Oetaoian Goga

Mu5tul
care fiepbe

Bucure0
 OaTA-VTAN GOO A

MUSTUL CARE FIERBE

 MOTTO
.Evident cA ag fi foarte neno-
rocit dad. ar &thin sa traiesc
intro alts tara decit aceea a
stramositor mei. Dar tocmai a-
ceasta nenorocire m'ar indemna
ca, cu once pret sa ma adaptez
ei, sa ma identific loial cu tara in
care am gasit ospitalitate si sA
ma fac a fi cubit de aceia In a ca-
ror tara traiesc,punindu-mi toata
nAdejdea exclusiv in sentimen-
tele de umanitate ale celor cu
earl eu sau inaintasii mei, am ve-
nit sA convietuiesc.
GENERAL AVERESCU

Reunesc inteun volum o seams din articolele nublicate in

revista nTara Noastra.
Sunt pagini smulse am sbuciumui cotidian, crimpele din
risipirea de suflet pe care o cer problemele noastre de existents.
Toate se reduc la un principiu fundamental de viata, la ideia
nationala, misterul de procreatie a acestui neam fi singura tut
formula pentru ziva de miine. Astazi, and totul este Inca in
prefacere, clad societatea noastra neinchegata e mustul care
fierbe, numai acest crez ne poate line in picioare.
E un fenomen de &imitate a neamului ca noua generatie
intelectual4 afirma aceasta dogma qi pornqte la drum cu
lozincile el. E o garantie ca din fierberea actuaki vor ze$1
biruitoare adevdrurile noastre organice fi ca drojclia se va
duce la fund.
Cu nddeJdea marilor premenirt inchin cartea mea tineret
generafii.
0. G.
 riostui sepiitopilop.
Din conferinta rostita la Teatrul National din Cluj.

Astazi, cind venim la d-voastra in numele .Societatii Scrii-

torilor Romini', citeva muncitori ai condeiului, dornici
sa privim mai de aproape un colt de pamint si sa lasam
in el ceva din not insine, astazi mi se pare mai legitim ca ori-
clnd un sbucium de constiinta care ne urmareste necontenit :
ce rost indeplinim not oare In mijlocul framIntarii anonime din
Cara noun, inviorata dela un capat la altul de atitea energii
deslantuite ? Inainte de a va deschide deci cartile noastre, in-
gaduiti-ne sa ne deschidem sufletul pentru o autojustificare,
sa va desvaluim in treacat citeva intrebari intime de atelier
vorbindu-va cu acel prisos de sinceritate mostenit in secta
noastra deodata cu dragostea de arta. Problema pe care ne-o
punem des, fie in elanul creatiunii, fie in orele crude de in-
doiala, si de care vrem sa ne apropiem acum cu gind de spo-
vedanie si cu dorinta de a fi intelesi, e insus dreptul nostru la
viata. Ce este scriitorul in societatea romineasca ? In fier-
berea actuala, carei misiuni raspunde el ? Ce trebuie sa in-
semne scrisul Iui in aceasta epocA de rasturnare si de pre-
facere a valorilor ?

9
 Aici, in Ardeal, trecutul poate arata ce-a Post si ne poate
da multe sugestiuni pe seama prezentului.
A vrea sa vA evoc zilele de odinioara, ca sa pot lumina o
clips macar povestea de ieri. Nu e tocmai mult de atunci, va
aduceti aminte cu totii, amintirile se rotesc incA deasupra
capetelor tuturora si se mai abat ca niste pasari de noapte
pe la fereastra noastra. Inchideti ochii si reconstruiti tabloul
robiei care s'a dus. 0 tara intreaga se sbatea aici dupa o apa-
sare de veacuri ; era o incatusare politica si era o temnita inte-
lectuald. Viata unui popor se scurgea monotone i pasiva,
-gird sbucniri de forte, pe un cimp intins o jale calatoare.
Ciinditi-vd cum toata clocotirea care striga astazi pe uliti,
cum tot neastimpdrul viguros, care e acum in cautarea unei
alvii, se dospea atunci intr'o surds pal/afire subterand. N'a-
yea nici tints lamurita, n'avea nici reazim pentru ziva de
miine. Din toate pArtile se ridicau strigate cari ne opreau in
drum i ne despoiau la orice cotitua. Tentaculele multiple
ale statului erau pregatite cu un pervers mestesug, ca sa ne
stringa de git. Printre jandarmi, conductori de tren, judeca-
tori si profesori, prin sate, prin gAri, pe la coli i pe la tribu-
nate, se strecura Ardealul nostru htrtuit, impins, batjocorit,
cu un imens val de tacere peste crestetul lui.
Ei bine, ce mister ne mai Linea pe noi in picioare, dincolo
de sanatoasa seva populara, care era toiagul nostru de spri-
iin, azilul fermecat de toate zilele ? Redesteptati-va in me-
morie intreaga tragedia culturala care s'a jucat ad, peregri-
najul nostru dela tail prin coridorul intunecat al pedagogiei
un4uresti, din ceasul cind porneam la carte intr'o caruta la-
aneasca si- pins in ziva cand de subt cupola Universiatii
dela Budapesta ne intorceam acasd ca dupa o boala lungd.
Ce titlu de existents intelectuala revendicam noi in aceasta
goana chinuita ? Prin ce lozinca ne puteam salve un drept la
civilizatie? Prin ce minune mai pastram o punte de trecere
spre multimea analfabeta ramasa acolo, la plug, ca o troita
primitivA de Iemn pe un amp batut de ploaie ? Cum de am

10
mai crezut not intr'o astfel de trona, cum de nu ne-au sfa-
rimat-o idolii de bronz ai Capita lei depe malul Dun Arii ? De
unde venea acest izvor de apa vie prelins pe furi, in marea
moartA prin care innotam not ?
Din literatura romineasca, d-lor!
Literatura aid n'a fost un joc capricios de lumini i umbre
cari se tes ca sa prinda un ritm fugar de o clips, ea a fost
atributul suprem al vietii noastre in functiune de eternitate.
Literatura pentru Ardealul robit s'a substituit vietii de Stat
ca sa-1 poata transmite posteritAtii, literatura a fecundat un
rezervoriu de energie nationalA. VA reamintiti, desigur, toti
cari ati trecut prin furcile caudine de ieri, ce era pentru not
poezia lui Eminescu, on versurile lui Cobuc I In camerele de
studenti, cind ne bAtea la ample singele adolescentii, cand
respiram otrava bine preparata a unei civilizatii straine, stro-
fele for ni se infigeau ca virfuri de cutite in nervi, cintau in
toatA fiinta noastra in vremea disertatiilor savante i ne re-
integrau in ideea de rasa cu o putere elementara. 0 pagina
de Caragiale, o nuvelA de Delavrancea, erau bArci de salvare
care ni se intindeau pe o corabie naufragiata. Din ele se des-
prindeau indemnuri i sperante, din ele ne chemau fagaduinti
i visuri, ca din niVe harfe atirnate de zidurl de inchisori.
Scriitorul in aceasta perioada sbuciumata era cea mai pu-
ternica arms in afirmarea vietii unui neam, istoria ii acorda
o attreolA de apostolat.

*
* *

$i acum sl inlAturAm amintirile, sa deschidem ochii ca s

vedem imprejur prezentul i in valmaagul lui atit de com-
plex sA fixam, daca se poate, rolul unei cAlimare de scriitor.
In citiva ani abia s'a rectificat printr'o groaznica zguduire
vulcanica soarta noastra de o mie de ani. Au cazut multi oa-
meni, multe tronuri, multe granite. Pe un fond de mina not

11
 am intemetat o casa noun. E casa noastra. i-am pus la teme-
lie credinta i singe, cele doua elemente Ma de cari in arhi-
tectura istoriei universale nu se zideVe filmic trainic. Suntem
siguri de aceasta temelie ca nu se mai sfarma. Dar casa se
tidiea subt ochii notri acum, grabnica, pripita, ceruta de o
veche sete de adapost. In fierbinteala cladirii planurile se in-
curca uneori, meterii se cearta, zidarii ii uita mistria i lu-
cratorii alearga Vara spor. De departe se striga inca bleste-
mele stapinului de ieri i noaptea apar ades strigoii zidurilor
de demult. E micare, e culoare Si mult pitoresc in toate col-
turile, dar e departe Inca vremea cand in incaperile ei se poate
dormi linitit.
Da, d-lor, Rominia se face acum subt ochii notrt ; uitati-va
in orice parte Si yeti inregistra pretutindeni deodata cu far-
mecul noutatii i dibuirile tulburi ale inceputului. In economie
in administratie, in politica, in toate ramurile e o revarsare
haotica. Unii ii zic dezordine, altii balcanizare, noi ii zicem
inceput. Stip, Dumnezeu a facut lumea in ase zile, spune Bi-
blia. Ei bine, sa nu ne adormim cu vorbe. Noi suntem Inca la
ziva intii, suntem generatia din ziva intii. N'avem nimic din
discipline armonizatoare a societatilor constituite. N'avem
tabla valorilor stabilite. In afara de vigurosul material prim
care se intinde in fata noastra, total oscileaza, ezita inca.
Motenirile de odinioara ne urmaresc la orice pas, creiaza ad-
versitati trecatoare 1 un sgomot de ocazie. Ca la toate reve-
derile tirzii e o buimaceala la mijloc, sunt gesturi dezordo-
nate Si o reciproca mirare, protestare aproape. Adaugati la
aceste neajunsuri fatale i reflexele organice din morbideta
generals a continentului de duparazboiu. Umanitatea se sbate
astazi cu o !arta in piept, convalescenta merge greu, traim
clipe de o cumplita criza morals. In navala atitor porniri
bolnave, sentimentul colectiv slabete i un individualism
exagerat stapinete sufletele. Spiritul public la noi a citigat
in suprafata, a pierdut in adincime. Instinctul coheziunii na-
tionale, scapat din inchisoarea de ieri, saltat pe o intindere

12
vasta, pare uneori slabit in intensitate. In aceea vreme, pe la
granitele noastre sunt numai pumni strini in toate unghiu-
rile, iar aid acasd, titi bine, alaturi cu destui competitionan
ai trecutului, din vecini ca i din marl departari, ne-a copleit
o navald de oaspeti cari vor sd se imparts pe camp noastra.
In aceste imprejurdri, d-lor, literatura trebuie sa reintre in
rolul ei istoric, in rolul ei de apostolat. Societatea, in zilele ei
de cretere, statul proaspat in epoca lui de copilArie, and
totul e fragil Si totul fierbe Inca, are nevoe de un asemenea
rol. Literatura apare Si astazi ca izvorul de capetenie al ideii
nationale. Focuri aprinse pe culmi, ganditorii unui popor in
prefacere sunt tot atitea puncte de orientare. Din scrisul for
se desface i circuld in fibrele organismului fluidul nervos,
puterea de viatd. Scriitorii ca i odinioara sunt 1 rAmin
pastratorii cei mai de seams ai misterului nostru de existenla.
In marele laboratoriu de energii producatoare ei vin mai de
departe, ei se coboard mai adInc in sufletul unui neam. Ce-
lelalte ramuri de muncitori se pun de acord cu oportunitatea
artistul cu venicia. Opera de arta, domnilor, cuprinde in sine
deodata trecut, prezent i viitor ; ca orice creatiune din na-
turd, ea e suprema ratiune de a fi a oricarui popor. Cu deo-
sebire insa in vremuri de generald destelenire a patimilor,
valorile estetice reprezintd o tendin Id de armonie superioard,
ele indruma in mod permanent curba intelectuala a socie-
tAtii, ele fixeazd ritmul de simtire al maselor. Ginditi-vd,
dad in actuala invalmaeald de preocupari pozitive, in at-
mosfera de tirg slobod care s'a abatut peste lard, nu e ne-
voie de-o regenerare, de-o religie, de-un nou avint spre
ideal ? De unde sd ne vie, cine sa ni le deb. ? Eu ma gindesc
la legenda miticului Orfeu i raspund : literatura.
Dar in Mara de aceste atributiuni, tocmai fiindca ne gasim
In sbuciumul inceputului, scriitorul la noi are i un rol mili-
tant, o posturd de lupator i de cetacean. La noi nu se poate
aplica Inca reteta occidentului, in care o civilizajie veche 1 o
viatd de stat bine statornicita au izolat pe artist In turnul de

13
ivoriu, unde ca un fin cizelator departe de clamoarea vulgu-
lui ii sculpteaza visul lui stralucitor. Ca sa gasim puncte de
asemanare cu apusul, trebuie sa ne gindim cu cel putin un
veac si jumatate in urma la Franta enciclopedistilor sau la
Germania lui Fichte, cand in perioada de procreatie a ideilor
moderne, cugetatorii framintau et insist constiinta populara
si erau tribunii marilor transformari. Noi suntern astazi la o
astfel de raspintie a evolutiei. Tara reunita din patru moste-
niri disparate ca traditie de stat si cultura, nu s'a inchegat
inca ; tara trebuie sa devie abia scum, dintr'o entitate poli-
tica si geografica, o entitate morals. Sufletul agitat si impre-
sionabil al acestui popor cere o hrana de toate zilele ca sa
poata trai 1 sa nu se impiedice in cale. Cine sa des aceasta
hrana ? De sigur ca scrisul, domnilor, tiparul cotidian, care
se risipeste prin toate colturile ca o mans binefacatoare on
ca o otrav a primejdioasa. D-voastra vs dati seama cu totii
de rostul presei la noi. lntelegeti di in occident ea inregi-
streaza numai opinia publics, pe cind la noi trebuie s'o cre-
eze. Ei bine, cumpaniti starile de astazi, desfaceti gazetele cele
mai multe care se striga pe uliti, cititi paginele for si intreba-
ti-va, daca din ele se desprinde unisonul de gindire al unui
neam? Scrisul in coloanele gazetariei de azi apare diform ca
talent si strain ca substrat sufletesc. La tribuna ideologilor
s'au imbulzit negustorii si au facut dintr'un amvon o tejghea.
Ce e mai rau, insa, si ce echivaleaza cu o catastrofa natio-
nala, e ca in mare parte acesti industriasi sunt de factura re-
centa. complect straini de rezonanta valtorilor noastre secu-
lare, cirduri de pasari calatoare peste toate hotarele. Ei das-
calesc societatea, ei sunt stapinii marilor trusturi de cer-
neala, ei se supara si ne pedepsesc aspru de cite on indraz-
nim, cu o prea legitima timiditate, ca in materie de educatie
nationala sa cerem Romini vechi in tara noun !
Asa fiind lucrurile, nu e nicio mirare a scriitorul la noi
trebuie sail reclame Inca rolul lui de publicist, cu care sa-si
alterneze indeletnicirile de arta. socotind ca numai in aces!

14
chip va puted Wane pe hirtie i sentimentul real al nearnu-
lui, dind o oglinda a frAmintdrii de azi i indrumarea lui
normala la cea mai insemnatA cotitura a istoriei romineti.
SA ne intelegem. Aici nu ne gindim un moment mdcar la o ati-
tudine de intolerantd, nu schitam nici un gest de xenofobie,
cu care ne invinuesc oamenii interesati. Este vorba pur i
simplu de recunoa*terea unui principiu de normalitate, de
aezarea noastrd in cadrele omenirei pe temeiul unor legi
eterne i imutabile.
Domnilor, iata spovedania noastra, conceptia programa-
&A a tagmei, crezul care ne stringe intr'un manunchi i ne
povatu0e astazi la o risipire de suflet prin oraele Ardea-
lului. Dincolo de aceasta idee tundamentala, not ne micam
liberi, Ostend tiecare un patrimoniu de gindire, fdra nici o
speciald incercuire de coald sau bisericuta literard. Ascul-
tind un impuls tainic al firii, cu totii am resimtit misterul
creatiunii, aruncind in balanta i insuirile i slabiciunile pro-
prii, primind in acela timp cu smerenie orice curent de civi-
lizatie, orice formula de gindire europeana. Ne unete insa o
nota comund. Suntem toti rodul aceluia val de energie, planta
care se desface din aceea flora particulard cu care se corn-
plecteazd uni versalita tea.
Citindu-va din scrisul nostru, ginditi-va ca am nazuit cu
totii sd ne atintim privirile spre cer, dar avand picioarele
bine intipte in pamintul Orli. Judecati-ne i dupd ce am pu-
tut cobori de sus i dupd ce am smuls din farmecul de jos, ca
sA pluteascd citeva clipe imprejurul nostru i ritmul frumo-
sului etern i o adiere macar din nazuintele spre culme ale-
poporului rominesc.
 euitui tineraqii

-.Mustul care fierbe>. t

 Uhl' tineretii.
i erbarile recente in amintirea lui Avram lancu, reinviind o
pagina stralucita din trecut, au fost in acelas timp si un
om8giu pe care posteritatea I-a adus tineretului eta
factor hotaritor la o raspintie a istoriei noastre.
In adevar, miscarea dela patruzeci i opt, cu tot sbuclumul
ei glorios, e o opera tinereasca. Cu cft o privesti mai dea-
proape si patrunzi in tainele ei, cu atit ti se lamureste mai
limpede acest caracter distinct al epocii. Alipirea rominis-
mului la curentul de desrobire care revolutions Continentul
s'a facut la not printr'un manunchi de tineri intelectuali, abia
ieiti depe bancile scoalei. In prima jumatate a veacului tre-
cut o amortire generals pares ca luase in stapinire amin-
doua laturile Carpatilor notri. In cele dour Principate, cari
tinjau subt domnia turceasca, se ducea o viata minuscule
fare orizonturi, cu o class diriguitoare atinsa de toate stig-
matele importului fanariot. Aici in Ardeal, toropeala era si
mat evidenta, poporul train orfan de once conducere, apa-
sarea ungureasca devenise mai constienta ca oricind, i la
curtea episcopeasca din Blaj, unde fusese singurul nostru ada-
post pe vremuri, se furiase un spirit morbid de renuntare
definitive. In acest ansamblu de oboseala i paraginire a iz-
bucnit deodata flacara revelatoare si dincoace si dincolo de

19
munti. In amindoua partile procesul de purificare sgudui--
toare 1 -a pornit tineretul. Virsta avea o speciald semnificare
in imprejurarile cu totul particulare ale vietii noastre de
atunci. Elementele aa zise mature erau rezultanta trecutului
intunecat cu care cazusera la invoialk pe cand tinerelea re-
prezenta un focar pentru o ideologie noun. Societatea, cu
toate resursele ei sufleteti, nefiind pldmadita printr'o evo-
lutie normalk pusa in mod brusc.in fata unor lozince diame-
tral opuse conceptiilor traditionale, s'a impartit intre tineri i
batrini, ca in cloud tabere potrivnice. 0 adevarata prapastie
intelectuala i morald se sapase intre cele dot& mentalitati.
Vechii boieri, ilicari dela lai i Bucureti, priveau cu dupla-
nie i desgust svircolirile bonjuritilor imberbi, in vreme ce
episcopal Lemeni, cu canonicii sAi alunecati pe panta maghia-
rismului, alunga pe tinarul Barnutiu dirt Blaj i elimina pe stu-
dentii dela institutul de teologie de subt ocrotirea lui. E un
fenomen destul de interesant aceasta lupta paralela intre cele
doua generatii cari 1i concepeau cu totul deosebit datoria
for catre neam.
Triumful a fost al tinerilor i deoparte si de alta. In Mun-
tenia Si Moldova, pe ruinile unui marasm secular, civilizatia
Occidentului i-a introdus formulele salvatoare prin filiera
acestor visatori generoi. Ei au inaugurat perioada de rede-
teptare cu planurile for romantice, ei au adus mivare Si nervi
intr'un corp desvlaguit. Cercul lor a captat, fara ezitare, sufle-
tul revolutionar al vremii i cand a sunat ceasul, fara nici un
ecou pe seama boienmii moldo-valahe, dincolo de inertia ei,
tinerii carturari s'au constituit in oameni de actiune. A fost o
admirabila revarsare de energii in aceasta agitatie calauzita
de ideal. Dupd infringerea l"r de-acask rasvratitii darima-
tori ai trecutului, emigranti prin toate centrele din apus, au
incercat pretutindeni sa-i puie de ac rd opera for cu framin-
(area larga din st-ainatate. Tineretea for vened ca o dubla
garantie. Le da mai intiiu putinta sa inteleagd marile Iran-
.--formari de peste hotare i-i invested totodata cu puterea de

no
sacrificiu pe care o cerea izbinda. Balcescu, cu cei douazeci
I opt de ani ai lui, infrigurati de problemele unei extraordi-
nare precocitati, e cel mai splendid prototip at pleiadei. In
creeful lui de poet vizionar s'au concentrat credintele min-
tuitoare si au tinit intr'un neastimpar clocotitor. Fie ca con-
spira la Bucuresti, la Budapesta sau in muntii Abrudului, fie
ca trata chestiuni diplomatice la Paris sau Londra, on scria
cu singe epopeea lui Mihai intro mansards la Palermo,
acest suflet era in permanents posedat de ideia pe care o
slujea cu patima i fanatism. Personalitatea lui incadrata intr'o
aureola de tinerete 1 optimism e cea mai simpatica expresie
a miscarii de peste munti. coala lui Balcescu e a tuturor
ideologilor dela patruzeci si opt, cari, printr'o incordare plind
de avint, au creat Rominia moderns.
Povestea e la fel 1 in Ardeal. Aici opresiunea iobagiei a
cost strivita de revolta tinereasca. In mijlocul desorientarii
unanime, and masele nu aveau altd calauza decit instinctul
lor, un val de tinerete a fecundat spiritul public, a scuturat
organismul din letargie, a injghebat o doctrina politica i a
pregatit mijloace pentru realizarea ei. E in adevar sugestiva
aceasta singura pagina luminoasa din trecutul nostru, cu sa-
natatea i pitorescul ei. Un intreg popor, cu toata soarta lui,
la un punct determinant al istoriei, e lasat pe mina unor in-
drumatori improvizati din rindurile tineretului. Ei devin cen-
trul de actiune al redesteptarii, ei fac adunarea dela Blaj
peste capul batrinilor circumspecti, ei se transforms in pre-
fecti 1 tribuni si comanda armate victorioase de tarani,
dupa ce ieri alaltaieri abia descifraserd dreptul canonic la teo-
logia din Blaj. Avram Iancu la douazeci i patru de ani e in co-
mitetul de pacificare nationala omul cel mai temut, si greutatea
lui personald inclina balanta razboiului. Mai tirziu, in zilele
de vifor, pe c mpul de Wale, silueta tinarului advocat
domina multimea Si imprejurul lui se agita la posturi de
comanda baietandri cu profilul indrasnet, care Si -au in-
trerupt cartea ca sa alerge la examenul mortii. Fara de dinsii

21
turburarea dela patruzeci i opt s'ar ft sugrumat kite() ras-
vratire tardneascd lipsita de un obiectiv politic precis i lard
consecinte imediate.
i intr'un loc i intr'altul, la patruzeci i opt, tinerii de
doudzeci de ani au facut istoria neamului.

*
* *

De-atunci, firete, aspectul lucrurilor s'a schimbat. In faza

noua in care ne gasim astazi fortele s'au multiplicat, cimpul
e mai larg i viata mutt mai complexa Rolul tineretului
persista insd 1 acum ca o energie purificatoare. Mai ales
acum. Pe urma rdzboiului, ca dupd orice cataclism cutro-
pitor, e atita ruina i putregai imprejur. 0 unda de renun-
tare salcie stdruie pretutindeni i viciazd atmosfera. Negu-
stori man i mid au umplut arena cu bilciul lor. In afara de
aceasta pervertire moralk generatia veche ti afieaza gre-
urile de judecata la tot pasul, ca pe nite haine vechi ieite
la soare Si pline de pete. E disarmonie i orbecaiala, stint
ghiulelele grele ale trecutului posomorit care ne trag de
picioare...
laid de ce, acolo la Tebea, in aierul proaspat al brazilor,
la mormintul lancului, sufletul meu, batut de atitea vinturi,
amestecind amintirile de ieri cu indemnurile de azi, dornic
de lumina i de puritate, s'a inchinat la cultul tineretii...

22
 Ideia Dationala.

Conferinta in fata studenfilor universitari din Cluj.

$i eu am fost In Arcadia, d-lor studenti I...

Tot ce regret, e ca s'a scurs multd vreme de atunci,
doudzeci de ani, daca nu mai bine, de cind pe malul Du-
narii la Budapesta, s'a cheltuit tinereta infrigurata a generatiei
mele de universitari ardeleni. Cu cit tree zilele 1 pun o mai
mare distanta intre rosturile de odinioara i cele de astazi,
cu atit imi apare mai greu i mai tulbure sbuciumul nostru
care a ramas in urma.
Se va gasi desigur cineva data sa se apropie cu mintea
de vremile de ieri i sd reconstruiascd pe seama posteritatii
o icoand sufleteasca a carturarului nostru de aici, in ultimile
cloud decenii cari au precedat prabuirea Ungariei istorice.
Acest cronicar va avea de zugravit un tablou intunecat 1
micator: tacerea noastra dinaintea furtunii. In aceasta pe-
rioadd, o conceptie de stat nenorocita, purtind In ea germe-
nul mortii, a facut s ne sbatem subt svircolirile ei cele din
mina, cele mai Inddratnice i mai violente. Din orice lature
ar fi s judecam tendintele de cutropire ale vechiului regim,
ele apar odioase i insuportabile. E un aspect posomorit de

23
ansamblu capitolul de strangulare al unui popor. Pagina cea
mai trista insd care ne urmareste i azi ca o boald de adoles-
centa e inchisoarea intelectuald in care am trait noi, lupta
surda O. desnadajduitd ce am dat pentru a ne creed un acord
intre sufletul mostenit i preceptele civilizatiei cars veneau
sa ne instraineze...
Alma Mater dela Budapesta...
Subt zidurile ei reci si sure patru ani de zile s'a plimbat
revolta mea. Mi-aduc atit de bine aminte de viltoarea noa-
strA de atunci. Trei sute de studenti romini, smuli din umbra
satelor ardelenesti, aruncati pradd molohului acolo in metro-
pola dusmana. E o poveste umild, amard si plind de inteles.
Pare ca le vad 1 azi rindurile bdietilor cari aduceau toatA.
sfiala 1 cuviinta tardneascd in vAlmasagul strain. Eram pica-
turi agitate inteo mare care avea de gind sa ne anihileze,
eram punctele de observatie, posturile de avangardd ale ro-
mInismului primejduit in existenta lui. Un angrenaj savant,.
o vasty urubarie era angajatA la distrugerea noastrd. Peda-
gogic opresorului avea la baza ideea de a ne face ienicerii,
culturii maghiare. Pentru acest scop colaborau toate dim-
prejur : scoald, mediu, gazetd, fiece respiratie. Era o luptd
inegald si necontenita. Din toate colturile ne pindea acest
duh cutropitor, subt ale cdrui retele mestesugite trebuia sA ne
.
strecuram noi trei sute de desradacinati. Imi spar acum irr
mod postum crimpee din nemiloasa risipire de energii. Subt
cupolele de bronz se misca stingaci si timid firea noastra
dela tarn, furnicarul ungaro-semit nu ne pAstra nici o inru-
dire, eram caldtori speriati, WA nici un razim, pe ulitele lui.
Pretutindeni, in sale de cursuri, in bibliotecd, in laboratorii,
in foiletoanele ziarelor, la teatru, in glumele noastre coti-
diane, molohul se furisa dupd noi sa ne otraveasca cu su-
flarea lui...
Si cu toate aceste, d-lor, n'am Post invinsi 1
Din aceasta incrucisare de forte am iesit deasupra. In ca-
merele prafuite unde se addpostea sal-Ada noastra de Weill

U
bursieri, ca in niste cetAti fermecate, nu putea pdtrunde sgo
motul profan de gall. Acolo ne framintam noi, in luptgl._
grea cu mizeria, in lupta cu problemele complexe ale studiu
lui, in lupta cu sintaxa limbei materne, se calea armura noa-
stra de miine. Ca figura miticului Lanus aveam o MO care pri
yea inainte i alta care se uita inapoi. Inainte era cimpul In-
tins al civilizatiei, inapoi era casula noastra din deal, care net'
vorbea in noapte. Din acest amestec de senzatii Si indemnuri
se impletea cintecul ascuns al sufletului, povata noastrd de-
fiecare clipd. Dupd opera de abstractiune a bAncilor universi
tare asteptau undele moi ale amintirilor rustice, zestrea sfintd
a copilariei noastre. Seara, cate odatd, cand ne intilneam-
cincisprezece insi pe muntele Gellert, dincolo de Dunare, la
circiuma unui svab, mi-aduc aminte, la picioarele noastre-
aria babilonul care ne scdpa din cdtusele lui. In ociaita uncle
beam vin acru, cobora Ardealul cu patimele lui aspre, era.
toata protestarea tarinii de-acasa, erau doruri cimpenesti
prinse in recitativul plingator al doinelor dela plug, printre
ele zimbed cicalitor o poezie de Cosbuc sau fulgera o strofa.
din Eminescu, erau snoave de sezatori si tropare biseri-
cesti, era ritmul secular al istoriei noastre pe care-o du
ceam mai departe. 0 solidaritate de sects ne stringea.
inteun manunchiu, aveam constiinta limpede a unei tovd
rdsii militante. Din aceasta atmosferd se infiripa cultul
misterios al cdminului strAmosesc si se exalts in masura
apasaril dusmane. Erau zadarnice toate metodele de des-
fiintare ale inversunatului pedagog ostil. Cadeau teorii
de seminarii fAurite ca sd ne clatine, cadeau neputincioase
tentaculele multiple ale asfaltului, cadeau infrinte toate ispi-
tele Budapestei. ,Pe marginea Dundrii ne duceam des in
amurguri, dar in vreme ce priveam valurile inspumate ale
maretului fluviu, ochii ne caldtoreau departe si subt timplele-
infierbintate simteam cum ne svicnesc rdsvratirile Oltului....
Atunci, in aceastd particulard configuratie de imprejurari, a
seams de studenti, tineri Si indrAzneti ca d-veastra, in chi?

25
,cu aceleasi straluciri si in suflet cu acelas ideal de arta, am
injghebat revista .Luceafarul i ani dearindul, tin minte,
intr'o pivnita dosnica unde se instalase mica noastra tipo-
grafie, ne intruneam permanent cenaclul de conspiratori cu
prisos de nervi si cu gesturi largi, coborindu-ne pe hartie
visul rebel, avansind prin svircolirea noastra subterana, cine
Itie, un preludiu al desrobirilor viitoare...
De-atunci, pipaindu-mi constiinta, m'am intrebat deatitea
.ori : in ce religie ne-am inchinat de ne-am putut pastra stifle-
tele intacte, refractare la toata otrava dimprejur ? Cum s'ar
putea numi taina noastra, miracolul acestei izolari, instinctul
-sigur care ne-a smuls totdeauna din ghiarele valului ? Este,
-domnilor, ideia national& credinta fanatics in patrimoniul
specific al neamului. Din doctrina veacului al nouaspreze-
celea, introdusa definitiv in toate fibrele Continentului, noi
-ne-arn ales cu aceasta mostenire. Am inteles fragmentar mai
intiiu, limpede mai pe urma, ca in oceanul sbuciumat al ome-
-nirii noi suntem o insula cu flora ei deosebita si ca a ingadul
s se distruga aceasta, insula, inseamna a tolera un furt in ate-
lierul de evolutie universals. Aceasta convingere, ramasa din
parinti, noi am slujit-o fara ezitare, subordonindu-i toate
energiile noastre. Cu cit gindurile ni se apropiau mai mult
,de pragul maturitatii, cu atit ideia ni se pares mai legitima.
Literatura Si politica in care ne-am framintat noi, s'au inf A-
tisat cu aceasta pecete. Calauziti de o suprema utilitate, am
-creeat un catechism al datoriiior noastre, dela care nu ne-am
abatut. Ne-am zis : noi suntem precursorii unitatii unui popor,
noi trebuie sa ne jertfim pentru cohesiunea lui, trebuie sa
facem din hecatombele noastre piedestalul gloriilor de maine.
In curInd ne-am dat seama ca tot clocotul nostru tineresc
nu era decat o particica din functiunea organics a marelul
tot. Neamul intreg isi insiruise in linie de bataie puterile lui.
Cind, acum dotazeci de ani, am trecut pentru intiia owl la
Bucuresti, simtind in toata fiinta mea deslantuindu-se Hod
granitelor, privind imprejur, am priceput ca in proportii ma-

26
rite 1 acolo se cintA acela cintec larg, de ale carui cadente
tram robiti noi in subsolul dela Budapesta. Mi-a fost de-ajuns,
sa ma uit inlaturi, sa ma apropiu de pulsul vietii literare de
atunci, care era mai inrudita cu preocuparile mele, ca sa vAd
bine ca paralel cu miscarea noastrd dela gLuceafarul, din
Capitala Rominiei radix acelas spirit artistic, mie perfect fa-
miliar, aceeas literaturd care se adapa din acela izvor comun.
Scriitorii din generatia mea : losif, Chendi, Cerna, Sadoveanu.
instrunau si ei melodia care ne robise pe noi in sbuciumarea
fecunda a odaitelor de studenti depe malul Dundrii. Tot
atunci se ridicase Nicolae lorga sa ordoneze aceste sbucniri
s.pontane de energie, sa desprinda firul rou al atitor mani-
festari raslete, i sa dea in revista t Stimcincitoru/. doctrina
unitara. Era, domnilor, ideia nationalci, fluidul magnetic al
acestei unanime resurectiuni, o literaturd care rdscolea sufle
tul poporului rominesc si fixa valorile lui, o volburd pornitA
din adincimile de jos, nazuind spre culme. Degrabd mi s'a
lamurit suprafata vasta a noului crez : in constiinta obteasca
a rominismului, dincolo de frontierele vremelnice, ca un re-
flex al instinctului popular si ca o rezultantd a evolutiei de
veacuri, se instapinise in toate inimile lozinca unirii.Cu o fre-
nezie nestavilita se rostogolea pretutindeni valul biruitor, noi
nu eram decat martorii unui proces istoric, indeplinind po-
runca fatald a vremilor. Societatea intreagd din Rominia-
Veche, lasind la o parte rationamentul politicei curente si
calculele diplomatilor, apucase pe acest fagas, de unde nu mai
era intoarcere. In toate domeniile vietii publice, in coala, in
armatd in saloane, ca si in catune-, in mii de glasuri si in di-
verse forme vorbea singele rominesc, rostindu-si sentinta lui
inapelabila, prinsa atit de sugestiv de graiul inflorit al lui
Delavrancea : Suntem una, un singur trup revdrsat de ammn-
doud pdrtile mun(ilor, Carpa(ii ne sunt qira spinarii...
Un scriitor ungur, bun cunoscdtor al trecutului nostru, d.
Iancso Benedek, intr'o carte apdruta de curind, tratInd is-
toria iredentismului rominesc, urmarete, prin lumina eveni-

27
mentelor, aceasta desfaurare seculars, aratind ca dela Mihai
Viteazul incoace un impuls contient al tuturor manifestarilor
noastre de viata ne-a impins spre unirea politica i ca razboiul
recent al desrobirii nu era decit o veriga dintr'un lant de evolu-
tie. Indureratul autor din vecini are dreptate. Ideia nationals
la noi, pornind din contiinta organics a unitAtil, pe care at
pastrat-o masele anonime totdeauna, s'a desfAcut incetul cu
incetul, a cucerit toate mintile i a devenit suprema noastra
dogma. Razboiul s'a desprins ca un fruct copt din aceasta
ideologie a vremii. Acum ca a trecut ca an vifor groaznic
peste capetele noastre, cind stam sa-i drAmuim deslantuirea,
Intelegem ca el s'a impus cu puterea fatalitatii, a nu 1-a fa-
cut nimeni, ca nu e opera chibzuinlii unor singuratici, ci des-
carcarea vulcanica a unei epoce : triumful ideii dupd inde-
lunga acumulare de energie a atitor generatii. Razboiul in-
tregirii neamului 1-a decretat contiinta tuturora, nu ca o so-
coteala de citig, ci ca o pornire furtunoasa Fara friu, un
uragan moral exprimat nimerit in fraza lapidary a raposa-
tului Filipescu : 4Sire, on to tncoronezi la Alba - Julia, on mori
pe cImpia Turzii, altcum praf s'alege # de Para ;I de dinastia
ta.. Inflacaratul patriot, acest tirziu ecou al boierimii noastre
de batind, a avut viziunea limpede a realitatii : noi trebuia
sd mergem la moarte ca la un examen al credintii, nu ca la
tmplinirea unei probleme de ratiune. Aa a fost razboiul
nostru, sinteza lui mi-a dat-o un tinar sublocotenent adus de
pe campul de lupta impucat in piept, care cind m'a recu-
noscut o clips in delirul lui, mi-a incolacit bratele dupd git
1 mi-a murmurat in friguri cuvantul : A ba- Julia... Nu fusese
niciodatd in Ardeal, dar murex pe buze cu parola istoriei
noastre de veacuri, un soldat al ideii...
Domnilor, scriptura s'a implinit, epopeia s'a incheiat i o
noun raspantie se gasete in fata noastra. Ideia nationals, ra-
zimul de cdpetenie al vietii de stat, trebuie adaptata impre-
jurarilor schimbate.
Poate nu greesc cand afirm ca dupa jertfa mare, resur-

28
 sele de energie creatoare scazind, mersul ascendent al acestui
crez s'a oprit si o linie de oboseala a intervenit in rindurile
noastre. S'ar pared ca dupa tensiunea transeelor, nervii dis-
cordati cer odihna si ea pe urtna varsarii de singe, not ce am
cistigat in suprafata, am pierdut in adincime. In once caz,
privind in jurul nostru si spunind adevarul intreg, trebuie sa
recunoastem ca viata publics in opera ei constructiva nu are
nici taria, nici initiativa pe care le cere noua alcatuire de stat,
ca fenomene de desagregare se ivesc in aparatul nostru de
cutere si ca mai ales resorturile morale ale societatii au pier-
clut din vigoarea lor. Sunt atitea si atitea semne care legal-
meaza cele mai serioase ingrijorari. Poporul rominesc, ieit
de subt patru stapiniri deosebite, purtind influentele a patru
organizatii de stat disparate 1 a patru culturi fara puncte
de inrudire, singerind pe atitea fronturi, in prima lui pe-
rioada de unire se infatisaza sleit si fara un relief deosebit in
rezistenta lui. Spiritul curent arata semne de slabiciune va.-
.dita, este o rasturnare a valorilor cari ne-a dat criza prin-
cipiului de autoritate atit de necesara intr'o munca de conso-
lidare, este o ezitare si balansare permanents in constiinte,
din care a rezultat o criza a partidelor politice si ca o con-
secinta a acestor neajunsuri o reala criza a parlamentaris-
mului namolit in inactiune si retorica stearpa. Patura condu-
catoare ce ar trebui acum, cand se face Cara subt ochii nostri,
sa-si des toata masura ei, e navalita de un pozitivism eras
care-i neutralizeaza pornirile coltctive. Dam impresia c5
suntem un trup desirat si bolnav si pe trupurile bolnave,
cl-voastra stiti foarte bine, asa a fost totdeauna : se ivesc de
obicei parazitii. Uitati-va imprejur, din toate partile globului
calatori dupa noroc, ca intr'o noua Californie, descind pe acest
pamint binecuvintat cu care nu au nimic comun decit ex-
ploatarea lui. Din toate partile granitele ne sunt invadate de
.rnusafiri cu privirea scrutatoare, semanatori de coruptie si de
blesteme, facind sa creasca spuma incerta a ()raptor si tre-
hind o dira de penibila descurajare in sufletul neprihanit al

99
taranilor notri. Acest val de strdinism crete necontenit ca
o coloand de cuceritori, ivindu-se pretutindeni i lasind Ira
urmA o filosofie amara, convingerea for cea mai ferma, ca
noun de aceea ne-a fost dat sa ieim din robia egipteana, ca
sa intre ei In Canaan...
Astfel stind lucrurile, un sentiment unanim de protestare
tnica toate firile alese i be strInge la lain. Ne intrebam at
groaza : acesta e epilogul epopeii, darul postum al destinului
dupa atitea gramezi de oase ingropate pe toate cimpurile
de bataie? Un elementar instinct de conservare tresare in noi,
o agitatie surds se simte printre rinduri i se propaga din on
in om. Lumea ii zice cu nelinite : sa ne smulgem din marasm,
sa alungam zarafii din templu, sa spalam din nou altarele
noastre I Romania units ne-a dat o conceptie nationala eroicd,
ei bine, tot numai aceasta conceptie de eroism intransigent
ne-o poate pastra, s'o reintronam deci in coniiinta publica.
i sa tragem toate invatamintele ei ! Aa judeca toti aces
oameni in a cdror minte se pastreaza neturburata continui-
tatea de gindire, inlantuirea programatica cu trecutul.
Cine ar trebui sa is asupra-i aceasta opera de pedagogie
a multimii, infuziunea zilnica de credinta i sugestii coordo-
nate metodic in vederea egoismului sacru al acestui
popor ?
Sarcina ar fi sa revie presei, care e pretutindeni cel mai
viu laboratoriu al contiintii obteti. Imi yeti da voie sa
starui i de astadata i sa repet i cu aceasta ocazie, apasind
cuvintul, toate constatarile ce-am facut asupra unui trist ca-
pitol al zilelor noastre.
Domnilor, la noi ca i in alte Orli presa din vremuri vecli
a fost o tribunA consacrata de indrumare a opiniei publice.
In gazetele noastre s'a pulverizat ziinic tot ce am crezut, tot
ce am nadajduit in ziva de mime. Ziarele reprezinta nervii
impresionabili ai unui popor in fluctuatiunea lui cotichana i
un organ de public:tate e o bucaturd de toate zilele care se
servete societatii. Aceste adevaruri au fost intelese tot-

30
deauna i de aceea cei mai buni, temperamentele de apostoll,
an coborit odinioard la not in gazetarie i au scris cu sin-
gele for pagini nemuritoare. SA lid vorbesc de activitatea zia-
ristica a lui C. A. Rosetti, de impletiturile de fulgere ale lui
Eminescu, sau de articolele de-o jumatate de veac ale lui
George Baritiu aici in Ardeal ? Stiti foarte bine cu totii ca is-
toria noastrd politica se confunda cu istoria presei romineti
Si ca ideia nationald i-a propagat evanghelia ei prin aceste-
tipare indispensabile.
De-o sutd de ani respirdm prin presd, gazetele sunt pia-
minii neamului.

Perioada de dupd rdzboi cu lincezeala ei ne-a impins !ri-

te teribila maladie, ni s'au imbolndvit plaminii, domnilor, a-
tacati in mod intempestiv de miasnie parazitare. Nimic nu
poate invedera mai evident criza sufleteascd in care ne gd-
sim, ca faptul ca secretul tiparului 1-am pierdut din mind, a
ieit din familie, i-a intrat in posesia altora. Dupd pleiada
marilor gazetari cari prezentau o garantie intelectuald 1 mo-
raid pe seama publicului, negustorii analfabeti an acaparat
ziarele i an preschimbat apostolia in tarabd. Lin spirit nou
s'a salaluit deodata cu ei in ziaristica tarii. Este mai intliu o
absolutd atrofiare a sentimentului national. Adevarurile or-
ganice ale sufletului rominesc, pe care not le-am aruncat
de-apururi in cumpina istoriei, ei nu le pricep i nu le pro-
pagd. Este, al doilea, o metodica indrumare a spiritului pu-
blic spre o alvie internationald, un cinism necunoscut in ana-
lele noastre, o tendinta de-a diminua prestigiul credintelor
din strdbuni, o nesocotire a valorilor dela indltimea Tronu-
lui regal rand jos. Scrisul for lasd impresia ea suntem o so-
cietate pripitd, Vird raclacini, oameni ai clipei, WA' morminte,
un fel de tirg slobod in care toate sunt de vinzare. Adaugati
la acestea nota nti-intelectuald, brutala incontienta cu care
se trateaza toate problemele curente

31
 La lumina acestor dureroase constatari, intreb : este o ase-
lnenea presd un organ al consoliddrii noastre de stat ? Este
pentru raporturile noastre externe o oglinda reald a situatiei
li pentru viata noastra de interior un stimulent necesar?
Doud exemple, domnilor, ca sd vedeti unde suntem I
Citeva luni in urma, la Lausanne, vd aduceti atninte, a foal
,o conferinta interaliatd, la care a participat i Rominia. Oa.
.menii politici ai tuturor statelor s'au intrunit sd rezolve o
multime de chestiuni pendinte pe urma marelui razboi. Gaze.
tarii i-au insotit ca sd prinda indicatiile for si sale transmiti
fiecarei tail in parte, potrivit interesului special al fiecaruia
Delegatul nostru la conferintA a fost ministrul de externe d-1
1. G. Duca, cine credeti ca a fost cancelarul autorizat al
opiniei publice : d. lacob Rosenthal.... Va puteti imagim
biota Rominie, aluatul nostru plamddit din lacrimi si singe
in vijclia rdzboiului, ce strasnic si priceput sustinator a avut
In persoana abilului director dela g Dimitzeata. i .Ade-
varul..... Mai mult, vd amintiti, intrepidul luptator intorcin-
du-se in tara a publicat in gazetele sale un lung interview co
.doctorul Rakowsky, delegatul Sovietelor, cu care, spunel
dinsul, a avut lungi intrevederi. Staruiti, va rog, cu o ana.
lizd de doud momente asupra acestor interesante convorbid
pe malul lacului de Geneva : Rakowsky, revolutionarul, in.
vectivindu -ne tara si d. Rosenthal, democratul, apdrind dio
rdsputeri teza rominea.,..cd. Se gaseste cineva care sa doarml
Jinistit, in credinta ca am avut un advocat bun ?....
Al doilea exemplu sugestiv si plin de-o trista semnificate
Astavara, stiti, au fost serbdrile aniversdrii mortii mitropoli
tului aguna. Posteritatea recunoscatoare pa inchinat
cripta luminosului patriarh. La Rasinari doudzeci de miff de
jarani, in frunte cu Regele, Regina si Mostenitorul tronului
inconjurati de guvern si de fruntasil tariff, s'au dus sAl
piece genunchii. Am intrat in biser ca amintirilor de copildrie
sguduit in toata fiinta m2a. Nici odita nu mi-a fost dat si
sirnt cu o mai cutropitoare put,re biruinta ideii, ca in acela

3t
clipe, in coltul de strand, la poalele iconostasului, unde in fu-
mul de tamlie staruiau par'cA toate umbrele stramoilor mei.
Privirile mi se indreptau aiurite peste multimea cuvioasd,
cind dinteodata, ca printr'un capriciu nebun al simturilor,
mi-a aparut subt amvon figura absents i profana a unui aa
zis ziarist, originar din Polonia mi se pare, expulzat odini-
oara din regat 1 prAvalit recent in tara. Inchipuiti-va, el
venise nenorocitul sa reprezinte presa la groapa nemurito-
rului arhiereu 1 Din condeiul lui trebuia sa se desprinda
praznicul nostru, tot misterul troparelor bizantine care ne le-
gAnau atunci, toate tresaririle intime ale motenirilor noastre
atavice. El era chemat sa le talmaceasca i sa le multiplice
intr'o suta de mii de exemplare pins in ultimul catun, fa-
cind educatia maselor. Va mArturisesc, o prof ancla mild m'a
dezarmat in fata lui, o mild profesionala, sarmanul voiajor in
ale tiparului, subiectul era aa de greu pentru puterile lui...
Am smuls aceste doua pilde, ca sa vedeti ca suntem intr'o
ridicola anomalie, in complect daltonism moral 1 intr'o
eclipsa a inteligentei. A combate aceste exagerari, a cere re-
venirea la matcd, a predica normalizarea, e datoria fiecarui
cuget onest. Pe noi nu ne va infrica tipatul micilor condotieri,
cari vorbesc de huliganism cind noi pretindem respectul ta-
lentului, sau de antisemitism, atunci cind acordind o plenitu-
dine de drepturi tuturor cetatenilor, reclamam pe seama
noastra modelarea opiniei publice in spiritul traditional al
ideii nationale. Daca n'am face acest lucru, daca am ingadui
s degenereze presa dela apostolat la o intreprindere corner-
ciala robita capitalismului international, ar insemna sa sca-
Om din mina diriguirea sortii noastre i sa alunecam pe po-
virni. 0 astfel de prabuire ne-a fost dat sa vedem i sa ur-
mArim la vecinii notri unguri, a caror presa dinainte de raz-
boiu a fost cea mai clasica manifestare a gazetariei industria-
lizate. Confectionata fall nici o convingere, monopolizata de
neofiti i aventurieri, schimbind in bani marunti instinctele
josnice ale multimii, a cintat pe toate strunele : a facut apo-

33
Muthl care flerbe, 3
teoza unui rdzboiu in care n'a crezut, ne-a cdlcat in picipare
pe noi farA sd ne cunoasca, a fost reactionary cu Tisza, re-
publicand cu Karo ly, botevica cu Bela Kiln i s'au gasit
destui cari in mod postum sd afiseze simpatii interesate pe
seama noastra.
Noi vrem s invatam din patania altora, de aceea suntem
in garda 1 ne gasim unii cari lamurim lumea cu toate desa-
vantagiile pe cari le comports dumania necrutAtoare a aces-
tor indrasneti antreprenori de opinie publics la noi.
Presa insd, domnilor, e numai o lature a acestei tendinte
de darimare, care se afirma tot mai sgomotos in anii din
urma. Fenomenul e mult mai complex 1 mai ingrijitor. Zia-
rul apare ca un fel de anticamera a artelor si literaturii, de-
aceea din coloanele lui se poate descifra nazuinta unei pene-
tratii adanci in domeniul creatiunii artistice si literare. Mu-
safirii de care vd vorbeam nu se multumesc sd ramiie in ser-
viciul bine retribuit al actualitdtii, ei cer cuvint acolo unde
se spun verdictele definitive ale sufletului nostru. WA un te-
ren mai inofensiv, de pildd, unde ne-au navalit oaspetii cu
productia for exorbitanta. Este pictura. Dacd v duceti la
Bucur eti vedeti astazi in toate partile expozitii de tablouri
ale unor artiti cu nume exotice cad s'ar putea intilnj tot
aa de bine si la Kalkutta i la Filadelfia si la Breslau. Cre-
deli ca in aceste exhibilii nemiluite se deslueste ceva din mis-
terul lui Grigorescu, profilul tarancelor noastre, poezia apu-
surilor de soare din muntii Vrancei, mestecenii lui tremurati
in zarea de toamnd, sau carul cu boi al minunatului poves-
titor dela lard ? Este aierul rominesc al lui Luchian, particu-
lara duiosie a florilor lui, cari sunt florile noastre in cel mai
ginga cutremur al petalelor? Nimic din frumosul specific cu
care ne-am straduit noi sd complectam o simfonie a universa-
litatii. Sunt pinze zugrdvite de penel strein, de-o retina care
vine din altd lume. Am remarcat cu deosebire cum peisajul
este cazut in desuetudine la aceti nou-veniti, carora tainele
naturii nu li se desvelesc 1 carora nu li s'a spovedit nici un

34
copac din padurile noastre. In schimb Ins avem un gen a cd-
rui supraproductie prezinta o eflorescenta bolndvicioasa: e ca-
ricatura, domnilor ; infaptuire bastards a artei, in cumetrie cu
gazetaria, brodand pe impresii fugitive i de suprafatd, se
inrudete cu aptitudinile acestor firi vagabonde care nu se
fixeazd nicderi. Nu e insa nici spiritul gallic cu vivacitatea
Jul elegantd i generoasd, nici humorul anglo-saxon cu O.-
natoasa lui ingenuitate grotesca, nici risul rominesc plin i
sonor, in galeria nenumdratelor inseilari zilnice. Mi-aduc
aminte, astd-vara, cand cu serbarea eroului necunoscut, din
prilejul celor cloud minute omagiale in amintirea mortului,
un ziar bucuretean publicd o caricature a unui cetatean
exasperat ca bdrbierul nu-i poate trage mdseaua, un fel de
penibild grimasa pe socoteala sicriului... VA spun sincer, dela
rinjetul tragic al lui Shylock nu tin minte sd mai fi inregi-
strat o senzatie atit de dezagreabild 1 tulburAtoare.
Tarimul de desagregare intelectuald insa, care ne apare
mai asaltat astdzi de influente straine pe urma unei invazii
din afard, e in literature. Aici e sanctuarul unde se pazesc ta-
blele legii, manifestarea unui popor desfacuta de fluctuatiile
vremelnice, cum am zice, raportul lui cu eternitatea. Litera-
tura noastra ca 1 in alte Orli a fost in trecut incarnarea
vietii din acest colt de umanitate, oglinda strAlucitoare a unui
neam, o literature nationala. Deschideti orice pagind din
cartile lui Eminescu, Cobuc sau Delavrancea i veti veded
toil cari ati rasarit din pulberea acestui pdmint ca este un
sentiment familiar care vi se pune in fata, o atmosferd cu-
noscuta care vd invalue, sunteti acasa in lumea for de sim-
tiri 1 imagini, vorbiti voi iniva, trecutul Si viitorul vostru :
sinteza neamului. Literaturd nationala inseamna a prinde In-
tel) forma artistica criteriile specifice ale diferentierii de su-
ilet, gama distinctive a unei pldmadeli etnice. Literaturd na-
tionald e creatiunea amintitilor autori, fiindcd in scrisul for
cer cuvint adevdrurile noastre. Cititi o strofd de Eminescu
1 yeti gasi in ea morbideta intelectualitatii noastre dela sfir-

35
itul veacului trecut, cititi 4Nunta Zamfirei i va vor incon-
iura plasmuirile mitice ale fanteziei populare, pe chid .Sul-
tanica. lui Delavrancea v arata ce doruri pilpiie la vatra
taranilor munteni i din ce farmec se imbina idilele for rus-
tice... 0 inlantuire fireasca leaga intr'un manunchiu unitar
i armonic aceste sbucniri raslete de lumina, dindu-ne toate,
Impreuna, tabloul sintetic al rominismului. Mai este ceva. In
istoria literaturii noastre moderne se poate deslu1 o continui-
tate de spirit normala, generatiile se succed, trecinduli din
mina in mina motenirea for intelectuala. Dincolo de lozin-
cele epocii care se schimba i cad, exista un substrat de inru-
dire in cursul vremii dela culme la culme, e ritmul permanent
i invariabil al rasei.
Domnilor, un aspect nou i straniu se ivete pe cimpul li-
terar in vremea din urtna la noi. Firul legaturii cu ziva de
ieri s'a pierdut i cliee de import tulbura ierarhia valorilor
consacrate. E o productie hibrida pe care o vad prin colturi
de reviste, pagini de poezie vaporoasa, o ciudata psihoza li-
teral% cu diverse etichete exotice : expresionism, dadaism, ra-
bindranath-tagorism... E o atmosfera mocnita in care speciale
sonoritati de cuvinte se prind inteun dans macabru, gituind
subiectul. Firete leit-motivul cunoscut al solului nu se mai
intilnqte, laranul a disparut de mult ca obiectiv literar, nu
mai vorbete nici cimpul nostru, dar nu mai e nici ecoul pa-
siunilor care ne chinuesc pe noi... Este un fenomen curios de
desradacinare artistica, o abatere spontana dela toate legile
evolutiei. In mijlocul acestui cor de cintareti cu disonantele
lor, splendorile trecutului recent apar deplasate. Cobuc,
mort acum cinci ani in floarea virstei, pare a avea virsta lui
Homer cu tot uraganul creatiunilor lui epice. Imi yeti permite
sa vin cu o marturisire de ordin personal. Cind cineva din
detractorii mei, unul care mi-a facut concesia de a admite cg
n'am raposat Inca, mi-a aruncat ca o fulgeratoare ironie po
recla de .batrin poet, a avut perfecta. dreptate. Conceptia
literara careia mi-am supus eu tot virtejul de ginduri, o so-

36
cotesc un anahronism in acest ansamblu de stridente psal-
modii contemporane, singura mea mingliere e de a-mi cauta
un acord cu trecutul nostru i cu valorile necontestate din alte
parti. Ma intreb insa, care e taina acestui salt vertiginos, ru-
perea bruscd cu toate traditiile ? Cinci sau zece ani, cu tot
bagajul for de transformari, conteaza in desvoltarea stifle-
teased a unui popor, ca o perioada care poate justified o com-
pieta schimbare de mentalitate ? S'a elaborat in acest timp
scurt o noun zestre intelectuala fard nici un punct de sprijin
in framintarea de ieri ? Sau, poate, avem aface cu un feno-
men de mimetism literar, cu formulele instapinite grabnic
prin transmisiunea unei civilizatii cu care ne inrudim ? Nu
cred, nici una, nici alta. Evolutia de spirit e o ondulatie eurit-
mica, culla] traditiei i In literaturile apropiate e mai evident
ca on cand. Explicatia o OA mai simplista i mai dureroasa.
Sunt oaspetii, domnilor, cari dupe ce au pus stapinire pe
press, se instaleaza i in literature. Sunt interpu0 dintre noi
i trecut, cei mai antipatici misiti din zilele noastre. Nu mi-a
trecut niciodata prin gind sa admit o imobilitate de spirit in
arta, sa justific scleroza literarA, nici s propovaduesc o es-
tetica conservatoare. Dimpotriva imi dau seama ca in repu-
blica libertatii de gindire, revolutiile sunt creatoare, ele puri-
fica i fecundeaza. Dar, sa-mi fie ingaduit ca In numele cre-
dintei pe care o am, ca un patrimoniu literar ,l artistic este
suprema avutie a unui neam, eu sa apar prerogativele sin-
gelui i sa deplor once infiltratie inoportuna. Dacd in viata
politica, noi care avem o conceptie de toleranta civilizata nu
vom contests niciodata drepturile asigurate prin legamintele
noastre internationale, dace pe seama tuturor minoritatilor
etnice stem pe baza absolutei egalitati cetateneti, unitatea
noastre de suflet vrem s'o mentinem ferita de promiscuitati
disolvante. tats de ce start] la poarta motenirii de veacuri in
posture de priveghere i vrem s marcam bine granitele
noastre intelectuale pe acest petec de pamint, pe deplin con-

37
stienti ca in ziva and tolerant invaziile sufleteti, Walla
noastrA este iremediabil pierduta.
Domnilor, v'am vorbit de valori abstracte, de impondera-
bilele cari dupd judecata mea determind mai hotaritor exis-
tenta unui neam. Ar fi poate de dorit ca in fa to d-voastra a
fiu dublat i de un om al rationamentelor materiale, care iesind
din acest domeriiu al abstractiunii, sa VA ded strigatul cifrelor,
sa va vorbeasca de o penetratie a strainilor la noi, de navala
sutelor de mii, care fail nici o legatura s'au asezat aici ca un
flagel economic, de schimbarea radicala a raporturilor de
proprietate in favoarea lor, de despoierea pripita a padurilor
noastre de farsa sinistra a asa ziselor nationalizari pe tad-
mul industrial i al finantelor si, ce e mai trist, de noel aspect
demografic al tarii, care se modified zilnic impotrIva intere-
selor romineti... Atunci ati veded ca un tragic paralelism se
mentine intre fenomenele de ordin moral si material i ca lin-
cezeala in fata acestor manifestatiuni, actuala inertie echiva-
leaza cu o dureroasd criza a ideii nationale.
In fata situatiei, numeroase intrebari ni se infig in con-
stiinta si cer un raspuns. Suntem noi un popor minor,
o plamadeald inferioara menita sa creeze numai platforma
pe seama altor semintii de alei ? Suntem sclavii, predes-
tinati sa ducem cu sudori de singe bolovanii la pirarriida,
pentru ca din virful ei sa sfideze altii eternitatea ? Este statul
romin o capricioasd improvizatie a istoriei universale, Fara
posibilitatea de-a salve interesele rasei dominante ?
Tot atitea puncte de intrebare cari opresc lumea in loc, in
timpul din urmd la noi 1 nefinistsc sentimentul obtesc. Nu
e, cum s'a zis de catre pescuitorii in ape tulbure, o pornire de
xenofobie a societatii romineti ; e un gest de aparare.
D-voastra, studenti, prin instinctul suveran al tineretii, prin
impulsul de idealism al virstei i prin acel spor de simtire
care e apanajul firesc at generatiilor viitoare, ati sesizat o
primejdie i v'ati pus deacurmezisul ei. Nu va vad ca pe nite
suflete inguste refractare la ideile de progres, et ca pe-o ex-

:151
presiune nefatarita a unui neam intreg. Zece mii de baieti,
smulsi din mijlocul poporului, reprezentand toate clasele so-
dale, sbuciumindu-se .de-acelas cerz in munca for intelec-
tuala, nu pot insemna un caz de dementa colectiva. CA aveti
yi lozince gresite, se poate, dar inspiratia d-voastra e din
ogasa normald a trecutului nostru, sunteti ideia nationals in
mars, noul popas pentru ziva de miine. Ca 1 not cei de-odi-
nioara, care acurn doub..zeci de ani Intr'o pivnita dela Buda-
pesta, prin instinct am resimlit pulsul vremii i ne-am fana-
tizat de bataile lui, tot astfel d-voastra astazi aveti intuitia
realitatii... De sigur, potrivit Imprejurarilor schimbate, nu v
comprimati entusiasmul si revolta intr'o conspiratie subterand
ca not acolo pe malul Dunarii, ci iesiti la larg, strigindu-va
credinta, dovedind prin acest strigat numai un prolog at ope-
rei constructive de Milne, dorinta de-a introduce in atelierul
activ at neamului forte creatoare.
In dcest chip mi-a aparut miscarea d-voastra, desfacuta de
orice exageran trecatoare si mai ales libera de multele acuzatii
meschine ce vi s'au adus din partea elementelor subversive,
care an avut toata intelegerea pentru o Intreaga galerie de
criminali si o jignitoare rigiditate pentru d-voastra. Cind v'ati
ivit asa sbuciumati si cind am inteles ea din diverse motive
sunteti aproape orfani cu altruismul vostru generos, in su-
fletul meu, ca o raza intirziata a tineretii care s'a dus, mi-a
incoltit o pornire de apropiere parinteasca sau de curata
fratietate .

Cercetindu-mi constiinta, trebuie sa va spun a nu sunt un

rascolitor at urii, fiindca intreg capitalul meu de ura s'a topit
in flacarile pirjolului infricosat de ieri... Cataclismul cu cor-
tegiul lui de nenorociri mi-a desvelit mai bine ranele ome-
nirei si m'a impins spre ceata tuturor care cauta tamaduirea
lor. Cind mai anii trecuti, la Paris, pe vremea congresului de
pace, intr'o societate de literati si filosofi, un batrin ginditor
m'a intrebat, dna nu e sosita vremea unei infratiri generale
a muncitorilor intelectuali de pretutindeni, pentru a combate

39
 bolevismul moral i a Galva valorile umanitatii, mi-am per-
mis sa -i rdspund urmatoarele : sleri nu eram pregatit sufte-
tete pentru un asemenea efort, fiindcd de citeori ma chemau
indemnurile largi umanitare, intre umanitate i mine, eu sim-
Learn paravanul unui jandarm ungur care cu atitudinea lui ma
faced sa recad in clocotul protestarii mete singulare i sa ma
namolesc in ura care atita i diferentiaza. Astazi paravanul
a cazut, nu mai simt nici un obstacol, vreau sa plutesc in plin
umanitarism, cu o singura conditie : sa fiu in luntrea mea
0 sa iau toate masurile s nu ma inec.
Ideia nationald, domnilor, e luntrea cu care plutim not i
din care dorim sa inregistrdm curentele mari de simtire uni-
versals. Mai mult ca oricind, rominismul, data se silete sa
is masuri pentru a nu fi inghitit de valurile dimprejur, trebuie
sa inteleaga acest adevar. D-voastra, cum VA vad eu, sunteti
vestitorii resurectiunii de mime cind poporul nostru intreg,
biruinduli toate bolile ereditare, se va iusanatoa pe deplin,
avind o viziune clard despre misiunea lui. .Scrieti baieti,
scrieji., spunea odinioara apostolul Heliade, simtiti,
baieti, simtitt ideia nationala, indraznesc sa va zic eu, dad
vreti sa faceti din tinereta voastra un titlu de mindrie pentru
timplele carunte care v'ateapta i dacA mai tirziu, domesti-
citi de viata, privind mapoi, vreti sa puteti repeta cu poetul,
in toata seninata tea lui reconiortanta duiosul refren :
$i eu am lost in Arcadia!

60
 Monumental lui Mihail emineseu.
Cuvintare rostita la Sin Nicolaul Mare.

Cea mai curata sarbatoare se desfasura astazi subt ochii

nostri. Pentru intlia oars inteun petec de pamint ro-
minesc desrobit cade valul depe chipul de bronz al lui
Eminescu. In zilele noastre de preocupAri materiale. cind
dupa singele scurs in transee o sete de viata pagInd alunga
cugetele din sferele abstractiunii, d-voastra, un colt de popor
din Banat, v'ati ridicat pe aripile poem'. Cind altii alearga
dupa sgomotul zarafilor, d-voastra va cereti in tacerea until
templu, cand altii se lasa rapiti de valul bucuriilor deserte
d-voastra ziditi un altar.
Am cautat sa desleg in mintea mea rostul tainei : de ce
anume prima consacrare populara de acest tel o da lui Emi-
nescu tocmai Banatul ? De ce tocmai aici Ia granita, in fata
unei scoli rurale din Sin Nicolaul Mare rasare fruntea boltita
a maestrului ? De ce preoti si Invatatori si cete de tarani in-
valiti in Infiorare mistica v'ati adunat cu totii sa va plecati
genunchii ? Cred ca va Inteleg si pot da raspunsul Mai intai,
Banatul e tam simtAmintului artistic, unde cintecul e Ia el
acasa si unde un suflet cald palpita la toate atingerile, ca o

41
tninunata harfa. Al doilea, constiinta voastra nationala, con-
stiinta propriei valori si a diferentiarii de alte neamuri, tre-
sare mai vie cu sbucniri de fiecare clips. S'al treilea, band-
teni, la piaznicul libertatii, voi sunteti singurii care n'ati venit
cu totii, in inimd v'au lamas Inca strigate care dor, chemari
tulburatoare... Din acest vaimasag de simtiri, din dragostea
pentru cintec, din mindria de rasa si din protestarea unui
drept stirbit, ati inaltat acest semn de proslAvire. V'a trebuit
un poet, care sa va sguduie si sa vd alinte, un cantaret si un
animator pentru ziva de mite.
L'ati ales pe Eminescu si ati fost priceputi in alegere. Orna-
giul pe care i-1 aduceti Ara face cinste, fiindca dovediti o inalta
intelegere a culmilor depe care vorbeste gindirea noistra.
Eminescu este si famine cea mai stralucita incarnatie a ge-
niului rominesc. Vremea de astazi cu toate izbinzile ei Ii
apartine. A bituit crezul lui. Tot viforul de darimare si tot
avintul de recladire tisneste din fulgerele Mi. Pm scrisul
lui Eminescu a cerut cuvint ideia integralitatii nationale cu
toate atributele ei logice. Din zilele de adolescent cu o preco-
citate uimitoare, fiul caminarului dela Botosani s'a indrumat
spre acest ideal, caruia mai tirziu i-a dat o superioarA justi-
ficare teoretica. Unitatea literara ca o formula pregatitoare a
unitatii politice, iata lozinca catre care s'a indrumat el, careia
dela inceput i-a jertfit ritmul maret al unei creatiuni fara pre-
cedent inca in analele noastie. Din primele zile, elevul lui
Aron Pumnul pornit in pribegie a simtit chemarile intregului
sol rominesc prins atunci subt atitea stapiniri vitregi. A
plecat sa-1 cunoasca si pretuttndeni a pus urechea sa -1 aucla
Limba lui literara intro vreme cand gramatici de tot soiul
o dramulau Cu erezii savante, se adapa din mostenirea cveche
si inteleapta. a tuturora. Un proverb dirt muntii Moldovei,
o gluma depe Tirnava, o fraza euritmica din Gorj, toate isi
dau intilnire in atelierul lui Eminescu, ca sa inchege patri-
moniul unitAtii. El a fixat mai intii si de un caracter definitiv
tablele legit in graiul nostru. Nu e insa numai codificatorul

42
limbii literare. Eminescu e mai mult : e pdrintele ideologiei
nationale moderne in evolutia noastra. E cel dintii roman al
carui crestet primeste binecuvintarea din cer, dar ale cdrui
picioare sunt infipte pine in glesne in pdmintul stramosesc.
Mai mult ca oricare altul, el a crezut in neam, 1-a simtit In
adincime, I-a inteles in misiunea lui istorica Veacurile i-au
strigat de departe, dincolo de cscripturile batrine, i s'a
marturisit misterul traco- romanic al inceputului, i-a stralucit
epopeia dela o mile patrusute, i 1-au durut toate chinurile
facerii de astazi. Cititi adoina lui, cintecul nazuintelor noa-
stre eterne.: e cea mai categorica evanghelie politica a ro-
minismului. Pentruca politica nationale intemeiata pe puri-
tatea de singe si pe incercuirea in traditiunile noastre secu-
lare ca si pe excluderea strdinului exploatator, n'a avut un
mai lumin3s doctrinar decit pe poetul Luceafdrului.. Orictt
ar fi dispuse mintile sirnpliste sd creadd ca jocul realitatilor
scapa artisiului Si ca inregistrarea cu preciziune a necesita-
tilor nationale e numai apanajul politicianilor profesionisti,
adevdrul e altul. Eminescu, poetul, e cel mai echilibrat creer
politic al Rominiei in crestere. Cititi articolele lui Si veil
veded ca stati in fata unor axiome de vaioare permanentd.
Ele pot fi invocate la tot pasul ca un indreptar de pedagogic
nationale.
Deaceea ati avut o intuitie fericita cind vi 1 -ail decretat
ca paznic suprem al sufletelor voastre si I-ati turnat in bronz.
In vremea a sta de plamadeald, cind tam e inconjurata de
framintari vulcanice, CInd dusmanii vazute si nevazute se
plimba subt ochii nostri alaturi cu invalmasala atitor nepri-
ceputi, cind piroane strAine ni se bat in carne Si multi vene-
tici se impart 'Inca pe camasa acestui biet popor, d-voastrA,
adunati-va la poalele acestui monument si primiti sfatul din
indrumdrile lui.
Eminescu va va rasplati. Din el va veil impartasi cu acea
dragoste de lard care e temelia tuturor caminurilor bine
asezate. Veti aved dela el poruncile de toate zilele, veti ti

4,3
cum sA afirmati existenta voastra de avangarda a rominis-
mului. 0 granita se razete sau cu un corp de armatA sau cu
statuia unui poet legata de inimile tuturora. Ati ales pe cea
mai tare, ati ales pe poet, cum v'au povatuit impulsurile firil
unui popor de artiO. Lasati-m5 s5 va multumesc, avind
acest drept printr'un sbucium indelung pe urmele invatAto-
rului. In ziva cind i la Nistru, acolo in Basarabia, se va
ridica din obolul multimei anonime un altar la fel, in ziva
aceea statul rominesc a primit consacrarea eternitAtii i a
ajuns aa cum 1-a visat el, puternic i nedespartit deapu-
ruri, dela Nistru pins la Tisa.
 Vint de prim"doara.

o veche reteta simplista ca in fata unei miscAri de mul-

time, in loc de a-i adinci cauzele si-a chibzui solutii
pentru inlaturarea lor, sd-i afisezi exagerarile i din ele
sd-ti cistigi indreptatirea de a o distruge....
Metoda s'a aplicat i in actuala miscare studenteasca.
Din primele zile cand tinerimea dela Cluj a inceput sd-si
agite rindurile, cu dinadinsul par'ca, nu s'au cautat cleat
punctele vulnerabile ale acestor framintdri universitare. Presa
din Capita ld cu deosebire Si -a dat silinta s atite spiritele si
sa reduca tot avintul studentimii la cele mai meschine pricini.
in locul unui ton impaciuitor, am avut aici articole violente
si bataioase, in loc de a se cerceta mijloacele, de-a impaca
lucrurile, s'a strigat cumplit ca s auda Europa si s'au lansat
amenintari care de care mai tulburatoare. Consecintele s'au
vazut. Cetatenii din Lipscani i -au inchis pravaliile suparati
pe musterii, in vreme ce tineretul si-a accentuat tot mai mult
solidaritatea militants. S'a creat astfel o atmosfera de ten-
siune a nervilor care se propaga tot mai mult, fara a se in-
tervedea limita piny unde se va desfasura procesul deschis
acum.
Guvernul din nenorocire n'a stat nici el mull pe ginduri.
Dupd citeva incercari neisbutite de a remedia situatia, s,a.

45
 supdrat repede si a inchis universitatea pentru tot anul, adu-
cind o penibila perturbare in invAtamint, tocmai astazi end
aparatul cultural ar trebui s fie angajat la o actiune perma-
nents si febrild. In acest chip raul se intinde mai departe.
Avem o complecta stagnare a instructiunii cum nici in cele
mai tulburi zile de razboiu nu se obisnueste si in acelas timp
scoasa de dupd zidurile universitare, agitatia se stramutd in
celelalte paturi ale societatii din orasele noastre si pind in
catunele departate.
Reteta, cum se vede, aesuat in mod deplorabil.

.
* *

Sunt, de sigur, in aceasta isbucnire de energii, momente

de exagerare si o seamy de pretentii cari vor ramined neim-
plinite.
Lasind la o parte necontestata stirbire de prestigiu pc
urma unor regretabile atitudini ale unor elemente svapaiate
laid cu profesorul Nicolae lorga, insasi lozinca de numerus
clausus, strains de mentalitatea noastra, indrumata de intole-
ranta unui spirit ingust, anacronic si deplasat la noi, e o for-
muld care poate iesi la suprafata din valul unor sguduiri re-
volutionare, dar care no se poate sustine ca o teza a unei
conceptii de normalitate.
Dar nu numai aceasta exagerare trebuie vdzuta in dolean
tele recentei rasvrdtiri studentesti.
Este cortegiul intreg de mizerii, neagra saracie care striga
cu ultima exasperare depe baneile invatamintului nostru su-
perior. Deodata cu largirea hotarelor avem redesteptarea
politica a maselor populare, care se smulg impetuoase din le-
targia for analfabeta si dau navald spre scoald. Acest drum
ins, din umbra satelor si pina la o licentA universitare trece
printr'un coridor sinistru de lipsuri si umilinti. Sunt furcile

Afi
caudine degradante, subt care trebuie sa se strecoare aceVi
bieti fanatici ai civilizatiei Desgustul i scepticismul, ura i
revolta cresc in ungherele dosnice unde invata carte bAietii
notri. Cine sa se mire, daca din aceste patimi cari s'au dos-
pit in tacere s'aude uneori protestarea i pumnii se string
cu infrigurare in fata celor copleiti de bunatati i de urcu-
ul pripit pe scara norocului ?
Presa liber cuvintatoare din Bucureti, coloanele incapa-
toare ale d-itti Rosenthal i Honigmann,fericitii latifundiari ai
tiparului rorninesc, cari nu mai pot de umanitarism de cite
on un Max Goldstein oarecare intervine cu o bomba ca sa
salveze democratia, nu s'au impiedecat niciodata de pasurile
studentilor, nici nu s'au preocupat de soarta lor. Ati citit la
aceste gazete, zamislite din scandal ci stropite de calomnia
cotidiana, articole in care se sesizeaza mizeriile universitati-
tor noastre, s'a vOrbit ctndva de actiunea de sacrificiu a so-
cietatii pe seama unor desmoteniti ai culturii ? Inteleg a-
cecti potentati al cernelei tragedia proletariatului intelectual
romin ? I-a micat vreodata flacara care arde in ochii negri
ai baietandrului rupt dela plug 1 asvirlit in. ger i foame, ca
sa descifreze paginile subtile din codul lui lustinian ? Nimeni
nu s'a ales cu un vag accent de simpatie din chiotul acestor
hale de negustori, cari asurzesc zilnie urechile deaproapelui.
Si-acum ca rd tinerii napastuiti ii cer dreptatea lor, im-
pletita din grepri Si din stint adevar, vedeti un cuvint ma-
car de nobila iertare pentru dinii in ziarele care se striga
pe calea Victoriei ? Cum s'a evaporat aca dinteodata priso-
sul de altruism, care se turna in lungi coloane, ca sa stoarca
lacrimi de dragul dezertorilor dela Jilava ? De ce acest cor
unanim protestator, miriiturile reactionare cari cer confis-
carea paginelor studenteti ? De ce, d-le Fagure, invocarea
frenetica a mcariei, ca sa indrumarn pe calea cea bung miile
noastre de studenli, cari pot fi ademeniti de formule eronate,
dar, slava Domnului. nici nemtilor nu s'au vindut, nici mat-gni
infernale n'au aezat ca sa sboare in aier Senatul Rominiei ?

i7
 Nu, in atitudinea presei terfelita de strainism, e o evidenta rait-
tate. Domnii aceltia cari in cea mai inocenta parueala vad un
t groaznic masacru si trag cu ochiul spre Europa, cad foarte
departe de sufletul sbuciumat al tarn si cu nevrozele for ino-
portune nu sunt cltus de putin propagatorii OA sociale
la noi....

*
* *

Din fericire, Insa, opinia publics, mai imprietenita cu tainele

solului stramosesc, are cu totul alte sentimente si Isi permite
a manifests credinte opuse stapinilor dela Adevdrul.
Lumea noastra a tresarit Indurerata de amaraciunea din
Alma-Mater. Din toate 'Agile se Intrevad pilde frumoase de
caritate si jertfa. S'au gasit bogati cari au dat din prisosul
for si mai ales prin colturi de mahalale, in casutele modeste
cu perdelele de stamba, usile s'au deschis ca sa primeasca cu
dragoste pe exilatii universitatii. E o larga pornire gene-
roasd, care desvalueste un colt senin al societatii noastre si
da senzatia unor simpatice surprize pentru ziva de miine.
Cit despre studenti, not ca;i suntem mai molt romini dech
europeni 1 pe deasupra mai putin inflamabili in materie ner-
voasa, avem speranta ca miscarea for va reintra in normal,
scuturindu-se de balastul unor lozince indezirabile. Inlaturai
odata ce este irealizabil, ramIn toate justele for revendicari,
cari trebuiesc cercetate de aproape si solutionate cu o ors mai
curind, pentru a nu rasa intr'o stare de declarata inferioritate
de mijloace generatia actuala, care se inarmeaza ca s lupte
miine.
Insufletirea care a strIns rindurile for este, necontestat,
un mare capital moral. Dela razboiu fncoace pentru intiia
oars tineretul se misca impins de intuitia lui ca sa afirme
adevarurile de rasa. E o mingliere si o fagaduinta In

if?
aceasta involburare, dincolo de ratacirile trecatoare. Tran-
seele n'au consumat vlaga noastra, valul de materialism
rusinos n'a napadit toata arena, forta de premenire e intact/
Pe ruinile negustorilor de tot felul se ridica unda limpede a
energiilor populare i miile de Well, cari au pus tricolorul la
butoniera, ne fac sa credem ca ideia nationals e pe cafe de
a-si instapini evanghelia ei.
In orice caz, tinerii de azi, copiii furtunii de ieri, cu fluidul
de simtire care-i leaga intr'un manunchiu, sunt o aparitie de
sanatate sufleteasck reconfortanta. In fata lor, dupa mustra-
rile prudente ale unora Si dupd injuriile interesate ale- altora,
de ce n'am spune, ca subt timplele noastre incaruntite, toll
cari credem in redeteptarea acestui popor, resimlim ecourile
postume ale tineretii proprii 1 silabe intirziate dintr'un
cintec dedemult...
In suflete lnmuguresc bucurii uitate, proiectiuni luminoase
din viitor, visuri i dorinti de mai bine, scuzati, domnule
Jacob Rosenthal, slabiciunea noastra, e vint de primavara...

49
,Mustul car flerbe. 4
 pre alte orizonturi.
Se implinete in curind o jumatate de an de cind studen-
timea noastra universitard din toata Cara se gasete in-
tro fierbere nepotolitd, de cind institutele de invdta-
mint superior sunt inchise, de cind cincisprezece mii de
tineri intelectuali fanatizati in credinta for sustin o agitatie in
intreaga societate, angajind toate paturile ei.
Este, in adevar, un fenomen unic, neintilnit in alte pArti 1
care el singur, fail a mai aminti multele situatii anormale din
zilele noastre, prezintd starea sufleteasca a Rominiei intr'o
infatiare cu totul particulars. In orice caz ne gasim in fata
unei aparitii care trebuie privity de aproape i analizata cu
tot interesul pe care it merits marile chestiuni nationale.
Dacd am avea o presa pornita sa reoglindeasca in mod
real opinia publica i daca o mare parte dintre aa ziii oa-
meni politici n'ar fi copleiti de tin mutism interesat, atunci
de sigur actuala revoltd studenteasca ar fi obiectul unor
staruitoare preocupari.
Adorabila noastra presa independentA, insa o cunoateti.
Domnii can o confectioneazd, in cea mai mare parte, au cam
tot atita inrudire cu isvoarele de energie ale sufletului ro-
minesc, ca i emirul din Turkestan sau, dad vreti, ahul
Persiei. Adicd ceva mai tau decit amintitii seniori, fiindca

51
ciinii cel putin ne lass in pace si habar nu au de svIrcolirile
dela Dunare, city vreme cei mai multi negustori de hirtie
tipArita din Bucureti sunt coalizati Intr'un trust de triviali-
zare programatica a miscarilor noastre nationale si sunt ex-
presia directs a unor planuri straine. De aceea guresii uma-
nitaristi, cari compatimesc in toate editiile de dimineata 1
seara cu detinutii dela Jilava, a caror greva de foame o
toarna in duioase articole, nu sunt citus de putin atrasi sa
priveasca in resorturile de sitntire ale tineretului nostru. Pen-
tru ei, firete, par mult mai vorbitoare suferintele martirulni
Max Goldstein, care inainte de-a aseza bomba la Senat s'a
capuit sA Impaneze cu verii, cumnatii si nepotii lui, redactiile
ziarelor din Capitals. De-aceea tresaririle bietilor universi-
tari trebuie sa fie discreditate la gazeta, sugrumate in ridi-
col sau acoperite de sughiturile unei vaicareli grozave, de
citeori o ruda cit de departata a candidatului Max a pati-
mit de-o mica sperietura. Astfel se face CA in publicul nostru
se intretine in permanents focul sacru al milei pentru cele
mai inocente neplaceri sentimentale ale cutarui cafegiu evreu
dela Hui, mizeriile negre insa ale copillor de tarani romani si
mijloacele de a le remedia nu infra In combinatiile domnului
Honigmann sau alt mare potentat de cerneala...
Aceasta atitudine jignitoare, care scoate zilnic capul in co-
loanele unei prese interesate, e trecuta sub tacere de cAtre
multi norocosi barbati ai arenei politice... Ei stint gata s In-
.oace teribile complicatiuni europene de cite on cineva se
zaseste sa aplice o corectiune unei obraznicii, sau sa arunce
in treacat ideea de-a incerca o reparatie mai grabnica pe
seama maselor noastre napastuite de toate plevele pamtn-
tului. De obicei aceti domni gravi ramin dusi pe ginduri si
in cuvintele for misterioase predica prudenta. Paralel cu
neste intelepte porniri ei isi mai corijeaz& soarta cu tantie-
mele unor banci si intreprinderi, bucuroase sa rascumpere la
c.chiseul for o pretioasa tacere politica. In acest chip, Gum cre-
let', de pilda, ca fruntasii asa numitului partid national, cari

52
se bucura de avantajele presei domnului Honigmann si de
sufragiile domnului Adolf Stern, ar fi gata sa examineze mai
deaproape problemele studentesti, eu deosebire cind acesti
tineri clamanti intempestivi stint detestati de dtre toti pro-
curistii fabricii Renner, sau ai altei asociatii datatoare de
jetoane ?... Da, dupa fatada inaltelor principii de Stat, se mai
furiseaza adesea altruismul binefacator al unui consiliu de
administratie, care opereaza in umbra. Din aceasta pricina ni
s'a europenizat o serie de fruntai aici, cari 'Ana mai alal-
taieri impingeau la chiot pe studenti cu vreme si fara vreme
in mici daraveri de partid, iar astazi inghit i tac ca sa nu-si
supere patronii...
In afara insa de cele doua spete amintite, gazetarii induio-
ati de Goldstein i politicianii afiliati lor, se mai gaseste aict
din fericire o lume intreaga care dispune 1 de-o resonanta de
simtire nealterata si de o complecta libertate a spiritului. Lu-
mea aceasta nu poate privl cu indiferenta rascolirea celei mat
curate paturi din lark nu se poate impaca cu o stagnare pe-
nibila a aparatului nostru cultural, nici nu poate admite stu-
pida legends puss in circulatie de scribi imbecili, cari nu vad
in larga rasvratire tinereasca decit o meschina surubarie de
partid sau opera unor agitatori de meserie. Nu, ciricisprezece
mil de baieti cu taniplele lor infierbintate de-un crez la
douazeci de ani, descinzind in bancile universitare mai ales
din cadrul luminos al energiilor populare, oricate lozince
exagerate sau gresite s'ar afisa in revendecarile lor, nu sunt
nici o manifestare izolata de sectarism maladiv, nici o apa
ritie medievala de nebunie colectiva, mai degraba pot fi so-
cotiti ca un val de sinceritate a constiintei obstesti, pe care
o concretizea7a pro+estarea lor, un pripit semnal de alarms
al primejdiilor viitoar ...

53
 CumpAnind deci lucrurile in rostul for adevarat, trebuie sa
bAnuim ca sunt cauze mai adinci si mult mai serioase la
baza acestei unanime volburi tineresti.
Poate nu ma insel atunci cind cred ca generatia noua 41
cauta un drum pentru credinta ei de miine prin aceasta vio-
lenta deslantuire de nervi. Dupa schimbarea de harts, sin-
gele nostru proaspat svicneste in organizmul decatusat si
cere cuvint. Sunt copiii furtunilor de ieri cei cari vorbesc
astazi si sufletul for desfacut de sgura trecutului tresare
patimas, dornic de-o religie noua. Este o interpretare mai
recenta a sentimentului national, purificata de umilintele fa-
tale din batrini si impinsa la suprafata de impulsurile biru-
intii stropite cu singe. Rominismul dupa triumful depe cim-
pul de lupta isi croeste astazi morala adecvata imprejurA-
rilor schimbate si e In cautarea unui cheag, care sa verifice
noua alcatuire si s'o tie in picioare. Incontestabil ca In alvia
ingusta a deprinderilor de ieri nu se mai poate desfasuri
viata acelui neam si ca generatia viitoare deodata cu
largirea granitelor trebuie sa nazuiasca si spre o largire
de orizonturi. De aceea e perfect legitima o revizuire a
orientarilor noastre de gindire, tocmai acum la marea
raspintie in care ne-a aruncat istoria. Si ce-ar putea
fi suprema dogma in mijlocul virtejului ametitor al zilelor
noastre, data nu exaltarea ideii nationale, singurul articol
de credinta, care poate insemna mintuirea? Cu o putere ele-
mentary ni se pune problema de-a intelege cu totii ca on
suntem in stare intre hotarele noului stat, sa instapinim pc
deaintregul adevarurile organice ale rasei, on traim in incer-
titudine si ne putem desagrega din nou la cea dintii sguduire
dimprejurul nostru. La o parte deci cu toate slabiciunile i
indulgentele societatilor traite, not trebuie sa umplem golu-
rile unui trecut dezastruos si sa culegem febril toate roadele
clipei, ca sa constituim tezaurul de resistenta pentru sbu-
ciumul de miine. Fara a incatusa deci avintul tuturor sari
se gasesc cu not alaturi, va trebul sa inlaturam din tale once

54
.obstacol pus deacurmeziul misiunii noastre. Energille des-
robite ale tarii trebuie sd se apze la locul de intiietate ce 11
se cuvine gi dad cineva vrea s opreasca sau sd intirzie
acest proces de normalizare, protestarea noastra Il va ma-
tura din drum, ca pe once zagaz menit s infrine un acces
tumultuos de forte...
Ne gasim, cum vedeti, in fata redeteptarii legitime a unui
egoism national la un popor, de care veacuri dearindul 1-au
bb.'tut joc exploatatorii de diverse categorii 1 care acum deo-
data cu libertatea ii inaugureaza o conceptie noun a prin-
cipiilor de autoconservare. Cd sunt multi Inca intre noi, cd-
lauziti de logica trecutului, pentru care slugarnicia se exer-
cita dintr'o pornire de gimnastica atavicd, e adevarat, dar
steaua for e in declin, fiindca la vremuri noui, viata cere
profeti noui. Ori cat, deci, un spirit de inertie ar mai tine inte-
peniti in rabdarea for pe anumiti oameni sclerotizati de vi-
tregia vremii, rezervoriul de energii ale neamului, in continua
lui elaborare, ii largete matca i sparge formulele inve-
chite.
Tinerimea dela Universitati apare astfel ca prima avant-
garda a acestei evolutii de contiintd nationald.
Faptul ca este unanima i se agita pe intreaga suprafatd
larga a tarii, indica tocmai radacinile adinci ale micarii i-o
pune la addpost de orice invinuire meschind. Departe deci
de a semnifica o simply indirjire impotriva unor obipuite
exagerari semite, e in joc sufletul larg al poporului nostru
desrobit, care se sbate acum i vrea sa-i fixeze rosturile lui.
In loc de a detesta. pur i simplu aceastd fierbinte revarsare
de entuziasm juvenil, mai util e pe seama tuturora s'o privim
in fata i purificindu-o de micile rataciri fatale inceputului,
s'o ranalizdm spre matca larga a intereselor generale.
Oricit s'ar caina salariatii cpresei independente, rdsariti
pe malurile Dambovitei, rpminismul Ii afirma prin insufle-
tirea tinerilor universitari o arzatoare chestiune de familie,
in care nu au ce cduta elementele straine neintelegatoare.

55
Suntem convini a infratind aceasta noud =raid cu indru-
marile civilizatiei, care se citigd printr'o asidua muncd inte-
lectuald la universitatile reintegrate in mersul lor normal,
pe urma proteguirii de catre stat a studentimii noastre, tan
va cistiga in adincime ceeace a citigat in supr0fata duo
.argirea hotarelor.
Putind indulgenta deci, d-le Honigmann; nu e nici o ca-
tastrofa la mijloc, taraba va merge inainte, atat doar ca Ro-
minia noua trece prin chinurile facerii i not cu totii, fara
hinevoitorul concurs al calimarii d-voastrd, ne indreptan
pre alte orizonturi...
 0 nedreptate.

Oprirea congresului studentesc.

Nu ma mira citu de putin Ca frecventii apa'ratori ai .drep-

turilor omului nu au nimic de zis. Gazetele lor, sari sr
induioseaza pins la lacrimi de cite ori cosingenii
dela Jilava refuza friptura sau Goldstein cu bomba dela Se-
nat le strecoara ravasul lui, de astddata sunt in dulce unison
cu guvernul, aplaucla masura draconica ce s'a luat, sau to
mulcom si rid in pumni.
Lurnea romineasca insa nu-si vede oglinda ei in presa d
bulevard si urmare.te cu alte sentimente oprirea congresuall
studentesc ce se proiectase la Cluj. Oamenii cinstiti,. pentrt
cari problemele nationale nu sunt marfa de vinzare, n'au nice
un motiv special de bucurie in fata acestei severitati deplasate.
Stinjenirea libertatii de intrunire pe seama tinerimii noastre
intelectuale pare Cif. Kiln, infr'o vrerne cind rascolind interest
'carte putin patriotice, fel de fel de adunari se tin lint si a-
runca lozince subversive in opinia publics. A invoca deci it
astfel de imprejurari ideia ca studentimea universitara, ie-
sind din cadi ul itrikutiilor ei, ar putea agita soc;etatea ct..

