sis1tMATIZAREA TERENULUI Sistematizarea vertical este o actiune de interventie asupra formelor de relief existente, pentru a le modifica in forme proiectate, utile si convenabile, in acord cu obiectivul de arhitectura (sistematizare, Iucrare de arta), ce urmeaz& a fi implementat. Solutia optima de sistematizare vertical presupune 0 corecta determinare a volumelor de tresamente, a posibilitatilor de compensare intre stpaturisi umpluturi, a cunoasterii corecte a distantelor si mijloacelor de deplasare a paméntului rezultat din sapaturi. Sistematizarea verticala presupune elaborarea unei documentajii tehnice de specialitate, cu urmatoarele etape premergitoare: © elaborarea (insusirea) temei de proiectare, © recunoasterea amplasamentului; apoi, prezentarea solu sub forma unui plan cu curbe de nivel proiectate, materializand sugestiv cu mijloace topografice de exprimare, viitoarea morfologie a terenului. In acceptie generala, sistematizarea poate fi orizontali sau verticala, daca acceptim prima categorie ca o trimitere spre urbanism si amenajarea teritoriului, iar pentru a Il-a, interventiile supra configurafiei terenului legate de implantarea “in situ” a unui object de arhitectura Sistematizarea vertical se defineste ca o parte componenti a sistematizarii generale (in acepie de urbanism si amenjaraea teritoriului), avand ca obiect principal determinarea, pentru fiecare constructie proiectat& a cotei de + 0,00 in cadrul unei solufii unitare - pentru asigurarea scurgeri apelor meteorice, realizarea unui nou microrelief util, cu deplasarea unui volum minim de terasamente pe distantele cele mai scurte. in rezumat, principalele scopuri ale sistematizarii verticale sunt: 1, S& stabileasca in mod organizat, la scara intregii incinte supuse sistematizarii verticale, cotele £ 0,00 pentru toate consturctiile astfel incdt prin migcarea unui volum minim de terasamente, transportate pe cele mai scurte distante, cu cele mai efiecente mijloace, si realizeze un nou microrelief capabil s ii © opreasci accesul apelor meteorice din afara incintei, in incinta sistematizata vertical, atat in timpul executiei, cat si a exploatarii incintei 88‘* indeparteze de la constructii apele meteorice cAzute in incintd, dirijéndu-le si evacufindu-le in exterior prin: - mijloace de suprafata (saturi, rigole, etc.); - refele subterane (canalizare); ~ lucrari speciale (bazine de retentie, statii de pompare, ete.) 2. $& asigure cailor de comunicafie (drumuri, alei, etc.) totalitatea Iuerarilor de infrastructura (terasamente, podefe, ziduri de sprijin, ete.) 3, S& asigure conditii optime de fundare pentru toate construcfiile prevazute in incinta, cum ar fi: ridicarea nivelului de fundare, prin platforme de umputuri ori de céte ori nivelul apelor freatice o impune $i rezistenta stratului de fundare permite acestlucru in scopul eviti infiltratilor si epuismentelor pe timpul executiei sapaturilor. Obiectivele ce trebuie sa fie rezolvate printr-un proiect de sistematizare vertical sunt: - precizarea treptelor procesului de execufie a lucrarilor; - stabilirea utilajelor necesare; {ntocmirea unui bilant general al tuturor volumelor de terasamente prelucrate in incinti, cu specificarea provenienfei, a sipaturii utile, a gropilor de imprumut, a traseelor gi distantelor de trasport convenabile, a destinatiei si naturii transportului. Gradul de dificultatea al proiectului de sistematizare verticald este conditionat de urmétoorii factori - libertatea totala de alegere a amplasamentului, in eazul unui obiectiv nou; - existenta unor elemente obligate sau impuse; ~ indicele de ocupare, cu constructii a incintei; - formele de relief afectat; - existenta in imediata vecinatate a incintei a unui deversor natural; - natura solului sub aspect geomorfologic, limitele adancimilor de fundare. NOTIUNI TOPOGRAFICE GENERALE Metodele sistematizai vreticale, atat metodele de calcul cét si metodele de prezentare a solufiei, impun precizarea unor notiuni topografice de baz’: COTA: in sens topografic precizeaza inalyimea (adéncimea) unui punct al scoartei paméntes considerat plan de referinta. in anumite situatii se poate face referina 89 in raport cu nivelul marila.un plan arbitrar, iar in raport cu acesta, cotele au valori relativ. in aceptia topografica, nojiunea de cota presupune o dimensiune, misurati pe