juns ajoquuy “duu 9p wsaud Yj & ap ‘aroBupnsuos ap jmtuaur uaioesto yzeanjeaa ‘tw 1 puyzuudna ‘eian vag uty ssans 9p alworssaued ELOduN sins o wIUtzardos (oI wHoqamed vf raiuoNS!Z91 “plfoursur “oruae nyoumesed asnjoul) apemaaqeitit 1 a: joseidns Fo aug suo} ans ag -amyoHoseidns vj DUA EZeOISAL 1 FLUTE OT LEP 10) suNdwIOD a8 ound wnop Vr patios Siadoo ap iipnjnpow eBIepisto> gana ymodojo ns Bye - nes jog vluazard pupa “soifojodonue 124, a\da0u0s uns adet90s 18 dIBojOYIsd “DIFO}oIg alapan ap iound wip auIg ap ees 0, pu vorenguys aisouyap 4 ar PURAR anea0I5 Iyap aye youre ne-s up 8 gyeIsUOD 2s nuOH 1S9y aisaae ‘aBiyjoq nes sown wap go ymidey MOP op nox op ymisop upwEE Tunyiou enop 5 Buitmeasuy 90 ans vaumy BIEOI 18Oq wea 2210409} 240adeypreserise social chiar si care are in vedere aceste dou laturi 0 con: forma”, 1995). cao stare de Boala reprezinta parametri bi ) sau ignorate (par apabile s8 genereze ~ o stare de disconfort (ex. greajd) sau se a actiunilor somatice (Iumbago) si! i: sindtatea presupune ca toate componentele vietii psihice si wmonie, astfel inedt individul: | boala poate i de sandtate, evident de bolnav = sim obs mdsurate de = senine). Asocierea coerenté de semne $t sit rele de sindrom. ca 0 afectare temporart sau subiectiv facuz e ~ i se adapteze flexi a se accepte pe el si pe lui de a isi indep acele comportamente pe care le asteaptai de la individul respectiv.iaads ajapow ¥$ ayesogey> soy me mynd o19Rf YOWS99W OMIM} HIANSE TeUDdALOD ids utpao of t4oj20f no ( ny / ns wou Guny ju * > sojusuesed wep ayuapuadaproyay i, ¥zaINIS 0 pURDLAdU] 104 [P [Pl90s-oussd f29 1S eakpaLe fnjopow anu a1feredWoD © waroryirar (6661 ‘sueZT IS dey] ap wud “O661) 49/8eH {(je100s ynyiodns ‘dnud ap aquaurewoduion) ypis0s Yoo ad 18 nes “Surdoo ‘ayejeuosied ap dn) poifojousd ps0 ap {0122 jepow “nidiound ey F uNWZIOH) SorgyS wu 2} uip qidoo “Bun} uawuay od aqiqemp (Loot “woua “y0}40]. “prop :anuaaaid dy op oivoiweuoduios vydope v op eitupuoy ne “a eudord wjostuoa yod 2s un ne (¥ peruourenoduson jeuosiod 9p 4 © ones auds aumdsypoud on 19 “BILOg ap vases oUrfatu / wroUaT v ap oiqedvo eorFojoulsd uea ad vztauan a9 2f29 ULboa 120 Liliana Diaconeseu ~Sanitate siboali oe Diaconescu — Sndtate si boat m1 Depresie Factori constitujionali | 7 t problemei _ Vointa oc stat oe oe lnarciee in | ‘Comportan inexces prezentarea Anxietate ; lamedic Depresie pentru sfindtate sianxietate Catecola | colesterol Activitate redus | I acelulelor NK Incompe imunitara CANCER, Boli Uleere cardiovasculare“609 ap areuraUarep ~ Hosuoosip op owiorduss - muos sojyog ajroafe ‘nporpnfard nun easeseday ehuypaio ap eweluanyur ‘gwueznewrayqoud ~ iuais}xe