51
1J-edit-tie inoportune, e o justificare comoda lipsita de temei Si
seriozitate.
Scrfu aceste rinduri povatuit de liniste sf judecatd o-
biectivA.
Nu fac parte din aceia cars turburd bucuros atmosfera se-
nind a bancilor de studiu. Nici data nu inia trecut prin
tninte s aprob maniera detestabild a atitor demagogi cerau
angajat sufletele plapinde ale studentilor la fluctuatii treca-
toare de politica curentd. Am vazut totdeauna in Alma Mater
un Ideas de adapost al muncii ti -al idealului care planeazA
sus, in sferele limpezi ale abstractiunii. Pe coridoarele univer-
sitatilor, de cite on m'am strecurat, am resimtit un fior venit
de departe, din inaltimile siderale ale mintii pure si-am inte-
les pretutindeni ca viltoarea depe stradd e tot atit de nepo-
trivita intre zidurile lor, ca sf subt cupola unei biserici. Pen
tru vremile normale ale unei societati ordonate mi-am dat
seama ca sgomotul profan at vietii trebuie oprit la poarta
bibliotecilor si ca preocuparile de-afara sunt pentru labora-
torii elemente turburatoare. Aceste convingeri m'au facut sA
detest pornirile ieftine ale tuturor iubitorilor de clamoare
studenteasca si sd fiu stapinit de sfiald de cite on tineri cu
timplele ferbinti de visuri imi cer un cuvint si-un indemn.
Razboiul de ieri, marele pedagog at tuturor, mi -a aratat ca
la zile de marl sgudutri sf prefaceri intervin roluri noui sf in-
datoriri pe cart actualitatea le impinge la suprafata. Cimpul
de bataie cu hecatombele lui cerea singele generos si proas-
pat al tineretii, singura chezdsie de putere sf de bi-
ruintA. Continentul coborit in transee, isi scotea bdietii din ca-
mera de studiu 1i -i trimitea la marele examen al mortii. Din
toate partile isbucnea adevarul ca pentru o operA de sacrifi-
ciu si pentru un avint impetuos spre ideal, se cer mstinctele,
imaginatia si nervii de doudzeci de ani. De aceea un val de
tinerete s'a revarsat peste omenire si, in vreme ce batalioa-
nele se insiruiau pe linia de foc, salile universitare deveneau
din ce in ce mai acute, ldsind sa se astearna praful pe rafta-

st4
rile cu carp. In astfel de clipe, fireste, suflarea aprinsd a ph-
truns si in universitatile rominesti. Tineretul nostru dela
scoald, cu o intuitie sigurd, a sesizat problema de existents
a neamului si dela inceput a fost robit de mare tia ei. In anii
de framintare ai neutralitatii, cand opinia public& trebuia re-
confortata pe urma agitatiilor atitor agenti nemtesti, cari
misunau in toate colturile la Bucuresti, stropind pAcatul cu
ploaie de aur, universitatea a fost un focar permanent de ri-
dicare a moralului maselor 0 de propaganda neobosita pen-
tru desrobirea Ardealului. In aceasta perioadd tulbure pe care
ne-o reamintim atit de bine, cu ndvala cumparatorilor de
grine si de constiinte rominesti, pe vremea cind foarte multi
viteji postumi ai politicei actuale pipdiau cu mintea gau-
noasd si la dreapta si la stanga, pe cind celebrul Gunther
isi compunea lista si Rosenthalii aveau marl slabiciuni pentru
marca germand, studentii stigmatizau coruptia, miscau toate
fibrele societAtii cu revolta for nobild, erau o oazd straluci-
toare de speranta si ideal... Multimea, si-atunci ca si astazi,
isi vedea de treabd, iar in Incrucisarea de mici interese si por-
niri egoiste, roded metodic microbul dusman, se lansau afaceri,
se gramddeau samsari si formidabile consilii de administratie
Isi plimbau ispita lor, scormonind apetitul oamenilor politici.
Miinile insa, si-atunci ca si astazi, cu cit erau mai tinere, cu
atit erau mai curate si in mijlocul unui sgomot de tirg si de
care, in Bucurestii neutralitatii, la statua lui Mihai Viteazul,
veghed totdeauna un manunchiu de bdietandrii sbuciumati
de credinta...
In mijlocul acestei invalmaseli, din pragul razboiului nos-
tru, tineretul si cu deosebire studentii dela universitati, au fost
cel mai pretios punct de razim al revendicarilor nationale si
puritanismul for a exercitat asupra lumii dela not o influents
binefacdtoare de redesteptare sufleteascd. Nu e de mirat deci,
dacd in asemeni circumstance, toti citi propovaduiam datoria de
singe a Rominiei, ne-am apropiat cu drag de tined' carturari
cari ne dadeau 1 senzatia neprihanitd a unei sigurante mo-

59
rale si garantia deplina ca jertfa de miine ii va secera in pri- I

mele rinduri. Mi-aduc aminte, fie pilda, de tabloul miscator al

congresului studentesc din luna August 1915, la Galati, uncle
pdrintele Lucaci impleted fulgere i implora binecuvintarea ce-
rului pentru furtuna dorita de noi. Recitesc astdzi cuvintele
ce mi le smulgeau miile de studenti : eDragi prieteni, frA-
mintati- va I Scuturati praful cartilor si iesiti la larg I Fiti
elementul de purificare morala intr'o epoca de materialism
rusinos, 15sati bdtrinilor sa pazeasca ei comoara intelepciunii
sd fie ei creerul neamului, voi sunteti pumnul acestui popor
care va trebui sd loveasca odata, dacd nu vred s moari.
tntr'o lard in care cuminpi se inmultesc asa de ingrijitor
faceti-va voi un titlu de glorie din a ascultd Wade inimii,
Numai aa yeti aved pentru timplele sdrunte de mai tirziu o
raza de lumina si-o justificare superioard....
Rdzboiul a venit in curind la noi i multi din Meiji cariii
'notarises atunci viitorul congres la Cluj, s'au oprit in drum
pe veci in trecatorile muntilor,pe cari le-au botezat cu singe
Ei au rascumparat cu oasele lor, i slava noastra proaspath
1 roadele biruintii.
Pe vremea acestor grele incercari imi inchiptaam ca rolu
tineretului se va schimba in ziva cind pacea va reven4
goarna de lupta va inceta sd sune. cistigind o tarn noun de
vasty suprafata, lovitd de toate stigmatele strainismului co-
plesitor, studentimea, imi ziceam, va trebui s reintre iute
degrabd in biblioteca, ca s implineasca golurile celor mort
si mai ales sd ded contributiile necesare pentru o civilizatie
la inceputurile ei. Vedeam infiintindu-se cuiburi now de cul-
tura in provinciile desrobite, vedcani setea de lumina sbuc-
nind cu patima dupa veacuri de apasare si ma gindeam ca in
citiva ani aspectul intelectual al tdrii va primi o infatisar
schunbatd. Asteptarile au pornit sd se realizeze din primele
zile ale path Poporul nostru, care-a singerat in mod neobi
nuit pe cimpul de Wale, a priceput pe deaintregul necesi-
taiel inter lar,i indrurnAn culturgle i zeci de mii &au des-

6.)
prins din umbia satclor sA treacA pe bancile universitare. Alai
mult 1 Acesti tineri, cari veneau din fata mortii, Si -au reluat
trump) aline for cu liniste si discretie, intelegandu-si pe
deplin menirea. Nici un chiot de triumf nu s'a auzit din partea
(or, nici o staruitoare dorinta de-a se framinta mai departe In
viata publics. Intro vreme cand legionarii cehoslovaci se
constituiau intr'un partid politic, cind tinerii luptatori din
Italia urzeau firele fascismului si cei din Franta se agitau in
miscari similare, studentimea noastra din primii ani de dupi
cazboiu a lost st&pinita numai de calmul problemelor pro-
fesionale...
In acest timp ins& societatea i niai ales cercurile conduca-
toare, au pierdut aproape cu totul din vedere cele niai elemen-
tare interese ale generatiei intelectuale de miine. Idealismul
;etelor de tineri, smulsi in mare parte din ograda sAraca a t&-
ranilor nepastuiti, s'a lovit de realitatea aspra a prezentului.
Coplesiti de mizerie, de obicei lipsiti de ocrotirea statului, el
s'au vazut In lupta grea a vietii orfani si fara sprijin. Deo-
data cu parasirea lor, lumen dimprejur a inceput sa uite re-
pede morala mister& a transeelor 1 toate lozittcele luptei de
ieri. S'au ivit tot mai dese fenomene de destramare a cre-
dintei, micii negustori de toate nuantele au napadit arena,
atmosfera s'a trivializat si insAsi ideia national& a inceput
sa sufere dureroase eclipse. La toate acestea s'a adaugat
navala stainilor iesiti ca din pamint din toate colturile,
infipti si
la universitati, bogati, rumeni si indrasneti, inar-
mati cu toate avantajele adapostului de ieri i cu multele
subterfugii ale inconstientei noastre de astazi.
In fata acestor situatii tot mai inrautatite, instinctul tine-
retului cu orientarea lui find si sigura, a inceput s simta pri-
mejdia. Reactiunea s'a pornit ca un val ti snit din inima tu-
turora si-a cuprins de graba miile de studenti. Ei au inteles
e nu sunt vremuri normale Inca si c& rolul for de asanatori
at societatii devine din nou actual. Ca si pe vrentea neutrali-
tAtit politice de ieri, in neutralitatea morala de azi, tineretul
curat se agita i-i striga revolta. E o mare copildrie i-o
crass ignoranta sa se caute instigatori atunci cand avem in
fata protestarea unanima a unei generatii intregi. Sunt ca i
A copiii. din romanul lui Turgenieff, ca i micdrile Germaniei
tinere depe vremea lui Fichte, scoase la suprafald de cauze
multiple i incetate numai atunci and obiectivul for a fost
atins. Deaceea agitatia for a taiat unde tot mai largi, marin-
du-i proportiile. Ca s'au lasat prini de exagerdri uneori, ca
unele din lozincele ce-au lansat sunt discutahile, allele fart
temei, e adevdrat ; in fond insd protestarea for se brodeaza
pe principiul demnitAtii nationale i al curateniei de suflet
atit de necesare i tot mai nesocotite in zilele din urma.
latd de ce guvernul a facut un act de mare nedreptate i
de complectd nepricepere cind cu-o simpld masurd de po-
title a lovit pdtura cea mai onestd in nazuintele ei, intr'o
vreme cand atitia nebuni sunt ingaduiti sa urle pe la toate
raspintiile i atiti amnestiati ai Curtilor martiale ii plimba
slobozi zgomotoasa for impertinentd...
Ca se bucurd Rosenthalii i Honigmannii nu ma mir, fiindca
negoatele for sunt strivite de oprobiu la aceste suflete cin-
stite, dar multimea romineasca a inregistrat cu raceala
brutalitatea.
Intru cit ma privete, cu cit caut mai adinc sa cintaresc
stArile de azi, cu atIt mai mult vdd ca societatea noastra
lipsitd de disciplina gindirii i sguduita adese de penibile
perturbatii morale, nu are decit sa citige pe urma corecti-
vului de care o impartdete micarea studentilor universitari.
De-aceea nu pot decit sa repet in situatia actuald cuvin-
tele rostite odinioard :
"- tTinerimea e resortul insufletirii unui neam : termome-
trul spiritului de jertfa al societatii. Zile ca cele de astazi
trebuie sa -i arate inaltimea morald.Intelepciunea political,
cumpatul diplomatic, tergiversdrile de culise i alte vorbe
marl din camera de vechituri a neputintei, nu se cunosc Inca
la aceti iluminati cu ochi aprini. Odatd i odatd ei be vor
--62
priml deodata cu reumatismele, dar ping atunci singele tre-
buie sa fiarba i credinta sa-i ceara drepturile el,.
Framintati-va, deci, dragi prieteni, 1
Deasupra sbuciumului vostru vad cum planeaza fiorui
istoric al atitor generatii de tineri, cari au visat ca i voi,,
cautind leac pentru durerile altora.

62
 Un eaz de eonqtlint5.

peste citeva zile, Curtea .cu jurati din Bucuresti va avert

sA Judece procesul unui Uttar, care vine sA raspunda,
pentru o incercare de omor, in fats justitiei.
Cazul depAseste proporliile unui fapt divers, fiindca nu se
brodeaza pe o psihologie singulars, ci rezuma in sine un
zbucium colectiv, care trebuie examinat de-aproape.
Ttnarul loan Mota, cu toata nenorocirea lui, se desface
din mijlocul miscArii studentesti, care de citiva ani clocoteste
necontenit imprejurul nostru. Acuzatul, fost presedinte al stu-
dentilor dela Universitatea din Cluj, stA in celula lui de inciti-
soare de un an si jutnatate pent u credinta care agita sufle-
tele tuturor intelectualilor din generatia lui. Un val de fra-
mintare necunoscutA a luat in stApinire zecile de mil de
tineri dela institutele noastre superioare de invatAmint, si i-a
strtns Intro falanga cu larga resonanta in sentimentul public.
S'a scris si s'a vorbit destul asupra acestei tulburari neobis-
unite la noi. Cu deosebire presa zisA independents dela Bucu-
resti a varsat multi clabuci de centeala ca s'o intunece si s'o
desonoreze. Negustorii tiparului cu spiritul for de tarabi nu
s'au stilt dela inceput sl vadA in ea aitceva declt opera ntes-
chinA a unor instigatori pusi la cale de peste hotare, ca sit
spare bane invoire cetateneascit dirt Romania. Dupe pare-

gi
eNtisohtt are Itarlie. 5
tea acestor fericiti neo-ro mini, duioi risipitori in 'Nitwit de
umanitarism i indulgenta pentru toate crimele indreptate
impotriva larii, agitatia UniversitAtilor noastre trebuia su-
'frumata de mult in beciurile politiei. Lumea insa, chibzuita
multime anonimA, calauzita de logica unor porniri sanatoase,
n'a judecat aa lucruri e. In fata ei, ca i in fata tuturor oa-
menilor nepartinitori, rasvratirea tineretului a luat un alt as-
pect i o alts semnificare. Prin ea se anunta contiinta na-
tionals desrobita din obezile seculare, pe urma razboiului
recent, palpitarea vie a unui popor, care s'a regasit pe sine
insui i vrea sA tearga cu o ors mai curind nedreptatile
prelungite din trecut. Subt acest impuls de fulgeratoare re-
oeteptare s'a clatinat totul la noi i a Mut sa circule un fer-
ment nou de viata morals. Nu e nici o mirare ca pe bAncile
universitare s'au deslantuit primele elemente de furtuna puri-
ficatoare. Subt timplele baietilor de douaze i de ani a bAtut
totdeauna singele fierbinte al marilor primeniri. CA in acest
virtej au alunecat i lozince greite, ca patimile an crescut
i mintile s'au exaltat uneori, e adevarat, fondul insa a ramas
profund onest i nefalsificat. In once caz, nu exagerarile suns
fenomenul cel mai important intro asemenea micare, care a
angajat fibrele cele mai sensibile ale organismului nostru
national. De-aceea, la o parte toti inteleptii de ocazie in al
caror abur de bucatArie nu s'a gatit nimic pentru altii, la o
parte 1 tigrii deveniti animale domestice, care i-au devorat
entusiasmul de odinioara. Nici unit, nici ceilalti nu mai pot fi
rapiti de aceasta viltoare frenetica spre ideal. La o parte
insa, mai ales, calatorii cu valiza proaspata inca pe pamin-
tul nostru. Clamoarea for stridenta nu constituie o judecata.
De dragul lor, noi nu vom declara falimentul moral a doul-
zeci de mii de studenti, a cAror retea sufleteasca pornete din
adincul instinctului de conservare nationa,A. Astazi, trebuie
s'o spunem, ne putem Ingadul mai putin ca on and un ast-
fel de lux inutil, fiindcA astazi insufletirea for se confunda cu
insa putinta de a pastry netirbit en patrimoniti, pent* care

N
orice picaturd de singe generos e mai pretioasd decit toate
riurile de cerneala impura din rotativele dela Bucuresti.
Ei bine, in acest cadru de fierbere tinereascd, gresita uneori,
cinstitA totdeauna, s'a desfasurat o sguduitoare drama, ca
rezultanta unui caz de constiinta chinuitor sf onorabil. TI-
ndrul loan Mota, descoperind tradarea until coleg al sau,
degradat la rolul de spion si agent provocator, a tras cu re-
volverul asupra lui, hotdrit sa-1 suprime. Gestul n'a vent
dintr'o revolts spontana a unei clipe, ci s'a urzit cu Incetul,
zi cu zi, noapte cu noapte, dupd dovezile palpabile ale prie-
teniei batjocorite. Studentul Mota a trecut printr'un lung cal-
va moral. Intre zidurile dela Vacdresti, acest bdiat dusese-'
cu el un crez fanatic, care poate ii imparidsit sau nu, dar
care era dincolo de raza on -carui interes individual. Rob al
ideii, el isi pierduse libertatea fard sa murmure pind in ceasul
cind 1-a izbit in obraz tradarea. Ce prdpastie se va fi des-
chis atunci inaintea lui, cite intrebari se vor fi pus si cite ras-
punsuri i se vor fi dat in minte, piny i s'a infiripat planul de
pedeapsa sf rdzbunare ? Fiul de preot dela Orastie, hascut
lntr'unul din cele mai rominesti colturi ale Ardealului, subt
protestarea dirzd de pe la sfirsitul regimului unguresc, cres-
cut cu plinea pribegiei in Moldova, unde tatal lui se inrolase
to armata, prin ce crize pustiitoare va fi trecut pind in dimi-
neata fatald, cind dupa o rugaciune subt bolta bisericii Ma-
vrocordatilor, a ridicat arma asupra tovarasului necredin-
dos ? Analistul zilelor noastre, dornic sa despice svircolirea
muta a unei societati in procesul ei de crestere infrigurata,
dr avea multe de spus. Ca sunt destui cari nu pot urmari
acest condor plin de timbre, e firesc, fiindca problemele
morale nu prea cad in traditiile unei lumi pripite pentru
care transactiile de constiinta sunt bucatura cea de toate
zilele. Te inieleg asa de bine, cetacean al tarii mele, Cu SO-
tiarea elastics, usor ca o minge si saltat sus pe scara noro-
cului de propria-ti goliciune. Tu, trudit la scoala umilintei,
ar avut in fiecare stall alt compromis subt perna 1 ai

67
dormit tihnit sub plapuma calda a inconstientii. Pentru
tine bietul baiat de pope cu revolverul lui e cel mull tin
simplu detracat bun de balamuc, sau un criminal de rind
care trebuie sA tale sare undeva la Ocnele Mari. Te admit,
si pe d-ta, d-le publicist luminator de natie, Albert Ho-
nigmann, pentru care arma si revolta vor rAmine in veci
necunoscute, fiindca in materie de demnitate to -al obi,nuit
a cazi la invoiall pe 30 de procente ! Amindoi sunteti
cu verdictul gata Si cu truntea senina. ExistA insA, dincolo
de d-voastra, imperiul constiintei prin care nu v'ati plimbaf
niciodata 1 unde bagajul sufletesc e mai greu, vieata mai
complicate. E multimea fAra nume care define destinele until
pamint cu toate mostenyile lui. In ea se plamAdesc, ca in
adincimile unui vulcan, devotamente si elanuri cari izbitc-
nese la zile mari si mature gramezile de transactii. In
aceasta mass cu capete nenumarate, cari au mai scApat din
tranvele de ieri si in toti aceia cari cred Inca in nevoi unei
revizuiri a valorilor, povestea lui Mota apare ca un prilej
de dureroasa reflexiune si ingrijo are. S'ar pb.res ca o pa-
gina de Turghenieff sau Dostoiewsky s'a transplan at la
Dunare, si ca in mijlocul unei societati cuprin e de tin vifor
subteran, dincolo de beatitudinea stearpA a unora incene sA
lucreze un catechism nou...
Un lucru e cert, studentul dela Vacareti deschide o por-
till spre psihologia Ardealului nostru, in care, ca intr'un
cazan !Wan 1 ruginit, clocotesc patimi adinci. Treceti
prin satele noastre, cintariti puffin ce e duptt privirea ingin-
durata a taranilor cart adApostesc mistere de demult!
Duceti-va la Orastie, cititi gazetele populare ale parintelui
Mota de 20 de ani incoace, on stati de vorba doua minute
cu preoteasa, acolo la ea acasa. Veti intelege de grabA, ca o
lume asprA, tare in credinta ei, cu accente de energie
nebanuita si cu note de austeritate patriarhala, e pe cale
9A-i strige evanghelia ei. Acesti pri-nitivi robtiti stint
greu de minuit, d-le Albert Honigmann 1 Nici glumele de

614
niahala nu-i prind, nici sforile tiparului nu-i ademenesc. El
au escaladat veacurile cu instinctele for, cu cari nu se
poate face nici un tirg. Ei reprezinta religia nationals
fanaticA i intransigents, cea mai de seamy temelie a vietit
noastre de stat.
Din aceasta casta s'a smuls studentul dela VacAresti. Ce
vor face lane juratii cu el ? ii vor and libertatil,
sau 11 vor trimite din .nou la pucArie? E aproape indi-
ferent, casta rAmine, linii noui se contureazA pe orizont,
viata se complica...

6,9
 Dup5 aehitarea studentiloP.
VerdictulCurtii cu jurati din Bucureti, care a redat ilber-
tatea milli mdnunchiu de studenti universitari detinuti
vreme de-o jumdtate de an pe urma unor grave acuza-
tiuni, ar fi trebuit sA fie un obiect de stAruitoare analiza pe
seama presei romlneti. In alte tad, cu ocazia unor astfel de
intimplari, se rdscolesc de obicei bate resorturile sufleteti
ale Invinuitilor. Se iau in cercetare amanuntita mobilele de-
lictului, se disecd societatea insdi i se trag concluzii asupra
ei. Un asemenea proces e totdeauna o portita, pe care se poate
infra in lumea ascunsa a simtirii, de unde se pot smulge mar-
turisiri lamuritoare, de aceea gazetarul, cu impulsurile lui
profesionale de permanent analist, e ve4nic clientul consacrat
al sdlilor de justitie.
Aceasta indeletnicire a existat i la not piny bine de cu-
rind.
V'aduceti aminte, de pildd, eta cerneald a cheltuit presa
noastra independentA dud cu procesul lui Max Goldstein i al
tovar4ilor sai..Ca in fats unui eveniment epocal, redactiile
d-lor Honigmann i Kalman Blumenfeld, plus alti patrioti lu-
mindtori, au fost mobilizate pe loc. Articole explicative am
aparut cu duiumul, s'a vorbit de pdcatele oligarhiei ruginite
care a exaltat creeril comunitilor, s'au etalat suferintele pri-

71
zonierilor dela Ji lava i s'a facut mult haz pe socoteala Curti.
lor martiale. In aceasta atmosfera de indulgenta i simpatie o
vorba nu s'a suflat asupra crimei mieleti, nici nu s'a evocat
in amintirea cititorilor pieptul sfirticat de bombs at bietulul
Greceanu, sau groaLnica ucidere a episcopului Radu. Ca de-
atitea ori s'a servit publicului i cuacest prilej cunoscuta plinth
umanitarista, dupa care banditul Max i consotil se infatiau
ca nite eroici reformatori ai mizeriilor sociale, ca nite vic-
time ale visului i ale doctrinei, cari pot fi plini, regretati i
admirati chiar, dar cari In nici un caz nu merits brutalitatea
cazona. Aa vorbeau atunci pe pagini intregi ilu,trii poten-
tati de cerneala din strada Sarindar, aparatori ai libertatii
i ai ideilor inaintate, CA atitudinea a fost programatica i nu
intimplatoare o dovedete faptul ca de atunci 1 pima astazi
in nenumarate rinduri silueta indraznetului Max, probabil
var sau cumnat al ziilor Blumenfelzi, reapare in coloantle
independente., inconjurata de aureola martirajului i mujata
totdeauna intr'o discreta compatimire. lata d. e.tirea cea mai
recenta, cu care suntern intretinuti saptamina trecuta de catre
d. Honigmann in organul sau: Max Goldstein, condamnat to
maned s Mica pe viafa pentru stivtqtrea atentatului dela Se-
nat, se afla in a 21-a zi de greva a foamel. El este incarcerat
la Doftana, unde de fapt nu sunt trim* deal condamnafil la
recluziune sau corecfie. Motivul grevei ar fi raul tratament la
care ar fi supuss.. Cum vedeti, d. Fagure e perfect de Line in-
format .7,i tine mult sa ne informeze i pe not intr'o chestiune,
din care saracul Max iese din nou amar nedreptatit !...
Procesul studentilor n'a fost o tema interesanta pentru
domnii ziariti, cetateni cti hartiile in regula in Romania
Mare.
Nici pe departe nu se poate compara simpatia ce au chef-
tuit de dragul lui Goldtein, cu purtarea de acum. Pins la un
punct, firete, lucrurile sunt explicabile,hindca Max era apli-
rat in puterea unor organice inrudiri de suflet i de singe,
cita vreme parintele Mota dela Orktie sau ceilalti parinti ai

72
studentilor n'avusera norocul sa cunoascA decit din auzite-
Polonia. lata de ce, o rigiditate absoluta a prezidat tonuF
presei independente. din Capita la. Nici o atmosfera de inte-
legere nu s'a creat in jurul tinerilor acuzati dela Vacaresti,
nici o circumstanta atenuanta n'a fost scoasa la iweala. Vechile
slabiciuni democratice. s'au coborit de astAdatA la fund,.
iar teoriile umanitariste an disparut en totul de pe arenA.
Desbaterea 1nsasi a procesului a fost relatata cu o nemaiDo-
menita economie de cuvinte de cAtre acestiinepuisabili flecari
car' sunt gata oricind sa brodeze minciuni fantastice ca sal"
umple coloanele. Cit despre comentarea sentintei de achi-
tare, a lost pur i simplu piramidalA. Negustorii de opinie
publicA, in loc sA manifesteze o bucurie curata cind mai
multi Ineri intelectuali an lasat in urma Inch:soarea si s'au
intors pe bancile universitare, ei s'au inbufnat cu totii i din
bun senin s'au constituit in seriosi paznici ai ordinei sociale.
Liber-cugetatorii redactor', a caror minte gi-a facut o spc-
ciala gimnastica pentru interpretarea crime', midi loimzoui
can forfotesc imprejur, captusiti cu dispozitii atavice pentru
toata eflorescenta pacatului dela escrocherie in sus, au deve-
nit dintriodata burghezi gravi i ginditori, preocupati de li-
nistea dcaproapelui si de alte bunatati batrinesti. Ba mai
mutt, sbuciumatii cavaleri, inamorati de toate revolutiile de
pe glob, s'au tiansformat ca prin minune in veritabili reac-
tionari i scrupulele for de legalitate au niers piny la detes-
tarea Curtilor cu jurati i pina la glorificarea tribunalelor, ca
singure foruri de drept, menite sa judece intr'o astfel de ma-
terie...
Vedeti ce admirabila evolutie spre dreapta la acesti fosti
revoltati, domesticiti de imprejurari 1 Inca doua procese la
fel si monitoarele for sunt gata sA proslaveasca in ditirambi
patetici starea de asediu cu toate rigotile ei...
Ar fi sA prezentam si not ingrijitoare fenomene de mimetism
politic, daca n'am inregistra cele petrecute i nu le-am privi
cu obisnuita sinceritate care calduzeste orice cuget one.,t.

7.;
 Fara a exainina in detaliu firele procesului, descoperirile
(acute si ipotezele mai mull satomai putin intemeiate, jade-
rind numai substratul sufletesc al intregei chestiuni, ne ddm
.sezima imediat ca nu e un fenomen neglijabil, care trece fail
-.Id lase mine, ca orice intimplare curenta. Cei citiva studenti,
,oricit de criticabili in planurile lor tineresti, s'au dovedit
inspirati de-o ideologie comuna, pentru care erau gata sa se
iertfeasca. Gestul lor nesocotit si exaltat avea la baza nu o
pornire criminala, ci an gind de aparare a neamului. Ei puteau
fi profund gresiti in masurile lor, cu toate acestea nu repre-
/entau o psihologie de raufacatori. Ce e mai interesant, ins&
Y)dietii dela Vacaresti erau intr'o strinsa legatura de credinta
zu zeci de mii de colegi de-ai lor, cari la toate Universitatile
nfatiseaza intreaga noastra patura intelectuala de mline, cu
puternice ramificatii sufletesti pe suprafata tarii. Aceste zeci
de mii si-au manifestat sgomotos solidaritatea lor cu incul
path, pe care-i socoteau expresia unei simtiri unanime. Adau-
gati la avalansa considerabild, faptul ca o intreaga pleiada
de fruntasi ai legilor s'a grabit ss is apararea celor depe
banca acuzatilor. Procesul s'a judecat intro radiatiune de
caldd simpatie a celor prezenti, pledoariile au miscat asistenta
ptna la lacrimi, iar juratii in unanimitate au adus verdict de
achitare. Cind s'a aflat sentinta,dela un capat al tarii la altul,
-4n vie multumire a insen.nat fruntile si in multe parti s'au pro-
-dus manifestatii de aprobare.
Adevarul e deci ca nu ne gasim in fata unui fenomen izolat
de infierbintare a catorva singurateci, ci in plin curent de
mullime care angajaza constiinta publicd.
Retetele cari s'au aplicat pins astazi in constatarea acestei
stari sufletesti au fost adorabile in simplismul for. Politicia-
sismul, alegand ca de obicei solutia cea mai comoda, a facut
politica de strut, inchizind ochii si declarind ca nu se petrece
vimic; gazetele meschine si interesate au turnat ulei pe foc,
spunind ca toata volbura e opera unor huligani nebuni, far
guvernantii, categorici In logica lor samara, au declarat
 starea de asediu si sunt perfect con vinsi CA subt baionete pa-
- timile se retrag si adorm lards in alvia lor.
Toate cite be vedem sunt remedii de-o clipA, banale si inutile_
Realitatea e el, o stare bolnava miscA sufletele imprejurui
nostru intro protestare necontenita. Niel douazeci de mil de
studenti n'au inebunit, cum vrea sa ne fad sA credem virtuosul
luptator Albert Honigmann, nici juratii dela Bucuresti nu vi-
sena pogromuri. Sbuciumul de subt ochii nostri e mult mai
amplu mult mai adanc. Poporul romanesc intreg, in prima
lui perioadA de dupa unire, Isi afirma nemultumirea pentru
navala straina, care I-a coplesit, pentru exploatarea frivola a
energiilor lui cheltuite pe seama altora si pentru spiritul dis-
tructiv, propagat In rindurile noastre ca o rAsplatA a atitor
binefaceri. Nu e o pornire de xenofobie, cum am mai spus-o
si In alte rinduri, ci afirmarea unei lozinci nationale, tendinta
foarte normala de a reintegra un neam in toate drepturile lui
firesti. Paralel cu aceasta sbucnire a demnitatii strivite lese
la ivealA si scirba de toate infuzoriile politice, care patroneazA.
cu rostul for ravagiile celui mai rusinos materialism repezit
pe spinarea
Astfel fiind imprejurarile, ele nu se remediazA nici cu strirn-
baturi la gazeta nici cu asa zise masuri exceptionale. 0 trans-
formare radicala de conceptie a societath noastre, in sensul
unei renaskri nationale, se impune Cu toate conseciutele.
Alaturi cu acest nou botez moral, care e chemat sa purifice
rindurile noastre, atasarea sincera a tuturor cetAtenilor de
origine straina la ideia d- stat roman e singura solutie sal-
vatoare. $i una si alta nurse pot Inchipui decit prin elimi-
narea aventurierilor, cari au umplut arena, prin inlaturarea
reclamagiilor si mai ales prin asezarea spiritului public pe te-
meiurile solide ale mentabtatii noastre de bastinA, cu radAcini
puternice in mostenirea noastra sufleeasca de demult. One
nu Intelege aceste adevAruri elementare, va fi dat la o parte
de valul triumfator.

75
 U singura nota caracteristica, remarcata in atitudinea ti.
nerilor acuzati : e crezul for de iluminati, masturisit intreg in
rata judecatorilor. Ne-a fost dat sA vedem proiectindu se
sentrrnentul de jertfa in ochii limpezi ai unor bdietandri, care
an preferat sd-i exagereze greelile decit sa ceara milostenie.
Observator cinstit al intimplarilor din jurul meu, inseam
alci pentru toata lumea aceasta conduits i-mi zic ca o rniv
care care a putut s deie astfel de momente de abnegatie nu
e de dispretuit, fiindcA ne vom mai intilni cu ea.
*i mai este incA ceva: se anunta problemele de cootiinta
in societatea noastra, domnilor, se complied lucrurile...

'hi
 0 mare ravine.
one nu tie ca. In timpul din urma. la Universitatile dim
straiettate, la Paris mai ales, create necontenit numil-
nil acelor studenti cari, in afara de papport, n'au dus
cu ei nimic din Cara romineasca ? Straini de origine i du-
niani prin sentimente, de fel din Basarabia, Bucovina sau
nordul Ardealului, cind nu sunt pur 0 simplu oplo0ti aici c'e
peste hotare, taxa s se fi imparta0t cit de putin de cultura
mediului unde se tntorc, ace0i nomazi Intelectuuli stint de
obicei cei mai ferventi propagandi0i ai legendelor stupide
raspindite in Occident pe spinarea noastra. Ei apar in Car-
fierul Latin ca o casta separata, izolata ermetic de ceata ro-
rninilor de pur singe. Mi se spune cA unit stint aderentii re-
gimului tarist, altii debiteaza teorii bolevice i cer plebiscit
peste Prut, sau, incununati cit aureola de martini, piing In
gazeta suferintele lui Israel In Rominia barbarri. Cu totii,
firelte, primesc schimbul de valuta In contul tarn, pentru ca
reveniti ()data aici O. sporeasca suma elementelor incerte 0
ea traga cu ochiul peste granita la toate curentele subversive.
Stiam acest lucru 0-1 invocam in memorie de cite on po-
vestea faimosului antisemitism rominesc o vedeam scotind
capul sau intro gazeta din New-York, sau In vreo protes-
tare WIWI pe malul Senei de catre cLiga drepturilor omu-

77
Mi.. Ca si all% mg ginckam i eu cu o reald groaza : ce
mare bineiacere va eked pebiata tarn atunci, cind pomenitii
stipendiati ai valutei se vor aseza la punctul for de observa-
ire printre noi, ca sa-,i puie in practica princic iile... Trimi-
terea studentilor nostri in strainatate, imi ziceam, e o impor-
tanta problemd de stat, care trebuie urmarita cu un mare simt
de raspurdere, fiinccd pe urma contactului cu civilizatiile din
Apus se va resimti toata opera consolidarii de acasa. Cite
indicalii esentiale nu fascoleste din primul moment accasta
chestiune paraginital ca atitea altele I In treacat, de Odd, ma
purta mintea la categorica rectificare sufleteasca a provin-
ciilor alipite, dupa doud generatii de studenti, pe care Parisul
ni i ar retrirrite inoculati cu sfinta otrava a larinitatii.
Ei bine, mi se curma aceste preocupan acum, cand simt
o palmy sdravgna, pe care-o primim to plin obraz, ca sd ne
desrieticim deabinelea. Ca toate rusinile mart, nici batjocura
noastra nu are nevoie de spec'ale adjective ca sd fie inteleask
S'o spunem deci pe indelete. Ascultati...
Se cunosc bunele sentimente de ocrotire cu cari toate gu-
vernele franceze, dela unire incoace, ne-au dat mil a de aju-
tor, ca sa nivelan asperitatile intimpinate to lupta de intg-
rire a statului iesit din straduin'ele noastre comune. R'zboiul
a adus la Paris lamurin definitive asupra rostului Romaniei.
S'a inteles ca aid e avangarda patrimoniului latin, ca prin
toate instinctele ereditare apartinem aceleeas familii i ca
ee'e cloud principate unite consecvent si progiamatic s'au
afiliat cbIturii franceze. pe care au propovaduit-o la Dundre
intreg veacul al nougsprezecelea cu un rezultat necunoscut
coca in alL colt de omenire. Subt acest raport al unei com.ep-
pi de rasa deci, unitatea noastra nationals n'a fost numai un
act de dreptate in istoria unui neam, ci un cistig direct pe
care 11 mregisti eaza. latinitatea. Constienti de acest adevAr, din
care decurg importance consecinte de ordin diferit, condu-
cgtorii politici ai Frantei depe vremea congresului tie pace
eau gindit sA asigure continuitatea unui proces istotic si-ate

78
trimis, se Vie, misiuni culturale, care deatunci lucreaza la
noi urmarind paralel cu organele de stat inlaturarea mosie-
nirilor sufletesti inoportune si latinizarea solului. Un nunar
insemnat de profesori de liceu si de universitate desfasoark
aici o actiune laudabila cu succese Imbucuratoare. Guvernele
franceze insa nu s'au oprit la drumul jumatate in tendinta for
de infrAtire intelectuala. Deodata cu energia cheltuita la noi
au crezut ca trebuie sa atraga si la insbtutele for de invata-
mint generatia care se creste astAzi, pentru a o familiarize cm
toate preceptcle necesare. Cu acest gind onest s'au facia
importante inlesniri materiale studentilor nostri la Paris. la
anii din urma, guvernul francez a crezut ca . trebuie sa mearga
0 mai departe in solicitudinea lui amicala : a destinat 700 de
mil de franci anual din bugetul firantei Cu scopul de a se
acorda, ca ajutor, studentilor rotnini la Universitafile fran
ceze.
Cine este omul care sa nu aprecieze acest nobil gest Intel>
vreme and greutAtile financiare ale aliatei noastre sunt
indeobste cunoscute ? Cine nu-si dA seama de urmarile bine-
cuvintate ale unei asemeni actiuni dela popor la popor ?
Lucrul e limpede si toata lumea 11 aplaudd la noi. Ce s'a
intimplat insa ? Acum vine rusinea care ne acopere de rkli-
col:Am primit lista studentilor beneficiari ai darniciei pro-
tectoare, care angajeaza recunostinta si onoarea tarii, i -are
constatat ca abia treizecl de procente sunt romini... Publi-
cam acest pomelnic in intregime asa cum ni s'a trimis dela.
Paris. Cetiti-1 va rog, si facet' fiecare o judecatd individuals.
N'aveti nevoie nici de acte de identitate, nici de certificate
de botez. Simpla insiruire a numelui lAmureste totul. Urechea
vA desveleste misterul : Sunt in absoluta for majoritate evrel,.
eel mai multi cin casta cetatenilor neofiti, cari au exact atfta
legatura de suflet cu tarina Basarabilor eft aveti d-voastra
:u apa lordanului din Testamentul vechiu.
0 multime de intrebari dau nAvala pe urma acestei extra-
ordinare nesocobri a celei mai elementare demnitAti nationale

79
Mai intfi : Crede cineva cA aa se poate realize lozinca reel-
vrocitAtii culturale intre Franta si Rominia ? Prin interme-
diul lui Isac Friedman si Smelca Rabin se va salaslui intre
Visa si Nistru geniul lui Racine, ca sa perpetueze vechea
ipnozA pe care Parisul o exercitA asupra latinilor dela Du-
nAre ? Al doilea E echitabila aceastA repartizare numerics,
tinind seams de orice calcul al proportillor, tratat fiind orop-
situl nostril popor chiar ci dupe cea mai vitrega clauzA a mi-
noritAtilor ? Al treilea : Poate Rominia geloasa de traditio-
nalele ei bune raporturi cu generoasa Franta, poate cu mill-
oanele ei autohtone sA admitA o jignire, care e menita sa pro-
ducA in opinia ei publicA sugestiuni dAunAtoare si prea legitinn
itemultumiri ?
IntrebArile se Inmultesc cu eft judecam problema mai
deaproape Si rostul for tale tot mai adinc. Suntem convini
cai pentru denaturarea intentiilor initiale nu poarta vina cep
cucile diriguitoare dela Paris, a cA.ror prietenie ne-a fost
probatA in zile mutt mai grele ci a fost pecetluitA cu singe pe
cfmpiile de luptA din Moldova. E la mijloc, de sigur, una din
acele fantastice invirteli, cu care not ne-am obicnuit aici acasi
de cite on vine vorba de revarsarea bunatAtilor.... Ni s'au
dat chiar oarecari detalii, ni s'a indicat I promotorul acestei
liste talmudice in persoana unui domn profesor dela Sorbona,
francez naturalizat, pe care protectiunea i intervent a d-lui
N. lorga 1-ar fi avansat arbitru al doleantelor romIne0 la
Universitatea din Paris. Nu importA culisele care vor led la
iveala in curInd. Vina de capetenie e InsA a guvernului
aostru, care din primul moment avea datoria sA is in mina
rezolvirea problemei, sau s Intreprincla la timp pa0 tre-
baincit4, ca sA ne scape de-o pacoste ruinoasa.
In orice caz, condtiinta publics din toate unghiurile Rom!.
niei unite tresare in fata acestul act de impietate. Dacli
actuala trearire spontanA merits gravul epitet de antisemi-
41era, Miami, fill pe pace, suntem antisemiti cu totii, flincici
,nu consimtim dad cu capul sa ne cAutAm strAmoii in stepele

to
ucraine. Suntem i raminem ce-an lost : Romini admiratori
ai Frantei I Aceasta calitate atavica ne-o pastrami chiar i
Para bursa la Universitate, chiar i daca aceste sute de mii de
fraud nu mai poarta eticheta noastra i se trimit coloniei
franceze din Madagascar sau se construete cu ei un block-
haus impotriva lui Abd El Krim...
In toate imprejurarile latinitatea e mai in ciVig, obrazul
nostru mai curat, i multumirea mai mare deal astAzi...

8i
.Mustu' care flerbe. 6
 Cholenta i retorsiane.

ant anumite nojiuni de limpezit in valmaagul actual al

S framintarilor noastre, cind numai o desavirVta clari-
tate de judecata ne poate arata drumul cel drept in ma-
terie de credinta...
Ziarele straine dela BucureVi fac un mare caz din patania
d-lui Costa -Fora la gara din Cluj, unde, se tie, eful umani-
tarist al .Ligei drepturilor omului a avut o neplacuta intil-
nire cu studentii. lnduioatele gazete se retraneaza din nou
dupa principiile cunoscute ale Vvilizatiei din Apus i deplora
inapoierea unui popor, la care indrazneala de opinie trebuie
rascumparata cu astfel de desagramente. Cu acest prilej, d-nii
Braun Vein i Honigmann, iluVri publiciVi romini, apar iar4
ingrijati asupra calitatilor noastre de rasa. *i Lupta Si Ade-
vcirul sunt de acord ca d. Costa-Foru e 0 victima a li-
bertatii tie gindire i ca prin violenta nu se pot suprima con-
ceptiile unui om, care e un fel de reprezentant al ideilor inain-
tate in mijlocul unei societati de primitivi.
Cu alte cuvinte, lucrurile s'au complicat, de tot la not in
timpul din urma: avem cloud soiuri de oameni in rani. Deo-
parte sunt cerebralii, de alta masa inerta a nepriceputilor.
Deoparte ni se infatipaza promotorii evolutiei universale, de
alta figurantii stagnarii culturale a taranilor dela Dunare. 0

83
mare luptd s'ar da aici intre cele cloud tabere. Din aceasta in.
cruciare de forte, negustorii presei internationale ar fi s
apard ca ampionii lu ninii, iar exponentii curentului tradi-
tional ca nite sdlbatici pentru care supremul argument e
pumnul. E o batalie deci, zic cavalerii Occidentului In-
tre intelectualitate Si violentd, din care mai curind sau mai
tirziu prerogativele mintii vor ie1 triumfdtoare...
lath.' erezia ce trebuie lamurita din primul moment, pornind
tocmai dela experienta banalului publicist, d. Costa-Fora,
D-sa, ca 1 multi altii, nu are nimic aface cu nici o fdrimd-
turd de progres manifestatd pe solul nostru- Nici pregatirea,
nici talentul nu-I calificA sd ceard cuvint in scrisul rominesc.
Ca facturd intelectuald e inexistent, ca talent n'a numdrat
niciodatd. Singura note distinctive prin care a ieit la supra-
fatd e nesocotirea intereselor nafionale. Intrepidul colaborator
al Adevaru/ui, in aceasta privintd, trebuie s'o recunomtem,
s'a lansat cu un brio neobinuit. La toate ocaziile, articolele
maldiete ce-a semnat, sunt tot atitea certificate de ostilitate
deschisd. Nu tiu prin ce influente de doctrind sau compli-
Catii atavice, bdtrinul consumator de cerneald s'a transfor-
mat in patronul tuturor actiunilor subversive de aici. Dela
Moscova, Paris sau Budapesta, de oriunde veneau fermen-
tele disolvante, dinsul le-a incurajat. Mai mult ; a devenit tin
arnbasador al tendintelor centrifuge. In acest ipostaz, d-sa
n'a procedat nici cu blindeta apostoluIui, nici macar cu chib-
zuinta propagandistului inteligent. A fost pur i simplu agent
provocator. Viorenla de care se plinge i-a fost singurul mij-
toe de exteriorizare, fiinolcd, in toate imprejurarile, impotri-
vindu-se sentimentului public, a fortat rota i s'a pus dea-
currneziu1 opiniei curente din tara.
laid chestiunea care trebuie fixate viotenfa a Jost de par-
tea d-sale. Lucrul e evident i nu sufere nici o indoiald.
Vu numai rolul personal al numitului domn, ci atitudinea
programatica a tulttror gazetelor, care-1 sustin, e o violentare
permanentA a sufletului nostru

RS.
 E adevarat ca in RomInia se gasese astlizi cloud tabere
militante puse fata in fatA. In ultimii ani o prapastie 's'a des-,
this intre ele. Rominismul integral, cu toate impulsurile unei
1storii milenare, e pe o baricadd si pe alta sunt cetgenii
proaspeti ai tratatului de pace, veselii profitori ai razboiu-lui.
Doua conceptii de viata deosebite s'au angajat la luptd. Vor-
beste pamintul cu firul de prat adus de vinturi. Reconcilierea
devine tot mai grea, suntem de acord. Realitatea insa e ca, in
aceasta ciocnire ofensiva a pornit dela cei putini. Ei, rominii,
cu hirtiile semnate die noua orinduire, complect strain' de
logica singelui, au deslantuit atacul. Impetuosi si intoleranti
la toate ocaziile, obraznici adesea, dispretuind psibologia me-
diului, ne-au ptilmuit aniindoi obrajii. D. Costa-Foru, fara
nici o &laid, s'a atasat acestei stupide.revolutii intempestive.
Alaturi cu Honigmanii de toate categoriile, s'a afiliat valului
de strainism abatut in casa noastra. A savirsit acest atentat
gindit si nietodic, cu socoteald si premeditare. A a.runcat
(tem principiul violentei in cumpAna, lard sa tie seania de
instinctele de viata ale unui popor care-si merg inainte dru-
mul for suveran.
Ca o consecinta a acestei tentative am avut raspunsul:
violenta a trezit retorsiune. CA aceasta retorsiune e mai mull
sau mai pupil drastica, problema e putin interesanta. Cine sa
mai dfamuiasca explozia de protestare a multimei si sa exa-
mineze rniprejurarea dacd erau mai indicate trei rezolutii de-
cit cloud palme ? Din momentul ce s'a pornit razboiul, mij-
loacele pentru smulgerea biruintei cad pe at doilea plan.
lata dect situatia : violen(a e cauza, retorsiunea efectul ;
viotenfa e crinunala", retorsiunea explicabia,
Ce se va intimpla de-aci inainte, se va vedea. Un Jucru
insa e cert, rominismul e in plind mobilizare si la el acas'a
isi va impune izbanda, indiferent ca ea se va realiza printr'o
revArsare de argumente teoretice sau printr'o padure de
palme.

85
 Luigi aminte !.

Studentul Cornelia Codreanu, care a omorit pe prefectul

de politie din 14, Constantin Manciu, a fost achitat zi-
lele acestea de catre Curtea cu jurati din Turnu-Severin.
lata faptul, peste care o contiinta onesta de om angajat
sa judece fenomenele sufleteti ale societatii din jurul lui, nu
poate trece la ordinea zilei. 0 vor face ca de obicei atitia
elastici, infaprati in inteleapta prudenta Si gata
poll ticiani
Ali inghita parerea on cand li se cere un cuvint raspicat.
0 vor face probabil Si fotii apostoli preschimbati in blinde
animale domestice. Cit despre gazetele, care se striga pe
calea Victoriei, aceste admirabile organe ale opiniei publice
romine0i din zilele noastre, vor avea un rol foarte sumar in
examinarea chestiunii. Prea putine vor lansa desigur consi-
deratiile pripite ale unui nationalism de circumstanta, altele
vor invoca in mod dogmatic linitea i ordinea publics,
pentru ca dupa paravanul for sa poata rumega in tihna i
mai departe. Cea mai mare parte insa a condottierilor de
cerneala, a caror legatura cu tara trebuie cautata in regiunea
stomacului, va avea subite tresariri de severs legalitate in
fata sentintei dela Severin. Honigmannii i Blumenbergii,
pentru cari apologia crimei e un vechiu impuls profesional,
apologetii lui Goldtein, induiopti de greva foamei in ma-

87
terie de agitatie internationals, sunt convins ca. vor lua de
asta data aere profesorale, si coplesiti de o gravy cumin-
tenie burgheza, vor vorbi sau de prirnejdia sovinismului
nostru de rasa sau de ocbii strainatatil.
Cunoastem aceasta vasta galerie de lum:natori ai natiei.
In cap cu Nicolae Iorga, monumentala incarnatie a proro-
cului, care si-a mincat tablele legii, si in coada cu to mini ce
neofit sgulit dupa un pseudonim din Cronica lui Neculce, top
acesti barbati ai liniei drepte nu vor patimi de un exces de
sinceritate. Lucrul insa nu poate fi lasat nici pe mina for ca
sa-I escamoteze, nici nu poate fi trecut cu vederea. Oricine
isi da seama ca aici nu e vorba de o simply manifestare
judiciary care s'a brodat pe o intimplare de ordin individual.
Procesul tinarului student in realitate nu e al lui. El nu s'a
inceput acum, si din nenorocire nu se sfirseste aici. E un
proces colectiv cu mii de tentacule morale, infipte in crezul
multimilor. Miscarea studenteasca, cum s'a mai spus des in
Tara Noastrii, e o isbucnire de protestare a instinctului na-
tional la noi, un strigat de afirmare a adevartirilor organice
ale unui neam, nesocotite de inconstienti sau batjocorite de
elemente distructive interesate. In prima perioada de formate
a unitatii noastre de stat, cind clasa conducatoare se lass
rapita adese de lozince mici si inoportune, cind darimarea
metodica a unor intrusi se resimte la toate colturile, prin
graiul imaculat al tinerei generatii de intelectuali se propaga
dreptul nostru de existents. Reconstruili tabloid la lumina
unei clipe 1 Reamintiti-va toata povestea ! De citiva ani se
sbuciuma tinerimea universitara, infruntind fulgercle de
mInie ale atitor gazetari de import ! Ca in toate curentele
de mase au fost si greseli st exagerari cu care ne-am intilnit,
fondul insa a aparut cinstit si purificat de aureola unui ideal
Citi stint cu toate aceste oamenii care au cautat sa desprinda
ideea din sbuciumul tulburatei viltori, citi s'au straduit A
canalizeze spre culmile marilor noastre probleme de viala
un avint generos si o necontestata forta morals? De cite on

88
s'a incercat adincirea acestei deslantuiri de energie 1 lute-
legerea ei ? Rotativele au scuipat-o in obraz, plimbind dea-
lungul tdrii, peste mormintele proaspete Inca ale jertfei de
ieri, un zimbet cinic i o otrava de desagregare. Rezultatul
se vede. Vointa s'a intetit, nervii s'au intim 1 am avut ce
nu ne ateptam.
Chestiunea insa prezintd o lature mult mai complexg 1
mai importanth. Paralel cu aceastg volbura studenteasca,
dincolo de miopia politicianismului de duzina i dincolo de
atitudinea triviald a presei de bulevard, o resonanta popu-
lard intensa ii prinde credintele i le duce inainte. Vedeti
toate rezultatele proceselor de ping acum, verdictul juratilor
depretutindeni ci ecoul tuturor achitdrilor I Ori-cit s'ar ju-
deed de pripit i la suprafata lucrurile la noi, adevdrul e evi-
dent i se impune. Realitatea e ca un formidabil vii or subte-
ran cu descarcgri vulcanice bintuie imprejurul nostru, ca
fierberea se intetecte Si surprizele se inmultesc. Sentinta dela
Severin e cel mai palpabil document, iar felul in care s'a
dat i repercusiunea ei largg fixeazg in mintea tuturor con-
statarea, CA nu numai tineretul este pus in caul, ci intreaga
societate a noastrd se gasete intr'o sguduitoare criza su-
fleteascd.
Acest adevar ar trebui sa -1 pAtrunda toti care pot influents
opinia publicd din lard. : i batinaci i strAini. Cei care se
gAsesc la ei acasa sd indrume in sens constructiv pulsatia
vie a *instinctului national, lar cei oploiti pe un pamint
binecuvintat sa i deie seama ca pun provocAri indrgs-
nete se impinge la extrema limits bAtrineasca rabdare a
unui popot.
Pe deplini conctienti, ca in cazanul de dedesubt clocotesc
patimi ancestrale, strins legate de insaci fiinta noastra, re-
gretind pe cei cazuti, dar avind incredere in sanatatea mi-
lioanelor, noi din coltul nostru strigain hied odata in urechile
tuturora :
Luati aniinte 1..

h9
Press de negustoPi
 Presa de negustori.
In ziva cind o seamy de oameni cdiduziti de un program
politic am luat hotarirea de a ne rdspindi credintele la
aceastA revista si a trece la ravas ratacirile conducAto-
rilor asa zisului .partid national= de aici, not prevedeam a-
valansa de protestari violente ce vom intilni in cale. Scor-
moneam doar un vechiu cuib de planuri si sperante, scuturam
o vasty retea de combinatii pentru ziva de mime 1 mai ales
Wilma pe urma noastra o largd solidaritate de interese per-
sonale. Era firesc, deci, ca toate aceste sd se insiruie pe rind
in linie de Wale impotriva noastra, tresdrind cu ultima e-
nergie.
Prevederea nu ne-a inselat. Organele adversarilor nostri,
unele in plin4 eruptiune ca t Gazeta. dela Brasov, altele Inca
Inteo elaborare lenta ca .Patria dela Cluj, fiecare ur-
mind temperamental patronului, ne incoltesc din toate
parlile. S'a inaugurat o perioadd de polemici acerbe, se vor
spline adevdruri crude din amindoud taberele, se vor arunca
judecati in cumpdna opiniei publice. Va fi o interesantd in-
crucisare de pdreri potrivnice, luptd cu un cuvint, pe urma
cdreia Iumea va prim' o serie de Idmuriri i la urma urmei,
ca in toate britaliile, unul va iei biruitor, ceMlaIt invins.
Foarte bine.

93
 Am inteles dela inceput aceste adevAruri normale, ne-am
fAcut seama cu ele 1 mi se pare le-am chiar prevestit din pri-
mul moment al aparitiei noastre. Ce se intimpla insa ? Re-
vista Tara Noastra i conducAtorii ei trebuie sA inregis-
treze de pe acum dusmanii indrAznete intr'o parte a presei de.
la Bucureti. Atacuri de flanc, insinuAri perfide apar aproape
zilnic Ia adresa noastra in coloanele unor gazete dirt Capitala.
Cititorii de aici stau oarecum nelAmuriti in fata acestor ati-
tudini ostile. Ei nu inteleg dekunde vine supArareai ponosul.
De aceea foarte des ni se intampla ca prieteni de-ai notri,
cite un venerabil preol de pilda, din cutare sat depe campia
Mureului, ne intreaba cu multa nedumerire, daca am cetit
4 Dimineata., ,Adeviirul, sau Lupta., unde suntem trataticu
foarte multa necuviinta, in vreme ce oamenii d-lor Vaida
Maniu apar consecvent ca o luminoasa galerie de bArbati
providentiali ?... Si tot ala inainte, intrebarile ni se pun des-
tul de des cerindu-ne oarecari explicatii ...
Trebuie s marturisim dela inceput ca nu vedem tocmai
limpede in tainele de laborator ale presei ilustrate de numi-
tele ziare, care sunt i rAmin o paginA tenebroasA a publi-
cisticii romineti. Ce-or fi avind oare de impArtit cu Ardea-
lul domnii 1. Rosenthal, C. Graur (Brauer), E. Fagure ,ii A.
Honigmann, cunoscutii proprietari, directori 1 redactori, de
Ia 4 Adevcirul., .Dimineafa. Si (Lupta. ? De unde aceasta
strapica impetuozitate cu care se reped ei asupra stArilor
de aici, de unde ii iau entusiasmul i supararea, de unde re-
volta i veninul care se toarta zilnic la tiparul for pe soco-
teala acestui colt de tail ? SA fie oare in dosul perpetuului
for sbucium anume framintari oarecum subjective, cum am
zice motive ascunse de ordin sentimental ? Nu cumva
apara dinii un patrimoniu sufletesc de veche motenire, fiind
la mijloc legaturi Si inrudiri necunoscute noun? Nu putem a-
firma nimic pozitiv, fiindca banuelile noastre ca d-nul Jacob
Rosenthal ar fi mot de origine din muntii Abrudului i d-nul
Albert Honigmann s'ar trage din stramoi oieri dela Poiana

94
Sibiului, nu s'au confirmat Inca... Atunci, ode ce acest ames-
tec cu vreme si fara vreme in cele mai delicate chestiuni lo-
cale de aid, in trebile noastre tle fathilie din Ardeal ? De ce a-
morul nesabuit pentru cei .o sutg din partidul d-lui Vaida,
de ce luxul cu care etaleaza toate epertractarile, lor, de ce
lectiile de virtuti cetatenesti pe seama lui Octavian Goga si
canonizarea intre sfinti a d-lui Iuliu Maniu ?...
lata un lung sir de Intrebari la care greu am putea da
vreun raspuns. Realitatea Insa este a ne gasim in fata unei
tovarasii de arme, ofensive si defensive. Recunoastem ca ne
vine greu sa cercetam cum s'a nascut si in ce apa s'a botezat
aceasta admirabila solidaritate de principii, pe urma careia
un fanatism intolerant s'a salasluit in sufletul d-lui lacob Ro-
senthal impotriva noastra, in vreme ce d-nul Honigmann Al-
bert ne ameninta zilnic cu pactul. dela Alba-lulia.
Nu cercetam nimic. fiindca ref uzAm dela inceput protectia
acestei .prese si-o daruim intreaga adversarilor nostri.
Obisnuiti o viata intreaga sa ne incalzim sufletul la ra-
zele unui ideal, oricit de mult am fi hotariti sa. Infruntam va-
lurile vietii, atmosf era de cinism ne repugna si negustoria de
vorbe ne scirbeste. Scrisul avut pentru noi totdeauna
sfintenia lui si cultul cuvIntului nu ne-a parasit niciodata,
impunindu-ne un pronuntat scrupul estetic si anume severi-
tali de ordin moral. De aceea si in materie de gazethrie am
dus cu noi aceste exigente. Am vazut totdeauna in press un
mijloc de propaganda pentru un crez, o tribuna de unde se
raspindesc programe de lupta, un amvon, daca vreti, dela
care se rostesc cu un anumit ritual quasi-solemn judecatii
pentru binele multimii. In fata noastra, venind vorba de ga-
zetarie romineasca, au planat in continuu figurile marilor
ehinuiti : un George Baritiu, semanator de credinte politice si
aparator de neam ; un Eminescu, gazetat si el al marilor ade-
varuri nationale; un C. A. Rosetti, raspinditor de teorii gene=
roase, sau, ca s ne oprim la trecutul apropiat, un Ilarie
Chendi, reprezentantul viol al criticismului de fiecare clips

95
la gazetele din Ardeal. Subt aceasta indrumare programatica
s'a muiat gi condeiul nostru In frdmintdrile cotidiane i, cei mai
multi am fost muncitori in presa. Ziarele din Ardeal, care
pita in zilele din urma au pastrat o gravy seriozitate de tem-
plu, Hind cele mai temute cetatui ale apdrarii nationale 1 or-1
ganele oneste din Romania de ieri, au adapostit. adese scrisul
nostru in slujba ideii.
Firegte, vechile indeletniciri ne-au ramas intacte gi cc
ele ni s'a pastrat arsenalul de credinta de ieri. Presa ni se
pare, cu deosebire astazi, in vederea consoliddrii unui patri-
moniu rascumparat cu singe, o tribund de indrumare publica,
De D. ceea un ziar credem ca are dreptul la viata din momen-
tul ce o personalitate de seama care-1 diriguegte reprezinl
pe seama publicului cititor o dubld garantie de ordin intelec-
tual Si moral. Oricit s'ar pares de rigide in dogmatismul lot
aceste rinduri, ele spun adevarul intreg. Ginditi-vd la te s'a
intimplat ieri, la orgiile banilor nemtegti in presa dela 13 ucli.
regti, din care jumatate cel putin s'a gasit insemnata In do-
sarul lui Ghiinther, reamintiti-vd infamiile tiparului asvir-
lite in trangeele noastre depe Siret, deodata cu bombele ad.
xiante ale WI Mackensen gi atunci yeti fi de acord cu noi,
cind cerem certificat de inteligenta gi o serioasd garantie
raid conducatorului de ziar, chemat fn complicatele impreju-
rari actuale sd fie un punct de sprijin al ideii de Stat roman.
Ei bine, cititori din tfostul Ardeab gi din toata tarn,
binevoiti a va opri cloud secunde gi a tercets in lumina aces.
for consideratii numitele gazete, cintariti personalitdtile dela
conducere gi trageti-va seama: este sau nit Iacob Rosenthal
continuatorul lui George Baritiu gi este sau nu Albert Honig-
mann contravaloarea lui C. A. Rosetti ? Au venit pe lume oare
acegti domni ca sa se impiedice de credinte gi idei, dincolo de
raza unor largi aptitudini speculative? Cu dingii gi alti se-
meni s'a treat la noi presa de negustori, aceasta serie de aso-
ciatiuni de exploatare, care mai ugor s'ar putea indeletnici co
intreprinderi de lemne sau petrol, nefiind aici vorba flea

96
de o cit mai fantastica realizare de beneficii inateriale Aceti
potentati ai banului, infipti piny subtiori in subteranele fi-
nantei internationale, ki desfac marfa zilnica in numele gde-
mocratiei., li apuca frigurile de dragul g hota'rtrilor dela Alba-
Julia, Si imbinind naivitatea deaproapelui cu valorizarea
muncii anonime a atitor nenorociti mucenici obscuri ai tipa-
rului ki duc viata copleiti de toate placerile unui rafinat
hedoniSm oriental...
Nu! Pe not nu ne oprete nimic sa luminam in misterele
Icestor tiparnite i fall nici o teama sa spunem adevarul in-
treg, city vreme vom avea un petec de hirtie 'Inca in fata
noastra. Din moment ce ne-am impus hotarirea de a ne raz-
bol cu anumite formatiuni politice,luind deci in cercetare cri-
tica actele guvernului liberal, sau deplorind atitudinile d-lui
luliu Maniu, nu intelegem de ce am pastry menajamente spe-
ciale pentru presa de negustori care au trivializat o institutie
onorabila i au acoperit de banalitate rostul cuvintului tipa-
rit in tara romineasca.
Inca cloud vorbe i pentru un moment am ispravit. SA
nu ni se arunce acuzatiunea de antisemitism pe urma acestor
constatari, fiindca este idioata.Nu am profesat niciodata aceasta
stupidd intoleranta, avem pentru activitatea intelectuala a lui
Ronetti-Roman o reala veneratie, in inima noastra a trezit
un ecou de sincera compatimire stingerea bietttlui Steuer-
mann dela Iasi i nu ne vom permite niciodata sa confundam
profilul de fin analist al ziaristului H. Streitmann, .cu vreunul
din amnestiatii dela c Adevdrul....
Si acum ar mai fi o singura ingrijorare : ce ne lacem cu...
popularitatea noastra de oameni politici, dupa ce, chipurile,
ne-am pus rau cu (presas intr'un mod iremediabil pe urma
acestor rinduri de !impede i netagaduita sinceritate? Eo ipso,
o respingem cum s'ar spune la Blaj, sau intrucit ea purcede
dela domnul lacob Rosenthal, vorbind oarzan romInete, 0
dam dracului..

97
.Mustul care fterbe.. 7
 ea la Buclapesta...
un cititor Imi trimite un nutria'. de gazeta dela Bucureti
aparut in ziva inmormintarii eroului necunoscut, in
care o arje triviald banalizeazd sarbatoarea noastra
nationald. E vorba de o caricature in care se face de ris re-
paosul de doud minute pentru amintirea mortului. Antrepre-
norii de opinie publics din redactia in chestiune, Domini prin
excelentd, fireVe, i ca spirit i ca sentiment, n'au nimic mai
bun de plasat cu aceasta ocazie decit mutra unui cetacean,
tulburat peste masurd ca din pricina celor cloud minute oma-
giale barbierul nu-i poate scoate mai de grabd maseaua...
Cum vedeti, nu e numai o ironic de esenta superioara, dar
mai e i un gest perfect cuviincios : honigmanul da cu tifla
sicriului care trece ca un simbol al singelui vArsat pentru
intregirea hotarelor...
Cititorul nostru e revoltat de stupida impietate.
In scrisoarea lungs pe care ne-o trimite, din coltul lui de
onest provincial, o multime de intrebari it navAlesc i nu-i
mai dau pace. El se gindete, de pilda, cum intr'o tare con-
tienta de demnitatea ei, societatea ar fi tiut sd reactioneze
impotriva unei asemeni obraznicii. Ducind mai departe firul,
scirbitul comentator ardelean 1i arata multele lui nedume-
riri. El nu intelege, de ce cele mai multe gazete din Bucureti,

99
care-i cad In mina, propaga destrdmarea sufleteascd cu scri-
sul lor, de ce intr'o vreme cind fiecare cuvint tiparit ar tre-
bui sA fie un indemn si o incurajare, un criticism acru si o
batjocura perfidy se lanseazd din coloanele vorbarete. Tonul,
conceptia, limbs acestor exhibitii ii fac o ciudatd impresie
si mai ales cinismul impertinent care se afiseaza in fata celor
mai emotionante clipe ale vietii noastre il pune pe ginduri.
Neldmurit, cititorul nostru ar dori o explicatie pentru aceasta
particulars infatisare a apresei rominesti., fiindcd, spun
dinsul, ass cum se prezintd spiritul ei, are o primejdioasd
inrudire cu gazetele care veneau inainte de razboiu din capi-
tala Ungariei ; ae ca la Budapesta., ..
Sarman intirziat din infundatura unui sat depe valea Mu-
resului, de unde s incep eu sd-ti arat in cloud vorbe realita-
tea cruda?
Crescut in traditia gazetariei lui Gheorghe Baritiu, care
cu apostolatul ei sguduia sufletele, inteleg prea bine a nu-ti
gdsesti nici o- potrivealA cu ziarele confectionate astdzi la
Bucuresti si cy cercetind constiinta to nu to surprinzi in nici
o apropiere de proza for cotidiana. Ai dreptate sd. staff de-
zarmat si Witte in fata lor. In vremea cind istoria isi tese subt
ochii nostri paginile pline de mister, indrumatorii de opinie
publics la not n'au nici in clin, nici in mineca cu sbuciumul
creator al neamului. 0 penibild bifurcatie de credinte se ob-
serva pe toata linia. Sunt cloud lumi cu totul deosebite: lumea
noastra romineascd cu framintarea ei muta si ziarele care se
striga. zilnic pe calea Victoriei. Intre aceste cloud suflete prA-
pastia se cased tot mai mutt. Individul care s'a strimbat in
fa,a convoiului mortuar, s nu crezi cd e singur. E o scoala
intreaga aici, un cor nesfirsit de detractori care dimineata si
seara trag de mineca pe trecatori si asurzesc piata cu sgo--
motul lor. Ei se strimba cu totli, ei isi intind in nenumarate
colturi de gazete reteaua colorata de minciuni si calomnii.
Toate altarele noastre din bdtrini se stropesc cu noroi de acesti
neofiti ai condeiului, arendasi cu ziva ai slovei rominesti.
 Exists oare din partea for un gest de aparare a trimopa-
niului rdscumparat cu atitea jertfe ? Exists o opera de armo-
nizare intre provinciile care s'au unit, o netezire a asperitati-
lor i o pornire blinds spre stringerea laolaltd a tuturor
energiilor noastre ? Exists o propagandA a dreptului nostru,
o luminare chibzuita a masselor Si o respingere dirza a tutu-
ror atacurilor ce yin din tabdra dumand ? Nimic din toate
aceste. Cele mai multe din ziarele care ne ndpadesc Cara, pro-
povaduesc dezagregarea i in setea de scandal care le dirigu-
iete nu fac decit sd semene desbinare 1 amardciune. Poli-
tica for programatica e sguduirea tuturor temeiurilor de li-
nite in viata noastra de Stat. Negatiunea distructiva se lafa-
iete aldturi de ponegrirea continua a tot ce ne poate fi
stump i sfint. Pe langA spiritul fragmentar al nepriceperii
i ignorantei un sarcasm mucdtor ii varsd balele otravite
pretutindeni. Acum, in prima perioadd a consoliddrii noastre,
cind se mdeleazA gindul rominesc, tiparele zilnice sunt
supremul obstacol al unei fericite coheziuni. La toate se
adauga demonetizarea scrisului insui, prelingerea miazmelor
din gazetarie in literature 1 deformarea nazuintelor artistice
de catre condeiele care scriu cu scuipat, in loc sa scrie cu
singe ...
Despre aceste i multe altele va trebui in curind sa pri-
measca contiinta publics lamuriri amanuntite, ca sa fie puss
in gardd in fata primejdiilor care ne ateapta. 0 nemiloasd
analizd vom incepe deci, luminind cu preciziune in laborato-
riile ostile tarii. Atunci, fAcind un ape] la tot ce-a mai rdmas
minte ]impede la noi, se va vedea deodata cu actiunea dizol-
vanta a unor fiinte parazitare, 1 puterea de protestare de care
mai e capabla demnitatea jignita a unui popor.
Deocamdata o mica explicatie in treacat pe seama cartu-
rarului dezolat de aspectul straniu al acestei t prese romi-
neti . Ea e simpld i categoricd : numita press nu e To-
mineasca de loc. Mai mult. Instinctul sanAtos al celui
care ne chestionevd, sesizeazd cu multd finete starea

101
adevarata a lucrurilor, dud ne cld sa lntelegem a din-
sul cunonte din ziarele dela Budapesta nota stridenta
care ne isbete astazi din ce apare la Bucureti. E o supe-
Hoard intuitie in aceasta constatare. S'ar putea scrie vo-
lume intregi pentru limpezirea tristului adevAr paradoxal.
Realitatea este insa ca presa budapestand din ultimele decenii
ii pierduse definitiv caracterul national, cazind pe miinile
unor intrui care i-au imprumutat in intregime stigmatul lor.
Ei bine, procesul similar a inceput acum la noi cu aceleai fe-
nomene i consecinte, pe care vom avea prilejul sa le exami-
nant in detaliu. Aceen familie de spirite, sau verii i cum-
natii termitelor din capitala de pe malul Dundrii, de care s'a
amintit adese aici, ii prelungesc ran de activitate in contul
nostru.
In curind, privind in adincime problema, vom arAta pe
Iarg ciudatul paralelism care se deseneazd Intre ce s'a petrecut
acolo i ce s'a inceput la noi.
Cuvintele noastre de astazi sa nu fie socotite deci decAt ca
un preludiu al planului de purificare pe care-1 vom executa
cu o linite imperturbabila, convin5i fiind ca subt scuturAtura
noastra vor trozni barace multe i-o naval& de aier curat va
inviora atmosfera....

102
On nou tip pe orizont: abgsegoimul.

amintire din copilarie.

0 Acura douazeci i cinci de ani, la liceul unguresc din
Sibiu, copiii de tarani porniti la carte o duceau greu
de tot. Aciuiti prin mahalale, saraci lipiti pamintului, cu me-
rindea for de-acasa, abia se strecurau depe o zi pe alta. In
clasa a cincea de pilda, colegii mei posteau foarte des i erau
zile cind o jimbla, impartita fratete In cloud., Linea loc de
mincare. In astfel de cazuri se faces haz i se spuneau glume
dela tars, a caror veselie sgomotoasa era un fel de narcotic
al foamei. Rides clasa intreaga i chiotul pravalit asupra
noastra matura toate mizeriile. Mi-aduc aminte insa, era un
baiat depe Cara Oltului, pe care-1 lasau rece intimplarile astea.
El nu se sinchisea niciodata de noi, ii vedea de treaba in .

coltul de bancd Si cind se mica cu mult cumpAt avea aiere

(le tihnit gospodar. Linitea socotita cu care trecea prinire
rinduri faces impresie Si in fantazia noastra aprinsa, Hie
Oarta aparea tot mai misterios. Stiam ca e de fel din Corna-
lel, unde parintii lui n'au dupd ce bea apa, fiindca vind car-
buni 1 iasca, care se platete rau, tiam ca nu-i aduc mai ni-
mic In desagi i cu toate aceste nimeni nu-1 pomenise ce-
rind, cindva, cinci creitari imprumut. 0 prea legitima cu-
riozitate copilareasca ne stdpinea pe toti : din ce traiege

103
Ilie ? Problems agitata zilnic a devenit o obsesiune pins cind
intr'o dupa masa la ora de grecete complotul s'a declarat i
o comisie de trei a primit insarcinarea sa-1 urmareasca ho-
tete i sa -i descopere taina.
N'a trecut o saptamina i s'au latnurit lucrurile cu un tam-
Mau nebun i cu sgirciuri de ris. Izvorul de venit al lui Ilie
1 -a tiut toata coala. Ce se intimplase? Cei trei luindu-lin
urmarire intr'o Simbata seara prin mahalaua GuteritE, au
vdzut cu stupoare pe arta ca intra ala la templul evreiesc.
Minunati, s'au luat dupa el Si pentru intiia oara in viata lot
au asistat ghemuiti intr'un colt la slujba din sinagoga. A fost,
spuneau ei, un tablou stranic : rabinul din fund cu cornul in
frunte, inconjurat de barbi i caftane, glasurile mcruciate
subt candelabrul aprins i la o parte, in dreapta, tocmai la
spatele lui Sami Svart curelarul, Ilie al nostru, imbrAcat tad-
nete, cu amindoul mlinile in buzunarul surtucului, uitin-
du-se tihnit imprejur. Cind s'a isprAvit rugaciunea, baietii
s'au strecurat afara deodata cu lumea care ieed i s'au tras
in gIrliciul pivnitei de-alaturi, de unde vedeau tot, sa -i a-
tepte colegul. Ilie insa nu mai iesea Si in capul celor trei ado-
lescenti incepusera sa mijasca tot felul de poveti fantastice.
Intr'un tirziu, zdpaciti i tremurind de frica, simtind ca nu
mai mica nimic imprejur, s'au hotarit sa piece, cind la o dill
de lumina prin ua intredeschisa a templului li s'a aratat o
vedenie extraordinara: era Ilie singur, matura sinagoga'i
stingea luminarile....
Ce sa vA spun? A fost un haz ne mai pomenit cind am in-
teles ca bietul nostru tovard faced pe tircovnicul la biserica
lui Sami Svart, de unde tragea leafa de 20 coroane pe lung i
clasa intreaga transformata in sinagogA de ocazie i-a impro-
vizat o primire asurzitoare...
Tot liceul a ris atuncea de patania lui Ilie arta din Cor-
ndtele, care isbutise de mic sa se degajeze de anume prelude-
cati ca sa-i uureze traiul. Mai tirziu insa, amintind-o unui
confrate evreu, am inteles ca gluma noastra avea si o lature

to
serioasd, s'ar putea zice un rest simbolic. Ritualul mozaic,
imi spunea el, nu Ingaduie nici o muncd in ziva consacratd
Domnului. Deaceea la toate casele de rugaciune se gasete
cite un cretin care trebuie sd savireasca meseria asta im-
purl. Cretinul, cdruia i se amutesc scrupulele de contiintd
Cu o remuneratie cuvenitd, indeplinete un rol util, dar fireVe,
odios i profund detestat de evrei. El se cheamd cretin de
&WINN, sau cum s'ar zice pe limba veche hebree: abas-
goim.

Intimplarea hazlie de acum un siert de veac mi-au rein-

viat-o deundzi doi gazetari cretini dela cloud ziare semite
din Capital cari intr'un a vint intempestiv de susceptibi-
litate tarzie, s au supdrat peste masurd cind cineva le-a atras
atentia ca nu sunt tocmai in slujba nemijlocita a intereselor
romineti.

Da, este un tip social nou care s'a multiplicat aid subt po-
vara imprejurdrilor I se ivete pe orizont din toate coltu-
rile. Evreimea din tail cu raporturile ei de viata schimbata
fall de trecut, adunatA aid din patru provincii cu civilizatie
deosebitd, cautind sA -1i smulga triumfurile in lupta pentru
trai, are nevoie pentru diversele ei manifestatii de cite un
interpus, care nu e din tabdra ei. Este, cum mi s'a spus prin
admirabila definitie biblica, cretinul de Simbdtd, annul me-
seriei ruinoase care e platit sa aduca servicii de o utilitate
degradanta. Este agentul de legAturd cu tam noun, misitul
proaspat, omul-firmd menit sd impace slabichinile rasei do-
minante...
In press e terenul clasic unde s'au ivit mai intii &bris-
goimii i eu ma mir de ce se mai supArd domnii in chestiune

105
cind situatia e asa de evidenta. Toate vrabiile din Cistnigiu
i toti tiganusii din Bucuresti stiu perfect de bine cum statt
lucrurile. Total e strain in cunoscutele cetatui ridicate aici in
inima tarii: capital, proprietari, redactori, mobile, principii, etc.
Cercetati va rog si veti verifica adevarul, cetiti propaganda
for si urmariti uncle merge cistigul. Pentru complectarea uti
lajului insa se gasesc si doi-trei crestini de SimbatA... Stint
de sigur pe lume 1 lefterii mai proaste decit ale $ablis-goi
milor din gazetarie, cu toate acestea rolul for nu e de invi-
diet. Ei, sarmanii, fara nici o inrudire de credinta, rupti din
alts lume si ieiti din alt patrimoniu, sunt impinsi inainte de
cite on cere trebuinta. De obicei ei sunt datori sa mature
maculatura cotidiana, sa injure cind stapinilor nu le dl
mina si sail afiseze iscalitura de cite on trebuie aparata o
rusine mare....
Tarimul de actiune al acestei trisie indeletniciri se lar-
gete pe zi ce merge si $abeis-goimii din press se pot min-
giia cu constatarea ca in toate ramurile de afaceri isi gasesc
echivalentul tor. Cu schimbarea vremii s'au inversat matte
roluri la not si dupa cum odinioara tot boierul ce se respecti
isi avea pe ovreiul lui de cask tot asa astazi fie,:are intre-
prindere mai de seamy isi are pe $abcis-goimul ei. Deschideli
cartea mare a consiliilor de administratie din toata tara 1
veti vedea acolo strinsa intr'un manunchiu cr ema acestei
spete recente, scoasa la suprafatd de o necesitate rituals i
explicabila si profitabila. Urmariti analele politicei militante
si-i intilniti la toate raspinhile pe fericitii epigoni de legea
notia at lui Ilie Oarta, care pe o raza imensa din Maramure
pins la Cetatea-Alba sting luminarile si opereaza In intu-
nerec.

*
* *

i06
 Nu pot ispravi rindurile mete potolite, fail sa-mi evoc fi-
gura traditionala a misitului din Moldova, contrapunctul is-
toric al pbcis-goimului de azi. El cu perciunii lui, cu dintii
ftirbi Si cu proverbele colorate, batut 1 dat afara. pe scarf,
rescumparind prin ocara deaproapelui o bucata de pine,
era incontestabil mai moral Si mai elegant...
Zelig &r, daca mai traievi, ai toata simpatia inea.

107
 Protect Pii dela Bacot* WI.

poveste noun, scurta i stereotipA, mi-a fost dat sA and

0 in cei doi-trei ani din urma, poveste care se repetA

intr'un mod ingrijitor, spusa de multe guri aici in Ar-
deal i-al carei leit-motiv devine din ce in ce mai suparator...
Cutare, modest carturar provincial de-al nostru, depe
cimpia Mureplui sau din vreun judet dela nord, are o mica
afacere ale cArei fire duc Ia Bucureti, uncle un minister oare-
care sau un serviciu respectiv, va trebui sl dea hotarirea de
ultimA instanta. Cutare, ardelean dela tart pitit in coltul lui,
e copleit de timiditate dnd vine vorba de capitala RomAniei-
Mari. El, adevarat a o visa de mult pe dud era In robia
ungureasca, dar nu s'a putut duce Inca s'o vada i din neno-
rocire nu tie pe nimeni acolo pe malul Dimbovitei care
sa-I ajute cu lamuriri i sa-i arate In ce chip ar putea sA
s'aleaga cu citig de cauzA. De aceea bietul om e ingrijat de
interesul lui, In minte lucrurile le vede tot mai complicate I
pretutindeni pe uncle-0 plimba necazul, el e in cautarea unui
punct de razim la Bucureti. In starea asta de amanita incer-
titudine, i se intImpla de obicei o agreabill surpriza. Cutare,
la bAi la Ocna-Sibiului, sau Ia gara Copa-MicA intre doug
trenuri, sau intr'un compartiment de clasa a doua, intilnete
un boier tare cum se cade, bucuretean de fel, pe care numal

109
Dumnezeu bunul i I-a adus in cale ca sa -i sara intr'ajutor
Este domnul Ionescu-Calbaza, sau domnul Adolf Montau-
reanu, frate de peste munti i unul si altul, gentil, plin de
atentie pentru toll. desrobitii, Cu trecere mare la cei de sus
cu domiciliul in calea Grivitei pe mina stingy. Cutare, abia
s'a dat in vorba cu dinsul 1 degrabd i-a marturisit past!l
convins ca i-a gasit in sfirit salvatorul s-1 ducd la limas
Subt ademenirea norocului neateptat, totul se desfaura,fi-
. rete, pe cit de repede, pe atit de catastrofal pentru nepatitu
fiu al Ardealului, fiindca domnul Calbazd sau domnul Mon-
taureanu, dupd dot& ore de volubila conversatie, se despat
cu cinci mii de lei avans din punga lui Cutare i cu faga
duinta ca afacerea se descurcd in chipul cel mai fericit. Die
clipa despartirii insa Incepe tragedia cetateanului nostru.ln
tors acasa la el, acolo in Solnoc-Dobica, nu mai prime
nici un semn de viata. Vai, s'ar putea scrie multe pagini
despre sbuciumul lui, cum a ateptat saptamini i luni dea
rindul, cum a scris scrisori ticluite frumos, cum n'a pie
raspuns i cum, calator la Bucureti dupa un an de zile, On
gindu-se cu umilinta in biuroul dela minister, un domn p0.
sac i-a spus verde ca nici n'a auzit de numitul i ca ar fi bine
sa nu-i mai spuie nimanui patania daca nu vrea s se fad
de risul lumii. Cutare, dupa amarele constatari, e profund de-
moralizat, in sufletul lui se surpa credinte de demult, el
simte un nod in git de cite on cineva mai amintete de Ye-
chiul Regat, iar convingerile politice i se fixeaza definitiv hi
ape regionaliste....
Povestea cum ziceam, o auzim din ce in ce mai des aic
in anii din urma i nici nu m'a gindi sa trag concluzii din
ea, dud n'a vedea ca mrejile i se intind tot mai tare, Isla
pe-o vasty suprafata deceptii i protestare crescinda. Red-
tatea e ca Ardealul sufere tot mai mult depe urma aparaton
for lui nechemati 1 interesati de dincolo de Predeal, cart
speculind ataamentul 1 nepriceperea alipitilor, au ajo
sa-i injghebe un frumuel profit de bucatarie din durerile

110
lor. De o vreme incoace aceste figuri caritabile s'au inmultit
ila orizont se iveste 0 notha meserie antipatica, o figura cu
aiere de blindeta si cu glasul onctuos, care se agita pe toate
chestiunile noastre : protectorul dela Bucure.Fti....
In curind, desigur, si omul politic, i sociologul, si roman-
cierul se vor apropia de acest tip recent al societatii noastre,
cu o Infatisare multipla pe scara variata a vietuitoarelor dela
deputat pins la ef de biurou, i va lei atunci la iveala cit
de dificil i complicat e procesul de normalizare al raportu-
rilor dintre provinciile unite, and migaloasa opera e zilnic
tulburata de aceste aparitii meschine. Pe mine de astadata
ma preocupd insa negustorul din cpresa independents a Ca-
pitalei, care a coborit toate problemele Ardealului in calimara
lui 1 subt cuvint ca le apara, le exploateaza in mod trivial
pentru cumbinatii de taraba. Cititorii tiu, cum dela primele
pagini ale acestei reviste am crezut Ca e datoria noastra sa
be atragem atentia asupra pescuitorilor in tulbure. Stiu cu
cita francheta, infruntind injurii ticaloase si calomnii ordi-
nare, ne-am pus deacurmezisul honigmanifor si rosenthalilor,
potentati de cerneala, cu sleahta for anonima, can s'au pornit
A. otraveasca sufletele, afisind un stupid rol de patroni ai
tuturor framintarilor de aici. Indeletnicirea for si-a marit
proportiile tot mai mull in fimpul din urma. In mod inopor-
tun 1 brutal aceti oameni s'au repezit la Ardeal cu o frene-
tica rapacitate, prinzind cu logica for de cinci minute
toate dorintele noastre. Indivizi cu pistrui si cu sin-
taxa ciuruita de gargariseala jargonului au devenit peste
noapte sustinatorii ferventi ai chestiilor locale ardelenesti,
au prins patima de Alba-lulia si slabiciune de biserica greco-
catolica, au expropriat pe seama for Cimpul Libertatii al
lui Avram lancu, Saguna 1 Pop de Basesti, s'au transformat
in patrimoniul for si astfel zi cu zi, facindu-si loc cu coatele
printre rindurile noastre, diversi sloimzoni de brat cu di-
veri. aventurieri de rit rasaritean au inceput sa se lanseze
ca protectorii Ardealului la Bucureti. Nimeni n'a mai in-

1H
Caput de dragostea lor, ei vin cu sfaturi i cu opinii la toate
ocaziile. Se tie cum partidul national, cu atitudinea pro-
vincialului dela Copp-Mica, a primit acest ruinos protec
torat, ducind pe Fagure la masa mitropolitului din Blaj 0
azvirlind pe onestele plaiuri patriarhale ale publicisticei lui
George Baritiu retorica impura a presei de bulevard.
In timpul din urmA raza de actiune a celebrilor patroni Sf
largete i ocrotirea lor a inceput sa se intinda 1 asupra mi,
noritatilor. Honigmanii, cum se tie, sunt prin excelenta uma
nitarkti 1 plini de-o atavica pasiune pentru drepturile omu
lui, Ei sunt deci astazi advocatii celor obijduiti. Ei aparl, ei
striga, ei acuza la fiecare colt de gazeta, ei intervin prin ua
din dos a ministerelor i ei incaseaza contravaloarea in lei
pentru nobilul lor sbucium. Minoritarii dela noi, din nenora
cire prea putin cunoscatori ai relatiilor de peste munti, ur-
mind i ei pilda conducatorilor partidului national, au ac
ceptat protectia ce ii s'a oferit i plaseaza sperante In ea.
AstAzi ziarele ungureti reproduc cu mare bucurie cuvinte de
aparare din Adeveirul si Lupta, nadajduind ca an gasit o incu
rajare pentru greelile lor, in organe ce reprezinta opinia
publica din tara romineascA.
Ma, cu ceas cu ceas, strecurindu-se prin toate unghiurile
se tese firul otravit, furkind reteaua lui pretutindeni.
Cititori cu inima curata, munciti 'de fiorii visului nostril
implinit, priviti bine Imprejur i obknuiti-va cu ideia, ca mai
rai decit columbaca musca i mai primejdioi decit podul
dela Valea-Larg5. sunt in foarte multe cazuri ... protectori
dela Bucureti.

112
 0 ehestiane de famille..s
In virtejul framintarilor curente ne e dat sa inregistram
zilnic tot mai mute incurajdri din partea cititorilor pen-
tru cuvintele sincere cu care ne-am rostit asupra presei
iu ide pend en te . din Capitald.
Se vadesc reale inceputuri de opinie publics la noi. .

Lumea se scutura tot mai mult de vechea toropeala, scri-

sul pare a se infige tot mai adinc in constiinta deaproapelui.
Cele citeva accente rAzlete ale acestei reviste, cu tonul for
rdspicat, ne-au dat un puternic ecou. Din toate partile ne so-
'sesc recunoasteri si comentarii, probindu -ne cd publicul nu
mai e o masa amorfa peste capul cAreia trec toate curentele,
ci un viu receptacol care primeste si elaboreazA.
Constatarile facute aici in materie de presa au interesat pa-
turtle largi ale societatii. Pe urma for s'a respirat mai liber,
ca si cind printr'un act de curaj, inldturindu-se o atmosferd
(le uricioasa ipocrizie, aierul dimprejur s'ar fi purificat. 0
serie de consecinte binefAcatoare se intrevad depe acum. Lu-
inea incepe s vada mai limpede in atelierul operatorilor de
culise ai gazetdriei de scandal, proportiile se stabilesc, ierarhia
valorilor incepe sA se fixeze si sunt semne ca nu peste mult in-
(lustria slovelor tiparite va pierde din rentabilitatea ei actualA.
Asa fiind lucrurile, nu inteleg de ce am ramine la inceputul
drumului cu lamuririle si de ce n'am urma indemnul atitor su-
ilete curate care ne cer sd be desvelim si pe mai departe adevd-

tt3
.Mustul care fiebe.. 8
rut intreg, oricit de multe insinuari mai mult sau mai pulls
perfide s'ar broda pe socoteala noastra de catre piratii con-
deiului.
Cheia atitudinii de protestare i revolts ce ne-am impus itir
fata acestor latifundiari de cerneala vrem s'o punem la in-
demina tuturora, ca s fim intelesi pe deplin. Lupta pe care
o dam noi pentru crearea unei prese oneste i civilizate este a
lupta de aparare nationala constienta i programatica. Sta-
rile de astazi cu desfasurarea for nu se mai pot tolera, clack
nu vrem sa primejduim un patrimoniu chtigat cu atitea
'ertfe. Stint in joc interesele reale ale tarii, sunt altarele unde
au navalit zarafii ca sa-si faca trebile lot pro ane. Ar H a
mare greeala sa se creada Ca noi ne batem aici cu d-nii Ro-
senthal sau Honigmann ca fericiti postdenti pe pamintul os-
pitalier al Rominiei, sau ca ne-am pomenit din bun senin itr
postura unui antisemitism. ieften 1 intolerant, cum vor s'o
acrediteze Cu logica lor de profitori negustorii rataciti Iit
press Nu 1 Nici n'am deveni peste noapte, nick
noroacele amintitilor conchistadori nu ne tulbura. Este utt
principiu la mijloc pe care vrem sa-1 trecem in pinta tutu
rora ca pe en adevar organic al existen.ei noastre.
Presa e pentru noi in zilele marilor prefaceri actuale cet
mai de searny instrument al consolichrii de St-tt Romlnis-
mul intregit t,i traie to astazi in Cara noua per'oada de ado-
lescenta cind total -e fragil i mobil, and sutletele fierb, cind
conturele atitor notiuni sunt imprecise i societatea resimte
fermentele unui vulcanism permanent. Acuff] se face Cara, subt
ochii nostri, acum e in procesul delicat al cresterii, cind in-,
drumart gresite sau suFestiuni vinovate Lior ne pot impinge
pe povirnis. Mai mult ca oricind deci, azeta e astazi uric
-Wear de educatie ceta eneasca, un curs neintrerupt de peda-
gogie nationala gi ca sa vorbim limpede, o institutie de con
servare a neamului, care nu poate cla pe miini nesigure pre
gatirea armamentului nostru sufletesc. In toa e Inceputurile
t1e stat din vremea moderns primeazi aceasta idee de apo-

ii4
stolat al presei si Ia toate ritspintiiie de seams, din istoria for
popoarele conitiente n'au lasat din mina secretele tiparului.
Ce s'a intimplat la noi ? Cu 0 uimitoare rapiditate concep-
tia unei prese militante pentru un nobil egoism national, a
lost inlocuita cu cea a comeicializarii internationale. Orga
nele de publicitate s'au transformat repede in intreprinderi
negustoresti. La masa de scris, unde ar trebui sa se coboare
0 hirtie palpitarile intime ale sutletului rominesc, s'au age
zat indivizi coplesiti de cifre, oameni de banca pusi in slu,lya
capitalului maleibil si tranzactionist. Directorul acestor vaste
tarabe nu mai e personalitatea de odinioara care intrupeaza
framintarile rasei, un contintrttor al lui Eminescu, Rosetti
sau Baritiu, ci un contabil oarecare cu aptitudini de om de
afaceri, pentru care scrupulele de ordin national cad pe pla-
nul al zecelea. Acesti intrusi in cimpul literelor n'au nimic co-
mun cu marile probleme ale vietii noastre, ei stint aventu-
rierii pe care banul ii scoate la suprafata cu toate stigmatele
ltti universale, specimene c lauzite de o. login uniforms la
Calcutta ca la Bucuresti, la New-Yolk ca la Budapesta. Ei
bine, acestor nou-veniti fAra raclacini 1 fara credinte, corn-
plect detasati de interesele solului i incapabili s pa-
trunda tainele noastre noi nu le putem acorda rolul de di-
riguitori ai opinie publice. Daca d nii Rosenthal Honigmann
ar ramine pur si simplu in eadrul unor pro itabile indeletni-
ciri negustoresti de lemne sau de ciorapi, n'am avea nimic
de zis. Ei insa ne-au acaparat presa, an adus vitelul de
our In templu st au desonordt nobila meserie traditionala
a scrisului rominesc Adaugati Ia toate aceste nota anticul-
turala a unei complecte lipse de talent, care pe linga senti-
mentul de nesiguranta n orals faspindeste si o penibila de-
gradare a intel gentet.
Asa fiind starile presei independente' dela noi, mai e vreo
aiirare ca lumea enervata tresare si schiteaza gesturi de pro-
testare ? CA se gasesc Inca oameni susceptibili la teroarea
tiparelor triviale sau poiiticiani prizonieri ai propriel for

115
constiinte, lucrul e normal, mu'timea insa se ridica intrebN
toare si cu instincteie ei de autoconservare inlaturd obstaco-
tele care-i stau in cale. Este aceasta pornire un act de into-
leranta sau e tendinta foarte fireasca de a-si 'Astra intact un
patrimoniu din vechime ? Mentalitatea negustoreasca si-a
mobilizat arsenalul ei specific, ca se ne prezinte in cea mai
antipatica lumina. Ei, temperamentele de samsari cu tipica
for rezistenta epidermald, ei care ne batjocoresc Suveranul
sau sufar de masele In fata sicriului cu Eroul necunoscut, ei
au delicatetd de mimoza pudica de cite on un Goldstein oare-
care e indrumat la ordine si intotdeauna cuprinsi de congestii
cerebrate vad cpirjoluri antisemite...
E in zadar, bunul simt rominesc e in plind resurectiune,
contrafacerile ii repugna si echilibrul de judecata isi cere tri-
butul lui. Noi cititorii de suflete, urmasii scrisului de demult,
nu putem decit ss privim cu seninatate aceasta reculegere a
opiniei publice si sa cerem reintronarea spiritului national
in gazetaria romaneasca.
Presa este o chestiune de familie, a noastra a bastinasilor,
o particulars prerogative a scriitorilor romini, un camm al
idealului nostru de rasa la care lumineaza o credinta stramo-
seasca.
La acest camin not primim cu bunatate si prietenie oaspeti
cuviinciosi, intelegatori ai durerilor noastre, le intindem
mina si le dam adapost. Dintr'o armonica infrapre de forte
se poate injgheba aici o muncd rodnica si reconfortanta,
facind sa triumfe alaturi cu crezul unui neam si lozincele
largi ale umanitatii. Atunci insa cind rolurile se schimbi,
cind oaspepi vor se ne arunce pe pereti calimarele moste-
nite, cind vor s izgoneasca umbrele de demult ca sa -tai in-
staleze comertul for acolo unde s'a cintat cintecul nostril
tumultos si infrigurat atunci s avem iertare, not ne ridicam
cu multa liniste si cu constiinta perfect impacata si creed
ca salvam interesele unui colt de umanitate, ii luam frumusel
de guler si-i dam afara....