verticalé, pe directia firului cu plumb, intre punctul considerat si suprafata planului de refering (a treia coordonat’ 2” a spatiului cu tei dimensiuni). PLAN COTAT: este reprezentarea in proiectie orizontala, la 0 anumita scar, a unor puncte caracteristice din teren, Aceste puncte sunt reprezentate prin cerculete, cruciulite, sau puncte simple, pozitia lor in plan coresupnzind coordonatelor X;¥. Coordonata Z, reprezentand cota punctului respectiv, se inscrie sub forma unei fractii ordinare, a c&irui numitor este in mod curent numarul de inventar al punetului in cauza CURBA DE NIVEL: este mijlocul cel mai folosit pentru reprezentarea in plan orizontal a reliefului terenului. Ea este o linie sinuoast, inchisi, ce leag’ sau uneste toate punctele de aceeasi cot ale unei forme de relief. Este locul geometric al tuturor punctelor terestre de aceeiasi cota, PLANUL DE CURBE DE NIVEL: este mijlocul de reprezentare grafic’, in plan orizontal a reliefutui unei portiuni a scoarfei Ppmantului SCARA: este raportul intre valoarea unei dimensiuni mdsurate pe plan si valoarea corespunzitoare, masurat& sau obfinut® pe teren, UNGHI DE PAN’ ~ DECLIVITATE: Numim unghi de panta, unghiul pe care-I face dreapta determinati de doua puncte denivelate, reale pe teren si proiectia pe planul orizontel al punctului de cota minima. Acest unghi masoara inclinarea terenului sau declivitatea. Declivitatea se poate masura in procente (de ex. 1%; 2,5%; 11,00% etc.), ,,la mie” (1%; 5%o; 60,00%e), sub forma de fractie (1/3; 1/5 etc.), valori unghiulare: sexa (0°30’, 1°20’, etc.), cente (zeciamle), de ex 0°50° BALI, ete. ECHIDISTANTA: este departarea (diferenja de cota, modulaté) masurata pe verticala, pe directia firului de plumb, intre planurile orizontale imaginare care intersecteaza formele de relief generind curbele de nivel. LINIA DE CEA MAI MARE PANTA: este traseul unei picaturi pe un plan inelinat, este dreapta cea mai scurt ce uneste dou curbe de nivel consecutive. in plan vertical este ipotenuza unui triunghi dreptunghic in care catetele sunt: diferenta de nivel ,h”, respectiv proiectia ipotenuzei pe planul orizontal de referin FILAREA CURBELOR DE NIVEL: este operatiunea de materializare in teren a formei si pozitiei unei curbe de nivel prin faruse, jaloane, balize simple, etc. 90PLANIMETRIA: constiutuie acea parte a topografiei care are ca scop sa determine, prin masurdtori si calcule, coordonatele X si Y, respectiv pozifia in plan a oricdrui punct caracteristic, situat pe suprafaja terenului, in functie de un sistem de axe rectangulare. Operajiumile de planimetric pot fi executate legate refeaua geodezica a tari, sau in cadrul unor lucrati de mica important, pornind de la un sistem particular de coordonate NIVELMENTUL: are drept obiect, determinarea, prin masuratori si caleule, a coordonatei 2", a cotei orictrui punct caracteristic, inventariat cu prilejul lucrarilor planimetrice. Dac& se raporteazi la sistemul geodezienafional, acesta este un nivelment absolut, sau, independent de acesta, fay de un plan de referinf& arbitrar, este un nivelment relativ. BAZA MASURATORILOR PLANIMETRICE:; este de obicei un aliniament, latura unei figuri geometrice simple (triunghi), miisurate cu maxim de precizie. Capetele bazei sunt materializate prin cuie, buloane ~ inglobate pe suprafata uneo borne de beton, constituind repere planimetrice, sau de nivelment. in acest sens, ficcare reper este precis determinat prin coordonatele sale X, Y, Z. ELEMENTE CARACTERISTICE ALE RELIEFULUI NATURAL Un studiu atent al formelor de relief, permite observarea unor elemente caracteristice, dintre care: 1. Linii caracteristice ale reliefului: * coama; © firul v + linia schimbare de pant’, © linia de cea mai mare pant; COAMA: ca linie caracteristicd, se naste prin unirea imaginard a tuturor punctelor unei forme de relief, de la care piciturile de apa se despart, antrenate, unele pe un versant, altele pe celalalt. ‘Coama, din acerste motive mai este numita si LINIE DE DESPARTIRE A APELOR. Pe planuri, este reprezentata printr-o linie punctati, FIRUL VAI (talvegul): este o linie caracateristica a reliefului, contrar coamei, determinata prin unirea punctelor in care picdtura de api meteoricd ce coboard pe un versant, se intalneste cu picaatura ce coboara de pe versantul opus, se intalnese si isi continua deplasarea