ap muRUL “HEE UE NIBTYaL op - ‘apuroq 9p) pppse votysepp tod 98 ge0q op wie oTtupmAE “(c¢61) nosopurwe] edng (aventtiqemout ap onsouSeip nun v axeidaooe ap mmyeu pdeve wo nydwoxs aids waspde favoine ap wwansuosUr wsTEEDIUT Eo (v wewuaureyodusoa )) aTEIEANES op aes EVO atuEOdut v0 je BIApJstoD a9 atteostad by nes “Cons pimyjno bp snpar peas un no auossad vy a oq voreou ~ ect Pjooy 1H aiDIDuDS — NaSsUOIDIC PUBL qzjonuos wuss]qoxd mgdepua vanjaodsiad ~ repour 18 jog wren ~ 99 o120f ‘oun npdivou “X2) 20qWOUDI - 1 ap varoyovdo2ui °x2) [RED0S ~ Beep yrvoiedins 99 sojswordury ‘3809 ap uwUIMUDIep idaip EoqHUApL Japour Isa “2/809 8 adsozod area us jnpow ap puuizardar 1686. sppBou09no njapaut “auied 908) arn usp vayeunuiod us yeida90e 2189 99 ERD 9 BIeULLO]OD ywoumepoduios un erdope jnpratpur :(QZ61 “uazfy) 1 fo S40241,,) “pap Sty 3 waa) ( anoranyag inj mnjrqustuoysodwuos rpapouu (Z rowenodiuos Af cwwoised audsuyp. zen joder vjueuodurs aurisns (p46 "so¥D9¢L 3 YOIsUIs0y) x1 saa ap putaud 1959 BlapIsUOD 9209 “oaHeoy|dxD afapout ap auede auodaqo 0 wns wyeog yp autatd no auto apajapoyy IS — nosauIosvIC] PUT “Ee oq124 Liliana Diaconescu - Sandtate $i boald ev wmandeseu, 1995), in care multe compar normale a bolnavului sunt supuse presiunii. Ca raspuns la aceasta 1. bolnaval poate paradoxale care bolnavul are un foare din punct de vedere al junea celor din jur si scutirea de Brij, dar si de responsabi = evaziunea, in care individul umnateste 0} (materiale s - exaltarea din cauza faptu Conduitele ,parado (spre_exemplu, cont insuficientédisponil ale avea originea in antecedentele psihologice (ex.in bolnavului, etc.). De accea, ele trebuie infelese de catre medic, investigate si i niei un caz condamnate a priori ‘Sunt uncori mai evidente daca boala este privité ca um pericol v Cuprind: (centrat pe problema) ~ in boli aflate stadii precoce sau cu sanse de vindecare: = pasiv (centrat pe emotic) ~ in boli incural acestor: le, sau in tadiile tardive factori care concur Ia , ca poate fi reprezent iri fizice. —————> te! Insusiri ree Strategii adaptativeayojonuod y rod nw 90 pon} 2 Hy Ws fou wo raauad ‘nyse 99) aad gun 99 wpsaudusy ve 19 joj ‘sn sms yous 9p 219 a uejd UH) Joe] BS Mga ae BO a19 25) 1Pj0g 18 aiDiDUDY — RISTUOSMIG HUF a rT TRS po UT aa co osu nossa, 2ympups nayuad vzog ap ynSeu prasad souoUsay.) “| aonpoad }24JO VO Nv 99 ‘SoxoIU! ap IE y indou ap aifezuas 0 ‘armfemasap ap amis 0 vt ‘polwex> yjeoq O nes giuepyeaur aumtfsaqe Q 189 PROG ap EIEEuE|Zap 4 aod 20. yj iianuy “roe 2p esd gzvonjuasoe area 2s 18 tov om nu 10 a9 “sIpIwayyEL ap aasnd juOW jru}aeIe9 ap reulULD;Op anys sans jour sndns uaroed ap 01 nun w ammjads