116
 0 lectle.
zilele trecute, la Cluj, s'a petrecut un eveniment foarte
pu!in banal. Congresul ziaristilor a Post zadarnicit de
atitudinea puttn amicald a publicului. Cu alte cuvinte o
greva agitatA a cititorilor a venit sa tulbure intrunirea unor
oameni de condei, lasind sa se intrevada un dezacord ne-
obinuit intre press i opinia publica.
Cunoscuta intimplare cu laturea ei paradoxata preocupa
de atunct necontenit lumea dela not i scoate la suprafata o
serie de intrebart cari ne intereseazd pe toti deopotriva. 0
revolts a societatii, ca sa amuteasca un congres al gazeta-
rilor, e in adevar un subiect rar Si punt de noutate. 0 seams
din ziarktii reintegrati in redactiile lor, dupe curioase]e ne-
placeri sentimen ale la care au lost expui, au inceput sA
examineze problema Si sd caute unele explicatii pentru lamu-
rirea el. Am citit diverse articole in chestiune 1 marturisesc
dela inceput ca nu m'am ales decit cu o trap nedumerire si
cu impresia ca autorii ei inii sau nu vad ]impede imprejurul
lor, sau dintr'o ciudata timiditate ezita ss vorbeasca. des-
chis. Mica literatura brodata pe acest eveniment nu se dis-
tinge nici prin claritate excesiva, nici prin indrazneald deose-
bita. Cele douA insuvri consacrate ale presei din Capitals
Lie asta data nu sunt puse la contributie. Motive varii i dis-

117
parate se invoaca de catre cei interesati pentru elucidarea tap.
tului. Cutare se plinge de huliganismul studentilor care au
avut rol hotarltor in miscare si deplora pretinsa orbire pri
mejdioasa a tinerimii universitare ; altul, democrat irepro.
abil, blameaza autoritatile civile si militare, ca n'au avut
la Indernina forts armata necesara ca sa bareze cu trainee 1
sirma ghimpata adunarea indrumatorilor de opinie publics;
al treilea pare lnfricosat de barbaria intregului popor din
Ardeal, undo se pot zatnisli asemenea porniri canibalice. Asa
pipaind si dibuind se rostesc suparatit confrati, lasind sa se
inteleaga ca au disgratiat Clujul in mod irevocabil si mai
ales unindu-se In banuiala lansata de monitoarele for din
strada Sarindar, ca subsemnatul ar fi autorul moral al furtu-
aii, mult vinovatul lago care dupa ce si-a plimbat sticluta
eu otrava In capitala Ardealului, a operat din umbra si a des-
lantuit cataclismul.
Hind pus in cauzA, fireste, trebuie sa raspund ca sa nu trag
prea multe ponoase si daca se poate sa salvez pe seama pos-
teritatii adevarul intreg. 0 voiu face-o cu francheta, asa cum
am obisnuit pe cititorii acestei reviste si voiu cauta sa flu
mai precis decit acuzatorii mei. Amestecul ce mi se atribuie
in provocarea tulburarilor este o legenda ridicola. Tot ce-am
scris pins astazi impreuna cu conferinta dela Cluj, pe care
am avut prudenta s'o citesc ca sa ma pun la adapost de in-
terventii, certified nota pasnica si blindetea ce mi-am impus.
N'am crezut pins Astazi el trebuie introdus in constiinta pit-
blica, la not principiul violentei pentru a asigura pe aceasta
tale triumful ideii, cum an facut-o in alte parti oameni destul
de onorabili de altfel N'am In lemnat pe nimeni la manifestatil
sgomotoase. nici la pedep.e drastice. Dimpotriva am potollt
rasvratirea sufletelor, si cu studentii dela Cluj n'am avut ab-
solut nici un contact, atara de conferinta pe care m'am crezut
Bator sa Ie-o tin, indrumindu-i in credintele mele. inlaturata,
deci, stupida nascocire ramine numai afirmarea ideilor ce
reprezint si pentru care iau toata raspunderea.

118
 Cum am aratat In atitea &dud, o bunA parte din presa
actualA dela Bucurecti, prin origina ei materiall i prin spiri-
tul pe care-1 prupagA, nu servecte interesele noastre nationale.
tnjghebate din fonduri de provenienta incerta, robite in mod
evident capitalisnmlui international i diriguite de oameni cari
On onestitatea i aptitudinile for nu constituie o garantie
morall sau intelectuala, aceste cIteva gazete, leind din linia
traditionala a presei rominecti, au ajuns intro dumanie fAtie
a sentimentul public la noi. Societatea noastra a inteles de-
graba cA indrumarea opiniei publice nu mai e pe miini sigure,
ca elemente subversive i-au Inceput jocul for i ca in Impre-
jurarile actuale o educatie greita a maselor echivaleaza cu
o primejdie nationala. AceastA constatare s'a impus repede
-cu caracterul unei axiome ci lumea cinstita a tresarit in fata
prApastiel cu o nervozitate crescindA. Ce rol putea avea o-
mul politic legat de soarta acestui colt de pamint i ce putea
face mai ales scriitorul crescut in ccoala implacabila a since-
ritatii child inregistra un fenomen atit de ingrijitor ? Ce pu-
team face eu cind am vazut ca d-nii Honigmann i Rosenthal
au devenit marii mogul' al publicisticei romineti cu preten-
fa de all azvirll productia for cerebrala in sute de mil de
exemplare in toate unghiurile tArii ? SA fi intrat logofatul for
cu luna on cu anul ? Mai intii nu ma lash obrazul i-al doilea
rotativele din strada Sarindar nu erau instalate pentru cre-
dintele mele. SA fi tacut infacurat in inteleapta prudenta, dupA
'obiceiul iluctrilor oameni de march care-i vind tacerea pen-
tru tAcere c1 prefers sA fie prizonierii presei decit indrumA-
-torii ei ? De sigur ar fi fost o atitudine mai comodA i mai
profitabilA, in orice caz m'ag fi crutat de-o lungs serie de o-
trAznicil ci mi -ac fi vazut tot mai des portretul in paginile for
impure, minglindu-mi slabiciunile ci augmentindu-mi prin
milloace ieftine veneratia deaproapelui N'am putut. Mi-a lip-
sit ai seninatatea filosofulul c1 cinismul de complice. Cavil
rieu e, cum se vede, destul de simplu. M'am refwziat la cAli-
tuarA, o veche cunotintA depe vremea cind indeletnicirile

119
honigmanilor tie astAzi erau mult mai modeste, am prins in-
teun manunchiu o nemultumire generals si-am tipdrit-0 slip..
tdminal la o revistd, nefiind in gratiile fericitilor potentati a
finantei cari sd-mi des putinta unei rivalitati cu d. Fagure
sau d. Branisteanu. lntreb acum, din coltul meu de caiet al-
bastru s'au ridicat ca din cutia Pandorei toate valurile care
se sbuciumd imprejur 1 trezesc legitime insomnii la condo-
tierii tiparului dela Bucuresti ?
Nu, d -Ie Honigmann, imi faceti o prea mare si nemeritatl
onoare. Eu nu sunt decit un vestitor razlet al viforului, care
cu puterea lui elementary rezidd in sufletul tuturora si nu se
poate strivi in calimara mea dela Ciucea. Ce s'a petrecut
deunazi la Cluj nu e decit o lectie siun avertisment. Crede-ma
si d-ta si verii si cumnatii d-tale, cari ati napadit cu impe
tuozitatea prolifica a iepurilor de casA toata gaze aria noastea
de dupd razboiu, evoluind in directori stApini din reporteride
rafenea, cum v'am admis cu totii ieri, alaltaeri, crede-ma, la
Cluj n'ati avut aface nici cu intoleranta mea, nici cu brutali-
tatea barbara a ardelenilor, ci cu o izbucnire spontand a
unui curent general. Veti intelege oare, d-voastra care in ma-
terie de impresionabilitate sunteti destul de sensibili, ca buna
rabdare romineascd e pu a la grea incercare si a in mod
discret, operind o retragere cum am z'ce st ategica, trebuie
sd reintrati in primitoarea obscuritate, lasind mode area opi-
niei publice pe seama acelora care sunt indicati de continui-
tatea istorica a unei nobile traditiuni. Da ? Atunci, diva-
rind cauza se inlaturd si efectul, protestarea se atenuiaza,
fruntile se descretesc si selectiunea valorilor triumfind vont
reintra in normalitate, fail sd ne gindim, Doamne pazeste
la demonstratii pe care viziunea coloratd a d-voastra vi le
desemneazd la ore de noapte tirzie. Nu ? Atunci, sfidarea
hunului stmt, exagerarea si batjocura vor marl avalansa,
oricit m'as cumin .i eu sau altul ca mine. Intr'o asemenea at-
mosfera de slid si dusmanie trebuie sA recunoasteti a 1 con-
gresele vor trebui s sufere aminari si iar aminari afacerile

to
vor merge din ce in ce mai prost i la urma urmei povestea
ge va sfiri dupa tristul obicei al atitor gazete indezira
bile..
SA ateptam, sa. vedem I
Lectia a prins ? Da, sau ba ? Dilema mi se pare putin corn
plicata. Intrucit ma privete, rostul meu, fiti linititi, e Si mai
simplu, aproape putin interesant. Cand mi-am facut de lucrw
cu d-voastra, am probat dela inceput ca toate sagetile caloro-
niei se tocesc de armura mea 1 ca sunt hotarit sa merg ina
inte fara eufemisme i far% apa de trandafiri.

121
 Doan simbolaPi.
Intel) recentd carte ungureasca apArutd la Budapesta cetese
o paging sugestiva si plind de inleles pentru noi. Autonil,
cunoscutul dusman al rominismului, scriitorul politico-
istoric d. lancs6 Bendek, trateazd intro voluminoasa lucrare
istoria iredentismu ui rominesc>, in care intr'un mod prea
putin pragmatic, realitatea si fantazia isi dau mina pentruca
interesele Ungariei vechi, pentru care ne -a prigonit G via In-
treaga s fie cit mai bine servite.
Cartea d-lui lancso se terming cu un acord indurerat i
muiat in m lancolie. Batrinul vizionar al imperialismulul
maghiar isi reaminteste ultimele svircoliri ale dictaturii pro-
letare, deodata cu primele clipe ale intrarii noastre in capl-
tala depe malul Dunarii Povestirea lui si-o incadreaza. In
cloud tablouri emotionante si de un netdgacluit rost stmbolic.
In ziva de 3 August 1919, astfel urmeazd autorul,
dimineata la ora 7 stateam pe bulevardul Margit in fats bise
ricii cdlugarilor franciscani, Pe un parete al casei din lap
era lipit ordinul in care Haubrich, proaspatul dictator milital
al Budapestei, proclama starea de asediu si sfirsea cu tirada:
*Vitezele noastre trupe tin nemiscata linia Tiseib. Deodatd
dinspre podul din spate se apropie cloud baterii de artileriz
care se retrag dincolo de Dunare. In fruntea convoiului treat

t23
'attire en subofiter in vechea uniformA austriaca. E un admi-
rabil soldat ungur, amestecul tipic al husarttlui si al haidu-
cului depe pusta. Convoiul destul de ordonat se incheie cit
0 caruta tardneasca cu coviltir de rogojina. Subt cosul ei stall.
sguliti doi tineri cu fata rasa, douA mutre accentuat Semite,
care privesc speriate imprejur si examineaza strada. Sunt co-
anisarii politici ai trupei puse pe fugd, care simt poate cum li
se stringe funia bine meritata in jurul grumazului. Tabloul,
cu amestecul lui bizar e o splendidA vigneta care incheie dic-
tatura proletard in doaga mortii.
A doua zi dui:4 masa Ia ora trei, continua amaritul po-
vestitor, stau in acela loc ca si heti. Dinspre pod wade
sutiind goarna i-o avangarda de rosiori trece inainte.ln
urma for defileald o divizie din armata romina de ocupatie
in mars peste Dundre. Pe strada, de amindoua pantile, multi-
tnea se uita mirata. Unii discutd in ton coborit, ce fel de
trupe sunt ? Francezi, sustine unul, italieni celAlalt. NimAnui
nu-i venea sa creadA cd. stint valahii biruitori cari au intrat
in Budapesta. Cind au ajuns in fata noastra vinAtorii mol-
doveni cu paldriile for care se aseamAna mult cu ale bersa-
glierilor, cineva din publicul curios le aruncA vorba: Italieni?t
'Un ofiter tinar intoarce capul si ne rAspunde mindru : Non,
messieurs, Romani ! Ciudat lucru tusk si ace t convoi se is-
praveste tot cu o druid cu coviltir. Un popA bAtrin sale in
ea, probabil protopopul diviziei in odajdii strAlucitoare...
Pin'aici e povestirea scriitorului ungur, care oprindu-se Ia
cele (Jolla carute s punindu-le in fatd, trage din ele concluzii
triste pentru neamul lui.
D-I lancso, bun cunoscAtor al trecutului, are perfecta drep-
tate cind cu ochiul unui fin analist a putut patrunde cele
doua simboluri. Cit priveste caruta ungureascA cu cei doi in
divizi, comisari ai poporului incadrati in fuga spre necunos-
cut de tarani unguri inconstienti, tabloul e in adevar si ca-
racteristic si rezumativ. Cine stie unde ar fi cAruta istoriei
unguresti astAzi, daca de vreo jumAtate de veac st mai blue
stu s'ar fi suit in ea atitea si atitea tendinte subversive, atitea
,otrAvuri disolvante pe care le incarnau acum la sfirsit de
drama cele cloud mutre speriate de subt coviltir, pAzite cu o
curia ironie si in retragerea for de bietele victime neprice-
pute? In orice caz Ungaria infrinta in actualul rdzboiu pa
iarma unei indelungi politici de imorall megalomanie, a prima_
lovitura de magar din partea acestor nechibzuite importuri
de mentalitate perversd, care in vreme de pace i-au exagerat
ping la frenezie grandorile oviniste, iar la zile de rastriste
au implintat steagul rosu in turnul catedralei regelui Matia
li au transformat cimpiile de grit' dintre Dundre si Tisa In-
tr'un laboratoriu ridicol de teorii internationale. Din nenoro-
tcire vecinii nostri, amid incorigibili ai exagerdrilor, si acum
par a avea oaspeti inoportuni in cdruta lor, din care au dat
jos pe cei doi cetdteni ai lui Bela Kuhn cu profilul semit, ca s-i
inloculascd cu magnati trufasi de-un veritabil aspect me-
dieval...
Intrucit e votba de noi, realitatea se desprinde palpabil
locmai din cele cinci sute de pagini ale cartii d-lui lancso, in
care d-sa, sprijinit pe laborioase cercetari i pe cele citeva
frill de documente adunate la Bucuresti in 1917 unde 1 -a tri-
lids guvernul ungar de-atunci, cu misiunea de a ne studii
9recutul, infatiseazd evolutia seculars a iredentismului romi-
cesc. S'mbolul cu care isi incheie constatdrile e bine vazut i
pe deplin justificat. lstoria de demult i cu deosebire cele cloud
veacuri din urma aratd I'mpede ca subt granitele politice vre-
melnice, poporul nostru indrumat de instinctele unei unitati
organice in toate manifestarile lui a urmat o constiinta natio-
aala care n'a dat gre niciodatd. Aceasta ideologie respird din
loateactele colective ale maselor si din actiunile programatice
ale tuturor personalitatilor de seams. Am putut teal in mijlocul
qinui virtej groaznic de evenimente care ne-au hartuit in toate
partile, fiindca ne am stiut ingradi intr'un bine precizat parti-
cularism de rasa, fiindca am resimtit in toti porii sentimentul
diferentiarii nationals i in toate vremile am pus o barierit

f25
repltrunsa Intre noi si straini. Incercuiti intr'un patrimoniu
t,triletesc de o miie de ani, noi ne-am pitit subt scutul 1W, de
clupA care n'am iesit nici chiar atunci cind ar fi lost sa pri-
inim binefaceri si usurari trecatoare. In aceasta autoingradire
c tot secretul existentet noastre, dar e in acelas timp si cheia
biruintei cu care am iesit din marele razboiu. Rominia a por-
t & la lupta nu dintr'un calcul de ratiune, ci tocmai din im-
pulsul cutropitor al acestet religii unanime care a coplesit
celelalte consideratii secundare. De aceea nemduplecatul
nostru vrajmas, d-1 Iancs6 Benedek, istoriograful de curte al
contelui Beth len Istvan, seful actualului guvern maghiar, e
fn nota justa cind isi da seama ca reala putere a armatei
noastre in recenta eonflagratie a fost credulta ei nestirbita
inteo ideie nationals. I a, caruta cu popa, aceasta neinfrinta
ariergarda morala a trupe or noastre, e cea mai elocventi
s'nteza a situatiei. Ea inseamna spiritul traditionalist sana-
tos, mostenirea veacurilor care se plimba ca o forts actor&
prin rindurile noastre, dindu-ne Hum continuitatii st sensa-
tia ca toate tnergiile cheltuite se angajaza la o opera de re-
zhst nta a viitorului.
Nu stim in ce ch. p anume se interpreteaza astazi la Buda-
pesta indatoririle patriotice si pe ce drum vor apuca acolo
multele teorii salvatoare. Ceeace stim insa e ogaa pe care
trebuie s mergem noi. Bunul stmt sf o fericita tend nta de
echil bru, pururea prezente in jud rata poporului nostru, ne
arata ca nu avem nici un motiv sa parasim o veche formula
careia i-am cules roadele. Rominia intregita, in numele prin-
cipiului nat onal, nu se poate consolida decit avind la baza.
aceeas doma. Mai mult ca oricind, in perioada actuala de
vulcanism col tinental, cand flacari e se pot usor reaprinde si
un nou txamen al fortelor ar putea fi usor in perspectiva,.
Cara noastra trebuie sa-si mentie chiagul coheziunii sale isto--
rice. Vom fi deci si de aici inainte continuatorii t parelor sta..
moles i, stalls legati de caminul din batrini, mai bucuros de
consacrate indemnuri patriarhale decit de nebuloase inovatui

iru
0 ne vom pipAl drumul calduziti de un bine determinate
'egoism al rases. Intelegem cu totii i am invdtat din pdtania-
altora, ca micile natiuni nu-i pot ingadui luxul de a tei din
eadrul unei conservdri normale pentru a se preface in ateliere
de studiu, in care se pun la contributie viziunile fugare ale
tananifatii. Acest lux cu deosebire astdzi ar fi un stupid ana-
bronism pentru noi. Il Idsdm pe seama marilor risipitori cad-
au de unde plati capriciile conceptiilor inelatoare. Noi ne-
apropiem tot mai mutt de altarele noastre i in astfel de int-
prejurdri suntem hotdriti a nu pardsim ideologia bunului
nationalism traditional care nu avea aid incredere decit in
puterile proprii. latd de ce nu ne micd citu de putin nevroza.
zgomotoasd a noilor veniti, cari pentru a fi la largul for 1i
dau toate silintele sa ne atraga pe tdrimul imprecis al lozin-
celor Internationale. Suportam cu foarte multd seninatate
acuzatiile de provinciali arierati pe cari ni le asvirl aceti
profitori agitati cari au fiut totdeauna s schinthe in bani
Indrunti durerile omeniril i tinem cu orice pret sd cerem un
certificat de natere tuturor figurilor cari miund subt ochii
notri. Aceasta este evangh lia veche in care am crezut 1
care ne-a dus la izbincla. Ea nu are altd menire decit sd ne
Intareasca pe noi, tarn a neliniti pe allii, flinda apararea
casei tale nu se confunda cu xenofobia i fiindca in trecutui
rominesc strdinilor dacd li s'a contestat dreptul de indrumare
Ii s'a acordat totdeauna un rol parazitar din cele mai ma-
noase-
- Ei bine, se va intreba cititorul, data aa stau lu-
crurile, ce to faci cu domnul Honigmann de pildd proprietar
de gazeta la Bucureti i indraznet arenda de opinie publicar
ai cdrui clabuci de cerneald se varsd pe calea Victoriei cu
pretentia de a face educa is tarii?
Ne Intoarcem din nou la tabloul simbolic al autorului dela
Budapesta i rdspund m : In caruta romineascd va stn i de
ad fnainte tot vechiul popd de veacuri, iar araturi de dinsuP
vom fi noi, copiii lui, tinind sdravan frinele i nelasindu-le-

12"
din mina odata cu capul... Domnul Honigmann nepoatepriral
dupa obiceiul de demult la hanul dela rascruce and facer
vopas, unde cu un bun cistig ne va furniza ovaz la CA
avind pe deplin asigurata indulgenta noastra de a nu cerceti
mai deaproape data a lost prea scrupulos la cIntar...
Astfel credem noi, se pastreaza si drumul neted, se ajunge
le tinta la care nazuim si profita si d. Honigmann,singund
lueru care-1 intereseaza...

I`N
 eazul dilui Rosenthal.
amintire mi s'a stirnit si se cere pe hirtie...
0 Intro zi de acum doi ani, pe cind eram la ministerul
de culte, cetind o tire scurta in Universal, care
anunta la o biserica din Capita la un parastas pentru Coptic
si face& apel la prietenli marelui scriitor sa-i cinsteasca vie-
moria cu prezenta lor, mi-aduc aminte, am ramas dezolat
Hindu -m: &lama ca indatoririle of iciale nu-mi ingaduiau sd
asst la trista ceremOnie evocatoare. Am trimis deci un dele-
gat al ministerului sd ma reprezinte. Omul meu, un tin,ar i
distins artist, cind s,a, intors a doua zi sa-mi relateze savir-
sirea pioasei slujbe, avea lacrimi in ochi si glasul tremurat
de revolta. Mi-a spus ca la biserica Sfinta Vineri n'au Post
de fata decit sapte persoane la comemorarea lui Cobuc, as
era un aspect sinistru de parasire si sardcie, di troparel,
preotulut rasunau in gol ascultate de cei trei student! din
colt, in vreme ce vaduva poetului cu luininarea in mina pri-
yea biruita imprejur, vazindu-se atit de sinqura pe lune.
Tinarul imi zugravea tabloul posomorit in toate detaliile
lui ramasese scruduit de nerecunostinta unei society t pri-
pite, probaoil cadentele sonore ale maestrului ii robeau su-
fletul mai tare ca oricInd si statea in fata mea buimacit s'..
desarmat ca dupa o mare rusine. L-am ascultat piny la sfir-

t29
.Piustul care flerbe. 9
 n'am.putut sa-i dau mci o lainurire, ma gindeam la risi
pirea unei vieti, la poezia lui Cosbuc, la Pena pentru care
strigase el foamea pamintului cind puneam o rezolutie pe
hirtia din fats In atrnosfera rece a cabinetului ministeria
mintea mea fArAmita strofa profeticA :

Din codru rupi o rcimurea,

Ce-i path codrului de ea,
Ce-i path unei lumi intregi
De moartea mea ?

Acest scurt episod plin de interes mi 1-am reamintit de-

unazi cind am citit in Dimineafa. strAlucita lista a atitor
somitati politice, In frunte cu o intreaga pleiadd de actuali
fosti ml rl itt, can si-au depus carta d-lui Jacob Rosenthal,
n urma regretabilului incident al acestuia in incinta unui ho.
el. 1mi dau toate silintele sd suprim pentru moment amine
analize care ar duce la constatarea unei serif intregi de ade
vdruri dureroase, proiectInd citeva lumini in camera obscura
a cor.0iintei multora, dar urmind Jinja dreapta a judeckil
echilibrate, mi-e peste putintA sd nu relev unele lucruri de
interes general. 0 fac aceasta in deplina cunostinta a tuturor
riscurilor profesionale, spunind dela inceput ca valoarea
cuiva nu se poate schimba in opinia mea fiincicd a avut neno-
rocirea sa-1 calce tramvaiul, cd pentru presa. negustori-
lor dela Bucuresti, aprecierile de ieri trebuiesc reeditate neted
si Lad reticence.
Suntem tams in plin cinematograf si in accente de melo
drama de calitate inferioard.
Cazul d-lui Rosenthal a idscolit cu multit putere patina
i exagerarea cu care a rindasii opiniei publice per eazd la noi.
0 intreaga literaturd plind de nevrozA si de venin s'a brodat
zilnic pe acest eveniment si s'a varsat din gura masinilor ro-
tative pe toata intinderea OHL Pagini intregi, ca dupd o mare
catastrofa nafonald mentin necontenit 'nteresul crescind

130
si agita lumea, scormonind in societate pasiuni infrigurate.
S'au dat la o parte problemele noastre curente, s'au eclipsat
intimplarile externe, pentru ca intr'un stil colorat si cu o par-
ticulars viziune Rominia sa fie intretinuta fara nici un ragaz
cu aceasta nesfirsita poveste. S'ar pares ca directorul nos-
tru din stradl Sarindar este un mare erou, un fel de Galileu
victims a libertatii de gindire, di activitatea si numele lui
s'au Jegat in mod definitiv de principiile progresultti uman,
ca toli suntem datori sa-i cetim de ad inainte operele com-
plete si ca presa, sfinta presa stirbita in prerogativele ei,
ridicindu-se intr'o protestare unanima trebuie sit vesteasca
continentului primejdia.
Nu, sa ne intrerupem pentru citeva clipe ernotta si sa
vorbim romineste.
Nu vom proslavi bataia, nici nu vom arunca lozinca vio-
lentei brutale ca un remediu justificat in mintea deaproapelui
Dimpotriva, regretam din inima gistul nesocotit care da sta-
rilor dela not aparente daundtoare i prin strigatele despe-
rate din jurul lui, ne face piny la San-Francisco, peste depar-
tatul Ocean, o rea reputatie. Dar ceeace am facut tot-
deauna facem i astazi : refuzdm cu scirba minciuna si exa-
gerarea. Domnul Rosenthal s se faca bine, e dorinta noas-
tra, sa inceteze cit mai degraba buletinele medicate iscalite
de patru doctori 1 publicate in editiile de dimineala st
seara ale ziarelor d-sale, cu o regularitate obinuita in lumea
veche numai la boala grava a papei sau a suveran;lor. D. .di-
rector. ramine exact acolo unde a Post in judecata noastra
inainte cu cinci minute de odioasa lovitura de baston. Nu e in
teresant sa schitam tocmai cu aceasta ocazie cariera instruc-
tivA a acestui fericit potentat de cernealg, care fara sa scrie
vreo data un cuvint a izbutit totusi sa devie un temut 'direc-
tor al scrisulu. altora si sa-si asigure un maxim de beneficiu
pe urma acestei situatii. E de retinut insa pentru actualitate
faptul ca numitul domn este unul din patronii acelei prese
de bulevard de care s'a mai vorbit in coloanele acestei re-

131
viste si care straina de insusirile sufletesti ale neamului, vr-
mdrind numai acapararea unor interese materiale, cu un nivel
intelectual coborit, cu inpulsuri morale indoelnice, a con-
tribuit in mare masura la trivializarea gazetariei noastre si
la isgonirea bunului simt din viala publica, Domnul Rosen-
thal, milionarul de astazi care se plimba cu agenti de politie
dupd dinsul si are apartament la un luxos hotel din Capitala,
este oare dintre oamenii cari prin munca si ideal au rdzbatut
in viatA sf cer dreptul sa indrume constiinta obsteasca din
statul romin ? Care-i sunt studiile, care talentul si care apos
tolatul de pin'acum ? Nu le stie nimeni, dar nu le-a vault
nimeni din lista admiratorilor sai de ocazie. Sunt zadarnice
cartile de vizitd, zadarnica agresiunea, zadarnice certificatele
asociatiilor de presd, dimpreund cu notele patetice lansate de
dare .Liga drepturilor omului.. Viata unui om nu se schimba,
pecetea ei ramine neinduplecatd. Si daca e pe intrebari, am
dori sa slim cine-a creat la not aceasta atmosfera pembild de
inveninare, aerul pestilential care ne stringe de git ? Cetiti
doua coloane din gazetcle tor, cintariti-le spiritual si adjecti-
vele si yeti avea ragpunsul. Incepind cu Dumnezeu din cer,
continuind cu Regele si inglobind toate personagiile de pe
arena publica, tiparele din Sarindar batjocoresc totul. Top
cari am avut un cuvint de spus si am slintit in viata ispita
unui idei, suntem coboriti in acest pat al lui Procuste,. top
suntem stropi,i cu norol din rotativele lor, suntem hoti, dela
orice prim ministru al tariff si pind la subsemnatul ,castelan
dela Ciucea.. Indivizii certati cu legea si cu sintaxa fac pe
censorir moravurilor si retransati dupa paravanul unui ziar
prezenti pretutrndeni si pururea anonimi, pomanagir de toate
usile vorbind de demnitate, lachei ai capitalismului si predi-
catort ai dernocratiei, ei speculeazd instinctele josnice ale
multimii pe care le schimbd in bilete de banca..
La toate ocaziile iese la iveald metoda consacrata. lata
acum cazul d-lui Rosenthal, sau iata (complotul. universita
alor pe care n-menr nu-1 vede 'impede si care poate fi tot asa

132
de uor aberatia unei revolte tinereti ca 1 inventia unuicreer
interesat. Exists vreo masura, exists un spirit de ponderata
cercetare, ca sa examineze chestiunile ? Sunt numai rachete
aprinse aruncate In toate partile, sageti mutate in venin,
scrlniri de tut care se asvirle in public de catre aceia ce au
invocat teorii umanitare pentru apararea lui Goldstein i nu
s'au Area prapadit de jale cu saptaminile dud cu mortii
bombei dela Senat ..
Asa stau lucrurile, acesta e adevarul, indiferent de inju-
riile pe care mi le va trimite ilustrul moralist si om de litere
dela cutare redactie...
Societatea, fireste, ca orice organism, elimineaza cangrena
depe trupul ei. Ca in protestarea pe care o resimte intervin
si violente antipatice e regretabil, dar se explica. Adevarul
este insa ca la not o lupta surdd a inceput impotriva acestoi
clisee uzate, straine de sufletul nostru. Lupta se in tetete mereu,
valurile cresc din toate partile si numai orbii nu le vad. Von
putea depozitarii apucaturilor straine sa se adapteze la noun
configuratie de simtire a vietii noastre nationale ? Vor fi in
stare atunci sail duca inainte micile si marile negoate. Nu
vor putea sa se ataseze la ambianta proaspAtA si sa primeascd
lozincele ei ? Atunci curentul care e pe drumul primenirii
sufletestl, ii va inlatura cum inlatura marea scIndurile cora-
biilor naufragiate...
D. Honigmann Si confratii sai cunt invitati in mod binevoi-
tor sa mediteze asupra acestei dileme.

133
 eu anal mai patine
On mic eveniment s'a produs zilele aceste, aproape ne-
bagat In seams, asupra caruia e bine s staruim putin,
. fiindca putem descifra din el citeva constatari echfi-
catoare.
Evenimentul e ca ziarul Presa, din cunoscuta (mum), a
fratilor Honignymn, si-a Incetat aparitia, invocind neputintl
de-a mai face fats cheltuelilor. Domnul Fagure, proprietaru!
si indrumatorul, in prohodul sau ocazional, vorbeste cu multa
induiosare de .sacrifiefile. aduse de d-sa pe altarul gazetarlei
si se complace in rolul de victims a independentei de gin-
dire. Tinguirile sale au stirnit oarecare compatimire la tara-
bele dimprejur si spectrul rnortii proiectat o clips in bucataria
proprie a presarat pe ici pe colo note muiate in melancolie.
Unii veri si cumnati s'au crezut datori sa infiereze indiferenta
publicului cititor pentru aceasta stingere prenntura, care a
rniscat pins la lacrimi ziarul Rominia al partidului national
uncle s'a publicat deasemenea un trist necrolog...
Noi n'avem nici un motiv special de Indurerare acum la
moartea delicventului, cu care nu ne gasim in nici un grad de
rubedenie, nici de singe, nici de principii. De aceea nu ne in-
f rinam sinceritatea si vom vorbi limpede ca totdeauna. Cre-
dem chiar ca trebuie analizata aceasta disparitie si cercetati

135
in pricin'le ei cele mai adinci. Organul care s'a dus, o spu-
nem dela inceput, nu lasd nici un regret in cugetul nostru.
Flcind parte din tabdra tiparului comercializat, rAposata ga-
zetA a d-lui Honigmann, din punctul de vedere at framintAril
sufletului rominesc era tot asa de putin interesanta ca orice
intreprindere de lemne a altui cetacean de ritul mozaic. ,Si
una si alta nu reprezenta decit un deficit pentru gospodaria
noastrA. Negustoria fratilor cu dulce nume insd viza un ma-
terial mult mai delicat, ea specula sufletele la noi. Ndscuta.
din setea de citig 1 hi-Anita din scandal, valoriza zilnic
instinctele josnice ale deaproapelui. FArd nici o credinta mar-
turisita si fara nici o busold morald, ea pornea in fiecare dimi-
neata zeci de mil de foi pe toata intinderea tariff.. 0 dira pe-
nibild de trivialitate rAminea in urmd, o acrd atmosferd pes-
cilentiald. Slavd Domnului, ca s'a mai slAbit valul 1 ca ceata
proxenetilor de opinie publica numara cu unul mai putin...
Care sd fie insd in adevar cauza prabusirii, care rezo-
nul falimentului negustoresc, fiindca de alte chestiuni ma
`ost niciodata vorba in lustra societate. Nu poate fi decit o
singura cauza : refuzul cititorilor. lata de ce pentru noi, ob-
servatori ai fenomenelor societatii in care ne sbatem, intim-
plarea is proportiile unui fapt plin de semnificare. S'ar pArea
ca lumea a inceput sd vada mai clar i ca reactiunea sang
toasd a unui organism cutropit de boll intempestive s'a pus
n lucrare. Multimea noastra prezinta tot mai dese dover
de-o radicals transformare de psihologie. Dupd o perioada
destul de lungd de slabiciune apar abia acum primele ince-
puturi de redesteptare. Stim bine cu tolii ca am plata scump
marasmul constiintei paralizate in cei cinci ani de diva rAz-
boiu. Stim cari au fost consecintele, stim cit de mult s'a in-
tirziat in acest timp procesul de normalizare a starilor in-
terne 1 toata opera consoliddrii la noi. Am trecut printr'un
lustru al destrAmarii noastre in care o multime de aventurier
an ridicat capul i-au inceput pe spinarea milioanelor orop-
site sd-i incerce norocul. Gazetaria a fost cel dintii teren de

I,,6
exploatare. Indivizi obscuri certati cu tablele legii s'au erija
In rolul de conducatori ai opiniei publice si au inceput sa
schimbe in arginti credintele maselor nestiutoare. Citiva an;
s'a jucat acest joc frivol in care figuri desperate de cafenea
au zapacit lumea. A fost in adevar epoca de our a speculan-
tilor WA scrupule. S'au lansat cu duiumul ziare de antaj in
aceasta vreme, in care diversi rosenthali i honigmani i-au
Matt de cap. Un fregolism idiot a improvizat din baleti de
pravalie publickti i oameni de litere, investiti cu nume din
cronica lui Neculce i cu impertinente de ovrei din Polonta.
A inceput orgia scrisului cu toata revArsarea ei nesdbuita pe
tot cuprinsul tarii. Multimea a ramas buimacia in fata to-
rentului murdar. Politicianismul cu sensibilitatea lui vinovata
a cazut repede de acord si s'a alAturat acestor lAcuste. A
trebuit s intervie indrdsneala aproape eroica a unor oamem.
ca sa se deschidd ochii multimii i escrocheria sa fie aratata
en degetul. Ne-am decis citiva sa strigdm nenorocirea care-
ne paste i sa propovaduim o grabnica revenire la valorile
traditionale. Am fost rdsplatiti, desigur, cu o groaznica ava-
lanse de murddrii pentru acest gest de protestare. 0 intrear
spuml de neofiti s'a repezit la noi, preschimbind in crime
umila dragoste de neam in care-am crescut si cerind s fin-
crucificati In numele marilor lozince de inrratire universals
A fost, trebuie s'o recunoastern, o lupta destul de grea, fiindcr.
nu e o jucdrie sa -ti faci de lucru cu apasii de drumul mare
fdra omenie si WA. Dumnezeu, gata de orice. Rdzboirea insa
s'a putut O. cu toate aceste, fiindca societatea deconcertata
in primele momente a inceput totus sa se desmeticeasca 1
alarma data de noi Ira fost zadarnica. Rind pe rind s'au
trezit straturile societatii, dindu-Si seama ca trebuie sa se
curme data stupida batjocura, s'au desmormintat impulsurt
de mindrie adormita si au cerut ca micii zarafi ai sldbiciu
nilor noastre sa fie grabnic luati de guler si pusi la locul for
Colturi intregi de tail i -au at-Mat cu putere aceasta resurec-
tiune proaspatd, afisind cu vivacitate asteptarea lor. Un evi-

137
dent certificat, d. e., al starii de suflet schimbate, a lost re-
centa lectie dela Cluj administrate congresului ziarictilor, and
toata lumea Mil nici o deosebire a facut sd se inteleaga ca
s'a saturat piny in git de pirateria din press.
Suprimarea ziarului Presa este o noun dovadd a acesfut
sentiment general. Cititorii s'au pus in greva ci au boicotat
otrava. Pe urma for sprijinitorii oculti, vazind ca tnarfa nu
mai are cautare, si-au inchis pungile, fAcind sa se inchida
pravillia. Este o probe ca incetul cu incetul opinia publIca
revine si elimineazd din mijlocul ci elementele indezirabil,...
In fata fericitei renasteri, not nu putem tAcea I
Dimpotrivd, avem datoria sa ne agitAm mai tare ca oni-
cind. Dupd distrugerea unui cuib de venin operatia trebuie
dusd inainte. Moartel gazetei Presa nu poate fi decit un in-
demn pentru debarasarea metodica ci globald de paraziti.
SA se porneascA deci din toate pArtile cinstita cruciadd sal-
vatoare! In numele ideei nationale ultragiate, in numele ones-
titatii ci a talentului se maturAm canaliile din drum, facind
sa se innece in scirba si in indiferenta tuturora exhibitiile lor.
Sufletul rominesc trebuie sa treacd prin aceasta radicals
despaduchere morald !
IntrucIt ma priveste, sunt ferm hotarit sa dau contributia
mea personald la cel mai legitim rAzboiu de aparare nationala.
Constient cd sustin cele mai curate interese ale unui colt de
urnanitate, voiu cere totdeauna purificarea si voiu face din
scrisul meu o trimbitd de alarmd. Mai mutt 1 Pentru desd-
virsirea propagandei voiu lua in curind contactul nemijlocit
cu publicul, ardtindu-i in conferinte latnuritoare prlmejdia.
Vom vedea atunci, clack rdscolind cele mai elementare nece-
sitati de auto-conservare, vechea noastra tolerantd nu se va
ispravi, inaugurind o era noun de sandtate si primenire...

138
 Pinze de paianjeni.

poezia lui Eminescu, cum s'a spus de atitea ori, e cel

dintii capitol din literatura romineasca ridicat la cuf-
mile productiei universale. Paginile nenorocitului cin-
taret al Luceafarului, strdlucitoare de geniu i cercetate de
mister, apai dincolo de bariera evolutiei noastre literare, 1
ca o creatiune unica, fdra predecesori 1 fard continuare, se
iniruie al turi de operele de arta pe care creerul umanitatii
ni le transmite drept zestre intelectuald a veacului trecut.
Personalitatea lui Eminescu are insd si o speciald semni-
ficare pentru noi.
Din scrisul lui s'a inchegat mai intti doctrina nationalis
mului organic, care a indrumat intreaga ideologia vremii, i
al carei rezultat e Rominia de astazi. Dupa divagatiile scoa-
lei latiniste, dupa retorica t4oard cu care ne obisnuiserd
imitatorii romanticilor francezi, acest chinuit se coboard cel
dintii in tainele existentii noastre, i smulge de-acolo din
adincime, dogmele imutabile pentru religia unui popor lup-
talon Crezul lui trece peste spuma ward. a prezentului i se
infige la co mile patru sute, descifrand din cronici un cintec
de biruinta. Deodata cu cultul trecutului el desgroapd elimba
veche fi inleleaptaw, in care-i toarnd &duffle infrigurate,
faurind astfel critetiul de cdpetenie al unitatii noastre de

I PJ
simtire. Ca lator in toate regiunile Iocutte de Romint, et
creiazd pe seama unei entitati etnice formula unirii politice
4 dela Nistru pin' la Tisa'. CAlduzit de conceptia lui, Emi-
nescu se sbate cu devotamentul fanatic al omului de geniu,
ea s'o ducd la triumf. Articolele din Timpul sunt im-
pletituri de fulgere, care tinesc din sufletul unui mare refor-
mator. El vine cu ideia puritatii de rasa, in care gaseste
singura salvare pentru un neam fdramitat subt atitea domnii
ostile, copleit de 4 neagra strainatate. Devine predicatorul
incercuirii unui patrimoniu stramoesc Si se inchide in
4scripturile batrineb ca intr'un turn de aparare, de unde lo-
vete fArd mild orice infiltratie bastards.
Eminescu a biruit deopotriva i cu literatura lui 1 cu prin-
cipiile de etica nationald care I-au inspirat.
Cele cloud generatii venite in urinct 1-au decretat idolul lor.
In afard de sguduitoarea influents literard exercitata pe de-
antregul, contiinta publics s'a diriguit la not de adevdrurile
lui. De patruzeci de ani incoace toata lupta noastra de des-
robire, toate svircolirile mintii pentru a ne prinde intr'un
mAnunchiu, sunt radiatiuni din credintele poetului. Subt acest
raport, el e intiiul mare profet al intelectualitatii romineti.
Gindurile i s'au topit pretutindeni ca un fluid inviorator si
ni s'au prefacut in singe. Cine a trait aici o viata intelectuala
pe vremea regimului unguresc, ii dd, poate, mai bine seama,
de imensa forta morals cu care ne inarma scrisul lui Emine-
sew. Procesul de fermentare a fost la fel in toate partile. Spi-
ritul curent al Vechiului Regat s'a hrdnit din aceasta evan-
ghelie, care s'a invdtat in coli, a rdsunat la tribuna, a de-
terminat mentalitatea oamenilor politici, a strdjuit ca o M-
ara nevazutd dupd retelele de sirma dela Mardeti, i a
strigat pe pustele Ungariei in drum spre Budapesta.
Astdzi ideia noastra de stat se clAde5te pe acest rezon unic
de orientare.
Firete, conceptia lui Etninescu, familiars noun, n'a putul
ademeni niciodata elementele de import care s'au adult aid.

140
Prea era locala aceasta doctrine, prea vorbed Roininilor de
pur singe, prea scormonea instincte stravechi, ca sa poata
cuceri pe neofiti. In definitiv, lucrul e perfect explicabil, lo-
gica eminesciana se brodeaza pe un impuls de rasa precis Si
indestructibil. Nou venitul, adapostit la noi, cade in afara de
acest cerc de simtire. El ne-a trecut granita cu intentii mult
mai pozitive, decit dorinta unei inoculdri sufletesti. In mate-
rie de suflet, intrusul i-a adus bagajul lui distinct, pe care-I
plimba pretutindeni, fie ea scoate petrol la Campina, vinde
sireturi de ghete la Podul-lloaii, sau face pe criticul literar
la Bucureti. Eminescu e o incarnatie specified a solului, seri-
sul lui o concentrate otrava crescuta aici, un fel de hai ro-
minesc, pe care organismul strain it ref uza. Si poezia i o-
pera de publicist i le poti patrunde numai in mdsura numarului
de loturi cu care te-a tnzestrat soarta in cimitirile noastre. De
aceea nu e nici o mirare ca toti oaspetii literari cu care ne-a
hardzit Dumnezeu nu s'au incalzit de Eminescu. Dupd triumful
categoric al maestrului in cerebralitatea tarii, ei au tacut,
imbufnati la inceput, ca mai tirziu s ridice cuvintul cu oare-
care timiditate i O. devie in sfirit detractori de abinele.
Raposatul Gherea, acest simpatic nomad at criticei romi-
nesti, s'a ivit primul care a lansat rezerve asupra cugetarli
politico-sojale a poetului dela Junimea. Reteta obinuita a
umanitarismulu international a fost dela inceput antidotul
cunoscutului critic socialist. In ea se rezuma psihologia nor-
mala a calatorultd care a facut popas la noi. Atitudinea lui
Gherea era cit se poate de simple 1 de rezonabila. Ce ecou
puteau trez' in nervii 1 In mintea lui aceti ditirambi ai rasei,
de care s'a poticnit el Ahasverul asvirlit de peste Nistru In
furnicarul nostru de patimi, i prin ce miracol psihic ar fi lost
in stare s inregistreze strainul epopeia lui Mircea dela Roving?
Subcontientul lui Gherea putea oare s vibreze la accentele
arhaice dela to miie patru sute, cind un voevod basarab ksi
apard cu arcaii lui csciracia # nevoile # neamul ?.. In ce lume
de spectri necunoscuti il invite poetul In avintul lui de retro-

lit
bpec t ane ? Nu, operatia era prea dific' la, once sfortare raminea
r rezultat, fiindca bietul Solomon Solomonovia, fugarul
. tepelor rusesti, asezat la noi, venea cu u 1 alt instinct istoric,
depe alte tarimur.. In mod firesc, deci, Gherea opunea un
non posumus sufletesc operei integrale a lui Eminescu. Cazul
criticului dela Ploesti, care era de a tfel o inteligenta Fuperi-
oara si un temperament de elita s'a repetat ma' tirziu cu alp
desradacinati. Aceeas mentalitate pornita din aceeas struc-
ture de gindire, facind apel la ac leasi subterfugii teoretice
s'a manifestat la toti scriitorii minor deslipiti din alta zone
etnica pe teritonul nostru. De s'gur, cu vremea tonul s'a
schimbat, timidele contestari nicale au evoluat tinind pas
oarecum cu sansele cetdteniei, iv'ndu-se pe-alocurea si ne-
lipsitele note de impertinenta...
Astazi personalitatea lui Eminescu e centrul de greutate
al ideolog ei nationale care ne line in pici are. TO, deci, care
sunt dusmana nascuti sau facuti ai aceste' ordine morale, sum
si adversarii naturali ai poetului. Dupe judecata for trebuie
darimata piatra un hiulara, ca sa se naruie edificiul intreg
Astfel o serie de term'te s'-au inaugurat es ruct; nea meto-
dicd. Inceputul 1-au facut prin a ataca d ctr na insasi, farA a
of sa nurnele autor hi, ca sa nu stirneas.A o reactmne vio-
lent . Planul se de fasura pros amat;c, cu tactica si cu per-
sistenta. Un cor 1 treg de emigrant' I teran bijbhe imprejur,
bat'ocurind a tarul mostenit. Ideia nationals cu toate atribu-
tele ei e tiri a in nor i. Clisee exotice navalesc pripit, ca sl
falsif ce aspectul local at unui vechiu patrimoniu. In aceast
mvas'e de stra'nism press, scapata d n miinile noastre, are
rolul de slujnica a fiecarei ci pe Cu ajutorul ei se multiplica
i ifuzoriile parazitare si sustin o actiune concentrica. Totul
merge az' la Buc iresti pe o lupta b'ne 'hibzu to de compro-
rnitere si desfiintare a unui crez incornod. Intre trivializarea
cultului stramo esc si sugebtiun le dela Mon va pe mii de
game, o vasty claviatura joaca aici o stran'e rapsodie. dir;
care orice si aba e indreptata impotriva oastra.

142
 In shrlit, acuni (1 pa atitea nucar de invaluire, sf dd. i
atacul frontal. Dupd doctrinA i-a venit si rindul maestrului.
Adevarul Literar a iceput .dinanutarea. lui Eininesca. D m-
ind Panait !strafe a primit aceasta insarcinare, pe care pa-
tronii lui o sprijinesc cu o muzicd de panorama stridentd,
urlatd frenetic din toate rotativele lor. Spectacolul e destul de
interesant. DI-'n ele unei Kiraline din mahalalele Brailei, are
a scos capul la Paris, cu un Mil rose in mind se repede Ia
blocul de gr If . In jurul lui e dansul macabru al sanie evi-
cilor, grot sc si cu behdituri orientale. Istrate se indeamnd,
Istrate se incruntd, Istrate se strimbk Istrate Panait se is d
piept cu Miha-1 Eminescu
q-1 vedem pe Istnt '

Invitat de societate 4Romdma juna sa-si dea micul sau

prinos pentru un almanah comemorativ, d. Panait Istrate se
foloseste de acest pnlej ca sail precizeze atitudin a lap cu
Eminescu.
Autoru Kirei Ktralzna nu poate fi invinuit de nici o shala
inaintea su iectului. El e foarte deschis, i striga din rdspu-
teri ca sa s'audd d parte. Nu ez td i intrA dela inceput cum
s'ar nice in medias res. Dupa o succinta introducere asupre
eistoriei dela inc putul lumii i pita in zilele noastre, din
care se cons ata Mid ruci o indoiald ca nu e in buni termeni
cu 4popii i cu cDumnezeu., indrasnetul iconoclast, sprij nit
pe surprinza oarea descoperire ca 4 viitorul a fost totdeauna
hp/Malt de un n r de pica deasA., se repede cu o glovitur
de picior. Ia piedestalul profetului :40 astfel de credinta ere-
nag a fost i idealul de mai bine, a (I) bunului Eminescu..
Cum vedel., d. Istrate d n primul moment apare ndumanit
si Cu grama c romineascd. Dupd aceasta altercatie trecd-

It
 oared -sa se ridica brusc ca sa-i declare bentinta : 4Mihail
Eminescu s'a condamnat pe sine lust*, i-a marginit propria
sa opera la o meschina notorietate nationals, cind, ca pru-
nes uman, s'a niultumit s doreasca doar binele tariff sale,
--,
In aceasta judecata lapidary se condenseaza leit-motivul de-
ractorului. Pentru dinsul cse nate intrebarea.: numai dela
Nistru pia la Tisa. se Intindea pamintul pe vremea lui Erni.
gescu, i cnumai poporul romin, credea el (Eminesctt), de
demn sa cunoasca universalele-i gindiri 1 simtiri. ? Urmarill
iogica, e admirabila : 4universale gindiri fisiintiri. de o ones-
china notorietate nafionaki.... Dar, sa lasam gramatica i lo-
gica, cele dour infante nascociri burgheze, pe care fiul Bit-
..ei probabil le 4trimite la Her vechiu.. D-sa, suparat cum e
ae 'idealul strimt, al poetului, merge inainte: Fost-a Emi-
-tescu folositor chiar i neamului sau, dormd binele inchis intre
frontiere ? Ajuns-a el la vreun rezultat practic, prea-marin-
Juli natiunea t hulind tot ce nu e romin. ? D. Istrate Pa-
nait nu numai ca contests orice rezultat practic., dar de
brat cu Kiralina lui, privefe de sus cu aiere de mia. i die-
pret: (Sarmane Mihail Eminescu L. cif ti-a fost de grew sa
pricepi pe uri4i descoperitori i propovaduitort -ti ideel de
tiesrobire internationala din apusul Europei, cu care ai fos
doar contemooran... n'ai stiut sa to ridici de-asupra granite-
!or, ba chiar ai faurit arme otravite....
Frontierele i Jar frontierele, iata suprema metealma a aces-
tui voiajor fail papport ci fall gramatica, pentru care Emi-
nescu ci-a bagat piciorul In capcana nationalismului ovi-
nist, neputincios i sforaitor, I -a slugit cu sinceritate in schun
bul unei co* (1) de mamaliga....
Ei bine, prin ce mijloace se poate ajunge la cinfratirea uni-
v er sala, , care pare a fi visul d-lui Panait Istrate ? D-sa o
cpune fara nici un inconjur : (revolutia. Si 4 armele disperate
justificat disperate. ale bolevicilor ; i fiindca puzderla
umana nu vede aceste adevaruri., striga dinsul intettn eke
de sinceritate : cdoresc sa vie, nu bolgvicii orneno# ai Rustel

tai
ci Hotentotu salbateci ft crurt, care sa -t vire cu halal prrn qe-
zut, ceeace ochii ei orbt nu pot sd perceapd*. Cu alte cuvinte o
operatie destul de drasticd Si perfect umanitarista... Dar care e
ultima etapd pe care 'omenosul. chirurg social o Intrevede
pe seama asezarii umane ? D -1 Istrate, sententios si categoric,
ne cla raspunsul : .0menirea va fi conch's& cu dreptate, fn
viitor, de oameni inteligenti ft genero ,ci, on -care le-ar ti obirqia,
aqa cum vedem ca se produc lucrurile in Rusia de astazi.
Am Inteles, bolsevismul e raiul salvator. Cunoastem teoria,
tocmai deunazi cind ne-o lansa Adevdrul Literar, mai veni-
sera de peste Nistru vre-o cincizeci de banditi la Tatar-Bunar
sa ne-o (vire' cu granate c1,3 mind. Replica acestor omenoft
tovarasi de idei le-au dat-o soldatii nostri i cu dinsii sun-
tem chit. 'Mane insa d-1 Panait Istrate, amine Adevdrul
Literar care-I ocroteste cu surle i cimpoaie, i aici chestiunea
e mai complicate. Chid zic cA e complicate nu ma gIndesc
la nasul Kiralinei, ci la intreg valul tenebros care se prega-
teste In umbra de catre diverse amfibii intelectuale, indopate
din greu cu mamaliga' romineasca. Povestea personals a
lui Istrate e destul de rudimentard si nu tocmai interesantd,
ca si gramatica Iui. Temperament anarhic, dincolo de ordi-
nea morald constituita, e greu sa angajezi o discutie cu el.
Argumentele noastre le cdinamiteazd cu aceeas usurintA cu
care a incercat sA i reteze beregata singur. Ce sA-i spunem,
deci, lui Istrate ? Ca lupta nationals a lui Eminescu, fiind
lupta pentru desrobirea unui colt de umanitate, nu e decit o
paging generoasa din cartea mare a desrobirilor omenirii ?
Ca ura lui impotriva strainilor nu era decit revolta legitima
impotriva spoliatorilor care sugruma viata unui petec de pa-
mint ? Ce sA facem cu Istrate ? Sa-i tinem un curs de istorie,
ca sa-1 invatam cd subt cnutul rusesc i subt legea contelui
Appony tirbindu-se caracterul unui popor, se comiteau zil-
nic la adIpostul legilor crimele unor tilhari ai evolutiei uni-
versale ? Ce se incercam cu Istrate ? Sa-i ddm pe repezeala
notiuni elementare de sociologie, ca s inteleagd ca a pastry

145
Mustal care tierbe 10
1-a cultivtt patrimoniul moral, intelectual si politic al unui
neam, oricare ar fi el, hotentot chiar, inseamna a complecta
simfonia large a universalitatii, si ca deci Eminescu, coal-
chid o doctrine nationals, e unul din stilpii de capetenie ai
progresului uman? Intrebarile s'ar putea duce cit de departe,
toate ar fi zadarnice insa, fiindca tulburatul apologet al in-
ft-Midi universale' se plimba cu picioarele in gol, jenseits von
Gut and Boese, cum spune filozoful german, orfan la fel si de
tara si de limbs si de orice scrupule teoretice. In acest im-
periu nebulos, In care dinsul rataceste fare inevitabilul pa-
saport al inteligentii, ar fi prin urmare o pierdere de vreme
sA-1 urmam, chiar si In cazul cind n'ar fi la mijloc imaginea
destul de desagreabila a unei... beregate...
Exists insa aici o intreaga familie de spirite, care vor sa oil-
namiteze. cu orice pret ideia nationals, indivizi pe cari fron-
tierele ii string ca nite chingi defier. Bietul Istrate, impins acum
inainte de ei, cu tot chiotul lui nesabuit, nu e decit expo-
nentul for de ocazie, un fel de piatra colturoasa aruncata in
obrazul opiniei publice. In realitate, ei sunt cari se agita si
trag sforile. Dela razboiu incoace, cand amutisera, acum s'au
inmultit si to impiedeci de ei pe la toate raspintiile. Fie cl
batjocoresc consecvent tara la gazeta, spurcind tot ce e de
bastind subt paravanul unui criticism occidental, fie a profe-
seaza cultul amnestiei si al umanitarismului pe seama Gold-
steinilor sau a criminalilor din Basarabia, fie ca sunt dadaisti
de-ai lui Tristan Tzara, in fond ei laolalta sunt una, sunt tot
.neagra straindtate. lovita cu biciu de foe de Eminescu si
perpetuate ca o pecingine grozava pe trupul nostru. Ei se
feresc cu totii de- un crez national, fiindca acest crez e singura
formula mintuitoare pe seama unui popor inchegat intr'o
unitate. Ei vor sa des la o parte si pe Eminescu, care le ba-
reaza drumul ca un bolovan uria pravalit in fata unei pra-
pastil. Cititi, de pilda, insultele criticului de case al Adevaru-
lid Literar, d. Sanielevici, actual impresar al lui Istrate, vechiu
ampion al 4infratirii internationale. si el. Cititi plevusca de

146
reviste pe care din protectia unui capital obscur rotativele
le-asvirl necontenit pe piata. Aici nu mai e pur i simplu psi-
hologia intruilor. Acel non possumus sufletesc de care vor-
beam la inceputul acestor rinduri, neputinta strainilor de-a
patrunde manifestarea organi a a unei rase. Lucrurile s'au
complicit in timpul din urma 1 cornplicatia ii are aportul el
cotidian. Am trecut i peste perioada de miriitura surds 1 peste
straduintele negatiunii sterile, acum se lucreaza cu un plan
unitar i cu o tinta precisa. Pentru moment ne gasim Inca in
faza de preparatie, pocnesc pe ici pe colo rachete cars lumi-
neaza ungherele tainuite ale taberei dumane, i din insinuari
raslete putem alege cumplita razboire care ne-ateapta. Is-
trate cu rectitudinea lui de somnambul literar, insa inverunat
inimical calaului Foch., ci deci prost tactician, denunta i
planul i tinta.sfarimarea aspiratiilor primitive cIA-
dite pe frontiere. si .dreptate cu oameni intetigenti i
generoi, on -care le-a, fl obircia, aa cum vedem ca
se produc lucrur.le In Rusia de azi.

Se Incearca deci distrugerea ideologiei traditionale a na-

tionalismului conceput de Eminescu i inlocuirea ei cu cunos-
cuta formula bol,evica.
Chestiunea e limpede i oricite neplaceri sentimentale m
s'ar pune in perspectiva, not trebuie s'o privim in fata, tre-
buie sa ne apara n. Sa ne ierte deci, i AdevOrul Literar i
toti patr.onii lui mai putin literari, daca le marturisim cu
linite Ca suntem in garda de mull i fiind oarecum la not
acasa ne micam destul de sprinten pe cimpul de bataie.
Spiritul public, ale' suntetn siliti sh le-o spunem, se men tine
Inca tot in alvia cea veche. Triumful lui Eminescu e astazi
knot mai eclatant ca oricind. Rominismul sdela Nistru pin'la

147
Tisa*, urminduli misiunea istorica i-a identificat, in
sfirsit, dupd un crunt sbucium milenar, granitele politice cu
cele etnice. Nu s'a indeplinit decit un act de justitie dupA
un rapt de veacuri, normalizandu-se astfel viata unui po.
por s. dindu-se in acela timp un aspect firesc ra.
porturilor nationale din Europa Centrald. Granite le
care ieri erau piroane infipte In carnea noastrA, astazi
cunt zidul de apdrare al unui bun comun cftigat
prin drepturi stravechi. Parii acestor granite actuale van
implintat in singe. Granita inseamnd deci, la noi, suprema
legitimitate morald, inseamnd biruinta dreptatii, putinta de
desvoltare dupd rosturile firii, inseamna limbd, lege, case de
parinti i zimbet de copii, inseamnd tot ce constituie tezaurul
vazut i nevazut al omenirii cdela inceputul lumli 1 pia in
zilele noastre., cum ar zice cu intelepciune d-1 Panait Istrate.
Oricine ar vrea sd le sparga trebiue sd-i is pedeapsa ca un
dublu criminal : impotriva noastra i impotriva umanitAtii.
In laturi, deci, domnilor, cu ref renul rdsuflat al tuturor tue-
nelor internationale, care se cintarete astdzi cu our in
Moscova pe spinarea mujicului rus, i spre bucuria celei mai
sinistre aventuri din cite a cunoscut vreodatd istoria. Noi ne
pazim granitele nu numai cu baionete, ci cu contiinta lim-
pede a demarcatiei sufleteti la.care ne-a indrumat un mister
de procreatie etnica. Le pazim din acela instinct ancestral ca
i Mircea cel Batrin al lui Eminescu, care-i apdra: tsc rdcia
Si nevoile pi neamul.. Inlduntrul for noi vom fi oameni, apostolii
umanitatii, ipnotizati de libertate, dornici de progres i mi-
lostivi pentru tot deapropele nostru. Cine nu intelege acest
impuls firesc,,,care stapinete toate fibrele neamului romi-
nesc, e on un zdnatic cu picioarele in gol, on un delicvent
ordinar, contient 1 interesat. Si intr'un caz i intr'altul, el
trebuie strivit ; firete, dad se poate, WA a face uz de reteta
sadica a omenosului vizionar dela Adevarul Literar, care, cum
am vazut, recoil-1mM. pentru situatii mai putin grave tai
vire. doctrina Feu batul prin fezut..

t48
 Rdminem astfel la catechismul lui Eminescu. E un fel de
magna charta. obligatoare si imprescriptibild la noi. Cine
n'o adoptd, it consiliem sa plece, dintr'un sentiment de cresti-
neasca bunavointa. Dincolo de frontierele pe care le detests,
e liber s'o nesocoteascd, incercindu-Si norocul tspoind case
sau scriind carti cu duiosul certificat al lui Romain Rolland ;
pentru noi e tot una, fiindcd e trecut intr'o zone de indife-
renta, de unde miasmele nu ne-ating. Aici insd, unde miroase
Inca a singe proaspat, varsat prin toate vagAunele pentru
statornicirea unei idei, edinamitarean mi se pare cam riscatd,
1 In orice caz prematurd. De aceea, s ia aminte intregul
clan ocult si totusi stiut, care vrea sd ne carunce la fier vechiu
drapelurile.. Aceste drapeluri, cu al for 4r:urn me tangere, se
razbuna crud uneori. Eu imi permit se ma fac ecoul admoni-
tiunii for batrinesti de pe-acum, suportind, desigur, toate
desagramentele...
Cit despre Mihail Eminescu, detractorii lui sA fie linistiti.
Credinta poetului rAmine nestirbitd, pazita bine de mintile
limpezi, cum erau odinioard pazite de Moise tablele legit pe
muntele Sinaii. D-1 Panait Istrate, in variatele sale contributii
auto-biografice cu care-si intretine cititorii, spune undeva, cd
a ematurat pinze de paianjeni.. li Jacem cunoscut ca suntem
$i noi multi aici care ne indeletnicim cu aceasta meserie. De
cite-ori in jurul altarelor stravechi se ivesc astfel de insecte
antipatice si vor se -si tese pinza otrAvita cu mirosul for
grew ;I botul lacom intins dupd prada, noi ludm maturoiul si
maturam...
... Si vom mature totdeauna I

169
 Ineepe o batalie mare...

I.

'ar parer cd procesul de diferentiare !titre presa romi-

S neasca i cea internationald dela not merge cu pai
repezi spre o limpezire definitivA. S'ar pared cd un ince-
' put de opinie publicA e in elaborare, cd se prepard o subita
micare de revizuire a valorilor, i cd o reald resurectiune
sufleteascd se anunta cu oarecari sguduiri 1 purificAri.
Suntem dintre cei putini care au drepturi de prioritate in a-
ceasta chestiune, fiinded mai intiiu am pus-o in discutie i am
pdtimit cu adevarat pe urma ei. De trei ani in paginile Tdrii
Noastre am desvelit cu sinceritate o primejdie nationald :
instrclinarea preset. In nenumarate rinduri am stAruit asupra
problemei, judecind-o dupd toate laturile. Am arAtat cd s'a
curmat firul traditiei de odinioard a gazetAriei-apostolat, 1
cd negustori odioi au transformat un venerabil anvon intr'o
tarabd. Am scos la iveald axioma elementard cd pentru prima
perioadd de inchegare a unui popor intr'o unitate politick
presa nu trebuie scApata din mind, ca orice secret de famine.
Cu dovezi palpabile am atras atentia cd aici se lucreazd me-
iodic Impotriva tarii, cA deodatA cu musafirii ce-au luat In

151
stapinire redactiile, a descins i o serie de lozince subversive
care se pun deacurmezisul ideii nationale si servesc interese
straine. La toate ocaziile am repetat acest adevar pe care
nu-1 inregistra nici politicianismul grAbit, nici lenea de gin-
dire a unei societati fail o temeinica disciplinA morala. Era
mult& rusine in constatArile noastre, de citeori ne gindeam
la cAlimara Honigmanului venit sa inlocuiasca articolele lui
Eminescu sau scrisul lui C.A. Rosetti. Dar dincolo de aceasta
brutala jignire de amor propiu, un sentiment penibil de nesi-
guranta ne urmarea cand stiam cine sunt fericitii furnizori de
hrana cotidiana in Rominia NouA. Aveam impresia, cum am
spus-o necontenit, cA s'au furisat intrusi printre not cari ne
darima altarele, cA peste capetele multimii nApAstuite isi dau
mina, si ca. intr'o bun& zi vom plAti scump opera constient&
a atitor termite rozatoare..Am protestat deci din coltul nos-
tru, lumea ne-a Inteles, ne-a acordat chiar satisfactii pentru
improscarile de care ne-au impArtAit IndrAznetii peti de cer-
nealA, in realitate ins& lucrurile au mers inainte in ogasa de
ieri, neputindu-se plamadi incA un val de nemultumire colec-
tiva, puternic i transant ca toate miscArile ref ormatoare.
Acum situatia pare a se schimba, si sunt semne cA strA-
vechea pasivitate va fi puss de astAdatA la o parte.
Ce s'a intimplat ?
Un simplu fapt, lAtnuritor i categoric: s'a umplut paharul.
DupA ani intregi de svircolire distructivA, In constiinta pu-
blic& pAtrund in sfirit argumente hotAritoare. Ele sunt puse
in evident& cu o dArnicie neobisnuita tocmai de catre stapinii
rotativelor care s'au repezit sA ia cu chide sufletul romi-
nesc. Acecti cetateni proaspeti au lucrat cu un hiperzel 1 cu 0
patima menitA sa trezeascA toat& lumea din nepAsare.Nesoco-
tind si bunul simt si avertismentele primite la tot pasul,ahas-
verii democratiei si-au descoperit Inrudirile i programul. Nu
s'au putut opri la drumul jumAtate, fie cA erau la mijloc im-
pedimentele organice ale unor impulsuri de rasa chemate la
contributie, fie ca legaturi misterioase le impuneau sA se

152
achite de anumite indatoriri. A lost deci o consecventa deni-
grare a tuturor traditiilor, o demonetizare perpetua a tot ce
ne tine laolaltA si o adApostire a tendintelor centrifuge cari
au scos capul zilnic in aceasta presd, excrescent& bastardd a
solului. Subt masca umanitarismului si a civilizatiei occiden-
tale, indivizi nespalati au trivializat totul aid. Ei ne-au tras
in noroi pe reprezentantii vietii publice, ei ne-au judecat, ei
au demoralizat masele raspindind neincredere si descura-
jare, ei au justificat crime, au legitimat tradari si au cautat sa
inlocuiasca religia fanatics a idealului national, fara de
care ne prabusim astazi, cu teorii de import semanate aid
ca sd propage disolutia. Reinviati pentru un moment tot criti-
cismul acestei gazetarii in anii din urma, si din cel mai sumar
examen yeti desprinde firul rosu at unei conceptii de distru-
gere. La straduintele de consolidare ale unui stat intemeiat
pe principiul unitdtii etnice, ei opun totdeauna consideratii de
ordin international, adaptari de circumstanta din catechismul
nioscovit...
Cateva probe ultra-recente din acest laboratoriu unde se
Herb otrAvuri impotriva noastra.
Luati de pilda chestiunea studentilor dela Paris : lista
bursierilor publicata acum trei sAptamini in Tara Noastra.
Toata lumea romineasca a tresarit In fata rusinii ne mai
pomenite, toti ne-am dat seama a numai printr'o mes-
china tragere pe sfoarA ea putut ajunge la o asemenea batjo-
curd.Era palmuit si prestigiul tarii, era si o scandaloasa nedrep-
tate in joc. Nici un om onest, de once origine ar fi el, nu putea
admite ca din dolt& sute cincizeci de bursieri in Franta, cloud
sute sd fie evrei si cincizeci romini. Nici o socoteala din lume
nu putea explica un astfel de capriciu idiot al proportiilor.
Gazetele 4 democrate, au inghitit-o si pe asta 1 Mai mult, ne-au
ris in obraz si-au vrut sd infunde In ridicol calarma. noastra.
0 !raga adiere de pudoare n'am vAzut cu aceastd ocazie, obida
trecatoare macar a omului prins asupra faptului inteo afacere
stupid...

153
 A venit vizita d-lui Henry Barbusse. Indelicat 0 inoportun,
cunoscutul romancier merged la Chisinau ca un fel de inspee-
-tor in procesul dela Tatar-Bunar. Scriitorul francez, se Ole,
venea in calitate de comunist militant, dui:4 atAtea investi-
gatii la fata locului, facute de altl tovara0 ai sAi, dupa
Guernut, Torres, etc. Ce atitudine a luat cu acest prilej press
independents de credinta tArii? DupA ce s'a induioat ani de
zile de grevele lui Goldstein, dupe ce-a publicat cu mutt
sgomot proza bolevicA a lui Panait Istrate, dupe sughiturile
umanitariste debitate de .Liga drepturitor omului., sau de
d-1 Costa-Foru, a stat oare o clips pe ginduri ca sA tie seama
de realitate ? A avut un dram de jend morals in fata situatiei,
intelegind cA toatA tam asta e In dreptul ei sA reactioneze,
atunci cind emisarii lui Trotzky yin sA ne umileasca la not
acasa? Nimic din aceste sfieli ; dimpotriva sfidare pe toad
linia, perfecta justificare a lui Barbusse, pactizare deschisa
cu dumanul subt firma arhi-compromisA a... umanitatii...
Alta proba 1 mai recenta : procesul locotenentului Mora-
rescu. Cetiti, va rog, darile de Rama din toate gazetele care
nu mai pot de democratie. Cetiti i yeti vedea cum se exage-
reaza cazul unui ofiter, despre care nu tim Inca bine clack
In adevar vinovat sau e victima unei cabale. CertA este numai
lipsa de impartialitate cu care se relateaza peripetiile desba-
terilor sau se comenteaza procesul insu0.. Din ce se publica
la gazete, pentru care minciuna e Orin de toate zilele, ni-
meni nu poate alege cleat o ura neagra impotriva armatel.
DacA ar fi sa-i crezi pe cuvint pe ace0i arenda0 de opinle
publics, ar trebui sa admiti cA toti ofiterii 0 soldatii noltri
dela Nistru nu sunt decit o asociatie de tilhari, trimi0 acolo
ca sa schingiuiasca i sa despoaie lumea. VA Intreb: ati re-
marcat cindva un articolm macar in care sA se plinga un
biet granicer impucat de soldatii din batalioanele roii sau
de bandele care fac incursiuni zilnice pe teritoriul nostru? N'ati
cetit 0 nu vets ceti aceasta meritata apoteoza, fiindca prosla-
virea qtirei romine0i nu intra in programul unor omen!

154
cari n'au avut decit doud puncte comune cu viata milliard :
dezertarea i amnestia...
El bine, toate acestea au umplut paharul.
Opinia publics din tarn a inteles in mod definitiv ca aici e
la mijloc o opera de ddrimare, 1 ca a tolera mai departe
aceasta batjocorire a ideii nationale Inseamna a consimti la o
leala dar sigurd sinucidere. 0 protestare, deci, a Iumii cum se
cade s'a resimtit dincolo de barierele politice, inglobind
oarecum sufragiile unanime ale rasei. S'a mobilizat pentru
India oars dela rAzboiu incoace contiinta tarii, care pretinde
o satisfactie pentru ruinile indurate i o garantie ca pe viitor
vom fi feriti de asemeni manevre.
Un gest de o superioard frumusete etica s'a produs ca o
consecinta a protestarii tuturora. D-1 C. Bacalbaa, vechiul
ci merituosul ziarist, neobositul luptator al principiilor avan-
sate, dar in acelac timp bunul romin, ne mai putind im-
pdca patriotismul sau cu tendintele gazetelor la care cola-
bora, a pArdsit ziarul Adevdrul. Scrisoarea pe care-o publicd
din acest prilej, ca sa-i justifice actul de contiinta, sesi-
zeaza primejdia prdpastiei la care am ajuns. Cu o nobild sin-
ceritate, bAtrinul gazetar, umblat la ,koala de demult a
onestitatii i a iubirii de neam, prinde intro formuld lapi-
dard rostul situatiei actuale. lat-o : 4n tara noastra se pre-
&eve o mare ci lungd batalie in care vor figura toti cei
care ici iubesc tam..
BAtrin cetitor de suflete, d-le Bacalbaa, aveti dreptate : o
mare batiilie va incepe acum la noi, &Italia pentru a intrond
aici in mod definitiv prerogativele principiului national pe rul-
nele dibuirilor incolutiente fi a falfificdrilor interesate. In
aceasta ciocnire de forte, rolul presei e al avantposturilor
care deschid focul.
Trebuie deci sa Anturam cu cruzime pleava tiparului, ca
sa netezim drumul limpede pentru biruinta de miine. Din
partea noastra, indeplinind un impuls initial, ludm toate as-
punderile unei lupte necrutatoare 1 o anuntdm ca sa se tie...

155
 Ineepe o batalie mare...

II.

In trecutul ei, presa, se tie, a fost o oglincla vie a sentimen-

tului public la noi.
NAscuta dintr'o dorinta entusiastA de-a devenl o tribung
de idei i neglijind cu deshvirire sau punind pe-al doilea
plan laturea comerciala, gazetaria era plAminul prin care
respira un popor dornic sA se smulgA dintr'o viatA patriar-
liala 1 sA se adapteze formelor din Apus. Cain toate sfortdrile
de emancipare nationala, i in presA indrumAtorii au fost oa-
meni de batina care descindeau pe cimpul de lupta Cu. toate
impulsurile rasei. Bune sau rele, organele noastre de publici-
tate erau odinioard tot atitea fibre de simtire ale mediului
caruia se adresau. Luptele lor, oricit de vii sau pasionate,
t erau lupte de familie, fierberea launtrica a aceleea entitatI
etnice. Un ziar conta pe-atunci ca un aezatnint injhebat In
puterea unui crez. Existenta lui se legitima printr'o persona-
litate cu superioare garantii morale 1 intelectuale. Era un
program sau era un om care vorbea la gazetd. Fie ca se la-
mureau zilnic parerile unei grupari cunoscute, fie ca se pro-
pagau orientarile unor fruntai, ziarul ki avea totdeauna stA.-
..

157
pinul vizibil, perfect indreptatit ca sd-si spuie cuvintul in
trebile publice. /
Negustorii tiparului s'au depArtat dela linia traditionald si
au schimbat cu desAvIrsire aspectul onest al trecutului.
Cu ei s'a introdus anonimatul in presd, mijlocul cel mai
comod pentru acoperirea oricarei actiuni subversive. Ziarul
transformat In Intreprindere comerciald, slujind in acelas
limp scopuri nemArturisite, avea nevoie de aceasta perdea
dupd care se retrAgeau elementele parazitare ale tarabei.
Ne-am pomenit, deci, cu ziarele de astazi, firme colective,
dupd care stau pititi insi WA stare civild, gata oricind sa
asvirle in opinia publics fermente disolvante. In trecut, par-
tidul sau individualitatea directorului era chezdsia scrisului,
limpede si controlabild in fata lumii. Cind ziceai Rominul
tiai ca ai a face cu principiile lui C. A. Rosetti, and ti se
vorbea de Timpul Ili apArea girul intelectual al lui Eminescu,
chid se city un articol din Gazeta Transilvaniei aveai pece-
tea nobild a lui Aurel Murdseanu. Pita in timpul din urma
s'a pdstrat aceasta normald justificare : reiscumpdrarea
dreptului de-a indruma Cara prin greutatea unei personalitati.
Situatia actuald e stranie si primejdioasa.
Sunt ziare In afard de partide si in afard de orice garantie
individuald. Adevarul sau Lupta, de pilda, lanseazA zilnic o
critics acerbA a vietii publice, judecd oameni si institutii, bat-
jocoresc sau laudd cu frenezie In dreapta si In stinga, pro-
nunta sentinte categorice. Necontenit se citeste un verdict la
adresa armatei sau bisericii, la un gest al Suveranului, la o
chestiune hotaritoare pentru ziva de miine. Intro vreme
chid Statul proaspat Infaptuit ar trebui sd primeasca infuziu-
nile permanente ale unui optimism generos, chid un curs de
pedagogie nationald ar fi indicat sd se desprinda din coloa-
nele ziarelor, un rinjet cotidian urmAreste toate straduintele
noastre, seamAnd desagregare si stinjeneste viitorul vietii
unui popor In primele zile ale cununiei. Judecata gravy si
WA apel iti stirneste de multe on mirarea sau revolta. Te

i58
viiisa vezi iscalitura, o deslusesti de grabs, e firma colec-
tIvd : Adevdrul sau Lupta. Limbajul care se tine la adapostul
acestor masti e totdeauna gray si sententios : noi suntent
pentru democratic., noi ne ridicAm impotriva acestei por-
carii.noi4i jar not... Simti adese cum to maninca palma In
fata unor as meni imprecatii si Intrebarea se naste logicd si
elementara, ca orice protestare impotriva impertinentei
Cine sunt acesti noi, cine sunt censorii framintarii noastre
de toate zilele ? De unde vin ei, cum ti chiamd, ce carte au
invalat si din ce resurse de !nand moralitate sau inteligentd
isi iau dreptul sA inunde Cara cu cerneala for ?
Cine sunt acesti noi ?
lad descoperirea cea mai de capetenie pe care trebuie s'o
fad Indraznetul purificator, menit sA des batdlia mare pen-
tru tntoarcerea ideil nationale in spiritul public.
Anonimatul introdus In presd de legea noun Isi are expli-
calla imediata. S'a recurs la el din clipa in care strainii an
crezut cA trebuie sA puie stapinire pe tainele tiparului. Re-
ttansarea dupa firma colectivA era o manoperA ward, prin
care puteau cere ascultare. lnchipuiti-vd, cum ar fi rAspuns.
cititorii, and fiecare insultA ar fi avut marca autorului ? Ce
ar fi rAspuns alegatorul dela DrAgasani, and i s'ar fi servit
ti iscAlesc eu Albert Honigmann? Firete,
adevArul brutal : zic
ar fi dat cu piciorul. Pentru a inconjura deci acest picior
Honigmann iscAleste solemn: Lupta sau AdevdruL Cu asemenea
procedeu ne scuturA pe toti, ne intreabA din ce trAim si ne
ostracizeazA din viata publicA in numele moralei rasvrAtite_
Sguliti subt anonimat apar astfel nenumArati trepadusi cu
nume pompoase, istorice de obicei : Radu Negru, Miron Cos-
tin, Aprodul Purice, etc... Toti sunt slobozi la gurA, toti ne iau
de sus, toti scuipA seara si dimineata in obrazul Ida Cind
se va publics lista for integrals, veti rAminea ingroziti i veti
avei impresia unei razzli de noapte In Cismigiu. Se va con-
stati atunci cum ti chiamA, care e certificatul for de nastere si
de botez. Se va descifra, dupA povestea tulbure a originei, gi

159
scoala dela care au fugit sau andsoarea unde st-au clod%
visul norocului. Un scurt curriculum vitae va lAmuri totul. El
bine, acest tablou sinistru va convinge si pe cel mai generos
umanitarist ca o stupid& Mate de joc se petrece cu noi, ci
suntem la inceputul unui proces de disolutie sigura dad nu
Want de guler pe intrusi. Presa nu numai ca a evadat din zona
de influents a inteligentelor superioare si a inimilor mari, dar
s'a preschimbat inteun laboratoriu otravit, pe care numai un
tembelism oriental it poate toleri mai departe. Chestiunea se
pune neted si fara aminare : Prin ce se legitimeaza existenja
unor birth tiparite, chid is spatele for nu exists nici o ga-
rantie ? In puterea cArei justificAri Finkelstein vine sa ne stro-
pea sca cu noroi, pe dumneata si pe mine, in puterea caror
drepturi ale omului rotativa lui manInca lath crutare capi-
talul de incredere al unui neam ?
Nici o socoteala din lume, nici un tribunal de onoare ri
nici un areopag de &dire nu le va di dstig de cauzl
Mai adaugati la toate aceste si punctul cel mai obscur: de
unde yin banii, cine are interesul sd-i intretie aid pe acesti
potentati milionari, care alaltAieri se congestionau pentru o
piesd de cinci lei ? Marii moguli ai democratiei, protectorii
lui Goldstein si ai Tatar-Bunarului, nu pot fi decit o cetate
avansata a unei armate care se prepara de atac impotriva
noastra.
Asa hind lucrurile, cum ziceam claunAzi, s'a umplut pa-
harul.
Noi nu suntem nici destul de prosti ca sa nu vedem ce se
intimpla, nici destul de neputinciosi ca sA primim primejdia
cu bratele incrucisate. Fireste, reactionam. Protestarea creste
in masura loviturilor ce ni se data. Poporul nostru, rAnit In
instinctele lui de viatA, se misca. Fie studenti, fie membri al
Academiei, fie tarani, tresar cu totii. Sunt zadarnice si di:A-
rile sirete si sfidarile obraznice. Mobilizarea bunului simt ro-
minesc a inceput. MA mir cA n'o inregistreaza cu speciala lot
sensi5ilitate cetatenii neofiti. Atit mai rata pentru ei 1 Un him

160
e cert : lumea s'a desteptat aici dupd nenumAratele zgindA-
reli, s'a frecat la ochl, priveste imprejur si pe ici pe cob in-
ape sd stringy pumnii. fats adevArul I Dupd Coate proba-
bilitAtile aceastd sbucnire de energie repulsive nu va 1.6n-tine
numal in domeniul abstractiunii pure, fiincica violentarea
metodica a sufletelor trezeste in adincimile lui principiul vio--
lentei si consecintele acestei dogme sunt insesisabile
Pentru moment situatia se poate comprima intt'un b.11etin
laconic si foarte serios : lncepe Mafia pe frontul ideii na-
tionale.

NI
Mustul ear. Herb... It
Mustal care fiePbe
 Mustul care fierbe.
Suit aspecte care nu se uita...
La Chisinau, in primele zile de clocot dupe realipirea
Basarabiei, era un haos cu adevarat pitoresc. Capita la
Moldovei rapite, cu ulitele ei drepte si largi, forfotea de
viata proaspata intr'un virtej sgomotos si isteric. Se prabu-
sise stapinirea recenta, era maturate si nebunia bolsevica
care decapitase vechea ordine de drept, dar la adapostul tru-
pelor noastre nu se fixase Inca in mod definitiv noul regim.
Era o epoca de intermitenta plina de aventuri, de intrebari si
de surprize. Potentatii de ieri, cazuti pe brinci, nu mai ieseau
din casele lor, in vreme ce 4 Sfatul Tarii., cu deputatii lui im-
provizati, in sedinte interminabile, punea lumea la cale.
0 atmosfera de noutate, o nelamurire vaga plutea impre-
jur, accentuate par'd la fiece pas de stralucirea ciudata din
ochii trecatorilor, in care ardeau frigurile de morbideta slava
cu toate misterele lor.
In ziva de Rusalii, mi-aduc aininte, tabloid mi s'a parut
mai agitat ca oricind. Stateam in fata catedralei cu un grup
de noui-veniti si ne uitam la marea de capete din jurul nostru.
Pe bulevard trecea in arsita dogoritoare un escadron de hu-
..
sari moldoveni, echipati cu uniforme r useti din vremea pacii,
gasite in to miri ce depou descoperit atunci. Era armata

165
Basarabiei, pusa subt comanda unui domn martial, care tiu
se spunea ca e ministrul de rdzboiu al provinciei desrobite. 0
enorma muzica militard calare defila in frunte, in acela cos-
turn decorativ, cintind marseillaisa. Pe urma acestui mart
postum al tarismului prAvAlit, un regiment de infanterie ro-
mineasca inchidea cortegiul cu soldatii nostrl marunti i
viol, mi se pare din Mehedinti.
Era iesirea din bisericd si in fata noastra se strecurau In
toatd mindria for reprezentativd notabilitatile actuale ale
tarii: ministri, secretari generali, dignitarii zilei, fel de fel, o
largd eflorescentd, urcind in automobilul cu sirena ascutita...
DeodatA un murmur strAbate multimea si in jurul monumen-
tului lui Alexandru I, invelit in sdrente, pilcuri de femei de
mahala se agita cu gesturi nervoase, cu stridente manifestatii
guturale. Le strdlucesc ochii subt broboadele negre, poporul
se micd si citeva brate imping o scam pe soclul statuii, 0
clamoare generald, strigate, agitatie... Vine politia..,
Ce e lelitd ? intreb pe o surata din dreapta mea, care
striga si ea pe moldoveneste.
Ce sd hie cocoane ? imi rdspuncle dirz vecina mea,
vrem sd descoperim pe t-trul.
De ce ?
Pind nu ne milostivim not cu el, nici Dumnezeu nu se
milostiveste cu not si nu ne dd ploaie, imi replied cu toata
hotdrirea moldoveanca fanatizatd.
Cele vazute si auzite m'au pus pe gindurt st pe mine st pe
tovardsii mei. Retrasi pe o band in parcul de peste druaf.
am rezumat culorile vii ale acestui tablou, am trecut in re-
vista toate infdtisdrile proaspetei alcdtuiri de stat. Eram de
acord cu totii ca biata Basarabie se &este intr'o stare hao-
tied, dar nu ne prea dam seama de ziva de mline si nu prea
pricepeam in,,ce chip si de unde vor iesi energiile de condu-
cere ale sbuciumatei provincii.
Un profesor dela Iasi, cu zimbetul lui obisnuit de filosol
sceptic, ne-a dat formula situatiei : Domnii mei, acum Cara

166
sa facut, mai trebuie si oameni in ea si atuncl Coate lucrurile
cunt in perfecta ordine...
- Fiji pe pace, se nasc... rAspunse unul. E o veche axioms
in biologie: functiunea creiazA organul.
Bine, dar pin'atunci ? am replicat ingrijorati trei
deodata.
BAtrinut doctor francez care era cu noi, venit in inspectie
sanitary la diviziile de peste Prut, a intervenit in discutie cu
admirabila lui bonomie galica.
Pin'atunci e mustul care fierbe. Toate revolutiile, oricit
de creatoare, au o perioada de elaborare. VA spune acest
adevAr consacrat un om ai cArui inaintasi au Post de patru
on pe baricade in ultima suta de ani. E mai lungd sau mai
scurta, dupa cum societatea a lost mai curind on mai tirziu
fecundate de ideea biruitoare. E, cu alte cuvinte, procesul
normal de procreatie, care trebuie sa -si %ea cursul ca in.toate
tiomeniile vietii organice.
Ai dreptate, doctore, surise profesorul. Ce to fad insa
in vremea chid procesul de procreatie e abia la inceputul lui
si nu poti sa -ti dai seama care va fi rezultatul : un exemplar
de elite on un monstru ?..,
Astepti linistit si mai ales ingrijesti pe bolnav, facu
glumet inteleptul breton.
lmprejurul nostru a inceput sa roiasca unda depe stradA,
lumea Chisinaului pestrita cu amestecul de neamuri si de
limbi, dela evreii din Polonia ping la bulgaril dela Ismail,
toata sgura asvirlita de vitregia vremii pe pAmtntul Jul
.Stefan -cel-Mare. Erau si divers' mandarini ai fostei repu-
blic! moldovenesti care treceau din zece in zece pasi, plim-
bindu-si subt ochii nostri prezumtia si norocul...
Conversatia s'a oprit o clips si ne a lAsat pe ginduri. Doc-
itorul privea cu indulgenta la trecatori si misca din cap In-
:torcindu-se spre toti cei de fats :
Un lucru insa d-lor, din experienta mea de medic.

I 67
Toate chinurile facerii dor 1, credeti-ma, sunt profund an-
tipatice .
Nu mai era nevoe nici de argurnente, nici de raspuns, aici
ii dadeam cu totii dreptafe.

Mustul care fierbe....