pe un traseu 91comun: firul vai. De aceea, firul vai este denumit si LINIE DE IMPREUNARE, DE UNIRE A APELOR. LINIA DE SCHIMBARE DE PANTA; este o line caracteristica, naturala a reliefului. Ea uneste punctele in care picdtura de apa, antrenati pe linia de cea mai mare pant a versantului, schimba viteza, mirind-o, sau micgordnd-o dup cum declivitatea liniei de scurgere creste sau seade, LINIA DE CEA MAI MARE PANTA: este traseul descris de o picdtura de apa (mobil sferic), in alunecarea libera pe versant, este traseul cel mai scurt de la varful la baza versantului. SUPRAFETE CARACTERISTICE ALE RELIEFULUI: sunt VERSANTUL sau COASTA, © suprafata delimitata de o coama la partea superioar& si un fir de vale la partea inferioar, intre care se defineste declivitatea, care varieazs de la vertical (chei, perefi stincosi), la orizontald (cAmpie, platou). FORME CARACTERISTICE ALE RELIEFULUL 2) simple b) compuse ©) complexe a) forme simple: CRUPA: 0 coama si doi versanti VALEA: un fir de vale si doi versanti b) forme compuse: MAMELONUL: redat prin curbe de nivel concenttice, valorilor lor erescand de la margine spre centra GAVANUL: (cildarea), 0 forma simpla de relief, opus mamelonului care prezinti curbe de nivel concentrice cu valori descrescatoare de la extremita- te inspre centr, ©) forme complexe: DEALUL: 0 dezvoltare complexa a mamelonului; DEPRESIUNEA: c dezvoltarea unui gavan SEAUA: este 0 forma de relief complexd, in aledtuirea cfruia intra cel putin dou mameloane CRATERUL: 0 forma de relief complexa, mai rar intal A, alcdtuitat dintr-un mamelon, avand ca varf, in loc de protuberanti un gévan. BAZINUL HIDROGRAFIC: este o forma complexa de relief, aleatuita 92dintr-un sistem de vai secundare legate direc sau indirect de o vale principala, colectoare. Liniile de demarcatie ale bazineor hidrografice sunt coamele, NOTIUNI SI NOMENCLATURI SPECIFICE, Sistematizarea vertical’ uzeazi de o serie de termeni caracteristici, apartinand unui limbaj tehnic, apt si eliminie posibilitatea oricarei confuzii INCINTA (zona sitematizata): este zona de teren studiaté, supusa sistematizarii verticale, caracterizata prin: benzi de racordare, benzi de trecere, parcele. COTA + 0,00 = COTA DE EXECUTIE, ca acceptie general, desemneazi cota planului de referin{a, fafa de care se coteaza toate indlfimile si adncimile caracteristice construct - in arhitectur, cota + 0,00 se acorda suprafetei superioare a perdoselii constructiei de la parterul cladirii; - la drumuri, reprezint& cota maxima a imbracamingi, in axul cali carosabile; - la calea feratd, reprezinta cota traversei, in axul cdi -lasi jematizarea verticald, cota +0,00 poate fi stabi © pe trotuar, la rostul dintre acesta gi soclul cladiriis © la baza bordurii trotuarului, pe suprafata verde; COTA DE EXECUTIE: reprezinta diferenta de nivel intre cota proiectului si cota terenului in acel punct. COTA DE NIVEL PROIECTATA, PLANUL CU CURBE DE NIVEL PROIECTATE, Curba de nivel proiectata materializeaza solutia unui relief sau microrelief vitor, pentru care se intocmeste proiectul intre caracteristicile propri, se mer ~ lineritatea, provenit# din ordinea ansamblului proiectat si din adoptarea unor declivitati constante; - regularitatea: rezult& din continuitatea declivitatilor proiectate, constante; - unghiularitatea — in raport cu liniile caracteristice, corectata prin proiect corecteaza coamele sau firele de vale ce apar, mai ales pe drumurile propuse. Formele caracteristice ale reliefului proiectat sunt in general simple, ordonate, diminudnd disproportia intre relieful existent si cel proiectat 93METODE DE DETERMINAREA VOLUMELOR DE TERASAMENTE Pentru determinarea volumelor de terasamente pot fi folosite diferite metode, dintre care ccle mai utilizate sunt: 1. Metoda profilelor 2. Metoda cartogramei 3. Metoda combinati (derivand din combinatia primelor dou’ metode) Metoda profilelor. Potrivit acestor metode, volumul de terasamente, aferent unci construefii, caracterizata prin lungime, rezulta prin insumarea produselor partiale dintre: © Secjiuile de umpluturd si sApatura determinate grafic sau analitic, in profil, multiplicate cu distanfa aplicat intre profile (distana medie intre doua profile consecutive). Aceasti metoda prezinté dezavantajul scéderii gradului de exactitate, proportional cu scaderea numarului de profile