Pure) 9p ‘ororsuE ap remus" aes 0 9p euluser waramp 0 IBSEN ND “lABUIOQ uesodwar |npuoy fone yeliGow ap aI99 ny oxd ap ns “2]eorBananyo zat ap “sormnadeia1 nes uowuojdx9 9) PIEPIAD IL) s1paw ap eUU qe B] aruyzatd 9s Bs platpul ad 17pD09 18 aipItDy onoigy Pion] 3a128, Liliana Diaconescu ~ Stindtate si boalti A ___Liliana Diaconeseu ~ Stiniate si boalt -Hlexibilitatea retapittor sociale: ~ nu riméne “blocat” intr-o rejea s ~ gliseste prieteni care sunt al ial ce nu te ajutas ecu adevarat vor binele, evita imbolnavirea, dar ne. am, exteriorizezi emofiile si experientele a reprima emofiile, ingrijordtile , supi furia, experienjele {raumatice, presupune un efort el insusi stresant; accept existenta acestora, Infelege-le si cautd cdi de rezolvate. EEE ee Bibliograpie Adler, N.E. Boyce, T, Chesney, M.A., Coben, S; Folkman, S, Kahn, R.L., Sime, S.L.~ Socioeconomic status and health, American Psychologist, 49, 15-24. 1994. Adler, NE, Matthews, K.A. Health psychology: why do some people get sick « slay well, Annual Review of Prychology, 45, 229-59, 1994 «The theory of planned behavior, Organizational Behavior and Human Decision Processes, 50, 199) Armstrong, D. ~ Theoretical tensions in biopsychosocial medicine, Social Science and Medicine, 25, 1213-18, 1987; Becher, M.H. ~ The health belief model and personal health behavior, Hea Education Monographs, 2, Cohen-Cole, S.A., Levinsor practice, Company, Philadelphia, 1994; M. = The biopsychosocial model Human Behavior, second edition, » AR.Tatlox, D.Chapman Walsh (ed Health, Oxford University Press, New York, 1995; ial Psychology and Medicine, Cambridge, Gunn and Haim, 1982; ldman, M.D., Christensen, .F, ~ Behavioral Medicine in Primary Care ~ a practical gnide, Lange Medi McGraw-Hill, USA, 1997; Fishbein. M., Ajzen, 1, ~ Belief Artitude, Intention and Behavior, Wiley, New York, 1975; famandescu, LB, ~ Psihologie medicala, Editura tnforedica, Bucuresti, 1995. lamandescu, .B(sud red.) ~ Elemente de psihosomaticd generala i aplicat itura Infomedica, Bucuresti, 1999, Sotiety and 20, 21 2, 23, 24 25, 26, Liliana Diaconeseu ~ Sandate si boa 129 F., Muray,M., Evans, B., Psychology ~ Theory, Research and Pract London, 2005; Matlin, M.~ Psychology, Harcourt Brace College Publishers, 1992: MeDaniel, $,, Doherty, WJ, Hepworth, J, Mibveseu, V. ~ Psihoterapia ca sistem, EdituraPotirom, - second edition, Sage Publications, Editura Nemira, Bucuresti, 2002; nf social, Societatea Stingt gi ‘ompany, USA, 19 modem a psihologiet medicale, Editura Infomedica, Wade, C5 Tavris, Carol - Psychology, 5th Edition, Longman, USA, 1998‘aupueqop nes ainast 5 sou wiuarstxo 9d ayezeq quYpoIg nes