De patru ani Ardealul liberat it vAd subt ochii mei in goana
lui infrigurata de Viata noun. Povestea e la fel si Ia Tisa si
la Nistru. $i aid istoria a venit cu avansul ei. Int liu s'a fa-
cut tam si acum e pe cafe sa se faca societatea care o con-
duce
In vinovata opresiuhe seculars a iegimului unguresc, un
popor despoiat zilnic, retransat dupa izolarea saraciei Si ne-
stiintei lui, n'a avut nici vremea, nici putinta sa-si inchege
o class diriguitoare. Libertatea cu praznicul ei formidabil
ne-a surprins peste noapte. La masa ei ne-am asezat in pripk
ca toti scapatii din puscarie, cu o invechita foame si fara
Shale de sarbatoale.
Din clipa liberarii insa, deodata cu iatalele noastre ne-
ajunsuri, s'au deslantuit intr'o tumultoasa navala 1 energiile
acumulate In anii de inertie. Suntem in plin proces de pro-
t.reatiune astazi. Subt ochii nostri se face societatea, se recru-
teaza statul-major al unei grabnice prefaceri sociale. Din as-
cunzisul satelor, unde in deplina constiinta a unei protestari
rationale se sbatea din vechime laranimea noastra, singura
patura normal constituita, un val vijelios de sanatate se ri-
dica la suprafata i apuca drumul oraselor. Centrele streinis-
mului de ieri sunt napAdite de acest asediu permanent. U11
popor chemat Ia viata isi afirma drepturile cu indrasnealk
sl vivacitate, stringind ca cu o suflare de foc cercul impre-
turul'insulelor deplasate ale dominatiunii de ieri. Pretutin

168
deni pe ruinele alcAtuirilor darimate e sbucium i culoare,
aunt pachetele de nervi pe can le risipete cu profuziune
ceata nAvAlitorilor robust' ce au umplut arena cu strigl-
tul lor....
0, desigur, un scrupulos estetism nu este un egreabil Io-
wa in aprecierea acestei viltori. Doctorul dela Chiingu
avei atita drept sA spuie ca chinurile facerii dor i sunt an-
tipatice. Societatea noastra conducAtoare in truda ei de in-
chegare are, firete, destule momente brutale i respingd-
toare. Valul e inform si deasupra lui plutesc multe aparitii
meschine. E atita sgomot imprejur, e aventurd uneori, e 1A-
tliald parvenita pe alocurea, e rapacitate adese i o largd
eclipsd a bunului simt. Ca in casa noun a unui imbogatit in
pripa care i-a chemat la el rudele, subt acoperisul confec-
tionat de curind se intilnesc figuri stingace si rudimentare.
()data si odatd, observatorul de miine in opera lui de retros-
pectiune, dupd ce valorile s'au clasat i procreatia s'a infap-
tuit, isi va putea permite luxul sd scrie pagini glumete despre
goana contemporand cu care oaspetii grabiti la banchetul
vietii noui de Stat, se prezintd sd puie stapinire pe tacimul
tor. Sunt aa de sigur ca o justitie tirzie ii va ajunge cu ver-
dictele ei, incit ironia iertatoare o putem anticipa de pe acum.
Deocamdata insd suntem organismul in epoca de elaborare
care cu tot plusul lul de sandtate, sau poate tocmai din acest
motiv, trebuie urmArit cu ingrijire ca sA nu des grey. Aceastd
burghezie care se nate astAzi in labirintul atitor transactii
de contiintA, aceastd fauna agitata a libertAtii care i-a In-
susit actiuni la band si opinii politice, trebuie tinutd in hitt,
ca sd nu apuce pe panta povirnisului moral, scotind la
iveala deodata cu triumful clipei i germenul fatal al diso-
lutiei. Aid e, poate, cel mai delicat punct din intregul proces
de transformare febrild care se petrece subt privirile noastre.
Criza morals a societalii ce se face acum in Ardeal explicd
atitea i atitea balansari de diferit ordin i nu sunt excluse
sguduiri apropiate pe urmele ei.

7 69
 tricot, trecut data momentul critic, selectiunea linistita
va incepe si poporul nostru va apuca sd primeasca binefa-
cerile societatilor constituite.
Aceasta zi insa e departe inca.
Noi cei de astAzi n'o vom ajunge mci data. Suntem ge-
aeratia sacrificatd, care nu poate aved altd consolare dectt
ideia cd a fAcut din jertfa ei puntea de trecere Intre trecut si
viitor.
Fericiti cei de mine. Ei din mustul ce fierbe astaz vor
putea gusta vinul pur, dupd ce fermentatia a incetat, unda
s'a limpezit si drojdiile, vai, drojdiile s'au coborit la fund....

170
 GPanitele,
jun batrin carturar ardelean, muncit Si el de clocotul zi
lelor schimbate, imi vorbea claunazi cu glasul raspicat
ci ran.,
Eu, spunea simpaticul mo, cu cei saptezeci de ani ai met
sunt ca o punte veche aternuta deasupra vremii. Peste su-
iletul meu au trecut multe, toata goana poporului nostru in
drum spre unire. Pitit aici in coltul meu ani deschis ochii subt
urmele proaspete ale iobagiei si de atunci pins astazi, zi cu
zi, am urmarit povestea intreaga : dela unirea Principatelor
OA la intrarea In Budapesta, dela slovele chirilice din
Foam Dumtnecii a lui Barac pins a 'Monitorul Oficial* at
Rominiei intregite... Sunt, cum vezi, o scorbura ()Mena ht
care au suflat toate vinturile...
Mosneagul pared ca se uita departe peste capul meu tir
potolit it lumina in barbs ca un strop de jar
zimbetul lui
intr'o cadeinita de argint.
Am fost un neam plin de vlaga, putini ver mai fi ca not
care In veacul din urma s'au scuturat de saracie i umilinta.
Ne-au omorit insA totdeattna granitele. Ca prin nite chingi
de fier in jurul unui trup dornic s creasca, not am fost strinsi
si la mijloc st la incheieturi. Granitele dor, granitele ucid. 0

171
granild noun pe supralata until popor a insemnat totdeauna
o moarte noun. Toti cuceritorii care-au implintat un nou
snip de hotar In tulpina unei natii sunt OM care-au halo
un piron in came. Nu ca au oprit o scurgere normald de e.
nc rgii dela un capat la altul, dar au turnat otrava in bucdtile
dardburite si le-au inveninat. Uita-te la not : in Principatele
Dundrene granitele de odinioard Insemnau otrava turco-gre-
ceasca, in Bucovina zodia nemtilor, peste Prut zApaceala
moscovita, aici miasme unguresti. Bietul trup, ciungarit tot
veacul al noudsprezecelea, a zvicnit la granite ca la niste rane
coapte cari vreau sA sparga. Fiorii unitatii ardeau pe dede-
subt si in masura In care se deschideau punctele de granild, pe
sparturd tisnea dintr'o parte intr'alta fluidul nevdzut si prin-
dea rAdAcini... Asa s'a plan-IA(1H de pilda unitatea noastrd li-
terary din ultimele decenii : unde de foc furisate pe spArturi
de granite... Din nenorocire Irma cursul otra vilor intr'un or-
ganism e mult mai lung si mai primejdios. Piroanele s'au
smuts, crucificatul s'a ridicat in picioare, dar veninul i-a li-
mas. Toate partite alipite ale Rominiei de azi patimesc ina-
inte de urmele granitelor ca de o nApraznica boalA de ado-
Iescenta. Dupd hora unirii pe care am jucat-o cu totii cu egala
frenezie, intorsi pe la vetrele noastre, ne scuturd pe fiecare
trigurile de demult, virusul din copildrie 10 face de cap...
Da, da, urma bdtrinul cu putere, granitele trAiesc
mil si se incurcA in drumurile noastre la tot pasul. StIlpii
au cAzut si la Predeal si la Orsova si la Ungheni, Au dispa-
1 ut si straja de ieri si pajurile strAine. Granitele insd stAruiesc
mai departe, perfide si imperceptibile, pulverizate in cuvinte,
ascunse dupA glume on dupA gesturi, sgulite dupA teorii po-
Iitice, on scotind capul din retorica adunArilor de popor,
pretutindeni pe teritoriul neamului care s'a unit cele patru
granite istorice intr'o permanentd colaborare morald se opun
consolidarii noastre de stat. Un cortegiu nesfirsit de Spectri
si umbre se Waste pe urma tor, fall a face parte din adeva-
rurile organice ale patrimoniului comun, dar pururea prezent,

171
 ca tin Western de cununie, de cite on un spirit nt velator,.
ciddind pe o temelie unitard, ar vrea sd ne strings mai
a proape...
Cuvintele linivtitului analist erau interesante cu judecata
for care pdtrundea asprd in tainele unei cdsnicii vi desvelea
par'cA enigmele until alcov. El le rostea senin, cu accentul de
siguranta al gindurilor implinite.
Eu ma uit in sufletul meu, din care o viata intreaga am
alungat toate sugestiunile Statului duvman, cu indaratnicia
cu care dai afard muvtele din odae in dricul verii. Am fost
din tinerete acolo in satul meu un chinuit anonim al ideii iia-
tionale vi mi-am supus mintea la un proces stravnic de eli-
minare a tot ce e strain. M'am desfacut in mod convtient de
zestrea intelectuald de aid vi-am fost de cind tin minte un
tributar al Bucurevtilor. De-acolo imi veneau cartile, indem-
nurile vi toata puzderia mea de visuri. Ei bine cu toate a-
cestea, acum dupd unire, dupd contactul direct cu Cara, ed
vi d In fiecare clips, a in toate indeletnicirile mele este o
nota particulard, un aspect local pe care nu-I pot armoniza
---
cu echivalentul de peste munti. Nu mai vorbesc de infativa-
rile ciudate ale fratilor mei dela Nistru sau de felul de-a
gindi bundoard at unei fruntav de-al clerului nostru din Cer-
nauti, la dinvii stigmatul istoriei imi apare mult mai evident
vi mai suparator. Dar ma opresc la spiritul curent at Ve-
chiului Regat pe care 1 -am atras totdeauna in raza gindurilor
mele. Crede-ms, simt poticniri la tot pasul. Sunt granitele
care au lost mai tari decit privirea mea de toate zilele v
s'au legat de mine in cursul vremii ca praful de haina cald-
torului...
Batrinul mivca durnirit din cap subt farmecul amintirilor...
Stii, cd eu n'am fost la Bu cureti decit de cloud on in viata.
data la noun sute vase, cind cu expozitia vi acum doud luni
In urma Intl 'o chestie la minister. In amindoud calatoriile m'am
urtat Imprejur vi mi-am judecat sufletul. La noun sutt vase,
firevte, granitele dureau ca un cutit infipt in spate. Nu jan-

173
darmul dela Predeal cu penele Jul de coco f cu brutalitatea
lui oficiala, dar aierul dimprejurul nostru, atmosfera de piq-
cArie pe care ne-o (IA granita. Toate astea nu mai sunt actun,
nota violentd s'a dus. Dar i in drumul meu de deundzi re-
simteam valurile postume ale despartirii. MA urmAreau la
toate plimbArile mele din Bucuresti. Fara sa vreau imaginile
straine ale stapinirii de led, ecouri intirziate din Capitala
depe malul Dunarii, obiceiuri de ale administratiei ungare,
reminiscente din codul civil austriac, stiu eu, o retea intreaga
de fire nevdzute imi incilcea creerul in biuroul de minister
cind asteptam rezultatul petitiei....
Mosneagul m'a privit in ochi cu dulosie sl mi-a pus mina
parinteste pe umar.
Eu nu mai am multe de zis pe lumea asta. Generatia
mea e cu un picior in groapa si pleacA cu multa ImpAcare In
suflet. Cu cit mai departate sunt pe seama noastra ecourile
trecutului, cu atit satisfactia morals e mai coplesitoare. Noi
am vAzut ddrimarea granitelor externe si e destul atit. Dad
asi putea insa sa las un testament pentru cei care veniti In
urma noastra, atunci v'asi zice sa nu vA inchipuiti ca gra-
nitele Iduntrice nu mai sunt, ca granitele sufletelor s'au
sfarimat si primejdia for nu mai amenintd. Luau' seama, cind
se clarima o casa veche, credinta populard spune ca vechiul
locatar mai revine noaptea si se plimbli pe ruinele ei Ingro-
zind pe noul stApan cu suflarea lui de stafie. Dad vreti sa
aveti odihnA trainica in casa ziclitA cu atitea jertfe, atunci cu
legi, cu institutii, cu rugaciuni 1 cu tamlie, cu ce veti crede
voi, siliti-va sa alungati cit mai de grabs strigoii trecutului:
omorill granitele...

174
 Mosneagul care-mi tines acest limbaj de sincera auto-ana-
lizd cu intuitia experientii lul vede ]impede miezul lucrurilor_
, ToatA framintarea largd care face in Rominia Noua un
furnicar de agitate pasiuni se reduce la constatarile lui. Pe
solul national intregit, in care patura tArdneascd prezintd u-
nica armonie de ansamblu, clasa diriguitoare, crescuta la
adapostul civilizatiilor strdine gtate unor oranduiri de
slat cu totul deosebite, se infAtisazd in cele patru pro-
vincii cu stigma tul fatal al originei, sustinind astfel un
particularism sufletesc, un penibil ferment de desagregare,
mostenirea granitelor de ieri care cla aspectul unei psihologii
de mozaic indrumarii noastre de stat. La dreptul vorbind
aceasta confuziune a elementelor disparate, lupta surds
intre granitele de odinioara, incursiunile reciproce in dome-
niile rnostenite surd rrotivul de cdpetenie in tulburdrile
noastre.
Granitele se perpetuiaza cu toata puterea -formidabila a
inertiei si diriguiesc mentalitatea simplistd a maselor. Nu e
numai o intimplare ca pins mai alaltdieri un partid politic
cu oameni in toata firea se agita subt ochii nostri, trudin-
du-se sA ridice la rang de doctrina nenorocirea istoriei noastre.
Sociologul de miine cand va cumpani acest proces de rein-
tegrare sufleteascd, urmArind boala, o va explica in toate fe-
nomenele ei si va stirnt, poate, hazul contemporanilor cu
mite involburdri tragice de astAzi. Pind atunci insA granitele
isi mentin ravagiile lor, fAcindu-ne sA patimim de ele mai
molt ca de toate capricioasele friguri valutare. Nenorocirea
insa vrea ca aceasta ingrAdire de orizont care e fireasca
pentru judecata multimii sa fie hotaritoare aproape pe toata
linia si la cei mai de seams din conducAtorii politici ai tdrii.
Consecinta e ca $i politica e strivita in patul lul Procruste al
vechilor granite. Omul politic din Cluj se opreste cu solutiile
tui la Predeal intro vreme cind gi conducatorul din Vechiut
Regal i-a statornicit raza de gindire intre Predeal $i Bu-
curesti.

175
 Moneagui mea avea dreptate : a omorim granitele.
Operatia aceasta Insa n'o vor putea indeplini decit spiritele
fargi, care reprezinta sinteza integrals a neamului aces pd.
meniti ai istoriei noastre in al caror suflet trecutul s'a topit,
elaborind din energiile colective ale noului stat formulele
sal vatoare.

i78
 F'oCestea lui Ilie Maromets.

amintire din Basarabia, care nu -vita, sa-mt lese din,.,...,,

0 minte cu tot valul de gindurt ce task In nririL.
In zilele dinfli cind bolsevicii au fost alungati peste-
Nistru si sbuciumata provincie moldoveneasca respire liber
dupe o mita de ani de a pAsare ruseascd, Chisinaul devenise,
un punct de atractie si inteies pentru toti care urmareau o-
pera mare de reintegrare nationalk. In momentele grele de
gum reInviqea Basarabiei apArea ca o recompensk pe care
destinul o acorda dupk atitea dezastre si, mi-aduc aminte,
la Iasi sirnteam cu totii chemarea parnintului lui Stefan-
tel-Mare.
M'am dus si eu la Chisin'iu, IntovArdsit de o seamy de ar4
deleni si citeva luni am fost martorul renasterii politice de
peste Prut. Zilele acele vor rkmlnea neuitate cu framintarea
$ipitorescul lor. Pe ruinele tarismului decapitat se ridica valul
tulbure Ina al energiilor populare, aducind din straturile de
jos impuisurile impetuoase ale instinctului national moldove
nese. Poporul Basarabiei, dupe apasarea de un veac a duhului
strain, se mince greu si marea lui sanatate primitive se deste-
pendtroznind din toate In cheieturile ca trupul unui urias dupli
e lung noapte de betie. Scene miscatoare si interesante se
vedeau la tot pasul. Revenirea la matca romineascd nu era..

i77
hinetts1 tare fierbes. It
usoard, trebuiau pravaliti la o parte mai lath bulovanii mus-
cdlesti din sufletul moldovenesc si aceasta cerea sfortari vio.
lente de energie. Rusia se prabusise, e adevdrat, tarul se stia
ca a fost taiat cu toti ai lui de bolsevici pe undeva pe la Eca-
terinoslav, nu mai era nici o teams ca se intoarce, pajura Ro-
manovilor era datA jos dela toate portile, statuia lui Alexan-
dru I o infasuraserd in sdrente pe care le sfirticau ciorile, pe
strdzile Chisindului se plimba garda nationald moldoveneasca
subt conducerea ofiterilor care manifestau o necontestata pre-
dilectie pentru chipiele rominesti, cu un cuvint stdpinirea
ruseasca se ddrimase ca prin farmec... $i cu toate ) ceste, in-
vizibila dar strasnic de apasatoare, inoportund si pururea
prezentd, domnia moscovitd se resimtea pretutindeni. Era o
o lume aparte pentru noi, plina de necunoscut si noutate. Rusli
nu plecaserd din suflete Inca, unde in mod obraznic s'au lost
asezat inainte cu o sutd de ani si acum se puneau deacurme-
zisul nostru de cite on noi, pribegi din and parte a rominis-
mului, doream sa facem apropierea dela f rate la frate cu mol-
dovenii. Nu mai vorbesc de aristocratia Basarabiei, descen-
dentii boierilor de odinioard erau cu totii inchisi in casele lor,
In mare doliu plingeau prdbusirea imperiului si vedeau in
mina intinsa de peste Prut un gest de nesocotin+A criminals,
Nu mai vorbesc de speciala infatisare a clerului moldovenesc
prea putin spiritualist, coplesit de stralucirea grea a unui ri-
tual oriental si Imbibat de Moscova in toate fibrele lui. Dar
alerul coabitatiei de un veac cu vecinii de peste Nistru straba-
tuse la addpostul cinovnicilor rusi pind in umbra satelor,
uncle tdranii intorsi de pe moldayschi front dumicau do-
mol impresiile marilor sguduiri dimprejur
In valmasagul de orinduire noun a unei vieti proaspete, dat
filnd marasmul aristocratiei, conducerea politica a revenit cdr-
turarilor moldoveni dela lard. Citiva profesori de liceu sau
judecatori de pace, un considerabil numar de invdtAtori si o
ceatd de studenti veniti dela universitAtile din Charkow $i
Kleve, au iesit la suprafatd, luind in mind frinele in noua ase-
zare de stat. Fii de Want% trimisi pe invatatura ruseasca,
acesti deputati din Sfatul NM de atunci, train in completa
izolare de toate manifestarile culturii rominesti, infatisau to-
tusi o netarmurita dragoste de neam. Reintegrarea for la viata
national& se petrecea la fiecare dupa o indelunga si chinui-
toare tragedie individuals. De aceea psihologia for era agi-
tata, plina de intrebari nedeslegate si de surprize. Ei urau fi-
rete pe Rusi cu uta neagra a sclavului batjocorit, le ziceau
4 pOrCi,, si afis u o constiinta de superioritate, dar in acelas
titnp ii copiau in toate alcatuirile for .si in subconstientul ju-
deckii for mentineau o nestirbita admiratie pentru uriasul ca.-
zut in noroi. Ei isi iubeau neamul cu deslantuiri patimase de
dragoste proaspata, cu o frenezie slava in volbura for cutro-
pitoare, dar dincolo de limita acestui Instinct sufletul for era
nela rudt, haotic. Crescuti dupa t.ribilul zid de izolare al Pru-
tului, farimind in amintire fragmente de cintece populare din
satul lor, primind la scoala toate aspectele de civilizatie umana
prin pezma ruseasca, terifiati de umbra lui Petru-cel-Mare,
pustiiti de frigurile lui Dostoiewsky si de viziunile ascetultti
dela lasnaia-Polyana, bietii luptatori ai regenerarti noastre
na.ionale din Basarabia descindeau pe arena cu toate stig-
matele fatale ale virusului moscovit si din bagajul for de ra-
tiune se ivea necontenit o caciula muscaleasca...
Mi-aduc aminte de o sears ca atitea seri petrecute in mij-
locul acestor fauritori curati la inima ai unirii Basarabiei cu
tara-mums. Sorbind interminabilele ceaiuri intr'un colt de re-
staurant la Chisinau, eram in pragul unirii apropiate, cu su-
fletul plin de fiorii trecutului si de emotiile prezentului. Conver-
satia noastra rascolea ca de alteori cauzele pravalirii rusesti
si prietenii mei moldoveni, intr'o veche limbs cronicareasca,
cintarindu-si vorba, cautau sa-mi lamureasca otrava demisti-
cism a mentalitatii slave, nebuna pofta de autoflagelare care
pusese stapinire atunci pe masele fostului imperiu si be im-
pinged cu o perversitate crescinda spre-o tavalire in mocirla.
Discutia se desfasura greoi cu dese intretaieri de citatii ru-

f 79
sel,i, se invowu teorii de ale criticilor r4i, pagini din catechis-
mul lui Lenin, on cite-o anecdota din nuvelele lui Cehov.
Din toate aceste lungi cuvintari insa iesea la iveala o larga
si zgomotoasa bucurie, ca in sfirsit dusmanul secular este
schilav de moarte si ca zorii infratirii rominismului se intre-
OA deabinele. Imprejur stapinea o veselie nervoasa si in

mii : -
aburul de ceai se ridicau accente razlete din cintecul vre-
.Pe al nostru steag e scris unire..
Atunci s'a intimplat, ca in golul de o clipa al conversatiet
vecinul meu de ma.a a aruncat vorba : -Nu, Rusia nu mai
invie degraba, nice un viteaz ca Me Muromets n'ar putea s'o

-
mai puie in picioare...
Ce fel de Die ? zic eu. Amfitrionii mei au zitnbit cti
totii ca subt farmecul unei calde am ntiri.
- Cum, nu stii povestea lui Hie Muromets, tovarasul Itu
Stenka Razin ? Masa intreaga s'a inseninat, cintecul uni-
rii s'a intrerupt, s'a facut tacere, fruntile s'au descretit si sti-
risul comunicativ a luminat deodata toate fetele, raminind
numai eu st cu cei doi prieteni ardeleni desfacuti de aceasta
binefacatoare seninatate.
Ei bine,- incepit vecinul meu,
pele Ukrainei, din plugari saraci.., -- Si
Hie s'a nascut in ste-
basmul si-a intins
aripile deasupra noastra. Deputatul moldovean -
nume patriarhal ca pe vremea lui Neculce, ml se pare Vlad
(purta un

Plamadeala, sau ceva la fel), -

clipind din gene reinvia
inamtea noastra imaginea eroului bilinelor rusesti. Spunea
de-un viteaz fara seaman, un fel de Siegfried popular, un fel
de Pintea at nostru, care creste in trei zile ca altul in trei ani,
da mina de ajutor tuturor napastuitilor. sdrobeste pe Tatari,
baga in racori pe boieri si se iveste calare pe cal alb linga
Lavra din Kiew s bata in poarta cu buzduganul... Povestea
era lunga, moldovenii ii prindeau fiecare amanunt, sorbind
ceaiul pe indelete cu bucata de zaharintre dinti, cum ne otvs-
nuisera ofiterii cazac' la cofetaria Tufli din Iasi. Era o sm-
cera atmosfera de admiratie fail rezerve, era mai mutt decit

180
o poveste, era un spirit ewe to,Jea sutletele, u intimitate
calda necunoscuta noua, erau stapinii de ieri care-si lasaserh
in urma implacabila retea fermecata, era cultura ruseascd.
Mi-aduc aminte -- cum privind imprejurul tneu tabloul,
mi se pared ca retraiesc sensatii din romanele lui Turgenicw...
Scena ne-a miscat adinc si and ma ducear noaptea spre
cash pe strazile Chisinaului alaturi de cei doi tovarai din
Ardeal, colturile acute ale orasului adormit ne pareau pline
de umbrele hatmanilor ucraini, iar vfnful flues arii poso-
morfte din opera Boris Gudunov...

Au trecut ani de-atunci, in noua alcatuire de stat Basara-

bia i-a gasit locul, sunt svicniri Inca de strainism postum,
dar constiinta stabilitatii se Intareste, opera de nivelare prinde
gi reinchegarea unitatii de stat se desavirete cu incetul. Cu
toate aceste, Ilie Muromets, din nenorocire, traieste Inca din-
colo de Prut...
Soarta vrea insa ca rolul acestui Ilie sa fie mult mai com-
plex.
t
Subt alta forma 1 cu alt nu me el incurca lumea aid in Ar-
deal. Basarabenii 1-au motenit dela Rui, noun ni I-au lasat
Ungurii. Priviti imprejur, stall de vorba cu cea mai mare
parte din clasa noastra conducatoare, inregistrati deprnde-
rile ei fie pogitice, fie culturale, ascultati-i teoriile si glumele,
cititi manifestul partidului national, puneti in cumpana ar-
gumentele in fata incoronarii, savurati sintaxa unui discurs
parlamentar rostit de unul din neinduratii nostri adversari,
scormoniti putin mai adinc ura impotriva regatenilor si
Ilie Muromets apare in toata plenitudinea lui de spectru ras-

181
bunator, firele in costum schimbat, in ireproabil doin an de
pe pusta.

*
* *

octrta, in adevar, a fost foarte nedreapta cu bietul neam

rominesc. N'a fost deajiins apasarea politica de veacuri, mai
grea i mai pustiitoare se in fatiaza robia civilizatiilor straine
care ni s'a impus. In momentul clad s'a sfarimat servitutea
politica, zestrea fatala a influentii culturale s'a pastrat ne-
tirbita i ne urmarete la tot pasul ca un blestem. Clasa con-
duca'oare a celor patru provincii unite sufere de contactul
secular cu patru culturi diverse, diametral opuse in impulsu-
rile lor. De aceea lipsa de unitate, lipsa de convergenta in
framintarea conducatorilor, caracterul de mozaic sufletesc al
acestei societati diriguitoare. De aid ne vin atitea balansAri
politice desorientari culturale, nenumarate vorbe incurcate
i caricaturi de tot felul. Repercusiunea cea mai evidenta o
vedem in viata politicA, unde lucrurile se pot urmari mai
lesne, criza insa e mult mai adinca, este criza apararii cul-
turale, este criza sufleteascli cu nenumarate fenomene anti-
patice de desechilibru moral i intelectual.
La dreptul vorbind nu este o superioara placere sa traieti
tocmai in perioada istorica in care cerebralitatea neamului
tau este atinsa de-o asemenea pecingine, purtind cu tine in
toate partite convingerea ca numai sacrificate fiind genera-
Vile atinse de stigmatul trecutului se poate fauri platforma
trainica pentru ziva de miine.
Din fericire Irma avem un loc de refugiu : fareinimea. Lumea
el, intr'un acord netulburat cu eternitatea, pastreaza i la Mu-
re, ca i la Olt sau la Prut, aceea unitate de suflet, acelauni-
son de simtire. Ca un lac imens, cu aceleai indoituri de unde
la suprafata i cu aceleai viltori in adincime, psihologia

182
inaselot romineti .4i afirma inrudirea organics, constituind
singura temelie serioasii Oentru o existenta de stat i-o unf--
tate de civilizatie. _

La ea trebuie -s se coboare i pe ea trebuie s cladeascil

indrunatorii acestui popor in zilele noastre agitate. Indra-
marea insa nu poate veni decft dela suflete care 1I au rada-
cinite adinc de tot in acele regiuni ascunse de simtire i con-
itiintli unde buzduganul lui !lie Muromets n'a putut razbi
niciodata....

183
 Adana Pea dela Albalalia.
c'Moth acestei reviste, urmarindu-ne scrisul in mods
obiectiv, Iii dau desigur seama ca ideia centrals in jurnP
careia s'au grupat toate argumentele noastre, Tata cu
dlversele rataciri ale aa numitului partid national, a fost
afirmarea unitatii de Stat 1 apararea ei pe toate caile impo-
triva incontientilor care o slabeatt cu atitudinea lor.
- Tara Noastra a pornit dela inceput cu acest program al
nivelarii sufleteti, avind ca tints definitiva consolidare lute-
rioara a staiului romin. Dupa nedreptati de veacuri si dupa_
recenta varsare de singe, am crezut, ca indeplinita fiind uni-
tatea noastra politica, trebuie sa inlaturam totul ce poate sa
compromita procesul de inchegare intr'o vreme and o redu-
tabill fierbere vulcanica ne ameninta inca din atitea parti.
Calauziti de ideie ne-am aratat convingerile la once ocazie,
tiind foarte pine ce vrem i unde mergem.
N'a fost, deci, dtui de putin un duel personal care s'a
dat aici cu gindul de-a adumbri vredniciile unor oameni dor-
nici sa ceara cuvint pe arena publics. Totdeauna am inteles
Cain cadrul larg al tariff innoite se poate gasi un coltior de
activitate pentru fiecare, fara nici o jignire pe seama altuia.
Cit privete Ardealul cu deosebire am fost de credinta ca a
class conducatoare putin numeroasa 1 putin pregatita su-
porta cu greu criza farimitarii in mai .nulte tabere. Dad cm

185
' toate aceste am sacrificat degrabd lozinca unei solidaritati
i am deschis un drum nou, fringind impulsuri de ordin in-
,clividual de dragul ideii, motivul primordial este primejdia
pe care o simteam pe urma mentalitatii bolnave a tovarasilor
nostri de ieri.
,, De cite on privim inapoi si ne plpaim constiinta, justifi-

carea noastra apare !impede la toate prilejurile. Orice retros-

pectiune asupra celor patru ani dela unire Incoace vine s ne
intdreascd in gindul ca oscilarile d-lor Vaida-Maniu nu aunt
decit rezultanta fatala a unei complete lipse de busola in
orientarea politica si a balastului de strainism care staruie
Inca in psihologia lor. Fie ca ne gindim la izolarea perma-
tenta a acestui partid, ursit sa bata la toate portile si in
ucelas timp sa propage aici regionalismul inversunat, sdpind
legaturile de fratie cu Regatul, fie ca -i judecam pe nelamuritii
fruntasi dupa Ingustimea de suflet din ziva incorondrii, sau
dupa pripeala acefala cu care s'au avintat la fuziune cu raz-
letele elemente reactionare dela Bucuresti,in toate iposta-
zele lese la iveala cerebralitatea hibridd a unei conduced
fait nici o linie dreapta, pe urma cdreia energiile se pulveri-
zeazd condamnate la o indelunga irosire sterna.
in citiva ani de orbecaire, capitalul politic al Ardealului a
lost cheltuit si partidul de subt ocrotirea comitetului de-0
suta, subminat de toate curentele, astazi e in pragul lichiclarii.
Toate aceste constatari sunt fart indoeald triste si conse-
cintele for ating deaproape interesele unei Orli de tall, care
dupa o eclipsare de veacuri nazueau cu drept cuvint spre o
-oarta mai bunt. Si mai trist este insa, ca paralel cu neglija-
rea problemelor ardelene, nationalii patrioti dela Cluj au
izbutit prin sgomotoasa for agitatie de citiva ani sa dimi-
nueze prestigiul integral al vietii de stat, slabindu-i organis-
mul unitar prin otrAvirea maselor rominesti din Ardeal, sl
-mai ales menajind tendintele centrifugare ale unor fragmente
etnice din tart, care i-au gasit principalul izvor de inspiratle
In chiotul nesabuit al regionalistilor nostri.

I 86
 Si examinant de astadata subt aces! aspect rolul politic at
unor cameni care prin pasirile for au primit o semnificare
anacronica si care zi cu zi se cufunda tot mai mutt in trecutul
pe veci Ingropat al framintarilor noastre.

E cunoscuta in deobste clamoarea cu care corifeii parti-

dului national acopar nelncetat Adunarea dela Alba - Julia,
pe care coborind-o din cadrul stralucitor al marilor manifes-
tgri nationale, si-au dat toate silintele s'o nAmoleasca isr
ogasa strimta a unor preocupari de partid.
Cititorii stiu opiniile noastre in aceasta. materie. Adunarea
dela Alba-lulia, dam s'a mai scris raspicat la revista noa-
stra n'a fost decit curata isbucnite spontand a concitiintii
romlnesti din Ardeal pentru faurirea visatei unitati nationale.
Subt indemnul unei credinti strabune pi impinsi de ferment:it
revolutiei care aprinsese monarhia Habsburgilor, ascuitind
chemarea frateasca a Rominiei, care udase cu singele razbo-
iului liberator idealul unitAtii noastre, rominii ardeleni, ho-
tariti sa afirme pentru ei inpigi pi pentru lumea intreaga ideia
alipirii, s'au intrunit la Alba -lulu In Decemvrie 1918. Mona-
mentala armonie de ansamblu a o sutA de mii de oameni n'a
avut la temelie alt crez decit dorinta mare si simply de unire
cu Cara, Acest unic gind tumultos a rascolit masele pornin-
du-le subt sugestiunea unui vis secular In drum spre cetatea
lui Mihai Viteazul Nici un spirit de detaliu, nici o nota do
tirgueala n'a turburat luminosul examen de constiinta popu-
lark care a imbogatit cu o pagina glorioash trecutul nostru
sbuciumat. Intrupare larga a instinctului de conservare na-
tionals, Adunarea dela Alba-lulia, ca pi victoriile dela Ala-
rastl si Marasesti, este unul din punctele culminante ale

187
 vnstiinjii cu care poporul nostru in viltoarea unei conga.
*rajii universale si-a afirmat misiunea sa istorica.
In aceasta aureola de stralucire legendara ne-a aparut nout.
totdeauna importantul act politic pe care am crezut ea trebute
sA -1 transmitem in toata puritatea lui generajiilor viitoare.
Leaderii dela Cluj trebuie si In aceasta chestiune sa tulbure
unisonul unui sentiment obstesc cu ecoul antipatic al slabii
lunilor proprii. In mod fatal dinsii ridica perdeaua depe
sufletul lor sf lasa sa vada lumea ce se clocea acolo atunci
chid elanul unui popor isi striga destinele lui. Adevarut
este, ca ridicind aceasta perdea not ne aducem aminte de
tot ce a mocnit subt ea. Stim ea la Alba-lulia in mijloctal pu-
holului de fanatici era Infipt si un manunchiu restrios de
profesionisti politici care in vremea furtunii patimase depe
cimpia 8algradului, intro camera de hotel, a ranja mici sow
teli de echilibristica burgheza. Vai, cunoastem asa de bine,
ilustra societate. Deasupra ei plana toata umilinta moralali
intelectuala In care ne aruncase Ardealul salbatecia apasariii
unguresti. Povajuiji de duhul strain al unei vieji cu orizon
turf coborite, supusi unor circumspecjiuni atavice i robiji de
pornirile accentelor de idea care le smulsese celor mai milli
dee larajii de obedionja catre calaii lor, prea rasplatijii advo-
cati ai chestiunii nationale din Ardeal au avut cu siguranji
atunci citeva ceasuri pline de shucium i Intrebari. Psihologia
for de modesti profitori ai vietii avea, fireste, oare-care
puncte de contact cu viforul de afara, dar dincolo de acesi
generos avint, ratiunea ii indemni sa is masuri pentru once
imprejurari. Ei stiau ca zecile de mii de tarani, condubi de
preojii si invajatorii lor, au venit sa ceara unire fara condijil
cu jara romineasca, dar ei, sclavii de ieri, in coaste cu ruiner
armatei lui Mackensen si cu cetele unguresti care se dislocau
depe front, Isi impuneau pruden,a si rezerve de gindire. No-
rocul intreg cu slava lui neprihanita nu intrase niciodati In
combinajiile reci ale acestor minji obisnuite cu realitajile cli
Pei. De aceea a fost multa Invalmasala acolo In camera d.

188
 S'a lansat mai Intiiu ideea autonorniei subt ocrotirea
hotel.
teoroanei sfintului Stefan, pe care a maturat-o violent uraga-
nul de dfara. S'au repezit apaca la un colac de salvare la
doctrina pre?edintelui Wilson si pentru a se pone bine at,
Europa, au nascocit ad hoc un partid socialist rominesc in Ar-
'dealul robit pe deaintregul de curentul national...
In acest chip, din elanul anonim si din socoteala celor pu-
tint, din pornirile de libertate ale multimii si din reticentele-
unor conducAtori nedeprinsi cu stapinirea, s'au zamislit
celebrele puncte dela Alba-lulia. Fireste, numai ideia unirii a
trecut in mintea tuturor ca o magna charta a rominismtdui
din Ardeal. Toate celelalte accesorii, care aveau aierul ca
vor sa strings intr'o atmosfera meschina de paragrafi vije-
lia unui popor, s'au innecat dela inceput in insufletirea credin-
ter primordiale si suta de mii de romini ardeleni s'au intors
acasa cu sufletul impdcat ca la Alba-lulia a votat unirea cu-
Romima si nimic mai mutt.
Deta aceasta miscAtoare sarbatoare rornineasca incoace a
inceput apoi povestea recenta in care nimeni nu mai gases to
accente de epopeie. Furtuna a trecut si in linistea de mai tirziti
la adapostul armatei romine, domnii din camera de hotel au
facut totul ca sa schirnbe in bani marunti o cutropitoare
volbura nationala. Alba-lulia in miinile for a devenit o mo-
neda de schimb pe care au pi ezentat-o pe tiosie la Bucuresti.
primind drept rasplatd onoruri si bunatati. De atunci si pinA
astazt in mod consecvent acesti giranti ai unirii nu vad 13
vestita adunare decit un brevet de inventie care le apartine:
si ai carui fericiti proprietari inteleg sa ramiie. Alba -lulu
este sup'remul for rezon de existents personals, cuviditul ma-
gic care acopere de uitare micimile trecuttilui si desgroapd
cu pr ifuziune comorile prezentului ; ei sunt pensionarii Alba-
luliei.
ConducAtorii partidului national, hipnotizati de lozinca
r prodigloasa,nu si-au mai dat silinta sa-si creieze un prograr L
de actlune pentru trebuintele multiple ale poporului nostril

-189
In noua configuratie de stat. S'au a0Lrnut pur i simplu a.
_supra celor nova puncte dela Alba-lulia, pe care le-au asvir.,
lit in bataia cotidiand a hartuteillor de partid O. le-au ce-
clarat program al comitetului de o sta. 0 intreaga viltoale
de peripetii a suferit In cursul celor patru ani minunata tie-
care a tdranilor ardeleni. Ca o relicva sfinta apucata pe
miini profane, Alba-Iulia a fost tirita in toate partile. Ora-'
torii de bilciu au pravdlit asupra el fraza for sforaitoare, a-
genii electorali au urlat-o multimii Intre cloud sughituri,
ispravind in timpul din urma prin a filth ca o amenintare
peste capetele noastre : Luafi seama ca ne intrunim la Aka-
Julia qi rupem pactul...

Dupa toate aceste variate tribulatii, faimoasele pate

azind din miinile nepricepute ale conducatorilor celor o
magi pe miinile intelegatoare ale stra.nilor, par a se mtoarce
acum impotriva noastra.
Conceptia, ca alipirea Ardealului la Vechiul Regat s'a &-
cut printr'un .pact., ca un contract bilateral cu angajamente
reciproce intre cloud Orli, a deve lit un sprijin in favoarea
minoritatilor de aici. Aceste minoritati sunt bucuroase s uite
ca marirea de teritoriu a regatului romin a rezultat pe urma
unui razboiu victoriosi s'a pecetluit printr'un tratat interna-
tional. Uitind aceasta, micarea for dev.ne mai liberd, co
deosebire cind 4 p ctul, in articolele lui be pune in vedete
mirajul unor prerogative nevisate inca.
In adevar alineatul I din p nctul III al Rezolu iei dela Alba-
Julia fixeaza urmatoarele : .Fiecare popor se va instrul, ad-
ministra ,i judeca in limba sA propfe prin indivizi din
Blunt sau i fiecare popor va priml drept de reprezentare
in Corpurile legiuitoare i la guvernarea !aril in proporfie cu
numli rul indivizilor ee-1 alcatuiesc,.

to
 Once nunte ecnilibrata ii da seama (,d aceste tagdcluint
grandilocvente, ldsind Ia o parte mobilul unei ciudate star
sufletesti Ia nite robi in ajunul libertatii, n'au putut cobort
pe hirtie decit din cea mai rudimentary ideie a mecanistwitui
unei vieti de stat. Ne mai vorbind de faptul ca printr'o ase-
menea formuld caracterul de stat national al RomIniei e sa-
crificat, tine se gasete care-ar putea Rimurl posibilitatea in-
f ptuint practice a administrarit $i judeceirii fiecarui popor
grin indivfzii din sinul &in ?,.
Cine nu intelege ca suntem in fata unei inocente darnicit ck
ocazie, lard justificare i fail urmari ? Minoritdtile de altfei
au avut posibilitatea sd van subt insd guvernarea cu One-
puteri a oamenilor care au lansat aceste principii subt Con
siliul dirigent, aplicarea lor. Suntem incredintati ca aceast
perioadd cu amintirile ei ii va feri pe viitor de adeinenirile
unor vagi lozince ipocrite. Logic ar fi fost din partea for
all saute un izvor de drept pentru pretentiile de ordin na-
tional numai in punctele speciale ale tratatului de pace, sin -
gurele care constituie un angajament, dar mai ales in bunele-
raporturi cu neamul alcdtuitor de stat, ale cdrui sentimen
de tolerantd sunt indeajuns cunoscute.
S'au gasit insd reprezentanti ai minoritdtilor care s'au o
losit de arma pe care in mod incontient indrumAtorii party
dului national le-o puneau la dispozitie. Presa magitiard, de-
exemplu in ultimii doi ani, null, hrdnete agitatia decit du
aceste teorii fail consistenta. Cu deosebire acum in preaim=
votarii Constitutiei se resimte efectul punctelor fatale. Ce-
printr'o intelegere prog-ramatica nationalitatile strdine de a'i
se tidied i cer in temeiul hotdririlor dela Alba-lulia specials
dreptun nationale in Constitutia tArii.
In ultimul timp vedem cu mirare i-o particulard nevrozd
la vecinii notri saki, can printr'un intelept oportunism i-au
asigurat pe seama for o largd revarsare de binefaceri d'n
partea statului roman. Nu ne-a surprins atitudinea d-lui E-
mil Neugeboren fostul agent al politicei lui Tisza, de care

191
am fAcut amintire In numarul trecut al acestel reviste. Opinia
insa pare a fi prins rdclactni mai adinci la compatriotk
nostri. lata-1 si pe d-1 Rudolf Brandsch, ponderatul luptator
,de ptn'acum, rapit de virtejul ametitor al mirajului. Prese-
tlintete Llniunii germanilor din RomInia-Mare, intr'un in-
terview recent din Universul, declara neted ca in proiectul de
-Constitutie dela Camera vede 0 trAdare., fiindcd nu cu-
prind.e, hotaririle dela Alba-lulia. lntrepidul deputat al Par -
lamentului romin face cu aceasta ocazie si putind istorie,
Aratind termenul la care s'au alipit Rominiei fragtnentele
germane depe teritoriul nostru, afirmind a acest act de
chibzuinta nu s'ar fi petrecut dad. la Alba-lulia nu se afi-
-sau promisiunile am'ntite. D-sa, ca orice cetacean ce se res-
_pecta, nu pierde ocazia de-a ne trece pe dinaintea ochilor
lantoma Ligii na'iunilor....
Nu vom face aici o polemica. cu d. Brandsch. Profesorul
dela Sibiu intelege ca nu ne arde de glume si ca nu simtim un
calremur postum cind ne &dim acum la catastrofa care ne
pasted Cara, data Adunarea dela Medias din lanuarie 1919
ar fi hotarit, Doamne pazeste isa nu se alipeasca, si dim-
potriva sa se opuie armatelor noastre... Cam la fel ne impre-
sioneazd si amenintarea din partea colonistilor din Basarabia,
care de asemenea au binevoit sa se alipeasca.. In treacat
fie zis insa, din preocuparile pozitive de pins acum ale ami-
cilor nostri sari nu ne-am crezut in drept sa descifram astfel
de vorbe mari, care prin notele for stridente iau in adevar un
aspect documentar...
Tot ce dorim sa demonstrAm *i ce, cu prisosintA se pane
in evidenta tuturora, este raul serviciu pe care I-au facut tail
matadorii celor o sutd atunci cind sarbatoarea unirii noastre
au incurcat o in itele unor mid combinatii provinciale si-au
asvirlit o mai tirziu pradd apetiturilor trecatoare pe care bud-
Oda deranjata a unei politici de partid be scoted la suprafata...

* * *

192
 In tata acestor penibile ratAcin reactiunea noastra este ur
gest normal de aparare nationalA pe care-I schitam de cite-
ori dusmanii constienti sau conationali nepriceputi tovesc In
interesele legitkrne ale neamului.
Cit privete Alba4lulia, nadajduim ca amintirea et, desta-
cuta de micimi vremelnice, se va aeza definitiv printre icoa-
nele luminoase ale trecutului, parasind arena militant&
pentru ca neumbrita de nimeni sA se poata incadra in
'eternitate.

t93
Mash? care Herb,. 14
 Oorbele marl.
............IM

Cazut e destut de trecvent si ne impiedecam de el la tot

pasul. Pretutindeni, pe stradd, in vagonul restaurant, in
camera portarilor de hotel si in toate partite se gaseste
cineva care aruncd dictonul curent :
E mai rdu ca subt unguri...
E de obicei cite-un domn bine imbrdcat, bine hranit, cu
inele marl pe degetele cArnoase, cel care pronuntA dureroasa
sentintd. El o rosteste plictisit de cite on se intimpla s nu
aibd loc in tren, de cite on nu nimereste camera la hotel sau
chelnerul Intirzie sd-i aduca friptura. Mai acum doi ani lumea
tresdrea nervoasa pe urma acestor apostrofe si se iscau in-
clierdri care aduceau la rezon pe autorul comparatiei acum
s'a obisnuit si insulta nu mai are ecou. Abia doar cite-un
preot Wan sau cite-un ofiter invalid mai protesteazd, stir-
nind zimbetul celor de fats cu revolta for intirziatd. Multi- 1
mea insa nu se mai impresioneazd, fiincica in multime tot-
deauna se gaseste cineva care se apleacd la urechea vecinului
si cid latnuririle de circumstanta. In trei minute se stie de cdtre
toti ca indraznetul protestator, pe vremea ungurilor, era un
modest functionar la o Warta din provincie, unde se WA-
N banea cu cele cloud sute cincizeci de coroane pe hind ft ca
circonferinta lui apoplectica de azi, plus milionul de care
(

195
dispune, fac parte din generoasele revdrsdri ale regimului
rominesc...
In astfel deimprejurari auditorul In mod fatal se resemneaza
i Invaluie cu priviri intelegdtoare pe dommil bine hranit,
care dupd un violent acces de tusa grass, congestionat ci
sAtul, mai repeta data obraznicia
E mai rau ca subt unguri.

*
* *

Boala vorbelor mad, Inca una din maladiile bietei noastre

societati in goana ei de prefacere.
Ca in toate partile, deodata cu libertatea, s'a ivit i carica-
tura ei, grandilocventa, care se lafaiete astazi pe toate call-
rile,sfrigindu-i ororile nesabuite. Firepe, nici aceasta boald,
ca atitea altele, nu vine de jos din regiunile bunului simt ale
paturei populare. Taranimea are mai /nth prin instinctele el
viziunea clara a situatiei care nu-i ingdduie sa asvirle nici cu
prostii, nici cu minciuni. Stind de vorba cu satenii notri aid
In Ardeal, vezi a mintea for o clips nu depavte echilibrul
just al proportiilor. Oameni sanato,i, cu judecata cumpatata,
odata nu mi-a fost dat sa and din gura for ineptia bineface-
rilor depe vremea contelui Tisza, deli, daca stint mizerii i
privatiuni, ele ating mai Intli multimea dela sate. Dimpo-
triva, taranimea cu intelepciunea ei, resimtind puternic glasul
sIngelui, suporta lipsuri de tot felul, avind suprema conso-
lare ca prin Intregirea neamului, indrumare spre bine va veni
in mod normal. Este logica nationalismului organic care
vorbete acolo jos, acea contiinta de rasa motenita din ve-
chime in toate cAtunele Ardealului nostru i exaltata pima la
paroxism in cursul marelui razboiu. Dar In afara de aceste
manifestari de convingere populard, vocabularul vorbelor
mad it refuza Ins4 psihologia taraneasca sobra prin carac-
terul ei i pururea departe de flecarie.

496
 Retorica grandilocventA face parte i ea din actualul pro-
ces de fermentare sufleteascd al clasei conducatoare.
E un fenomen moral destul de interesant aceasta cascadd
de vorbarie care napadete astAzi aid pe la toate rdspIntiile.
Libertatea in prima ei periodd produce de obicei pe lingd ape-
titul exagerat pe care-I Impinge la suprafall o foame atavica
i accese antipatice de volubilitate. S'ar pared ca dupd tacerea
seculard in care a fost cufundat Ardealul, deodata cu desro-
birea a inceput sd vorbeascA 1 notele stridente ale acestor
peripatetici de ocazie rdsund departe. Oameni mai ieri in toata
firea, aciuiti in mici adaposturi provinciale, ieiti din teribila
umilinta a Ungariei care-i martiriza i sdltati peste noapte
ca prin miracol in fotoliile englezeti ale bdncilor, ii iau acum
aiere de vitejie 1 fac un stranic tapaj din bun senin. Privin-
du-i in fatA IV dai seama cu mina pe inimd ca unul nu se gd-
sete in acest cor de cirtitori care sa nu se fi ales cu palpa-
bile multumiri personale pe urma schimbdrii de hand. din
Europa centrald i cu toate aceste ei se agita i striga pose-
dati par'cd de infricoate furii...
Recolta cotidiand a vorbelor mari la aceti cavaleri ai
demnitatii postume se chiamd, firete, politica.
Scdpati din imperiul teroarei i al mutismului, ei sunt acum
plini de solutii pentru toate trebile publice, ei nu mai recu-
nose nici o autoritate, cautind sd se rdzbune cit mai degrabd
pe spinarea statului romin de toate palmele sclavajului de
ieri. 0 opera de constructie, desigur, nu poate iei din aceste
magazine de gesturi triviale i chiote lard rost. Politica
la ei e o speta de criticism urldtor, steril 1 fArd conse-
cinte. Buni burghezi, copleiti de norocul improvizat, sunt gata
In orice moment sd lanseze o lozinca rdsundtoare. Arsenalul
for nu e decit din vorbe man care pocnesc in gob ca baloa-
nele copiilor la Md. Ei vorbesc de democratie, ei amenitna
cu pactul dela Alba-Iulia, ei vor sd desrobeascA pe 4 regateni.,
ei sunt gata on cind sd aminteasca regelui Ferdinand soarta
13 ourbonilor.

197
 Maladia isi face cursul sl s'ar pared cd e In crestere Inch.
Dupd ce vorbele mari s'au trancanit aici pe la atitea adu-
ndri de popor, stirnind sila Si desgustul taranilor, chio-
tul din Ardeal s'a mutat la Bucuresti. E in adevar un aspect
si trist si grotesc aparitia acestor chiaburi elementari care -vi
plimbA astazi prin sAlile de Intruniri verbul for bolovanos,
acolo unde eleganta elocintei romInesti a izbutit de mult sA
statorniceascd o atmosfera de civilizatie.
Parlamentul a ajuns si el un loc de intilnire al acestet spe-
ciale oratorii In care o vitejie recenta Isi etaleazA toate In-
drasnelile. Barbatii de stat pe care-i scutura frigurile subt era
ungureasca cind se gindeau la cinaltul guvern, sau la a prea-
indltatul tron cezaro-regesc., to miri ce Wu& dela Gherla
sau Blaj care pita alaltdieri se bilbiia de sfiala obedintei
canonice, isi bat pieptul astazi in mugete grozave si nu mai
pot de turbati ce sunt in sacra for minie de apardtori ai li-
bertatii. E un sgomot cumplit subt cupola din dealul Mitro-
poliei, vorbele s'au umflat si bunul simt calatoreste departe
de ilustra Adunare
Dupd apologia tarismultn, facutd de-o inconstienta din
Basarabia, urmind tipicul cunoscut at exagerdrilor de aici,
cetatenii din Ardeal vin si ei cu contributia for de IndIrjita
obstructie. Cititi ddrile de seams ale ziarelor, insemnati-vi
bine numele neinduplecatilor clamanti, spargeti coaja obscu-
ritatii for si vedeti ce vd ramine pe urma acestei trecatoare
analize. Ca sa intelegeti pind unde a avansat pembila dimi-
nutie de cerebralitate Si sa vd dati seama ca acest hasis ordi-
nar al vorbelor mari a napadit chiar si firele mai distinse, su-
puse In trecut la oare-care discipline de gindire, cintariti, vi
rog, aceastA frazd smulsd la intimplare din cuvintarea unui
meritos profesor universitar din Cluj, istoric apreciat de not
toti: 4 Nici land Rusiei, nici sultana! Turciei n'au Inceitufat
mai mult liberta file poporului decit acest guvern'...
LAsind la o parte stupidele calcdri de lege ale cirmuiril
actuale, nu vi se pare cd ne apropiem in mod primejdios de

19R
tetorica delicioasd a eroilor lui Caragiale cu astfel de invo-
cdri ale... sultanului Turciei ?
Addugati la aceste pentru completat ea tabloului si recen-
tele elogii aduse deunazi in Pariamentul romin regimului
unguresc de catre d-1 Alexandru Vaida, Post prim-ministru si
cunoscut mare mester al cuvintelor cumpatate, care din mo-
tive de inaltd oportunitate politica s'a crezut dator sd strige
In fata lumii, probabil in amintirea pdruelii dela Budapesta,
ca presedintele camerei unguresti era un monument de obiec-
tivitate pe seama noastrd...

* *

Da, suntem In plina vorbarie goata. Cuvintul, acest fluid

sacru in care creerul uman a topit at/tea minuni, is not e ne-
socotit si dezonorat ca un diamant cazut in balarii.
Lumea, fireste, nu mai reactioneaza la desgustatoarele vio-
lente guturale, timpanele au obosit, superlativele s'au rdsu-
flat si-o unanima slid s'a asternut peste suflete. Din toate
bolile, poate de asta ne vom vindeca mai de grabs, tocmai
fiincicd innotam in ea piny in git.
Deocamdatd insa suferim brutalizati la tot pasut de dervisii
urldtori si ahtiati dupd o bineidcatoare si rodnica Mere, ne
gindim la vremea de mime crud pe rulnele vorbelor marl
societatea echilibrata va instals in mintea tuturora cenzura
implacabila a bunului simt...

199
 amsaril.
Astavara la Cluj, in pragul hotelului New-York, mi-a
pus mina pe umar un damn elegant cu irepropbil cos-
t= de sportsman englez i cu un-zimbet larg de birui-
tor. Am avut un moment de ezitare in fata lui, flindca nu
ltiam de unde sa-1 iau, aa rubicond i familiar cum daduse
busna asupra mea. M'a lamurit el degraba, degajat Si imper-
turbabil, rizind gutural i sonor de sfiala in care ma gaseam.
Nu-ti mai aduci aminte, acum cinci ani in gara de Nord..
Un bilet de recomandatie... vremuri grele pe-atunci...
Am strins o clipa din gene i dintr'odata memoria mi-a
reconstruit tabloul. L-am revazut in postura de odinioara,
rind cerea slujba, slab, deirat, cu sperietura in ochi, invo-
cindu-mi prLgatirile lui de economist care 1-au slujit mult pe
vremea razboiului in calitatea de ofiter la administratie.. II
pierdusem din vedere pina mai anul trecut, rind cineva mi-1.
reimprospatase, spunindu-mi ca a dat lovitura i ca a
urcat repede scar a norocului...
Da, da.., Tin minte... i-am raspuns linitit, in vreme ce et
ma privea senin di ept in albul ochilor.
Vii dela mo vie ?
Nu, zic eu, n,am rno0e... liar dumneata ?
Sunt in plimbare prin Ardeal cu automobilul de douse

201
saptamtni. FrumoasA tars I.. Nevasta-mea e incintatA.. Re-
gret ca n'am luat limuzina, cum e prat pe sosea in main
deschisa ; da, frumoasa lard...
Vrei sA cumperi ceva pe-aici ?
Nu, pamintul nu e tocmai productiv la d-voastrA, eu am
In Ialomita...
Atunci poate sA iei o fabricA, ii replic eu cu
FabricA nu, ca am la Ploiesti, dar altce va...
Ce?
Uite, as vrea o ruina...
Ce ruina ? fac eu speriat.
5tii, nevasta-mea, caracter romantic, ii plac strapic rut-
nele... Ce sA zic, si pe mine ma impresioneath, ass cind a-
pune soarele, ziduri paraginite, turnuri medievale,creste mus-
chiu pe ele... e foarte evocator. Cind treceam ieri pe drum
dela Brasov spre Cluj, am vazut ceva admirabil, H zice Feldi-
-oara, dad nu ma'nsel... N'ar fi de vinzare ? Nu m'a putut
delusi nimeni. AS cumpAra -o bucuros, mi-as face o vilA co-
cheta, vizavi, ruina in fats, vine frumos de tot...
Da, raspund eu incurcat. S'ar putea, nu stiu, o ruina...
Cum II vedeam insa pe sarnsarul imbogatit coplesit foarte se-
dos de scrupule estetice, cum Intinsese tocmai bratul drept si
plescaia din buze sa-mi vorbeasca iar de amurg, m'a pufnit
risul..
Salutare, salutare, st am plecat.
Omul care cautA o ruina... Rideam si ma uitam imprejur,
poate nimereste cineva sA -i spun, sA ridem impreuna. N'am
gasit si stind ass singur m'au nApAdit reflectiile ca de obicei,
m'am posomorit deabinelea. Ce curbA grozav de repede, imi
ziceam, ce salt fantastic in viata acestui om, din ziva cind
imi cerea mie un biletel in gara de Nord, ca sa intre in slujbAl
Prin ce proces de extraordinary suprasaturatie va fi trecut el
In cinci ani de zile de a ajuns acum sA pu e ochii pe cetatea
calugarilor templieri din veacul al treisprezecelea, ziditA pe
dimbul dela Feldioara ? Imi reveneau in minte pagini de so-

202
ciologle cu teorla exigentelor sf ma infioram gindindu -mA la
drumul pe care trecuse domnul cu costum de sportsman pina
sli coboare din marina in fats hotelultu din Cluj... Pe spinarea_
cui s'a fAcut acest voiaj macabru in imperiul norocului, tine
plateste nota ?
Intelegeti, ca n'am mai ris de loc.
Cind am incheiat sirul intrebarilor, am vazut destul de
!impede problema omului care cauta o ruina. Un singur lucru
as fi avut sa-i spun, sA nu se lege morti de zidurile dela
Feldioara, sA mai astepte doi trei ani, fiindca cu el si cu altii
de seama lui, dad mergem asa inainte, toata Cara va fi
o mina

Reinviu aceasta figura antipatica, astazi din prilejul pana-

malei pasapoartelor, la lumina cAreia o vastA galerie de
samsari se desveleste din umbra.
Ei sunt multi, sunt fara numar in toate colturile. Fie ca se
agita inopetrol on in Mina, fie cA inlesnesc exportul de carne
vie pentru America, ceata for rasare pretutindeni in trenuri,
la hoteluri, in anticamerele ministrilor. Fiecare din ei e un
corb care pindeste hoitul, fiecare ateapta cu infrigurare sa
idea lovitura' Sf fiecare descrie cu mare vitezA curba omului
care cauta o ruina. Toti laolalta sunt pasarile de prada, coali-
zate in mod tacit sa prepare ruina taril. 0 atmosfera detesta-
bila au raspindit aceste fiinte, un aer pestilential de cadavru.
S'ar pared ca Rominia Nona, cu toate viltorile ei grozave
din care a iesit, s'a transformat peste noapte intr'un labora-
toriu al aventurierilor, cA cinstea si idealul au murit pe cim-
pul de Wale, i c ce-a ramas in urmA nu e dectt masa i-
nerta si sleahta cioclilor gata sa-51 fad din cadavre piedes-
talul bucuriel for frivole.

203
 Care se fie explicatia acestei penibile pravaliri morale,
tare resortul ascuns al unei caste intregi de delicventi ? Fari
indoiala rdzboiul a sguduit psihologia omenlrii si-a asvirlit
un val de cras positivism, menit s schimbe pentru moment
valorile mostenite. 0 filosofie a clipei, pripita si brutala, a
luat Jocul acordului cu eternitatea. Vieata scapata din trap-
see se traieste repede, ca subt umbra unei vesnice amenintari,
si de aceea hedonismul cu toate transactiile de constiinta a
ajuns la ordinea zilei. In toate partite resimte continentul a
ceasta navala exasperate spre acapararea materiald.ln strai.
natate Insa, societatea constituite reactioneaza cu tarie, echi-
librul se pastreaza, traditiile it restabilesc si ordinea morali
se ridica triumfdtoare. La noi impotrivirea pare tot mai
slabs, mediul ambiant incepe s fie el insus supus si terori-
zat de biruitorii pdcatului. Vor fi multe motivele clarapandrii:
spoiala de civilizatie, origina strains a multora, sdlbaticia
politicianismului si altele. Din aceasta particulars fauna a
oraselor au rdsarit samsarii, atita lume bine imbracata, care
in loc sd fie la Vacaresti se incurcd intre picioarele noastre
la colturi de stradd.
'Exists insd, din nenorocire, aproape o justificare teoretica
ridicata la rang de doctrine pe seama acestor indivizi certati
cu codul moral. E ideia de a sprijini in tiinpul din urma
aproape intreaga viata de stat pe spuma incerta a oraselor,
cunoscuta conceptie de a ne crea repede Si cu orice pret o
burghezie stdpinitoare. Cliseele din Occidentul pe care-1
copiam s'au transplantat aici, si la addpostul unui meschin
spirit de fatadd zapacesc mintile. Intreaga legiuire curenta,
cind nu se face direct inspiratd de frica maselor, e puss in
slujba acestei clase fare radacini si lard busola. In Apus bur-
ghezia se infatiseaza intrio linie nonnald de ascendents isto-
rick fiind in totul rezultanta unei evolutii de veacuri. l.a noi
se face saltul, la noi se improvizeaza. Prea grabiti pentru a
astepta un proces de desfasurare lentd, noi am inlocuit bur-
ghezia.cu samsarii. Din aceastd legitimare politica se des

204
lanjuie toate nenorocirile vazute i nevazute. Samsarii au de-
venit un puternic angrenaj, ale cdrui tentacule s,au infipt
In MOO temelia viejil politice, samsarii stint traficanji care
au prefAcut in bursa un templu de idei.
Ce se va intimpla acum, e putin interesant. Intra chid la
puvArie sau scapa, eclipseazd fraudele cailor ferate pe cele
dela pappoarte ? Nu are importanjA. Aici trebuie sA se nA-
rule o doctrind ; un sistem de &dire trebuie sd mid.
Peste atmosfera bolnavd e vremea sd se deschida \un ori-
mut nou, o orientare schimbatd. Muljimea intronata in
drepturile el, numai ea va ucide samsarii.

SO5
 easarabia.
....MIla

Conversatiile actuale ale delegatilor romini cu trimisii so-

vietelor la Viena, dupA stirile de pins acurn, nu par a
duce la un bun rezultat. Guvernul din Moscova a mobi-
Iizat totul ca sA dovedeascA lumii ca tine mortis la pAmintul
dintre Nistru si Prut. Alit diplomatia cit si propaganda bol-
evica sunt in plina activitate ca sA conteste dreptul nostril_
S'ar Ord ca ne gAsim in fata unei resurectiuni de caracter
natiznal intransigent in tat:Ara raposatului Lenin, sau ca re-
gimul sovietic are nevoie de un triumf ieften pentru potolirea
marilor invalmaeli launtrice.
In once caz, in fata acestor atitudini bAtAioase ale veci-
nilor nostri, se impune intrebarea logicA : de ce, oare, gu-
vernul romin care avea datoria de a fi perfect informat asu-
pra intentiilor dela Moscova, s'a crezut dator sA mai por-
neascA aceste tratative pe urma carora nu se asteapta la nici a
solutie favorabilA ? Era absolut necesar ca in imprejurArile
actuale sa se dea ocazia guvernului sovietic de a pronunta a
noun hotarire in chestiunea Basarabiei, cu toate consecintele
diverse ale unui asemenea act inoportun ? Nu era preferabila
situatia de ieri cu raceala reciproca, lipsita de o specialA ten-
_ Mune, acestei inaspriri violente din care strainAtatea desprinde
sugestiuni dAunAtoare si cetAtenii de peste Prut se aleg cu a

207
prea legitimA amaraciune ? lata Intrebari care se vor limpet
in curind si vor rosti o sentinta hotaritoare asupra inspira
tiei diplomatice a actualului guvern.
Ori-care ar fi insa lamurirea conterinter dela Viena, read
tatul ei, chiar multumitor pentru noi, e mai putin importam
decit constiinta de drept a poporului nostru in aceasta pro.
blema de viata. Basarabia, ca si Ardealul sau Bucovina, nu e
un pamint de cucerire harazit noua prin verdictul unui tribu.
nal international sau prin recunoasterea celui invinS, ci repa
rarea unei rusinoase nedreptati istorice in temeiul unui prin.
cipiu imutabil al orinduirif de stat. Vechea mosie a lui Stefan.
cel-Mare cu moldovenii ei, reintegratA la patria-mumA, nu
constituie decit acela patrimoniu national ca orice petec de
pAmint rominesc dintre hotarele actuale. ldeia aceasta a
unitatii organice, care e la baza statului nostru dupa rAzboiu,
poporul rominesc o respirii prin toti porii lui si nici o putere
din lume nu i-o mai poate smulge. Sovietele, daca s'ar calauzi
de o judecata normala, ar putea intelege usor acest adevar,
care le-ar scuts de o noua aventura infructuoasa si in acela
timp ar contribui si la reluarea raporturilor de buns vecini
tate intre cele doua popoare.
E foarte firesc, deci, ca demonstraptle moscovite agna
astazi constiinta publics din toate pantile tarii. Puterea de re-
percusiune a aceluias organism propaga reactiunea NA de o
lovitura din orice colt ar veni ea. Si mai explicabil ne pare
sbuciumul recent al populatiei basarabene, care in deslantuin
patimase ii manifestO infratirea ei cu noi. Dincolo de oroarea
de bolsevism care stapineste sufletele, un viu si puternic in-
puts national se afirma dincolo de Prut. Cei 6 ani dela unite
incoace au rectifIcat in mod absolut constiinta moldovenilor.
Ori-cite au fost neajunsurile guvernarii rominesti, intr'o pro-
vincie bintuita de toate stigmatele absolutismului tarist, on-
cit de coplesite de strainism au fost prin apasarea unui veac
resursele de viata ale desrobitilor, o opera necontestata de
reintegrare in evolutia neamului s,a produs aici. Dad tinem

208
seama de greu stile cu care am luptat 1 de recultatul ajuns,
putem spune cu cet titudine cA dintre toate provinciile alipite
13aarabia a realizat cel mai apreciabil progres pe calea na-
tonalizArii. Un Examen cit de sumar justifica cu prisosinta
acest adevar. De aceea pornirea ostila a stapinilor de odi-
nioara trezeste protestare la fratli nostri si alipirea for se
afirma cu miscatoare dovezi de solidaritate.
Dragostea moldovenilor lush trebuie sa fie i o indru-
tudre serioasA pentru toate cercurile conduclitoare ale vielii
noastre de stat.
De sigur, nu acesta e momentul cind s'ar putea plasa
anumite tendinte de criticism justificat, cu toata finis ea se
poste spune totu ca actualul conflict cu sovietele e chemat
sa supuie unei radicale rev.zuiri aparatul nostru de guvernare
i admin:strare de peste Prut, cu gindul de a bnplini anumite
lacune si a introduce in mod rlefin;tiv prestigiul Orli in toate
cugetele. lndepfnind grabn'c acest necesar corectiv poporul
nostru din Basarabia, palp'tind intr'o sinitire cu marele tot,
impartasindu-se de aceleasi beneficii i de aceieasi lipsuri ca
i restul va resimti toate probele unei fraternitati de fiecare
tiipa.
Cit despre duo] tni, de on unde at vent spre orice
colt 1 -ar atinti privirea, ei pot fi convini cA toate partile al-
catuitoare ale lull noas re sent ineltegate in aceiag trup zl
tiestinul lot se confundA
Noi putem fi astazi saraci sau bogati, potolit! sau dor-
nici de o soarta mai bana, dar suntem una i nu ne mai des-
parte nimenea.

tu3
-*Mustul care flerbe, is
 eei eaPi pleaea, eei caPi aim..
(Fragmente)

1.

eunazi la Cluj intr'un amurg de tornna tirzie.

D vechi,
MA oprisem la un colt de strada, in feta unei case
cu frontispiciul monumental, cu boltituri largi si
Cu feresti gotice, una din acele cladiri de armonie litustita pe
care le-au lasat mostenire Ardealului mesterii din- veacul al
saptcsprezecelea si a cAror infAtisare venerabilA contrasteaza
ass de ciudat cu arhitectura moderns ungureasca complet
lipsita de scrupule artistice. Cautam tocmai sa disting em-
blt.ma familiars incrustata in p:atra, la o firidA din dreptul
portii, cind usa de stejar s'a deschis bruse si o umbra de fe-
mee s'a strecut at pe ulita, trecind pe dinaintea mea cu pas
grabit, urmaritA paecA de constiinta unei fapte rele...
Contemplatiile istorice mi-au lost in acest chip intrerupte si
involuntar mi-am indreptat ochii spre fiinta ce se desprin-
sese din acest cadru de lint to patriarhala, care in lumina tern-
iterata a suburbiultu aduce mult cu tristetea unui sarcofag.
SA fie oare epilogul unei idile ? mi-am zis sl in suflet
cram gala sa ating coarda inclulgentei celei mat largi, cind
felinarul de-alaturi mi -a risipit grabnic iluzia clipei. ErA o

211
bilta babusca uscata, care se prelingea pe ling& ziduri in
blana ei saracacioasa. Is' depana picioarele in pripa, din dnd
in cind se uita imprejur cu o tresarire nervoasa si stringea
subtioara o cutie pe care cauta s'o ascunda...
Firea, on poate mai mutt vremea, a furisat, se vede, in fie-
care din not tainuite impulsuri de detectivi, caci fara s vreau
m -am potrivit pasul pe urma ei. Aveam impresia a din ve-
chea casa bolereasca s'a dosit ceva in bisacteaua batrinei,
care nazuia inainte dealun;u1 ulicioarelor in umbrele inserarii.
La o raspintie s'a oprit, 1 am vazut-o disparind discret dupa
pragul unei pravalii.
Am trecut in fata vitrinei sa urmaresc mai deaproape des-
nodamintul dramei. Era un anticar. Prin geam se vedea bini-
sor inauntru. Jur imprejur mobile vechi, candelambre, bron-
zuri, carabine, covoare si pe etajere cunoscuta orgie de
portelanuri si cristale de Karlsbad. Stapinul buticii, un Gyre'
niosneag, adus de spate, cu lumini fosforescente de licurid
in ochii vii, s'a r dicat respectu is din jetul lui cind a intrat
clienta si inchinindu-se i-a sarutat mina. In retlexul lampii
ele"trice am pu ut s'o vad bine hi fata. Era o aparitie dis-
tuna cu linii fine, cu buzele strinse ca de-o protestare amara,
cu nasut acvilin i cu privirea stinsa. Din gesturile transate
care-i insoteau cuvintul sacadat, din brosa de diamante
dela git, din tiremurul aristocratic al capului si din reverenta
ovreiului am inteles de gran ca nu-i o figura comuna si-am
urmarit cu un interes accentuat scena dela anticar. Discutia
dealtfel a fost scurta, matroana cu o miscare silnica a depus
cutia pe o masuta In colt, au urmat citeva momente de cum-
panire profesionala din partea jupinului si apoi dinsa a pl
cat, condusa fiind pina la iesire de negustorul plin de atentil
si umile plecaciuni.
Fireste, curiozitatea m'a impins si pe mine in dughlana sa
descurc itele acestei povesti. N'au trebuit multe staruinti I
chipul de eremit al moreagului s'a inseninat cu spontdnei-
tatea caracteristica a rasei, in vreme ce destainuirile lui,tn-

212
trerupte de reticence trete s'au pornit asupra mea ca o
cascada.
Cunt, n'o cutioateti pe baroana X ?...
Uitati-v, mi-a lasat in comision sa-i vind doua vase
de Sevres, o diademd de briliante prinse in platind, doud
pumnale turceti cu lama de Damasc, citeva tipsii de argint
masiv... Sunt foarte frumoase, sunt de pret... sunt admira-
bile.-
Anticarul s'a pierdut in exortatia lui interesata pe care n'o
mai ascultam, fiindcd numele baroanei ma dusese departe
inapoi pe scara vremii in istoria Transilvaniei, in zilele
Aprobatelor i Compilatelor, and un strabun omonim al ei
era cancelarul tarii intr'o perioada de cumplita oropsire pen-
tru bietii iobagi romini. Din timpurile recente retineam scan-
dalul unui descendent cu o artjsta dela opera din Budapesta,
un duel cu un membru at Casinei magnatilor, un joc de carii
la o statiune balneara...
Ruda cu baronul X ? intreb.
Sotia lui, raspunde anticarul. El a murit inainte vreo
apte ani la Abazzia. A fost o viata stranica 1 Vechi to-
vara de chefuri cu kronprinzul Rudolf, cite ar ti sa va po-
vesteascd lautarul Pongratz.... De trei on 1-a scapat de fali-
ment guvernul din Budapesta, i-a rascumparat moiile, cari-
s'au dus mai tirziu la masa de card... Matta s'a prapadit
ofticos, mai are o fats, e morfinomana....
Batrinul evreu s'a oprit o clipa 1 judecind pe semne tit--
cerea mea, plecind barba in piept, a continuat rar, apasind
vorba ...
- - Da, domnul meu, lumea se schimba. Atia se due, le-a
sunat ceasul mortii... Eu traiesc aici intie mobilele for, cele din
urma semne ale unei domnii de o miie de ani. Ei nu tiu sa
munceasca, ei au fost intretinuti, ei vin acum la mine... Ba-
roana X vinde din casa ...
0 atmosferd trista se degaja din filozofia moneagului.
Pares ca-mi vorbeVe gropaul din Hamlet in mina cu capa-

213
tina lui Yorick. Din toate unghiurile pravaliei lui aveam in,-
presia ca mijesc umbre i sboara tilled. Dulapul enorm din
fund cu fatada de iconostas, cele doua fotolii dela picioarele
lid greoaie i umtlate ca doi canonici ventripotonti, cava-
ierul cu peruca din tabloul depe parete, toate nimicurile
depe polite Imi vorbeau de suprasaturatia, de lenea i de
crimele unel societati parazitare, copleita de boli 1 ucisA
de propria ei conceptie de viata...
Am pardsit in'eriorul sinistru al ovreiului cu sens0a el
am asistat la un sfirit de istorie i a mucegaiul dinauntru
se cerea el insui dupa o navala de aier proaspat de afarl...
Ajuns din nou pe strada eram prins de buimaceala ca dupA
o ingropaciune. Ratacind aa in netire, m'am pomenit din
nou in fata casei vechi de unde ieise babuca grabita cu
cutia subtioara. Frontispiciul larg de piatra cioplita era tot
frivalit in intunerec, abia in fund, Ian) oddity dosnica,
tremura ca o lumina galbena de luminare ..
In noaptea de toamna tirzie, cum se ivise stelele pe cer,
aveam dinaintea mea un aspect de mauzoleu cu cele din urmi
ticariri de candela deasupra unui sicrili...
M'am trezit din toropeala i am grabit pasul...
Sunt cei cari pleaca...

U.

A don,' Li in tren spre case.

Calatortile astazi sunt, cum se tie, expeditii destul de pri-
mejdioice. Mai antipatice insa decit accidentele dela Valea-
Larga par compartimentele cu aierul for de trivialitate, cu
pieta grea de negoate i afaceri, cu conversatiile for pline de
cif re 1 permisuri. Acceleratul incarcat cu un asemenea bagaj
sufletesc ti se pare un moiistru care plimba dealungul tarii o
Ilcomie indiscrete, o bestiala poftil de exploatare i o rapa-
citate brutald....
Shateam gl-etuit In coltul men inconjurat de cetateni ai

214
tArli noastre bogate i asupra mea cAdeau accentele sgomo-
toase din retorica lor speciala cu care comentau capriciiie
valutei. Ca sA scap de aceste inoportune violente guturale am
lacut apel la cartea din buzunar a fratilot Goncourt :Histoire
dela Societe franfaise pendant la revolution.. .
Paginile celebrilor autori m'au convins degrabli cAn'ain a-
lace cu o lectura intimplAtoare de voiaj, ci cu constatAri ve-
ridice ale unor frnprejurari de vieata, care punfndu -mi In lap,
o raspititie importanta din istoria Frantei, limpezeau binior
resorturile psihologiei din zilele noastre, pe urma marehri
cataclism de distrugere si nouA creatiune.
Revolutia franceza, sfarimind cadrele feodalitAtii a dat dru-
mul fortelor latente pe ruinele vechilor alcAtuiri infrinte. tin
val inform de sAnatate robustA a nal:di:lit arena, maturind
putrigaiul unei degenerari seculare. A fost, de sigur, un act
ae justitie care trebuia sA vie, ca o rezultanta normalA a unei
sera intregi de energii acumulate. Spectacolul privit In intre-
gimea lui cu deosebire privit prin prizma consecintelor ce a
avut uriasa deslantuire, nu era lipsit de grandoare. Sgu-
cluirea insa, ca orice schimbare violentA a unei societAti, pre-
zinta in vechea ordine de drept, sdrobind cliseele ei uzate,
pins a ajunge insa sA-si fixeze 1 introneze noile valori, a in-
tervenit o perioada tulbure de eclipsare a ierarhiei morale un
lel de Umwertung aller Werte, cum ar zice filosoful german.
Fratii Goncourt ne introduc in intimitatea acestor zile
agitate, desvalesc colturi de viatA. si reinvie sceneria in-
treaga pin la ultimii figuranti. Ei arata slAbiciunile clasei
stApinitoare, acea aristocratic senila stoarsa de plAcerile unei-
hedonism amoral, justifica prabusirea celor care pleacd, dar
se opresc in acelas timp si inaintea celor care yin, analizind
nest cortegiu in'varietatea lui multipla. Caleidoscopul fsi des-
face astfel imaginele subt ochii nostri si trebuie sa mArturisirn
dela incept ca aspectul moral al primilor ani de clocotire
din marea revolutie tin e din cele mai edificatoare. Precep-
tele traditionale ale unei societAti constituite eau sacrificat,

215
venind In locul for o stare moped pima de oncertituchni,
orbecdrii Si crime. Parisul s'a tranbformat de grabs in
turnicarul orbit de patimi si chinuit de probleme, vechile sa.
f.aane literate au devenit centre de agitatii politice, jocurile
de noroc s'au intins ca o groasnica rnalad:e in nenumaratele
iripouri, fenomene de libertinaj s'au ivit tot mai dese in
And clerului, scandalurile in furniturile de stat erau zilnict,
scumpetea fantastitd, in vreme ce entusiasmul sansculotilor
hraniti cu lozincele bonocastice ale idealttrilor constitu'
tionale se exploata et' cruzime de catre noii potentati ai
republicei...
lntre altele se degajeaza un ins atarrant precis din do u-
mentele acestor fini observatori, e faptul cd rindurile noilor
veniti in orice prefacere bruscd a unei societati sunt tulbun
s.1 cd la adapostul primelor zile de biruintd a note' doctrine de
transformare avangarda care paseste pe arena se infa-
tsazd intr'o armura morals din ale mai defectoase. Fire te,
odeea se ridied triumfdtoare, dar ca sa poa`d izbucni fia-
cara In toata strAlucirea ei purificatoare, trt.buie mai inth
sa simtim fumul in ochi si o scorn-ont aid de splord anti-
patted_
Aceste constatari fugithe mt se intipareau in on tote din
lecture fratilor Goncourt, cind o controversy pe chestiunea
exportului de oud a impartit in cloud tabere pe companionii
mei de compdrtiment, sbiciuindu-le pasiunea piny la paroxism
indeletnicirea mea a delen't imposibild si am fost nevoit sa
mil refugiez In vagonul restaurant...
Stand la mesita din colt, mi-am aezat cartea dinainte, dar
cetania mea a continuat de asta data nu din foils carpi, ci
din figurile cAlatorilor care se insdrcinaserd el sa verifice in
mintea mea adevdrurile nemiloasei opera de analiza social/
latd-i cei care vin, iatd avangarda asezdrii noui de stat, vi-
vandierele biruin(ii... In ritmul trenului, in clincetul de otele
se reconstituie povestea fiecdrui In parte si galeria depe maid
Send, escaladind vremea, se multiplied si se completeaza...
 In mink, SIMI cum reinvie icoana de demult din vretruk.
de apasare ale Ardelului, renasc figurile care impopulau
atund arena sarmanului nostru microcosm ci in alergarea va-
gonului povestea mi se desfaoara inainte tot mai limpede,
tot mai implacabila. Revad zitele crincene ale razboiului cu
tacerea for sumbra, cu paginile de umilinta politics si tresar
ca de o sgtiduitura brutala la amintirea forfotirii cinuplite
de viteji posturni care s'an ivit aid pe lama lib rtatii stropit
en singe t,eneros... Cum au tisnit noroae de tot felul din he-
catomba tiortilor si cite stove strimbe se scriu in aceasta pa-
gird proavata a istoriei. .
Domnul din colt de pita, mare mandarin politic improvi-
sat, si-a stropit norocut cu citeva vaa:oane de spirt, tova-
rawi lui a fost saltat de soarta Imediat dupa unire inteurt
adrairabil automobil Mercedes, proprietatea statului, firete
pe care I-a deteriorat msg., fitnuLA inutindu-se dela Sibiu la-
Cluj cu arhivele Consiliilui di ri gent, marele barbat a urcat por-
cul de Craciun In automobil gi porcul a dat Bata somptuosul
aranjament al limuzinei . La alta mash este savantul de legea
no* fost piny alaltaieri advocat pe undeva pe la Dicio-Sin-
/Chat, astAzi autor de teorii constitutionale, insotit de dont-
mil care (Nationali/eaza, mernbru cooptat in 24 de consith
de administratie... *1 tot all inai ite gradina zoologiei noastre
politice prezinta splendide exemplare in vagonul restaurant.
lath . i pe preotul devenit negutItor de porumb cum priveste
pe fereastra sa-i vada vagoanele, iata prefectul Rominiei
traregite, fost pita detinazi spion linger 1 un incalificabil
borfas, iata exploratorul depe malurile Dimbovitei venit in
krdeal et is contactul cu un consortiu dPla Budapesta intro
afacere de paduri.
Ironia resemnata a celor doi autori francezi e yelled ills-
WI:ail Birtiinta ideei scoate in prlmele zile pe planul intaiu
sgura uval a si pe seama temperamentelor echilibrate, cum
z.i pe seama analitilor, viata e un prilej de reale suferinti la
asemeni raspintil marl ale istoriei ...

217
 Slava Dommilui, trenul ea oprit, e gara mea, ma dau jot,
,riA scutur ca de un copier. ..
Cei care yin...

N.

Mo ilie, admirabil mosneag, vecinuI meu se duce cu sanla

tiuph lemne $i-I %Id in capul satului adapindu-si boil..
tutors dm drum, revederea ne inveseleste pe amindol...
Ce mai zici mos Ilie ?
NingeI . rAspunde batrinul mingtind cu blind*
lruntea boului din dreptul lei si intinzind celalalt brat In larg
ca si dud ar tmbratisi intreg peisajul de iarna...
jurimprejur e zapada, tAcere, bun simt si eternitate...

318
 Tabla oaloPiloP.
Din copildrie,e mult de atunci,imi reinvie adese figura.
omului care pentru intlia oars mi-a intiparit in minte
profund 1 nesters notiunea ridicolului.
Era in sat la not un batrin pensionar, fost cindva in tine-
retele lui pe vremea absolutismului austriac tnalt functionar
Ia dicta din Sibiu.Trdia intro absolutes izofare de toatA lumea
dimprejur si stinted mult haz la tarani cu atitudinile lui depla-
sate de mare senior. Mosneagul era mizantrop si mindru, nu se
amesteca de Inc in treburile satului. Era vizibil numai la marl
surhatori, cind se ducea in joben yi redingotes cu decoratia is
biserica, unde se aseza in strana cea dintii, nemiscat, ceremo-
nios, sprijinindu-se in bastonul de abanos cu mtnerul de Hi-
des si privind de dupes barbetele tunse ca Franz losef, cu o
morga solemnii, la toti crestinii. Cei de WA schitau un zint-
bet uor cum H vedeau asa infoiat si plin de demnitate. Si mai
cararthios era cind iesea la plimbare in landoul yechi tras de
(loi cai marl sAsesti foarte bdtrini, Probus gi Blandus, pe care
II mina dinsul intr'un fel de buiestru domol, pdstrindu-si st
cu aceastd ocazie acelas ritual imperturbabil. De obicei frig
stated inchis in cases, era singurul om in sat care avea sone-
rie, un clopotel de cioaie suna ascutit de cite on it trageau
copiii. si el aparea la fereastrd cu ochelarii pe nas, coborit
nar'cA dintr'o gravurd de Holbein....

'
 be cloud on pe an tata ma duced la dinsul, fiindcd ne era
rud.mie si war fi supdrat de moarte dad am 11 neglijat pro-
idIcolul. Unchiasul ne primed cu mult ifos si dupd ce imi stre-
curd in mina o dutcd de patru crditari, angajd cu tata con-
versatii pe chestiuni de interes public. Vorbed intr'un ton sa-
cadat si se rosted sententios. Din doud in doud minute se o-
wed in discutie, tined din clubuc, iii apasa barba in piept
m sauced vorba : Cind eram eu la guvern..
Bietul Man par'cd-I vad ft acum, a fast foarte ridicol toata
vista. Vreo treizeci de ani a trait in satul meu, complect
inutti si urmarit in continuu de muscatoarea ironie populara.
Meteahna bAtoseniei lui i se tragea, dupd cit am interes mai
Itrzin, din faptul ca soarta ii aruncase pentru moment in
inarea lipsa de carturari romini a Ardealului de-atunci, inteo
lunette care il ametise deabinele, cu deosebire pe urma deco-
veetei dela Viena. Saltul acesta I-a distantat de semenii lui tti
dupd ce si.a pArdsit slujba pentru care n'aved nici o potrivire
'fa mai rAmas decit cu nota reprezentativa de care nu s'a
nta despartit niciodata. Lumea insa, transanta ca de obiceiu,
a uttat repede marimea lui de odinioard si Fara sd mai fad
analize psihologice, I-a cintarit dupa valoarea reala, raqp1A-
ttndu-1 cu glume.
E mort de mult, Dutnnezeu sa -1 ierte, eu insa trebule sa rid
cu poftd de cite on mi-I reamintesc cu gesturile lui de mare
katentat:(Cind eranz en la gayer.,...

Profilul mosneagului din copildrie imi apace tot mai des

in *nil din urma, de cite on ma gasesc in fats celebritatilor
lmprovisate de valurile vietii noastre contemporane.
Perioada de dupd razboiu va ramine In istoria tariff p prin
caraetcristica sgaduire care a eclipsat tabla valortlor la no

220
 in aceste zile. Sociologul de miine va cerceta lucrurile In a
manunte 1 va stabili cauzele. Va accentua de sigur o serie de
ercumstante atenuante, va invoca spiritul nivelator al tranee-
tor, va vorbi de efectele imediate ale votului universal, va arata
sterile de infatisare culturala cu total particulars a nouilor
provincii i altele, gasind, firete, explicatie pentru toate. Fe-
nomenul in sine insa nu va putea fi contestat i deocamdata
prezentul sgfera pe urma lui. In fata noastra se desfasoara an
dureros proces de perturbare morals a societatii. Este groaz-
mt.a na;,ala a nechematilor, declasarea continua a tuturor
slajbelor, diminutia de prt.stigiu a tuturor culmilor din viata
nolstra publics.
Dela un capat al tarii la celalalt s'a putut inregistra aceasta
tendinta de regresare a valorilor. S'ar pared ca pe o vasty
suprafatil energiile noastre se misca grtu si ca Rominia Marc,
- cum ii zic foarte multi dintr'un iinpuls de grandilocventa
inoportund, este in aspectele ei multiple mult mai mica 1
mai primitive decit regatul de ieri. Nerinduiala a crescut,
rolul institutiilor diverse e mai sters, resorturile mecanistuu-.
lui de stat au sla bit, si, ce e mai trist, ravagiile incompetentei
stint intr'o permanatta cretere. Niciodata in ulthnele decenii
n'au cerut cuvint mai matte jurnatati de oameni ca acum clad
pind sus de tot prostia dmproapelui to urmareste la for
pasul....
De sigur eclipsa de inteligenta este generals si a napadit
toate domeniile, terenul de manifestare clasica insa e politica.
Priviti imprejur i veti vedea aici stranica eflorescenta a
mandarinilor rasariti peste noapte. Cintariti aceste admirabile
personalitati pe care faitna le poarta in carul de triumf i ju-
decati-le dupe dira de lumina pe care II lass in urma. Ce si
mai umblati pe la Bucureti, panici cetateni din Ardeal,
deocamdata uitati-ve la voi acasa. Din mijIocul unei vieli pa-
' triarhale un vifor a smuts paeca radacinile de ieri si ne-am
pomenit cu totii din bun senin cu o fantastica exagerare a tu-
turor proportiilor. Lumea a iesit din fagaul ei de normalitate,

221
-terarida valorilor s'a hint. Politica a scormonit rarunchliso-
detatii Si ca in once mare viltoare bolovanii grei s'au Igsat
mai la fund, aruncind la suprafata vreascurile uprele. Efectai
e In adevAr dezastruos i cu multe nuance de ridicol. Spar-
glad coaja unei obscuritati de o vieata, a dat busna Inaintea
noastra o falanga de fruntais in ale politicei. Toll au retete
pentru durerile patriei, aceti adorabili doctori ai Ardealului
El striga la adunari publice jicnind indulgenta nemasurag a
b'etilor tarani, ei dau interviewuri la gazetele din Bucureti
care le anunta sosirea in Capita la la Virile zilei, ei dau lectii de
adrninistrat Suveranului, ei lanseazA teorii constitutionale, ei
din trei In trei zile se supara pe tarA i ce e piramidal, emi-
nentii bArbati ai prezentului vorbesc ca de un Eldorado de
Ungalia, patrialor de ieri, chid aceti candiciati de minitrii
actual' pledau procese de 50 de coroane is judecatoria de
()col din Dicio- Sin-Martin...
Ce volburA tristA ii face de cap subt ochii notri qi ce vat
de anarhie intelectuall mai ales s'a pravalit asupra noastra,
CI o broura de 30 de pagini s'a imobilizat cutare la o ea-
tedra universitara, In vreme ce alt cutare din rosturile modeste
ate unor functiuni provinciale a ajuns diriguitor de milioane
i mare mogul al tantiemelor i cupoanelor...

*
* *

SA nu desnadAjduim I licit de indrasneatA in capriciile el,

vista pAstreazA o tendinta de echilibru sigurAV implacabila.
Frumoasele zile dela Aranjuez Incep sA se cam ispraveasca.
Azi aici, miine in altA parte, normalitatea lei cere triumful ei
i oamenii se repun la locul for Celebritatile urcate pripit
In virtu( piramidei eapata de obiceiu ameteli 1 cad. Pe rind
trozne0e piedestalul subt maririle deerte i lumen recft1-
gindu-i luciditatea de apreciere ii inmultete intrebaritc
impingind la suprafata o unda de criticism binefacator.
Tab la valorilor se restabileste pe indelete.
Nu e tocmai departe timpul cind crepusculul idolilor se va
accentua i multe iiinte larmuitoare vor reintra in intunerecul
de Jeri ca niste haine demodate dintr'o garderoba veche. in
once caz, generatia de mime va glumi mull pe socoteala in-
valmaelilor de astazi, cind va surprinde in to miri ce colt de
provincie cite un intirziat al acestor zile, lost mare barbat
de stat, care pastrind Inca desinvoltm trecutului va spune
rar i apasat, stirnind hazul contemporanilor, ca 1 unchiasul
cu decoralie din copilaria mea :
Clad eram eu la guvern.....