executate. Metoda cartogramei este 0 metod de calcul si prezentare centralizat& a volumelor de terasamente, concretizéndu-se intr-o plang’ de dimensiunile planului general (sau alt scara convenabila), Datele cartogramei privese si redau urmatoarele: = conturul si limitele incintei = reperele gi elementele trasarii = totalitatea obiectivelor amplasate in incinta - cotele proiectului sau ale solutiei de sitematizare - cotele terenului natural conform studiului topo - cotele de executtie - liniile .zero”, sau granifele diintre suprafetele sistematizate in umplutura sau in sApatura - volumul de terasamente - profilul sistematizarii verticale in diferite sectiuni caracteristice ale planului general ~ miscarea volumelor de terasamente: in compensare, in (din) exterior. Faja de metoda profilelor, metoda cartogramei prezint& avantajul unui grad sporit de exactitate si centralizare, ficdnd posibili o privire de ansamblu la nivelul intregii incinte sistematizate, elimindnd necesitatea epurelor. ‘Metoda combinati utilizeaz avantajele ambelor cazuri descrise anterior. 94321 @g a 1 234567890 fe 13 Fig. 20 — Sistematizarea vertical a terenului pentru un drum de acces'® °S Bibliografie: Geometric descriptiva, perspectiva, axonometrie Aurelian Téndsescu E.D.P. Bucuresti: 9:BeLIOGEARE. Www ee mpl sto/asers | Sorin Aerzan/Tepegiafie 5, INTOCMIREA PROIECTELOR DE SISTEMATIZARE PE VERTICALA 5.1, NOTIUNI INTRODUCTIVE A. Sistematizares verticala consta in repartizarea pe vertc efului une! entra a wsigura transportul, auto si projectara reelelor edlitare, el si scurgerea apelor Inctinarile prea mari ale reliefului pe tertoriul urbon pot impiedica efectuarea constructilor ‘cum yi circulsitia, iar in cazul unui relief plan (Inelinari foarte mici) apar greutaji in ceea ce priveste seurgerea apelor de ploae sla proiectarea canaliziri fn oras. De eceea, In intocmirea proicctului de sistematizare orizontala trcbuie sit se rezolve si sistematizarea vertcala dupa urmatoarele principii de baza - rezolvarea de 1a "general" la "particular", adicd rezolvarea in ansaniblu a sistematizarii vertical a intregului teritoriu urben; apoi, pe baza materialului rezultat, se proiccteaza sistematizarea de detalin: + sistematizarea vertical se efectueaz’ in acelasi timp si in concordana cu sistematizarea orizontalaa tertoriului orapului Sistematizarea verticald a unui teritoriu urban trebuie s8 realizeze urmatoarele:4) si asigure circulafia (transportul) conform pentclor proiectate longitudinale si transversale admise pentru treceri (magistrale, str drumuri, stradele, trotuare ete, jinind seama de relieful natural existent; by 8 asigure scurgerea apelor(drenajul) si proiectarea canalizti prin gravitate pe suprafaa teritoriuli urban; ©) 58 permita objinerea de volume minime de terasamente (sipaturi i umplutur), eum gi ‘maximal de economie, in transportul pamntului de sapstura (obtinut la siparea gropilor de funda ale cladirilor si efelelor subterane) in umpluturile proiectate, sau in depozite, in proigctarea lucavilor de terasamente pe teritorul oragului se accept, in general. principil exalt volumelor de sapatura cou cele de umplutura B. Din punet de vedere topografic,sistematizarea vertical8 comporta urmatoareleaspecte a) lucrini_topografice necesare asiguririi eu documentatie topograficd a proiectarii sistematizarit vertical; reprezintS, de fapt, ridicarea altimetsicd a tertoriulu oragului. Pe baza acestei ridicéri se objin cotele gi se traseaza curbele de nivel pe planurile 1:S000 (sau Is10000), en echidistanga de 1m si 2 m, precum si pe planurile la seirile 1:2000, [1000 si 1:500, la care echidistanta este cuprinsa intre Im si 0,50 m, mai rer 0,25 m, Planusile 1a scara 1:S000 (|sloo00) sunt necesare sistematizarié verticale de ansamblu, iar cele la scdrile 1:2000, 1:1 000 sau 1:500, sunt necesare sistematizari de detaiu >) Lucrari necesare intocmirii proiectului de sistematizare vertical = calculul cotelor interseefilor axelor treceritor si ale colfurilor cartierelors-au a evartalelor proiectate; + trasarea pe planuri a curbelor de nivel proiectate (intoemirea planurilor de sisteinatizare vertical); - calculul si intocmizea profilului longitudinal in lungul axei trecerii; - calculul volumelor de terasamente pe suprafata feritoriului wiban seu a noului cartier; {nlocmirea eartogramei