ayesynanss wisixoaid wuouyo [npoant sede i$ ajounfio ap wruszaidor “(cgg] “nosopueuryy) (pluaistzar 2p. 1n90 jous0y wane ‘oomeuos ImpsoyyeU und aestpoap ty yod 90 “atsraauog ap aanewos ajourorduts aut ‘pmo piualapip 0 yeseny v pros, “v1oysa0e & eat en] & BMY ‘ooFoousd szmeD mnjapyaypun w aye 2 ayenye> ap soyloipuy v aselsaye 0 “nyquiesue ad ‘20 axe ysay0ud-o190s faLrasut jonas) aeufog 2p eslenys ap ‘oued py 9p 2¢ 08 & BSBOIXE BarE}dayse “Agsnpa ap ‘oued 0 ap ad wrouat 259 dung foun omni quarsed-oppour JOA9. sopaosnd_ vas nssans qupde 16 woud ur oiqisd ‘ouowose ap ‘pnjout 2p asvoresauag nod aalou 4 vaugjepows: — aundoxd —gomreurosoyisd —_etidoation nsy d inynuoioey B aredionued wiueLiodw © “3oj toxinjons oe ade ajassoayp uy “undasoad n B| Eluaisizat op Jo;>ey injoaa roweaeifie op | uundal 2g "ssauIs ap qoleW ysins © 1aTE9 WHOstIO9 juioad ant vonmnadesoy edo a3) jousas ap “vorSojoned bs eluuiagns ap yBojousd axopas ap yound uy ogo 0 sundasaad P ‘ouaioa) |nsiewap yee yzealuany PULOS azepor ap ound uIP yeuNN MW MnAEUOg faau0%) 2ona403) apa BD0L-YINIAN! UDO] YNIDIGSIN NI VOLLVWOSOHISA VILdIONOD PRIOIESIN NI YOMVINOSOHISA VILAFINOD ‘oinjoude132 leana Necula-Cioca— Conceptia larea proceselor cot fe externa blocata i urmatoarele trasaturi de i psihosomatici (lamandescu, tess psihie le cu privire ta pattem. fie. Cel 1 mai i si cel de exist o serie de legate cel mai adesea, inteme, biologice sau exteme, so exemplu, poate adopta astlel de de frustrare, anxietate, descurajare saw pur iu, per a sepa de timic In coneeptia psihosomatics baz este reprezentat de fia de organ, cate in cele din urma. o tulburare sau o boald psihosomatica (TPS, respectiv BPS). ‘Organul “fragi]” de rezon: se accentueazA ideca desi o nett azul BPS ar putea fi vorba de o afecteaz’ un orga izare a afectelor, care i, cu procidere laioe mastradar nes eluaissiod - yaeq B] ne Sef | PULIN UIP 209 UL © [pATU S09” P| oISTAD BO IB} “UDAIO thu youn awerowp ayy ys red aze> mmvaio wasqns un aytasys ngym ousHa}aEED yumodun 9p wanxa ois, By vo pradey aise aoneurosoussd 1 ‘nyysd ssans mun varejeisut iow © anuip v99 vo vase 9p noxd ap jap LI ms 1$ uiind ezeamnp aseo ‘4 ap ayewazardar yuns 29H asaoy (otfuaveau ap assis ap sowzundses - anmdnooaid ‘sreuofBur xa ~ JS wa4 prosapisu0D Wf dind se yuMonAy O 8 sUIYD °x9) KONEMOSOUSE SEL > buloipour uy poripuiosoqred nijdasu0;) ~ 90; y-DpIOaN DUbOp vausioved 16 zofeus ost 9p 40198) wo arusd Mynssans waioundan uv810 op 18 vonisd sons Joy aueproge sgzeq op ¥mnIse poreMOsoYsd exldaou09 “(g99z) nosopuDaro Insuas & pl opesnd prow} 9 dnp ~ yi aus asap Inns vaxeBoqe gorpe “ysre-nudosd earezneILOS “(gyeuoriowa ‘ozeip nes [get uojo9 