228
 TPel sera in gm de noPd...
Trei serf dearindul am asteptat in zadar in Bucuresti la
gara de Nord un tren sl piece in Ardeal...
Fericitul eveniment nu s'a produs, deli din ceas in
ceas tin nou cuvint de Incurajare din partea sefului pornea
se invioreze pe bietii calatori, spunindu-li-se cA marina e
subt presiune si peste un sfert de orA va trage la rampa. Abia
a patra zi dimineata, dupa o noapte oribila petrecuta la halta
Grivita, unde am peregrinat mai multi ca sA motaim pe un
maidar de acte gramadite intr'un biurou dela miscare,
ne-am urcat in vagonul inghetat, sgriburind de frig si bla-
goslovind dupa cuviintA cane noastre ferate, ne-am urnit la
drum...
Aspectul Orli de Nord din cele trei seri mi-a ramas in
minte de atunci cu multele constatari si sugestii amare lAsate
in urma. Depe vremea razboiului la lasi, cind ne mureau sol-
datii got de tifos exantematic, n'am mai vazut asemenea nisi-
'masa paraginire. Subt acoperisul gArii primitive, pe un con-
dor cu ferestrele sparte, intro hall care gemea de o scandaloasit
murdarie orientall, ctteva mii de oameni inghesuiti, fugind
de gerul de treizeci de grade, asteptau zadarnic sA le piece
tem'. Ca in Ode rusesti depe vremea revolutiei, totul era
inert 1 desorganizat Imprejur. Lumea amestecatA, goniti de

825
4/din1al case fits be*. (5
pierzarea de afara, stated si ea prostitA de atita paslvitate,
Era o ingramAdeala de trist p toresc: ofijeri, hamali, profe-
sori universitari, ovrei din Ucraina, deputati, birjari, minrstrul
State lor-Unite, etc... Toti pAreau sfarill si priveau in gol ca
dupA o infringere mare, singura nota veselA o dAdeau Mills-
trei adunAri vreo treizeci de soldati plecatt in concediu, care
din pricina frigului se pornisera pe o sirbA. Din cind in cind
mai sosea cite o veste mincinoasA ca pleacA trenul treizect
c1 unu sau a trenul cincizeci v pain( se apropie... Peste un
sfert de ceas era insa deceptie generalA, fi ndcA se desntintea
tirea si o noun delegatie de notabili se grAbea spre biu oul
domnului ef pentru a i cere lamuriri Am fost i ea in aceste
odaile scunde dintr'o aripA a garii, unde am gAs't =sate
vreo aptezeci de finite de ambe sexe somnoroase tii obosite.
Persona lul de serviciu, incepind dela un cetacean cu mute
de conductor i pins la un domn director, era foarte blazat
i afia o plictisealA linitita. Dupa ci eva consideratii gene-
rale asupra gerului Si asupra pacurei, mi se pare tots aceti
functionari se cufundau in tAcerei lard nici oexplIcatie rein-
trau intr'un fel de marasm contempla iv. Cu alte cuvintetot
ce am vdzut Imp ejurul meu era o ma,inA hodorog to cm u-
ruburile ruginite, o marina care nu umblA...
A patra zi dimineata cand s'a pornit in sfiit expresulk
spre Cluj i m'am ghemuit in coltul meu de vagon neincalzit,
prin prisms invAtamintelor recente, mi-a apai ut o serie In-
treaa de adevaruri gencrale care de o.iceiu se ascund dupi
fatada pompoasa, dar ies la iveald and nici nu to endeti.
Realitatea e ca suntem cu tot apara ul nostni de stat
intro situatie de grozavadescompunere,aidoma ca zApAceala
dela gars de Nord. Pe cit de admiral it material e multimea
noastrA. pe cit de solid e temeiul suflttesc at maselor care
alcatuesc noua tart pe alit de penibila e incuria elementelor
conducirttoare. FArA indrumarea aspra a unei miini tart, ['bad
la discretia unor contiinte elas ice, administrarea de diferit
ordin a tuturor ranuficArilor noastre de vista pare a di fa-

IN
 liment pe toatA Ilnia. La chici ani dupli rAzboiu, cind statele
vecine si-au. refacut startle for de odinioard, not ne namolim
tot mai adinc in barbarie. 0 institutie nu cunosc care sd se
ti pus In picloare si sd ne dea binefAcAtoarea sensatie a nor-
malitAtii. Las la o parte dile ferate cu tot convoiul for de ne-
norociri, cu InfAtisarea asiaticd a mijloacelor noastre de lo-
comotiune si cu destramarea absolutd care intervine din
. limp In timp. MA gindesc d. e. la armatd, care e supremul
razim de existents pe seama tarn si care dupd un glorios
rdzboiu, intr'o vrerne cind suntem inconjurati de duoiani, se
gaseste intr'o stare de plins. In orice garnizoand de provin-
cie soldatii ni se plimbd flaminzi sl zdrentoA soldele ofite-
rilor intirzie si armamentul nostru e ridicol. Dud la anrata
e acest hal deplorabil, cit de avansat trebuie sd fie raui
In celelalte part! unde politicianismul frivol a dat nal/aid cu
toate ororile lui. Dacd in Vechiul Regat, unde puted fi vorba
de o continuitate de mimed, organisms) de stat bark de
lene ii incapacitate, ce sd mai vorbim de provinciile alipite,
unde totul e improvizatie Inighebata pe repezeald cu elemente
gdsite in pripa ? Despre fiecare ram s'ar putei scrie volume
intregi ca sa se arate stagnarea absolutd d n lipsa unei munci
oneste si a until spirit diriguitor. P etutindeni suntem mtr'un
regres de cel p tin o jumatate de veac.
Alaturi de trenurile salbdtkite, ni s'a salbdticit si justitia si
admin stratia si instructia. E o sdlbaticire de ansamblu din
care se elaboreazd un suflet desarmat gata pentru transactii
li plin de resemnare...
Deundzi cind treceam cu trenul spre Cluj si un tovards de
drum Imi ardta la lumina acestor adevdruri ca tot ce se chearnd
administratie in Ardeal e in stare de decompozitie, aducin-
du-mi ca exemplu a toti primpretorii din judetul Cojocna
au fost transferati zilele acestea din posturile for si cd la Oradea-
Mare a fost numit al treisprezecelea prefect subt regimul romf-
nese; privind spre fereastra vagonului, la Apahida, pe o lungirne
de mai multi chiloinetri, am vazut din nou un enorm cimitir

221
de cale ferata. Locomotive tai vagoane cu miile, de divers
provenienta, material aruncat prada stricaciunii, forte irosite,
propaganda rqinii Si neputintii noastre defileaza in fata tre-
catoruhr. Aceste imense gramezi de fier ruginit asvirlite in
drumul mare cu o criminals inconctienta sunt in adeviir cel
mai nimerit simbol al conducerii Si indrumarii unei tan. Pe
dinaintea for tree toti potentatii zilei cu fastul for gaunos I
desert, in vreme ce milioanele putrezesc, demoralizarea crecte
i strainatatea n'are nimic de increstat in acest colt de pi-
mint decit inactiune i fagaduinte goale...

Imi vine in minte o mica povestire depe vremea razboiuhti,

care i ustreaza perfect situatia i astazi ca i atunci. Mi-a
Post relatata de cAtre un gazetar american
Dupa distrugerea unei divizii bavareze care void sa forteze
trecerea pe la pasul Lainici, mai multi corespoidenti strain!
de razboiu au plecat pe valea Jiului sa vada locul stralucitel
noastre izbanzi. Calatoria a Post instructive, lindca pe urma
zdrobirii nemtilor cimpul de lupta era de un pltoresc desa-
vitit. Gazetarii i-au luat cu ei puti i cA0 germane cite
au vrut i au Post primiti la comandamentul nostru cu multi
eleaanta. 0 masa copioasa li s'a servit cu glume i voie buns.
La friptura de caprioara generalui a rostit un toast Wee*
ireproabila frantuzeasca, spunindu-le oaspetilor ca frontul
e atit de bine pazit Mat o caprioara care a fost imprudentA
ii a crezut a poate se -1 tread., a cazut victims. Agapa cu
ampanie i fine lichioruri lungindu-se pins in amurg, in
apusul de soare splendid care cedes pe colina din talk con-
vivii straini au vAzut o sentinels razimata de puca, o adeva-
rats figura de latin dela Dunare... Americanul mai intreprin-
zator s'a urcat pins la soldat sa-1 vaza deaproape, a ajuas

228

s
in rata lui, mare i-a fost insa mirarea cind i-a zarit gitul
go] subt tunica des-hiata gi cind pipa;ndu-1 a bAgat de Stanitl
cA eroul nu avea camas.
Firete, peste o luny de zile frontul dope jiu ne a lust tt A-
puns 1 americanul n'a fost surprins de loc...

Fast, cuvintari grandilocvente, Sampanie i soldat in

pielea goalA...
Nu vi se pare ca suntem tot acolo unde am fost acum opt
and 1 cA analogia ascunde dupa ea intunecate primejdii?

S29
 Dpeptatea de Oinzare.
Dela razboiu incoace psihologia societAjii noastre apare
supusa unei radicale transforinAri. TrAind subt imperiul
exigenjelor reduse, simtul critic ni s'a tocit, sufletele
s'au blazat 0 viziunea limpede a inceput sA dispara depe on -.
zont. Subt perpetua tirguiala cu imprejurarile am ajuns la
istervertirea valorilor, fAcind sA se confunde limitele binelui
if rAuiui in comtiinja publicA.
In aceastA stare de pasivitate morbida ne-am obinuit srt
primim once loviturA i sA tolerArn once nedreptate. S'ar A-
rea cA vechiul fatalism popular rominesc se imbina astAzi cu
particulars depresiune a rAzbolului, ca sl creieze o stare de
spirit in care Initiative le se destrata 0 puterea de reacjiune
slabgte din ce in ce. lnregistrAm astfel la tot pasul fenomene
de marasm fi indiferepja. Zilnic se produc IntimplAri care
odinioarl ne alungau singele in obraz i care astAzi stint
traqate cu un zimbet de scepticism rece. 0 II oboseala sau
descurajare, nu tiu, dar vad din toate Partite cum resorturile
noastre de viata par cuprinse de o paralizie progresIvA.
Mmina statului Willie subt privirile tuturora, WA sA mai
trezeascA nici protestAri violente, nici critici acerbe. Ne pit-
villim par'cl spre nefiinjA cti ochii inchl0 si cu fruntea senina.
DArApanarea dimprejur nu mai smulge nici macar accente de

231
mirare, fiindca suntem In postu-ra omului care a patit de toate
1 nu-1 mai surprinde nitnic. Ne-am Invatat ca trenurile sa no
umble, slujbaii sa nu-si poarte slujba i traditionala concep-
tie de ordine a vietii s fie calcata in picioare de cel dintll
venit In calea noastra. Desigur, notiunile morale s'au macinat
in acest stranic proces de pulverizare a energiilor. Pe o
*scat% vasty intre delict 1 crima o bogata eflorescenta s'a
produs in acest timp, fart ca sa mai angajeze interest!! pal'''.
Iant al de aproapelui. Multimea de raufacatori ivita pe arena
stirnete mai multa indulgenta decit desgust. Milionarul de
peste noapte, traficantul politic sau functiona ul Imbogatit,
au devenit tipuri sociale curente care se intilnesc la toate ras-
pintiile 1 carora nimeni nu le mai refuza mina. Am evoluat
repede de tot dela starea patriarhala de ieri, cinci ani an pre-
schimbat atmosfera de austeritate rustics inteun bilciu pestrit,
unde putine lucruri se mai gasesc care n'ar fi de vinzare....
) In aceasta specials configuratie ce poate face observatorul
obiectiv al putrigaiului care se pune In evidenta ? Ce puteam
face noi, o seamy de oameni ai condeiului, obinuiti cu Tofu'
dureros i ingrat de-a trece prin sufletul nostru toate marile
dureri ale multirnii ? Deaproape dol ani in coloanele acestel
reviste am lasat sa defileze multele neajunsuri i am spus an
cuv1nt respicat In fata fiecarui pacat, cautind insa sa salvam
pentru orice moment un echilibru de judecata. 1 mai Met 85
nu propagam descurajarea in vederea consolidarii noastre de
stat. Aceasta consideratie din urma cu deosebire ne-a facut
in multe rInduri sa ne Inghitim revolta i en pumnif strin1
sA apa'rem In fata publicului linititi I ponderatori.
Marturisesc ca in aceste clipe, oricit de incercuil de indi-
ferenta generala i midi de dornic de a raspindi incredere
in jur de mine, ma simt biruit subt povara celui mai trist cer-
tificat de Were morals care s'a abatut ca un infricoat flagel
pe biata tarn romineasca. E vorba de constatarile apltrute
deuttaxi in Curierul Judiciar, subt iscalitura until magistrat de
frunte, pe care presa cotidiana le-a increstat In pripa I le-a

2 32
pus la o parte. Nu mi-a lost dat insa sa repn de undeva astfet,
de pagini si nu cred se mai fie un stat pe continent care sa
prezinte un asemenea tablou de penibilA desagregare suite-
teasca. Domnul Pascu A. Dinescu, presedintele tribunalului
de Teleorman, In articolul salt Remuneratifie magistrafilor
prestigiul justitiel publicat in pomenita revistA de speciali-
tate cu dorinta de a stabili purul adevAr dincolo de asperita-
tilepoliticei de partid, ne da cea mai intunecata pagina de
moravuri din cite s'au sctis vreodatA in Rominia modernA_
Vorbind de rostul magistratilor In timpul din urrnA d-sa re-
cunoaste cA In ultimele alegeri generale s'au petrecut nere-
gull ;I cd magistrafil, cdrora qi de astadatd Ii s'a incredin fat
onoarea de a prezidd biurourile electorate, cu buns
auconsimtit ci chiar au ajutat ca neregulile sd se scivir-
;eased. 0 sentinta de moarte morals in dublu sens se des-
prinde din grozavele rinduri ale . curagiosului magistrat. E
compromise legitimitatea Parlamentului construit prin frauds,
dar e pronuntata tt decapitarea magistraturii. Domnul
prergedinte de tribunal prevede acest adevAr si ca un consu-
mat judecator arata si motivele rucinoasei* cAderi. D-sa in-
voacA halul de mizerie materials care a degradat nenorocifa
tagmA, odinioara neatinsa In probitatea ei, 1 ca o mArturie
supreme ne desvaleste spovedania deSnAdajduitA a unui
.vechiu magistrat., aruncat de vremea de azi in vAlmasagul
actualei descompuneri : 7rebuie Mire in cap, dragul
meu,cel dad not judecdtorli mai continuum sd rdmfnem In
agistraturd, o facem asta numai pentrucd ne speculam tf
not rolul de judecdtori, ca sa putem trdiv. Grozave si ne mai
pomenite destainuiri, care ni se infig ca nit her rou in suflet
ti ne sguduie in toate fibrele conctiintei! Autorul articolului,
trAgind el insusi concluzia constatarilor sale, rezuma In ur-
inAtoarele verdictul irevocabil : Mai este oare nevole de
vreo demonstrafie care sd invedereze cd dreptatea este de
vinzare tl cd prin urmare eel care va da mai mutt, tied
va fi socotit c'o are ?,.

an
 Va sa zica : tdreptatea este de viiaaret...
lata dictonul situatiei pus in circulatie in revista de specia-
litate a judecatorilor din lard. 5tiu multe pagini de istorie in
care la anumite momente de stricciune In alte parti s'a
print lozinca situatiei, codificarea dela Teleorman insa e o
unica In felul ei e de o adevarata monumentalitate tragica.
*tiam si not pins astazI ca se sopteste de o interpretare etas-
tia a indatoririlor profesionale la o seama din magistratii
prezentului, auzeam ca functioneaa In uncle parti ale tarsi
tribunate de arbitraj constituite din cetateni i ni se spenei
nu demult, ca In regiunlle de nord ale Ardealului rabirdi inde-
plinesc si pe seama taranilor noVri rolul de judeclitori...
Toate aceste circulau fare sa agite lumea in mod deosebit si
tare sa sibs darul de a inlatura pe un moment macar obis.
nuita somnolenta morald. Astazi vine insa magistratul trims'
la gazeta lui si face diagnoza cu cunoscutul calm al meserlei:
flti Incredintati d-lor: dreptatea e de vinzare...
E In adevar un moment care trebuie retinut, un moment
de o fioroasa maretie. Dace nici aceste cuvinte nu vor putei
ca niste piroane batute in carne sa ne puie in picioare scor-
monind toate resturlie noastre de demnitate si de omenie,
atunci inseamna ca suntem in mod iremediabil pierduti gi mi-
siunea istorica cu care a fost insarcinata g neratia de azi a
esuat complect... Ftindca declaratiile presedintelui de tribunal
eehivaleaza cu denuntul unui preot din usa altarului: Luati
aminte, toti citi vreii sa va impartasiti din potirul meu, ca
piinea si vinul dinteinsul sunt otravite I...
Aud ca d-1 G MArzescu a ramas indispus de desvelirile ne-
indurate din revista judiciary si ca printr'o circulars ar fi
interzls orI a manifcstare publics de acest sens din partea
inagistratilor. Rau faceti, d-le ministru de justitie! Nu cu
tOcerilor poruncite se poate tarnadul cangrena depe tru-
pul nostru... Acordati, va rog, dela inallimea fotollulul mi-
risterial toata rasplata acestui sincer cuvIntator s1 dace se
paste cistigatl-i o decoratie. In mijiocul unei societal' pornite
spre povirm a aparut mut cel mai chemat, ornul care ne-a
fixat formula-sinteza a situatiei, cel mal lapidar analist al 0-
!dor noastre.
Nu mai este leac pentru no!, clack iubiti cititori, supor tam
tarn consecinte Si ultima ruine rostita cu un laconfsin tniio-
Mor :
Dreptatea este de vtnzare...

sus
 Dap& PenuntaPea principelui Carol.

Fatalitatea a filfiit din aripile ei deasupra tarii...

Suntern pu0 in fats unei intimplari dincolo de limitele
ratiurtii, ale carei peripetii par'c'ar fi indrurnate de forte
oarbe ca in tragediile antice. ,Fiecare silabA din sguduitoarea
poveste se smulge dintr'un intunerec adinc Si se cutundA in
mister, WA justificare 1 WA putintA de control. Un finar fit,
de rege, in culmea strAlucirii, dupA o izbinda pe care nuntai
1 odatA o striga istoria unui neam, moltenitor In scaunul &m-
ale!, se deslipe0e pripit de parinti, de sotie, de copil 0 de
tall, plena rAtAcitor in lume Si trimite de departe scrisoare
sgircitA in cuvinte, uncle spline cA s'a lepadat de toate pe
veci... Tabloid e sombre i WI rAspuns, ca prAvAlirea unei
ape marl. Cine-ar putd veal aid cu stavila judecatii curnixi-
itoare, cine-ar putea dumica In argumente logice o pagina
din Sofocle ? Lampe ratiunil se stinge in viforul pustiitor, In
care patimile cu rAsuflarea for de otrava pirjolesc totul WI-
prejur. Cronicarli tirzii, chinuiti cititori de suflete, cind acest
f du de lavA va fi incremenit i el in linitea eterna, se vor apro-
pia de alvia lui i uitind ca descifreza proprlul for cintec,, vor
1 crede ca au inteles uraganul...
Pe noi, astazi in zilele grele ce ne-au fast date, o martu-
risim, nu ne ispite0e pAtrunderea tit- mai migaloasA In
aceasta atmosferA de balada. Nici tainele ei, nici svonurile de

t37
eulise, nici flecArille de gazeta nu ne intereseaza pentru mo.
ment. E prea selioasA Incercarea prin care trecem ca sa ne
putem frigAdui luxul de-a urrnArl viltorile unei psihologil in.
dividuale 1 plea Insemnata cotitura la care ne gAsim ca gnu
rostim adevarul Intreg.
Fapta principelui Carol este incontestabil o mare lovi.
tura data tariff. Aid este miezul probletnei pe care mintea
nici until bun roman nu -1 va putea pArasi. RAspunderea mare
a fostulul motenitor de tron in fata istoriei noastre e ca nu
s'a putut tine neclintit la acea inaltime a celor ale1, fArA de
care net se poate indeplini rolul caruia Il predestinase soarta,
Mire suprema dator'e impusa de legile consacrate, implaca-
bile unecri, ale Coroanei Si Intre slabiciunile orneneti, 1-au
bi zlt ee'e din urma. In virful pirarnidei unde se gAsea a prl-
mit o adiere de jos care I'a tras in neant. In aceastA diso-
s antA moralA se rezuma tragedia lui I a noastrA. Tara se re-
simte pe urma prAbucirii catastrofale. De treizeci de ani, din
tuate eolturile rominismului I-au urmarit pe clironomul de
ten racHat'uni de simpatie nestramutata. Ca mic copil cu buck
blonde, chid pe undele Peleplui 1i mu a corabioarele de hir-
tme, I-a cintat poetul, faclnd sa' palpite In versurile lui atep-
tarea 1nfrigurata a desrobirilor viitoare. Subt ochii care
privisc astazi depe balconul unui banal hotel din Italia s'a
tiesfAsiurat cu tinin largi de flacari 1 de singe epopeia
xistrA. Dela Cetatea-Alba pinA la Budapesta, in revArsarea
energli1( r descAtqate, pretutindeni s'a crezut in el. Tara in
nevoia el, de a-i aveit totdeauna un punct de razim, l-a scris
in inimi el, acordindu-ideopotrivA respectul fruntailor call
d-votainentul cald al maselor populare.
Acura acest sprijin s'a frint. L-a flint cu mina lui pri-
heapl actual, pricinuindu-i unui popor, pe lingii durerea
csidA de a se fi inelat In sperantele de trei decenii, 1-o reall
fr grijorare pentru ziva de miine. Este o rasplata amarli
pedreaptli. Milioanele, de obicel nu 'arta astfel de bolovani
usvikliti in cumpAna sufletului lor,dar, n'o iart5 nisi contiinta

238
aceluia care scuturindu-se cu vremea de sgura pasiunilor tre--
catoare, va intilni odata in tale umbre ci mustrari. De ce-am
lumina, cu toate aceste, mai ales astAzi, tristul capitol de
amaticiune reciprocA? Oricit de legitimA ar fi tresadrea unei
tad fate cu cel dintli slujitor al ei In ceasul cind a fost para.
sita, pentru a exprima doliul unui popor tacerea e un snipe
mai demn decit orice cuvint de osincia...
A Asa insa pe seama po teritatii nepArtinitoare sarcina
de-a pronunta o sentinta in fatalul proces, nu Inseama deloc a
sena sau a indreptAll chiar actul nesocotit, care ne-a arun-
cat intr'o fierbere IndelungA. Din nenorocire, la noi, ca in
toate societatile lipsite de-o discipline de &dire, agitate is'
parte i de tendinte inavuabile, once prilej poate fi exploatat
pentru a i se da o turnurA de chiot 0 scandal. Nici de astAda.A
lire0e, In pragul unti drame de interes national nu lipsese
interpretii nedoriti. Se gasesc chiar mai multe categorii din
ace01a. Unii sunt cunoscuti provocatori de meserie. Pentre
el olarga indulgent6 trebuie aplicata la cazul printului. Subt
cuvint cA explica ci deschid portite de intelegere,stipendiatil
Moscovei, oplo0ti In redac,iile dela Bucure0i, lanseaza prin
gazete insinuari Si strecoara pretinse detalti, coborind cites-
tiunea la nivelul unui adios roman sentimental. Scopul e evi-
dent,0irbirea prestigiului dinastiei prinpunerea in discu,ie ci
prin falsificarea lucrurilor. Paralel cuagen,ii de peste hotare
merg din inconctienta nentimarati panegiri;ti de ocazie care
se bocesc In gura mare i suflind in jarul propriei for bu-
c6tarii erotice, sugrumA adevarata semnificare a celor In-
timplate Intr'o meschina literature de ocazie. Si unii i altii,
ace0i comentatori milostivi nu mai isprAvese ctr-proza lor.
Inca patru saptamini de asemenea indeletniciri rot five t;41

cele mai indepartate catune din tare vor fi indemnate In mod

ale0e4tigit se is In deibatere inoportunul subiect. In treacat
fie zis, !far fi mai preferabila o cenzura care se ne asi Fuze
binefacatorul mutism in materie, decit coloanele desmatate
care ne ateapta IncA ?

east
 Mutt mai vinovati sunt speculatorh politici ai nenorocirii
roastre. Dupa un vechiu tipar In care i-au stropsit toate mi-
,cile Intreceri de pin'acum, bunii patriot schimba In bani sna-
runti i renuntarea principelui Carol. Puri in cunostinta di-
recta de Suveranul insusi, care le-a aratat realitatea proble-
mei, dIndu-si consimtimintul pentru rezolvirea ei la Consi-
Hui de Coroana, ei nu inceteaza de-a o rnentine la suprafata
in opinia publics. Dovada framintarea incoherenta a d -Iui
lorga, veninosul profet calator, sau galimatiasul d-lui Alexan-
-dru Vaida, care dupa toate explicatiile declara necontenit ca
nu pricepe nimic. Amindoi distinsi barbati de stat, insa par
a fi de acord, ca printr'o schimbare de guvern in favoarea
for sunt gata sa se potoleasca in orice clips si sa acopere de
ultare nefericitul incident. Poate acest aspect degradator al
tirgului politic e unul din momentele cele mai intristatoare
din cite a scos la iveala sguduirea nedsteptata, fiindca din
el ee poate vedea pe ce temeiuri subrede se razima curioasa
inentalitate a unor vechi aspiranti dexonducatori ai tarii.
Pentra toata lumen desfacuta de mid preocupari, pentru-
eetiltenii In a caror tragere de inima se reoglindesc destinele
neamului, lucrul e pe cit de gray pe atit d. limpede. El a
fost lamurit printr'un gest de nea emanata marejie de catre
Regele Nostru, care ridicindu-se si de astadata peste chema-
Ile de om si de tats la piedestalul de Domnitor, a stiut dA
poporuki sau o noun pilda din catechismul moral si politic
care-I calauzeste. El, Regele, a vorbit, comprimind in Ter-
dictul tau tot rcibtul superior at misiunii pe care o indepli-
neste aid din mita lui Dumnezeu i din vointa scaldata in
singe a neamuhui. Este a alit de Malta revela1ie sufleteasel
in fetal cum a vorbit, Incit pe linga compensatia ce ne-s
-dat, plAtind cu inima Lui, neinfrintul tntemeietor de tail
aduce tocmai in zile de grey cump&na cea mai hotaritoare
intArire principiulul monarhic in toate fibrele creeruluI ro-
sninesc. A nu to trichina In fata acestui cuvint prin care Co-
rms Regal& reandatete o clip& lundnoasa suferintii a spi-

IAO
nilor din Coroana Mlntuitorului, ar fi o brutal/ impietate,
a to impotrivi, o nebunie. De aceea, toate cite au urmat nu
sunt decit intruparea normal/ a acestei hotAriri ce s'a Inca-
drat In forme constitutionale.
Pe drumul aratat de Suverani mergem inainte.
Poporul nostru sdnatos gi contient de puterile lui se des-
meticete repede ca sa-si creeze un echilibru cu imprejurarile.
In unda de venica premenire din care se adapd contiinta
colectiva a rasarit tin chip nou : doi ochi albatri de .copil,
curati ca doua picaturi de rod.. Sunt ochii lui Mihai, Mo-
tenitorul tronului. In adincimea for lumineaza thine nepa-
trunse Inca, dar paces senind pe care o raspIndesc e simbo-
lul cel mai nemerit al viitorului nostru.
Sa-I primim acest simbol, sa-1 predicant tuturor 1 s pe-
depsim pe cei care nu vor sA-1 Inteleaga. La ad /postal lui, cu
acea reinviere de energie pe care o lovitura o trezete Intr'un
organism tare, sa ne pipaim mai deaproape rosturile vietii.
SI activam deteptarea i s'o silim sd rodeasca. Suntem
destul de bogati, ca desgropindu-ne comorile sl putem
inigheba aici un trai suportabil cu multumiri pe seama ce-
lor vii 1 chiar cu lertare pentru morti....

TA1

*Magill care 'lathe.. 16

PPeCUP5OPI ClirrardSal
 Gheorghe eochue.
Discurs de receptie rostit de d. Octavian Goga in -
sedinta Academiei romAne,, to 30 Mai 1920.

ilele pe earl le traim astazi sunt pline de emotii. Subt

Z milli notri, de citiva ani, se tese istoria neamului, svic-
nind palpitarile ei de fiecare clips cu o putere necunos-
cuta Inca. Sunt generatii privilegiate in vieata tuturor popoa-
relor, carora le este dat sa primeasca roadele unor Indelungi
acumulari de energii i in a caror fericire fuIgeratoare se ras-
platesc veacuri intregi de amaraciune. Noi suntem o aseme
nea generatie, pe care destinul acestui neam a daruit-o cu
rniinele amIndoua, facInd-o sa vada implinirea gIndului
unit in suferinte de-o mile de ani.,.
Unitatea nationals de astazi este incoronarea unei opere de
stradainti necurmate. Ea a venit ca 0 rezultanta a framintari-
lor de ieri, ca o consecinta logics a unui proces normal de e-
volutiune, un ultim acord intr'o sbuciumata simfonie. Trecu-
tul din a carui elaborare continua s'a desprins aceasta std..
lucitoare izbinda tirzie e Intunecat i trist. Neamul nostru
ii-a rAscumpArat in cursul vremii existenta pe pretul unor
jertfe i Incordari marl. Dupa gloria proaspata de tinerete

445
 incununata de razele legendei, vitregia sortii 1 -a farimitat subt
diverse stapiniri straine, tot atitea pietre pe pieptul lui,
care i-au oprit respiratia libera veacuri de-arindul. Granite le,
Infipte in incheieturile acestui organism din copilarie, au durut
ca niste piroane in came si au fost mai primejdioase ca orice
!koala vremelnica, fiindca au stinjenit in permanents; cresterea
unui trup viguros. Am trait perioade tulburi de apasare, subt
loviturile for ar fi putut usor sa intervie stingerea noastra.
Totdeauna insa, cu rezistenta indirjita a sanatatilor robuste,
masele rominesti de pretutindeni an pastrat, si in cele mai
oropsite zile, instinctul sigur al unei inrudiri organice. Unita-
tea de suflet ni s'a menlinut astfel fara stirbire de-alungul
vremii. Ca la un lac cu adincimi mad, viforele au batut valu-
rile dela supralata si au patat adese oglinda for ; in alvia de
jos insa unda a ramas (impede 1 putt. Trebuia, pe linga a-
ceasta fratietate a paturii populare, trebuia 1 contiinta uni-
tatii de aspiratii, crezul care smulge gindul din amortire 0-1
fortifica, trimbita fermecata menita sa rascoleasca energiile
$i sa le insirue in linie de bataie, trebuia o sinteza a solidari-
tatii militante, un foc pururea treaz care arde pe culme ves-
tind tuturorl, ca In vaile dimprejur lupta se tine hid. Acest
fluid miraculos din care beau fortele creatoare ale tuturor o.
primatilor a fost si la not ca si In alte parti : literatura.
S'a zis, cu drept cuvint, ca la inceputul on -carei micAri
de libertate e o poezie,la Inceputul tuturor biruinteIor marl
ale revendicarilor nationale, un mare triumf literar. E un
profund adevar in aceasta axioma curenta. Literatura a fost
totdeauna o energie precursoare, In cimpul ei s'au adunat
mai intii si au cerut cuvint puterile latente ale unui popor,
indicInd prin proportiile for raza de intindere a maririlor vii-
toare. In acest chip Iliada lui Homer a luminat Inaintea Athe-
nei lui Pericle, gloria lui Dante s'a ridicat ca un snip de foc
tnaintea stralucidi lui Lorenzo de Medicis, orizonturlle ne-
marginite ale lui Shakespeare au avansat cuceririle coloniale
ale Engliterei si astfel, urmind o orinduiala consacrata, att_

246
 este numai o intimpiare ca Rominia units, Sire, reintregirea
solului national subt sceptrul Majestatii Voastre, nu s'a putut
lndeplini decit dupa ce &dui rominesc s'a sbatut in avin-
turi infrigurate, dupa ce poezia cu culmile ei eterne a savirit
logodna, dindu-ne de o parte geniul lui Eminescu i de alta
paginile nepieritoare ale lui Gheorghe Cobuc.
Ardealul nostru in acest sbucium istoric al neaFnului a
trait printr'un popor de tarani.
VrAjmaia stapinirilor strAine care-i pusese ca tints des-
fiintarea noastra ne-a supus unei despoeri metodice, vremuri
indelungate. Clasa conducatoare ne-au absorbit-o eiementele
dominante, biserica a tinjit in umbra cu persecutii ruinoase,
scoala nu ne-a Impartasit cu binefacerile ei. Ntz ne-a ramas
decit taranul rob al gliei, secAtitit de regimul Aproba-
telor i Compilatelor subt principii Transilvaniei, aceastA
rnisera plebs contribuens' razletitA prin satele de munte tti
de cimpie 1 devenitA mai tirziu un rezervoriu de forte risi-
pite, rind de dragul politicei din Burgul dela Viena, clod de
nazuintele recente ale imperialismului unguresc. 'rite vreme
rind cele doul principate dunarene, cu tot cortegiul de mi-
zerii al vasalitAtii turceti,aveau totui o pAtura conducatoare
de stat 1 un impuls de civilizatie proprie, in Ardeal, rominis-
mul nu train decit In cadrul unei vieti patriarhale. AceastA
izolare a iobagimei noastre insa, veacuri dearindul, s'a pre-
facut !Fite() cetate nepatrunsii a aparitrii rationale. Oropsitii
plugari i ciobani s'au retramat to parAsirea lor, i o mile de
ani, pastrinduli datinele, cintecele, superstitiile, torcind fi-
rele de argint ale legendelor din strilbuni, tnfiortndu -se de
tainele natutei care-i infaura In mrejele unui fermecAtor pan-
teism, ei au trecut neatins din generatie In generatie patrimo-
niul sufletesc specific al rasei. In acest chip asperitatea sortii
s'a transformat in supremul nostru scut, conservindu-se o pu-
ritate de singe intacta In toate nuantele ei i pazita de nea-
junsurile ori-tArui contact strain, ca un tezaur acoperit de
mine. Viforul vremii In Ardeal a trecut astfel, ca toate furtu-

ti7
nile, bittind culmile, fringind crestele copacilor, dat lasind
nemiscate si In deplina for podoaba firicelele de iarba.
Asa ne-au ramas taranii, singura ratiune de existents g
neamului nostru, subt ocrotirea politica dusmana.
Din casutele tor, in a doua jumatate a veacului al 19-lea,
dupa inlaturarea intocmirilor feudale, au Inceput sa se por-
neasca pe ici pe colo copii cu ochii limpezi tiviti in lacrami,
dusi s invete carte in orasele din vecini. Cele citeva licee
rominesti din Ardeal au devenit focarele umile ale unui ince-
put de culture, in vreme ce molohul strain iii Intindea de pre-'
tutindeni retelele otravite ca sa ne sugrume. Opera de desna-
tionalizare a guvernelor din Budapesta s'a deslantuit cu o
continuitate programatica. Din toate partite, pindea o curse,
un gind ostil, o primejdie pentru noi. Carturarul ardelean cu
framintarea lui de aproape un veac, truda de a-si mentine
niostenirea de acasa paralel cu preceptele civilizatiei primite
prin prisms strains, lupta surdl cu intreg aparatul puterii de
stat, protestarile necontenite ale instinctelor seculare In plina
revolts, toate aceste constitue un capitol din cele mai triste
din povestea noastra. Citi n'au ratacit pe acest calvar al hi-
minei, gresind drumul si trezindu-se In tabara adversa, citi
nu s'au oprit la calea jumatate, biete fapturi hibride, aparitii
inutile in economia unui neam, si citi nu -ii plimba astazi subt
ochii nostri plagile sufletesti ale trecutului bolnay..., Pe
seama unui intelectual roman, taranimea raminea deci gi pe
mai departe unicul azil in care trebuia sa se retraga dinaintea
puhoiului ucigas. Nu era eta scapare decit a-i smulge civili-
zatiei tot ce-ti putei da, si incarcat de prada, scutwind pra-
ful din drum a to intoarce din nou dupa zidul din batrini, a
duce mai departe firul unei continuitati milenare, si a siniti
respirind In jurul tau eternitatea. Taranimea deci, singura
class constituita, cu larga ei armonie primitive, era Inas'
afirmarea vietii noastre. Din sinul ei plecau unde de energie,
solii calatoare care reveneau iarasi la maid, cu toad agoni-
seala tor. Tot ce cadet dincolo de raza acestui camp emu

148
sbucniri raslete, valuri deplasate, achii sarite depute de tul-
pins neamului.
Din aceasta taranime ardeleana a rasarit, 1 cintecul ei Pa.
impletit mai departe, Gheorghe Cobuc. Amintirea lui a-i
clod s'o evoc in cuvinte pioase subt cupola Academiei ro-
mine, unde mi-ati facut onoarea de a rasplati straduintele-
mele chemindu-ma la scaunul lul vaduvit.
In judetul Bistrita-NAsaud se gasete satul Hordou, de
ctteva sute de fumuri. Case albe la poala de deal, strinse
imprejurul unei bisericute cu turnul tuguiat, intre plopi ; sl-
tenii, toti romini plugari, tematori de Dumnezeu, harnici,
atoi, uscAtivi, cu lumina in ochi i cu sufletul mitiat in basme.
Sunt din neamul grAniterilor, un fel de razei paznici de ho-
tare, cari i-au semanat oasele pe toate cimpiile Europei subt
pajura Habsburgilor. De pe vremea Mariei Terezia soarta
for s'a uurat i corvezile iobagiei au scazut in jurul Ion. Sa-
tul Hordou insa e saracut i putintel. Cam la mijlocul lui este
o casuta cu acoperiul de paie, cu umerli girbovi, cu gard
de nuiele imprejurul ograzii scunde 1 cu gradinita in rata.
Aid traii Inca parintele Sebastian Cobuc Si preoteasa Maria
scum o jumatate de veac. Ceaslovul insa i darul preotiei se
adaposteau de vre-o doua sute de ani subt tavanul de grinzi
Parintele Sebastian, ca i inaintaii lui, era preot de legea
veche, chipul cunoscut al istoricului g popa rominesc aa cum
1-am vazut pe prispa aproape cu totii in copilaria noastra
tilcuitor de psaltire, indrumAtor al poporului i cel mai pu-
ternic stilp al vietii noastre in Ardeal.
Copilul lui e Gheorghe Cobuc, nascut la 8 Septemvrie
1866. In mijlocul unui peisaj ctmpenesc, deci in aer i in la-
mina. au privit pentru intlia oars imprejur ochii poetului
Tabtoul acestel clipe, cu misterul lui, nu 1-a mai parAsit
niciodata.
Zdrile de 'firma pline,
Striducesc In fundn4,
Sfroard mierlele'n tuff...

119
 Sunt primeie rinduri din Balade i Idile, cane vie, tin
ecou Intirziat al clipei chid i-a cAzut pe frunte cea dintli
razA in leagdnul dela Hordou, sunt sinteza operei lui Cobue.
A fost o copildrie senina la curtea parinteascA, aldturi de
fratele sdu Aurel, rAmas Oran i astazi in cast* din bAtrial
Atmosferd de liniVe i ImpAcare patriarhald. Copilul a Ind-
tat mai intli slovele la dascalul TandsucA, ajutorul pAridtelui,
cintaret de strand, care-1 purta pe genunchi. A trecut apoi la
scoala primal% din vecini, in comuna Telciu, i de acolo la
NAsaud, unde I-au trimis la Invatatura. Liceul romInesc de
acolo, sustinut de fondul vechiu al grAniterilor, a fost cel mai
priincios cuib pe seama poetului adolescent. Lumea dimpre-
jur era o continuare normala a vietii de acasa. InfAtiarea
rustica dela Hordou reinvia pe ulitele strimte cu case lard-
neti din micul ordel infundat dupd colinele muntilor Bis-
tritei. Era aceea lume, acela port i graiu, un colt de roil*.
nism ferit de once Infiltratie straind. Citeva sute de elevi,
copii dela lard veniti din toate partite, cu mincare fn dAsagi,
aciuiti In gazda la cite-un gospodar din capul satului. Cobuc
ne-o spune undeva : Doisprez,ece din patrusprezece, dti
urmau clasa a opta liceului din Nasaud, eram bdieti de tarani
oieri i purtau cdciuli i itari. Vacantele ni le petreceam prin pi-
duri i prin munti, cAci numai la scoala eram 4domniori,
jar acasa eram .tarani. 0 calda infratire populard Insemni
acest liceu, priveghiat de dascAli crescuti pe vremea absoln-
tismului austriac pe la UniversitAtile germane, cunoscutii buni
pedagogi ardeleni, nationaliti militanti, propagatori entu-
siati ai descendentei noastre latine Si oameni oneti In
slujba lor. Subt conducerea acestora, la NAsAud stAruia 1111
spirit de Indrdzneala a revendicArilor noastre 1 societatea de
lecturd Virtus romana rediviva. a elevilor, constituitA la 1870
,cu activitatea ei e o oglinda a nAzuintelor literare de pe atunci.
Aid a Inceput Cobuc urzeascA cele dintii versuri.
Dacd ar fi ramas analfabet In caciuld i liar'. totdeauna,
s'ar fi ales din el un colAcar la nunti, un mare meter ano-

1160
aim ca autorul Mioritei. I suflarea lui de foc s'ar fi topit In
flacara pururea primenita a folklorului nostru. Pe bancile
liceului insa, impulsul contient al creatiunil 1-a cercetat de
grabs i incurajat de profesorii intelegatori cari i-au ghicit
de cu buns vreme talentul, la 15 ani elevul dela Nasaud,
scutit de studiile tiintifice i mai ales de matematici pentru
care nu avea nici o tragere de inima, cum ne-o spune din-
sul, fiindca era isgonita fantezia, publics versuri in 4 Muza
Sotneana. Un actual profesor universitar din Cluj, distin-
sul filolog N. Dragan, a avut buns idee sa publice intr'o bro-
ura oamanuntita i interesanta dare de seams despre activi-
tatea literara a elevului Cosbuc in liceul dela Nasaud, a carui
societate de lecture I-a proclamat preedintele ei. In cartea
acestei societati, intre anii 1882-1884, cind a luat bacalau-
reatul s'a introdus un numar considerabil de versuri de ale
lui. Sunt desigur strofe incepatoare, asperitati i nelamuriri
destule, aa cum sent Insa, inspiratii din balade populare
sau reminiscence din clasicii germani, frinturi de Intelep-
dune primitive sau accente calde din imnul luminos al na-
turei pe care 1-a clntat o via Intreaga, ele anunta pe
cintaretul de mai tirziu.
Smulg citeva rinduri din 'Tablou de sears.:
Mina raid -\-
Lueitaare
Scinteiaza
$1-o etzloare
Purpurie
Se arunca
Pe ctmpie..
$1 pe lima ...
E poezia lui Coqbuc in scutece, un acord avansat din
'Noaptea de vara.. Ceeace se resimte Ina limpede din In-
deletnicirile -f literate de pe atunci, e Inc/run:area spre geniul
epic, pecetea de capetenie a artei lui. 0 lungs poveste in

851
versus 4Pepelea din cenue., voinicul care se bate cu smeul
1 pleaca la sorbul pamintului., o apropiere de Prislea lui
Ispirescu, indica jocul de ginduri 1 imagini care se tesea in
jurul tinarului rapsod. Fire de Oran, iubitoare de basm 1
pitoresc, cu imaginatia fecunda Si cu ochii infipti in nemargi-
nire, Cobuc s'a Infaurat dela inceput in tortul argintat at
mitului popular, care 1-a fermecat mai !nth ca un cintec de
leagan i 1-a urmArit mai tirziu ca o vasty problems de crea
/lune artistica. Toate I-au ajutat pe acest drum stropit cu
pulbere de stele 1 cu aratarile visului fugar. Mai intli
origina lui, vatra dela Hordou. In cenua ei tremurau basme
de veacuri spuse de oameni ai cimpului, instincte stravecht
pastrate in savoarea for originals inteo cAldare de munti,
panteismul estetic al primitivilor cald i colorat, o tai-
nica motenire intirziata din lumea lui Homer, Inteun
ascuns ungher traco-romanic. Era apoi educatia particu-
lars a carturarului ferit de toate aspectele frAmintarilor mo-
derne, abstractiunea de esentit purl fara sgomot i corn-
plicatii, prelungirea binefacatoare a unui basm. Toate aceste,
brodindu-se pe un temperament de visAtor deslegat de obe-
zile realitAtii, au dat natere unei poezii impersonate, al carei
fond se pierdea cu vechimea lui in negura vremii, dar era
sustinut de mijloace artistice noui i superioare.
Cobuc scapat de pe bAncile liceului, trecind un an tici jurna-
tate pe la Universitatea din Cluj, care 1-a desgustat cu atmos-
fera ei strains i respingatoare a gentry -tor unguri de pe
atunci, s'a inchis In turnul lui vrajit 1 pe unde s'a dus a in-
tins pretutindeni imparatia satului cu svon cimpenesc i cu
freamat de padure. La Sibiu, unde s'a ocrotit la ziarul Tri-
buna vreo trei ani i mai bine, talentul lui precoce a inceput
sA inchege Intr'un manunchiu fragmentele mitului i o intreaga
erie de poveti In versuri a vAzut lumina tiparului. E o ade-
I/rata epopee populara care a fAcut coala In Ardeal, plina
de imagini i culoafe. In clxvor de apa vie, Pe pamintul tur-
cului, Blastam de mama, Fata Cralului din Cetini, Fulger, Ti-

152
final, Patru Portdrei 1 Crdiasa Zinelor', autorul lui Pepe lea
din cenuqe lese mai departe firul de aur. E o ndvald de eroi
din basme in scrisul lui, o nomenclaturd sugestivd pe ling
cea consacrata, Traznet bdtrinul, Crai-incetinat, Tabard Inz-
parat, o inventie speciald in conducerea actiunii, frinturi de
grai dela lard, crampee de intelepciune din bdtrini i peste
tot o inrudire organica cu minunatele productii ale folkloru-
lui nostru . . . Cobuc s'a gindit, ne-o spune el, la un mare
epos national in care sA se incadreze mitologia romineascA
i care sd reoglindeascd ca o Iliadd sau Aeneidd inscii copi-
aria neamului, perioada de legencld i mister, cind in inti-
mitate cu natura se plamadea sufletul nostru. FArd indoiald
cd pentru resonanta acestui trecut viziunea lui era cea mai in-
dicatd, nimeni nu s'a coborit aa de adinc in regiunile inflorite
ale celuilalt tarim, nimeni nu vend aa de departe ca dinsul.
lntr'un avint capricios at tineretii infrigurate, intr'o ten-
siune de nervi i intr'o ['Ayala de singe la timple, thiarul
de doudzeci i citiva de ani, calator in Cara basmelor, ducind cu
el cine tie ce icoand (frumoasa ca un gind rdzlet, ascultind
un cintec care se ridica dinlAuntru, i era chemat de patima
Jui, s'a Mat prins in vrejurile norocului visat 1 s'a gindit la
nuntd. Fiorul rapsodului a cutremurat lumea intreagd pe unde
s'a plimbat mintea lui in 4 patru margini de pamint). Pe toti
prietenii copildriei lui fermecate, pe toll stdpinii imaginatiei
populare, i-a poftit la ospAt. Si s'a Intimplat o minune. S'a
pornit sd alerge potop din cit afund o mile de crdimi as-
cundi, s'au urnit la glasul ciudatului vrajitor care a scormo-
nit din meleagurile for impArati, feti-logofeti, porniti din
'nuked de lark crdiese i A ghinararip i sfetnici, ca in-
teuu val hens de valtoare cosmica firea intreaga . . . .

.51 s'au pornit barbo,Fii regi

.51 sfetniclt 'nvechiti in leg!,
$1 patruzeci de zile intregi
Au tot nuntit . . . .

253
 Feclorul popii din Hordou a Mut o nunta cum n'a mai lost
balada nuntii taranesti aNunta Zamfirei. Ca in Teogonia
lui Hesiod, unde se fixeazA ierarhia zeilor Elladei, In poezia
lui Cosbuc, cea mai strillucitoare creatiune epic& a noastra,
se recta cu o vigoare elementary si cu o diabolic& alchimie a
versului, cea mai veritabila incarnatie a mitului rominesc.
Admirabilul poem a fost remarcat de Maiorescu si, reti-
pArit in LConvorbiri literare, a consacrat gloria literary a
poetului.
Pe atunci Ardealul se sbatea subt apasarea guvernarii into-
lerante dela Budapesta. Printre anii 80-90 al veacului trecut,
spiritul lui Coloman Tisza inaugurind opera de maghiari-
zare au inceput si protestArite noastre, dar viata publics a
resimtit loviturile date Atunci ni s'a infiltrat otrava educa-
tiei unguresti, cu pustiirea ei, ale caret consecinte fatale, ca
proectiuni postume, se IntrevAd si astAzi in unele divagatil de
ale clasei noastre conducatuare. 0 atmosferA de temnita in-
telectuala s'a asternut peste provincia nap&stuitA, spiritele li-
bere se miscau greu subt tentaculele et. Deasupra granitei Irma
patrunsese suflul desrobitor al Jiteraturii proaspete, care
svIcnea In cugetele primitoare sl fermentul ei le tructifica.
Eminescu, ca un botez de toc, atinsese sufletul cArturArnnil
ardelene, scriitori de seam& isi aruncau zilnic peste balone-
tele neputincioase dela Predeal reteaua fermecat& a atitor
opere de arta, grabla stsigur A -e models unitatea titerara,
far Bucurestii devenise In constiinta tuturora capitala cultu-
iii noastre integrate. Se va g &a oare cineva care sa ridice
valul de pe framintarea until creer de artist din aceastA peri-
oadA sbuciumata si fecundA, cind din Ardealul incatusat ca
printr'o surds pravalire subteranA se porneau valuri de ener-
gie sere Regatul fratilot liberi, si din avintul for impetuos sa
desprinda, inform si tulbure dar maret si constient, preludiul
stralucirilor viitoare? f'entru noi. soar( le la Bucurevi tasare,
acesta era in Ardeat dictonul cu rent care ne scApi ca un
miracol de ravagiile Budaptst .;. Fireste. in acest virtej de
patimi, Cobuc, mai mutt ca on -care altul, simtea chemarile-
de peste munti spre marele atelier at luminei noastre, de unde-
ispitele atitor sperante it copleeau in fiecare zi. Plin de vi --
surf i de armonii, sguduit in toate fibrele de cintecul mare
at neamului, el a lasat in urnia granita i a plecat la Bucu-
reti pentru totdeauna....
De acum, o fume nova imprejmue viata lui Gheorghe
Cosbuc.
Dupa liridele cu mucata dela casuta din satul lui, dupa
sburdalnica veselie copilareasca dela NAsAild si dupa pianu
rile indrasnete de boem visator dela redactia 4 T ribunei. din
Sibiu, deodata valmaagul de oral mare, cu sgomot de tirg
i de care, siraguri de oameni grabiti, negoate, indiferenta, o.
viltoare atit de izbitoare i de necunoscuta. Desigur, dacA ar
fi avut cit de puling suplete de tirgovet, citeva dispozitii de
tranzactii cu imprejurarile, lucrul ar fi mers lesne...
Dar el vend ca un tip rezumativ at unei rase, n'avea con
cesii de facut, el proclamase atot puternicia satului de care
gtndurile nu i s'au deslipit niciodata. Cobuc era un inadap-
tabil. Dirz, inclAratnic, concentra in protestarea lui retinuta
mindria graniterilor purtati prin atitea lupte. In clipele cele
dintii a privit cu timiditate in ittrul lui, cu oarecare nepAsare-
apoi si cu o linie de amaraciune la urml.. In alergarea ne+
potolita a Capitalei cine sa-1 fi ocrotit pe pribeagul vintura-
tor de rime, frate de cruce cu t Pepelea din cenue., dar atit.
de desarmat in fats vietii? 0 sincera recunontere a talentului
la inceput, o stringere de mina, lumea e atit de grabita
cu tinerli poeti i in curind o slujba la minister, ajutor de-
inginer, daca nu ma inel, o rasbunare postuml a materna-
ticelor ...
Dar 1 configuratia literati a anilor noun zeci era putin pri-
elnic conceptiei Iui Cosbuc.Geniul lui Eminescu ii proecta pe-
toata intirderea lumina orbitoare. Poezia lui asemeni unui
samum cotropitor pirjolise toata vegetatia literati dimprejur-
i deasupra altarelor cazute in rate stralucei aureola care-

255
incununa fruntea boinava a maestrului. 0 tristete vaga sta.
ir uia peste tot, strofele lui Eminescu isi picurau In inimi ph.
gerea for In surdina, floarea albastra 10 scutura petalele off-
lite si o morbid* ostenitA se raspIndea in zare. Literatura
intreagA primise un aspect de doliu, deceptionismul deve-
nise o manierA artistica la mods, si un aer de spital teprindea
-din vitrinele librariilor, pline de 'file rupte i de foi ve-
tede.... In descurajarea generals care navalise intelectua-
litatea romlneasca ca o extenuare subita poate, dupa sfor-
tarea pripitA a trecerii noastre dela starile patriar-
hale la civilizatia Occidentului, se afisau si multe dureri in-
chipuite, teorii de import de peste Prut, alaturi cu atitea doc-
trine de circumstanta din fierberea farA ragaz a Parisului.
Toate acestea au contribuit sl mai mult la izolarea lui
Cosbuc. Din strigatul pestrit al bulevardelor, el se cerea in
svon de miristi 1 padure, iar Impotriva tinguirii unanime
care napadise literatura curentA se ridlcau Instinctele de sA-
natate robusta mostenite din muntii Bistritei. Zi cu zi se
.mares distanta intre el l mediu, devenise un soliloc, un sin-
guratic cu ochli rataciti In larg. Chid 1-am vazut Int lie oars
sunt vre-o 20 de ani de atunci, strecurindu-se pe calea
-Orivitei, cu trupul lui uscativ, adus putin de spate, cu privi-
rile pierdute subt palaria cu borduri largi, am simtit ca nu vede
mimic din apropiere, n'aude nimic, ca lnainteaza ca un ilu-
minat cu fanatism spre o tinta care e undeva departe, foarte
departe... Asa mi-1 inchipui ca a Post dela inceput. Copi-
laria, amintirile, chipul de apostol al parintelui Sebastian,
glumele dela Nasaud, mama depe prispa, basmele cu Piparusi
i Prlcolici, toate au venit cu el, toate Je ducea ca o nemar-
turisita povara pe umerii indoiti prea de vreme. El le alinta
in fiecare teas, le orinduia, le netezea cu patima si cu delica- 1

tete, le infasura in dantelele for usoare, le stropea cu plins i

-cu flori de busuioc, iar intr'o zi le-a adunat una linga alta,
:scumpe'uri intr'o lads de zestre taraneasca, minunata, cu cres-
4Aturi si arabescuri inflorite i le-a zis : Balade .1 Idile.

256
 Vo lama! 1W Cobuc,ca un proaspat vint de primAvara pa-
trims brusc In linitea obositA a unui iatac, a sguduit pater-
nic nervii discordati dimprejur, a Inviorat atmosfera, a des-.
chis un orizont nou i a avut marele merit de a reintroduce
principiul sanAtatii In literatura noastril. Autorul baladelor i
idilelor a descins din lumea basmelor, dar a facut popas in
satul lui. Ne-a dat o luminoasa monografie poetic& a satului
romlnesc. Firete, el nu venea cu conceptia de intelectual
chinuit a lui Eminescu, cu un sistem filosofic sau cu o doc-
trina socials, menite sA-I face analistul crud de fiecare clipA,
nu era nici fericitul escursionist coborit din balconul caselor
boiereti In mijlocul unei lunci, pentru care distanta topete
conturele, pipernicindu-le viata intrinseca i rezumind totul
in nota decorative, ca veselul Alexandri. Dace poate fi vorba
de vre-o influenta straina, atunci clasicismul greco-roman i neo
clasicismul german i-au imprumutat din mijloacele for ca se - i
realizeze cu mai multA Inlesnire opera intuitiei lui sigure i pri,
cepute. Dar aceste inrudiri sunt i manifestarile organice ale
genului epic, care e partea de capetenie a creatiunii lui.Cobuc
era inregistratorul obiectiv at satului, un miraculos sismograf
al vielii dela jars in aspectele ei senine, idilice, cele mai potri-
vite cu temperamentul lui, i de altfel cele mai apropiate de
caracterul fundamental at poporului nostru. Din primul lui
volum ca i din celelalte, Fire de tort, Din ziarul mai Pierde-
Vara i Cintece de Vitejie, mentinute toate in aceea inlan-
wire programati cA, ca dintr'o subtila monografie, s'ar putea
reconstrui psiliologia unui sat In toate ipostazele ei. ZugrA-
vind acest microcosm, pars pro toto, poetul ne dA insu ta-
bloul sintetic al neamului.
Cintarea lui se desfaura in imnul vast al naturei.
Pe seama lui Cosbuc tusk natura are o special& semnifi-
care. Ea nu e cadrul pentru un sentiment subiectiv, decorul
care se ataeaza propriei framintAri a autorului. Ea traiete,
pentru sine, imens laboratoriu-de supremil orinduire, in care
omul e un element subordonat slujind o tintil a ei, asemeni

257
.Muslin care tierbe. 17
unei stinci, unui copac, sau unui fulger care despica vAzdu-
hul. Nimic din egocentrismul maladiv al liricei moderne, care
in tremurul unei frunze nu vede decit radiatiunea unei du-
reri inauntru. Poezia lui Cosbuc e o harfa eoliana, pe care
natura cinta in drags voe. E conceptia omului dela Cara, in
intimitate straveche cu cerul Si pamintul, de aceea pulsatiile
vii, multitudinea de senzatii, panteismul estetic care se re-
varsa din aceste pagini pline de miscare. Fiecare anotimp isi
desface bogatiile prodigioase ce se risipesc subt ochii nostri,
stropite cu pulbere de aur. E o incrucisare de forte ascunse,
un urias erotism al firii, o mareata invalmaseala de energii
active, printre care omul apare ca un atom ce se pierde in in-
finit :
Priveam faro de tinta'n sus
inteo salbatecci splendoare,
Vedeam CeahMul la Apus,
Departe'n zdri albastre dus,
Un urial cu fruntea'n soare
De pazii Wit noastre pus...
ca o fa:n(1 cdlatoare
Un nor cu muntele vecin
Plutea'ntr'-acest imens senin
$i Waved aripi sd mai sboare,
$i tot vasduhul era plin
De cintece ciripitoare,
Privirile de farmec bete
Mile-am intors catre pcimint,
spicele jucau in via
.Si
Ca'n Nora dup'un vesel tint
Copilele cu blonde plete,
Cind mita ul for vesmint.
Poetul privea tfara tinta., zice el, dar pinta era privelistea
insai, o stralucita apoteoza.
Astfel, pe o claviatura larga cintecul naturei se impleteste

ss
rasunator. Peisaje, icoane raslete, detalii intime se insird in-
tr'un caleidoscop pitoresc si delicat. Apropierea dintre orn si
natura ii face sd se confunde, minunile ei se personified si iau
InfAtisari de tine rustice, calde, sAnatoase, rumene, comu-
nicative. Seara e ofata, soarele flacau, %/Wu/ holtei
siret, vara femee robusta, Prahova fecioara navalnica.
Toate-si vorbesc, se agita, se hirjonesc, isi spun pa-
striga durerea lor. Din cind in and fisii de intuneric
sul, isi
cad pe cimpul plin de soare, orizontul se intuneca, negurile
se intretae brusc, furtunile se Incaerd si grindina asprd lo-
veste pamintul din care tisnesc mugete infricosate.... Orches-
tra unui vifor in codru, sbuciumul urias al adincurilor, sfin-
cile care se despica, apar cu o putere elementary zugrdvite
plastic si lapidar ca in Cartea Facerii, toate supuse unei ve.5-
nice i chibzuite rotiri in care astri, plingeri, sori, stele, pur-
eed dupd o tainica porunca de sus, cad.
La Dunznezeu
Sunt toate cite sunt sti fie...
$i...
fu 'amid mereu
Suffete, pe Domnul...
In aceasta holt nesfirsita a naturii se insirue si oameni
cu ochii limpezi glumeti, cuviinciosi, iubitori de snoave, cu-
cernici, rabdurii, stiutori de dreptul lor si turbati ca marea
Inviforata cind nedreptatea le-a umplut paharul. Sunt tara-
nii nostri pe care Cosbuc, solul lor, ni-i arata lute lungd si
variata apologie. Ei via dela munca seam haulind, cind ca-
rele scirtie si fumul iese alene din camin, ei iubesc, ei cinta,
ei se sbat, se due la rdzboiu si mor Wind trei cruci, iar
peste oasele lor creste iarba verde ca o binecuvintare de
sus. E o oglinda senina a sufletului dela tail in ace-
ste strofe vioaie, pe care criticii be vor drAmul, vor des-
cifra din ele o erotica populara cu toata gama ei de sim-

959
tire, vor cintari maestriA alatuirilor epice dela povesti-
rile sprintene taraneti pita la evoarile arhaice ale trecutuldi
istoric, toate in cea mai romlneasca limbA i cu o particulars
prozodie, cu o structure de vers cind turnata in bronz, dud
gravy ca un dangAt de clopot in ceasul mortii, cind wadi
i finA ca un picurat de fluer pastoresc In pacea adormita a
unei paduri. Credincios i netnduplecat clntaret al satului, ,
el ImbracA In haina, In oblceiurile i In graiul lui, scene
smulse din negura veacurilor, file de cronici i pagini de is-
torie, pretutindeni cu o rare intuitie de artist, facInd sl vor-
beasa sufletul nostru, fie a Incalea Stefanita VodA, fie cl
dela Muselim Selo anitul trimite carte acasA la ai sal. Mai
mult, chiar 1 eroii din basme se tmbraca. taranete, intelep-
ciunea for e a poporului, pina i ritualul mortuar pastreazA
formele consacrate din vechime.
Fulger moare, e plins al Ingropat taranete:
Pe piept, colac de griu de-un an
$i 'rt loc de galben buzdugan
Facia de ceara ti-au facut,
In dreapta cea fora temut,
$en mina care poarta scut,
Ti-au pus un ban.
Cu faclioara pe-unde treci
Dai zare negrelor poteci
In noaptea largutul pustiu,
far banu-i vama peste riu,
Merinde ai colac de gnu
Pe-un drum de veci.
Nu e nici o mirare ca urmarind astfel un popor in toate
cararile lui, el i-a deslegat taine adinci I a prins pe alocun
adevarufi marl din Insa fiinta lui, dindu-ne poezii rezuma-
tive, cum e Doina, o cintare a ctntarilor noastre de totdeauna.
Vieata In acest timp, ca o perfidy ursitoare din baladele lui,

260
i-a haat pe rind maciniul energiilor zilnice. Cobuc s'a risipit
Inainte. Munca lui literara, turnultoasa la inceput, a urmat M-
tn) continuitate neIntrerupta. A tradus Aeneida, l'a atras flu-
viul larg al lui Hotter, cu splendorile lui Intinse. A scris ePo-
vestea unei Coroane de otel, 1 gRazboitil nostru pentru Nea-
wore., tilcuit pe intelesul tuturor. Spirit militant a inceput
sa-i propage credintele la reviste, pe care le-a redactat ala-
turi cu altii. Literatura pe atunci aparea ca un apostolat.
Scriitorul credea in misiunea lui de reprezentant ales al unui
neam, el se ivei pe arena de lupta de cite on o mare pro-
blema preocupa multimea. Pleiada Caragiale-Delavrancea-
Vlahuta, disparuta prea de vreme dintre noi, Intr'o nobila so-
lidaritate rascolea valori agitate in opinia publics, pastrind
insa pe seama scrisului un respect religios, mentinind tot-
deauna scrupulele onestitatii artistice 1 prestigiul de atelier.
Cobuc se framinta alaturi de ei. Mi-a fost dat adese sa-I vad
in casa lui Vlahuta, unde in vecinatatea pinzelor lui Grigo-
rescu se rosteau judecati Si se infiripau planuri, se Incruciau
ginduri i se comentau teorii, fie ca. le rostea amfitrionul cu
fraza lui sacadata de meter socotitor, fie ca intr'o impleti-
tura de fulgere, Caragiale 41 asvirlea In fata noastra verva
orbitoare. Cobuc cu buzele strInse indaratnic, in ochi cu o
stralucire patimae care Ii lumina fruntea larga de filosof
antic, vorbea rar i ap4sat. Ne aducea snoave din calatoriile
lui dela Cara, din nenumaratele rataciri cu trenul cu care
pled fail tints, diseca incet o chestiune de filologie. Curind
Insa se cufunda in Wore, toata figura i se muia In melancolie
i cadea pe ginduri. Abia dupa miezul noptii se scuturit de
apatia lui obinuita, cuvintul Ii era mai pripit, coltul gurei ti
tresarea de un tic neryos i o fosforescenta stranie i se ivek
in pupilele aprinse. Nu, atunci nu mai era modestul referen-
Oar dela Minister, cu timiditatea stIngace a sateanului des-
concentrat. 0 deplina contiinta a propriei valori ii ridica
fruntea i vorba lull se clesface4 In trap scurte, repezi, sen-
tentioase. Ne vorbea de cei din umbra satelor, de obida lor,

tit
de politicianii venali, de subprefecti neouni, de suprema
dreptate care se asteaptA acolo jos si de grozava judecata
din urmA. Mi se pares atunci ca din noaptea asupriril
noastre seculare tisnesc accentele lui de revolts ca niste
pumnale ascutite care se infig in carne. Atunci ne mija pc
dinaintea ochilor caerul de foc care se smulgeau 'firele de
tort, si doina lui, doina noastra., ne infiora in crestet :

Cind qtii haiduct in codru

Te prinzi cu ei firtat,
Le-a-ofi poled ascunse
Pc Vinci le aFterni to pat,
Clad pun picioru'n scars
Tii roibul for de Mal
Griibit and prind ei puga
Scoli phunbii dela briu :
lar and ochesc cu hohot
Tu rizi, cad ',gambit moi
S'au dus deadrept fn pieptur
Spurcatului ciocoi.

Cosbuc n'a Camas pina la sfirsitul vietii sale numai un

poet al idilelor dela tara. Literatura intreaga de altfel si-a dat
tributul ei pentru infaptuirea revendicArilor populare. E un
interesant fenomen, cum intr'o vreme cind conceplia politica
diriguitoare din Rominia moderns, parasind principiile de-
mocratiei ideologilor dela 1848, si-a stramutat punctul de gra-
vitatiune la oral, avind ca ultim scop crearea repede prin
once mijloace a unei burghezii rominesti, intr'o vreme cind
in mecanismul vietii de stat masele nu-si aveau greutatea lor,
scriitorii si artistii nostri nu s'au despartit de Oran si Pau
urmat in Coate nenorocirile lui. In deceniile din urma ale is-
toriei noastre contemporane literatura si arta s'au refugiat la
tara si aproape singurul for subject a fost acest om al pa-
mintului.

26i
 taste, desigur, o Matt& justincare pe seama tor, taptui ca mai
tirziu constiinta obsteasca le-a verificat unanim intuitia si ca
in bataia tunurilor, in zile de cumplita restriste, realitatea s'a
desprins asa cum au vazut-o acei care minuind un penel, o
dalta, on un condei, au crezut in torentul energiilor populare.
Este nu numai o confirmare a caracterului profetic pe care
i-a avut totdeauna o opera de arta, este tirzia revenire si o
recunoastere a legitimitatii artistilor in afirmarea marilor
adevaruri ale neamului.
Cosbuc, poate in mai mare masura decit oricare altul, a
slujit aceasta idee. Pentru dinsul desrobirea satelor era mai
mult decit o problem& de ordin literar, era o convingere fa-
nailed de luptator. In masura ce se departa de viata patriar-
hala, el, orasanul deplasat, simtea Si umbrele care filfilau
departe. Deodata cu perspectiva distantei a inceput s& inre-
gistreze realitatea. Ca alungate de un duh rau se dedeau la o
parte viziunile fermecate, fugeau ielele si glumele, .ca sa-i
apara inainte chipul stors de vlaga al muncitorului trudit, re-
zemat pe coarnele unui plug, care ara pentru altii:

$i galben, romine, (i -e steagul

lar galbenul spune de voi,
De cei dela pluguri, Wadi,
Voi galbeni de foame stirmanii,
De boale purtate cu anii.

toad nedejdea-i la voi.

Cum sa nu se fi cutremurat de groaznica aratare, el, npolo-

gettil vraiilor idilice, smuts din feeria unui vis frumos si as-
virlit in fata tabloului brutal de mizerie si neomenie?
Intrebari de constiinta 1-au navalit, protestarea i-a sguduit
toate fibrele, a fixat raspunderi, a pipait ranile, a scormonit
raul cu intreaga otrava a lui i atunci din demnitatea lui sbi-
cuita, din dragostea lui infrig.:rata pentru cei care 1>au trimis

263
in lume, ca un tipat desnadajduit, ca o trimbita de alarms, ca
un program de lupta, s'a inchegat cintecul furtunos:

Voi ce aveli ingropat aid?

Voi grits? Dar not stramosi pi tati
Noi mame fi surori fa trap
In Wart venetici I

Pdmintul nostru-i scamp i sfint

Oki el ni-i leagdn ;1 mormint:
Cu singe cold 1-am aparat
}Si cite ape 1 -au udat
Sunt numai lacrimi ce-am vdrsat:
Noi vrem pdmint 1

Spre gloria poetului i spre binele tuturor, trimbita s'a

auzit st o larga transformare a intervenit in structura (aril.
Pentru Cosbuc satisfactia a venit prea tirziu, el a concre-
tizat insa cel dintfiu intro superioara forma artistica nevoia
acestei transformari.
In vuetul orasului in care s'a zamislit euritmia versurilor
sonore, el mai purta cu sine un fir ascuns, o neintrerupta
chemare pasionata, puternica. Era dragostea de ai lui, ramasi
acasa, acolo in infundatura dela Hordou. dorul de Isiasattdul
copilliriei cu graniterii i cu plopii, erau amintirile ce se des-
Iipeau din neguri i ti bateau la geam in nopti de insomnie.
Ce crize, ce sbuciumari se vor fi deslantuit in acest suflet de-
licat purtat in pribegie, ce valuri de indoieli it vor fi strabi-
tut in saltul vertiginos care 1-a dus dela dascalul Tanasuca
pins la filosofia sanscrita si la terzinele lui Dante ? De cite
on nu va fi privit inapoi, de cite on nu 1-a oprit In drum pH-
pairea singelui din vine, de cite on nu 1-au durut poverile
misterioase ale mostenirii din stramosi ? In astfel de clipe,
optimismul lui taranesc Odd infant :
 Mai trdie;ti ;I-1i merge bine
Vechi strdjer, nu m'ai aitat?
E de mull de cind n'am star
Ulmg le, subt tine.

Tot alci? Amar e entail

Ve;nic nemilcat sd staff :
Vezi de atu.nci eu alergai
Lim* dearfndull
Ce to miri? Eu yin firtate
Trist afd, ;i lini;tit
Surd bdtrin ! M'au obosit
Cdile aler gate.

Tu cintal ;i-n departare

Eu priveam rizind pe lunci,
Cum m'am cumin tit de-atunci,
Rid air de-arare !....
Cu eft se stringea mai tare cercul oraplui imprejurul Jul
cu atft mai des fl cercetau vedeniile de demult ca o blind&
mustrare uneori, ca o adiere calda i binefacAtoare cite
odata :

to vaduri ape repezi curg

vuet dau in vale,
lar plopi in umedul amurg
Doinesc eterna jale.
Pe malul apei se'mpletesc
Cdrdri ce duc la award,
Acolo, mama, to aresc
Pe tine Idea cdscioard
Cobnc se gindea acasA cu staruiniA, cu patlma. Nu numai-
cl gnu era desradacinatul care 1 -ar fi ucis trecutul, dar ill scur

ICS
 gea viata de fiecare clips din acest trecut, era o fire conser-
vatoare, ale carei radacini erau mai puternice decit copacul
insult. El era ardoleanul nedesfacut de glia lui, desigur nu in
sensul barbar st inoportun al unui regionalism miop, scos la
suprafata uneori in zilele noastre de catre drumeti intirziati
-ai scolilor unguresti,pe care sunt sigur ca s'ar insarcina bu-
curos sa-i scuture si sa-i treaca prin botezul unitatii de su-
flet, ass cum a cintat o el, dar ardelean prin strinsa legatura
cu toata comoara de simtire a acestui minunat colt de pa-
mint. In interiorul lui dela Bucuresti, alaturi de o sotie devo-
tata si de un copil admirabil, pe care 11 iubea cu o dragoste
fanatics de parinte, era o atmosfera de sitnplitate si cuviinta
severs, ca in vrednicile familii ale vechilor dascali ardeleni,
podoaba intelectualitatit noastre de ieri. Ardealul 1-a tulburat
-incontinuu cu toate problemele lui culturale st politice. Le
urmarea cu pricepere st devotament. La procesul Memoran-
dului din Cluj studen,ii dela Bucuresti au venit cu poezia lui
.In opressores. raspindite pe foi volante miilor de asistenti
un patetic strigat al iredentei noastre

Dumnezeu ni-e intr'ajutor,

Dacei ci el e de al for
Na-! mai vrem ocrotitor,
Ne infrafim cu iadul I
Granita, Cosbuc n'o mai putea trece inapoi, nu se prezen-
tase Ia serviciul militar si conta ca dezertor din armata aus-
triaca. Se ducea insa in fiecare vara la Predeal st cind it ve-
-deam la Bucuresti, toamna, ne spunea cu un zimbet obosit
ca a fost pina la stilpul de frontiers si ca I -a alungat de
acolo un jandarm cu pene de cocos. Ce furtuni mute vor fi
batut atunci in adincurile din care au tisnit accentele sombre
-de balada? Abia prin anii 1910, o amnestie colectiva I-a des-
this poarta. Cu cel dintiiu tren s'a this la Nasaud, sf apoi In-
frigurat, a luat centrele noastre dearindul. Mi-aduc aminte Ia

inp
Sibiu, cind a calcat intliu dupa 20 si citiva de ani, palid,
bolnav, neurastenic, coplesit de amintirile tineretei, volupta-
tea revederii II durea. Se nemerise tocmai o serbare culturala,
lumea dimprejur era adunatA /lite salA de conferinte. Mi-a
cerut sA-I duc acolo, fara sA suflAm un cuvint. L-am dus.
S'a retras intr'un colt de balcon si s'a pitit s nu-I vada ni-
meni. Privea cu un tremur de pleoape in toate pArtile, la ta-
ranii din Rasinari, la costumele dela SAliste, la ceata de preoti,
brine albastre, brine rosii... 0 miscare s'a produs subit
in sala, cineva I -a recunoscut, lumea intreaga s'a ridicat in
picioare sA-1 vadA, sA-I aclame. Deodata un glas de popA tra-
&tat a inceput cintecul si Intr'o clipl femei, barbati, copii
s'au asociat si a cintat toatA lumea sl cinta si el plingind :
Pe umeri pletele-i curg du,
Middle ca un spic de grin
Arita mi-e de drags...
In inima lui Cosbuc a svacnit cu putere idealul implinirii ho-
tarelor. In poezia lui Spada si Cordbii, dedicata A. S. Pricipe-
lid Carol, pe vremea cind mic copil it vedea jucindu-se in gra-
dina Castelului Peles, el Intrevede sfirsitul luminos de epopee.
Cu glas de prooroc, despicA taina vremurilor :
.i eu, .,si -acei, ce pe a vietii cale
De patru on facureim drum mai lung
Decit al tau, mai pot spelt s'ajung
Sit veld pe culmi isbinda vie fii tale ?
Tu cresti acum voinic, fi Dumnezeu
De nu-i mihnit pe not ca sit ne bats
Cu ce-a stiut mai aspru el vre-odatia
Sd bat'un neam, vai, neam romin a! meu,
De ce chiar to sa al o judecatii
Asa de grea ? de nu-i mihnit pe noi,
Cu bine-ti va sport' ndelung f i anii,
Cu brat voinic 111 vei oprl dusmanii
 $ra lupte vel conduce-osta;i erol.
Vlsam ;i noi, visam de mull voinieql
Ursit sd scape-o fata de'mparat,
Cum fat- frumos ursit a fost s'o ;cape.
El tar o sa ridice-un neam furat
De-al ski ducmanl, fi-aproape armed(
Subt bulgarifnmormintatoarei sape.
Veni-va el ci peste munfi fi ape
Sumef, va stdpini in vest en ost
In inimei-mi o ;flu, o qtiu eu bine!
0 . .
& va veni ;un timp darit,
Cind cele'nguste-;i1tOf marl cuprinsul,
Cind cele ce-au fost jocvorfrntradinsul
$t nu ne vq'ngradrn puteri invinsul
Pug de munti.
Minunea visului s'a implinit, Cosbuc insA si-a profetit si
prabusirea lui, el Ira mai fost sA elute izbinda, balada cea in
urma.
Viforul naprasnic 1-a frint lingo groapa copilului lui, In
zilele de umilintA, cind Bucurestii gemea subt cAlcflul invnziei
dumane, si clad poetul ratAcea ca un spectru din elnfernul
lui Dante, cu al carui fiori si-a incins ani indelungati timplele
carunte.
Ce-a fost Cosbuc in evolutia noastrA literarA ? SA ne-o
spunA el :
Sunt suflet in sufletul neamului meu
?l-t cint bucuria ;i-amarul.
Noi stb.m smeriti in fata geniului creator al neamului, care
si-a rascumparat cu jertfe actul de justitie de care s'a impAr-
tasit, si-acum cind starue inaintea noastra umbra lui Gheor-
ghe Cosbuc, ii inchinAm 1 ei cuvintele scrise pe mormin-
tul marelui florentin In biserica Santa Croce :
Onorate raltissimo poeta 1

262
 On precursor at unitatii:
losif Outcan.
e vorbeste mult astdzi de sguduirea sufleteasca tasata
s mostenire pretutindeni dupd rdzboiu. In Occident scrliton
si artist', luind in cercetare framintarea generatlei ac-
tuale, urmdresc la tot pasul zestrea marelui cataclism. Ei ga-
sesc 0 viata noun rdsdrita pe ruine are aspecte cu totul
deosebite, a problemele ei s'au multiplicat si 0 in valmd-
sagul postbelic psihologia individuals apare mult mai corn-
plexa declt odinioard. Acesti ginditori au perfecta dreptate :
paralel cu formidabilele prAvAliri vdzute merg totdeauna si
deslAntuirile acelui vulcanism imaterial. care revolutioneazd
lumea abstractiunii. Nu stiu, subt acest raport al transforma-
rilor radicale de pe urma rdzboiului, ce s'a schimbat mai mull
imprejurul nostru : harta politics, on harta sufleteasca a
Europei? In once caz, In bdtaia furtunei recente s'a plamddit
un om nou, o constiinta noun, o morals noun... care nu s'a
definit incd in mod categoric, dar pe care orientarea find a
artistilor o sesiseazd si o despica necontenit...
Ce am afirma Lisa cu toata hotarirea, e cd In mijlocul in-
derArii universale acolo unde ciocnirea a luat caracterul de
Din conterinla linuta la Oradea, cu prilejul festivalului organizat de
societatea 'Cele trei Criprbo,

269
desrobire nationala, sguduirea a fost mai puternica. S'ar
putea zice, CA in oceanul de foc la popoarele care au luptat
pentru independenta lor, flacarile au lisnit mai sus. E expli-
cabil acest fenomen, fiindca instincte si patimi cu totul spe-
ciale au fost puse la contributie In aceste insule chinuite.
Desrobirea nationalA e un capitol care se traieste rar, poate
()data numai in istoria unui neam. De aceea, mi se pare ca
generatia noastra, pe urma rAzboiului care ne-a dat intregi-
tea, a trecut printi'un virtej de emotii mult mai elementare
aici deal in alte WV. Transformarea psihologiei la noi e,
deci, mult mai evidenta. Desrobirea nu InseamnA numai o
recucerire de teritoriu, ci o contopire de energii descAtusate.
Pe urma for intervine totdeauna o largire de orizont, o ex-
pansiune de nervi si de simtire, sufletul de veacuri a) unui po-
por isi muta alvia lui. Acest lucru s'a petrecut la noi. E firesc
astfel, caci si aid cei zece ani din urma au zamislit omul
nou, ale carui resorturi sunt mult mai complicate ca odi-
nioarA. Poate a in alergarea cotidiana pierdem din vedere
realitatea, dar ea se verifica cu o mare quanta. SA se co-
boare fiecare in treacAt in subconstientul lui si sA faca cum
am zice o inspectie sumarA. Cercetati problemele pe care be
aveti astazi, priviti preocupArile care vi se pun, cumpAniti
intrebArile care dau nal/aid si comparati acest furnicar al pre-
zentului cu coltul linistit de acum zece ani si mai bine. Veti
constata din primul moment a deodata cu largirea patri-
moniului general s'a 'Argil si comprehensiunea individuals, a
nu numai Cara s'a marit, ca noi insine am crescut cu ea $i cA
aceastA crestere s'a savirsit cu acea repeziciune minunata de
care vorbesc povestile noastre populare ....,
Evident, cd in acest proces de pripita augmentare a pro-
portiilor legatura noastra cu ce a fost s'a snit. Fierberea
actualitatii cu sgomotul ei robeste azi toate atentiile. Noua
epopeie ne-a strivit in aducerea aminte lacrAmile de demult.
Suntem prinsi de clocotul ametitor al noutatii care ne-a cu-
tropit : tall noun, vorbe noui, exigente noui... Trecutul ?...

270
Trebuie sA facem o stortare ca sa mai putem reluit firul de
odinioara. Trecutul s'a retras par'cA, undeva departe, foarte
departe. Poate cA a fost prea primitiv in rosturile lui, ca s-1
putem irnbina intr'o continuitate normala cu tot ce vedem
astazi, poate ca.-I umbresc sbucnirile care au venit in urmA.
Adevarul e, cA in memorie ni se eclipseaza din ce in ce con-
turele propriei noastre vieti i cA pentru rnentalitatea curentA
a perioadei actuale sbuciumul unui petec de Ardeal cu WO-
Odle modeste de acurn dottheci de ani spare ca o ruda sa.-
rad pe care o vizitam rar ci dela care plecAm grAbiti cu seri-
timentul de jena sau chiar de umilinta. al unor anume intil-
niri neprevazute...
Spuneam cA sguduirea suileteasca a generatiei noastre a
Post mult mai arcentuata la popoarele care prin rAzboiu i-au
dobindit neatirnarea. In Wile cu vechi wzari, oricit mar-
cat se resimte tipul omului nou, el pastreaza totuc o linie
evolutiva i nu e produsul unui salt... Cultul trecutului se
mentine in stralucirea traditionala. Mai mult: s'ar pArea cA
in mobilizarea tuturor fortelor au fost desgropati acolo 0
mortii ca sA se Inciruie in linie de luptA, ca acecti morti sta-
ruie si astAzi Inca pe la toate rAspintiile si indeamnA la
muncA..
Ei bine, in dorinta noastra de a ne atria cit mai grabnic
civilizatiei din apus trebuie sa imitam exemplul. Oricit de
umil in simplitatea lui rusticA, oricit de izolat de compli-
cape infrigurate ale actualitatii, not trebuie sA ne regasim
trecutul. Trebuie sA-I scoatem din negura unde s'a distantat,
sA-1 privim In fata cu intelegere i bunatate, sa-1 poftim la
masa noastra, sa ascultAm intelepciunile batrinecti ale acestui
oaspe venerabil i sA descifram din ele impulsurile pre-
zentului. 0 asemenea rectificare de conctiinta nu se impune
numai ca un act de pietate, ci ca o mAsura de realA fortificare
a structurii noastre de gindire. Trebuie sa vedem limpede ia
cartea destinului, sA ne dam seama ce-am fost Si ce suntem..
In definitiv, Rominia nu e un imbogatit de rAzboiu improviz.P4-

271 ..
 dintr'un capriciu de nebunie a continentului, ci rezultanta io.
gica a unor straduinti din vechime, care se gasesc toate stra-
tificate In laboratoriul de simtire al fiecarui cetatean....
Operatia aceasta de reintegrare In trecut a generatiei ac-
tuale trebuie sa se facA fara aminare. Trebuie sa reinvie de
dupa paravanul aprins al razboiului imaginea clara a vietii
noastre de acum citeva decenii. Va Mari in curind istoricul,
-care sa ne ded sinteza acelor vremi, sa lamureasca secretul
de existents al milioanelor, care pe deasupra i pe dedesubtul
hotarelor seculare i-au comunicat fluidul for miraculos.... Va
vent lima acum cind are perspectiva depArtarii, va veal fi
marele evocator, artistul cu intuitia lui, sa ne desgroape
mortii din Ardeal....
Cum stau 0-mi reamintesc zilele de demult prin care ne-am
strecurat cu ochii deschii, i cum Incerc sa-mi tnseilez in ci-
teva linii rezumative caracterul epocii, impresia cea mai
vie mi-o cid dela inceput nota patriarhala a lumii noastre de
atunci. Subt apasarea politica a regimului traiam in conditii
minuscule de desvoltare. V'aduceti aminte : patru licee, n'a-
yearn un teatru, o universitate. Din aparatul de stat eram
-ostracizati, pe la orae scoted capul cite un advocat, se agita
o gazeta. Vremuri potolite de mocnire surds.... Abia biserica,
!kepi de ocrotire al tuturor desmotenitilor, ne mai oferea
un scut i o aparare.... Cita sfiala, city cuviinta, cite banu-
jell acumulate intr'o biata societate oropsita.... Inchideti ()chit
o clips, i reconstruiti crimpeiele fugare: ce potentat enorm
era pretorul, cum smulgeau jandarmii tricolorul din cositele
fetelor la hord, cum se ived fivanul in landoul tras de patru
cai ca o aparitie medievala in calpag cu egrets i dolman
cu brandenburguri, stirnind respect i legitime temeri In
toata lumea.... Rechemati bucuriile de atunci : o adunare a
(Asociatiei. dela Sibiu, un concert dat de-un tenor proble-
matic dela Bucureti, o alegere de protopop cu controverse
intre doul partide.... Totul se depand to surdina, intr'o oftare
blinds i fara ecou.... De sigur, orizonturile erau strimte,

272
aspectul general pared simplist, fara relief si fAra culoare.
Ce temperamente exceptionale puteau sa. se sbatA in acest
microcosm, In care sinodul eparhial tined loc de Parlament?
Ce avinturi literare puteau prinde, bite() vreme chid toti
fruntasii nostri scriau cu u scurt ? Ce probleme colective pu-
teau cere cuvint la un popor, in zilele chid pentru un articol
de gazeta In doi peri autorul faced doi ani de puscarie ? Pro-
babil asa se intreaba multi in goana febrila a prezentului, vi
se complac in eclipsele for de memorie. Gresesc acesti jude-
catori grabiti I Gresesc, fiindca vad numai suprafata lucru- -
rilor, vad formele exterioare si nu disting jocul launtric al
vietii cu toate palpitarile ei. Gresesc, fiindca aici la noi, in-
tr'un cadru ingust, adevarat, si fara multe manifestari palpa-
bile, a mijit un val de sbuciumare intensa.
Tocmai acesta ar fi rolul artistului de care aminteam, un
romancier sau nuvelist bunaoara, din ceata marilor rascoli-
tori, sa descinda in adincime, dincolo de spuma aparentelor,
si ca un cintec de departe sa ne reinvie acel suflet vesnic al
Ardealului rominesc, care a scapat neatins de toate obizile,
sa zugraveasca scene de intimitate, sa scormoneasca detalii cu
pitorescul lor, sa spulbere valul de uitare asternut pe o retea
fermecata si s prinda in accente tainice acea poezie a astep-
tarii pe care instinctul nostru de conservare ne-a transmis-o
din tata in fiu, din neam in neam, ca pe o sfinta si infricosata.
mina de familie...
Doamnelor si domnilor, acest creator nu s'a aratat Inca..
In lipsa lui va fi grey sa incercam cu stingacia noastrk
desteptarea trecutului, nu fiindcd ani multi ne despart de el,
ci pentruca multimea nemasurata a intimplarilor ne-a apu-
cat in mrejele ei si ne-a schimbat cu desavirsire. Ca sa ne
apropiem macar in treacat de atmosfera zilelor de odinioara
trebuie s evadam cu totul din actualitate, sa plecam cu gin-
dul la lark undeva pe valea Crisului repede In vreun colt
bucolic cu tarani de-ai nostri plini de mizerie si de proverbe.
Ar trebui sa stam inteo Duminica de yard la o margine de sat,

273
.Mustul care flerbe. t8
sai privim lung cum se revarsa casele albe una linga alta, gala
paeca sa se strInga de hid. i mai mult laolalta. De acolo
s'o luAm domol inainte, sa urcam sprinceana de deal spre
biserica cu umerii tuguiati, care 1i pleaca la vale acoperiut
ite indrile spre amindoua partile satului ca un gest protector,.
as o clocA hotarita sali apere puii... La o cotitura din spre
spa ne-am opri la o casa de zid, varuita proaspAt, cu ar-
minden la poarta. i cu mucata in fereti... Dupa geam toc-
mai s'a ivit o naframa roie : e domniwara Silvia... N'aveti
teams, doamnelor i domnilor, nu voiu face o incursiune in
itiomeniul scriitorului care va sa vie nu %oh: incepe cu o pa-
gina de roman, dar vreau sa zic, ca aceste sunt elemen ele
trecutului nostru: satul cu toate stradanide lui, 1 arintele
Onofrei, daca e mai bAtrin, parintele Terentiu, daca e mai
tinar, un frate purtat cu bani de imprumut pe la universitate
i ajuns advocat la oral, i negreit, domnipara Silvia... lata
galeria de atunci, oameni buni, blinzi, cu vorba domoald i cu
pleapele muiate intr'o melancolie resemnata. Romancierul de
miine se va furiA de sigur in interiorul lor, i din mozaicul
acestor vieti va inchega tabloul monumen,a1 al Ardealului In'
ajunul desrobirii.
In acest mediu se incadreaza regretatul losif Vulcan, a ca-
ir...i aniintire o sarbatorim azi.