terasamentelor, + intocmirea profilelor longitudinale si transversale pe tertoriul urban, acolo unde este loemirea de tabele cu coordonatele gi colee liniilor resi ¢} Lucrari la pregatireatopografica a proicctului de sistematizare pe vertical - verificarea proiectului de sistemetizare cu realitatea, in vederea aplicari pe teren: - efectuarea de lucriri de teren si de caleule, privitoare la determinarea cotelor reperilor de nivelment care mai sunt necesari pentru trasare; - caleulul diferenjelor de nivel, care trebuie aplicate pe teren. in raport de cotele reperior de Tueru si conform eotelor din proiectul de tematizare; calculul preciziei de aplicare a proiectuli4) Aplicarea pe teren a proiectului de sistematizare verticala 5.2 CONTINUTUL PROTECTULUI DE SISTEMATIZARE PE VERTICALA ‘A, infaza proiectulyi de ansamblu se deosebese ca piese ale proiectului: = schema sistematizarii vertcale aintregului teritoriu urban; = 1-3 profile longitudinale pe axele principalelor magistrale ale localitait sau a noului cartier; ~ calcule estimative de terasamente globale pe tot tertoriul si caleule de terasamente pe zonele cconstructilor speciale (aeroporturi, parcuri industriele), S-au menfionat numai piesele care interescaza direct pe geoder. Piesele proiectulul, eum si documentajia topografied, se vor defintiva ca denumiri si contimut potrivit caietelor de sarcini {ntocmite de catre bencficiaral ineriti Schema de sistematizare de ansamblu se intocmeste pe planul topografic la scara 1:So00 sau 1:1o000, cu echidistanta curbelor de nivel de 1-2 m. Teritoriul urban se sistematizeaza astfel inedt pentru apele meteorice (de plosie, din zapada tc, si se asigure o scurgere liberi de pe supratufa cartierelor in strizile oragului, iar apoi, din acestea, {n bazinele naturale sau in canale. Inclinasile (pantele) longitudinale trebuic sé fic in concordanfa cu cerinfele transportului gi asigurarea seurgerii apelor. In funefie de tipul de imbrdcaminte al treccrilor, pantele longitudinale ale strazilor admit fn limitele de ta 0,005 pana la o.lo0.Pe schema de sistematizare vertical, se tree cotele proicctate si cele existente ale axclor trecerilor, directa si valoarea inclinilor, aga cum se araté in figura 5.1 Schemele generale de sistematizare vercala dupa aprobare sunt dacumente vbligetorii pentru toate societatile care efectueaza constructii in orase; schemele generale de sistematizare verticalé sunt insojite de tabele cu coordonatele liniilor rosi, et gi cu cotele proiectate BB. in faza proicctului de executie pe baza schemei generale de sistematizare vertical, se intocmeste proieetul de sist izare de deta {foloseste planurile topografice Ia scarile 1:2000: |: 1o90 si 1:S00). Pentru a asigura efectuarea construcfilor de prima urgen{d in oras, proiectul poste fi ntocmit pe parti corespunzitoare diferitelor bazine (limitate de Tinie de ereasta) sau atte Finite talvegurilor naturale aflate pe stazi si pete Pe planurile topografice ale teritoriilor urbane neconstruite, in afurd de curbele de nivel, se vor trece si cotelerelelei de patrate cu latura de 20 m. Pe planurile teritorilor cons true Se vor tece cotele (deasupra nivelului marit) colturilor carterelor sale tuturor punctelor caracteristice ale reliefului, inainte de elaborarea proiectului cu detaliile de sistematizare verticala, se trece pe plan linile rosii ale strazilor si pietelor, ale zonelor verzi, contururile podurilor, cheiurilor, tunelurilor, eailorfeat, ale stator de cale frat ae nor de tani oleibuze, pres sale ator lemente late din planul de sistematizare orizontal. in proces eleborii detaliordesstmstizare verticals va ine sama ca elif natural 58 fi et mai putin motets se bin un volum minim de lear de terasamente In cleulvolumul ucrdsilor de tersamente se va fine seams gi de volumul de paint ee va isos I fetuarea construsilorsuberane (aimentare cu apa, canalizae et.) Piesele proiectului de decaliu al sistematizArii_ verticale permit Si se proiecteze corect fundayile claditilor si ale altor constructii, adincimea de asezare a conductelor, cablurilor si a canafeloc, pufurilor, chr dae in Jcalitates repestv sa relist mumai paral sisteratzaes trcesilor sa caterelor. La aledturea proiectului de sistematizare vericald 9 constuctilor speciale (stadioae, aeroportr,tunhuri, terior rezervitepareurilor industrial, et.) va