no Y99 nunuOd pouL no 99 mnuad sna 9p) ssans ap ByURUE oO A;sNIDU ero. ns my eee ‘PunpaU Ul DoIDUOsOIISd DildaauO. — vd0Ly-BPSIN PuUDO] so]2198 i aorouaoyisd uy amg op wars jer0s ‘BoINTU v azeOIa1995-0p| DaJOP ap aLsSs 0 ap RoUDUIDSE ord mes 9p adinai gnop aj99 vetmedicind “defecte’ ne complementard celei tulburare sometopsihicd (TSP). TSP repre: psihica a unei bol fapt, rezultat atica sunt de le pot s8 expr we depresiva Iniocardic). Cel mai frecvent exist& o afectare la toate nive Comportamental) in boli incurabile precum SIDA, unele forme de neoplasm. Agadar. TSP sunt reprezentate de simptomele psihice Benetate de o boald somatica, adiea reactia in sfera psihica a bo somato-psihic ~ fag de simptomele sale cu caracter dezayredt ens suferinti generaté de boald. Cateva exemple sunt anxietatca de moarte iminenti din eriza de angina pectorals, seu delirul din unele tumoti cerebrale, starca de irascibilitate ajungind pana la agresivitate fala de cei din jur Ia bolnavul eu dure insupariabile, Cele mai edificatoare pot fi strile de anxietate si depresie bolnavii de c: rice etc., inclusiv in anumite boli care impiedied executarca profesici, de exempli, o diseopatie lombart la un m astm alergic la brutar, ete. Este evident aici cercul vicios psihic- psihic ce se constituie 4 Bolile psihosomatice (BPS) au de regula 0 baz’ organic’ § spectru mai larg de agenfi etiologici. Sunt acele boli organice surver individ ca un anume tip de personatitate, determinate de o constelatic de n randul cArora facrorul psihogen joacé wn rol Ele sunt conditionate obligatoriu de pre 4 feren de organ vulnerabil la actiunea SP, teren de organ caze reprezintt acel loc de minima rezistenta in organism, ce canalizeaza spre sine efectul potenfial distructiv al SP. care SP poate induce BPS: impticarea axei_hipotalam ne si descdrcarea crescuta de cottizol (care la rindul sau poute actiunea unor factori_prexipitanyi pentru boald: ex. in ulcer, facilitarea actiunii Helicobacter pylori); ~ comportamental: SP poate precipita, concomitent cu mecanismul I. adoptarea unor comportamente nocive pentru sindtate, care ie ele insele factori etiologici redutabil Joana Necula-Cioca ~ Concepria psihosomatica in medicind 137 Caracteristici generale ale BPS Spre deosebire de variant ice, BPS sun ve si obiective), 0 lement de baza al acestora, menit sd atragé atenfia asupra posibilitaqii declangirii psihogene a acestor pusee, dar $i asupra pk i combaterii lor pe calea psihoterapi Exemple clasice de BPS includ ulecrul duod dermatita atopic’, astmulbrongi arteriala, infarctul miocardic, prolapsul de valvi mitrala Figura 6.1 EEE REEL Princlpalit agenji etiologici