*
* *

E, poate, cea mai reprezentativa figura culturala din juma-

tatea a doua a veacului trecut la noi. Cincizeci de ani au
aparut cArtile lui, patru decenii incheiate a pilpiit revista
Familia, sfios dar lard incetare. La vremuri tulburi, in zile de
obida, se ivesc la toate popoarele astfel de scriitori modeti
s,i harnici, pentru cari problemele literale se confun la cu ne-
cesitatile de viata, condeie care nu trec hotarul ar ei eterne

274
dar sunt totdeauna in vecindtatea ei. si-i netezesc druinul.
Sunt precursorii, ei poartd o torts in -mind vestind pe Mesia.
Acecti autori tidied din operele for piedestalul pentru glo-
ria celor putini. Cind le mai deschidem aline prAfuite cu o
pietate blinds, ni se pare ca am trecut pragul unor bisericute
dela Ord, cu peretii ingusti, cu ferestrele aburite. Sufletul for
lumineaza ca o candela la icoana Maicii Domnului. In astfel
de Idcasuri umile gi parasite se poate murmurs oricind o ru-
&lune.
losif Vulcan, fiul Bihorului, a fost din aceasta tagma nes-
pus de utild, lard de care nu s'ar putea inchipui toatA evolu-
tia noastra literard. Cei cincizeci de ani de activitate, in care
acest paznic de poartd a rominismului, aici in Oradea, la
granita noastra etnica, s'a trudit Yard rAgaz, au fost ani cu
spor. Intr'o societate incepdtoare, care lua primul contact cu
civilizatia, el a introdus abecedarul artistic. Un meritos peda-
gog in ale literaturii pentru copildria unui popor. Cu multi
abnegatie si cu un real talent in descoperirea nevoilor mul-
tiple, Vulcan a facut ctuturor toate., cum spune scriptura.
De pe la 1860, cind era student la Budapesta, unde nu peste
mult a pornit Familia, neobositul propagandist a stdruit in toate
genurile cu entuziasmul particular al vremii lui. Era pe atunci
$i aici si peste Carpati o adevArata resurectiune, un neas-
timpar fecund al tineretului intelectual. Occidentul smuls.
din toropeala post - napoleoniand isi asvirlea departe
avinturile patimase. Rqmantismul in floare musca toate fi-
brele si creia o sensibilitate speciala,
losil Vulcan, resimtea si el impulsurile epocii, fireste, pri-
mind influentele indirect, nu dela izvorul initial. A scris, deal,
poiezii, nuvele, romane, piese de teatru. Cu o grabd uimitoare
cauta sa umple golurile de veacuri. Avea in sfortArile lui
ceva din efortul cu care ne apare inzestrata perioada noastra
de procreatie din veacul al noudsprezecelea. Dupd o amor-
tire indelungata energiile latente tresdreau fara friu, cu o ad-
mirabild savoare virginals. Un neam intreg se trezise dirt

t71..
somn, se trecase Ia ochi subt Maior, *incai si Klain si actun
se scutura din tot trupul, de'i trozneau incheieturile. Din Prin-
cipatele Unite se fAcuse Regatul, dupA botezul de foc dela
Plevna, scria Alexandri, scria Baritiu, pe orizont se ivise ca
o impletiturd de fulgere strofele lui Eminescu. Rominia mo-
derna era pe drum. In aceasta unanimA rAscolire in care se
agita par'ca fiecare atom,Vulcan participa in permanents cu
toate puterile lui. Lira se instruna in fata mAretiei momenta-
lui si intr'un ton usor dar sprinten vibrau emotiile lui. Uri
astru destul de palid in constelatia literary de atunci, el se
rotes imprejurul soarelui si ii trimitea stihuri de o miscAtoare
devotiune Jul Vasile Alexandri :
Ca f'un creftin smerit ce vine
La vr'un altar a se 'nchina,
/4a m'apropiu eu de line
Voind s'admir marirea ta,
,Si cum creqtinul ifi glisefte
Acolo ming-tied cereiti,
Ala renasc en sufletefte :
Cu lira ta mci'ntinerefti.
Sunt versuri simple, in matca for nu se pravalesc bolovaui
mari, dar inchipuiti-va, prin anii optzeci in casele cArturarilor
nostri, din umbra satelor ce fosforescentA vie de credintA, ce
ascutire a simtimintului national lasau pretutindeni. Nu
uitati ca trAiam tocmai in era de prigonire a lui Coloman Tisa
cind fantoma Ungariei unitare orbise toate mintile unguresti.
Ei bine, atunci, Vulcan, din mijlocul lagarului dusman, hi
trimitea cuvintul lui de imbarbAtare sonora :
In van once sforfare,
In van combat Rominul, el nu va mai pieri I

Cu o mindrie dirzA, el stranepotul episcopului Samuil, lua

posturA de apArare in fata fiecArei lovituri si raspundel cu

276
apoteoza uZimbrului lui Dragof., versificA eGorunul lui
Horia., plingea cu (Orfana Cripluis. Erau zadarnice toatk,
ordonantele ministeriale prig care se inchideau colile pri
mare, zadarnice condamnArile In procesul memorandului.
Preoti, invAtatori, elevi de liceu, iluminati cu totii ca de
magia unui vis, recitau imprecatiile din 6 Lira meat :

lancule viteaz,
Scoalcl-te fit treaz,
CO nu-i bine'n Para,
Vin dumanii lard ...
Cine sa le aplice acestor svicniri de protestare, In care un
popor intreg fi zAngAnea lanturile, cine sA le aplice rigorile
ritmului i glaciale retete de prozodie savanta ? Cine se mai
intreaba daca a fost impecabil zugravit stindardul, cu care
s'a dat o lupta i s'a cftigat o biruintA ? Poezia lui Vulcan
apare ca o bautura reconfortanta a vremii jui, simplista in
compozitia ei, dar cu efecte salutare...
Ca in versuri el se cheltuia cu aceea caldura i in proza.
Volumele de nuvele i se citeau de fetele de pops, de junii
amorezati i pe la balurile adunarilor generale ale ,Asocia-
tiunii, de acum 40 de ani, paginile din 4 Sclavul Amorului.
sau din 4 Ronde Natiunii trebuie sA fi fost subiect de conver-
satie 1 prilejuri de intrigi seutimentale. Azi s'au demodat,
firete, au ieit din pretuirea publicului cititor. Motivul e ca
literatura noun a trecut galopind pe deasupra for i toata
conformatia noastra de gindire a fost supusa, cum spuneam,
pe urma evenimentelor, unor revizuiri extraordinar de repezi.
Daca le rasfoim astAzi s'ar Ord ca sunt mult mai vechi
decit virsta for adevArata. Acefa poveste 1 cu teatrul
lui Vulcan. Batrinul publicist este un fel de Nestor at Thaliei
in Ardeal. Cele vreo opt comedii Impreuna cu drama Stefan
Voila cel tincir care a vazut lumina rampei la Teatrul Natio-

277
nal din Bucureti, au facut deliciile auditorului popular fart
intrerupere 1 dacd nu ma inel i astazi tin recordul la repre-
zentatiile de diletanti. Gargounii dragostei, Mita cu clopot
sau Prima rochie lungli au calatorit in toate partite la fel cu
Piutra din cast sau VItidutul mamii ale lui Alexandri. Mi-aduc
aminte, eram student la universitate, chid am vazut pentru
intlia data Ruga dela Chisetciu intr'un sat din Banat, pe o
scent ridicata intr'un local de coala, cu o cortina multico-
lord injghebata din catrinte i covoare, o cortina rebeld care
la sfirit de act nu acoperea. decit pind la glesne corul tAra-
nese. Era o veselie imprejur, pantofii cocheti ai bandtencelor
ne stirneau admiratia, publicul fredona arii din piesa, risul
gilgaid din toate ungherele, in vreme ce un preot batrin de
pe Mure se cam suparase iri scaunul lui i strigh din raspu-
teri : 4Trageti lepedeul !D... Vremuri sanatoase de inocente bu-
curii patriarhale. Cit a trecut de atunci ? A murit i parintek,
Dumnezeu sa-1 ierte, au imbatrinit i cintecele, s'ar pares ca
am imbatrinit i noi...
Vulcan a crezut cu multi insufletire in nevoia unei mi-
earl teatrale in Ardeal. Fie ca vedea in ea posibilitatea unei
redeteptari nationale care dejuch ochiul vigilent al autorita-
tilor ungureti, fie ca 11 atrageau manifestarile de acest gen,
el a infiintat . Societatea fondului de teatru' i a lucrat zeci de
ani ca s6.-i realizeze visul de-a vedea in Ardeal o trupd ro-
mineasca. Adunarile societatii lui an de an se desiaurau pa-
ralel cu ale 4Asociatiunik praznice sarace dar induioatoare
ale unui popor orfan. Subt binecuvintarea capilor bisericeti
de ambe confesiuni, roiau fruntaii din toate unghiurile la ast-
fel de ocazii, se suspendau pentru moment rnicile certuri pro-
vinciale, totul luh un aspect solemn i gray, iar la banchet,
preedintele cu frumoasa lui vigoare batrineascd, cu glas de
clopot i cu o lacrima fardmata In pleoape, Ii rostea toastul
pentru 'femeia romind., invocind pe Cornelia mama Gra-
chilor sau pe mama lui Stefan cel Mare din balada lui Bolinti-
neanu... Nu-i aa, ca tabloul cu tot farmecul lui idilic ni se

2. 7 8
pare acum ca vine de foarte departe, ca se pierde, cum ant
zice, in noaptea timpurilor ?
Care a fost conceptia literary a lui losif Vulcan, crezul in-
telectual in puterea cdruia pins la batrinete a tinut un condei
in mina? Publicistul dela Oradea-Mare e ultimul vlAstar al
coalei latiniste la noi. Intr'o vreme cind pe urma Convorbi-
filar si a scriitorilor veniti dupd Alexandri literatura a des-
cins in sfirit pe pdmintul nostru Si ca limbs i ca inspiralie,
pardsind inaltimile vaporoase ale ideologiei cipariane, In
Ardeal vechea maniera tot s'a mai sustinut inca. Poate ca un
mint sufletesc impotriva asupririi streine, ca o compensate
pentru suferintele prezentului vitreg, carturdrimea noastrA.
simled Inca trebuinta zeilor traco-romanici. Ne retramam cu
rnintea dupa arcurile de triumf ale cetdlii eterne, fiindca nola
nu ajunged ordinul ministrului Hieronimy, visam de splen-
dorile Rotpei ca sd gasim acolo macar o platformd de amor
propriu. Dincolo de munti incepuse o viald de stat care
angaja interesul tuturora, noi eram paralizati in actiune i din
contemplarea trecutului scoteam argumente pentru ziva de
miine. De aceea, latinismul nostril s'a perpetuat i a rezistat
vremii, de aceea el n'a fost aici numai o formula trecdtoare
de evolutie literary, ci un fel de evanghelie pentru toed lumea,
as puted zice un azil moral al celor napastuiti. Traian i De-
cebaI muriserd de mutt in amintirea acestui cbll de pamint,
plecaserd Si din palatul de cletar al mitologief populare, dat
reinviati odatd de istoriografii ardeleni, ei au cerut o nottn
cetatenie aici, au inceput sa guverneze, sd primeascA invitatii
la toate sarbatorile, sa asiste la botezuri 1 la ospete...
losif Vulcan, ca multi altii, a fost poetul lor de curte i le-a
rdmas credincios piny la moarte. Nalionalismul lui intran-
singent a purtat aeeasta pecete a descendentii latine, care era
o lozincd militants. In poemul dramatic eDefteptarea lui
Traiann el iii sintetizeazd credinta. Poetul apare o 4sentinelii
din culmea de Carpafi', cdruia impAratul roman i s'arata, ca
impreund sd treaca in revista toate provinciile romineti

279
Mere sau subjugate. (ilasul for evocator e ascultat. Ele se
ivesc pe rind In costum national, primec Incurajaci duo
plingerile lor, se prind apoi de mind si ingenunchiazd in fata
plAsmuitorului, care le retrimite la datorie si le toarnd incre-
dere pentru viitor :
,tergi lacrimile tale,
Poporul meu strabun I
Da, era dogma unitatii, exprimatA cu mijloace rudi-
mentare uneori, cu destule expresii blAjenesti in limbd, dar
!impede Si categorica, negresit, subt patronajul august at lui
mMos Trdian.. losif Vulcan insd n'a fost un cintaret care se
izola in turnul de ivoriu al trecutului Mt% sA tie seams de
problemele vremii lui. DimpotrivA, a urmArit deaproape si a
inteles toata svicnirea subterand a integralitatii nationale,
a fost chiar un pion constient In opera de preparatie a unirii.
Nici nu se poate o legitimare mai luminoasd pentru izbinda
unui proces milenar decit faptul ca aici la Oradea-Mare, la
granita noastrA sufleteascd, patruzeci de ani am avut call-
mara unui scriitor. Aceasta cAlimard, s'ar putea zice, a tra-
sat si granita politica, tot ce-a venit in urrnd n'a fost decit
consfintirea unei biruinti cistigate de mutt. Ca pretutindeni In
istorie si la not condeiul a fost avantgarda tunului...
Aceasta conceptie programaticd a lui Iosif Vulcan se reo-
glindeste necontenit in paginile Familiei. Regretata revistA ar
merits In adevar studiul migalos al unui cercetdtor, care din
coloanele ei de patru decenii ar putea reinchega pulsul inte-
lectualitatii noastre de-atunci. Familia e un fel de buletin li-
terar at epoch. Infiintatd dupd exemplul cunoscut al reviste-
liar germane, publicatia sdptdminald traits atita vreme n'a
Post numai o lecturd de Puna educatie, un fel de indreptar
trebuincios pentru o societate incepatoare. Dacd ar fi inde-
plinit numai acest rol, ducind in fiecare SimbAta o bucata li-
terard, o dare de seams a unui bal sau o ?hicitoare de ah
aproape o jumdtate de secol in casele rominesti, $i a tunci ar me-

280
rita recunostinta noastra. familia insa a facut mai mult. Di-
rectorul ei a transformat-o intr'un organ literar de seams pen -
tru vremea lui. Aceasta revista era un certificat pururi reinoib
al unitatii. Scriitori din toate partile tai trimiteau aid contribu-
tia lor. Eminescu si-a publicat In paginile ei primele infrigu-
rari de patimi si de stele. N'a fost poet sau novelist roman de-
mi uncle, care sa nu fi primit invitatia neobositului animator..
Mai e Inca ceva : un fapt hotaritor. Vulcan a descoperit cos
instinctul de proorocie a artistilor punctul fix pentru mien,
tarea lui. Intr'o vreme cind carturarimea Ardealului se infa-
sura in ingustimea unei mindrii locale, cind cei mai multi'
fruntasi politici de-aici credeau Inca in iluzia atavica a milo-
steniei dela Viena, dud unii erau pe cale sa-si faca intrarea
in Parlamentul de pe malul Dundrii, batrinul Vulcan de zeci,
de ani bates drumul Bucurestilor. Pe la Academie, prin culoa-
rele Teatrului National, pe la diverse serbari se ivei silueta
lui de stejar falnic cu obrazul rumen, dar cu ochii impaienje-
niti de emotie... El nu se intorcea numai IncArcat de bucatv
literare, care apareau pe rind la gazeta lui, dar Inregistra
toata cresterea continua a unui organism, si venea acasA
ipnotizat de indemnuri noui. In acest chip revista dela Ora-
dia-Mare devenise pentru Ardeal un palpitant monitor ab
ideii nationale, care aducea verbul mintuirii gi faces sa
treats in suflete acea presimtire minunatd ce presarase de
mult cu flori in mintile tuturora drumul armatelor rominesti-
De aceea, cu totii pe vremuri am fost clientii Familiei, nu man
vorbesc de cei care au crezut ca pot avea un cuvint de trans-
mis liparului, fiindca acestia i -au inceput ucenicia subt ocro-
tirile gazdei primitoare din IEtihor
Familia e meritul de capetenie, cArtile lui pot fi uitate, Fa-
milia nu se uita. Ea ramine biletul de intrare permanents
lui losif Vulcan in istoria Iiteraturii noastre.

tat
 Acest adevar nu e o constatare de bcazie in cadrul unei con-
len*, ci o recunoastere de-a carei satisfactie raposatul a
avut norocul sa se impartaseasca in viata.
Jubileul venerabilei reviste a fost o sarbatoare nationals.
Sunt douazeci 1 unu de ani de atunci, dar mi-a ramas In
inemorie cu amanunte inpresionanta manifestare. Cultura ro-
tnineasca s'a patruns in mod integral de insemnatatea mo-
rnentului cind o revista Implinea patruzeci de ani de exis-
.
tenth% Un pelerinaj s'a pornit atunci la Oradia. Toate socie-
Mine mai de seams i-au trimis reprezentantii lor, au venit
academiciani, au venit studenti, au venit preoti, au venit ac-
tori, era un cortegiu lung i variat. Oraul strain privea cu
Inirare, dar nu cu neintelegere aceasta inchinare, fiindcd di-
Tectorul Familiei era stimat de concetatenii lui. Acasa intr'un
elegant interior care hada tngrijirile unor miini delicate, ne-a
rimit fericitul patriarh alaturi de doamna Vulcan, cu obrazul
'luminat de zimbet i multumire. A fost o defilare de. urari,
-cuvinte intearipate, un convoi de daruri, coroane de argint cu
tricolonia fost concert, declamatii, flori, seara s'a jucat o piesa
a autorului... Neamul intreg iii trimetea omagiile pentru no-
bilul sbucium al unei vieti.
Am fost adinc miccat de aceasta izbucnire spontana. Ve-
veam dela Budapesta, trimis de camarazii mei de universi-
'tate, veneam 1 in numele revistei Luceafeirul., pe care o
'infiripase nu cu mult inainte neastimparul nostru tineresc. In
tensiunea nervilor de douazeci de ani, ma zguduise emotia
Inosneagului... Mi-aduc aminte, noaptea intreaga ni s'a
prelungit discutia Mignon cintece . . pahare... planuri
de revolutie... Amicul Istrate Micescu sosit dela Paris,
cu barbion frantuzesc Si cu versuri de Lamartine, ne uimise
ru retorica lui...
A doua zi la banchet s'a reluat protocolul consacrat ardele-

-
inesc. S'au rostit toasturi pentru sarbatorit, a vorbit i pri-
marul oraplui in ungurete. Toti 1-au proslavit pe jubilant.
El a raspuns cu obinuita modestie 1 rotindu-si privirile

282
peste not toti, a inchinat pentru unitatea sufleteasca a nea-
mului...
Tiu mince agitatia care ma stapinea, ca un somnambul
m'am ridicat de pe scaun 1 in tacerea retinuta o clipa mi-asat
strigat urarea: Sd bem pentru unitatea noastra politica... Nn
tiu sa fi spus mai mult. Studentii m'au aplaudat frenetic,
ochii primarului se facuse mari, un protopop dinspre caput
mesei ma privea speriat, tergindu-i fruntea cu o enorma
basma roie... Banchetul s'a sfirit repede...
In forfoteala generals ma pironisem in coltul meu de masa
cu barba in piept i cu buzele strinse. Deodata simt o mink_
pe umar, era losif Vulcan.
M'a imbratiat, m'a s5.rutat pe frunte parintete i nu mi-a
zis decit trei cuvinte : Tu ai dreptate...

Doamnelor i domnilor, vedeti, oricit e de complexa vials

noastra de astazi, cite o pagina desgropati din trecutul Ar-
dealului face sa vibreze coarde adinci...
Ridicati, deci, un monument lui Vulcan, aid unde s'a flier-
mitat truda lui ! Din acest bronz vi va vorbi o bucatit de
trecut, ale cdrui r5.dacini nu sunt fnfipte numai In (am Bikes-
total, ci in inima noastra a tuturora...

233
 floram laneu.
istoria de veacuri a Ardealului rominesc e istoria de la-
crimi si de umilintd a unui popor orfan.
Din toate apasdrile trecutului, jugul feudalitatii ungu-
resti a durut mai mult. Pretutindeni domnia strains ne-a in-
catusat energiile de viata, aici insa s'a aternut peste not ca
o nenorocire vecina cu moartea, fiindcd in deosebire de alto
parti, generatiile noastre de iobagi ardeleni, pArasite in cursui
vremii de catre conducatorii lor, au suferit necontenit o in-
ireitd mucenicie: de singe, de lege i de class. Una din aceste
primejdii sd fi fost ar mai fi putut mill flacara desrobirii, la-
alaltd ele s'au transformat intr'un blestem fard aparare, intr'o
crudd incercare venita par'ca de sus, la care an se putea ras-
punde decit cu plinsul, cu eterna obidd sufleteasca a tuturor
sclavilor. lata de ce povestea noastra de aici e o lungd plin-
gere in surdind, revarsata in doine, ticluita in petitli la impd-
Tatul, sau ()natal in rugdciuni la Dumnezeu. Ardealul o tithe de
ini i-a muiat desnadejdea in jale 1 s'a mingiiat cu visul.
De cloud on el totus a lovit cu sete crincend i cu avint in-
fricosat dospit din impulsuri seculare. In amindota rindurile
tovitura lui a pornit din acelaloc care prin vitejie leg-endarA
a rascumpdrat aureola barbatiei ingropate i a dat mud pt."-
por oropsit unica zestre de InAltare morald.

285
 Acest loc es,e Tara Motilor.
Motif apar astfel cu o specials prerogative in Istoria
moostra. Neamil lor vinjos adapostete singura tradilie e-
iromm pe care 'rremea vitrega nu ni I-a putut infringe. In
aantii Abrudului continuatorii vechei aezari romane, ca hi-
ve cetate izolata de slabiciunile vremelnice, au pastrat re-
flexe intirziate din gloria strabuna. Cu toata robota lor zil-
mica aceti copii ai codruluii-au mentinut dorul de libertate.
Cind tot Ardealul se legana in tinguire neputincioasa, in
wagaunele lor ferments revolta. Ei ne-au invatat mai intii sa
platim cu singe, nu cu lacrimi, ei au introdus virtutile
razboinice pe un pamint biruit, ei reprezinta actiunea inteo
fume copleita de visare mistica. De pe culmile muntilor apu-
ni a strigat pentru intfia-oars rasvratirea, ca un bucium
:precursor al redeteptarii generale. Motii sunt Tirolul nostru,
urnnul Ardealului, iar cele doua inimi mars in care a cloco-
it uraganul sunt eroii lor : Horia i Avram lancu.
kinindoua figurile trecute in mitologia populara se gA-
sesc inteo perfecta inrudire organics. Au pornit i unul i
aitul dela aceea vatra taraneasca, au crescut in aceleai pa-
Agri i au incarnat aceleai nazuinti ancestrale. Lupta lor s'a
nesfaurat pe un fond comun, avind un obiectiv unic i mij-
,-,ilace la fel. Conceptia politica de care s'au calauzit i care a
Aterminat prabuirea Ion tragica a Post aceea iluzie dearta
a tmparatului dela Viena, cea mai trista i cea mai scump
.plAtita erezie a ideologiei noastre de veacuri. Ce-i desparte
:71SA pe cei doll martini ai Motilor, e cadrul vremii in care s'a
oeslantuit epopeea lor, cortegiul de lozince i de evenimente
_are i-au intolvarait pe cimpul de Wale. Horia e Tevolutio-
nand taran care intrupeaza instinctele de viala ale unui po-
per grin prizrria revendicarilor locale. Drama lui e un prelu-
4iu numai al reinvierii care atepta in umbra. Iancu insa, o
veriga intr'unt lant de evolutiune universals, se infatieazd
leela inceput hnteo armura complexa de luptator pentru
-loarta integrala a unui neam. El e soldatul contient al ideii

-286
nationale, a carui spadA loveste dela inaltimea unor principia
imutabile de acord cu catechismul epocii lui. Prin Horia tis-
nete un fulger razlet din viforul unui popor, prin Iancu cere
cuvint poporul insusi, cu adevarurile programatice asvirlite
in cumpana istoriei. De aceea rascoala lui Horia e o plat
forma morals WA consecinte i transformAri de domeniuld
-
realitatii, cita. vreme revolutia dela patruzeci si opt rdmIne-
ca o inaltd semnificare politicd, prin care s'a inaugurat isto-
ria moderns a rominismului, deschizind drumul desrobirilow
viitoare.

* * *

Se va gasi oare cindva mesterul iscusit, care despicind in-

timplarile si cintArind faptele, sA reconstruiasca aceasta pa-
gina stralucitoare de demult ? Va veni poietul sA lumineze cu
razele lui in sguduitoarea tragedie sombrk on istoriograful sat
descifreze fata vremii in toate tainele ei si sd ne deh eternui
omenesc din sbuciumul lui Avram Iancu, indeplinind astfel
o opera de educatie nationald ?
Personalitatea mortului c'ela Tebea se destace din galeria
trecutului apropiat, investita cu o exceptionala valoare mo-
raid, din care posteritatea 1 mai ales zilele noastre tulburi ar
putea sa desprinda linii simple si marl. Peste tot pleiada vi-
zionarilor ardeleni dela patruzeci i opt, cu suflul for roman-
tic, cu conceptia eroica care le strabatea crezul politic si cm
idealismul luminos care ii povaluia, infatiseaza o culme pe-
care de otunci si pins astazi generatiile de epigoni n'au mai'
lost in stare s'o atinga. Sfortarea poporului nostru, de a ela-
bora la el acasa cuvinte de ordine ale framintarii continen-
tale din aceasta perioada, a dat roade. Din ceata iobagilor
asupriti s'au improvizat repede carturarii for in oameni
politici cu o limpede intuitie a situatiei, si cind a sunat

287
..easui, aceti preop 1 mirent dela sate, intr'un elan vijelios
au incins spada devenind prefect', tribuni i centurion,
ceimprospatind astfel pe un colt de pamint uitat un
aspect micator din antichitatea latinA. Subt conduce-
(ea lui Saguna, prototipul cel mai distins al eclesiastului
militant produs de istoria noastrA i cu indrumarea lui
Simeon 'Minutia, profesorul cu suflet de apostol, un ir
intreg de fruntai au rasarit fanatizati de ideie. Era micare,
patimd, indrasneala in rindurile for 1 hotArirea nestrAmutata
tie-ai duce cauza la biruinta.
Din primele zile ale fierberii din Ardeal s'a ivit pe planul
tntii, &Atari de dinii, silueta tinArului advocat din Cimpeni,
tare da un relief cu total deosebit comitetului national de
atunci.r.Avram Iancu descindea cu o structure sufleteasca par-
ticularA. Urmaul lui Horia aducea cu sine mindria aspra a
Motilor, acea pornire furtunoasa de platA i rasplata care
inroise data crestele muntilor cu focul revolutiei. In vinele
lui svicnea singele fierbinte cu descarcari violente de pa-
siune elementara. Credintele vremii i evenimentele din jur
agitau cu o putere inzecitA acest temperament de erou. Firea
lui Iancu, caracterul distinct 1 unic al taranului dela Vidra,
a smuls dela inceput micarea dela patruzeci i opt din
ogaa batAtorita a suplicatiunilor seculare catre .prea la-
latul cezaro-craiesc scamp i i-a dat un caracter revolutionar.
Fiinta lui imbibata de fanatism a dominat masele din primele
ape. Acest finar de dotazeci i cinci de ani, cd graiul res-
picat i scurt, cu sclipiri de otel In adincul ochilor albatri,
si-a dat seama cA numai armele pot hotari intr'un proces de
veacuri, care a batjocurit pine la singe plebea napAstuita.
La adunarea de pe cimpul Libertatii in 3/15 Mai la Blaj,
Iancu a venit in fruntea Motilor organizati militarete, gata
se infringe once val inoportun de cumintenie iobAgeasca.
Peste capul episcopului Lemeni i al canonicilor lui supui
stApinirii ungureti, sarcasmul lui a plesnit ca un bid de foc.
Dincolo de ingrijorarea capeteniilor circumspecte, tribunul

288
 dela Cimpeni radia tinerete, nervi 1 optimism. Prin el a pri-
ma micarea noastra nota vitejiei i romantismul de epopeie.
In sfatul conduatorilor, lancu i-a impus pecetea lui definitive.
Inalta prevedere politicA a lui Saguna i cumpatul diplomatic
al inteleptului arhiereu, unite cu viziunea istorica a lui Si-
meon Barnujiu se completau admirabil cu acest om de ac-
tiune, care in comitetul dela Sibiu, intro memorabila edinta
prelungita de calcule i temeri, a taiat scurt discutiile savante:
Domnilor vorbiti inainte, ea plec in munti, V fac revolutie I
Ce-a urmat, se tie, e prima noastra afirmare a ideii de li-
bertate politica, cea dintIiu campanie ostaeasca in razboiul
de neatirnare. Advocatul Avram lancu a pledat cu sabia in
mina cauza rominismului. Prefectul de lanced intors intre
Motif lui s'a dovedit un stralucit ef tnilitar. Ca impini de o
chemare magica, i-au roit imprejur ciubdrarii i ciobanii din
%life Crivlui i ale Arieului. S'au aprins focuri pe culmi,
a inceput sA sunelulnicul de brad, s'au pornit carele Iancului
de care plinge i azi poezia popularA i tunurile de lemn au
fost urcate pe virfuri la trecatori. Agerul prefect, frumos,
drept i increzator crai al muntilor, se ivea pretutindeni pe
calul lui alb ca un zeu al luptei. Prestigiul lui personal intre-
tinea ,i cohesiunea i disciplina acestei armate de tarani. Cele
cloud invazii ungureti in muntii Abrudului, sugrumate in
singe subt cutropirea Motilor, au ardtat lumii la ce grad de
contiinta cetateneascd se ridicaserd iobagii Ardealului i ce
bloc de granit erau piepturile lor. ToatA vrernea lancu a fost
.comandantul necontestat, adorat de mullime. Oastea lui.tfa
cunoscut o clipa de inf ringere. Armatele imperiale au lost
batute de rebelii unguri, printul Windischgraetz a fost alun-
gat de Kossuth peste granija Ungariei, baronul Puchner cu
austriacii lui bine inarmati a fugit din fats lui Bern la Rim-
nicul-Vilcei, cind in muntii Abrudului flamura noastra fil-
fdia triumfatoare. In acest timp de aproape doi ani cind
Avram lancu a desfrqurat o actiune proprie fall nici un
ajutor din partea autoritAtilor militare imperiale copleite de

289
Mustul care flerbe. 19
o frica meschina, eroul dela Fintinele paralel cu miscarea
armata avea i o intensA activitate politica. Cuibul lui de
stinci devenise focarul redeteptarii nationale rominesti de
pretutindeni. Fie ca Indruma linia de conduits a tovarasilor
sai din comitetul national, sau primes emisarii guvernului
dela Dobritin, fie ca urmarea planurile Curtii dela Olmutz,
!anal concentra atunci destinele neamului in miinile lui. Subt
ocrotirea muntilor neinvinsi, la lumina unui foc, taranul din
Vidra-si generosul boier muntean Balcescu urzeau pentru
India oars pe urmele mortului dela Turda visul unirii tutu-
rora. Pins tirziu, dupa venirea Rusilor in tarn, el a fost un
factor activ al echilibrului politic, chibzuit si desfacut de pre-
judecati, neavind alt punct fix in cugetarea lui decit soarta
integrala a neamului.
Dupa stralucirea orbitoare a venit pravalirea in prapastie,
cea mai intunecata tsagedie care putea sdrobi sufletul erou.
Perfidia Vienei a transformat repede un popor biruitor intr'un
popor mucenic. Absolutismul austriac ca o noua pecingine
s'a aternut deasupra Ardealului, trecut din 0-hiarele bru-
tale ale nemesilor unguri in sforile abile ale politic ilor aus-
triaci. Subt apasarea regimului s'au prabusit teorii pol.tice i
ginduri de regenerare. Fruntaii nostri au luat lumea in cap,
sau si-au atirnat spada in cui, asteptind zile mai bune. Su-
fletul nedornesticit al lui Avram lancu n'a put t suporta odi-
oasa incercuire. Ca si mai inainte a tresarit cu aceea pa-
Ima 'n fata robiei. El care isi hranea avintul din impulsuri
atavice si simt'se cu, toatd carnea lui mareata drama in
minte cu fagaluin ele de ieri si in urechi inca cu strigatul na-
valnic al gloa elor dela Marisel, nu putea privi cu britele in-
cruciate rusinea si nu-si nch.pu0 sa traiasca ca un modest
camelist aulic, sau ca pensionar austriac din mila vu turului
cu doua cap te. 0 noua revolts 1-a aprins si i-a adus pier-
zarea. Se stie calvarul lui dela Viena, dupa ce in cabinetul
imparatului a respins decoratia : Nu ne-am luptat pentru
jucarii, vrem drepturi, Maiestate ! Se cunosc loviturile

290
 groaznice de mai tirziu ; inchisoarea din cetatea dela Alba-
lulia, unde 1-au ferecat in lanturi i 1-a palmuit un cApitan
austriac pe Craiul-Muntilor 1 Ce vifor pustiitor trebuie sa fi
bintuit in aceste clipe in ufletul Prometeului inlAntuit I Ce
umbre fugare se vor fi abatut peste fruntea lui, pe care std.-
lucea cununa de raze a unui popor intreg 1 leit de dupa zi-
durile negre, eroul umilit era pe marginea abisului. Ce putea
face el ? Drumuj lui nu mai avea intoarcere. SA se inarmeze
cu scripte 1 documente, ca sa sustie o plingere still/eche
stropita cu singe ? SA apere ca advocat la tribunalele nem-
teti padurile Motilor ceretori ? Nu mai era ieire, Avram
lancu trebuia sa calk trebuia sa disparA din circulatie ca sa
intre in imperiul legendei i sa diriguiasca de acolo cu nein-
duplecata putere a mortilor crezul unui neam...
A urmat deci fatalul sfirit de drama, zguduitor 1 mistic
ca o tragedie shakespeareana. lancu s'a intors acasa in muntii
lui robiti iarAsi, de astadatA rob i el, infrint in credintA i
batjocorit in amorul propriu. 0 perioadA de singuratate dirzA
a premers melancoliei, care 1-a InfAurat pe veci. In casa dela
Vidra, inconjurat de tribunii care i-au mai rdmas, subt ochii
inlacrimati al unui tatd tAran, tAcut i reflectand par'cA in
privitle du e crImpeie dintr'o glorie apusA, el s'a inchis ca
'ntr'o criptA mortuara. Erau zadarnice toate indemnurile prie-
tenilor, invitatiile la dieta dela Sibiu, planurile de memorand
la imparatul... lancu era protestarea muta a deceptiei gene-
rale Si era prizonierul demnitatii sale ranite. fn aceasta pos-
tura 1-a surprins calatoria impAratului Franz Josef in Ardeal,
vizita tinArului monarh in Tara Motilor. Toate staruintele
prietenesti de atunci, cu tot mirajul unor avantagii politice
pe seama a for sAi, nu 1-au putut indupleca sa aparA inaintea
domnitorului. Vizita plapandului Habsburg s'a desfAurat
bite atmosferA de amaraciune Si doliu. Fotii lanceri, lAnceri
lipsiti de comandantul lor, se uitau cu sprincenele incruntate la
acest convoiu nedorit. In fata casei cu indrile dela Vidra nu
astepta decat tatal eroului, intinzind un pahar de yin oaspelui,

t91
cu un gest linitit de politeta patriarhala. Avram lancu pre-
gatise acest gest de mucatoare ironie I se afundase in codru
ca un vultur at aripile zdrobite, aruncind prietenilor sai sen-
tinta lapidara ca un dicton biblic: Toate sunt In zadnr,
un nebun fi cu un mincinos nu se pot intelege..
De aici inainte o singura data 1 -au mai putut urni din pasi-
vitatea lui. In nazuinta de a-1i crea un acord cu impreiurarile,
conducatorii politicei ardelene au facut totul on sa curme pro-
testarea solitarului din muntii apuseni, care impratia suges-
tiuni neplacute Burgului dela Viena. S'au dus deci la dinsul,
1-au acoperit de mustrari, i-au insinuat ca confunda binele
public cu rosturile lui 1 cu puterea 1-au dus la Sibiu.
Iancu tint le-a ascultat argumentele, le-a primit programul.
Cine tie ce pravaliri surde se sbateau in tacerea lui ? 0 mare
bucurie ii insenina pe toti la gindul Ca actul de sumisiune a
tigrului imblinzit va avea o reala contravaloare politica. 0
delegatie de fruntai 1-a dus la principele Schwartzenberg,
guvernatorul Ardealului, care i-a string mina cu satisfactie i
1-a poftit zimbitor sa ada.: Also, was wollen die Puma-
nen? Iancu, ca la lumina unui fulger, va fi vazut atunci toata
fatalitatea unei istorii milenare. A zimbit i el printului i-a
raspuns cu ochii rataciti : Serenisime, o academie de drept
la Sibiu fi-o bale de vapori la Vidra !
In clipa aceea a inebunit Avram Iancu!
Zeci de ani s'a plimbat mortul viu pe poienele dintre brazi,
peste mormintele unde dormeau lancerii lui. Descult, sdren-
tos, ca un rege Lear ratacea Craiul Muntilor, cea mai infri-
coata icoana a darapanarii unui popor shinuit. Pe la tirguri
sau pe cite o culme de deal se ivea faptura lui pribeaga.
Motii alergau la el sa-i atinga genunchii ca pe nite moate
i sdrentele lui ca o binecuvintare. Avram lancu scotea un
fluer de cire i cinta marul lui : cAstazi cu bucurie romi-
nilor veniti, Pe lancu in ctmpie cu top it insotiti, !... pranii
tiau cintecul atit de bine. In cadentele lui batusera pe Hat-
mani i sdrobisera odinioara legiunea cu chivarele cu cap de

292
mort. Ca un cor din tragediile lui Sofocle inconjurau pe tita-
nul cAzut si plingeau. ,
Intr'o zi 1 -au gasit mort pe o bancA, cu fata intoarsa spre
,cer si 1-au ingropat subt gorunul lui Horia la Tebea, cu o
piatra alba la capalli, intr'o groapa imprejmuita cu zAbrele
sarace...
Gorunul it ploua de atunci cu frunze, taranii ii cint a. in ba-
lade la coarnele plugului, iar istoria noastra invata din re-
ligia lui...

*
* *

Sunt vreo cincizeti de ani si mai bine de cind a murit a

doua oara Avram lancu. De atunci fata vremilor s'a schim-
bat printr'o cascada vertiginoasa. Credinta lui s'a infipt a-
dinc in constiinta neamului si-a ajuns la o raspintie noun.
Viforul dela patruzeci si opt s'a pornit iaras sA sguduie cata-
peteazma lumii. A reinviat epopeia ! Rominismul s'a ridicat
din cenusa ruinei universale si peste stirvul pajurei cu douA
capete dorobantii nostri au implintat tricolorul pe palatul
din Buda...
0 justitie imanenta, vesnica si implacabila, a rectificat po-
vestea noastra si-a rasplatit martiriul eroului. In fata mor-
mintului dela Tebea se inchina o Rominie asa cum a visat-o
el cu BAlcescu la focul de pe creste, sau cum a vazut-o ca o
fantoma`in aratarile lui de pribeag nebun.
In decorul schimbat un alt monarh trece astazi pe la casa
lancului. E al nostru. Vine sali ingenunche la groapa, aim-
bolizind rcunostinta unui neam. Clipa ne covirseste cu in-
telesul ei adinc, un fior de veacuri tremura in frunzele goru-
nului lui Horia si din troparele bizantine flutura eternitatea
peste capetele noastre. In coborirea amurgului se vor aprinde
iar focuri pe culmi, fumul for se va riclica la cer panic i

293-
blind, ca fumul jertfei bine primite. Tirziu in lumina alba de
luta va picura din nou glas de fluer printre crengile bra-
zilor, ca o chemare de departe : c Astazi cu buct.rie Rominilor
veniti !..
- Asculta Sire, acest fluer cu toate povetele lui! E fluerul
taranilor notri, fluerul lui lancu, fluerul fermecat, in ctn.
tecul lui e toata mintuirea noastra!

294
 Ira groapa lui Laguna.
ormintele sunt pe seama mortilor lacasuri de odihna,.
pe seama viilor urne evocatoare.
Posteritatea se opreste in pragul for ca sa smulga
tainele viejii ce a fost, sa descifreze impplsul unei energii,
sau sa culeaga un invajamint pentru ziva de miine. Dea-
supra fiecarei cruci din jintirirn planeaza o poveste din trecut,
care lurnineaza in vesnicie. Sunt cruci de povesti umile ca
para galbuie a unui opaij in amurg, cradle multimii ano-
nime revenite la shut] jarinii primitoare. Sunt cruci insa al
cAror injeles straluceste departe ca un stilp de foc calator in
noapte; sunt crucile risipitorilor de suflet ce au ocrotit o ideie
si au lasat-o mostenire spre binele altora. A to apropia de
ele inseamnA a face sa reinvie subt ochii tai unele din fortele
creatoare, care an dus societatea in eterna ei primenire mai
innainte cu un pas.
Pentru not toti, mauzoleul Mitropolitului *aguna este un
asemenea prilej de improspa.tare a amintirii unei rare energii
rodnice, cheltuite pe deaintregul in slujba nearnului. Este poate
cel mai evocator mormint at rominismului din Ardeal de o
suta de ani incoace, fiindca subt lespedea lui doarme omul care
a realizat cele mai marl binefaceri pe seama acestui colt de
pamint. De aceea astazi, la eincizeci de ani de cind s'a In-

295
chis In cripta marele Arhiereu, intreaga constiintd national&
intr'un avInt de pioasd reculegere calatoreste subt brazii dela
Rasinari, dindu-si seama ca dela groapa lui Saguna, ca de
pe o culme de inaltd retrospectiune istorica, vedem desfasu-
rIndu-se until din cele mai luminoase capitole din insd5i exis-
tenta noastra.
Veacul al noudsprezecelea, perioada de procreatie a Romi-
niei moderne, a scos pe arena o admiybila pleiadd de perso-
nalitAti. Principiul national, aruncat in laboratoriul istoriei
universale de marea revolutie francezd, a inaugurat epoca de
redesteptare si la not ca ss in alte parti. Ca dupd un indelung
some letargic in care s'a acumulat o seva milenara, puterile
latente au izbucnit pe amindoua laturile Carpatilor si popo-
rul nostru revenit la viata a fost zguduit din toropeala lui cu
o egald intensitate subt toate stapinirile politice de atunci. Un
fluid misterios i s'a comunicat par'cA in tot organismul lui si
1-a adus in misca.re. Lozincele vremei au gdsit deodatA rAsu-
net in oropsitele Principate dunarene si in Ardealul chinuit de
apasarea iobAgiei. Un suflu romantic, o grabd febrild de
viata, un val impetuos de porniri generoase a luat constiinta
obsteasca in stapinire ca totdeauna in ajunul marilor prime-
niri. Dincoace si dincolo de munti setea de lumina si de drep-
tate a inceput sd agite intr'un fel neobisnuit rindurile multimii
si ca prin minune din adormirea unui mediu primitiv patriar-
hal a crescut dintrodata o generatie de intelectuali framin-
tati de problemele neamului, militants, indrasneti si gala de
ultimul sacrificiu pentru izbinda visului lor. E generatia ideo-
logilor dela patruzeci si opt, cum s'a obisnuit sd-i numeasca
posteritatea, cei can in Muntenia si Moldova au fault unirea
5i razboiul de independents paralel cu mAnunchiul care a in-
drumat destinele neamului aici in Ardeal dupil prabusirea
feudalitatii.
Rominii de subt Habsburgi s'au gasit in fata evenimentelor
epocale dela junidtatea veacului trecut orfani de o clasd con-
ducAtoare. Un popor de tarani clAcasi cdlduzit de preotii lui era

296
Ardealul nostru dela patruzeci si opt. *collie dela Blaj singure
luminau pe aces1 fond de trista parasite ca o candela in intu-
nerec. De aceea a trebuit o rascolire a tuturor instinctelor de
viata, ca menirea noastra istorica s poata fi indeplinita. In-
cordarea supreme s'a facut si o vasta eflorescenta de oameni
a rasarit pentru toate trebuintele. In mersul revolutiei preoti-
mea a unit crucea cu spada, s'au ivit clerici In fruntea legiu-
nilor de lanceri, tineri advocati au devenit comandanti de ar-
mata., in vreme ce profesori de teologie s'au improvizat in co-
dificatorii doctrinei noastre politice. Totul s'a pus in miscare,
toate rezervele s'au insiruit pe cimpul de bataie in marele
examen al neamului. Aceasta revarsare de energii insa trebuia
ordonata, tinuta in friu si valorizata cu un obiectiv politic
bine determinat. Se cerea deci o opera de chibzuita cerebra-
Mate, se cerea spiritul creator si intuitia de geniu care stripl-
neste viltoarea tulbure, se cerea omul exceptional.
Rolul acesta 1-a avut Andrei Saguna; descendent al Pindului,
trimis de soarta ca un ajutor venit de sus in tabara Arde-
lenilor.
Tinarul vicar din preziva invalmaselii generale s'a asezat
dela inceput in aceasta large perspective istorica, a ajuns
repede un centru al miscarii si mina ha viguroasa a prins_
cu putere toate itele. Intelegind din primele momente ca mi-
lioanele de tarani romIni din vremea lui sunt predestinati unei
conduceri teocratice, el a facut din cirja vladiceasca urt
sceptru de indrumare politica. Deosebitele sale insusiri
it impuneau in fruntea trebilor. Minte de o comprehensiune-
cu totul particulars pentru toate situatiile politice, om de
tact si fin diplomat, spirit cizelat de culture si perfect echili-
brat, pregatit deopotriva pentru speculatiunile abstracte ca
si pentru actiunile pozitive, urmasul de scaun al blagocestivu-
lui Vasile Moga, aducea cu sine si un element psihologic nou,
linia de a vint si indrazneala, temperamentul de revolutionar-
si conspirator, o reminiscentA atavica, cine stie, din sufletut
agitat al Macedoniei.

197
 inzestrat cu o personalitate multipl/ si bogata, *aguna a de-
venit astfel diriguitorul destinelor noastre politice in Ardeal.
Dela memorabila Adunare de pe Output LibertAtii la Blaj,
uncle figura lui venerabild asemAndtoare imagine' lui Andrei
Hoffer, eroul tirolez din pinzele celebre ale lui Defregger,
doming miile de tarani si ping in clipa din urmd a acestei
frumoase barbdtii, cel mai demn principe al bisericii noastre
a fost pe planul Intii al tuturor actiunilor constructive la noi.
In acest cadru de ansamblu al sbuciumului unui popor trebuie
.apreciata munca lui.Saguna. Ardealul rominesc, chemat la o
viata politica prin straduintele arhipastorului agreat la
Curtite din Viena si Petersburg, se infdtisa ca un spatiu in-
tins si gol, pe care totul trebuie cladit. Neobositul construc-
tor a luat asupra sa covirsitoar:a sarcina de a crew institu-
tiile trebuincioase pe seama milioanelor care an tinjit in
umbra, cheltuindu-si puterile intr'o continua si laborioasa
truda, facind tuturor toate-, dupd zisa scripturii.
Grija de cdpetenie a clericului mindru de tagma lui a fost
ridicarea bisericii ortodoxe din prabusirea si umilinta ei si
reinvierea vechii mitropolii cutropite de vitregia vremilor.
Cind aceasta tint/ extrem de dificita a putut fi atinsa, infrin-
gindu-se prin influentasi stdruintele lui conduita traditional/ a
burgului vienez, nod mitropolit si-a putut pune in lucra re ideile
de organizator. In Constitutia ce a dat bisericii sale i se invede-
reaza intreg spiritul de prevedere politica unit cu cea mai
-subtild Intelegere a problerpelor morale. Stotutul organic al
lui Saguna, opera lui personald, ramine pentru toate vremile la
noi o magna charta a organizarii bisericesti. Principiul na-
tional si conceptia democratic/ sunt la baza magistrate' alcA-
tuiri care Imbina In cel mai fericit chip spiritul apostolic al
preceptelor crestinesti cu exigentele avansate ale vietii mo-
-derne. Pus/ la addpost de amestecul inoportun al statului
ostil sau prea laicizat, pe temeiul unei complete autonomii si
infratita cu complexul trebuintilor unui popor prin partici-
-parea preponderant./ a mirenilor la toate organele ei de ad-

298-
ministratie, guvernindu-se prin votul obstesc si prin sistemul
electiv, biserica orinduitk de Saguna a deveitit cea mai pu-
ternica cetate de afirmare si aparare nationald, lasind viito-
rului mai norocos indicatiile precise pentru organizarea
integrals a bisericii noastre.
Prin activitatea lui pe tarim bisericesc mitropolitul Andrei
a depasit granitele eparhiei sale si a mentinut contactul per-
manent cu rominismul de pretutindeni.
Dar alAturi de aceasta prodigioasa framintare la ,adApos-
tul Crucii, sufletul lui inregistra toate nevoile curente si din
scaunut arhieresc pe care prestanta si prestigiul lui per-
sonal it transformasera intr'un piedestal de mare senior, bd-
trinul cu chip de vultur cobora des, fie a it chem a
arena publics cotidiand, unde un sfert de veac a fost supremul
paznic, fie ca probleme culturale sau economice it preocu-
pau pentru intArirea neamului.
Cind a fost in preajma apusului, deodata cu stingerea lui
o furtund vrajmase isi pregated deslAntuirea asupra ogoa-
relor unde b'a risipit saminta lui Saguna. Era de imperialism
unguresc si-a scos la iveald atolputernicia, lasind sa mid
pe bietul Ardeal, dupa o perioadd ate destindere, urgia anilor
raj din Biblie. Mosneagul dirz a inteles toata amdrAciunea vre-
milor schimbate, si-a murmurat trist in barba de patriarh :
Flere possum, sed juvare non I.. Infant in cale, ca un stejar
despicat de fulger la rhargine de drum, a privit imprejur sd-si
&eased un colt pentru repausul de veci. i atunci, in acele
clipe rezumative ale unei vieti, cdutind un simbol sd-i intru-
peze tot rostul pe lume, drumetul dela Pind care urcase toatA
scara marirllor, el, prietenul arhiducilor dela Viena si oaspele
splendorilor imperiale, si-a ales ideas de odihnd inteun sat
de tarani la poald de codru verde, la Rasinari, in coasta gra-
nitei ce trebuid sa cadd, intro atmosferd rustled de rominism
pur, in mijlocul crucilor de lemn ale acestor ciobani dela
munte care semnificau mai ]impede trainicia rasei si pecetea
de eternitate a nazuintilor noastre.
r
J99
 Figura lui *aguna s'a introdus in mod definitiv in contiinta
populara i cultul marelui Andrei instApfnit.fn toate cAtunele
Ardealului fi intinde releaua stralucitoare asupra intregulu;
pamint romfnesc.
Astazi, la jumatate de veac, cind sufletul Rominiei intre-
gite in frunte cu Regele ei se apleaca in fata acestui mormint
plin de fnteles, umbra neuitatului parinte al neamului se des-
face deasupra capetelor noastre, Irezind in . inima tuturora
un sentiment de binefacatoare armonie, pentru a desprinde
mai bine ,ritmul unei vieti i a ne patrunde de povetele ei.
Academia RomfnA, prin rostul meu, turburat de duioase
amintiri 1 copleit de maretia clipei, 1i trimite prinosul de
inchi na re.
 Parintele Igueaci.
profejii visurilor implinite, ocrotitorii idealurilor reali-
zate generalii marilor izbinzi, de obicei pleacA discret
din lame. Ei incarneazd principiul luptei, prin ei cere
duvint sbuciumul maselor anonime. Find in clipa biruinjii
muljimea e suspendata de privirea for Si ii urmeazd cu in-
stinctul sigur al supunerii salvatoare. Ei pronunja cuvintul
de ordine, ei dau semnalul de atac. Sosit ()data triumful insd,
nervii se destind, disciplina morals se atenuiazd, rindurile se
sparg, ierarhia valorilor suferd o eclipsa trecatoare, arena e
napddita de figuranji Si banchetul biruitorilor rasund zgomo-
tos si profan. In acest val de beatitudine stearpa Mamie chi-
nuit nu e to locul lui, el se da binisor la o parte i singura-
tatea creatoare it invalue cu incetul. Pe la raspintii se striga
inca lozincele lui, praznicul e in toi, dar comandantul e ab-
sent. DacA moartea it cerceteaza in asemenea momente, il ga-
sqte pArdsit si uitat, fiindca el s'a topit in eternitate deodata
cu izbinda, de aceea plecarea lui e discreta si trista ca un
cintec de departe inteun amurg de toamna...
Asa s'a dus din mijlocul nostru pdrintele...
Vasile Lucaci inchide in sicriul lui protestarea istoriei Ar-
dealului rominesc de o jumatate de veac. Sunt oameni pre-
destinati sd concentreze in sufletul for aspirajiile publice. oa-
meni-drapel care se ivesc pe toate cimpurile de luptA, adu-

301
citicl parca de sus mistica flacard a credintei... Stint Tyrteii
Elladei, proorocii cum le zice vechiul Testament, eroii cum ii
numete Carlyle. Fiinta for este un rezumativ al societatii, o
concretizare a epocii.
Vasile Lucaci a fost zidit din acest rar aluat. Framintarea
politica a rominismului, Incatuat subt Habsburgi de prin
anii optzeci ai veacului trecut i pita dupa unire, se con-
funda cu sbuciumul lui personal. In aceasta vreme, oriunde
a fost Ardealul luptator, on unde s'au afirrnat drepturile lui
de existents, fie ca s'au rascolit valurile sentimentului popu-
lar dincoace i dincolo de Carpati, fie ea s'au strigat adeva-
ruffle in fata dumanului sau in obrazul umanitatii, on unde
a fost risipire de energie, on unde a fost conspiratie, on
unde a fost suferinta pentru neam, pretutindeni inseamna ca
as a voit s fie, as a hotarit O. se Intimple acest pops din
*ieti, mindru ca un senator roman, frumos ca un cardinal
de pe vremea Renaterii italiene..
Vasile Lucaci ca structure sufleteasca .,,i motenire intelec-
tuala este continuatorul direct al treimii noastre din veacul at
XVIII-lea, trimisa din Ardeal in ucenicie pe rnalurile Tibrului
ci Intoarsa acasa in suflet cu splendorile Romei. Ca i Petri'
Maior, Micu-Klain si Sincai, parin.i: redeteptarii noastre,
tinarul vlastar dela Baia-Mare, subt adapostul acelorai zi-
duri dela propaganda fide, subt acelas cer clasic al anticului
Latiu, .i.-a impletit concep is de viata subt impulsurile mo-
numentalitatii rorrane reinviate de stralucirea Vaticanului.
De aici de subt arcur le c e triumf ce subt coloanele de gra-
nit ale Coloseului, de subt cupola dela Lateran, din simfo-
nia de culori a Stanze or lui Pa fael, di 1 retorica amvonu-
lid dela San-Pietro i din oats. v ltoarea risorgirnentului
Italian din care se resimteau Inca .pronunciamentele epocii lui
Mazzini i gesturile largi ale lui Garibaldi, din Ittrnea asta de
spectri luminoi i suge tiuni marete s'a infiripat catechismul
fanatic al acestui preot care avea ca suprema dogma :
latinitatea.

302
 Acest crez i-a dat arsenalul de gindire, scutul de aparare
si tinta de lupta.
Temperament pasionat, plamadit din sanatatea robusta a
taranilor nostri, optimist si senin, pastrind pins la batrinete-
subt sprincenele arcuite picaturile de lumina ale unui roman-
tism tineresc, el preconiza actiunea si nu se putea inchide in
contemplatia unei chilii manasliresti. Revarsarile lui de ener-
gie cutropitoare se cereau la largul, in fata multimei cu mil
de capete. Vasile Lucaci a dus deci pe tarimul politicei mili-
tante patrinioniul simtirii dela Roma. Latinitatea gasit in
el pe vijeliosul tribun, ideia nationala pe agitatorul implaca-
bil. Ce spectacol de maretie epics, svircolirea lui de pitru-
zeci de ani pentru desrobirea unui colt de ornenire. A fost
idolul adunarilor populare pe care le sguduia avintul lui de
retor, ca un torent de lava aprinsa, a fost locatarul inchisori-
lor din Vat si Seghedin pe urma Memorandului deldViena, a
facut sa tresara cinismul Parlamentului unguresc, a stors
riuri de lacrimi la cetatenii din Ploiesti acum un sfert de
veac, s'a cheltuit, s'a risipit pe toate cararile, heatingind nici
o desertaciune baina lui simpla de popa dela tara, negasin-
du-si alta raspla a decit dragostea furtunoasa a mul,imii
care 1-a in ununat cu aureola legendei si 1-a trecut in cintec
ca pe eroii baladelor populare. Parintele Lucaci a crescut asa
pe fiecare zi, confundindu-se in rostul lui cu o tara robita.
De pretutindeni, din mip cub virtejului, de oriunde se ivea
profilul lui de vultur, ochii cati e a i priveaft departe spre
columna ltd Traian si glasul 1 ti plin de sonoritati de clopot,
pins ca o rugaciune sau t mrttor ca o rasvratire, rosted crezuk
iluminat, pr.ns in curate i stingace versuri romfnesti:
.Mama Roma cea &Rand
.Mi-a us arma asta 'a mina.-
A sosit in sfirsit ziva cind marea drama s'a apropiat de
punctul culminant.
Visul milenar fulgera in constiinta neamului nostru, conti-

303
mentul se incletase In uriaa lui Incaierare, ca la judecatadin
urma de pe peretii Cape lei Sixtine. Parintele Lucaci, In acele
zile si-a Inteles chemiarea de profet, dindu-i seama ca. Indru-
inatorii unui neam in vremuri de grea cumpana trebuie si
treaca examenul moral... Si-a parasit deci casa dela Siesti,
s'a scuturat de obezile tacerii prudente i luind toiagut pri-
begiei in mind, luptatorul Ardealului s'a ivit ca o furtuna In
capitala Rominiei, acolo de unde trebuia sa loveasca spada
liberatoare. In aceasta perioada parintele Lucaci a indeplinit
cea mai inaltd misiune politica a vietii sale, avind rolul de
factor determinant al ideii care trebuia sa aprinda flacara
razttiului de desrobire, dar salvind In acela timp pe seama
umanitatii i demnitatea rominismului din Ardeal.
Din cele dintai zile ale toamnei din 1914, neastimparul
rodnic aLacestui batrin s'a deslantuit in fierbere WA ragaz.
In fruntea Ligii dela Bucureti, care devenise un minister al
contiintei nationale, intrunind toate Capeteniile tarii, alaturi
de Nicolae Filipescu, in ale carui cuvinte de granit se sapau
adevarurile de rasa ale vechilor boieri romini, alaturi de
Delavrancea, trubadurul inviforat al cintecului nostru de
biruinta, alaturi de fermecatorul verb al lui Take lonescu si
impletiturile de fulgere ale lui Nicolae lorga, parintele Lucaci
aducea prestigiul suferintei i invocarile de prooroc din Bi-
blie, acele vibratii grave, metalice, care se pravaleau in suflete
ca o zuruitura de lanturi. Aceasta sbiciuire a sufletului ro-
minesc dela un capat al tarii la altul, necontenit vreme de
doi ani de zlle, acest curs pripit de pedagogie nationala, care
a implinit multe lacune de constiinta si a resuscitat instincte
.adormite, ne-a dat razboiul. Istoriograful de miine va desci-
fra din valmaagul marilor framintari rolul mortului de
astazi.
Razboiul insu 1-a aezat pe tribunul de ieri intr'o nod
posture de aparare, moneagul a apucat drumul strainatatii
sa strige Occidentului protestarea noastra. El a rascolit aten-
-lia publica In America, a organizat legiuni de voluntari ro-

304
mini pe frontul italian, a tiaut conferinte in Elvelia, a rostit
discursuri, a raspindit browri i a raliat pretutindeni lumea
In jurul cauzei romineti. La Paris, cind se teseau firele con-
gresului de pace, figura lui vioaie era revarsata de o lumina
noun. Latinitatea biruise i fruntea larga a acestui mag cala-
tor, mi-aduc aminte, pe urma unei cuvintari a italianului
Ferrero, primise par'ca un joc de lumini necunoscute Inca. Era
in frenezia triumfului, sorbea nectar la simpozionul idealului
Imp linit i buzele i se stringeau intro linie dirza de pretor
greco-roman, smuts par'ca dintr'un basso-relief din arcul de'
triumf al lui Titus-Vespasianus. 0 ceata de diplomati straini
privea cu admiratie faptura lui, care era cea mai perfecta le-
gitimatie a descendentei noastre, i cind un american I -a intre-
bat daca i Ardealul gindete la fel cu noi, parintele Lucaci
i-a raspuns cu o demnitate calma: cFiti linitit, domnul meu,
acolo unde stint eu, acolo bate inima Ardealului..
Avea atit de multa dreptate.
Dupa birttinta intors acasa cu lacrimi in ochi, se uita Im-
prejur in lumea notia i in roiul cetelor recente de nationaliti
neofiti, batrinul schita un zimbet de indulgenta. Vasile Lu-
caci nu avea nimic de cerut, Il rasplatise Dumnezeu In visul
Jul i-i era deajuns.
Conceptia lui politica Insa pastra aceea linie dreapta, el,
marele darimator de hotare, cerea topirea granitelor suite-
teti, dorea plivirea grabnica a buruienilor din trecut pentru
deplina consolidare a acestei tdri pe care inima lui larga se
obinuise de mult s'o iubeasca deopotriva...
In plina actiune 1 -a tintuit boala pe patul de suferinte. A
lost o agonie lungs, o pulverizare lenta spre neant. Din toate
partite striga chiotul energiilor desrobite de el, in vreme ee
moartea lui se depana discreta ca un psalm In surdina. Vasile
Lucaci murea sdrac intr'un suburbiu din Satu-Mare i cind
I-am vazut astavara intr'o casuta strimta nu mai era decit
craterul unui vulcan adormit, de subt pleoape abia mai
mijeau ultimile licariri de jaratic..

306
'Mus', care fierbee. SO
 Astazi .carbunele s'a stins, ochii parintelui eau India
pe veci.
PleacA dintre not cel din urmA romantic, reprezentantul
perioadei eroice din politica Ardealului, Mind generatiei de
astAzi motenire imaginea lui luminoasA, darul cel mai
trebuincios intro vreme copleita de o conceptie prea po-
zitiva.
Toate steagurile se apleacA in fata acestui sicriu, asitpra
caruia partidul poporului, al anti spirit indrumator a lost,
aruncA prin rostul meta un bulgtir de tArina..

30b
 Lin gazetar de legea eche.
----- ,
Afost o idee din cele mai fericite actul de pietate al zia-
rului .Carpafii. dela Brasov, care deunazi intr'un
numar festiv a comemorat ilustra figura a publicistului
Aurel Mureianu, la cincisprezece ani dela moartea lui.
Cu fostul director a! Gazetei Transilvaniei de odinioard se
evocA rostul gazetarului la noi, aa cum a fost el in vremile
erolce din trecut .i cum tFebuie s fie astazi in perioada con-
structive a unui patrimoniu unit. Aurel Mureianu, cu toata
activitatea lui, reinvie aceste indatoriri ale presei luptAtoare
pentru ideie, care era supremul razim de existents in sbuciu-
mul unui popor primejduit. Cei patruzeci de ani de munca la
gazeta din Brasov sunt un capitol strAlucit, in care se afirma
gazetarul nostru de legea veche,aa. cum ne-am obilnuit sA-1
respectAm dealungul framintArilor de demult i cum am
dorl sA-1 vedem astAzi in mijlocul atitor epigoni cari au de-
gradat o nobila profesiune.
Viata lui Aurel Mureianu se confundA in peripetiile ei cu
lupta nationals a rominismului vreme de o jumAtate de
veac. RAposatul patriarh al presei din Ardeal, ale cArui arti-
cole le citeam zilnic cu profundA veneratie in tineretea noas-
tr.& avea insttirile care it predestinau rolului de indrumAtor
al opiniei publice la noi. Fiu al lui Jacob Mureianu Si nepot
al cintAretului care scutura lanturile iobAgiei, el era smuts

307
din misterele acestur pamint. Avea in singe instinctele noas-
tre seculare si purta in suflet mostenirea din bdtrini. Cobo-
ritor ul popilor dela Rebrioara se gases intr o perfecta in-
rudire organica cu mediul cdruia se adresa, prin scrisul lui
vorbea poporul insu iritr'un elan de caldA spontaneitate. Pe
lingd aceasta garantie morald, publicistul, doctor la univer-
sitatea din Viena, aducea gazetei din Brasov i o orientare
intelet_tuala de ordin superior. Cu o astfel de armurd, con-
deiul lui Aurel Niureianu s'a apropiat de problemele curente
ale vietii noastre. Deccnii dearindul s'a desfaurat truda lui,
nu cu sila meser:ei, ci cu avintul unui apostolat. In batAliile
pe carne da, el apara neamul dintr'un sentiment familiar al
apararii proprii i planurile pe cari le urzea erau o manifes-
tare de energie colectivd, erau incordarea de vointA a noas-
tra a tuturora.
E prey firesc, ca astfel directorul de gazeta era un fel de
mentor al opiniei publice, un conductitor al multimii, un Malt
sfetnic de fiecare zi. Toate faptele politice care se sAvIreau
in vremea lui ii purtau pecetea individuald. Nu era comenta-
torul care vine in ulna, ci la cele mai multe ocazii autorul
gindului initial. In acest chip, fie ca la Viena fonda societa-
tea Rominia Julia-, fie ca scria articole la revistele din
strainiltate sau contribuia acasa la intemeierea vechiului par-
tid national, fie ca faces inchisoare la Cluj sau compunea
memorandul'. catre imparat, Aurel Mureianu era in actiu-
nea cermanenta a evolutiei unui popor si din calimara lui se
ridica binecuvintarea cotidiand, necesard i fructificatoare
ca piinea cea de toate zilele. Dupd o viata de fecund neas-
timpdr, in care s'au impletit toate loz.ncele mari ale epoch,
mosneagul, facind un bilant rezumativ al straduintelor sale,
putea scrie cu drept cuvint la jubileul de aptezeci de ani al
Gazetei Transilvaniet in 1907: Stall neclintiti la postal la
care v'a chenvit coarta, nu aVeptati dela 'lime' i nici multuinire,
nici recunovinta, ci in bine n Mu, in pace n razboiu, tined
sus pi tare steagul mintuirii poporului vostru, ca sa-1

4O'
'add oqtenii loviti de arma inamiculut fi sa -1 recunoascd, ca sd
nu se risipeasca i.sei nu piarda nadejden in i7binddp.
Cind a murit Aurel Muresianu am inteles cu totii ca s'a
stins un tocar de lumina si de idealitate st ea amintirea lui
in analele presei noastre va rdmine in continuu ca o justifi-
care superioara a tagmei.
*
* *

lata un gazetar de legea veche I

Ca sa vedeti reversul medaliei si sa puteti judeca in deplina
obiectivitate pe prototipul de moda nouA, cititi, va rog,
presa independenta., pe care o scuipa in sute de mil de e-
xemplare pe toata suptafata tat-it rotativele din strada SA-
rindar dela Bucuresti. Comparati scrisul for cu un numar din
Gazeta lui Muresianu de pe vremuri. Pu eti in cumpatdce
vreti : intcligenta, pregatire, talent, onestitatP. Veti veded de
grabs ca marfa usoara care se fabricA cu trei decenii ma'
tirziu, e lipsitd de cons; tenta e contrafacere odioasa. Citind
printre rinduri, veil intelege CA in locul unei qpropieri de su-
fletul nostru, tendintele progrimatice sunt d structiunea si
descurajarea. Veti cauta zadarnic in pagin44e bogate sa se
desprincla find rosu al dragostei de fl a, ca-e ani rid sufletul
mortului de subt Timpa. Ducind mai d parte opera de ana-
liza, yeti lua in cercetare mai amanunt" 'i l'sta ace for foul
directort cart vor sa lumineze multimea si atunci o eerie de in-
trebari vor da navala ca sa l'amureasca situatia. De uncle vine,
va veil zice, dinastia Honigmanilor Braunstenilor Nadlerilor,
etc., ale caret monitoare se striga astazi pe calea Victoriei ?
Unde cade Rebrisoara for ?
Ce mosteniri atavice pun in circulatie numitil potentati ai
tiparului, intrusi pe urmelelui Attrel Muresianu, in ale carui
articole de ziar clocotea patiina bardului redesteptarii noas-
tre? San urmind indicatiile celui care s'a dus, vett intreba :
la ce Univ rsitate a Invatat Albert Hon'gmann, ce capital de-

300
Inteligenta pune el la Male si care stint stradaniile lui pentru
binele Rominiei ?
i Dupa toate aceste si multe intrebari la fel, va yeti da seama
de penibila darapanare In care se sbate presa la noi.
In afardde progresul tehnic, scapatarea culturala si mai
ales morals e evidenta. Directorii ziarelor de care ne potic-
nim noi, nu numai ca nu sunt expresia tarsi, cum erau inain-
tasii, ci sunt in afara de lard, stint spuma incerta a calatorilor
internationali, risipiti pe toata intinderea globului, fara cre-
dinte si fara radacini ? Ce rost pot avei In uriasa Incrucisare
de energii a poporului nostru aceste fiinte gelatinoase, care se
indoaie la toate vinturile, purtind termometrul multumirii in
stomac? Cine e nebunul care crede ca le poate confi secrete
de stat sau planuri de razboiu astral cind stain pe tin vulcan
i chid in fiecare clips putem astepta deslantuirea unui cata-
clism ? Cititi listele nemtesti de pe vremea neutralitatii, In care
se gaseVe categorisit fiecare cu suma lui, si va veil da seama
atunci ce inseamna o presa comercializata, fail inima si fara
Dumnezeu.

* * *

Aceste sunt moti vete pentru care noi predicam aid cu

vreme si fara vreme intoarcerea la traditiile consacrate odi-
nioara. V rem, dupa pilda lui Gheorghe Baritlu si Aurel Mure-
sianu, sa instapinim in coloanele gazetelor noastre formula
istorica a gazetariei rominesti de bastina, a caret pietate do-
rim s'o salvam, oricite chelalaeli sinistre si oricite injurii
grosolane ar trezi aceasta incercare.
La vreme de razboiu, pentru soldatii din transee, se stie,
paduchii sunt o groaznica nenorocire.
SA nu se mire nimenea, deci, dad privind cu sfintenie spre
marl' inaintasi ai scrisului nostru, noi ne-am simlit datori sa-1
cerem opiniei publice o opera de deparazitare...

310
 13adea Gheorghe.

In hum noastrA patriarhala de ieri, and Ardealul romf-

nese, ca o numeroasa familie oropsitk hi tali protestazea
lui de fiecare zi, un suflu de austeritate biblica inviora viata
de aici. CArturari i tarani, izolati de binefacerile statului,
strItni In orizonturi mid, dar poviituiti de instincte sigure i
adinci, ai no.tri erau constitui%i lute societate luptatoare re-
tramata dupe credintele ei i feria de once transactii cu im-
prejurAri I e.
Ca In catacombele primilor cretini, In Ardealul oprimat
nu se urzeau planuri constructive, ci se pastri cu sfintenie pe
seama viitorului mai norocos: o ideie.
Politica acelor zile resimta In mod fatal pecetea Vremii.
FAA a puteit fi o actiune, fiindca se izbeit la tot pasul de
opreliOile statului duman, politica era .un apostolat. Sbu-
ciumul tuturora se desfavra In cadrul valorilor morale, sin-
gura ncrastrA tllrie de popor sarac qi Incituat In vointa lui,
crelndu-se astfel o atmosf erg de Viguroasa onestitate rustics
in care un popor de tarani 4i afirma cu Indfriire o religie
nationala, distincta 1 contienta. Nu era o perioada de pu-
temice darlinari sau cladiri, viata publicA rut scotea la su-
prafatA diverse probleme, nu cera avinturi indrAznete de
gindire sau o specials initiative, cerea ceva mai mult, o ab-

311
negatie pina la sacrificiu si-un devotarnent fanatic care mar-
tirizeaza. Ca In epocile de tinerete ale popoarelor, clad dorui
de libertate copleseste toate indemnurile, Ardealul de subt re-
gimul unguresc isi incorda energiile pentru a face sa svic-
neasca in constiinta tuturora cu cit mai multa tarie suprema
abstractiune : idealul national.
. In aceasta faza cind conservarea patrimoniului de rasa era
deci tinta de capetenie, fireste, sufletul multimii se sbatea In-
setat de evanghelisti chemati sa-i modeleze simtirea cu pilda tor.
Prin satele noastre, prin oraselele de provincie traiau acesti de-
pozitari ai dogmei, care acolo In umbra frnbarbatau rnaselesi
propovaduiau speranta in ziva de miine. Pe la adunari de po-
por, in incaperile Inguste ale scolilor rurale,se risipea o vasty
opera de propaganda anonima, se rascoleau revendicaripoli-
ttce, se injghebau conferinte culturale, se cintau doine 411 se
spuneau versuri de Sion sau Alexandri, dar mai presus de
toate se afia o particulars mindrie a diferentieril de neani,
sentimentul de o maretie elementara in larga lui revarsare
primitiva: .Romfn sunt, romin voiu fi.... Fiecare din aceste
manifestari de vials fsi avea de obicei un patron al el,, frun-
tasul consacrat, omul care incarna crezul obstesc si care prin-
re linie dreapta a unei vieti tsi rascumparase dreptul de 4n-
drumator deodata du toate persecutiile regimului ostil.
Din aceasta tagma de evanghelisti ai neamului era nesto-
rul luptelor noastre de aid Gheorghe Pop de Bas-stl, brides
Gheorghe cum ii ziceam cu totii de vreo tre'zeci de .ani In-
coace. Marele gospodar din Salaj era patronul rniscaril /MOO-
nale de pe toad Intinderea Ardealului. De prin anti optzec
ai veacului si OA la desrobire numele seniorului darnic se
intilneste pretutindeni unde subt opresiunea maghlara se
striga durerea noastra. Decenii ckarindul intre [on Ratiu 4u
Vasile Luca& se iveste la adunarile nationale figura Jul ye-
nerabila vents s afirme cu o linistitit mindrie slmtimIntul
tuturor. Viata liti a avut numai linii marl si simple, o Anil
tate de suflet robusta nazulnd spre o singuia tinta. Cinei seat

341
apoca s o reeonsti wasca in Iwnina vreinii lui, ar zugravi
poate cea mai reprezentativA personalitate a fruntailor no-
tri politici i-ar descifra toate tainele rezistentei romineti din
era violentelor maghiare.
Gheorghe Pop de BAseti i-a cheltuit optzeci de ani cit a
trait pentru toate variatele necesitati nationale cu care i-a
confundat existenta. A fost dela inceput in coltul lui un punct
fix al contiintei romineti, un paznic de granitA la nord in
vecinatatea Tisei. Din daniile lui palpita cultura noastra in
acele parti 1 tresarea o indarjita defensivA politicA. Fruntacul
r8min desfa'ura o lupta programaticA, infatiVndu-se la toate
ocaziile ca un exponent al ideilor de desrobire. Zeci de ani
rina la adinci batrine e a fost astfel deputat in Camera din
Budapesta, iar pe vrem a Memorandului .i -a avut partea lui
de pedeaps-i. Dupe tnoartea preedintelui Ratiu, opinia pu-
blica tntreaga I-a desemnat de conducator al partidului na-
t'onal, ceeace insemna pe atunci un cef al rominismului mi-
ftant. Seninul patriarh Badea Gheorghe era la locul de
frunte in toate in runirile noastre, cumpatat Si cuminte de
citeori trebuia sa netezeasca asperitAtile din familie, neindu-
plecat i indrainet cind venea vorba de problemele apararii
nationale. Autoritatea lui era necontestata, fiindca o viata
indelunga acest om a dat numai i n'a cerut nimanui nimic.
Inf.iiarea Iii impun a sfatului nostru un aspect de demnitate
qi curatenie moralk imprumutind framtntarilor dimprejur o
haina de vetustate severs, legindu-ne de continuitatea aspi-
r tiilor d'n vechime i dindu-ne tuturora sensatia binefAcA-
toare ca lupta pe care. o ducem e perfect legitima 1 credin-
tele noastre yin de demult, de foarte departe...
Razboiul mondial 1-a gasit pe luminosul moneag in aceasta
atitudine de protestare. In sufletul lui, ca in al tuturor arde-
lenilor, s'au resuscitat dela inceput intrebAri marl crize sgu-
duitoare, pline de nadejdi. In acest sbucium moneagul a stab
drept, fAra nisi o concesie de circumstanta in fatadumanului
urabun, o lui cutremurati se indreptau spre Bucureti.

3fg
,Batrinul presedinte al comitetului national si-a dat totdeauna
seama ca salvarea nu poate veni decit de-acolo. De aceea in
ziva mare dela Alba-lulia, cind catapeteazma monarhiei
habsburgice troznea si angrenajul nemtesc era in dislocare,
cind armata Rominiei liberatoare era in mars, mina lui s'a
intins frateste fall nici o socoteala spre desrobitorul care
venea. Pe deplin constient ca in acele clipe misiunea lui isto-
rict de pastrator al ideii s'a indeplinit i ca organismul pe
-care-I reprezenta va trebui SA se schimbe in noua configuratie
de stat, Gheorghe Pop de Basesti a crezut terminate opera
partidului national si-a rostit dictonul scripturii: Acum sio-
bozelte Doamne pe robul tau....
Moartea lui Badea Gheorghe ca si viata lui si-a avut un
rost simbolic. El s'a stins subt suierul gloantelor unguresti, in
ceasul cind armata noastrA isi incepuse drumul cuceritor. 0
viata intreaga de suferinti si amaraciuni si-a avut compen-
satia ei in acele clipe, eful desrobitilor n'a inchis ochii decit
atunci and libertatea i-a fluturat pe dinainte zimbetul fe-
ricitor...
Astazi familia raposatului inaugureaza monumental funerar.
E un prilej de sarbatoare a tuturora pioasa aducere aminte.
In valmasagul grabit al prezentului, and figuranti de a doua
mina au umplut arena cu sgomotul lor, profilul presedintelui
,de ieri primeste un nou relief si o inalta semnificare.
E un capitol de istorie nationals in cripta dela Basesti.
Epigoni ai tarii mele, duceti-va la ea sa invalati dragoste de
Imam...

314
Minopitati i oeeini
 Problema maghiataa.

Actualitatea pare a ridica din nou la suprafatA problema

vecinilor nostri unguri si ziarele dela Bucureti cu spi-
ritul for fragmentar impins de-o goata pripita se
opresc zilnic in timpul din urmii asupra unor asa zise atacuri
dela frontiera noastra.
Nu cunoastem mai deaproape rostul acestor incidents care
; au putut fi supardtoare, dar care dela inceput ni s'au parat
lipsite de grave consecinte iniediate. Interesante sunt Insa sl
&tin pentru not starile din Ungaria cufatala for repercusiune
sufleteasca asupra compatriotilor nostri maghiari din Ardeal
spre care ne indreptam privirile totdeauna cu o vie atentiune.

*
* *

Cine cunoaste cit de cit Imprejurarile din statul vecin, isi

da seama ca dela incheierea pacii si pita astazt Ungaria e
printre putinele t5tri in care un permanent sbucium a pastrat
o situatie tulbure, menita sa nasca inch agitatii continue si
neasteptate surprize. Poporul maghiar din nenorocire se pre-
teaza la astfel de valuri nellrmuite. In afara de caracterul
specific al vecinilor nostri, rapiti pururea de vagi lozince sl

3t7
inclindri romantice, la Budapesta astazi ca i in trecut frinele
conducerii sunt in mina unei oligarhii grandilocvente si cer-
tate cu realitatea, al cares diletantism politic n'a rodit in
cursul vremli decit pravaliri i crude deceptii. Gratie acestei
Indrumdri Ungaria noun I i mentine nota ei de provizorat
voit pe toate terenurile vietii de stat, facind sd se resimtA un
spirit de aventurd la toate rdspintiile.
Dela plecarea noastra din Capita la de pe malul Dunarfi i
pind astazi frAmintarea nu mai conteneste. Pe urma bole.
vismului infrint de noi, magnatii maghiari Ma a Invala
nimic din logica evenimentelor au crezut ca hi pot relua firul
unei domnii istorice. 0 reactiune violentA cu complectainlii-
turare a energiilor populare s'a instapinit din nou la Buda -
pesta. In loc sd se conteze cu starea de fapt a lucrurilor, cau-
tindu-se formule de salvare pe seama unei tars nenorocite,
imaginatia morbida i-a reluat jocurile ei. Tratatul de Tria-
non a ramas Mers moartd, visurile imperialiste traiesc Inca,
armata este crescutd necoritenit, relatiile economice cu vecinii
nu s'au normalizat fi finantele sunt In pragul falimentultu.
Patru ani aproape an trecut, fdra ca macar aceasta societate
sguduitS, de viforul groaznic al continentului sa se poata
stnulge din somnul letargic al atitor fictiuni de demult. Nici
forma de stat nu s'a putut lamuri in acest timp, sustinindu-se
fara consultarea maselor o cochetarie frivola a aristrocra-
tiei cu resturile Habsburgilor naufragiati. Regentul Horthy,
tars radacini in sentimental public, inconjurat de mercenarii
lui, prelungete in palatul dela GO0116 o aventurd lipsitA de
autoritate. Totul fierbe inform i haotic Imprejurul lui. Adu-
narea nationald, Infaptuita cu dispretul votului universal, e
copleita de inactiune i sterilitate. Pins astazi de pilda nu
s'a ajuns la o lege pentru echilibrarea raporturilor de pro-
prietate, facInd sa se diminueze enormele latifundii de pe
pusta ungureascd. Pe toate terenele aceea exagerare gro-
teased. Ungaria e patria exagerdrilor. Dupd filosemitismul
cras al celor cinzeci de ani din urma, astazi in Budapesta, lo-

318
cuith in tnajoritate de ovrei, bintuie o salbatica xenofob:e,
strigindu-se Ia toate colturile impotriva acestor tovarasi de
ieri. Tot astfel rancuna la adresa tuturor idecinilor e la ordi-
nea zilei. Larmuitori i intempestivi sunt nenumaratii tigri
de carnaval care se agita intre Dunare si Tisa. Ei stint tot-
deauna gata sa se bard pe trei fronturi, ei tin adunari la care
se striga si se plinge, se impart harti ale Ungariei ciuntite,
se spun povesti fantastice despre crimele sirbesti, i despre
spinzuratorile din Ardeal, se fac solemne juraminte si se tri-
mit pompoase telegrame lui Kemal pasa la Angora, sau lungi
corespondente la .Manchester Guardian.
Incontestabil aceasta fermentatie nu poate da nimanui im-
presia unei vieti de stat solide i garantia unei maturitati
politice. Cu acest temperament maladiv, in care dorul de
aventura este sfatuitorul de capetenie, sufletul din vecinii
imbibat de viziuni stralucitoare se lass lesne atras spre once
prapastie. Cu deosebire vremile de-acum cu perpetua for
balansare i incertitudine favorizeaza i mai mult aceste crize
de iluzionism politic. Cele mai neinsemnate svicniri postume
ale conflagratiei uriae de ieri in Cara lui Horthy provoaca
perturbatii sgomotoase aruncind pe planul intii din nou mi-
rajul Ungariei lui Stefan cel dint i 0' lungA serie de apeti-
turi infrinte...
In astfel de imprejurari Ungaria constituie o problems de
salubritate internationalA, care intereseaza deoparte toate
statele din Europa centrals si mai ales pe motenitorii tirzii
ai unui patrimoniu national. Nu se va mire nimeni deci, dace
o asemenea vecinatate trezeste i Ia noi, ca i in tarile mar
ginase, o legitima incordare i o pipaire periodica a sacului
de cartuse, indiferent de atitudinea mai mult sau mai putin,
vitejeasca a jandarmilor unguri dela frontiers.
0 prevedere militara este poate unica releta care asigura.
linitea tuturora...
*
a *

319
 Inafard Insd de aceasta lature externs, chestiunea este
malt mai complexd la noi. Prezenta in lard a unui insemnat
Lundr de cetdteni de nationalitate maghiard dA oinsemnlitate
deosebitd acestor micdri de peste granitd, care in mod firesc
influenteazd mentalitatea celor de aici.
Maghiarimea din Ardeal stained subt sugestiunea Buda-
pestei. Fars un talent mai accentuat de a se adapts la impre-
jurari, compatriotii notri dela unire incoace sunt intr'o ati-
tudine de izolare in fats configuratiei de stat schimbate.
Starea for sufleteascd este Inca o paralizantd depresiune sen-
timentald, din care cintecul trecutului stirnete elegii Intir-
ziate la tot pasul. Actiunile politice dupa o Indelungd pasivi-
tate de caracter demonstrativ n'au lust Inca o forma lamurita
i in once caz nu s'a produs nici o apropiere de nici unul din
curentele care stdpinesc la noi opinia publicd. Nu vedem
decit intirziate incercdri de aparare nationald in schimb
nici un semn ca societatea ungureascd din Ardeal ar dori ss
participe la rezolvirea problemelor noastre de stat. Protes-
tarea i criticismul sunt apanajul moral din care se intrejine
o speranta pentru ziva de unire.
Aceasta este realitatea pe care noi ne-arn obinuit s'o pri-
vim In lap cu un simt mult mai pozitiv decit guvernantii de
subt coroana SfIntului ,Stefan. Cetiti ziarele numeroase cari
apar in limba maghiard pe teritoriul rominesc i veti constati
adevdrul spuselor noastre. Fenomene de impaciuire sufle-
teased nu se inregistreazd cit4i de putin in aceste pagini cu
care se inunda i Ardealul i streinitatea. Ditnpotrivd, dui*
prima perioada a starii de ascdiu, in care frica amutise Ore-
rile, foarte multe ziare de ale for au tendinte provocatoare in
timpul din urma i notele acestor ciudate razboiri de gazetA
dev in din ce In ce mai stridente.
Mod vele acestei atmosfere de instreinare crescinda sunt a se
cauta mai intii In hipnoza permanents a Budapestei i apoi In
credinta ca slabiciunile noastre pot ingadui acest lux al unei
-separatiuni evidente de aspiratii Intre cetatenii acelee4 tad.

320
 Stint profund greite aceste impulsuri care maresc zilnic
distanta ce ne desparte. Raceala ' neincrederea societatii
conducaloare maghiare din Ardeal nu poate avea alte conse-
cinte decit resuscitarea unui legitim egoism de rasa la nal.
Aceasta viltoare nu ne va cla putinta sa realizam o sums de
binefaceri pe seama unor oameni, care gasinduli rostul fn
cadrul ideii de stat romin, au tot dreptul sa ceara o ocrotire
frateasca.
Se pretinde insa o coborire pe pamint, o imprietenire cu
realitatea.
Initiativa unui spirit nou trebuie sa se intrevada in tabara
conducerii ungureti din tarn, altfel, staruind pe calea ince-
puta, risca sa primejduiasca reale interese. Nu mai e nevoie
s'o repetam ca o mina onesta de prietenie not nu vom refuth
niciodata., dar nici nu vom admite ca toleranta noastra
civilizata sa fie confundata cu neputinta.
il$teptani cuvintut sinter si cavatereste rostit, care va aver)
ercispunsul nostru limpede.
Aceste sunt parerile unui om care nu i-a mintit niciodata,
nici cind train subt stapinirea lor, nici cind s'a pornit raz-
boiul liberator, nici cind a avut in mina soarta for find la
&ma tarii i care 4i permite, urmin' d o line dreapta, sa le
spuna adevarul i astazi.

av
.Mastut care flerbe. 21
 eoneeptil minoritare.

In coloanele acestei reviste, dorind a reoglindi curentele de

gindire din tara, s'a vorbit adese de minoritatile etnice
i s'a examinat din cind in cind situatia lor.
Principiul calauzitor ne-a fost ideea ea chestiunea trebuie
privity in fata cu o larga francheta de spirit i cu o reala
bunavointa. In deosebire, bundoara, de conceptia tradi-
tionala a Ungariei istorice, care nega drepful de existenta
al nationalitAtilor nemaghiare, dei elementul dominant era
inferior ca numar cetatenilor de alt neam, opinia publics aici
privete cu seninatate la compatriotii de origine strains. Im-
prejurarile noastre, firete, nu se pot compara cu cele din
Ungaria de ieri. Caracterul de stat national al Rominiei intre-
gite e bine definit prin coviritoarea majoritate numeric& a
poporului ba,tinm,astfel ca arsenalulnostru politic nu are ne-
voie sA recurgA la fictiuni ca sa se legitimeze un rol de prepon-
derenta, nici la lozince ipocrite ca sa nu se afirme cu lealitate
indreptatirea unei vieti normale a minoritatilor dela noi. Dar
in afara de aceasta deosebire bine marcata, sentimentul nos-
tru obtesc refuza exagerarile i xenofobia n'a fost niciodata
o coarda specials a psihologiei romineti.
lad de ce, din primele zile ale cuceririi unui patrimoniu
national, dupi . o ura seculaa, noi am venit in fata apasato-

323
 rilor de ieri cu ramura de maslin. Retorsiunea ni s'a parut
meschina moralicete, dar i antipolitica in acela timp. Ati-
tudinea de blindete Si impaciuire, trebuie s'o marturisim,
pornea din dorinta curata de a face sa se instapineasca cu o
ors mai curind linitea binefacatoare pe urma groaznicului
razboiu, dar i din convingerea ca Rominia in noua ei configu-
ratie de stat, prin orinduirea ei democratica trebuie psi
de acord cu cele mai avansate libertati cetateneti.
Nici o constringere, nici un legamint in afard de vointa
noastra, nu ne-a inriurit. N'au fost nici clauza minorita-
tilor din tratatul de pace, nici mult trimbitatele puncte dela
Alba-lulia rezonul atitudinei noastre. Pentru tratat compa-
triotii unguri pot vedea la Budapesta cum amine liters
moartd orice angajament daca nu e sinceritate in dosul lui,
iar cit privete marea adunare dela Alba-Iulia, noi n'arn
vazut in ea nici odata altceva decit manifestarea istorica a
rotninismului din Ardeal pentru unirea cu Regatul, altceva
nimic. Am urmat deci ninia noastra de conduits, dintr'o pura
profesie de credinta.
Marturia acestor impulsuri generoase e in toate faptele ce
am savirit pe vremea cind stind la guvern pazeam des-
tinele tarii i cind n'am manifestat nici o tendinta de opre-
siune pe seama nimanui. Cu toate aceste spunind adevarul
limpede, trebuie sa recunoatem ca in Mara de vagi accente
de simpatie personald, n'am recoltat un sentiment larg de a-
propiere in tabara celor cleslipiti de vechea ordine de stat.
Niaghiarii ardeleni cu starea for sufleteasca sunt o pilda vie
pentru ilustrarea acestei realitati. Clasa for diriguitoare n'a
voit sau n'a putut sa inteleaga nici lumea morals care ne
indruma pe noi, nici parerile politice care ne calauzeau. Tre-
cind zilele de infricoare ale razboiului, intelectualii unguri
de aici au afiat o pasivitate dupa care mocneh revolta, iar
mai tirziu in masura in care s'au desmeticit din teroarea for
inchipuita, in loc sa pipaie noua situatie ca sa se adapteze
la ea confundind toleranta cu slAbiciunea, par a marl

324
zi cu zi distanta intre et 1 tara care ii adaposteste. Nici un
plan constructiv nu se intrevede din gesturile for de protes-
tare, care din ce in ce se inmultesc. Ei pastreaza rolul for
de maghiari in exil si in vreme ce dela Budapesta se intre-
tine mirajul revansei, aici brajele se incruciseaza 1 ochii pri-
vesc in extaz peste hotar.
Este, desigur, un aspect tragic in aceasta espectativa des-
mintita la tot pasul de calculul realitatii. Conducatorii unor
mase considerabile de oameni abdica dela preocuparile viejii
pozitive 1 hranindu-se cu imagini din trecut 41 mentin in
mod mesteugit rostul for de corp separat, desfacut de orice
contact cu valul de energii al imprejurarilor schimbate.
Nimeni nu trage la indoiala ca se preteaza la pagini de a-
mara poezie romantics aceasta industnanire cu prezentul,
tot atit de adevarat este insa a politicete marasmul ucide.
Oricit de indoliata inima unui popor, el trebuie sa scoata la
suprafata in zile de rastrite indrumatori care-I smulg din
letargie si-i indeplinesc necesitatile reale ale viejii.

*
* *

Impins, deci, de aceste ginduri oneste, am facut intrebare

inteun mutuar trecut din Tara Noastra, opiniei publice
unguresti din tail, cerindu-i un raspuns limpede asupra
doleanjelor concrete, care ar putea fi solutionate spre bi-
nele tuturora. Eram dispus sa cred ca o chemare sincera
ar putea avei un rasunet si ca pe urma unei desfasuritri
de pltngeri lumea politica romineasca se va putea gasi
;okay in fata unor formule salvatoare, Baca nu a ttnui
luminos program de reconciliere. f
Asteptarea insa a dat grey. Apelul, e drept, a lost inregts-
trat de catre presa maghiara de aici, nici autorul nu se poate
plinge de lipsa de atentiune. In cea mai mare parte insa

325
 organele concetttenilor unguri n'au increstat decit ca
titlu de curiozitate rindurile noastre, nefacind decit co-
mentari, fugare si isprAvind in pripg cu midi reflectii de
ocazie. Nu ni s'a dat nici o codificare a trebuintelor spe-
ciale, nici, mai ales, o conceptie pentru remedierea Maui.
S'ar rirea ca insusi contactul cu realitatea conteazg ca an
mare pacat in aceasta tabard de protestanti pasivi. Formu-
larea unui program ar insemna o sfisiere a valului de umbre
fermecate, un striggt inoportun in jalea unui cavou si de aceea
coborirea din leagAnut iluziilor nu e ingaduita...
E interesant subt acest raport articolul d-lui Paal Arpad,
aptrut in ziarul Keleti Ujscia. Contributia eminentului publi-
cist maghiar e un reflector care lumineaza psihologia condu-
cAtorilor unguri din jars. D-sa, miscindu-se intr'un cadru pur
teoretic, dupt ce in mod gratuit ne acuzg de sentimente riz-
boinice, pentru prevederile militare pe care spuneam ca ni le
impun fart st vrem provocgrile dela Budapesta, nu preconi-
zeaza nici pretentiile pozitive ale maghiarilor dela noi, nici
solutiile practice ale statului romin pentru multumirea lor.
0 tristeta de elegie si o negura nelamurita invaluie coloanele
scriitorului din Cluj. El vinturg primejdii inchipuite, spunin-
du-ne, ca .nu poate fi vorba ca maghiarul st-si uite si sail
partseasca viata lui de pint acum, st se mpa de pe tulpina
istoriei sale de dragul unui bun tratament in noul stat. Nu
0poate fi vorba ca st se vinda, pentru ca pe pretul lui de yin-
zare st -si tirgueascgaici o viata nout'. Autorul este, evident,
rapit de un val vijelios al metaforelor cmnd respinge aeest
ftrg de sclavi pe care nu i-1 propune nimeni... Ceeace este
mai semnificativ lust e ideia ea nu vede problema prin prisma
raporturilor minoritatii etnice maghiare cu statul romin, asi
cum ne preocupt pe noi, ci prin aceea a integratitatii maghia-
rismului, WA distinctie de garante politice. In acest sens d-sa
se gaqeste in cautarea unui nou viitor imprecis si vaporos.
Toate aceste n'ar fi deosebit de interesante constatari, dad
nu ni s'ar chl si un rgspuns asupra telului la care tind ma-

no
 gidarii in cadrul actualei vieti de stat. D-nul Pad' nu se
oprete bucuros la aceastA lature realA a problemei. Dupa ce
ki arata nemultumirea a oamenii notri politic' se apropie
de chestiunea maghiara numai pentru a impaca utilitatile zil-
nice ale statului, d-sa -nu vede o radicals deslegare decit
ntr'o .orinduire organicae. Publicistul ungur pretinde un
.nou organism de state in care cm' ar fi vorba de acordarea
unor privilegii, ci de recunomterea in cadrul structurii de stat
ca atit maghiarimea cit i celelalte minoritati etnice au adus
in Ora noun o specials existenta nationald. Limbajul nebulos
se intuneca tot mai mutt cind autorul continua in chipul ur-
mdtor: .Dupa ce aceastA recunoatere a ereditAtii nationale
se va intimpla, atunci e firesc ca si limba, starea culturala i
economics a natiunu respective, precum i indrumarea impre-
jurdrilor locale din vieata publica nationals, le va determina
,
dreptul autonom de liberA dispozitie a acestor minoritati.
Cum se vede d-pul Paal, care in treacat fie zis a trait in
Ungaria lui Tisza fars sA aiba o silaba de protestare in fata
'deli ca opt milioane de maghiari afiau fictiunea de stat na-
, ponal unitar la o populatie de 20 de milioane, e de credinta
ca poate fi justificat cind la proportia numerics a Rominiei ac-
tuale vine cu formula unui stat federativ. Reteta e simplista i
resursele de imaginatie ale acestui colocviu de drept constitu-
tional sunt destul de reduse. Utopia insa se largete i bro-
dind pe fondul romantic, visatorul dela Cluj confundA statul
romin deadreptul cu republica lui Plato. lata cum precizeath
d-sa postulatele ungureti din Ardeal : . armuirea autonomy
sociala, economics i politics pe seama fiecand membru al
vietii noastre nationale $ i a fiecarui teritoriu etnice.
Cititorii nu tiu dacd vor putea descifra realitatea din
aceasta sentinta pe cit de hotarita pe atit de laconica, sub-
semnatul Irish' i-a dat silinta s'o desfaca din sferele abstrac-
liunii si neretOncl, ar fi cu multa recunotinta daca autorul
s'ar ardta dispus sd prezinte insui 1 solutiile practice- ale
a cestei inalte trigonometrii politice...