trebui 8 se find seama 5 de condijile tennice spcifice acestor Iuerii. In aceste cazui, ca date de plecare (nile) pentru Imoemirea proiectlu vor servi eotele lor rogi ale trecerlor in limteleteritoriuui pe eae se vor proicctaaesteconstrti Pentru crea conti optime acestor construc se poste revizsi sistematizatenvertcald a ctorva treceri proiectate in aceasta zon: daca teritoril se aflé in incinta oragului, proiectal de sistematizare va trebui legt sau de schema general aprobati a sistematizari vertiale a oragului, sau de proieotul de detali al sistematizariivertcale Piesele desenate si scrise care intra in compunerea detalilor de sistematizare vertical si care intereseazd direct pe geodez sunt urmatoarele: a) planal de sistematizare vertical in dealin; este un extras de pe planal topografic la scara mare (1:2000, 1: 1000 si 1:500) al teritoriului urben; 'y scheme de sistematizare vertical in detaliu a trecerlor; se imocmese de obicei Ia scdri mari 1:200, I:loo, 50; ©) profilele longitudinale pe axele tuturor trecerilor, la scar lungimilor corespunzatoare cari planului de sistematizare de detaliu; 4) profile transverse la scari mari, pe dirctile cerute de proigctant, sau in hungul Isturilor patratolor eatogramei terasamentelor, daca este necesar ) cartograms terasamentelor, cu tabele de eslcul al suprafetelor si volumelor de pimant, de pe teritoriul urban; 4) tahele cu cotele proiectate si eu reperii de nivelment urban existent, inelusiv deserierea lor topogratica, CC. Marimile admisibile ale elememtelor de proiectare (valori aproximative) - Panteletrecerilor proieetate nu trebuie s& depasensc’: = 0,04 (4%), pe magistralele principale urbane;= 0.06 (6%). pe magistalele secundare: - 0.10 (lo%), pe strzileteritorilor construite; = 0,03 (3%) in apropierea pieelor si incrucigaritor = 0.5 (5%). in apropierea podurilor si viaduetelor. Se admiteeresterea valorilor de mai sus ~ cu 1% ~in condi gree; -cu 2% in conditi gree in apropierea piefelor. incrucisarilor, podurilor: = cu 2% - fn munis =u 3% - in cazul drumurilor de acces, Pana minima fn tungul axel treceri, care asigurdscurgereaapei pe sant rigle, se admite zal cu 0.005 (0.5%). In ditertecavur, exceptind cele de pe suprafefele mici, se poste admite panta minima de 0,003, (0,3%). 5.3 PROCEDEE DE iNTOCMIRE A PROIECTULUI DE SISTEMATIZARE VERTICALA Se deosebese doua procedee principale: procedeul curbelor de nivel proiectate si procedeul profilelor. Cel mai mult se foloseste primul procedeu. 5.3.1. Procedeul curbelor de nivel proiectate Acest procede const in accea ca pe plan topografc la scara 11000 (cel mai bine la sere 1:500) se tee cute de nivel proietate,ebsinute prin modifiarea rlifului natural existent, fn rma roictri de siptr s umplutr, Deoareee Ia proiectarea relief se urmreste 88 se obtind aceeasi pant in sectoral respeti. cubele de nivel proectate inte linile de schimbare a pantelor se trscaza prin lini rept s flat Is distane egale nee Echidistanja curbelor de nivel proicetate se alege in functie de sear planului (pe care se face proictaea reliefuli, it gi de formele rlifului existent pe tren in cazal unui relief plan, pentru plamurile la scar 1500, echistantaproectata(F.) cel mai des floss este de 0.10 Determinarea clementlor, pentru trasarea pe plan a eurbelor de nivel proietate pe patie carosabile si trotuarele trecerilor dint-un centru populat, se desfagoara astfel (Figura 5.2 gi figura 5.3).A. Se proiecteaza panta J in lungul axei trecerii (panta longitudinala). Alegerea marimii pantei i se face pe baza studiului reliefului existent pe trecerea (magistrala, stead, stradels) data. Pentru aceasta, se calculeazi valoarea medie a pantei terenului existent pe toata lungimea trecerii, sau intre punctele de schimbare pronuntata, Marimea si directia pantei i vor fi edt mai apropiate de SK dieyin pant LET Oo oe Hex, er ae ee + ae Fig 51 Plan 7 LEGENDA a + a sistemnatizare pe ae oe td : fee YE ae Gon Ste er Lee fig 52, rl Oy 4 marimea pantei MSs + GS <8 pee lé 3 asigurata intre punetcle A gi Bir pantacoboar de a A spre B. Se urmiret, in acca timp, ca volumulIuriilor de teasamente safe minim, jar volumul siptorlor s ie aproximatiy egal cu volumal umpluturtor B. Se determina marimile cotelor proiectate de pe axa trecerii, care vor servi drept date de plecare pentra restal eeleulelor. Acestea se