in bolile psihosomatice (dupa Tamande 1999) MEDIUL SOCIAL $1 COMPORTAMENTAL > Factori etiologici organo-specitici | ——— soma siimun ; | = Boli organice: Boli degenerative = nevroze; endocrine; nflamatorti -psihoze. -metabotice; ctonice ~imunologice. Neopla: BOLI PSIHOSOMATICEeqpuIson “YouNUyBoas) 2112 | qu090n) emsyun od “eysupA n9 EIEPO 918949 99 | i 908 JOqLOIDe v eIUELOK ‘sou ania ayuoxsouy aqueisn ~ {(ot0 g-Z qns) snpaa |nawios - ‘ooo ap aisaoxa qnuumsti09- ‘mua ‘amor 10q Gel Duppipaui uy papmmosey, HO) — BIO-BpNIAN DUDOY BILGEIEA 9189 BIOKd|OaI 1S YSU “ajeHIO uodiy @ nes 2opeday jozout> wareavide j uiluede ap qigesuodsax ‘tuo 10} ad HO 9p ‘Jooo]e 9p Atso9x9 |ntunsuED Ws seuotmMd myuooueD wAiuede uy mnjaeAANy jo Jor 18 zep ‘youmy ~ ssans varaxsose upyid ap ‘ayseouns ag soewOsoy aqusureyodw03, > 21ytsd ssang “uouoUsy sane pzeansnitauvo ojdwwaxe LLossepe BiEYO ppoorpout opoed my “ssaus — alsou qaUIEOdWIED ~ sans solaia 9839 fm vauIMINSUOD 2p ‘Iepebe 1q304 utINg Syeouydiat yuns 2289 ut 109 JOU JP o1KIsC-opeWHOs jhoas und “aRo 1S 1uDAop arvod zp ‘ouafowd ayuoureuedioa 10un vasa [or am auyysd jnssans 99 yapr vadnse gzeequa% =p UN FORD No BIeEA ap fayBIMp B ALapRIS o RI IMURUCD otHOd (> ~¢ a¥sad) juin soug9 je aajsou qwustuEnodurod (1004 Mosarg 1S ‘onyssd sams foap “waogydau wotios “ange tsoo" “wna ednp “219 unym “Joosje ap tnznge » Pau B] ws aod aIyISH ssons uA, aids praiput 29 aot odio oanuap 10 Papo ir Po nowaD ss apdaauS — TOOTS ORTDN BATT140 __loana Necula-Cioca ~ Conceptia psihosomatica in medicina fata de factorit “ror status socio-economic din viaje adults Zi $i se ~ chiar dack factorii de rise are a influenfei majore a medi (Schoenborn, 1985), sugereaza ci exista difere priveste comportamentele sanogenc studiului, bat un studiu american Persoanele cu 0 educat ware masurl, comportamente nocive pentru sinitate msum de alcool, sedentarism), decat cele cu o educatie de peste 12 ani. Persoanele cu venituri seazute beau si fumeaza maim sedentare si dorm mai mult de 9 ore, Femeile cu ver ctestere ponderala de peste 30% fata de preutatea ideal, In concluzie, ace efectelor lor asupra sis togenetice si adoptarea, din contra, comportamente pozitive, sanogenetice, eee Aplicatti practice Chestionarul GBB (Giessner Bogen Beschwerden) it un mumar mare de tulburdri, Va de ce tulburari suferiti sis mareati cu o cru a Joana Necula-Cioca ~ Conceptia psihosomaticd in medicings Patin yuri, Daca nu suf Moderat tulburzres Puterie dispnee episodic ‘senzatie de ap- ‘ranspirailsus iIuHpaYY ~ gMDyPaUL UE FaBUIOsOYEEA wIAEo2u0> ~~ “MDsEpIE Ie “oui, s2eTinNs-tUDg Hog} W.