327
 In once caz teoriile d -lui Nal, ca i alte manifestant ce-
tebrale ale spiritului unguresc de astazi, nu pot avea declt o
valoare documental% pentru omul politic de aid. Conceptia
salvatoare intirzie inca. Sguduirea de pe urma marelui cata-
clism fiind prea violenta, revenirea la normalitate se va face
treptat 1 compatriotii notri sent astAzi abia la inceputul
until proces de elucidare a notiunilor. Constatarea e destul de
trista, fiindca ne aterne in fatA un cimp vast de rAtaciri care
'trebuie spulberate, dar in acela timp ne cere noutl o cit mai
real% cumpanire a valorilor.

Para lel cu aceste gesturi de nelamurire care caracterizeazii

pe intelectualii unguri, saii din Ardeal, urmind tcmpera-
rnentul for special i calcind pe urmele trecutului, s au Inca-
drat dela inceput in noua ordine de stat, trAgind un maximum
de foloase din chibzuita for adaptare. Opinia noastrA publca
a prima Cu multumire cuvIntul for panic, pe urma caruia
privilegiile seculare n'au suferit nici tirbire, dei pe alocurea
s'au gAsit in conflict de interese cu elementul rominesc orop-
sit atita vreme.
S'ar pared insa a in ultimul timp aceasta atitudine de in-
teleapt% prudenta a poporului sasesc e pusA la incercare de
diverse pairi razlete care surprind prin sentimentele for
agresive la adresa tArii. Pe id pe colo in organele sAsett
scoate capul o rancuna neobtnuita, un criticism inacrit, dis-
pus s% -i bats joc de lucruri pe care not ne-am obinuit s
le respectlm. Adeseori ni s'au trimis coloane din aceste ziare
care ne-au pus pe gindurt cu tonul for intempestiv, Mein-
du-ne si ne intrebam din ce rezerve necunoscute de indraz-
;mall se nasc asemenea purtari bataioase.
la sfircit, acum, nationalul ziar Adevarul, apt-tratorul cal&

3ft
al intereselor romlnesti, publica un interview al d-lui Emil Nellk-
geburen, in care intr'un limbaj suparator ni se aruncA afirma-
tiuni grele de care pita astAzi ne-au crutat amicii nostri sasi.
Autorul acestor imprecatiuni ne este pe deplin cunoscut si ne
mirk cA dupd activitatea din trecut se mai simte ispitit sA ri-
dice cuvintul. D-sa, exponentul consacrat al imperialismului
germano-maghiar prabusit, colaborator al contelui Tisza la
Pester Lloyd i Neat Freue Presse, dupA -ce In cursul rAzboiului
a pi-Avail t cele mai ordinare injurii asupraRominiei,cerindnimi-
cirea ei, nu este de sigur cel mai chemat sa-si reprezintenea-
mul, astAzi cind toleranta romineasca ear putea sA aibA sfirsit.
Fostul propagandist al schingiurii noastre de ieri crede a
In noua Constitutie a Rominiei pe lingA drepturile acordate
in mod egal tuturor cetatenilor poate cere si stipulatiuni spe-
dale pe seama minoritatilor si uitind pe ce lume traieste
d-sa lanseazd urmatoarea insinuare : cDacA hotaririle trata-
tului de pace nu vor fi trecute In noua Constitutie, not am ft
siliti sA apelam la acest tratat international si nu e vino noa-
strti dacii ne uitdm afara de granifele tarii, cetutind ajutor).
Nu vi se par foarte limpezi in incalificabila for provocare
gesturile acestui duonan at nostru, care dupa ce s'a strecurat
neatins pe urma unor grosolane injurii la adresa tArii, astazi
ne ameninta cu strAinAtatea ? MA cumpb.t la vorba, urmind
%echiul dictionar de jigniri pe care fruntasii sasi ca d. Rudolf
Brandsch l-au detestat totdeauna, d-sa greseste foarte mutt
dacd nadajduieste, cA blindetele regimului rominesc admit
fara un raspuns drastic asemeni elucubratiuni. lata cum stir-
seste indraznetul pion al monarhiei de ieri declaratia sa :
Constitutia trebuie sA fie alcatuitri cit mai in gran, pentrit
ca nesiguranfa in care trdim aid in provincille alipite, .ii pe care
o simfim mai ales not minoriteifile,sti inceteze....
Domnul dela Brasov, cum vedeti, are aierul cA se gaseste
pe Ruhr-gebiet i vorbeste de nesiguranfli atunci, cind, pe
constiintd cu osilida noastrA la moark, contempla semn Bias: -
rica neagrA si invoacd Liga Natiunilor-

329
 Ar fi poate util sA fie redusd la valoarea adevdrata aceasta
posturd de vitejie tocmai de catre frunta0 sai de aici. Si
-pind atunci insd, noi o inregistram i o pastrAm in amintire,
tragind concluziile normale pe seama judecatii noastre...

*
* *

Cu o sincerd prietenie pentru toti, noi ne pastram intact

programul de a instdpini largi libertati cetateneti In lard.
Imprejurdrile insd ne conving tot mai mult ca minoritAtile
etnice in coviritoarea lor majoritate sunt calduzite de inertie
i nu ne dau mind de ajutor in aceasta opera de frAtietate,
-care va trebui infaptuita i fail dinii, tocmai spre binele
zor...

330
 Propaganda dela l3udapesta.
Nu mi-a fost dat demult sa trec printr'un ir de senzatii
antipatice, ca astazi, cind din bunavointa unui prieten
care vine din Ungaria ma gasesc in fata cu un maldat
de carp 1 gazete din capitala de pe malul Dunarii...
Dodd ceasuri, cit am trecut cu ochii peste tiparele imunde,
mi-au lasat In suflet un sentiment de scirba amestecat cu
milk ceva din impresia penibild pe care o resimti de cite on
iti trece pe dinainte un aspqct prea strident al degradarii
umane. In adevar, activitatea de ap zisa propaganda cu care
elemente diriguitoare de ale vecinilor notri cred ca trebuie
sa intretie focul sacru in tabara lor, depaesc orice limit& a
trivialitatii i pe urma ei patriotii dela Budapesta ni se pre-
zinta intr'o postura de ridicol care ucide...
Am rasfoit cu acest prilej cel putin cincizeci de numere din
gazetele cele mai citite ale Ungariei i din lectura for m'am
edificat complect asupra spiritului public de peste Tisa. Sun-.
tem exact acolo cu mentalitatea curenta a vecinilor notri,
uncle i-am lasat la 1914, In ajunul razboiului, cind presa for
umflata i bombastica ki afia pe toate coloanele stupida ei
vitejie de cerneall. Drama continentului a trecut peste cape-
tele acestor oameni cu tot cortegiul de groaznice nenorociri
1 dinii n'au invatat nimic. Sguduirea infricopta de care i-a

331
Impartasit istoria n'a putut scoate la iveald o constiinta schim-
bath., un indemn serios de premenire. Dupe razboiul pierdut,
dupd comunismul care i-a desonorat, dupa ocupatia noastrd
vi puternica amputare de teritoriu, lumea s'ar fi asteptat cu
crept cuvint la o tresdrire vijelioasa in sufletul poporului
pornit sd-si revizuiasca valorile de &dire. Revirimentul
acesta insd nu s'a produs, nu-1 vede nimeni. Din primele mo-
mente ale independentii atit de scump platite, s'au reluat ia-
rdsi cliseele vechi de orientare pripita, s'au reintronat idolii
de ieri si de pe marginea prapastiei s'au repus in circulatie
lozincele care au dus Ungaria la pragul falimentului. AstAzi,
saraci vi neputinciosi, in loc de a se gasi in cautarea unor re-
rnedii pentru salvarea Orli, incorigibilii retori dela Buda-
pesta exercita aceeas veche si demodata gesticulare largd,
amenintind pe toata lumea si acoperindu-se de ridicol...
Citesc ziarele de dinaintea mea si ma uimeste inconstienta
cu care presa unei capitale crede ca -si face datoria in clipele
tragice ce-au urzit destinul unui popor. Nu vdd o paging. de
cercetare, un articol cumpanit care sa pipde resursele de
viatd pentru ziva de miine si sd introduce in constiinta pu-
blics fermentul unor binefacateare preocupari pozitive. In
schimb o asa zisd propaganda desantata la tot pasul pentru a
inentine neadormita revolta in sufletul cetatenilor vi a-i infier-
binta impotriva tuturor vecinilor. Supremul capital moral al
Ungariei actuale pare a fi, dupd conceptia indrumAtorilor de
acum, o urd nepotolita sustinuta cu toate mestesugurile. De
.aceea zi cu zi hirtia tiparita imprastie sageti pe toate frontu-
rile si mascind cu un val de sinamagire mincinoasa cumplitele
mizerii de acasd, urld de durerile inchipuite ale maghiarimei
de peste frontiers. Nici data n'am Intllnit o mai detestabili
formula de interpretare a indatoririlor patriotice ca aceastd
tentative voita de iluzionism politic In perioada de cea mai
grea incercare a vietii unui neam. In mijlocul ddrapAndrii ge-
nerale a statului, In loc de a Inregistra mizeriile sdrobi-
toare din fatd, ochii se indreapta dincolo de hotar si piing

332
lacrimi presbite, in vreme ce energiile dimprejur se pulveri,
zeazd si se secatuesc.
Propaganda presei unguresti Si azi ca i, odinioara nu e
decit o retea zilnica de mirajuri i fagaduinti care rasunk
sgomotos ca intr'un bazar oriental i obosesc mintea cititori-
lor. Zilnic se da o batalie crincena in aceste pagini impotriva
tuturor statelor limitrofe, se ticluesc orori i revolutii si se pun
in perspective cele mai grabnice reparatii. Tonul e vesnic ri-
dicat, superlativele isi reped cascada lor, grandilocventa tura-
nica isi face de cap, simtul proportiilor s'a pierdut demult
Si o laudarosie frivola striga din toate colturile. Iata de pilda
ziarele de Pasti pe care le citesc acum cu bagajul for de ura
incendiara, asvirlita la tipar cu prilejul sarbatorilor. Gra-
mezile de vorbe pocnesc goale fara o picatura de bun simt
ratacit din lumea realitatii. Ascuitatl la intimplare cuvinte
smulse din articolul prim al unei gazete guvernamentale, care
ar fi sa reprezinte in opinia publica orientarile actualei sta-
piniri : .Decit democratia not pretuim mai malt ultima ra-
(lune a existenfei noastre nationale : spada. Credem al Un-
garia in aplausele de simpatie ale lumli civilizate se va rein-
toarce pe teritoriile ei streibune, drumul spre ele, bad, nu-1 va
puled deschide deed cu sabia..
Iata cum se face propaganda de catre presa din vecini
!rite vreme end fostii nostri compatriot; strinsi din toate
partite intr'un inel de fier, subt autoritatea unui amiral insta-
lat in palatul din Buda fac primele exercitii de stat indepen-
dent...
Propaganda insa nu se resume numai in coloanele ziare-
lor, ea angajeaza un cadru mult mai larg. Nenumarate carti
ci brown au umplut vitrinele librariilor, puse toate in ser-
viciul aceleea uri ireductibile. Opera de suprafata, sage ti de
carton, chiote fara adtncime si Ma sinceritate, sunt tot atitea
certificate de minori intelectuali pe care i le libereaza o
societate cazuta pe miinile unei conduceri nepricepute. Nu,
cred s.1 mai fie undeva o opinie publica care sa suporte a

333
asemenea avalame de' minciuni copilgresti, o mai idloata
pornografie politica ca cea tipgritg astazi la Budapesta.
Am inaintea mea intre altele o carte voluminoasa, care in
citeva sute de pagini, format Mare, subt titlul .Bukaresti-
sEtak (Plimbari Bucurestene.), relateazg publicului ma-
ghiar impresii dela noi in legaturg cu evenimentele politice
din ultimii doi ani. Mincinos si trivial, inteun spirit dureros
de meschin, se infatiseaza oameni i lucruri de aici zapacind
biata lume ungureascd si aruncind asupra ei un val de mur-
darn neruinate pe urma carora desorientarea creste !bind
in urma desiluzii i o depresiune crescinda. Strainul care ce-
teste aceste exhibitii monstruoase se intreaba cu drept cuvint,
oare pins la ce grad de perversitate a neputintii s'a coborit
nivelul intelectual si moral intr'o tara unde lumea suporta
astfel de strimbaturi caraghioase ? Tradusa in limbi strgine,
cum and ca se planueste, o asemenea opera e cel mai potrivit
termometru care legitimeazg deodata cu lipsa de maturitate
a unui popor spargerea alcatuirii vechi unde se adaposteau
orizonturile celei mai banale conceptii de vieata politica...
Hotarit lucru, pe noi nu ne aranjeazg aceastg eclipse cere-
braid dela Budapesta. Nu ca ar fi primejdioasA, fiindca dis-
proportiile de fortg sunt astazi, intre cele doug state, evidente,
si cumpana incline In favoarea noastra. Dar cite vreme se va
mentine pe planul intii aceastg fantezie maladivg, ansele
unei vecinatati normale intre cele doug popoare nu vor
creste si consecintele amare ale dumaniei se vor resimti de
amindoug partite...
Urmarim de aici cu viu interes toate palpitgrile pustei un-
guresti 1 constatam cu regret aceasta involburare farg re-
paus. De multe on cei care cunoastem caracterul poporului
maghiar si avem reale simpatii pentru el, rAminem descura-
jati pe urma manifestarilor de copilarie primitive cu care ne
surprind conducgtorii dela Budapesta.
Cine tie, poate e justificatg teoria multora care spun ca. Un-
garia e deplasata in framintarea actuala a Europei moderne,

334
fiindca Austria a indrumat de veacuri viata politica a veci
nilor notri ramai astfel inteo adolescents tardiva 1 ca._
astazi, in lipsa de guvernanta, societatea diriguitoare de pe
malul Dunarii se deda la fel de fel de ciudatenii care stirnesc
sau zimbete, sau compatimiri.

335
 Patpiotii dela Budapesta.
Vor fi abia citeva saptamini, de cind cei mai de seam&
fruntai ai culturii maghiare de pe teritoriul nostru,
scriitori i artiti, s'au intrunit la o impresionanta sar-
batoare.
Inteun sat din Sa laj, de linga Zalau, i-a serbat nunta de
our batrinul razes Ady, tatal lui Andrei Ady, poetul ingropat
la Budapesta in ajunul revolutiei bolevice. Acest eveniment
familiar a rascolit din nou amintirea proaspata a mortului, care
,:u personalitatea lui ramine cea mai curata glorie contem-
porana a literelor ungureti. Cintaretul sbuciumat, doborit
to patruzeci de ani, cu versurile lui pline de foc, i pasiune,
cu strigAtul profetic care tinete din strofele arhaice i cu
viata agitata in fiecare clipa de un ideal artistic, a revoiu-
tionat inainte cu doua decenil literatura vecinilor notri. De
atunci i pina astazi cucerirea lui merge crescind, dincolo
de tiparele oficialitatii, furiindu-se in toate inimile. Poezia
lui Ady s'a deslantuit dela inceputurile ei ca o furtuna purifi-
catoare in atmosfera literara imbicsita din capitala Ungariei.
Deasupra retoricei traditionale a unui patriotism fal i gran-
dilocvent, care devenise apanajul curent al productiei recetite,
i deasupra literaturii de import a oaspetilor ajuni stApini
acolo pe malul Dunarii, s a ridicat acest glas indrasnet pornit
din instinctele de rasa ale unui popor, i sustinut de un forml-

337
.Mustul care lierbee
dabil talent. Verbul tindrului scriitor din Sdlaj era nou pnn
torta lui tumultoasd, prin resonanta adincd in sufletul ma-
ghiarimei milenare, si mai ales prin acea sinceritate salbaticl
de proroc, cu care sbiciuia micile pdcate si micile orizonturt
ale societatii din vremea lui. Dela primul volum si pine la
mind, aceasta puezie luptatoare a sunat ca o trimbita de
alarma. Cintarelul mers drumul ina'nte, cu loath impo-
trivirea atitor cugete sterpe, si cu toatd maimutdria epigo-
nilor care s'au strins degrabd in jurul lui. A tost detestat pen-
tru dragostea evangelica ce-i inspirau toti oropsitii pdmin-
tului, a fost hulit pentru mina frAteasca intinsa neammilor
apdsate din vechea Ungarie. Cu deosebire potentatii de cer-
neald dela Budapesta, stdpinii cotidianelor care exploatau
c.pinia publica raspindind cultul minciunii, au urmArit cu
mare indirjire scrisul neastimparatului iconoclast. Ady, cu tem-
peramentul lui de sensitiv, a fost silit s'o duce intr'o continua
.3Atalie. Pagini numeroase din agile lui nu sunt decit o fill-
pica inversunata care smulge buruienile ogorului unguresc'.
La lumina rdzboiului pregatit de catre adversarii lui, miopi
eau interesati, au primit o tragicd consfintire apostrofele vi-
brante ale lui Ady, si astdzi pe ruinile unei tdri prabusite se
tidied cu avintul for biblic profetiile sumbre ale poetului,
scrise cu singe. Inmormintarea lui la Budapesta, in zilele
cind conglomeratul austro-maghiar troznea in toate iricheie-
turile lui putrede, lua proportille unui simbol, aparind ca o
pecetluire supreme a viziunii de artist. De atunci, recunoaq-
terea postuma devine tot mai accentuate, adevdrurile apar
mai luminoase prin prizma retrospectiunii si profilul intune-
cat al scritorului stdruie din ce in ce mai des, ca o mare mus-
'rare, deasupra societatii unguresti.
Probabil din aceasta stare de spirit s'a rid-cut aici ideea co-
memordrii de deunazi a lui Ady, cu ocazia nuntii de our a pa-
rintilor sAi. Initiatorii serbarii au crezut ce trebue sA scoatain
relief si respectul literar al altora in fata unui creator dAruit
lumii de Sdlajui nostru. Cu astfel de sentimente onorabile mis'a

3381
cerut s fiu intre patronii acestui act de pietate, cunoscindu-
mi-se veneratia ce am avut totdeauna pentru opera raposa- r,.
tului, precum $1 prietenia personals ce-i pastram din vremuri
de demult. Am primit aceasta cinste, convins ca este o ele-
mentary datorie sa inchinam in rtumele civilizatiei $i flamura
noastra in pragul casutei dela Cara, de unde a pornit in lume
autorul atitor versuri sculpturale. Am crezut chiar, ca un
reprezentant din partea ministerului artelor ar trebul sa cx-
prime In mod oficial omagiile culturii romine$ti. Aveam im-
presia, ca o atentie delicata ya atinge coardele simtitoare ale
unor oameni intelegatori, care -$i dau seama ca altarul stralu-
citor al poeziei poate sa ne uneasca pe to:i. Spre multumirea
mea, d. ministru Lapedatu, vazind la fel luciarile, $i-a trimis de-
iegatul sau la mi$catoarea ceremonie din Zalau. Serbarea s'a
desfavrat cu deplina demnitate, scritorii unguri au cetit din
operele lor, delegatii mai multor societati culturale, unii chiar
dela Budapesta, au venit sail spuie cuvintul for de recuncq-
tinta. A fost o atmosfera civilizata, indrumata pared de su-
fletul larg of vijeliosului poet, care din umanitarismul gene-
ros isi Meuse o dogma a vietii lui sbuciumate. Toate autori-
tatile noastre locale au Inlesnit serbarea, $i-Au dat mina de
ajutor, atraginduii cuvinte de lauds $i multumire din partea
fratelui poetului, un ?Halt functionar ungur, venit anume din
Dobritin. in mijlocul veneratiei tuturora a tresarit de bucurie
mo$neagul raze $i au curs lacrAmi din ochii mamei induio-
$ate. Toti pelerinii au plecat pe la case'e lor, ducind o sen-
satie de onoare nationala $i de binefacatoare pace cetateneasca.
Ziarele ungure0 din tarn s'au ocupat toate, cloud saptA-
mini, de acest praznic, facind comentare pe un ton senin $i
irepro$abil.
Care e rezultatul din capitala Ungariei pe urma acestui act
de reciproc respect intre supu$ii aceleea$ tari? Ce zice Bu-
dapesta de sarbatoarea din Sala,. unde un mare poet ungur
a fost glorificat pe pamint rominesc cu participarea au-
toritatilor noastre ? Ne-o spun gazetele for de peste gra-

339
nits, pe care re -ant cent, cu articole lungi de hula. i ve-
nin. Ca intro oglinda strimba de bilciu, pietatea noastra
devine o odioasa caricature subt condeiul acestor minuitori
de opinie publica. Suntem prezentati in postura ridicold a
unui iretlic rural, care ne-a facut sa, escamotam gloria lui
Ady i s'o transformam intr'un instrument josni.: pentru bu-
cataria noastra politica. Nu lipsesc, firete, nici injuriile de
rigoare, de care subsemnatul se impartaseVe cu mare Etat.-
nicie. 0 singurd note just-a tram surprins In aceste vorbarete
pagini de tipar. Nici umbra celui mai mare poet, cu toata
aureola ei romantica i cu farina proaspata din tintirim, n'a
foss in stare sa limpezeasca pe o clipd macar divagatide obis-
nude, lasind sa se intrevada omenescul din faptele noastre.
Ce e mai ciudat, ea dupe o serie intreaga de aspFe rechi-
zitorii in care se insulta tara, calificindu -se ca un gest bal-
canic cuviinta care ne-a cdlauzit ascutivl cagetilor a ince-
put sa se indrepte asuora mortului insugi, improvizindu-se
astiel un monument curios de patologie patriotica. Se ras-
foiesc cartile lui Ady, i se smuig pagini raziete trunchiate
de ocazie, se pune la contributie criticistnul poetului si inima
lui de munoza bolnava in care a glIght cel mai pur singe tu-
ran'c, o cantaresc scribii de redactie, cotind-o dupe bursa po-
litica a ztlei, cu insemnate scaderi. Cine credeti ca e in f run-
tea acestui cor de sicofanti care vor sa salveze destinele
Ungariei cu dtt rambii lor? Sunt oare reprezentantli tarani-
lor unguri, a cdror framintar.! surda a izbucnit in strofele lui
Ady, on sunt macar nobilii din curiile darapanale, printre
cari s'a plimbat atit de des melancolii poetului ? Nici unii
nici altii. In capul campaniei de denigrare sunt doi scriitori
unguri de import, d-nii Rakosi lent!' si Herzeg I-erenc, vabi
renegati, care deodata cu schimbarea nurnelui an ajuns sa su-
praliciteze in patriotism pe toti stranepoth lui Arpad. Cu-
noatem aa de bine aceasta clamoare ieftira, o tim de pe
vremea cind ne stringeau pe not de git vitejti salvatori ai
patriei. Ei au luat in intiepr'ndere cu toate hirtiile In reguld

3i0
zeci de ani dearindul opinia publics dela Budapesta, ei au
popularizat iegile de desnationalizare ale lui Apponyi i utor
piile lui Tisza, ei au cerut rdstignirea Serbiei i in calimara
for s'a clocit dezastrul. Ei sunt psihologia patriotilor de con-
trabandA, intruii, pentru care nota stridentd e programatied,
fiindcA trebuie s inlocuiascA rhanifestArile organice ale rases.
Din nenorocire, acest gen de patriotism industrializat e
foarte frecvent la vecinii notri. 11 practicd pe oscard intinsa
mil de parveniti, o intreaga societate parazitard, pripAsitA pe
spinarea unui popor ale cdrui slAbiciuni le exploateazA. Toll
par a se trage din cei sapte viziri, toll au adoptat nume
pompoase istorice de pe vremea lui Rakoczi, toll nu pot dormi
noaptea de coroana sfintului Stefan. leri ii tullSuram not c'o
mined onesta de popor chinuit, azi ii agita spectrul lui Ady.
Milne are sd-i neliniteascd ideia pAcii intre vecinii cumintili
de primejdii comune. Ei vor striga totdeauna, fiindca delirul
for e perfect cerebral, fie patriotic sau umanitarist, diapazo-
nul for urcat e suprema justificare, e pasaportul cunoscut de
aparentA cetateneascd a tuturor nepoftitilor.
La dreptul vorbind, pe not nu ne ating, peste masurd, acete
clisee uzate. Dintr'un sentiment real de sincerd compatimire
insd, ne intrebdm &A vreme va trece incA, pins vom putea
inregistra un val de sAnatate in constiinta publicd a unui
popor hrAnit neincetat cu fictiuni i imagini colorate de
proasta calitate ? Numai inlaturindu-si misitii nationali 1
internationali, facind sfortarea sa vorbeascA el singur lard
advocati de imprumut, va putea sd-si gaseascd locul in do-
meniul realitatii...
Peste strigatele patriotice de acest fel, si peste sugestiunile
acestei Budapeste, gindul nostru va pAstra totdeauna un in-
demn de cuviintd i o dorinla constants de echilibru normal.
 C)eeinii noWi sirbi.
Legaturile de traditionald prietenie intre noi si sirbi, pe-
cetluite de rdzboiul comun si reconsacrate de o proas-
pdtd alianta intre cele clour state, par a fi turburate
tot mai des de note disonante apdrute in presa dela Be !grad.
Dupil cite vedem, o atmosfera destul de rece se rdspindeste
la adresa Rominiei in capitala sirba. In timpul din urma cu
deosebire, o oarecare continuitate dirigueste aceste sarje, care
au depasit de mutt mustrArile binevoitoare, obisnuite intre a-
mid, si au inceput sd is tonul inacrit at unei adversitAti decla-
rate. Deundzi, cu prilejul executarii recentei delimitari de
frontiers intre sirbi si noi, limbajul din vecini a imprumutat
o violentA caracteristicd, care nu poate trece neinregistrata
lard a jigni demnitatea noastra.
In termeni clad, deci, si cuviinciosi, cum ne este urea, tre-
buie sA ldmurim lucrurile si s precizam situatia.
Relatiile dintre cele dottA popoare, dacs n'au evoluat in
sen-ul Intl-Midi cunentate cu singe pe cimpul de lupta, vina
nu e a noastra. Lasind la o parte prima stirbire dela Paris
de pe vremea congreqului de pace, cind diplomatia sirba,
uzind de jocul prielnic at imprejurdrilor, a obtinut cistig de
cauza In chestiunea imbucdtatirii Banatului, care era integral
asigurat pe seama noa-trd, printr'un tratat de aliinta cu pu-

30
terile-beligerante, ccrcurile conducatoare din regatul Iugo-
slay de atunci si pina astazi nu 77i-au dat mare silinta sa per-
petueze o apropiere sufletedsca. Realitatea de fiecare zi ne-a
convins despre acest adevar, asupra caruia opinia publica
dela not n'a exercitat nici o influenta, dimpotriva, toata des-
fasurarea evenimentelor din ultimii cinci ani aratA !impede
nazuinta permanents de aici spre o mai strinsa colaboiare
intre cele doua taxi. Rominia, trunchiata in dreptul ei asupra
Banatului, nu numai ca a ratificat pacea, dar a infaptuit in
acest timp Mica Antanta si a acordat o plenitudine de bene-
ficii de diferit ordin minoritatii sirbe ramase pe teritosiut
nostru. Nici o echivalenta de masuri nu s'a remarcat la Bet-
grad pentru menajarea bunelor raporturi. Mai intiiu, plfrr
genie necontenite ale populatiei rominesti din Torontalut
deslipit de not confirms aceasta constatare. 0 pripitA opera
de desnationalizare s'a pornit in miilocul acestor nenorociti
frati ai nostri, pentru car pina astazi am invocat zadarnic
respectarea fiintei for nationale pe baza unor dispozitii de
onesta reciprocitate. Nici macar viata for bisericeasca sau
scolara nu s'a putut normalize pina astazi, deli in repetate
rinduri guvernele dela Bucuresti s'au ofcrit sA discute pro-
blema, cerind pe seama for conditii sirnilare de desvoltare cu
ale slrbilor din Banat. Toate incercarile insa s'au impotmolit
'ata cu rezistenta din vecini, ne mai vorbind de existenta
nationals a rominilor din valea Timocului sau din Macedonia
sirba, a caror complecta anihilare pare a fi devenit o dogma
imutabila in conceptia de stat a bunilor nostri amici.
In astfel de circumstance, fireste, s'a diminuat si rostul to-
varasiei noastre cu sirbii in cadrul ass zisei Mici-Antante, a
carei amploare nu putea fi determinate decit de perfecta
bunA intelegere intre partile contractante. La Belgrad siait
luat toate mAsurile ca s se accentueze caracterul de provizo-
rat al acestui legamint. Opinia publica de acolo a lost ex-
hortaa cu vreme sf fare vreme de catre fruntasi politici, ca
In afar% de obiectivul special impotriva Ungariei, nici o obli-

344
gatiune nu revine regatului,lugoslav pentru o. cooperage cm
Rominia. Para lel cu aceste lamuriri s'au servtt publicului
vagi lozince de romantism panslav, foarte putin chemate sd_
menajeze susceptibilitatea neastrd. S'a vorbit adesea de ab
soluta pasivitate a aliatilor nostri in cazul unui conflict ca.:
Rusia si in timpul mai nou aceasta stare de spirit s'a precizai
de aproape.
Cu ocazia discutiilor pornite de actualul guvern cu repre-
zentantii sovietelor la Viena, o particulard nevroza s'a mani-
festat in presa dela Belgrad, care a ridicat treptat tonul pind
a ajuns ss ne invectiveze Cara. lath in treacat d. e. un frag-
ment dintr'un articol publicat in ziarul oficios guvernamen-
tal Politica, plin de insulte la adresa noastra : .Dupa insuc--
cesul tratativelor, Rusia pretinde acum nu numai Basarabia, ci
i Bucovina. Rusia de azi nu este cea din trecut qi daca ea va
lad Basarabia qi Bucovina, d. Bratianu poate fi sigur ca nici
o rani aliatii nu va sacrifica macar un soldat spre a ajutn
Rominia .
Orice minte ]impede din ambele tart isi poate da seama ca
pe aceasta cale, dacd se merge inainte, apucam pe povirnis.
Lumea dela not dupa astfel de argumente isi va rectifica
grabnic parerile ce si-a formulat asupra raporturilor noastre
viitoare si zi cu zi pe urma injuriilor crescinde ce ni se a
runcd, ne vom pomeni cu o tensiune neplacutd din amindoud
partile.
lata de ce ni s'a pdrut potrivit ss semnaldm de pe acum o
stare de lucruri care poate fi oprita Inca pentru a pdstra in-
!acid mostenirea sufleteasca a marelui rdzboiu in legaturd cu
ecinii nostri sirbi. Delicateta reciproca e cel mai nimerit
mijloc prin care se asigura vechea cordialitate. Cit priveste
destinele de mime ale statului romin, ele se vor hotdri de
cauze mai adinci, urmind logica imprejurarilor momentului.
Tocmai de aceea ni se pare o lipsa de abilitate desvelirea sin
cera pe care ne-o repeta gazetele dela Belgrad, ca nu putem
conta pe nici un soldat sirb in cazul nnui atac rusesc la Nis-

345
ecru. Acest exces de francheta este si neelegant si inutil. Neele-
gant fiindcA-I refuza o aliantA care exists Inca, si inutil
Indca not nici o clipA nu ne-am indoit asupra lui.
De ce s'ar Intrerupe, deci, in mod intempestiv o prietenie
zarem not ii cerem a.a de putine jertte ?

150
 Pi lda dela Belgrad.
venimentele politice recente din lugosla via sunt nu numai
de-o insemnatate covirsitoare pentru .consolidarea in-
F4 terioara a regatului vecin, dar ramin pline de invata-
minte si de sugestiuni pe seama tuturor Statelor succesoare
ale conglomeratului austro-ungar.
Batrinul om politic d. Nicolae Pasici apare din nou ca sal-
vatorul situatiei si ca spiritul cel mai intelegator al trebuin-
telor specifice din tara lui. Acordul realizat deunazi cu par-
tidul croat nu e numai o actiune de partid, ci si un mijloc de
a normalize vieata destul de sbuciumata a slavilor dela Sud,
primejduita in timpul din urma prin tensiunea raporturilor
sirbo-croate.
Surat cunoscute indeajuns peripetiile acestui antagonism, si
e util sa ni le reamintim pentru indicatiile ce putem trage din
ele. Intre Belgrad si Zagreb, se stie, o palpitanta legatura
sufleteasca n'a fost niciodata. Ideia slava, care unea cele
doui centre, era prea abstracts ca sa poata rascoli fibrele
adinci ale celor doua popoare deosebite unul de altuf.
Croatii, prin istoria lor, prin structura socials, prin vieata
religioasa si prin legaturile de veacuri cu occidentul au foss
in tot timpul mai mult ademeniti de conceptia unei autonomii
politice, decit de inglobarea pur si sitnplu in regatul sirb. De

347
aceea, din primele momente cind pravdlirea austro- maghiaih
a facut s triumfe principiul impulsurilor de rassa, tendin-
tele de particularism croat an luat o forma concreta si au ne-
linistit cercurile politice dela Belgrad. 0 agitatie vie s'a.
pornit, cu tinte imprecise, dar cu constiinta diferentiarii su-
fletesti categorice a celor cloud popoare. Stefan Radici, cu-
noscutul leader croat, a aruncat lozinca regionalismului si a
dus o lupla indirjita de protestare impotriva tuturor stradu-
intelor de unificare cari veneau din capita]a Karagheorghe-
vicilor. Multhnea dintre Sava si Drava s'a atasat cu o ade-
varata frenezie acestui curent, care a biruit pe toata linia. In
mai multe rinduri alegerile parlamentare au consacrat cre-
dintele lui Radici prin sgomotoase unanimitati. Seful auto-
nomistilor croati a pribegit in straindtate, a inaugurat pasi-
vitatea fats de Scupcina sirbeascg, si a impins dusmania
ping la o ruptura de dinastie si ping la o alianta cu Sovie-
tele. Se pares, acum citeva luni, cg insAsi unitatea Statului
vecin, rascumparatg cu atitea jertfe, e in pericol, si a su-
prematia politica a poporului sirb va trebui sa se schimbe
cu un trialism sirbo-croato-sloven, care ar fi fost platforma
unor frecari permanente intre cele trei provincii. La Belgrad
s a resimtit ecoul acestor tulburari, si s'au gasit bArbati po-
litici de marcd care au aderat la ideea unei intelegeri cu Ra-
dici, sacrificind veleitatile de conducere dela Belgrad. In
acest moment de grea cumpand a intervenit m na tare a ac-
tualului presedinte de Consiliu, eful partidului radical, inar-
mat pe lingd experienta unei vieti si cu acea indrazneald
are 1-a povatuit de atitea on la rgspintii hotdritoare, si-a
dat seama ca a menaja si mai departe aceste tendinte cen-
trifugale inseamna a sdruncing unitatea iugoslava si a re-
duce la o stare de mozaic regatul injghebat pe urma raz-
boiului. Pasici a fost intratabil, deci in aceasta chestiune,
nesocotind toate indrumarile din afara si orice impresionabi-,
litate din jurul lui. Dupd alegeri a trimis la inchisoare pe agP
tatorul lui Zagreb, si facind apel la forta armata a dovedit

34R
croatilor ca principiile uniticarii de state gata sa le realizeze,
(lad trebuie i cu mina pe sabie. Multi s'au indo.t de rezul-
tatul acestei actiuni indraznete, moneagul conspirator insa
cunotea perfect psihologia adversarilor. Citeva luni de vo-
inta nestramutata au fost deajuns i partidul croat a pus la o
parte protestarea initiala. Parlamentarii s'au intors la Camera,
tratativt le de impaciuire au inceput cu constmtamintul celui
inchis, gi deunazi s'a semnat acordul, inlaturindu-se once
pretentie de autonomie, recunoscindu-se necesitatea fireasca
a rezolvirii unor probleme de ordin local, raminind insd i pe
mai departe, cum era normal, la Belgrad centrul de greutate
at monarhiei vecine.
Pasici care a girat cu influenta personatitatii sale rolul
Sirbiei in rasboi, devine astfel a doua oat% autorul unitatii
politice din tara lui.
E incontestabil interesanta pentru not aceasta lupta. Nu
liindca gi aci s'ar gas' acelea5i criterii de deosebire intre pro-
vinciile unite ca peste granita, ci fiindca acest cintec al regio-
nalismului politic s'a cintat i in Ardeat Si in Basarabia de
destui politiciani de duzina. Fara a fi de talia lui Radici, fara
indrazneala i tara pic de talent, ei au cautat totqi sa tulbure
apa in cei din urma ase ani. Rasttnetul for acasd a fost din
ce in ce mai slab, dar ajutati de o presa care e colaboratoarea
distructiunii la not in Cara, au isbutit pe ici pe colo sa mite
pe cei slabi i pe cei nepriceputi. Se Ord, nu demult, ca
avem aface cu impresii care yin direct dela Zagreb i ca
Radici e pe cale sa creeze coala in rindurile celebritatilor
provinciale ale partidului national. Totdeauna am afirmat cu
lade caracterul inofensiv si efemer al unor asemeni manifes-
tatii, cerind deodata cu remedierea trebuintelor regionale de
ordin diferit, distrugerea regionalismului ca Joctrina politica.
Am preconiza t de ani de zile o atitudine clara fata de toti agi-
tatorii inoportuni, i am -spus, de mule od, ca once ezitare
sau sldbiciune a centrului nu poate decit sa incurce lucrurile-
nrelungind fara nici un rost svircolirile unor mici aventurien.

3i9
 Pi lda dela Belgrad vine acum cu invAlaturile ei sA ne Intl-
reasca in convingerea ce-am avut totdeauna, ca pentru a
scApA de multe complicatii marunte, o vointa tare i o min -
strinsa pumn, vor pretui venic mai mult decit un brat care
tremura, i decit orice dulcegarii seniimentale.

350
 Flpropierea minwitatii maghiape-
pactul dela Ciucea...
Ian. refrenul pe care-I striga de citeva sApt5mitL3
rotativele pentru care calomnia e singurul element de-
yield. Dui:A alegerea dela Reghin, unde legenda partidului)
national a dat faliment, si mai ales dupa sechntele recente
dela Camera care au desvelit in toatA golicrunea for citeva
reputatii gAunoase, se tin Ian; insultele si insinuArile. De
atunci scribi de redactie, platiti cu ruptul ca sa tipe tare, se
strimba de doua.ori pe zi scuturati de friguri patriotice. In--
divizi gata sa -si vindA si mAduva din oase, nu mai pot astazi
de nationalism. Honigmanul a devenit om de doctrinA, blu-
menfeldul e intratabil in materie de principil, iar snapanut
romin le tine isonul. Toti vor cu once pret sa stie: ce s'a In
timplat ? SA li se spuie imediat negru pe alb : ce-i cu pactul
dela Ciucea ? Si fiindcA oameni in toata firea nu se opresc.
la aceasta stupida chelalaiala, minciunile isi stropesc pe co--
loane intregi mocirla lor. Patriotul Fagure stie cert ca gene-
ralul Averescu s'a dat cu Habsburgii, subsemnatul s'a infeo-
dat magnatilor, si partidul poporului nu e decit o locotenenta
a lui Horthy...
Nici nu-mi tiece prin minte sa incerc macar o potolire a
acestei fame flarninde de scandal, care e menita sa ne-asvirle
necontenit cu clabuci de cernealA, stiind bine ca pentru mo-

351
:rent o dispretuim, iar pentru vtitor se poate intimpla sa-i ru-
pem gitul. Se vor gasi insa, poate, suflete cinstite prinse de
nedumerire pe urina tutnultuoasei revarsari de scornituri,
i-ar fi o greala sa nu le lamurim in citeva cuvinte...
Particlut poporului, cum s'a mai spus in diferite rinduri 1
,cum s'a afirmat la Camera de catre generalul Averescu im-
preuna cu subsemnatul, a incheiat un acord cu partidul ma-
ghiar din Ardeal. Ideia acestei intelegeri e 'impede. i nu e
nevoie de speciale justificari ca sa fie admisa de toata lumea.
Cea mai' elementara judecata iii da seama, ca rhinoritatile
etnice din tara nu se pot imprieteni mai uor cu ideea noastra
de stat, decit printr'o apropiere de reprezentantii contienti
ai politicei rornireti. In masura in care minoriatile sacrifice
principiul izolarii consoltdatea statutui citiga, i ort-ce ten-
dinta centritugala dispare. Pornind din aceasta convingete
srmpla, not nu ne-am ingradit in fata unei intelegeri cu Ott-
Line. Din primele zile ale unirii inarmati cu experienta trecu-
tului, am vazut clar ce-avem de facut. Am ,strut ca suprema
noastra dogma care trebuie pazita cu sfmtente e integritatea
noului pa trimoniu si in schimbul recunoaterii legate a acestut
adevar imutabil re-am declarat gata sa sprijinim atributiunile
lormale ale unei vieti libere pe seama tuturor nationalitatitor
din cuprinsut tarii. Si la guvern i in oporttie, partidul popo-
rului a fost calauzit de aceasta dualitate in ideologia lui: deo-
parte strivirea elementelor primejdioase pentru siguranta
noastra de stat, de alta imblinzirea raporturilor cu minorita-
pre care se adapteaza imprejurarilor schimbate.
Potrivit acestui crez n'am fost ref ractari ideii de-a inlatura
orr-ce frictiune intre not t elementul maghiar autohton din
Ardeat, cu gindul de a insidpini in suflete o 'pace desavirita
atit de trebuincioa:a pentru opera constructive din tara
noua. De-aceea. cind conducatorit partidului maghiar ni s'au
adresat, pipaindu- ne contiinta, ne-am crezut datori sa frit-
gem rezonanta tuturor adversitatilor istorice, i interneiati
to sincere sentimente umanitare, unite in mod logic cu rezoa-

352
nele vietii noastre de stat, neaam silit sA cautam platforma
comuna a unui acord. Baza unei asemenea apropieri nu putea
fi decit programul cunoscut al partidului din care faceam
parte, la care se adAugau dezideratele firesti ale minoritatii
maghiare in temeiul legilor existente.
Realitatea privita in fats era cel mai bun sfetnic in aceasta
problems care reclama tact si prudenta ca toate inceputurile.
Nici o indrumare recent& din politica noastra nu putea fi in-
vocata ca sa ne inlesneascA orientarea. Cunoscutul alineat
din rezolutia adunarii dela Alba-Iulia in care se vorbeste de
drepturile tuturor popoarelor din tarn, si care e plimbat
prefutindeni de conducatorii partidului national, nu putea fi
recunoscut de not nici ca un izvor de drept, nici ca o sugesti-
une macar pentru rezolvirea problemei. Isvor de drept nu era,
fiindca la Alba-lulia, cum s'a mai aratat de-atitea ori, popo-
rul ardelean nu s'a manifestat decit pentru ideia unirii cu Re-.
gatul, rAminind celelalte hotAriri ca o codificare de ocazie
a mentalitatii unor politiciani de provincie; sugestiune pentru
prezent nu putea fi, pentruca cele citeva declaratii de doc-
trine nebuloasA, pe linga ca jtcnesc principiile fundamentale
ale unitatii de stat i sunt detestate de opinia publics, din
punctul de vedere practic sunt si ramin irealizabite. Partidul
maghiar de aitfel, putea prea usor sA renunte $i el la formula
dela Albalulia, flindcA autorii ei, atunci cind aveau posibili-
tatea sa-i des curs, au deslAntuit cele mai brutale lovituri
asupra minoritatif unguresti.
Pe baza legilor existente, deci dorind numai intrarea in le-
galitate de amindotia partite, avindu-se in vedere doleantele
minimale de caracter cultural; bisericesc sau administrativ,
s'a incheiat acordul. Cind se va publics la timpul sau, se va
vedea normalitatea acestor dorinti care pentru a fi executate
nu cer nici o inter ventie a ordinei de drept actuate. Politiceste,
partidul maghiar care-si alege reprezentantii sai, parlamen-
tart In circumscriptiile fixate cu majoritate maghtarA covirsi-
toare, va forma o imitate parlamentara cu partidul poporului,

353
.Mustul care Herat.. `23
dela a cArui conducere va priori isdrurnArile politice, si nu
vs intreprinde nici o actiutte politica in Mari de cadrele pro-
gramului acestuia.
Chestiunea cea mai impottanta ce trebuie retinuta din acest
act e apropierea minoritAtii rnagbiare de cercurile politicei
iomineti. Pentru intifa oarA fruntasii nationalitatii unguresti
din Ardeal ies din izolarea for si se alatura unui partid, care
avindu-si rAdacinile pe intreagit suprafata tarii e simbolul
palpabil a! Rominiei intregite. Fireste, binefaceri meritate
vor lasplati pe aceti cetateni care-au tras concluzia logic&
a realitatii pentru politica lor. Dar cistigul este reciproc. Tara
laregistreazil si ea un apreciabil beneficlu. Rominia, pe urma
acestui a cord, apare dintre toate statele nationale intemeiate
pe ruinele conglomeratului austro-ungar ca eel dintii care pe
aisle pasnick inlaturind on -ce sguduire, a canalizat problems
minoritara, 1 inaugurind o pace interns a Wet posibilitatea
taturor agitatiilor subversive de peste hotare. Numai spiritele
ilguste sau interesate care nu vAd sau nu pot vedea dincolo
de bariera propriului partid vor raminea nesimtitoare in feta
aoestel inovatil insemnate din vista noastr5 de stat.
WA de ce, aa zisul pact dela Cluces., de care se poticnesc
aerberii inchiriati ai atitor gazete fara nici un crez, si-asupra
Arida vom reveni in paginile revistei =Tara Noastrci, a-
mine ca un titlu de mindrie al oamenilor care 1-au infaptuit.
Citt despre generalul Averescu, care primeste senin sagetile
de carton ale adversarilor sAi, el poate in adevAr sA zim-
leascii linistit, vazInd ciudata aglomerare de prostie si urA
La care-I ataca neputinclosii. Mind o asemanare lithe trecut
i prezent, fostul presedinte de Consiliu se poate intreba cu
drept cuvint: dad sown zece ani si mai bine, in Ungaria de
odiniortri, contest Time cm strAdnintele-1 cunoscute ar fi reu-
1t sA realiceze an acord cm rominii ardeleni de-atuncl, cine-ar
11 fost nebanul Intre bulgur' care 1-ar ff limit de rim?...
Ppoblema Pelisioaaa
 In 'Vines ea Patimilor...

ATinerea Patimilor, pe inserate...

v Din biserica satului, unde s'a savirit slujba ingro-
' Orli lui Isus, tAranii ies pilcuri, amestecati barbati #
femei, pastrind dupa vechiul obicei toatA rinduiala ierar-
hid. Dinspre pAdurea de fagi unde s'a pravalit soarele, co-
board umbre cernind culmile i prin sita lor, razlet, licurici
tremuratori se ivesc imprejur. Sunt luminarile care se aprind
la morminte, cind deodata ca un vaiet subteran incepe pe la
poalele crucilor recitativul monoton al bocetelor muierelti.
Barbatii tac dui pe ginduri, cu buzele strinse, cu fruntea
plecata, purtati par'ca de valul tinguirii, copiii privesc spe-
riati inlaturi, satul intreg s'a cufundat in convorbire cu
mortii...
La raspintia ulitei coborind spre casa ma mai opresc
odata in drum i cum privesc inapoi tintirimul imi rAsare in
amurgul tirziu semAnat cu limbi de flacari gAlbui-albastre,
cuprinzind din toate partile trupul bisericii intr'o cununa de
foc ca o aureola...
Ajuns la casa mea din capul satului ma mai urmaresc incA
de departe aduse pe vintul moale de sear/ frinturi din coloc-
viul cu cei de subt pamint, in vreme ce m'aez pe scaunul de
pe prispa cu mintea rascolitA de problemele vielii dela tail.

357
 Gindul isi deapani firul domol, indrumat par'ca de ritmut
undulat al until tropar bizantin in surdina...
Da, biserica traieste Inca in sufletul taranilor.
Asa cum am pomenit-o de mult, casa batrina cu umerli
girbovi, cu acoperisul de indrila pe care creste muschiul sau
de tigla inegrita de ani, darapanata si obosita, cu iconostasul
primitiv, cu glasul dogit al cantaretilor de strata si cu cazi-
nide pilduitoare ale amvonului, ea adaposteste totusi o cos-
ceptie morals, un laboratoriu sufletesc in actiune perma-
nents. Taranul, subt ocrotirea ei it vad traind o viata cu
crientari sigure in domeniul binelui i raului s1 cu o tendinta
Cie abstractiune care-i pune lumina in ochi i cum)* in ju-
decafa. Satul cu oamenii lui e cercetat de mister, altarul des-
chide Ref un larg condor spre infinit plin de intrebari din-
culo de realitate, o lume agitata intretesuta cu simboluri st
colorata de imaginatie. Taranii se sbat in imperiul acestei
lumi, se'opresc in drum, privesc spre cer si spre pamint si
sufletul for e plin de resonanta ca o fintina adinca.
lata-i acum in saptamina mare, cum ii zic ei, taina rastig-
nitului din Nazaret umbrete toate fetele in satul meu din
munti. Un vat s'a Mat, departe, de undeva de sus si-a prins
in fosnetul de primal/at-A tot ce mica imprejurul meu. E o in-
cetineala in gesturi, o unda potolita in rostirea cuvintului, un
aier de tristeta vaga i nelamurita care staruie deasupra
acestor analfabeti i le linprumuta o nobleta particulars. Ei
au fost la denii in fiecare sears, acupra for s'au aternut psal-
cu plingerile patetice, sufletul for a resimtit ficpri pe urma
ornamentatiei grele de poezie orientala, parabolele din cele
douasprezece evanghelii i-au opgit in loc, chinurile Jul Hris-
tos le-au sbiciuit nervii si le-au turisat accente din frigurile
mortii. Ei sunt acum spectatori halucinatit a unei drame, prinsi
de surescitare in toate fibrele lor. Milne dupa miezul noptii
cu mic cu mare, vor inconjuri biserica de .trei on urminclu-sr
preotul, care in tacerea for mistica vat bate in poarta repetind
dictonul scripturii Deschideti boleti, porAile, sa intre impa-

358
catul maririi... lar dupa-ce maul irtvierii va rasuna din toate
piepturile, ei se vor inirui pe rind in dreptul altarului, se vor
cuminica cu phne si cu yin si cu-o navatii de lumina brusea"
pe toata fata for aspra, prirnenijisi transfigarati cieo bucar'e
impersonala, se vor apropia anal de altal, oamerti pa.netri-
tului :
Hristos a'nviat !

Adevarat c'a'nviat !
Noaptea s'a lasat tune& asupra area, pe emasta dealultei
s'a ivit luna poleind cu strahocirea el lot:magi virtarile capa-
citor si atingind in drum cu nn niaftunchin de raze tatrntd bi-
sericii din deal...
Satul cloarrne si imprejetr respiffi eternitatea,..

Curn stau acuma la masa de seris inconjurat de earti, ga.-

zete, scrisori, retras ca dupa o baricada intre insigniile Irk-
mintaillor mete cotidiane, mintea, fara sa vreau, duce mai de-
parte firul urzit in decorul misterios al noptii de primavara si
reintegrat in atributiunile asa zisei civilizatii ma pornertesc
aruncindu-rni intrebarea :
Oare lumea noastra cea bung, ce gindeste acum in Vi
nerea Patitnilor ? Amintiri din alte parti ma iau in stapinirea
tor. Pareca vad cum m'a uimit odinioara intr'un hotel din
Crstiania, cind pe masa de noapte am vazut o carte si cind
am mat seamy cit era biblia, care se gasea In toate ociaile.
Retraiesc clipele ciudate dintr'un caste! din Scotia, uncle am-
fitrionul men isi Anna servitorii Simbata seara ca sa be ce-
teasca Noul-Testament, i-mi aduc aminte, cum pe vremea
congresului de pace mi se sputle4 la Paris ca generalul Foch
in fiecare dimineata trece pe la biserica sa se inchine...

AT9
Reconstruiesc alvia profunda de viata religioasa pe care
mi-a infatisat-o occidentul si ma intreb din nou :
Oare lumea noastra bund ce gindeste, acum in Vi-
nerea Patimilor ?
La dreptul vorbind cu cit repeti mai des intrebarea asta
cu atit mai penibil e raspunsul.
Clasa conducatoare la noi, burghezia de care ne impiede-
cam zilnic pe la Coate colturile, oamenii care striga in plata
Si au luat in arinda trebile publice, nu practica o credinta
religioasa. In sufletul for tragedia din Judea nu rascolete
nici intrebari ca in lumea taraneasca, nici contemplatii ab-
stracte ca in societatile constituite din apes. Preocuparile
moralei curente ramin de obicei in fagasul codului civil.
Punte spre infinit, fereastra deschisa spre vesnicie nu prea
este. Viata se rezuma la logica clipei, fara un sbucium crea-
tor care sa puie probleine si sa se infiga in constiinth. Astfel
fiind lucrurile analistul se intreaba : daca nu se cumineca cu
One Si cu yin, nu cumva se desprinde misterul vietii si al
mortii pe seama acestor oameni dintr'un modern paginism in-
tetectual? Se cumineca ei cu o opera de arta, cu un tablou,
o poezie, on cu indraznete silogisme de atei? Nu, nimic din
aceste exigente. Subt un orizont ingust, descurcind trecatoare
mizerii materiale, se scug zilele una duoa alta intr'un ma-
cinis mohorit...
Am citit undeva odata un roman, in care un autor ameri-
can, mi se pare, descrie in patru sute de pagini o singura zi
din viata unui om, din zori Si pita noaptea tirziu, cu tot vir-
tejul, toata viltoarea de glnduri pe care le scoate la supra-
tap creerul in neodihna lui fecunda... Si ma gindesc ce cer-
tificat penibil de anemie cerebrala, ce absente si ce goluri ar
trebui sa inregistrezi, cind aceasla operatie ingrata ar trebui
s'o faci exemplarului reprezentativ al societatii noastre ur-
mindu-1 in fiecare clipa din mica lui lupta de-o zi.. Fara sa
vreau aducerea aminte scormoneste 1 atitea ilustre figuri

360
ale prezentului pe care analiza in capriciul ei ar vrea sa le
atraga intr'o spovedanie plina de invataminte.
Le fnlatur pe toate insa de astadata 1 ca dupa o calatorie
urita ma cufund cu amintirea in lumea senina a unui sat din
Ardeal...
Miine sunt Patile i-mi trebuie doi ochi de 'saran ca sa
pot citi in ei farmecul Invierii...

361
toate fibrele simtirii. Dace am sta sa le punem in cumpand
nevoile materiale 1 cele sufletesti, warn ezita sa spunem ca
astAzi mai grele, mai tulburatoare, mai primejdioase dad
vreti, sunt cele din urrna.
Fenomenul de altfel e explicabil. Poporul nostru a trait
veacuri de-arindul in umbra. Izolat de curentele mari de
gindire universals a dus o viata patriarhala. Masele lui, fie
ca sufereau
4,
opresiunea de rasa a jugului strain, fie ca tinjau
subt ocrotirea unei conceptii de guvernamint care nu era ex-
presiunea energiilor populare, nu participau la framintarea
large a omenirii civilizate. Eram in laboratorul muncei ge-
nerale mai mutt o sanatoasa fortd primitive care primes rar,
7ntirziate si diformate, preceptele de primenire ale evolutiei
universale.
A venit rdzboiul mondial i ne-a asezat in mod brusc intro
noun perspective de simtire. Poporul nostru a devenit dintr'o
data un punct de sprijin intetur mare angrenaj international.
Pentru intfia oars in istoria moderns not am sfliat valul de
umbra care ne inconjura i-am pait alaturi de natiunile mari
care duceau cu un pas mai departe destinele lumii. Aceasta
colaborare ne-a largit orizontul, ne-a dat impulsuri noui de
constiinta, si a aruncat in suflete sugestiuni nedunoscute Inca.
Ada ugati la toate aceste pedagogia transeelor, cutropirea dus-
manului din fata, uriasa volbura ruseasca dela spate, epopeia
biruintei de mai *rziu, largirea hotarelor, patrimoniul sufle-
tesc specific al alipitilor, contactul zilnic cu strainii... Tot
atilea zguduiri repezi si neobisnuit de violente. Subt presiu-
nea for formidabila psihologia societatii noastre a primit un
aspect nou, o fereastrA par'ca s'a deschis In suflelul rominesc
dupe inoptari seculare, fereastra pe Care a dat navala un val
tumultos de aier prbaspat, ascutit si iritant, i-as zice valul In-
trebeirilor...
Priviti imprejur si veti vedea ca nu mai suntem cei de ieri.
Cu deosebire nu, dincolo de spuma usoara a oraselor, in 'A-

_
ltura milioanelor dela Cara. Un spirit de independentA micd

364
rindurile taraneti, o contiintd a propriei valori cu nelipsi-
tele nuance de exagerare pe alocurea. Multimea rurala ni se
arata ca dupd un botez nou de contiintd. Este o elasticitate
neobinuitA in porniri, o stralucire mai vie in ochi, o undd
de indrasneala 1 un criticism mai ales, care bate la toate
portile. Pretutindeni, pind in cel mai departat catun, s'a re-
varsat acest recent fluid nervos, au navalit intrebarile... Cine
suntem ? Citi suntem ? Ce ni se dd. ? Cine ne da ? Care-i drep-
tul nostru ? Sunt nenumarate sagetile careau spart marasmul
secular Si care se infig acum in sufletul multimii in fiecare
clips. Ca intr'un colt de occident sbuciumat, masele au fost
smulse `din pasivitatea for traditionald, ele primesc diverse lo-
zince pe care le elaboreaza, uneori cu o large viltoare de pa-
timi. Consecintele evidente ale acestei transformari pripite de
psihologie populard se inregistreaza mai grabnic in domeniul
politicei militante, i produc surprize. Ele nu se limiteaza ad,
dimpotriva bat mai adinc i pun in micare resorturi mult mai
delicate ale mentalitatii taraneti. Intrebarile au coborit pins
la credinta religiosk a satelor noastre cldtinind supremul fac-
tor moral al multimei, cind prin tenebroase porniri mistice,
cind prin tendinte de rationalism intempestiv. Firete, qa zisa
class conducatoare din ultima jumatate de veac la noi,
aproape complet lipsita de educatie religioasa, suferd de oare-
care daltonism in fata acestei probleme i nu are nici intere-
sul, nici pregdtirea pentru a puted seziza marea schimbare
care s'a produs. Realitatea este insd, el in jurul bisericutelor
noastre dela lard se dau asalfuri puternice, peretii for in-
trini par a slab', vechea ideologie cretineasca e supusd unor
revizuiri pripite. 0 extraordinary eflorescenta a sectelor cu
zeci i sute de mii de adepti s'a ivit in anii din urma pe toata
intinderea lath, gratie acestui vifor moral, intensificat de
slabiciunea organismului bisericesc i aliment de tulburi agi-
tatii strAine, greu de urmArit in originea for Tara se gdsete
in ajunul unei grele crize religioase, oricit de anahronic s'ar
pared cuvIntuli in sufletul multimei noastre Incoltesc impul-

365
 Problem religioasit.
ricine a urmarit cu oarecare atentiune opera de guver-
0 nare 1 legiuire la not In anii din urma, i-a dat demult
seama CA Rominla de dupa rAzbolu, cu startle ei interne,
prezinta aspecte cu totul noui, care nu-i pot gasi o asem.1-
pare cu Imprejurarile de ieri I pe care omul de Stat trebuie
si le priveasca in fata inarmat fiind cu elemente de judecad
determinate in mod direct de-o cumpAnitA analiza a prezen-
tului...
Suntem ca dui:4 o mare sguduire vulcanicA.
Razboiul a lasat In urma pe intreg continentul gramezi de
ruini materiale. Atelierul vast al omenirii a lost pustiit.
Energiile de munca s'au risipit, proJuctia s'a diminuat, valo-
rile economice s'au deplasat, echilibrul Oa sociale s'a flint.
Jur- imprejur e o atmosfera de deruta care in mod logic se
repercuteaza i pe solul nostru. Am fi insA prea pripiti in
cOnstatarile ce facem, daca nu ne-am da seama ca paralel cu
aceastA radicals transformare materials neamul nostru in-
fatiraza 1 stAri suflete0 cu totul schimbate. Diva viforul
care s'a deslantuit, societatea rontineasca In toate straturiie
ei se gAseste intro fierbere surds necontenita, intro stare de
permanent vulcanism intelectual i moral care-i angajeaza

364
surf cu care de obicei se anus* perioadek de reforma-
fume...

Pentru omul de stat, In not, biserica nu e numai un factor

determinant al disciplinei morale, supremul temei deci al or-
dinei cetatenesti, ci 1 an hotaritor criteria de nationalltate.
Fara a mai aminti rolal bisericii de-alungul veacurilor in
principatele dunarene ca singurile manifestdri de cattail ro-
mineascd, e de ajuns sA ne gindim la biserica din Ardeal
subt zidurile careia s'a addpostit in cursul vremei insds exis-
tenta noastrd nationald.
Din nenorocire, spiritul de reforms al oamenilor politici
din Vechiul Regat care au creat Romania moderns n'a avut
un program 'impede in chestiunea bisericeascd. Poate, edu-
calla for indrumatd de Franta veacului XIX, revolutionardsi
antitraditionalistd, sau poate, paralizarea sufleteasca a cle-
mini ortodox. irnpanat de strainism subt fanarioti si putin
susceptibil pentru miscarea nationald, au ecl;psat problema
bisericeascd in judecata conducAtorilor politici de atunci.
Dupd secularizarea averilor mindstiresti, act justificat de
ideia reintegrArii nationale si de palpitantele nevoi econo-
mice ale populatiei rurale, biserica deposedata a pierdut once
putints de a se reface prin sine insdsi, devenind o anexd a
puterii de Stat, careia a fost subordonatd. Decenii de-arin-
dal, Maria institutie, despoiatA de stralucirea de-odinioara
a tinjit subt noua ocrotire vitregd. S'au perindat is guvern
particle dupd partide, fara ca in mod serios sd se &eased
vreun om de seams care sA se atinga de marile interese bi-
sericesti. Asa zisni minister al cultelor era un simplu ghiseu
de contabilitate si manic mai mull. Politica totdeauna profan,
de multeori trivial chiar, stipinei cirja arhierehascit. (lend
superior pierduse semnificarea istorica, cel inferior se MA--
tea In grade I nepricepere, in vreme ce minastirile ad de-
venit lacasuri pentru Infirmi si adaposturi de intunerec. De
sus pins jos s'a instapinit ignoranta brutalA, biserica vi -a
sacrificat cu totul caracterul spiritualist, amvonut a camas
inexistent, rostul cultural s'a anihilat, pastrindu-se pe seama
asezamintului orfan doar atributiile reprezentative, prescrip-
tiile rituale.
In astfel de imptejurari, desigur, n am putut avea decit o
p'erioaciA de declin cu toate urmarile ei. Cu deosebire invata-
mintul religios a fost neglijat in colile primare Si secundare
din acest limp, lasata fiind In parasite pi chestiunea educatiei
clerului. In acest chip, Rominia moderna In masura ce series-
facei de subt oblAduirea patriarhall din trecut, luind con-
tact cu formele de viata occidentals, isi dimintia interestrt re-
ligios. Doar pe ici pe colo, vlAstari intarziati de-ai vechitor
boieri in pragul mortii mai practicau o credinta, in vreme ce
proaspata burghezie cu preocuparile ei morale de suprafatd
a crescut intr'o desavirsitA izolare de once doctrinA religi-
ask iar tarAnimea a batut mai departe cararea veacurilor.
brodind viziuni si legende pe fondul unui minunat panteism
popular... Nu este in once caz o lntimplare numai ca viata
publicA din acest timp prezintA dureroase oscilAri sufletesti
i chi alvia constiintei obstesti ne apare adese lipsitA de pro-
fortziwne...
Paralel cu stagnarea religioasa din Regat, Ardealul din
acest timp trece printr'o epocA de regenerare bisericeasca.
Dupa un veac si mai bine de cumplita paraginire in care a
fost aruncata de politica Habsburgilor, biserica ortodoxA e
chematti la viata de superioara Intelegere a mitropotitutui
Sagurta. Marele arhiereu si om de Stat si-a dat seama ca in-
treg patrimoniul nostru national trebuie adapostit aci in
aceasti cetAtuie. Folosinclu-se deci de favoarea vremelnic&
a imprejuririlor, aguna a dat Statutul organic, constitutia bi-
sericii din Attica', crefod pantra wa popor rob politiceqte ua

SIR
organism autonom, scos din sfera de influents a organelor
de guvernare. Cadrul vietii biserice0i s'a largit astfel in mod
voit, cuprinzind pe lingd intreaga apzarea colard i punc-
tele de reazim ale intaririi noastre economice in Ardeal, tre-
cindu-se deci bisericii insa0 cheia rezistentei de rasa. In
aceste imprejurari speciale institutia a primit o justificare par-
ticulars, i viata publics a resimtit inriurinta ei.
Bucovina, subt dominatiunea austriaca, favorabila presti-
giului clerical n'a stinjenit o reald intarire a bisericii orto-
doxe, in vreme ce peste Prut, desfacuta de nationalitate i
anticulturala, a pastrat totu0 o situatie materials privilegiata.
Statul romin, deci, intrind in motenirea drepturilor sale.
intrune0e in sinul bisericii ortodoxe patru organizatii deo-
sebite, avind fiecare un alt trecut, o altd semnificare sociald,
alt rost material i in temeiul legilor de ieri un alt raport cu
Constitutia tariff. Ce e mai firesc decit ca in opera dificild i
indelungata de nivelare si unificare a aparatului de stat, pa-
sul ce] diritiiu sd fie facut pentru apropierea sufletelor ?...

*
*
*

Partidul poporului, apreciind aceste probleme prin guver-

oul.d-lui general Averescu, a creat ministerul special al cul-
telor, avind in vedere unificarea bisericii ortodoxe, precum
i ramificarea tuturor relatiilor de drept ale celorlalte con-
fesiuni cu statul romin.
In calitate de primul titular al departamentului Cultelor,
dupa aranjarea situatiei materiale a clerului tuturor confesiu-
nilor, avind ca baza o formula unitary de retributiune si
dupa reintegrarea tuturor bisericilor in legalitate prin pres-
tarea juramintului de credinta de catre arhiereii de rit strain,
am purees dela inceput la infaptuirea proiectului de lege pen-
tru unificarea bisericii ortodoxe.
Mi-am dat seams a este necesara, cu o era mai curind, a

34)8
organizatie bisericeasca unitara, raminind apoi ca la timpul
oportun principiile fundamentale sa fie trecute in Constitutia
tariff. Pentru a avea inaintea mea o oglinda vie a tuturor ne-
cesitatilor din provinciile unite i pentru a nu aduce nici o
jignire intro materie care impune tact i discretie omului po-
litic, subt conducerea sfintului Sinod, recunoscut in temeiul
canoanelor ca suprem for al vietii bisericeti, am intrunit cu
consultarea tuturor organelor in drept o adunare constitu-
anta. Am elaborat astfel proiectal de lege, care a fost termi-
nat i adoptat in intregimea lui de sfintul Sinod dupa o in-
delungata i migaloasa cercetare de un an i junatate.
Acest proiect, care are in vedere armonizarea tuturor inte-
reselor bisericeti, trebuia sa fie o opera de chibzuit eclectism,
unind din cele patru sisteme de orinduire ecIesiastica elemen-
tele utile. Cu toate acestea, in conceptia fundamentala am
adoptat statutul agunian, ca cel mai potrivit pentru organi-
zarea moderns a vietii bisericeti. Ideile calauzitoare deci ale
partidului nostru au fost i rAmin : autonomia bisericeasca
rezervind pe seama organelor de stat numai dreptul de suprem
control ; sinodalitatea prin reprezentanti alefi pe baza votului
universal ; introducerea elementului laic de cloud treimi In toate
4orporagile legislative fi administrative ale bisericii ; alegerea
arhiereilor de ceitre adundrile eparhiale sau congresul general
bisericesc gird nici un amestec at organelor de Stat fi crearea
anei case a bisericii sub ocrotirea Ministerului de Culte pentru
anificarea qt administrarea averilor 'biserice$ti. -
In acest spirit, intemeind un organism unitar pentru tre-
buintele sufleteti ale neamului, inlaturind cu desavirire
presiunea flucivatiunilor politice, aezind la temelie o con-
teptie democratica, sistemul electiv cu participarea maselor,
i In acela timp introducind pe mireni la admidistratia biseri-
ceasca, o noun pulsatie de energie s'ar revarsa in toate inchie-
turile unui aezamint milenar, actualizindu-i preceptele
Nenice, infratindu-le cu realitatea 4j avind astfel chezaia
unui factor al consolidarii noastre de Stat.

369
.Mustul care fierbe.. 2t.
 Partidul poporulut mentine acest proiect de lege si urma-
reste cu regret inactiunea si nepriceperea care s'au reinsta-
pinit la Ministentl de Culte, complet lipsit astazi de o indru-
mare programaticd.

*
* *

Para lel cu opera de unificare a bisericii ortodoxe, trebuiesc

fixate si raporturile de drept ale celorlalle culte, cu Statul.
Dintre toate aceste in primul rind ne intereseaza biserica
greco-catolica cu credinciosii ei romini, care in afard de in-
fluentele catolicismului international, pastrind traditiile celor
cloud sute de ani prin care s'a atasat la lupta de desrobire
a neamului, trebuie sa alba putinta unei desvoltan normale,
avind ea a conduce si indruma destinele catolicismului Mte-
gral in Cara noastra.
De asemenea biserica catolica, care prezinta implicit si-o
problems de nationalitate, cu foarte multe dispozitii de a se
refugia sub ocrotirea altarului, nu mai poate dainui in starea
actuala de nelamurire si incertitudine. Trebuie redus numdrul
eparhiilor ramase pe teritoriul nostru lard credinciosi, trebuie
precizat rolul organelor de Stat la numirea ierarhilor si la
administrarea fondurilor si averilot bi,ericesti. Aceste si alte
probleme can privesc normalizarea raporturilor de drept
intre Stat si cele cloud contesiuni, nu pot fi fixate decit
printr'un concordat cu slintul Scaun. Acest contract bilateral,
care lamureste deopotriva chepturile bisericii'si prerogativele
Statului, nu mai puate fi aminat Mil a creia situatiuni dificile
astazi, cind un reprezentant diplr matic al Vaticanului se
gaseste la Bucuresti. a carui sfera de activitate e imprecisd in
lipsa unor norme stabilite.
Partidul nostru, prig ministrul de Culte, a pregdtit proiectul
de concordat, a negociat cu Sfintul Scaun, pazind intru toate

370
interesele noastre de Stat i ferind de orice atingere interesele
legitime ale bisericii ortodoxe. Cerem deci ca aceasta opera
sfirsita de not sa fie investita cu puterea legala.
De asemeni statutul special al fiecarei confesiuni care are
la baza autonomia bisericeasca, (reformatii, protestantii,
unitarii, etc.) trebuie trecut prin Corpurile legiuitoare, pentru
a lua cunNtinta de el i pentru a da un temei de legalitate
definitive organelor de guvernare.

*
* *

Numai punind astfel ordine in cele sufleteti, dind posibi-

litatea tuturor confi. siunilor sa colaboreze la canalizarea ma-
rilor sguduiri morale de astazi sub o ocrotire traditionala,
reinviind stralucirea crucii, not vom putea stavili valul intre-
barilor i vom feri societatea noastra de o penibila des-
tramare ..
Cu deosebire reintarirea bisericii ortodoxe se confunda cu
cele mai capitale probleme ale vielil noastre de Stat, astazi,
cind Rominia, dupe dislocarea imperiului rusesc, devenind
cel mai puternic Stat ordodox, trebuie O. aiba un rol de con-
ducere i protectiune a ortodoxiei ping in departatul orient,
cu o puternica repercusiune a prestigiului nostru politic i cu
o largire simtitoare pentru raza de actiune a culturii ro-
mineti.
In acest chip, politica tarii puss de acord cu adevarurile
eterne, izbutqte a rezolvi in mod fericit o serie de necesitati
vremelnice, pregatind temeiuri solide pentru un echilibru per-
manent.

371
 qasoratirea dela Cuibul cu barza.
Acum doi ani, cind eram la Ministerul de Culte, mi-aduc
aminte, in treacat mi s'a atras atentia asupra unui fe-
nomen interesant ce se ivise la o biserica din Bucuresti,
dintr'un cartier mai ferit. La biserica din mahalaua Cuibul cu
barza, mi se spunea ca un preot cuvintator adund lume multa
care se agita pe probleme religioase 5i-al carei numar crepe
necontenit. Noutatea mi se pared neobisnuita in virtejul aces-
tei capitale zgomotoase si impresiile ei m'au pus pe gindur,
Dumineca viitoare, fall nici un anunt prealabil, nu ca mi-
nistru, ci ca simplu credincios, m'am dus la biserica aceasta
cu nume pitoresc, unde intram intlia-oars. Spre marea mea
surpriza, din primul moment, interiorui sfintului local era
ticsit de oameni, un ciudat amestec din toate clasele. M'im
strecurat cu greutate printre multime pind la un colt de strand
din dreapta iconostasului, de unde desluseam limpede pioasa
adunare. Nimerisem la sfirsit de leturghie si din usa altarului
pArintele cited binecuvintarea. Era o figura cuvioasa de preot
catre patruzeci de ani, slab, Malt, cu barba neagrd si cu ochii
strdlucitori, rostea slujba rar, apasind cuvintele si interpre-
tind rostul for intr'un sens civilizat lard nici-o nota masinald
si fard cunoscutele motive nazale ale tipicului oriental. 0 mu-
tenie desavirsita stdruia imprejur si la lumina lumindrilor de

373
ceara prin fumul vinetiu al cadelnitei lamuream fete In extazul
credintei. CAzusem intr'un aspect de viata cu totul particulara
i plina de inteles. Nu tiu s mai fi vAzut undeva la Bucu-
reti, un domn cu bland, atit de robit de misticismul religios
ca cetateanul din fata mea, care avea aierul unui limit func-
tionar, i din bisericutele dela tars nu mai intilnisem obraji
Imbujorati de verbul dumnezeiesc ca la femeile dela trei pai
de mine. Ispravind slujba, preotul 1-a inceput predica. Dad
tin bine minte, pornea dela parabola evangheliei pe care-o ce-
tise i In cadrul ei desfaura principii de morals cretineasca.
Nu era o cuvintare de exeget marunt, nici nu reedits clive
uzate de doctrind teologicd. Din preajma altarului vorbea un
orator indraznet, cu accente de eclesiast militant, cu fraza
rotunda i sonora, rascolind in auditoriu tntrebari i pasiuni.
Prins de magia cuvintului, preotul tresdrea in toata fiinta
lui, crispinduli fruntea palida de ascet, fata-i invia ca Imbi-
bath' de-un fluid nervos 1 In adincul ochilor i se ivisera cele
cloud picaturi de lumina stranie care-mi reaminteau pinzele
lui Ribera. Multimea participa cu devotament la toate anali-
zele lui, Ii urmarea ritmul logicei i-i primes argumentul cu
o vie agitatie, lasind sd se Intrevadd pe seama spectatorului
critic o intima Inrudire de convingere i-o necontestata ela-
borare spirituald. Chid s'a Incheiat sbuciumata retorica ce
sbiciuise instinctele raului i judecase cu asprime neajunsuri
de-ale societatii noastre, slujitorul Domnului s'a retras i prin-
Ire rindurile poporldui ramas in nemipare un final. a Inceput
s imparts mici cartulii in care se schita sublectul celor din
urma case predict. Credincioii le-au luat cu ei, s'au razletit
domol, vorbinduli Incet, Si din gramada eu m'am desfAcut
pe indelete cu sensatia ca dincolo de sgura cotidiand mi-am
revazut o clips sufletul, rAnit de mustrAri Si sfios la once
atingere ca o mimozd bolnava...
De-atunci nu 1 -am mai zdrit pe parintele Tudor, dar i-am
pastrat aducerea aminte cu respect i recunovinta.
Astazi Imi apare Intro posturd noun, i cazul sfintiei sale

371
 e discutat in press. Ciazetele spun de cucernicul preot ca o
specials evolutie de gindire I -ar fi facut sa se departeze dela
adevarurile dogmatice ale bisericii rdsaritene, ca prin cuvin-
Wile mai recente si cu deosebi re prat unele neingaduite schim-
ban rituale si-ar fi depasit atributille consacrate de pravili
si canoane. PArintele Tudor se infatisaza deci ca un rdsvratit
impotriva orinduelii bisericesti is noi, ca un reformator testi
din indatoririle tagmei. Consistorul a examinat deunazi ches-
tiunea si se pare, ca sfintul Sinoi va tre'nui sa se ptonunte
in curind in cauza, cumpanind pretinsele stirbiri de dogma Si
facind sa triumfe in toata rigoarea ei bimilenard legiuirea ca-
noanelor. La lumina acestei hotariri vom putea cerceta cu
totii un interesant caz de constiintd, peregrinarea tinui suflet
prin adincimile doctrinei religioase. Procesul va fi instructiv,
on -care ar fi judecata lui, fiinolcd ne va apropia de psiho-
logia unei figuri distinse, cu preocupdri morale care ne-atrag
deopotrtva pe toti.
Ceea-ce jusfificd insd de pe-acum st cuvintul nostru laic in
aceasta imprejurare, este a razvratirea parintelui Tudor nu
se prezinta ca un simplu act individual, ca se complicd cu
revolta in masa a enoriasilor, care solidari cu pdstorul for
sufletesc si-au sous i ei parerea. Multimea pe care-am vd-
zut-o eu acum doi ani intr'o Duminecd de lama, flagelatd de
inflacaratul retor al amvonului. face astAzi zid in jurul lui,
se ilenttfica cu el 1 isi insuie4te crezul pentru care e tras
la raspundere de chiriarchi. E rasvratire la Cuibul cu
barza, credincioii au refuzat .pe un nou preot, usile idea-
sului s'au inchis si se vorbeste a in insufletirea for paro-
chienii decisi sa-1 urmeze sunt gala sa -i zideascd o biserica
noun. 0 neobinuita revolutie sufleteascd se petrece aici subt
ochii nostri, in mijlocul Bucurestilor, la citi-va pasi de calea
Victoriei pe care se plimbd mai des pdcatul decit virtutea si
pe care ndvala tuturor veneticilor a anihilat on -ce impuls de
traditie romineasca. Exists, deci, in acest furnicar de patimi
profane, dincolo de chiotul ragusit al afacerilor de tot felul,

375
o constiinta care palpita in sterele anstracpunn, o Hadra
care se aprinde la picioarele lui Crist. Fenomenul e in adevar
plin de invdtdminte, si-ar trebui sa-1 inregistreze toti lauritorii
de teorii pripite care au lansat legenda indiferentismului de
credinta al popor u'ui nostru si s'au putut amagi cu banala
Were ca instinctele seculare pot fi strivite dupd formele
goale ale unei asa-zise culturi de import... RdsvrAtirea dela
Cuibul cu barza, manifestarea intir ziata de protestare spiri-
tuald intr'un mediu coplesit mai mult ca on -care altut de ne-
cesitati pozitive, probeazd in mod evident si-un pronuntat tond
de misticism si-o netdgaduitd inc,linare religioasa la noi.
Intrebarea este insd, intrucit biserica noastra vie, cu orga-
nele ei, pune in valoare aceste laturi sufletesti spre consoli-
darea morals a societdtir si spre vremelnica intarire a orin-
duirii de stat ?
In aceasta ordure de ider o serve intreaga de consideratiuni
se tidied la suprafata si cer un rdspuns. Toate se grupeaza
imprejurul unui punct cardinal pe care ni-I *pun enoriasii
rasvratiti ai pdrintelui Tudor : ce face astazi biserica pentru
ingriiirea sufletelor noastre ? Circuld oare o energie in fibrele
stravechiului asezamint, care sd ne robeascd, dindu-ne supre-
mul razim in goana atitor frAm;ntari disparate. Intemelati pe
acest semn de intrebare, privind in fata noastrA suntem Rata
sd ne rostim cu cugetul onest si sd spunem dela inceput ca
toate constatarile de pind astazi ne descurajazd, fiincicd o
inertie paralizanta pare a stapini organismul bisericesc. In
afard de indatoririle reprezentative, in afara de oficialitate si
de partea pur rituals, venerata institutie tinjeste. Fara patima
si fard lupta pentru adevar, o stralucire imbdtrinitd se fringe
cind .nu este dish in gura eh, cum spune Scriptura. Suntern
lasati in parasire si-un cler afon nu ne poate da decrt o tArd-
nime superstitioasA o class conducatoare pagind. In mijlo-
cul pdraginirii generale ne intrebarn : cine striga aici la noi
pentru invataturile lur Hristos ? Ce propaga astazi amvonul?
Unde sunt teologii cu graiul inspirat ca sa vesteascA lumii
noastre cutptntul adevarului ? Cunoaste cineva pilde de devo-
tiune la adapostul crucii, avem calugAri iluminati, sau inalti
demnitari bisericesti, a caror viata de cristal s lumineze ca
o raza din cer in mintile noastre ?
latA IntrebAri elementare a] caror sir e nesfirsit de lung si
pe urma cArora indoiala cu fiorii ei de ghiata se_apropie de
not ca sa ne lase sceptici si amAriti.
Cazul parintelui Tudor are darul de-a vormoni probleme
si de-a atrage luarea aminte asupra lor. Sfintia sa ramine pe
planul al doilea, fiindcA va fi judecat ca indusmAnit cu pre-
ceptele bisericii ortodoxe, fie ca se va gAsi o formulA de im-
paciuire. Dela Cuibul cu barza insa plead intrebarile si se
furisaza in constiinta publica in toate colturile, cum s'au fu-
risat si la mine acum, cind in preajma Craciunului reinviind
vechi amintiri dela tara sf recente descoperiri, cu sufletul bi
ruit de tristeta, ma gindesc la Hristos si la bisericd...
Ce facem cu intrebarile, prea sfintilor archierei, ce facem
cu ele ?

377
 Rem Patriarh.
In alcatuirile noastre de dupa razboiu, toate awatnintele ni
se resimt de augumentarea proportiilor i in toate domeniile,
paralel cu necesitatile marite, se creiaza organe corespun-
zAtoare. Biserica nu s'a putut sustrage acestui proces de crel-
tere grAbita, care e nota cea mai caracteristica a vielii de stat
actuate in pile ce si -att, realizat de curind unitatea nationala.
Am avut deci infaptuirea Patriarhiei romine0i, cea mai
inaltA expresie a autocefaliei
0 evolutie de veacuri se desavirseste prin acest act, venit
ca an corolar al infplinirii hotarelor. Cu o strAlucire vrednica
de insemnatatea evenimentului s'a investit, in persoana pada-
telui Miron Cristea, cel dintiiu Patriarh al Rominiei. Clenil i
poporul deopotriva au !tildes semnificarea praznicului, pie-
cindu-se cu cuviinta in fata convoiului a carui podoaba orien-
tala reamintea vremile de glorie ale bisericii bizantine. Din
depArtAri, din toate punctele de razim ale ortodoxiei istorice,
s'au prezentat prelati carl si-au adus inchinarea -lor, trans-
formind sarbAtoarea dela Bucuresti intr'un prilej de manifes-
tare ecumenica. Prin prezenta for aid, se invedera inSai
situatia actuala a bisericii rAsIritene. Deodat4 cu disparitia
Rusiei ca factor hotAritor in lumea ortodoxA, Patriarhatul nos-
tru s'a putut infiinta nu numai WA nisi tin impediment canq-

379
/tic, care odinioard s'ar fi ridicat, ci si cu concursul binevoitor
at tuturor institutiilor surori. Motivul acestei orientart noui
este a se cdula de sigur in prestigiul proaspat al vietii noastre
de slat, care in imprejurdriie de astazi, dupd prabusirile din
vecini, reprezinta cel mai de seams refugiu pentru ortodoxie.
Deaceea, Patriarhatul ce s'a infiintat ca o atributiune nor-
maid a rolului nostru de mare putere politica, implica oarecum
pe viitor nu numai o reaid independenta bisericeascd, ci Si o
atitudine de ocrotire protectoare pentru crestinismul inrudit
cu not...
In afard de chestiunea de prestigiu insd, din punctul de ve-
dere at organizarii administrative eclesiastice inferioare, cirja
de Patriarh este sceptrul de domnie intro asezare perfect
orinduitd. S'ar pares, ca dupd ce toate lucrArile de unificare
s'a kt terttinat, dupa ce organismul integral a fost aezat pe
aceeas solidd temelie, a venit si acest suprem simbol ca o
rezultantd a unei opere bine inchegate. Din nenorocire aici
Jucrurile sunt altfel, si noinu avem nici un motiv sd ne ama-
gim in fata realitatii. Legaturile dintre Vechiul Regat si pro-
vinciile alipite n'au progrcsat nici pe acest teren mai mult ca
in alte ramuri. Dimpotriva, s'ar putea spune ca pind asfdzi
mai mult principiul izoldrii a cAlduzit rnostenirile regimurilor
straine, si ca bisericeste unificatea stagfleaza. Cu exceptia
sfintului Sinod, care intruneste in sinul sdu, la rare ocazii, pe
conducatorii diferitelor eparhii, nici o corporatiune n'a fost
pind acum care sd devie ecoul autorizat al vietii religioase
din tail. Sapte ani s'au scurs, pind ce in puterea unei legi
cu dispozitii de ordin general s'au savirsit abia acum alege-
rile pentru intiiul parlament bisericesc la noi. E foarte firesc,
deci, ca in astfel de circonstante s'a pasttat stares de mozaic
cu vechile particularitati locale, cu Constitutie deosebita si
cu metode practice divergente. Ar fi fost, poate, nemerit ca
in linii marl sd se satisfacd nevoile unitatii, sd se netezeasca
asperitatile, si numai ca o incoronare sd vie la urea mitra
Patriarhului, punctul arhimedic al unui perfect angrenaj.

380
Daca s'a avansat acest acord final, a fost poate tocmai ca sa
se forteze o evolutie, 1 tote suntem in drept sa ateptam cel
putin de-acum inainte o accelerare a lucrarilor.
Dar, cunt spuneam in atitea rinduri, pe tinga indeplinirea
tuturor rormelor, contmutul este esenta unei micari de cre-
dinta. Astazi biserica e atit de primejduita in existents ei,
incit nu poate fi salvata numai prin straluciri de ordin ritual,
oricit de monumentale. Traim o perioadd de sguduiri morale
in care tendintele subversive i-au facut curs, i o serie in-
treaga de formule inoportune, da navala din straini asupra
legii stramoti. Deoparte sugestiunile bolevismului dart-
mator, de alta misticismul activ al atitor secte, se arunca
asupra sufletelor 1 vor sa le cucereasca. Scepticismul clasei
noastre conducAtoare nu le poate stavili i Statul e dezarmat
in fata acestor imponderabile morale, cari nu se distrug nici
cu baioneta, nici cu ordonante ministeriale... Trebuie sa vie
amvonul luptator, eclesia militans, care sa limpezeasca at-
mosfera.
In credinta ca Patriarhia nu e decit un inceput de viata
noun, ca subt ocrotirea ei sufletul dela tarn va putea fi smuls
din jocul capricios al panteismului popular i societatea dela
orate va putea fi convertita la un real cretinism, mintea
noastra, pastrind pentru multa vreme aducerea aminte a aces-
tui praznic sobornicesc, ateapta ca o binefacere, o viitoare
mare biruinta a crucii in sufletul multimii..,

381
Ofen 5i0a national&
 Ineoronarea la clIbaulias
privirile marl de ansamblu nu le poate da decit perspec-
tiva distantei. In adevar, orizontul larg care iti ingadue
_
sit vezi departe nu se deschide decit la inaltime. Din
balconul tau poi vedea curtea vecinului i acareturile mes-
chine ale acelui interior, de sus insa, din virful de munte,
detaliile se topesc si Inaintea ochilor se desfasura peisajui
vast, in toata maretia Jul.
Ca 1 in lumea materials, ascensiunile sunt indicate i in
domeniul abstractiunilor, cind vrei sa imbratiezi o raza in-
tinsa de gindire. ,Si aici se cere sacrificiul detaliilor, atingerea
unui punct de inaltime, ca de-acolo, deous, probletna sa se
desveleasca mintii pornite spre cercetare.
Firete, pentru acest urcu se cere o anume forta pe care,
de obicei, sufletele comune nu o au i de aceea nu tutulor le e
dat sa patrunda in regiunile senine ale idealului, cei mai multi
ramin jos prinsi in framIntarile brutale ale vietii si &dui for
nu se ridica mai sus ca aburul dela bucatarie...