aleg (hind de obicei cotele punctelor de intersect a trecrilor din pie sau incrucsi) din schema general de sstematizare vertical (Fgura 5.1). . Cotele proiectate ale celorate puncte aflate in acceasi scctume transversal se determina prin trasarea pe planul de sistematizare de detaliu (pe care se vor construi curbele de nivel proiectate) a ‘nei perpendiculare peaxa trceri in punctul a cru cota se cunoaste ca la B (practic, acest punet este inceputul sau mijlocul treceri. Se fine seama de marimile proietate ale profiulu transversal al trcedi (figura 5.1) cénd, pomind de la cota He a punctului din axa C, se vor determina cotele proiectate de pe linia fatadei Fy, alate in acceasi secfiune transversal, Sensul pantelor transversale ale partlor carosabile (i) si al pantelor transversile, ale trotuarclor(i,) este ea in figura 5.2, Panto longitudinal a trotuaretor este egal cu panta longitudinala 2 axci trecerii Lajimile rotuarlor si pari carosabile sunt, respectv, $b (figura 5.2),Fig, 52 Profil transversal cu elementlesistematiari vertcale D. Se calculeaza distanja d de pe plan (figura 5.2), intre curbele de nivel veeine care se vor proiecta, cu formula d= Ep .n), 5.1 incare : E este echidistanta dintre eurbele de nivel proiectae; {- panta longitudinal, a axei treceri; 11 numitorul seérii mumerice a planul De exemplu, daca panta proiecista pe strada din carters! locuit este i= 0,008, distanya de pe planul Ia scaraI:500, ine eurbele de nivel proiectate, avand echidistanja Epr= o,lo m, este ‘d= 0,10 m : (0,008 x S00) = 0,025 m sau 25 mm.E, Se determina restul clementelor pentru trasarea pe plan 2 curbelor de nivel proicctate ic inclinarea transversala ite (figura 5.2) rbele de nivel proievtate nu se pot trasa perpendicular pe oxa trecerii, deoarece partea carosabil’ are a) Se determina diferenfa tn inaltime hr . dintre punctul C din axa ( a carui cota He este ‘cunoscuta ca la B) si punctul RI. aflat pe rigolatreceri in aceeasisectiune transversald (figura 5.3), eu formula be = te 2 in exemplul ales, daca itr ~ 0.002 si b= 9 m, atunci hr = ~0,09 m, by) Se caleulea7a distanja a pe plan (figura 5.3) dintre punctul (C) din axa si punctul (R2) din 52 rigola, ce are aceeasi cots HC. Punctul R2 din rigola treceri va fi deplasatinspre partea ridicata# axei trecerii cu distanta a, care se calculeazé pornind de la relata (5.1) in care se inlocuieste echidistana Epr cu marimea hr, adic a= hre(i.my 53 in exemplul dat; a= 0.09 (0,008 x 500) = 0.0225 m sau 22.5 Pe plan, ponctul R2 se gases alicind distanja a de la nia M-M dus perpendicular pe axa treceri in punctlC, in sensul de crestere a color pe axa treceri (Figura 5.3), Procedind analog si in jumtatea cealala a parti carosabile, se obfine prin simetrie punetul 2°. Cu mrimile d gi a sau determinat pe plan puntele prin care se traseaza curbele de nivel proiectate pe partes carosabila (Figura 5.3) ©) Se caleuleaza distanta pe plan (masuraté in sensul de coborire a pante! longitudinale é pe linia borduri trotuarfui Q-Q si Q'=Q') care determina punctul de pe borduratrotuarlui care are aceeasi cot (Hi) ev a punctalui C de pe axa. Asadar,distanfa i determina pe plan puncrul Tal cure de nivel proieciate pe trotuar si care are aceeasi cot He. fn figura 326 se observa ca bordura totuarulu este mai sus dect rigola, ca mirimea hy; atunci, pe linile Q-Q si Q'-Q’, eurba de nivel de pe trotuar va avea nceeasi cotd (He) ca si curba de nivel care trece prin punctul RI al rigole, daca se va deplasa cu distangaF, masuratain sensu de coborire a pantl longitudinale: (figura 5:3). Atunei P= hystion) sa {in exemplul dat, daca hy = 0,15, mirimea La fi:1= 0,15: (0,008 x $00) = 0.038 m sau 38, mm, 4) Se determina distanta c, care se fixeaza pe linia fajadei al doilea punct ol curbei de nivel de pe trotuar scare are aceeagi coté He cu punctul C din axa. Marimea e se misoara pe linia fajadelor P-P si P*, fala de perpendicutara MI-M1, dus prin punctul T afta pe tinia Q-Q (punctul 7 pe linia Q’-Q"), cind se obfin punctele ZZ", Marimea e se misoari in sensul de coborire a pantei longitudinale i (figura 5.3), Formula de calcul al distanjei ¢ se determina pomind de la relata (5.1), in care se inlocuieste echidistanga Epr cu marimea hy -diferenja de inaime dintre cotele proiectate ale punctului F (aflat pe linia faladei P-P) gi punctul T (aflat pe