~ AAeUOsoYDNSg UH span WApOH daewosoupted Use wpe U AseIURy pe DESY ~ "Ad ‘SHORUITS “O'T "YEMUEN “9 ‘9661 "80889 "BIENP I pau eoponad vy sonewosouisd sjjog — 4 ieRQHy “yg aTIMpId “EL "ezzO}g UOQMT “Sz (0661 HOA MAN "SPOOW SCH — 2] BUNHION J Luononasuoooy pur Aiyarianpasg ‘Sang >, AUpIEOyY ~—LUSHODILL"Y APSEIEN. sunong “Toipadoysious i$ youshanys ‘py "eavewosouysg ~ “9 nosaU0y €T amnang “Ul]NauBoMioy "Pal ~ ARoqoRiajwonsuoypasg ~ At ‘N>sepuEWE] “Ze 1oq 18 pay wien, - 18019 “dSopue| “L1 119618 wiosoyassd°f ~ 9898 Supper wounsunfpeos jepos = HH MPH HL SLOH ST ‘ou6t “uopao7 ‘pr ylowiayingl ~ susxpau 9pAwesoysssd ey spuow wopoy - "0. nt £661 WHE BIE tosoy>6d auysapaut P| ~ "WAH “EL ‘AqpoWy ~auloypau syrwosoypasd go sisdouks "4 “requ “ZL iessaq — anbmBurosya%sd Sajqnoasie sas0n.eN — > V8H840N “HT semong W211 PA soups EULIPAIY "FBR “OL “0661 “2121P91N WS "PV TNE ‘gzaueSomed u 98s 9p 4019) ~ 10019 INssBA ~ “eT Wi 'n2521990) 6 ARN Pa ~ FIP aiFojouDopUBO.NAN — HY 861 'OST-€E7 9T xu ots tan0y “aay ~ soups psonpuyssans autzopuso4sed "WY '895910909L ° + S61 "E=1 ERD mu ‘e961 38014 ofr JO aN = and AMY “OS61 "HIOA MN YOUON = 29|p9y4 Hiewoso4>Ks4 — J SPUEKA]Y ayestonuig el Dujoipaua iy popmudaso%ysd nildaau0,) ~ 0301.5 DyiaaN Dub X$ aniou 9p 9} wo1raide 1 30 vowupuna “L81995 nnuad yao 38 runued 91"9 “7 Bfeos PY 9p WaIOYI09 uN ssIDN9591 EOIN Ul ‘9 es nad 98°95 ees 940 *t 21296 nauod amynaqe> ne womy naowppiy rnnwod ¢g'9 “p meas anuad 29'9 ¢g 280 9p on ainasai9 ayuoqe, “ywe 2p op qs Wy noo UIP FB MEPE 9s 19°96 “16 LL “p saNMEN apuudad morypgon 25 jeg teiouD8 me 920 Jojauigigaud v amon ap 1 apunidea narau eyeog bs BeDIxUe ap aa goIpUr tudo 24s9af0 soppaangynyopoog 1B 8 aiveys0U01%0 ap 1dno aaj aurosiod nes slueiswinan9 9 ‘>ypur oiqeuy aytma0Ds 29 ‘gs ‘E598 "Ze tat ‘feo nituad es] ap wONaU SHE Fes aumguns nae! ygesuodsay ays as ympryput 9 yay ouput aioypu ajumsooe US ‘9b yr “91 M spundna aouowos 4 29(Sojoyrad 22nan vpnog = "8 aJautosduts nauad varednoo2ad 1 yjog shuoisxo e anu 0 Bp 2veNpE apuna0ns “Lys 09 109 B axaBirMaD ap rjO2 5 210d ‘mpour 309s ~ synund pg 109 fxapuoyod pyre = BE “LE ‘Ze OE '6t be : Jv nausd isund | no as-npuppo> rad umd 1) ston Rv2109 9595 “85 ‘pe SEE UE “ZEON BL 9 79 199 w wreoroisere9|-2309 wyemas AN mes ud poetoau joud aye aye waumZOduoD ajunsundses 18 vjporpou vauntioaye anuy piuedoiosip 0 pasasqo as ase | aopsiuarsed Barenperd e] GD MyneUoNsayD vazezy MN epuEwILDaL (9561) PO] aub30u "paqyoage aremgimy * 22nor “yjoq voreBuI.we> ‘upuoyod, -p[eoq ul JeuUsOLTe IymLsLIEuOdUIDD aye arnadse , pzeanesa % ulus [4 “Eg61 Uw eoumddy APSMO|Lg AP WHOAzDp Wo} v aseMFEAaOINE ap wwauiMNIsUT ISS9y § azn “sa s0xSojoyisd ynapujog jrnuauimsoduos nanad namuonsey. ~a3,9 Se Uysipaud ty YotImwUosoysd BildoDU0.) ~ D90}.)-BMIAN Plo; — py144 loana Necule-Cioca Conceptia psihosomatied tn medicind i DUREREA - CORELATE MEDICALE SI PSIHOLOGICE Ovidiu Popa-Velea, Bogdan Cernat* i itervenjitechirurgicale Testele MPI si MPQ. Premize teoretice 1 Definitié ale durerié Duretea reprezinta o perceptie a unui stimul fiziologic sau psihologic de mediu, detetmind o actiune nociva, daunatoare dezagreabild asupra_organismului. Originea termenului durere” de la latineseul ,poena”, care redeapst in perspectiva istorica, Aristot ind in primul rand o re ie emotional’, o experi francez Ra acestuia asupra unor potentiale pericole ce-i ameninta viata, Durerea declanseaza in acest fel 0 feactie a indvidlu, care poate duce Ia indepartarea stimulului Dupa 1ASP (1 este 0 experi tisulara evident national Association forthe Study of Pain) durerea jonal neplicuti, asociata cu o k sau nu, sau este descris ca fiind o asttel de leziune ) Student anal il, Facultatea de Medicina, UMP Carol Davila ~ Bucurestinuroysis upp 18 nayutds wanpeas wip (6561 ‘edoa) IUID}Op Lg “oseoFDINp eur B30 YIBIOPISUOO PUKE PULIN UIP eIseAde “y “ourupypesg ap yous If > ap arexaqt]> Nd “AtooU uns pr nodssoweys 1 odessa arede Raramp ye10u>8 uy S20 “aUDINp 1g 2z9]NpoUL Bs ojigedvs mons soun ejuarsixe upsaop v-s “Iuamp afe azowsunN 2P AO|ETD INIAAL B| “PausMEse OG ‘ome EMP Paste BS ava ‘o1Bojoowu | wUYTeu ayvod 9s Ez0q wy dd blueisqns 18 9yuopu 2D 2]B0} aUP|NSy ame orojoig aanoe ajunisgn: Inppan 2 WpD9y ISR]. ainasouna 109 Manns 18 yoyoeds HoreIpaUs “asvoaroy a3qi} L0I,e idea (nuts a 0 Te ofsM2—IA poroaja 16 aan ary aspoxiat aigy “oaroU 1 up. Jojsustursou HUD, ‘wiayns ameo op tLr93np sueosiad ap auvort er yrntuosg: IE asi9Nip * P90] r jenp id pjuzauder varonp “1p9UU By yediourd yrseyuoaut uy148 OPopa-Velee B.Cernat leasi cu cele responsabile de perceperea diJere pnt auOBa}e9 wseade UY] “Te 18 rep ne 1s90 Bf 2.0 v| ap Turow auv> 3} uns s1eoLiadns aseoxtoU ayleloose ap aI 19088 BE 0 €] 2p sey usd yeuoriouny 1S agp Uy svoduy oyeoy Jor up) “wamnp aitaongerdns aseoarou ajatera e] (C961 PAL 3902129) PaDune ap nisod ous09 muds “EL Bigg | endo le eluate yuaumueduiod, rods] 009 dun ap 40 patsaudap juauyodwos un ‘yanwiou uy amorradns ajuslaye essontp “Janiu ys92e vy op LD! yearewior asa 8 xouos e] oBunle Joa amo so[yMUNS vB 208} vA ns Sunfe rary “Teurds FPAqU BL BYP YF B BIApISUOD as tnoMp Je jonuOD op yuPOd e niuad “oxfojoqs “eorfoporz (© pamaout ¥9 fnstis 2p tnoan myn}O09s jOnzap Wop ¥ ,exes1U ap UbiOd BOD" isuoruy pley any ayeod yeu nu pu 99 Ut “UDBOX 1S BztfeA ated 28 aaoeido AOyse0e LaIRSHUIWIPY woidagaa wadnse -atueasqns “rojeuyropus 310 area