Tinia bordurié trotuarului), ambele puncte gasindu-se pe plan pe aceeasi perpendicular MI-M1, dusa prin punetul T (figura 5.3).Atunei: Hy = Hot int 55 si Iie = He Me 56 iar em hos (honk 33 Hr este cota punctului F He ~ cota punctulu T (ce are deci aceeasi cota ca punctul C din axa), v, aliniatule). iit 7 Fig. 5.3 Plan de situyis eu clementele sstomatizarii vertialeFnexemplul analiza dack He = 120.00 m, iar aime trotuarului (= 2.5 m_atunci'Hy ~ 120.00 +002 x2, ‘© = 0.05: (0,008 x 500) = 0.0125 m sau 12,5 mm, €) Se trasea7a pe plan restul curbelor de nivel proiectate, separat pe partea carosabila si pe 120,08 m hF = 0,05 m; ‘rotuare Distanjele dintre curbele de nivel pe axa trecerii vor fi egale cu dy, iar curbele de nivel vor fi pparalele inte cle. Distanfele dintre curbele de nivel aflate pe trotuare vor fi de asemenea egale cu d si, respecliv, paralele inre ele. =z y aFigura 5.4 Moduri de Sntoemire a panurilor cu curbe de nivel proiectate Paralelismul dintre fiecare categorie de curbe de nivel proiectate se va pastra pentru accleasi ‘mrimé ale pantelor longitudinale si transversale. Decalajul pe plan dintre curbele de nivel de acceasi cota. aflate pe trotuar si pe partea ccarosabilé a trecerii, se determina prin distanta J F. La inerucigiri in fnetie de direetia pantelor de pe irecerile care se interseeteazs,curbele de nivel projectate vor avea aspectul din figura 5.5. La proiectarea inerucisirilor, nu se admit rigole dispuse transversal pe magistrale. Una din strizi va trebui sé alba acceasi pant ca Ia incrucisare, astfel ca si asigure scurgerea apei de pe suprafays. in caz contrar, se va proiecta scurgerea apei Ia inerucisari, ca sa aiba loc in subteran in colectoarele de spe meteoric. Profil transversal al sri cateruluilocuit se va transforma, in apropiere de magistral, din profil cu dou pante intrun profil cw o singura pants transversala egala cu pants longitudinal a magistal G. intocnirea proiectului sisematizari vertcale a teritoriali din intriral cartiealu Drept ate inifiale, pentru proiectarea reliefului pe tertorille din imteriorul cartierului, se folosese cotele proiectate ale sistematizari veticale ale strzilor Pantele trecerlor pe teritorile din interiorul earterelor, nu tebuie si depageasca o,lo, iar pe iesirle din cartiere, pantelesead pana la 0.01 ~ 0.03, in funetie de tipul imibracamintei teceri Sister treecrlor din interiorl cartierului, impreuna cu tecerile pentru pietoni,trebui 88 fi anaizat ca oretes care colecteaza apele de ploaie de pe catire. Nu se admite scurgerea apelor de pe strazi in interioral cartieralui, iar daca tertoriul cartierului este agezat mai jos decat rigola strizi, se projectea7 umpluturi de pamnt care ridica terenul cu 1-2% pe olatime de 20 - 25 m, iar mai departs, panta se asiguri spre imteriorl cartierul Apa de suprafati se evacuea2d sau pe strada vecind, san in refeava subterand, Panta pe terenurile parcurilor sponive si de odihna nu trebuie sa depageasca 0.005 (0.5%). Terenurile de sport si de distractii se recomanda si fic mai ridicate decat celelalte teritorii din interiorul cartieruhti ew 0,5 m, avind proiectat in jur pero si pante prin sadire de plantaPe pante repezi se proiecteaza terase agezate Ja diferiteniveluri si despartite prin trepte sau deci prin pante usoare de plantaii, Panta teraselor se 2 0.005, iar in sens transversal, de circa 0.01 - 0.02 spre mijlocul terasei TTindnd seama de relief. se studiazlinile de creasta gi direefile principale ale pantelor. Pe baza acestora, se determina, pantele proiectate gi se traseaza curbele de nivel proiectate, Pentru aceasta se fine seama de volumul minim al lucriilor de terasamente, care va fi hotart de proiectarea cea mai judicioasa a Iinilor principale ale scurgerilor. In mijlocul cartierului, nu se admite existenja teremului orizontal (Genpiedica scurgerea apelor de suprafaya). Nu se admite ca apa cere se scurge de pe suprafaja cartierului s8 curga spre cladirile existente sau proiectate (deoarece apa va patrunde in fundatii gi va provoca tasarea cldirilor), De aveea, cel mai bine va fi end pantele vor fi indreplate de la aceste clédiri (proiectate sau existent) cdtre exterior cartiralu. Planul de sistematizare verticala cu curbe de nivel proiectate, al unei porjiuni din interiorul cartieruluj unui teritoriu urban, se reprezint® in figura 5.4,