*
* *

385
tlitustul care fierbe. 25
 In feta incoronarii dela Alba-lulia, noi ne dam silinta sa ne
ridicam cit mai sus, ca sa putem vedea cit mai departe.
Coroana regala a Rbminiei intregite ne face in acest mo-
ment unic, sa inlaturam toate mizeriile clipei i planind dea-
supra veacurilor sd cautam pentru sufletul nostru un acord
cu eternitatea. In acest chip, credem, vom feri de orice nota
vulgara stralucitul eveniment si ungerea intiiului Rege al
tutulor rominilor ni se va infatisa in perspectiva ei istoricA.
Indeplinim deci operatia de eliminare a detaliilor si ruglm
pe cetitori sa ne urmeze. Sd se smulga cu tolii, cum am facut
i noi, din virtejul preocuparilor curente, sa inlature email-
ciunile zilei, dela criza valutara pina la peregrinajele minis-
trilor liberali in Ardeal si dela inaltimea ideii de unitate
nationals, sa judece destinele neamului rominesc.
Astfel, si numai astfel, sarbatoarea primeste semnificarea
ei adevarata. Cortegiul u nbrelor cotidiane se retrage 1 in
locul lui apare cortegiul trecutului nostru. Veac de veac, d'n
negura inceputului si pina astazi, uriasul caleidoscop prezinta
aspecte varii din sbuciumul milenar. Faramitati subt diverse
constelatii politice, neamul nostru se arata la atitea si atitea
raspintii ale vietii sale istorice. Este, in definitiv, o lungs
poveste trista, stropita cu mult singe i cu multe lacrami. Se
desfac nenumarate invataminte din paginile acestei epopee,
pe care cronica, in-Parte abia, le-a trecut posteritatii. Istorio-
grafii si eoetii se vor adapa din nesecata fintina de plingeri,
descif rind palpitdrile marelui suflet chinuit de vremuri. Un
isbitor adevar resumativ insa, se tidied indaratnic de dupa
apasarea tutulor veacurilor si lumineaza insusi misterul de
existents al acestui popor traco-romanic. Este neadormita,
permanenta nazuinta de a 'Astra aici pe solul istoric un pa-
trimoniu sufletesc distinct, o constiinta de unitate a unui
organism national. Pentru cine priveste dela cuvenita inaltime
trecutul rominesc, cosntatarea sumara pe care o face, este
tocmai instinctul todeauna treaz al inrudirii de singe, ce-a
depait incontinuu granitele politice i a plamadit, la adapos-

386
tut schimbarilor iecente, unitatea noastra do Stat. Conctiinta .
aceasta a societatii netulburate, Indies lumii misiunta intc t-
nationa a a rominismului la portile Orientului european si
este in acela timp cea mai luminoasa consacrire pentru legi-
timitatei existentei noastre ca Stat national,
Acesta este procesul nostru cu care de doua tnii de ani
ne-am infatisat la toate instantele, ca sa fim respinsi neinLetat
de soarta vitrega. Abia acum se inregistreaza si actul de
dreptate istorica prin care crezul unui neam primeste o una-
nima recunoastere postuma, aducind deodata cu triumful
principiului de nationalitate in intreaga Europa centrals si
unitatea noastra de Stat.
Privita deci in lumina unei perspective istorice, incoronarea
dela Alba-Iulia insemneaza pecetluirea in fata noastra si a
lumii, a acestui proces incheiat acum definitiv, cea mai solemna
clips a istoriei noastre. Ea se indeplineste in locul unde inainte
cu trel sute de ani visul a fulgerat in noapte, trezit de spaima
unui romantic voevod, care ca alitia precursor; avansati ai
adevarunlor neconsumate Inca, cu moarte silnica s'a prabusit
in nemurire.
In adevar ascensiunea pe culme e orbitoare de asta data.
Un fior necunoscut ne strabate in toate fibrele.
Pulsul istoriei noastre ne svicneste la timple cu o putere
necunoscuta. Din subconstientul de veacuri at unui popor
apare seva Jul de viata, intr'o admirabila plenitudine de
sanatate robusta, iar jurimprejur se iveste hecatomba de jertfe
can au rascumparat biruinta, cohorts Para sfirsit, dela arcaii
medievali si pins to soldatii dela Marasesti...
Spectacolul este prea lung, nervii se intind subt imensa
apasare, sf sufletul se pierde intr'un elan de pietate mistica
calatorind departe
Odata in viata unui neam vesnicia its acorda paharul, to
chiama la un astfel de simposion moral...

387
 late de ce mergem la Alba-lulia, ca fiorul sa.-1 putem resin*
de aproape, mai covirsitor, mai spontan. Multimea a sesizat
si ea intelesul praznicului, fiind calauzita de instinctul sigur
al masselor anonime. Ca sunt si potrivnici care ramin la casa
lor, poticniti fiecare de alts buturuga a prezentului, lucrul e
de sine Inteles, la o anumita inaltime firele slabe au ameteli
si cad. Vom fi indugenti si nu le vom sere opintiri peste pu-
terile lor, nici mtcar zimbete de mild nu avem pentru nimeni
azi, clips ne impietreste in atitudine de contemplatie muta in
fata vizi uni i...
Nu mai suntem nici buni, nici Ili, suntem spectatori umili
la un sfarsit de drama maret cum n'a mai fost si cufundati in
tacere religioasa auzim cum in jurul nostru respira eternitatea.

388
 Mobilizare moi ala.

intul de anarhie de peste Nistru a inceput sa bats din

V. nou imprejurul nostru. In laboratorul dela Moscova,
unde pe spinarea unui biet popor rabduriu se prepara
metodic microbii destructiunii, pare a fi lett fierbere mare.
Conducatorii sovietelor, dupa cinci ani de experimentare, in-
troduc fermente noui in teoriile lor. Ideile comunismului, in-
frint pe tom& linia, ca doctrina de Stat, tree printr'o radical&
revizuire. Intelegind cA agitatIa proletarilor uvrieri nu mai
poate fi o platform& de rasturnare, oamenii lui Trotzky, tre-
cind peste conceptia for traditional& i peste massele mujicu-
lui rus, pe care-1 exploateaza inteo izolare ermetica, se gin-
desc sa deslantuie revolutia lumii prin inflamarea paturil lArA-
ne0 din vecini.
Reteta, dupa o migaloasa pregatireprogramatica, a intrat
in dorneniul practic. Emisarii tovaraplui Zinoviev-Apfel-
baum s'au rasletit pretutindeni in Europa centrals, i opera
for se anunta ca de obicei prin semAnarea crimei. Cu deose-
bire statele din apropierea noastra resimt actiunea de dad-
mare. In Bulgaria agitatia pare a fi in ajunul unei incaerAri
generale. In regatul Jugoslav micarea lui Radici s'a incadrat
definitiv in indrumarile Moscovei. In Po Ionia *i Cehoslovacia
puternicile partide comuniste i-au accentual rolul de lupta

389
in recentul congres din capitala Rusiei. Un plan de ansamblu
care stringe toate firele intr'o singura mina, se intrevede la
fiecare pas. Comunismul rus, inainte de a se pravall la el
acasa, alearga la revolutiile de peste granite ca la ultima
bared de salvare. Trotzky, gindindu-se la plecare, vrea sa
trinteasca usa dupa el, ca sa sguduie intreg continentul. De
aceea reteta a inceput s lucreze cu o febrilitate satanica.
Pretutindeni propaganda se inteteste si paralel cu distrugerea
inorald actele de teroare se inmultesc. Suntem imprejmuiti din
toate partite de un =gall surd, care poate sa fie infrinat de
bunul simt al popoarelur vecine, dar poate sa si isbucneasca
in masura in care vieata de Slat nu s'a consolidat Inca.
Rominia e o insula in mijlocul acestei volburi intunecate.
Neamul nostru, care s'a regasit pe sine insusi intr'o singura
lard dupa o nine de ani de apasare strains, are instinctul al-
catuitor de Stat si rezista destramard printr'o !impede con-
stiinta nationals. Prea au fost hranite de veacuri dogmele a-
cestei religii, prea s'au infipt adinc in structura de gindire a
rasei, ca urma for sa" se stearga la cea dintiiu atmgere cu o
maladie exotica. Noi traim Inca in prima perioada a unirii
politice, ai carei fiori ne stapinesc toate fibiele. Dar mai e si
un obstacol sufletesc pe care psihologia poporului nostru 11
ridica imputriva invaziei din vecini. E bunul simt latin, ten-
dinta de sanatos rationalism cafe e la ban mentalitatii
noastre. E poate cea mai puternica pavaza prin care am pas-
rat aici o diferenthre etnica bme marcata, acest patrimoniu
specific de simtire. Cu ajutorul lui ne-am Incercuit in fata in-
cercarilor de desnationatizare, 1 tot el ne apara astazi de re-
varsai ea valului asiatic. Si acum opunem oricarei cotropiri.
arsenalul consacrat al unei istorii milenare. Cea din urma
dovada palpabild a completei ingradiri sufletesti am dat-o in
razboiul reci.nt, cind armatele noastre cari luptau in tranee
imestecate cu trupele rusesti, nu numai ca au eliminat boala
tor, dar au privit cu un examen critic nebunia mistica si au
stirpit-o cu simtamintul unel constiente superioritati de rasa.

340
 Lenin a avut prilejul sa inteleaga dela inceput, ca pentru
catehismul lui, Nistrul e un impenetrabil zid moral, si de
aceea in afara de banditismele de rigoare, bolsevicii n'au des-
fasurat pe teritoriul nostru o actiune de propaganda intensa
ca in alte parti. Anii au trecut intr'o relativa liniste, si, cu ex-
ceptia bombei lui Gold tein dela Senat, n'am inregistrat aici
on special program de lupta. Cu vremea insa planul dela
Moscova s'a amplificat si a cautat s se adapteze imprejura-
rilor. Dupa dezastrul militar din Polonia, politica de expan-
siune a lui Cicerin, pentru a avea o chestiune deschisa pe
frontul occidental at Rusiei, a ridicat problerna Basarabiei,
iar ca mijloc de agitatie pentru Europa centrals a adoptat
formula noua a miscarilor taranesti. Ne gasun deci in fata
unei faze evolutive a doctrines muscovite, in care se ivesc a-
cord iii proaspete si care indica depe acum mijloace noui.
Rezultatul se vede clar la tarile invecinate, dar se anunta si
la noi. Teroarea, cunoscuta uvertura a tuturor dramelor bol-
sevice, a inceput cu atentatul dela pirotechnie 1 cu ultimile
tilharii, pregatite intr'o in antuire organics cu tot ce se petrece
dincolo de frontiera noastra. Probabil exists 5i o preparatie
oculta care ne rezerva surprize. Suntem deci, dupa toate
evidentele, atrasi in reteaua de actiune a angrenajulul comu-
nist diriguit de sinedriul dela Moscova, gi pacea noastra
interim de pins acum e serios primejduita.
Rominia va trebui sa apere lovitura cu constiinta linis-
tita, ca priveghind asupra ordtnei de Stat pazeste insasi
cxistenta nationals. Va trebui, de sigur, o opera de gu-
vern condusa cu energie si intelepciune, care sa urma-
reasc-t germenul destructiv, si sa-1 striveasca sub prescrip-
iiile legalitatii. In ce fel se va indeplini aceasta indatorire
Brea de catre guvernul actual, nu vedem. Nu stim pests tot
daca va avea deplina autoritate s'o fats tim Irma. ca mai
mutt decit orice masura de guvernamint, trage in cumpana
starea sufleteasca a societatii, imponderabilul moral al auto-
aNrarii. In aceasta inaterie trebuie desfAsurata cea mai con-

391
tienta actiune de prevedere. Dela inceput nu ne inclohn ca
poporul rominesc va primi cu vechea lui seninAtate noul asalt.
Demagogia 'i -a trait traiul la noi, milioanele de tfirani anga-
jate la o munca pozitiva pe glia lor, cu toate mizeriile ce in-
durd, refuzA once curent obscurantist i pdstreaza buna orin-
duiala a vietii. Fenomene de intelegere i disciplind admirabila
ne-au arAtat ca. F ate I e sunt tot atitea puncte de razim ale
dragostei de tarA la noi, i ale ordinei cetateneti. Temelia
organismului national e solids i ne ferete de once cutremur
inoportun. Cu aceea sinceritate insa, trebuie sd marturisim
ca toate constatari le ce facem zilnic asupra clasei conducA-
toare i asupra burgheziei ordeneti, in mod global, sunt des-
tul de ingrijitoare. Pe cit de normald e legatura sufleteasch a
masselor, pe atit de fragild incd ne apare contopirea stratului
superior. Diversitati de impulsuri culturale i moteniri din-
tr'o viata de Stat strains produc frictiuni apreciabile i pro-
cesul de inchegare se face lent, intovardit de crize intermi-
tente. Suntem rnca in perioada de elaborare a unitatii, pe care
cinci ani n'au fost in stare s'o desAvireasca. Pe cit de refrac-
tare ne sunt deci satele la once indemn subversiv, pe cit de
statornic fixate suprafata for de simtire ca un lac intins in
care bat aceleai unde, pe atit de tulbure i haotica ni se pare
uneori infatiarea pistrita din virful piramidei, unde e un
amestec ciudat de ginduri i de glasuri.
Evident, ca aceasta apropiere i echilibrare trebuie grdbita,
dacd vrem sa oblinem un chiag unitar in fata celei mai dia-
bolice prubdrii de destrdmare. Numai o pedagogie cetAte-
neasca, in sensul strict al principiultti national, e in stare sa
creeze aici o cohesiune pe care Statul poate cladi ca pe-o fold
de rezistenta utilizabila. Cum se face astazi aceasta educatie,
i cine-o face ? 0 face Statul prin organele Jui copleite de
mizerii materiale, fart o linie de conduits precisd, WA pro-
gram Si fare vointa in executare ? Priviti la cei o jumAtate
de milion de strdini imigrati din toate partile, ca o teribila
pecingine pe trupul nostru, elemente duFnane i inadaptabile,

Z92
cari in rezervoriul nostru de energii sunt o poftd activa I
Cine-i intreabd de rosturile ]or, i cine lamureste dad con
tribuie cu-o picatura macar la strAduintele noastre? E marasm
pe toata linia in California romineascd, unde exploatatorul
strain. prin bacsis i cointeresare, amutete problemele de
constiinta pins sus in sferele inalte.
Ar amine o singura actiune de lamurire si de propaganda,
care pretutindeni e mijlocul clasic at tuturor operelor de in-
chegare sociald : presa. Gazetaria noastra ar trebui sa fie in-
plind renatere, acum la inceputul unei vieti de stat schim
bate, cind o pulsatie mai vie, ca de alte ori, misca toate pa-
turile. In ea ar trebui sa se concentreze tot planul nostru de
aparare. Coloanele ei ar fi sa reoglindeasca spiritul national
si sa propage adevarurile rasei. Prin ea s'ar path orice gest
ostil in fiecare zi, raspindind sanatate 1 incredere in multime.
Cine face insa aceasta presA, si cum o face ? Am rasptins de-
mult acestor cloud intrebari 1 am patimit destul pe urma lor.._
Astazi insa, cind preludiile Moscovei actualizeazd iaras cu.
mai multa tarie chestiunea, cind deodatd cu bombele si incen
diile se scurge zilnic otrava prin canalul calimarelor straine,
nu vi se pare ca lucrul e mult mai serios si consecintele mult
mai grave ? Acum zece ani, pe urma neutralitAtii Rominiei,
v'aduceti aminte ce galerie de gazete vindute s'a improvizat
la Bucureti, si ce avalanse spurcata a ramas in urma I Cre
deti ca la acest moment sentimentul moral e altul in fata ten-
tativelor bolsevice, credeti ca rubla de our are mai putina
cautare decit marcile lui Guenther, si ca o lista noun de cum
parati are A. fie mai mica decit cea de ieri ? Eu nu ma leagan
in aceasta iluzie desarta, fiindca dinastia Honigmanilor din
presa e mai tare azi de cum era in Romania mica, fiindca,
redactiile for sunt mai populate si rotativele for mai unse ca
odinioara. Si mai este Inca ceva, o nuanta care nu-mi scapa,
si care schimba situatia in defavoarea noastra. Sunt de pa
rerea ca atunci era mai patina inrudire in tints, de cuget si
de nervi, intre d. Blumenfeld si d. Guenther, decit este astazi;

393
intre Apfelbaumii dela Moscova si intre Honigmanii depe
calea Victoriei...
lea de ce bolsevismul mexisknt in psihologia masselor la
noi are totusi aliati naturali in interpusii dinire not i multime,
in predicatorii dezagregarii prin pres5. Opera for e cu deose-
bire pernicioasa azi, fie-ca e platita fie-ea se propaga prin
instincte de rasa straine de-ale noastre si afiliate actualei
conduceri moscovite printr'o fireasca inrudire de singe. As-
tazi deci, cind steagul rosu ni se agita la granite, noi nu pu-
tern raspunde decit prin punerea in valoare a vechilor tra-
d.tii, printr'o coborire in noi insine, prin scutul secular al
irfgradirii sufletesti. Aceasta operatie n'o poate face nici
starea de asediu, nici comisarul de stguranta, o poate inde-
plini numai societatea romineasca, care trebuie sa-si disci-
plineze ratiunea, urmind un crez national, dna vrea sa
tratasca.
Cu acest obiectiv al intaririi frontului sufletesc impotriva
primejdiei din afara, suportind cu zimbete once chelalaiala
si lovind once ratacire, fiind in dreptul nostru de aparatori
al tarii pentru care ne-am sbuciumat atita, facem apel la toti
intelectualii romini si propot adutm necesitatea mobilizarii
'or morale...

394
 Primejdia strainilop.
mai zilele trecute, cind inregistrind tulburarea studen-
jeasca, mi-am permis sd infrunt minia .presei inde-.
pendente, dela Bucuresti si sa. vad in sbuciumata pro-
testare unanima a universitarilor o miscare romineasca cu
fond onest si sanatos, am spus in treacat ca navala impe-
tuoasa a strainilor la not legitimeaza ingrijorarile pe care le
manifesteaza sufletele tinere dintr'un instinct precis de con-
servare nalionala. Nu peste mult, intrebat fiind in aceasta
chestiune de catre redactorul unui ziar unguresc din Cluj,
mi-am repetat convingerea ca puhoiul strain care cla asalt
Rominiei din toate partite trebuie stavilit si ca protestarea
impotriva lui este datoria noastra a tuturora.
Aceste inocente declarajii par a fi stirnit oare-care nedu-
merire intre cetitori, judecind dupd multele semne de aten-
tiune ce mi se trimit pe urma lor. Ca si cind as fi savirsit un
act de mare curaj, ma pomenesc cu cuvinte de faun. si de
incurajare din atitea parji. Lumea pare a se miry Ca cineva
care a avut o situalie de raspundere in politica jarif nu se infa-
surd in obisnuita prudenta tacere atunci cind vine vorba de-o
chestiune care ar puted atinge susceptibilitajile arendasilor
de copinie publica, din capitala Orli.
Trebuie s'o spun, ca nu merit citusi de putin magulitoarefe

395
aprecieri de ocazie, fiindca intrucit ma priveVe mi-am insu$it
cam de multior obiceiul de-a face politica cu usile si feres-
trele deschise si de-a rosti adevarul intreg...
De-aceea, on -cit de mult m'a g pu ne rau cu presa, supa-
rind citeva redactii dela Bucureti care-i vor veded vizati verii
1 cumnatii In aceste rinduri, trebuie sa ma asociez din nou la
toli care strigd impotriva valului cutropitor de straini repe-
ziti asupra noastra. Si in acest punct, ca i in multe allele,
exasperarea tineretului nostru e perfect legitima. Tara, in
prima ei perioada de consolidare, intr'o vreme cind alaturi
de-o grea criza economics pe urma razboiului, resimte i agi-
tatia permanents a unor frictiuni pricinuite de opera de nive-
lare a provinciilor care s'au unit, suporta tot mai grew pro-
cesul permanent de penetratie strains pe teritoriul ei. Dela
inceputul marelui razboiu i pins astazi Rominia actuala sutera
consecintele fatale ale acestui proces. 0 imigratie continua o
ameninta cu schimbarea radicals a raporturilor demograf ice
de ieri de pe cuprinsul ei. Subt ochii notri ne napadete zi
cu zi o populatie noun, pentru care Cara noastra nu e o patrie,
ci tin loc de popas si-un prilej de exploatare. Mult mai rau
decit mutele columbace care au invadat citeva judete, ca sa
se prapadeasca la sfiritul lunii Mai, sunt aceti inoportuni
oaspeti cu sutele for de mii.
Ar fi un mare serviciu pentru lamurirea tuturora, daca s'ar
publics o statistica precisa a recensamintului gi daca s'ar
trage comparatia cu cifrele de-acum cinci i zece ani. Atunci
s'ar vedea ce primejdios strat recent s'a suprapus cetatenilor
de bastina ai acestui pamInt. Basarabia i Bucovina ar da
poate procentul cel mai mare al intruilor indezirabili care
s'au strecurat Si se strecoara in masa peste Nistru, marind
confuzia de-acolo si Intretinind in mod meVeugit o surds
agitatie si-o atmosfera de nesiguranta. Orasele din Vechiul
Regat sucar de-aserneni. La Bucureti dupa razboiu e un aspect
nou de trecatori care-ti dau impresia unui centru cosmopolit.
Ardealul nu s'a putut sustrage nici el penibilului flagel. Cel

396
putin cloud sute de mii de guri strdine striga zilnic aid. Se
pot fixa usor si repede etapele acestei revdrsdri. Prima nEt-
vald a fost pe vremea ofensivelor rusesti din Ga litia, dmd
sunt lovitura ciocanului lui Brusilov chinuita provinde ne-a
scupiat din maruntaiele ei secretiuni impure. Ping. pe la linia
Muresului prin orasele dela nord si prin satele noastre ne-am
gdsit in fata unor caldtori care s'au ivit on ca traista in Nit
indemnind dela Sighet mai la vale, ceea ce poporul nostru
chiama clavrd jidoveasca., on vo,ajori suspecti in cautarea
unor resurse de trai. A venit guvernarea in' Horthy cu po-
gromurile dela Budapesta, cind pe linia Arad si Oradea-Mare
s'a deschis din nou drumul Canaanului. A fost a doua navali
De-atunci imigratia continua nepotolitk metodica, ca diri-
jata de-un bine chibzuit plan strategic.
Majoritatea absolutd a acestor oameni-columbaci e evre-
iasca.
Fireste, el venind aici nu se multumesc s fie spectatori cu
bratele incrucisate. Purtati de instinctul for cunoscut dupa
afaceri si-au pus in miscare de grabd aparatul complicat. 0
mare parte au congestionat orasele supraincdrcate ca popu-
latie. A inceput specula si coruptia, ca oavalanse, pretutindeni.
A inceput o transformare pripita a relatiilor de proprietate.
Mi se spune ca in orasele dela nord ale Ardealului fiecare
paled de pamint e cumparata de-acesti rAtacitori fii ai lui
Israel, care peste noapte si-au preschimbat prezenta provi-
zorie in cetatenie romineasca. La tarn s'au prelins de-ase-
meni, discret si sigur, in toate colturile. Taranii nostri sunt
dezarmati in fata for si sapte piei se trag zilnic de pe bietele
sate coplesite de circiumi si tot felul de intreprinderi care le
secatuesc.
Aceasta este realitatea.
Dacd a schita un gest de aparare impotriva ei inseamna a
ne lipi pe frunte pecetea de cantisemiti., noun care in flacarile
marelui rdzboiu ne-am topit on -ce resentiment de rasa si-am
smuls prejudecatile din mintea noastra ca pe niste buruiene

7:39-7-
 netrebnice, atunci suportam porecla. Suportam i oprob ul
4-lui Honigman, care probabil se va grabi sd ne denunte
Europei ca .huligani.>, sd ne deie lectii duioase de umanita-
rism ksi sd ne Inv* in numele lui Simeon Bdrnutiu catech's-
mul dragostei de jars. Toate bune. Un singur lucru nu mai
suportdm: prelungirea acestor start de incertitudine, ci d
elemente primejdioase, antipatice insule plutitoare de pe va-
lurile tulburi din Europa orientald, se aeazd clefinitiv pe
spinarea noastra.
Remediul impotriva rdului nu poate fi decit o actiune de
guvern pentru constatarea apartenentei fiecArui locuitor de
aici i o grabnica opera de purificare. Rind nu se va incepe
o astfel de mdsura sd nu ne miram ca nemultumirile aici cresc
i ca suflete curate tinereti ii striga ponosul lor.
Intrucit ne privete, not vom relud chestiunea ,i-o vom
analiza cu toata linitea i de-aici inainte, chiar 1 cu riscul
neplacerilor sentimentale ale (presei independente , pentru
care consideratia noastra, precum se tie, crete in fiecare zi..

398
 Fierbe in tars...
Dacs ar fi sa-i creciem pe cuvint pe antreprenorii de-
opinie publics dela Bucureti, situatia ar fi in adevar
ingrijitoare i tara s'ar gasi la mai ginea prapastiei.
Fantazia colorata a honigmanilor 1 rosenthalilor, units cu
setea de scandal, cea mai remarcabila insuire profesionala
din arsenalul lor, ticluesc zilnic poveti de roman foileton
de cea mai ordinara speta.
Nu tiu la ce se reduce adevarul in Vechiul Regat, pentru
care se vor gasi destui mai bine informati decit subsemnatul
sa puie lucrurile la punct 1 sa lamureasca lumea cit de de
parte au ajuns nzigarile fascisto-antisemite.. Deocamdata
ateptam sa treaca aceasta faza tulbure in care reporteri, cu
educatia facuta la cinematograf, lanseaza comploturi, de ge-
nerali, lovituri de Stat, organizatii oculte i mai ales porniri
primejdioase pentru consingenii patrioti ai lui Goldstein de'a
Jilava. Ar fi in adevar foarte ridicol sa le cadem in cursa un
moment macar i sa ne permitem a vedea situatia prin prizma
chioara a acestor vinzalori de haine vechi rataciti in gazeta-
ria romineasca. Ateptam deci lamuririle oamenilor cum se
cade i vom vorbi atunci...
Sunt insa starile din Ardeal de subt ochii notri can in mo-
nitoarele amintitilor negustori de cerneala apar falsificate i_
diformate ca inteo_idioata oglincla de bilciu.

a09
 Asupra acestota as dori sA ma rostesc cu dorinta de-a in-
latura toate contrafacerile si-a da putinta constiintei obstesti
sa vada realitatea. Voi spune cuvinte sincere aici mingiindu-
ma cu atnintirea ca si in vremuri mult mai grele ca cele de
azi mi-am Ingaduit luxul de-a vorbi limpede si voi cauta sd
luminez cu un reflector crud in rostul lucrurilor, convins fiind
-ca eufemismeie fade constitue atitudinea cea mai putin in-
teligenia.
Presa de bulevard din Bucuresti a alarmat publicul cu pre-
tinsele orori ale asa zisului fascism din Ardeal si cu antise-
mitismul feroce de aici. Un singur nutriar din gazeta Lupta,
pornita in lume subt girul moral al d-lui Fagure si fratii sal
tie alt nume, pe trei coloane Si mai bine, cu slove cit puinnul
i cu-o specials arhitectura de subtitluri vorbeste de (fascis-
m/I militar din Cluj., de complotul dela Sighetul Marmatiei
in care se planuid ca .sci le is evreilor averile qi sd le imparto
celor care infra' in radar-11e fascitilor., de pirjolul care se
va deslantul contra evreilor. i-o IntreagA serie de mon-
struoase combinatii pe cari numai timoarea isterica de
ghetto. le poate pune in circulatie. Toate aceste prapastii
se dau cu o perfidd aparenta de verosimilitate, ca venind dela
redactia noastrei din Cluj. cu insemnari de fapte Si nume
proprii In stil telegrafic pentru complecta zapacire a dea-
proapetui. La Sighet in Maramure de pilda totul e cert 1i
precis, catastrofa bate la poarta : in tot Ardealul au produs
senzafie qtirile, pentruca acelo se plcinueqte tin progrom
pentru ziva de lom Kipur.. Fireste, se da Si nurnele teribi-
lului urzitor, este un domn Manolache, fost diurnist la par-
chetul local. Inainte de-a deveni fioros sef de bands, iar mina
lui dreaptA e fascistul Ferencz jqka, ambasadorul lui Horthy...
Cum vedeti, e o complicate garniture de pericole cari ame-
ninta linistea Statului. Nu e nici o mirare ca multi cetitori se
alarmeazd i ca intre altii domnul Jean Th. Florescu, ministru
de justitie, fire impresionabila de fost artist Uric profund
afectat de cele auzite, s'a crezut dator sA grabeasca la Cluj

400
 unde, in tata magistratilor 1 procurorilor, intro dramatic&
cuvintare, a salvat interesele patriei. In aceasta surescitare
crescindd se comit uneori veritabile batjocuri ate justitiei,
stupiditati patente, cum a fost deunazi perchezitia de noapte
Ia domiciliul colaboratorului nostru Nemoianu, fost prefect
de Cara-Severin i tin distins intelectual de care se vorbete
in acest numar al revistei. Nevroza se propaga pe toata linia
e.--catre apaii din presA, i opinia publics e rascolitA necon-
tenit prin acest aport cotidian al minciunii.
SO vedem ce este in realitate 1 pe ce se brodeaza desgus-
tAtoarea chelalaiala...
Fascism in Ardeal ?
E o glumA de rau gust, o inventie de redactie, un spirit
deplasat de creer obosit, fantoma care se lanseazd. Fascism
intrupat din doctrina domnului Mussolini, cu ritualul dela
Roma i cu cAmaile negre de pe Via Appia ? Fascism, cu
hinecuvintdri adhoc dela amiralul Horthy, cum pretind honig-
manii in tulburatele for infrigurAri de testamentul vechiu ?
Fascism, cu-o retea de organizatii gata GA ded clovituni de
Stat i sa deslantuie cpirjolul. ? Nu tim, n'am auzit, n'am
vazut. Ni se par caraghioase toate cercetArile de acest fel,
on cit de laborioase ar fi din pShea faimoaselor noastre or-
gane de siguranCO delatiunile in materie. Simplul fapt ca la
fostul prefect de Cara-Severin an tabdrit in puterea noptii
sil-i rascoleasca hirtiile, ne-aratd pe ce pants lunecoasd a ri-
dicolului an apucat bunii notri guvernanti de astazi...
Reactiune putertfca i agitata a ideii nationate, da, exists i
apare in proportii tot mai largi in toate colturile Ardealului.
Aceasta micare o recunoatem i-o propagAm i noi. Dupa
discordarea primei perioale de dupa rOzboiu In care ne-a co-
pleit neputinta i aventurierii i-au facut loc cu coatele
inainte, dupd navala strainilor care-au acaparat resursele de
viata i-au transformat Cara intr'un tirg deantat unde totul
se vinde, dupa inhAmarea politicianilor notri lacomi 1 in-
contienti Ia interese care nu stint ale noastre, organismul sa.-

401

.Mustal care herb:, Zti

natos al sufletului rominesc de-aci reactioneazd si incepe
sd-si afirme trebuintele lui. Din toate par-tile se anunta valul
de primenire si purificare, o dorinid de mai bine vie si cu ac-
cente de vijelie pe-alocurea. Ramurile intelectuale ale socie-
tatii intretin curentul : studentii, profesorii, advocatii, preoti-
mea, invdtatorii si alte tagme. Da, trebue spus adevdrul in-
treg, aici la not fierbe in lard, fierbe constiinta nationald re-
desteptatd, dind la o parte retetele uzate ale politicianismului
trivial si pretinzind intronarea unei morale noui dupa experi-
entele triste de-o jumdtate de deceniu. Ca tierbetea poate
avea puncte de inrudire cu recenta evolutie sutleteascd a in-
tregului continent si ca o sun comunicare subterand aduce
de depute acest fluid e probabil, fiindca exemplele din vecini
totdeauna si-au gdsit rdsunetul i-aici si mai ales flindca apa-
ratul de inregistrare al multimii in timpul dirt urrnd a devenit
mult mai simtitor. Se prea poate, ca si din rniscarea particu-
lard a Italiei de astdzi sd se fi degajat o vagd repercursiune
de suprafatd. Sbuciumul din Ardeal insa e specific local, sunt
ranele noastre care dor, ori- cit ar reclaind unii si altii pentru
vindecarea for o alifie de import. Dacd judecata pripitd a
spiritelor ieftine nu e dispusd se vadd in aceasta alvie pro-
funda de revendicari nationale decit o maimutareald de tfas-
cism' care ambaleazd pe diurnistul Manolache dela Sighetul
Marmatiei si pe alti nenorociti de teapa lui, sau dacd agilata
elaborare de energie a neamului nostru de-aici poate trece in
ochii unora ca o manevra subversive a dictatorului dela Bu-
dapesta, cum au impertinenta s'o califice gazetele straine din
Capitald, lucrul e regretabil, esenta lui insd ramine neschim-
bata. AceastA stare de suflet se desfasurd cu multd amploare si
este o mare gresald din partea celor care rdspund vremelnic
de destinele terii se creadd c'o pot strivi in procesele-verbale
ale politiei sau ale judecatorilor de instructie. Nici un foc nu
s'a stins Inca cu pAldria si tare mi e teams ca sicanele mes-
chine pe care le intilnim in locul unor transformari organice 4

nu vor face decit ss inteleasca volbura Inceputd. Acesta e

402
stadiul actual al framintarii neorganizate inca, despre care se
poate sustine fara a ceded In profetii, a e in cretere i ca
hind canalizata de elemente indrasnete i contiente ar putea
deveni un factor util In viata de Stat a Rominiei.
SA trecem acum la micarea antisemita care Intretine in
permanent& bitiiala calimarele presei independente din strada
Sarindar...
La dreptul vorbind o migare antisemita, propriu zisa, nu
exists In Ardeal decit a studentilor din Cluj, qui pe linga un
obiectiv national bine determinat au fixat i-o seam& de po-
stulate vizind supra-saturatia evreeasca dela Universitate.
In afara de aceasta micare nimeni nu tie aici ca societatea
romineasca sa-i fi Injghebat anumite organizatii de aparare
sau de agiesiune impotriva evreilor. Toate nascocirile de ga-
zeta cari vor sa acrediteze legende cu .pirjoluri. i .progro-
muri. sunt niultiplicate sau de agenti provocatori copti pentru
pucarie,sau de cunoscuta hipersensibilitate nervoasa, care la
fiii lui Israil prezinta acute fenomene cronice de imaginatie
colorata.
Ce exista insa in societatea romineasca fata cu evreii din
Ardeal ? SA vorbim raspicat, fara falurile i subterfugiile ne-
gustorilor de marfa stricata, cu respectul de adevar care e
apanajul oamenilor civilizati. Poporul nostru de-aici, se tie,
nu e nici egoist, nici xenofob. 0 probeaza istoria lui. Din ve-
chime traiete alaturi de altii care 1-au explorat pins la singe,
fara ca el sa fi schitat gesturi de intoleranta. Dovada tot tre-
cutul i dovada mai ales ultima revolutie din -Ardeal blinds
ca o zi de post i plina de iertdre pentru toata Jumea ca o li-
turgie romineasca. In mijlocul unei viltori care insemna in-
ceputul desrobirei dupe o cumplita tensiune de sate de ani,
nici dounzeci de palme n'au rasunat aici, nici cinci indivizi
n'au fost culcati la p&mint din cohorta ignobila a lipitorilor
de tot soiul ce-au supt vlaga unei natii. N'a fost nlmic decit
praznic i voie bunk o large revarsare de bunatate popular&
pe cit de primitive pe eat de admirabila. Ardealul in loc A

403
pedepseasca s'a rugat lui Dumnezeu, in loc s mature cu vi-
forul lui sgura veacurilor a inceput sa joace hora unirii. In
aceasta topaiala indelunga au fost primiti toti de-avalma,
buni i Ili, curati Si necurati, de toate credintele i de toate
neamurile. Era o pornire unanima de infratire in care In Ai
reprezentantii dominatiunii seculare au scapat neatinqi, ne-
cum sa-i fi trecut cuiva prin gind sa se lege de bietul Itic
din colt, spectatorul vesel al acestui strwic reviriment...
De-atunci, nici nu s'au implinit inca cinci ani i poporul
nostru de-aici se infatiaza cu-o psihologie schimbata. Se-
ninatatea lui evanghelica s'a dus, impulsurile de fraternizare
cu toata lumea i-au slabit i mina generoasa intinsa strainu`
Jui a inceput sa i se stringa pumn. Este incontestabil un as-
pect nou de stare sufleteasca. Dupa multumirea de ieri un
aier de amaraciune a inceput sa invaluie masele i-o ina-
creala poarta pretutindeni germenul deceptiet. Un sentiment
neplacut de neincredere a pornit sa nelin4teasca pe oanaenii
noOri ca ,i cirri in propria for casa s'ar fi furi,at un atria-
cator meschin. In aceasta particulars configuratie morals,
rezultanta zbuciumului inlerior al anilor din urma, Ardealul
integral resimte astazi, trebuie s'o recunoatem, daca nu o
micare cum se suskine, ci o evidenta dispozitie antisemifA.
De ce? Care sunt motivele acestei pripite indrumari noui
tot mai active i tot mai generale?
Raspundem.
. Nu mai tin minte cine, un scriitor evreu, intr'una din chi-
nuitoarele porniri de flagelare i autoanaliza frecvente rasei
semite, a scris pagini foarte sugestive pentru a constata 'i -a
deplora caracterul antipotitic at semenilor sai. Am urmarit
de-atunci aceasta teza in diverse ipustaze istorice i-am gasit
in tot locul verificarea ei. Fara a atinge macar cu acest pri-
lej o specials demonstralie, indraznesc sa afirm ca i la not a
ieit la iveala penibilul defect cerebral. Nu voiu vorbi aici nici
macar de atiludinea evreiior din Vechiul Regat, din timpul .

rasboiului i deatunci pina azi, ca sa-mi pot restringe con-

404
statarile numai la Ardeal. Ei bine, aceasta nota antipolitica a
evreimii de aici, poarta vina principals si initials a inaSpririi
de relatiuni pe urma careia societatea noastra sia inldturat
vechea bunavointa.
Dar sa luam lucrurile pe rind, cu masura linitei i obiec-
tivitatii. Din primele momente 1 pina cind scriem aceste
rinduri, evreimea din Ardeal cu toate beneficiile politice i
culturale de care a invrednicit-o congresul de pace, aceasta
noua revarsare a Nilului,nu 1 -a putut gasi locul in noua
ordine de stat. Fara putinta de mladiere in materie politica,
plind de exagerari 1 de nevroza, indicreta gi inadaptabild,
aceasta popula tie in loc de a -'i atria o formula de apropiere,
robita de speculatiuni pur materiale, 1 -a mentinut rostul de
corp separat in cadrele statului romin. Mai molt decit atit.
Dintr'o ciudata inclinare spre paradox care a constituit tot-
deauna unul din stigmatele rasei, evreii moteniti de noi in
Ardeal, inter) vreme cind coreligionarii for din- capitala Un-
gariei erau aruncati in Dundre de catre detasamentele lui
Horthy, aici s'au mentinutin rolul for de maghiarofili ire-
mediabili. In toata viata for publics din Ardeal ei au afisat
un maghiar. sm particular, un fel de protestare larmuitodre
de fiecare clips, o miriitura cinica si enervanta, dovada come
for i mai ales dovada aproape toata presa zisd ungureasca
d n Ardeal confectionata dupa tipicul for de scribi, tot atit de
departe de neamul lui Arpad ca i lerihonul de Kecikement...
Pe aceasta spartura s'a furiat- zilnic neincrederea la noi,
au intervenit insa in curind reioane pozitive mull mai pal-
pabile.
Din primele zile ale razboiului general, Ardealul a devenit
un loc de scurgere pe seama evreimii dela nord. Sub presiu-
nea ofensivelor ruseti, valuri intregi apareau aceti oaspeti
nepoftiti cu figura stranie, cu o cautaturd neastimparata subt
caclula de pisica salbatica. Ei au napadit sate 1 orae pina
la linia Mureultii, producind pretutindeni perturbatii econo-
mice, lasind in urrna revolts 1 desgust. La aceasta zestre

405
fatale s'a mai adaugat invazia pe urma persecutiilor ungu-
reti, plus metodica imigrare in cautarea unui Canaan. Puneti
la olalta aceste infiltratii continue ale unor straini cu care
n'avem absolut nimic de impartit, cintariti numArul ingro-
zitor al acestor intrusi pe care nici un tratat international
nu ne obligA sa-i tinem in spinare i veti vedea ca prezenta
lor schimba radical raporturile demografice din acest colt
de pamint. Este o tragedie a cifrelor implacabila care ne pal-
muieste la tot pasul i pe care intuitia populara o simte.
Aceste cete de lacuste insa nu sunt martori impasibili ai
starilor de-aici, nici macar consumatorii linistiti ai griului
rominesc. Prezenta lore un flagel economic, Reactiunea im-
potriva lor e cea mai legitima tresarire de autoconservare.
SA nu ni se vorheasca de placide idei umanitare si de teorii
egalitariste garnisite cu flora retorice, as vrea sa vad un colt
din Englitera sau din Normandia cum ar suporta o asemenea
penetratie parazitarA... Indivizii nou-veniti s'au razletit cu o
graba febrile in toate unghiurile ca o pecingine, aparatul lor,
cumplit de afaceri s'a pornit in mijlocul unui popor patriarhal
complect dezarmat:Rezultatul dupe citiva ani se vede : aca-:
pararea obsoluta a comertului si industriei si deposedarea
metodica a stapinilor de sera. Orasele din nordul Ardealului, cu
populatia supra =Arcata de aceti calatori, au trecut in pro-
prietatea lor. La aceste putem adauga 1 sinistra farsa cu
mult pomenitele nationalizari ale intreprinderilor de-aici,
unde politicianit nostri cu inima in stomac s'au aciuit ca salt
imprumute firma lor unor scopuri de exploatare strains in
schimbul jetoanelor de prezenta... Mina in mina cu aceasta
rasturnare a valorilor a mers i merge coruptia cea mai infri-
cosata. 0 administratie inceptoare recrutata dintr'o socie-
tate contaminate de relele razboiului a fost trecuta prin toate
ispitele stricaciunii. Un imens putregai s'a infipt aici, un teri-
bil cancer care va trebui ars din radacina. Hotii si contra-
bandistii de toate spetele miuna pela colturi de strada si
rasuflarea lor oh-Avila pe enorma distanta dela casuta secre-

406
 tarilor comunali pins la cabinetele ministrilor isi adcue epirjo-
ltd. grozav in toate fibrele statului proaspat...
Mai puneti la aceste pricini insirate in mod sumaf presa.
dela Bucuresti, cumatra for sufleteasca care-i ocroteste s1-i
stringe la sin, iubindu-i peste capetele noastre. Cumpaniti in-
fusiunea zilnica ce ni se face de batjocura grosoland a tuturor
altarelor noastre, imbulzPala acestor neofiti la toate ocaziile,
amestecul for inoportun in chestiunile intime ale Ardealirlui,
intrigaria for politicA.' de proasta calitate, indelicateta si
grandilocventa jignitoare...
Toate acestea au tras in cumpana si azi si miine. Instinctul
multimii anonime fara nici o doctrina s'a ridicat impotriva
lor. Dela un capAt al tarii la celalalt milioanele de oameni
s'au exasperat si acesti batuti ai norocului, cu beatitudinea
for antipatica din vagonul restaurant on din toate statiunile
balneare, au inceput sa le cads pe nervi. Astazi au devenit o
psihoza a masselor si sunt pe cafe sa is proportiile unei grave
probleme de guverndmint. Opinia publics se infierbinta din
ce in ce, cu deosebire de ideia ca populatia de bastinA a tarii
e orfana, fiindca simte cu durere, a celebrii oameni politici
din sinul ei si-au pierdut glasul in registrele consiliilor de
administratie ale bancilor dusmane...
lata realitatea miscarilor fascisto-antisemite. din Ardeal,
spusa cu raceala obiectiva a unei expertize medicate.
Vor crede-o cei in drept si vor trage concluzii din ea, ve-
nind cu masurile pozitive ale unei guvernari de mina tare,
singura care poate remedia situatia ? li priveste. Sau se vor
multumi cu cuvintari bine simtite si cu perchezite la domi-
ciliu ? SA vedem. In orice caz aici fierbe cazanul si vintul
sea din toate partite
Eu am spus adevarul neted Vara inconjur si MA reticence.
Suport in liniste toate consecintele si nu mA misca de loc pu-
toiul de insulte, ce vor pravali asupra mea energumenli unei
anumite prese din Caitala, careia deocamdatA nu-I trindt
decit dispretul meu.

407
 Dad dupa toate aceste se prezmta 1 cazul unei perchezith
la domiciliu, o primesc i pe asta, cu o singura conditie: sa se
lac& intr'o zi de Duminica, cind la circiumele din Ciucea biata
taranime i-ar putea infatia pitorescul ei tragic, stoarsa de
alcoolul preschimbat in arginti de pungi straine i avare...
Ar avea cel putin un argument trecalor, ca sa inteleaga de
re fierbe in tart...

408
 Orae1e.
IAteunul din articolele sale iecente, d. N. lorga, dupa o vizitt
la CernAuti, subliniaza caracterul strain al acestui ora
deslipit de orice ttaditie romineasca, 1 ramas in toate
rosturile lui neatins de influentele vizibile ale vietii noasire
de slat.
D. lorga are perfecta dieptate.
Capita la Bucovinei e inca in plenittdinea stigmatului aus-
triac i ca suflet i ca InfAtiare. Nimic din existenta noastrO
nu iese la iveala mire zidurile, care-ti reamintesc aspecte dela
Lemberg sau Cracovia. Sufletete povestea e la fel. Lumea de
acolo cade foarte departe de impulsurile pAmintului lui Ste-
tan-cel- Mare. rapt Cernauti nu e subt nici un raport o ema-
natie organics a solului. Fiinta lui reoglinde-ite conceptia
stapinirii austriace, care tindea salt creieze puncte de spri-
jin prin improvizarea unor centre straine in inima populatiei
bastinae. De aci infiriparea pripita prin orice mijloace a unel
capitale detapte de ansdmblu, de ad meteugita incadrare
cu infiltratii germano-semite imigrate. In acest chip, statu?
ostil 4i infaptuia reteaua lui de dominaliune i exploatare,
nerezervind pe seama multimii indigene decit rolul de hin-
terland contribuabil.
Chestlunea n'ar fi tocmai ingriptoare daca ar fi vorba nu-

4419
 -mai de o situatie locals, care ar trebui remediata intr'un colt
din tara noua. Din nenorocire Irma, aprecierile d-lui Iorga,
inspirate de Cernauti, se potrivesc aproape la toate oraele
mai de seams de pe teritoriul provinciilor alipite. Pretutin-
deni geneza for e identica. In lupta cu guvernarea dumand,
suprafata romineasca a Ardealului, Bucovinei 1 Basarabiei
a fost semanata cu pete de strainism, adapocturi parazttare
ale elementului dominant. Ele au fost i-au ramas insule et-
nice distincte, care 1 astazi prin toata structura for repre-
zintA balastul trecutului. Dupa naufragiul protectorilor de
Teri, resonanta de odinioara persists Inca. Dela Sighetul Mar-
matiei sau Oradea-Mare i pima la Tighina sau Cetatea-
Alba., patrimoniul de veacuri at neamului suporfa aceste ecres-
cente anormale, care sunt intr'o permanents tensiune surda
c marele tot. Ori untie vei pune urechea sa desliteti cre-
<little i aspiratii, to vor isbi acorduri postume de demult, i
<Ina vei vrea sa respiri o atmosferd familiars va trebui sA
treci dincolo de bariera lor, la cel dintai sat care-ti da pece-
4ea rasei. 0 statistics a demogafiei ornelor din provinciile
unite, ne arata un tablou cu desavirire intunecat. Adaugati
la aceste constatari triste, tragedia tirgurilor din Moldova,
napadite de evreimea sporita necontenit, i veti avea adeva-
rul in toata amploarea lui.
Realitatea, deci, care nu ne poate amagi, e ca traim tot prin
formula istorica consacrata : suntem un podor de sateni risi-
piti pe Intinderea acestui pamint. Oraele, redute necucerite
Inca, le stapanese altii. Invaluirea for Indelungata i miga-
loasa e opera viitorului. Pentru moment not ne plimbam In
ele ca oaspeti numai, in cele mai multe cazuri indezirabili.
Firmele instalate pe pereti sunt adese o iluzie optics. Subt
--ocrotirea for se fac afaceri i se urzesc planuri, dincolo de
-rata intereselor noastre. Functionarii care ne reprezinta iti
dau de multe on impresia unor exilati aruncati la discretia
,walului strain. Actiunea for e paralizata de pasivitatea publi-
-.-cului, a carui radiatiune morals Si intelectuala urmarete obiec-

410
tive de peste granite. Infuziunea de romInism se indeplinete
deocamdata fragmentar i fat% un plan metodic. Energiile
noastre dela tarn, dupd desrobire, au inceput sa se scurgl
spre centre, dar canalizarea for e lenta, fall deslantniri fu-
multoase. Comparad cu navala strdinilor de dupa razboiu,
aezati subt ochii notri in toate partite, ea pare a deveni tot
mai neputincioasa. SlAbiciunea crete zilnic, alimentata de
propaganda strains contientA, i mai ales de influenta disoi-
vanta a presei subversive din Bucureti, care plimba pretu-
tindeni alaturi de discreditarea voita a ideli noastre de stat,
o incurajare constants pe seama oricarei tendinte ostile.
In astfel de conditii, e firesc ca ormele sd ne apara tot in
ipostazul for traditional, Mind populatiei rurale rostul de
depozitar suprem al destinelor neamurui. In mod global vor-
bind, deci, burghezia la noi, prin diferentiarea ei de suflet i
de singe, is aspectul unei pAturi parazitare 1 nu indepli-
nete o functiune specialA pentru Intarirea organismului na-
tional. Cu toate aceste, ideologia curentd i cu deosebire men-
talitatea actualei guvernari, poartd semnul evident al intere-
selor clasei burgheze, Iegiuirea prin aproape toate ramifica-
rile ei cladete pe acest temei, lasind la o parte rosturile
multimii dela sate. 0 grabs febrild de aranjamente indus-
triale i comerciale se distinge in preocupArile oatnenilor po-
Niel la eirma, in vreme ce productia noastrA agricola stag-
neazA, lipsitd de proteguire Si slabita de masuri vitrege. Prin-
tr'un fatal proces de desradacinare sufleteascA, tot centrul de
greutate al problemelor de stat s'a mutat la ora, pierzind
din vedere a cladim pe un temei ubred, i ca urmArind
aceste tinte e un paradox, once invocare a intereselor ratio-
nale.
Consecintele acestei izoldri fatale, ni le-a dat trecutul pe
toata linia, In cadrul ingust al Rominiei de ieri, care opera pe
o suprafata etnicd unitara, fdrA greutatile prezentului. Negli-
jarea satelor i preocuparile pur burgheze au creat o situatie
de desechilibru Interior care a culminat in atitea clipe tragice

411
ale razboiului nostru. A continua 'nsa acest sistem de guyer-
pare, inseamna astazi a intari un rezervoriu de forte strainer
a inlatura orice putinta de asimilare din partea for i -a des -
chide intre sate i orate o prapastie de rasa.
lath, de ce amaraciunea d-lui lorga, legitima pentru Cer-
inauti, trebuie transpusa pe o raza mai larga, facind din ea
un prilej de revizuire programatica a unei conceptii greite i
de orientare roua in apararea nationals.,

412
 Ica o raspantie noaa....
Dad ati urmarit cu oarecare atentiune opera metodicA de-
destramare a sufletelor, intreprinsa de presa tinde-
pendentab a honigmanilor dela Bucureti, ati vAzut de
sigur 0 printre multele insinuari zilnice cu care se zaplicete
multimea, cea mai proaspAtA este batjocorirea consecventa
in diferite forme a unui asa zis fascism rominesc.
De vre-o citeva luni incoace si cu deosebire dela biruinta
Iui Mussolini in numele unei protestAri nationale, ca printr'o
comuna indrumare programatica, cele mai multe redactii din
CapitalA i-au pus de gind sA ridiculizeze permanent doctrina
actualului guvern italian. De pe malurile Tibrului au trans-
plantat-o la Dimbovita si spiritul lath' at cetatenilor neofiti
se impieded neincetat'de ea. S'au inventat fireste in toate
colturile tarii : organizatii fasciste, se vorbete necontenit de
ispravile tor, se lanseazA pretinsele barbarii ale cite unui
ofiter inscris in primejdioasa tagma, se pune la gazeta sperie-
tura obisnuita a coreligionarilor dela Hui, i acum mai in
urma se publics cu mutt haz caricatura generalului Moriu,
care, chipurile, ar fi un fel de ef jovial at acestei ilariante
micari....
* Care poate fi oare motivul unei asemeni porniri stile,
scone la iveall cu vreme Si WA vreme de catre antrepre-

413
norii mobili ai publicisticei noastre ? Intrebarea i-o pun cu
aiguranta cetitorii rautacioaselor note cotidiane. SA existe
oare in realitate o repercursiune a nationalismului italian la
noi, un Inceput de fascism care se organizeaza i ameninta
sa is in stapinire marina Statului ? SA fie intemeiate svonu-
rile ea un pericol reactionar pindete din umbra, ale cari
tendinte legitimeaza temerile serioase din partea luptatorilor
notri umanitarkti, intr'o ass de mare masura melt infiinta-
rea unei *Ligi a drepturitor omului' e un act de prevedere
socials i politica din cele mai indicate i din cele mai opor-
tune ?
Raspunsul e un nu simplu i categoric.
Ca de atitea on 1 de altadata presa de bulevard minte cm
neruinare. Teoriile curentului actual de gindire din Italia
cu toata exteriorizarea lor sunt i ramin o expresie particu-
lar-a a solului, o manifestare specials a mentalitatii i a tra-
clitiilor locale. A incerca transpunerea lor brusca in impreju-
rarile dela noi inseamna a-ti inchipui ca la poalele Negoiului
In Porumbacul de jos se pot improviza padurife de porto-
cali dela Palermo. Nimeni nu crede in astfel de bazaconii.
Prin urmare nimanui nu i-a trecut prin gind sa propage aid
in mod serios fascismul lui Mussolini cu ritualul lui, ince-
pind dela camaile negre i pina la disciplinatele legiuni
care defileaza cu zecile de mii pe via Appia...
Li bine, atunci de ce rodomontadele celebrilor patroni Fa-
gure 1 Rosenthal, impotriva unor tulburari imaginare.
Raspunsul acl e mdi dificil 1 mai complicat; eu insa m'as
Incumeta sa-1 schitez in citeva rinduri. Atitudinea numitilor
latifundiari ai scrisului rominesc e inspirata de precautiunea
care cade perfect in temperamentul lor. La dinii printr'un.
proces Indelungat de impulsuri atavice s'a desvoltat i ascu-
Iit un aparat de sensibilitate nervoasa cu totul specials, un
fel de seismograf foarte fin care be da posibilitatea sa inre-
gistreze primejdiile viitoare inainte de deslantuirea lor. In
materie de fried amintitii umankti sunt cum se tie, fiecare

414
la rindul lui, barometre excelente i ireproabile. Ei deci nuo
fac altceva in toata sbirndiala for actuald, cu care cauta sa..
discrediteze fascismul la noi, decit se sbat din rdsputeri *a,
comprcmitd, inainte de a se intrupa, in mod evident o stare
sufleteascd reald i existents in societatea noastra, un yak
care e pe drum i azi-miine va cere cuvint, aratindu-i pute-
rile lui. Cele doud porodite de proroci strigd in toate partile-
ss faca rost de umbreald pentru ziva de miine, cind slit La
se va strica vremea deabinelea...
Valul acesta este redeteptarea ideii nafionale in rindurile
noastre
Rominia oricit de tardivca de obicei, dar nu se poate sus-
trage sugestiunilor care au copleit continentul in toate par-
tile i-au inceput sa agite aproape toate popoarele din veci-
natatea noastra. Dupd lincezeala din prima perioada de
dupA rdzboiu, cind o discordare generala a nervilor creiase o
attnosfera factice i iniesnea propaganda atitor lozince dizol-
vante, rind pe rind echilibrul sanatatii a inceput sa revie, mo-
rala transeelor s'a restabilit 1 deodata cu ea obiectivul
politic pentru care s'a dat lupta pretutindeni s'a pus din nou
in picioare. Dind la o parte i pe viziondrii intempestivi ai
infratirii universale i pe precupetii indulcirilor cu tabara
inamica de ieri, principiul national in toata plenitudinea lui
spa infipt lards in contiinta maselor. Renaterea s'a savirit
grabnic i-o micare vie s'a produs purtind in tot locul pece-
tea particulars a revendicarilor lansate sub bataia tunurilor.
Ca de atitea on gt in acest nou curent de smitire, Franta
deschide drumul, urmatA de Lomprehensiunea repede a po-
porulu italian indrumat de-o personahtate exceptionald i
secondatd pe rind de opinia publicA din toate statele unde
razboiul a sbiciuit instinctele multimii. E o reinviere vije-
lioasa de energh care se revarsd din toate ungherele pe unde
s'a plimbat moartea odinioara i supravietuitorii uriaului
cataclism cer cu hotarire rdscumpdrarea cit mai largd a sa-
crificiului de ieri.

415
 Ca lea pe care ne-am strecurat noi in epoca mai recenta se
2.unoate.
Dupe implinirea hotarelor, stropita cu mult singe, a inter-
venit o oboseala de plumb care a luat in stapinire psihologia
celbr multi. Moralul colectiv i individual a slabit i un mo-
ment se pared ca nu mai este o tinta care s planeze dinain-
'sea noastra. In aceasta depresiune tot felul de fenomene
morbide s'au ridicat la suprafatd. 0 indulgenta vinovata in
fata pacatului a inceput sa ridice capul i un spirit meschin
de aventura s'a aternut peste societatea conducatoare. Mici
negustori au umplut arena trivializind vista publica cu sgo-
motul for sterp. Politica i negotul au inceput sa se confunde
in vreme ce legendele se destramau pe rind i diferite marimi
i-au redus proportiile la adevarata valoare. Aceasta amor-
leala cu slabiciunile ei a fost utilizata, firete, de catre dq-
-manii interesati i grandoarea retorica a Rominiei Mari, s'a
pomenit, nui peste mult, copleita de o puternicd retea anga-
jata la scopuri straine.
Reactiunea a trebuit sa vine i la noi. Fie ca s'a comunicat
valul de peste hotare, fie ca este un act de proprie desmeti-
ceald, lumea a pornit sa se smulga din letargie. Micarea ti-
nerilor universitari e-cea mai eclatanta dovada a situatiei
zschimbate. Suntem in fata unei redeteptari nationale, care
nu e un apanaj al cercurilor studenteti numai i ale carei
uncle merg mull mai departe. 0 agitatie se simte in cetele
anonime, o susceptibilitate mai accentuate in interpretarea
problemelor nationale se anunta pe ici pe colo, $i -un dor de
ceva nou rascoleVe sufletele. Nu e, desigur, fascisrnul de
care-i bat "joc apaii de cerneala dela BucureVi, nu
se maimutarete o teorie de import, e ceva mai mult,
e un inceput de vulcanism la noi acasa, care fagaduiete
pulsatii tot mat puternice. S'ar pared ca pentru prima oars
dela razboiu incoace orizontul se Insenineaza din nou gi suflul
de idealism depe vremea Maraetilor ne invioreaza iarai.
*Ce va rasari din invalmaFala surds cu care pare a se vesti

416
furtuna, ce surprize si ce schimbari ne mai asteaptd? Se va
gasi oare omul care sa inchege Inteo for activa aceasta
stare sufleteasca, marele animator at milioanelor scuturate
de toropeala ? Va organiza el sanatoasa recrudescenta de
energie virila si pe ruinele formelor invechite va triumfa tint
ginci luminos si indrdsnet, sau totul e numai focul de pale
al unui popor incepdtor la care senzatiile se alterneazd re-
pede fArd consistentd si fara urinari ? Stint intrebdri la care
numai viitorul va puted rdspunde.
In orice caz, se intrevede la not o raspintie noun, pe care
detractorit fascismului o simt, dindu-si seama ca baraca for
se va prabwi cea dintii maturat de uragan.
Din fericire insa pornirile obstesti nu pot fi stinjenite de
tribulatiile fiintelor parasitare, ale cdror gingli otravite in
zile de desIgntuiri patimav ki morfolesc ura neputinciaa4
MIA spor i fdra consecinte.
'Ma de ce, nesimtitor la toate sburlirile dim prejur, avind
amintirea vie a sfortdrilor de ieri si crezind in puterea ed
primenire a neamului, credinta mea intrevede un apropiat
sbucium purificator, trar4unt i nemilostiv, ca toate forte*
creatoare.

417
Mustnt ear* fterbe. ei
 Cam se insultfi tara,
un ciudat obicei a prins, de o vreme incoace, la o seams
din oamenii dela noi. StApiniti de nemultumirile lor,
care in cele mai multe cazuri sunt de ordin personal i
nu privesc niciodata decit mizeriile noastre de acasa, ei le
proiecteaza dincolo de granita si sunt gata sa le etaleze cu
mare lux de amanunte, de cite on un strain isi intrerupe cA-
latoria la Bucuresti pe dotfazeci si patru de ore.
Paraponisitii, la astfel de ocazii, iau aiere de victime i se
prezinta in fata strainului ca niste Robinsoni cazuri intre sal-
batici, care in calitatea for de paratoneri ai civilizatiei si ai
umanitatii sufar de toate neajunsurile. Mici politiciani rubi-
conzi, care dincolo de vama Curtici n'ar insemna nimic prin
greutatea for specifics, apar ca niste mucenici ai drepturilor
omului si ai desrobirii universale. Gazetari ratati, plini de
pistrui si de transactii, predestinati prin bagajul for intelec-
tual sa fie peste frontiers cei mai neglijabili anonimi, se ridicA
in asemenea momente si fac pe censorii moravurilor din tars.
*i unii si altii stint moralisti intransigenti, si unii Si altii nu
mai pot de durerile neamului, si, fireste, ale omenirii in gene-
ral. Fiecare injury Cara, dind asigurari ca sunt gata sA o duca
la mai bine, cind fortele reactionare se vor fringe si bineface-
rile libertatii se vor rev arsa si pe plaiurile noastre. Pins

49
atunci, zic ei, suspinind in paharul de ampanie, trebuie A
blestemdm tot ce ne vad ochii imprejur i sA ne plingem strai-
natatii aleanul.
..
Cazul de acest gen al d-lui Guernut e recent i in amintirea
tuturor.
Venit in Capita IA la invitatia unei societati inexistente, se-
cretarul Ligii drepturilor omului dela Paris s'a impartdit de o
curioasd. experientd. Toti cari 1-au primit aici n'au facut alt-
ceva decit sail batjocoreascA Cara in cuvintul lor. Vd rea-
mintiti discursurile d-lor Mille, Dobrescu, Costaforu, cu care
primeau pe oaspe la banchetul dela gradina Suzana I Ei vor-
beau cu totii de un pamint nenorocit, plin de .lacrimi i de
singe, pe care s'a intimplat ss descinda marele strain. Din
tiradele ilutrilor ref ormatori, Rominia apdrea ca un biet fur-
nicar intunecat, mult mai trist decit patria lui Abd El Krim,
bund oars condamnat unei anihildri lente i sigure. Glasul
for desnadajduit rasa sd se inteleagd, ca numai dinii sunt torte
aprinse in aceasta besnd stupidd, i ca un aju or cit mai grab-
nic se impune din luminatul occident, care sd intervie pentru
a salva un petec de umanitate primejduitd.
Aceasta tinguire meschind i desonorants a devenit un cli-
seu
; de Coate zilele in admirabila noastra presd, care cu drept
cuvint ki zice independentd, fiindcd nu depinde citui de pu-
tin de nici o coardd a sufletului rominesc. Eminentii antrepre-
nori dela gazeta abia ateapta prilejul ca sA ne acopere de
insulte. S'a dovedit din nou obiceiul consacrat, cind cu ex-
cursiunea d-lui Guernut, i s'a manifestat mai proaspdt deu-
n:Azi, cind cu congresul international de chimie tinut to Bucu-
reti. In cele mai multe ziare savantii, de astAdatd, au fost pri-
mill cu accente de jelanie pentru multele suferinti care ne-au
cazut pe cap... fl
Nu tiu ce vor gindi ilutri oaspeti, de citeori citesc aceste
p3gini stropite cu noroi. Daca sunt oameni detepti, de sigur
isi dau seama ca au in fata for sau fiinte inferioare, sau hi-
divizi interesati, cari fac cu ochiul dintr'un sentiment perfid

420
si perfect explicabil. Daca sunt mai putin inteligenti, atunci
cred in baliverne si intorsi la casa lor, multiplied si ei in-
juritle.
Un lucru e cert : not aici nu ne mai speriem de aceste retete
demodate. Tot santajul care s'a faeut cu strdinatatea nu mai
impresioneaza. Oricum se insults Cara, ea isi merge inainte
acelas drum croit de o predestinatie care e expresia framin-
tarilor sale interioare. Daca strainii sunt trasi pe sfoard si
cad in cursa acestor umanitaristi de profesie, cu atit mai rail
pentru ei ; intrucit ne priveste, not bastinasii ne vedem de
treaba, cu ochii atintiti mai mult spre durerile dinauntru decit
spre judecAtile din afard... .
Odata si ()data tot se va face lumina, si numai slujitorii
onesti o vor puled astepta cu fruntea ridicata.

421
 PPOCCIPOPII umanitatii.

Osects noua care ne-a napAdit in timpul din urea : pro-

curorii umanitatii....
Dela razboiu incoace a aparut aici pe orizont aces
special prototip at occidentalului, care vine sa controleze ase-
zarea noastra de Stat. Recrutat de obicei din tArile aliate, a-
vind in pasirea lui ceva din indrazneala legitimate prin inti-
mitatea relatiilor de ieri, noul oaspe descinde la Bucuresti cu
prerogative necunoscute in Rominia de odinioard. El vine sA
se informeze, sA ne face intrebAri, s fixeze raspunderi sau
sA imparts sfaturi. Eticheta sub care se prezinta difera din
caz in caz : sau invocA Liga Natiunilor, sau Liga Drepturilor
Omului, sau Asociatia mondiala a adventistilor dela Chicago
In Coate imprejurarile eminentul ambasador are aierele unui
sever judecator de instructie, care ancheteaza si inseamna in
carnet, raminind ca verdictul sA si-I socoteasc.A la urma,
clupa ce va ft reintegrat la masa lui de scris. Totdeauna ilus-
trul voiajor ne vorbeste in numele umanitatii si al princi-
. piilor de dreptate imanentd. CateodatO it intereseaza starea
minoritatilor, alteori manifests preferinte pentru regimul cut -
telor sau pentru problema Basarabiei. E o intreaga falanga
de asemeni cercetatori gravi earl isi trimit cartea de vizita
ministrilor in cei sapte ani din urma. Oficialitatea noastra i-a

423
prima pe toll cu aces exces de europeisni, pe care politeta on-
entald it plaseaza in raporturile cu lumea civilizatd. Au lost
acoperiti de onoruri, dela icre negre pand la discursuri gran-
dilocvente, s'au impartasit de toate bunatatile. Rezultatul se
stie: dupd doud luni dela plecarea din lard, ne-am pomenit cu
u conferinta la Paris sau cu un raport intr'o gazeta din New-
York, in care oaspele ne is foarte de sus si da solutii sumare
strainatatii asupra chestiunilor de existenta din Romania....
Cunoastem deci tipul si procedeele. Si unul si altul, spu-
nind adevarul, ne-au cam plictisit. La urma urmei, prietenie
in dreapta, alianta in stinga, toate bune, vechea noastra
Klolatrie pentru Apus ramine nestirbita, dar acest sentiment
de epitropie pulverizat in nenumarati controlori e cel putin
dezagreabil. Dincolo de toate clauzele tratatelor noastre in-
ternationale; e constiinta normala pe care-o avem ca suntetu
stapini la not acasa si o elementary demnitate nu ne ingaduie
si flirt priviti ca o tara minors, asupra careia se pot repezi
toll diletantii cu sugestiile for improvizate. In definitiv pot
si fie la mijloc intentii bune, dar gramada de emisari care
vine sa ni le propage nu e maniera cea mai delicata de-a cere
ascultare.
Acum de-o vreme incoace lucrurile s'au complicat si mai
mult.
Domnii cari ne cer ospitalitatea sunt pe fata reprezentantii
unor idei ostile noun. Ei nu mai yin in calitate de prieteni, ci
de adversari ireductibili. Credintele li se cunosc, si din mo-
mentul in care coboara din Simplon pita la urma sunt ac-
centuate la venirea for in lard. Ei apar ca emisarii unor
curente destructive si se grabesc sa le inteteasca pe-un sol
unde n'au avut inca un rasunet puternic. latd cazul celor trei
procurori comunisti, sositi pe rind la Bucuresti din ordinul
Moscovei : d. d. Guernut, Torres i Barbusse. Cite si trei au
avut aceeas conduits. Adepti declarati ai lui Lenin, s'au
crezut indreptatiti sa faca investigatii aici. Atitudinea for n'a
lost a unor observatori obiectivi. Politeta cu care au lost
421
primiti au escamotat-o, ca sali permits agitatii subversive.
i sa ia contact cu elemente indrumate de aceea doctrina.
Cei doi dintii, intori la Paris, s'au achitat de programul ini-
tial i ne-au Injurat deabinelea. Al treilea s'a prezentat i el
la Chiindu cu o suits de bolevici, sa influenteze judecata in
procesul rebelilor dela Tatar-Bunar.
Rezultatul s'a vazut. Guvernul i-a aplicat vechea reteta
motenita : receptie, bufet, discurs, etc. Opinia publics Insa a
reactionat. Sensatia de protestare a multimei s'a transformat
In revolts 1 distinsul romancier, d. Henry Barbusse, a avur
o muzica neplacuta in fata hotelului ,Athenee Palace
Ce e de zis aici ?
Vorbe simple, vorbe pe cit de potolite pe atit de catego,
rice. Ne-am saturat de aceti advocati ai umanitatii. Pe cit
de mult suntem dispui sd examinam in mod abstract toate
formulele intelectuale pe care evolutia omenirii le rascolete
de pretutindeni, pe atit de intratabili suntem intra muros.
Aici judecam noi, hotarim noi. Libertatea de actiune ne-arn-
rascumparat-o, slava Domnului, destul de scamp. Nu vrern
s'o parasim nici un moment. Ltd sentimentul obtesc de care
trebuie sa tie seama oricine trece la vama Curtici. Cit despre-
voiajorii idealului moscovit, oricite romane ar avea la ac-
tivul lor, ei se isbesc aici de contiinta militants a unui popor
Intreg. Ideia nationals e la noi supremul rezon at vietii de
Stat i in acela timp digul de fier care . oprete barbaria a-
siatica in revarsarea ei. Suntem perfect legitimati cu rostul
nostru i orice alts interpretare ne e inoportuna.
Cine vine sa violenteze aceasta stare sufleteasca, astazi
dnd Inch miroase a mort, dupa opt sate de mii de cadavre
rasletite dealungul Orli, pentru triumful unei idei, ia atitu-
dinea unui incontient, ratacit intr'o casa mortuary cu palaria
pe cap i cu tigara In gull. Acest oaspe nepoftit, iertati-ne,
d-le Barbusse, nu are nici pietatea pentru durerea altora, nici
indeajuns intuitia interesului, cum s'ar zice de pielea proprie
Una din cele dog lipsuri it va pedepsi negreit

ins
 Ra'spans anon PPO00Cari.
Cetitorii gazetelor de bulevard din Bucuresti, raspindite ca
o pecingine pe toata suprafata tarii, au Inregistrat, de
sigur, ofensiva metodica deslantuita asupra subsemna-
tului. Sunt luni de zile, de cind ma gasesc in fata acestui spec-
tacol destul de obisnuit Ia nol, dar foarte instructiv in acela
Limp care nu poate scapa analizei, fiindcd se Vie, toate des-
coperirile utile societatii, trebuiesc incercate mai Intiiu pe ris-
cul propriu. Presa ce -Si zice independenta, ma face sa resimt
la tot pasul disgratiile ei. Sgura cotidiand a calomniei pe
care o varsa rotativele din strada Sarindar, m'a luat Ia tinta
cu o inversunare necunoscuta Inca. Zi cu zi, pe multe game
si pe multe coloane, ma striga corul honigmanilor, strident
ca un bazar oriental si cu acea sonoritate patetica pastrata
ca o resonanta tirzie, probabil, dela trimbitele biblice de sub
zidurile lerilionului. Nenumarati apasi de cerneala, care ist
fardeaza pistruile cu to miri ce pseudonim sterpelit din cro-
nica lui Neculce, se impiedica cu vreme Si fail vreme de
fostul poet, dindu-si silinta sa-I treacd in constiinta dea-
proapelui ca pe cel mai mare rau-facator al zilelor noastre...
La dreptul vorbind, acerba campanie de denigrare a exis-
tentii mele, ma lasa absolut rece, ca ghiata si nu mi se pare
interesanta nici prin consecintele ei asupra opiniei publice.
Personal, slava Dornnului, n'am simtit Inca nevoia nici a Lau-

-41-5-
delor interesate, nici a tacerii cumparate, asa cg intre mine $i
d. Blumenberg dela gazetg, sunt cam tot acelea$i raporturi cari
exists intre steaua polard si vanzatorul de haine vechi dela
Podul-Iloaiei. Lumea dela noi deasemenea, amine tot mai
indiferentd la sinistra chelglgiala a scribilor inchiriati, cart
au uzat toate adjectivele $1-au ostracizat bunul simt din ga-
zetarie. Subt aceste raporturi, deci, latnuririle sunt inutile $i
orice discutie e de prisos.
1 ste insa un punct tenebros care merits sa fie elucidat,
fiindca se degajazg din el o specials mentalitate vrednica de
limpezit in fata tariff. E acuzatia de antisemlism gi huliganism
cu care sunt gratificat in lunile din urma, de catre indraznetii
intreprinzatori ai tiparului. Actiunea publicisticg, desfa$urati
la aceastg revistg, e prezentata ca un monument al urii de rasa
si autorul ei ca un spirit ingust, refractar la ideile umanitare
$i de progres. Cu-o ciudatA nevroza invinuirea se trece din
gurg in gurg, cunoscuta ipersensibilitate semitg se agitg s
din viziunea ei colorata se desfac fel de fel de prapastii.
Asa fiind lucrurile, sg examinam realitatea Sff sa vorbim
deschis. Operatia e destul de u$oarg sff adevgrul se poate des-
prinde repede, fiindcg cetitorii Tariff Noastre an putinta se con-
troleze acest bilant rezumativ al unei activitati publicistice
de-aproape doi ani.
Care ne-a fost, deci, in acest timp dogma calauzitoare, la
adapostul cAreia s'au desfavrat in mod programatic credin-
tele unui mAnunchiu de intelectuali ? Caietele noastre sgptg-
minale o certified si-o pun la indemina oricui. Dincolo de
bariera unei politici de partid, dincolo de raza unor interese
de clase sau de persoane, noi am afisat dela inceput proble-
mele man ale vietii de Stat, grija permanents de-a [Astra
neVirbit un patrimoniu rascumparat cu singe $1 de-a inchega
intro unitate indisolubilg o mo$tenire cercetatg incg de ma-
nifestarile postume ale stapinirilor darimate $i-ale influen-
telor culturale disparate. Unicul mijloc menit sg asigure o
isbincla definitive ne-a apgrut din primele momente un crez

428
national bine tixat, ideia cohesiunii noastre de rasa, senti-
mentul precis al diferentierii etnice care introdus in toate
constiintele s'a afirmat pretutindeni ca cel mai puternic ele-
ment alcatuitor de Stat. In aceasta religie, de care se leaga
insasi existenta sau prabusirea politica a rominismului in
perioada actuala' de acute sguduiri continentale, not ne-am
hotarit sa crestem prozeliti fanatici. Am pornit, deci, pe-un
drum cu tel precis si-am subordonat scopului final once na-
zuinta. Fireste, am inlaturat obstacolele ce se iveau si-am fost
necrutatori cu orice tentinta subversive venita de ori-unde
voita sau inconstienta. Criticisrnul nostru, blind cite odata,
crud uneori, dupe cum cerea trebuinta clipei, s'a ridicat ca-
tegoric la toate ocaziile si in toate cimpurile, fie ca diseca
neputintele pulitice ale d-lui Iu liu Maniu si plivea reminis-
centele Budapestei din retorica conducerii partidului na-
tional, fie cal punea la local ei o pornire inoportuna de bol-
cevism din Basarabia
In aceasta opera de inchegare morale 1 intelectuala a so-
cietatii noastre primejduite, am constatat mai multe impedi-
mente din partea unor fenomene ingrijitoare sau atitudini sus-
pecte cu care elemente ale evreimei aezate la not ne-au atras
luarea aminte. In fata lor, ce era mai natural, decit sd ne
spunem cuvintul cu francheta ,de toate zilele ? Era aceasta
libertate de opinie un drept pe care ni-1 acordasem dela in-
ceput Si pe care exercitindu-1 in contul d-lui Alexandru Vaida
bunaoara, niciodata nu ne-a trecut prin minte sa-I sacrificarn
de dragul cetateanului !tic Goldenberg si-al cumetrilor du-
misale..
Am vorbit, deci, raspicat si in aceste chestiuni de interes
public, avind cugetul onest si liber de once reticent& mes-
china. Cetitorii ne sunt cele mai bune marturii, acum clnd be
rezurnam aid si le categorisim dupli numar, dindu-ne peama
ca acuzatorii nostri sunt perfect familiarizati cu cifrele.
lata-le
1. Am cerui o presii romtneasca, indrumuta in sp,rit naiional,

429
chemata sa faca pedagogia maselor in epoca de adolescenta
fragila a Rominiei unite. Am aratat ca nu d. Honigmann fi all
Blumenfeld oare-care, e cheinat sci diriguiasca opinia publics la
noi. Am dovedit ca aceaski sarcinci revive acelor Romini de bas-
ting care sunt inzestrati cu echilibrul sufletesc qi cu pregatirea
intelectuala, garantli faro de care gazetele degenereaza in in-
treprinderi de specula lipsite de nationalitate qi ideal.
2. Am demonstrat primejdia cligelor internationale furipte
in arta i literatura prin intermediarea unor oaspeti grabiti
qi-am preconizat cultul traditiei, ca un contrapunct necesar pe
seama !Indira unui popor, care vrea sa-qi puie in valoare fru-
mosul sau specific.
3. Am atras atentia asupra strainilor care ne-au navalit tam
in num& exorbitant, schimbind raporturile noastre demogra-
fice, tulburind viata economics Si propagind coruptiunea. Am
cerut trecerea peste frontiers a evreilor care ,in sensul trata-
tului de pace nu sunt cetateni.
4. Am desvelil farsa ridicola a aqa zisei nationalizari econo-
mice ain Ardeal, prin care diverse intreprinderi financiare sau
industriale, subt firma schimbata, adapostesc pe mat departe:
interese straine i servesc scopuri ostile noun.
5. Ne-am ridicat impotriva interpuqilor bancari, camera po-
litici prizonieri at finantei, care le stinjenqte libertatea de
actiune in problemele de Stat.
6. Am apcirat migarea nationalci a studentimei romine dela
Universitatile din taro qi-am cerut o ocrotire corcispunzatoare
pentru generatia noastra intelectuala de mime.

Aceste sunt chestiunile in care-am atins ping astazi rolui

elementului evreiesc, combatind exagerarile frivole, cerind in
schimb lealitate, bun simt i moderatiune. Mile de oameni

430
care cetesc revista noastrl, pot rasfoi colectia si pot confirms
adevarul. Antisemitismul ca doctrine, cu conceptia lui bine
determinate, cu ideologia bine cunoscuta, prin care se preci-
zeaza raporturile politice, sociale 1 economice ale evreilor in
viata de Stat conform unor speciale indicatiuni, atitudinea
militants crestina in opozitie cu tendintele de universals ex-
pansiune a judaismului, n'au vazut lumina nici macar in cloud
rinduri ale acestei gublicatii. Totut s'a restrins aici, cel putin
pina in momentele actuate, la apararea ideii nationale si la
inlaturarea obstacolelor principale care-i cadeau in cale.
Ei bine, care ne-a fost rasplata pe urma acestor apostrofe
pe cit de legitime pe-atit de masurate ?
0 seams de reprezentanti ai presei semite s'au insarcinat
sa-rni des raspunsul, neputindu-mi ierta crima de-a fi indraz-
nit sa cer un amvon, acolo unde ei-au instalat o taraba. Ri-
posta acestor milionari unsi cu Coate unsorile globului e ca-
racteristica. Au tinut ei de forma macar sa vie cu-o justificare
de principiu, ca sa-si explice rostul ce le contestam in con-
tactul cu opinia publics ? Au pastrat tonul de cuviinta al ce-
tateanului neofit, au avut discretie de musafiri, on gesture
potolite de aventurieri supra-satui ? Au respectat barem
distanta care-i desparte dun scriitor al tarii, sau si-au fm-
pus rezerva pe care trebuia sa ]e -o inspire situatia unui om
cu oare-care radacini in trecutul politic al neamului ? Cetiti,.
vs rog, exhibitiile lor, ca sa vedeti unde au ajuns! Cameni;.
acestia intr'un val de impertinenta idioata, pierzind cu totul
simtul proportiilor i-al realitatii, ultInd si cum ii chiama si
pe ce lume traiesc si-au dat drumul si-au introdus in ziaristica
desagreabilul chiot behaitor de lavra jidoveasca. Cu-o salba-
tica intoleranta s'au ghemuit in vizuinele for si, ca un docu-
ment teribil at intervertirii tuturor valorilor din biata noastra
tars, Albert Honigmann a ajuns sa declare 4arlatan, pe sub-
semnatul. 0 solidaritate de sects i-a adunat intr'o singurd
tabard pe toti industriasii calimarei, ei tips, insulta, se strimba,.
calomniaza Si tiparesc zilnic incomensurabile porcarii. Apli-

431
 cindu-mi eticheta comodd de antisemit, ei se cred la largul
for i ascunzinduli negustoriile dupa paravanul lozincelor
limanitariste, cu buzunarele pline, fac cu ochiul spre cele cinci
-continente, popula-rizind la Kalkutta i la Chicago persecu-
-tiile evreilor din Tara romineasca.
Platesc scump, o marturisesc, indrazneala de a nu fi ac-
ceptat lard murmur succesiunea d-lor Fagure-Rosenblat la
tributiile raposatilor Eminescu i C. A. Rosetti.
Aceastd intoleranta insa nu se margin 'te numai la ofici-
nele vizate. Ea pare a fi cucerit cercuri mai largi in evreime.
Ecoul celor citeva probleme atinse de Tara Noastra, mi-a
asigurat o atentiune mult mai complexa. Iata d. e. o revisti
Hasmonaea, care apare la Bucureti in anul al qaselea, avind
casa ei proprie in strada Lipscani nr. 90 (Casa Hasmo-
naea-ei.), al carei voluminos numar recent mi-I trimite-un
'cetitor, supraliciteaza pe cincizeci qi ,Fase de pagini pe emi-
nentii stiliti dela Lupta 1 Adevcirul. In admirabila publicatie
periodica, la care scriu d-nii: Taubman, Rotenberg, Reisen,
Menclahl Mochem Sfurim, Zitrom, Birnbaum, Mendel, Drim-
mer etc.... cum se vede toti literati romini de pur singe, pe-o
vasta suprafata se da lupta de emancipare a evreimii la noi.
Coloanele batdioase ale pomenitilor domni lovesc in dreapta
$i in stinga. Ele nu cruta de pilda nici pe mitropolitul primat,
pe care-I infiereaza in articolul Antisemitism metropolitan.,
subt cuvint ca intro pastorala greediteazei infama legend& a
-evreului circiumar. i-1 acopere pe inaltul ierarh de bineme-
Titatul for .desgust sufletesc.. Intrucit ma prive$te personal,
inimoasa revista literara imi face portretul in termeni lapidari,
din care reproduc urmatoarele: .Ne repugnii sa vorbim de
.acest compromis gi ignobil personajiu, dar vrem sa notom
pentru ilustrarea mentalitatii donzinante in secolul al XX, in
Cara romineascci, ca acest nou maniac ivit pe firmamentul
huliganismului rominesc se face forte sii deslcintuie in
.scurt timp noutt urgie antisemita peste cuprinsul Wit
Am spus a este semnificativ, cad facem constatarea ca. mat

432
este posibil asteizi, set se poata gcisi intr'o Cara un om, care din
ura sa bestiala set -qi facet un postament politic pe care
sd-si aeze conceptiile sale barbare. etc.
Cetitorii pot judeca acum, dupA aceste probe, o mentalitate
particulars, curioasa, care pare a se intinde in anumite col-
turi ale populatiei evreesti din tars. Recolta de injurii pe urma
problemelor ridicate la Tara Noastrcl e un pretios invatA-
mint. Pe mine, fireste, ma deranjaza foarte putin imundul
jargon imbalat de trivialitati, nu e indiferenta Ina starea su-
fleteasca in care se gasesc acesti oameni, pe seama cgrora
cinci ani au Post deajuns, ca dela obedienta genuflexiunilor de
odinioara set treaca la cea mai sgomotoasa obraznicie. E o
evolutie de-o remarcabila viteza, din care se pot trage inte-
resante concluzii. Dupa-cum s'a vazut in atitea rinduri, fe-
ricitii calatori cari au facut popas la noi in Cara, se cred in-
vestiti cu-o particulars imunitate. E o psihologie ciudata,
brodatA pe-un fond de cinism profund antipatic. Neastimpa-
ratii Ahasveri, a doua zi dupA-ce si-au pus hirtiile in regula;
se socot indreptatiti sa-si plimbe privirea indiscretA in Coate
partile. El striga and noi stam mull, cufundati in pioasa tA-
cere, ei scriu cu scuipat unde noi scriem cu singe, ei scot limba
in fata altarelor noastre. Ei batjocoresc pe Dumnezeu, ei rid
de asezamintele strAvechi ale autohtonilor, insults pe Rege si
arunca cu noroi in fruntasii tarii. Cind insA cineva fi ia, fru-
muel de guler, ca s le potoleascA stupida clamoare de bilciu,
atunci yin cu .Liga drepturilor omului 1 se constituie in
descendenti directi ai enciclopedistilor francezi. lar dad in-
timplarea vrea ca vre-un indigen plictisit sa ridice glasul si
sa comprime in doua vorbe rostul parazitar al cutarui -ho-
nigman, atunci indigenul o pateste ca subsemnatul ; e declarat
antisemit si asvirlit oprobiului universal ca un dusman al
civilizatiei.
E incontestabil o stare de suflet ingrijitoare acest sbucium
patima, care in aceasta formA exagerata se iveste pentru
intiia-oars la noi. SA fie oare un reflex at unei generale re-

433
ldustul care flarbe.. 2S
 surectiuni semite pe nrma marelui razboiu, pe care s'ar pares
6 o anunta diversi observatori ai transformarilor post-be-
lice ? SA fie o consecinta a acordarii drepturilor politice de-
aici, salty] pripit dela situatia de err, care-a dezechilibrat in
mod trecator anumite firi predestinate disarmoniei ? SA fie
tin fenomen de suprafalA, sau un preludiu numai al unui rail
organic care ne rezerva Inca sbucniri vulcanice? In orice caz
ne gasim in fata unor manifestatii morbide, menite sd fie irtL
irinte si sanatatea viguroasa a poporului nostru va gasi mij-
locul, mai curind sau mai tirziu, s remedieze raid. Intrebarea
este insd, data n'a sosit momentul, ca din sinul evreimei In-
sai sa se ridice mintea ponderata a acelora care de mai
multe generatii s'au adapostit pe primitorul pAmint rominesc
si s calmeze anurflite porniri pernicioase, propovAduind
Lumpat 1 cuviintA pentru pacificarea atmosferei si norma-
lizarea raporturilor de viata?
Nu mai incape indoiala ca, in aceasta luptd de orinduire a
Vetii de stat, not vom uni straduintele noastre i pe mai depart
cu toll aceia cari vor propaga preceptele unui crez national
i vom merge inainte urmarind un program, pe deplin con-
tienti ca stAm pe-o baza morals solida.Poate nici nu e nevoe
s mai amintim pentru toti citi ne cunosc, ea dupa adversiti-
tile aspre ce-am intirnpinat in cale o viata intreaga, nu
suntem citusi de putin dispusi sd cedAtir terenul unor marunte
aparitii gelatinoase, pe cari condeiul nostru 1e va reintegra
uor in obscuritate.
ldeia consolidarii de Stat va indruma ca i pins acum exi-
gentele noastre.
Cit despre presa honigmanilor care spurcA constiinta pu-
blica si otravete lumea, not ne insdrcinam s'o amutim dea-
binele. Ne dam perfect seama de revolta bunului simt romi-
' nesc 1 avein ac de cojocul ei, sau cum s'ar zice in limbajul de
circonstanta al zilelor noastre, caruia ii adauglim i nota pro-
feta din Testamental 'realm : AdevAr, adevar zic voud,
vine untul de ricind 1

*24
 Itectia lui Hindenburg.
In mdcinisul cotidian al politicariei mdrunte, care preo-
cupd de obiceiu spiritele la noi, nu e bine sd pierdem din
vedere cu desavirsire perspectivele largi, de uncle, tre-
buiesc judecate frdmintarile hotAritoare dimprejurul nosfru.
Recenta alegere a lui Hindenburg in scaunul de presedinte
al statului german, e actul de cea mai covirsitoare impor-
tanta politica din cite s'au produs pe continent in perioada
de dupd semnarea Oa Europa de dupd rdzbotu, sbuciumata
de atitea curente de idei, care erau zestrea fatald a transeelor,
e sguduita in sfirsit de reaparitia pe teren a bdtrinului ma-
resal prusac, ca de-o puternicA manifestare vulcanicd. 0
bruscd limpezire de atmosferd va trebui s intervie pe urma
acestui eveniment. Sunt cunoscute fenomenele de psihologie
postbelica, care s'au abdtut cu oboseala for in sufletul lupta-
torilor de ieri. Un val de morbideta unanima s'a lasat pe
ruinele incderdrii universale, plin de intrebari si plin de in-
doiald. In aceastd stare de depresiune care 'Area a lua in
stdpinire deopotriva si pe biruiti si pe biruifori, tendinte sub-
versive au inceput sA-si facd drum pretutindeni si sd scoata
capul in mdsura in care societatea era mai mult sau mai pu-
tin bolnava. PrdvAlirea sinistrd dela Iioscova, cu toatd pe-
cetea ei apocalipticd, nu era decit sbucnirea locald a unei

466
epidemii de caracter continental. In realitate boala era gene-
rals, si primejdiile ei le fixa numai gradul de rezistenta at
organismelor diverse.
In aceasta volbura haotica, s'au eclipsat insai valorile ini-
Vale care au determinat imensul cataclism. Principiul national,
cu toale consecintele logice de care s'a inspirat ideologia mo-
derns si care a prezidat grozava varsare de singe, iesea um-
brit din proaspata configuratie morals. Cu deosebire in tarile
victorioase, care si-au atins obiectivul unor speciale reven-
dicari, disciplina gindirii patriotice, in sensul conceptiei tra-
ditionale; a suferit grabnice rectificari. Spiritul public din
Franta, care a fost totdeauna cel mai sensibil receptacol at
fluctuatiunii de simtire, a facut sa se resimta mai evident noua
stare de lucruri. Dela razboiu incoace, impulsurile umanita-
riste au revenit consecvent pe primul plan, reabilitind vechi
porniri generoase si indrumind constiinta obsteasca iaras
dincolo de limitele egoismului national, consfintit prin apro-
piatul botez de singe. Cu o repeziciune pe care n'o justified
decit elasticitatea vinjoasa a acestui admirabil popor latin,
s'au repus in circulatie idei i oameni care pareau a fi dispa-
rut pe multa vreme. In aceasta evolutie pripita, nu numai ca
s'au ridicat la suprafata uneori elemente improvizate i in-
tempestive, dar, ce e mai gray, s'a atribuit si statelor invinse
din vecini, aceea resonanta sufleteasca, i s'au faurit in te-
meiul acestei presupuneri diferite formule de reconciliere
pentru ziva de miine.
Acum vine Germania sa des o formidabila desmintire con-
vingerilor greite ce s'au urzit pe socoteala ei. Fostul imperiu
se Infatisaza cu un particular ritm de simtire, diametral opus
evolutiei din Franta. Oricit de crud lovit prin catastrofa mili-
tara, patrimoniul de ieri al imparatului exilat, agitat in pri-
mele momente de grele perturbatii economice i sociale, s'a
desmeticit din toropeala i in loc sa-si canalizeze energiile
spre o alvie internationala, cum se credea de unii, i-a reluat
iarai firul unei continuitati istorice. Germania s'a intors, sau

436
mai bine zis, n'a ieit nici o clips din ogaa mentalitatii celor
din urma patru decenii. Infanta pe cimpul de lupta, in be
s cadA prada desagregArii, spre care ar fi putut so impinga
desnadejdea, Cara lui Wilhelm reapare tot in armura cea grea
a viselor sale imperialiste, netirbite de infringere.
In aceasta privinta, alegerea marealului Hindenburg, e cea
mai eclatanta doyen. Spiritul german i-a reconstruit arse-
nalul lui moral de dinaintea mobilizArii fatale dela 1914. El
reinvie cu toata stralucirea lui greoaie 1 amenintatoare. In
silueta masivA a idolului dela Tannenberg s'a cAutat incarna-
tie cea mai reprezentativa, pentru a semnifica lumii revenirea
la meta Suntem in piing renatere germand, cu toate atribu-
tiile cunoscute, dela cutropitoarele imnuri ale muzicei wag-
neriene i ping la consecrate conceptie de expansiune colo-
nials nemteascA. Milioanele de voturi care au ieit acum la
urns cu numele moneagului incremenit in enormele i anti-
paticele statui de lemn, sunt tot atitea certificate ale acestui
adevar.
Hindenburg da o lectie Europei, brutala i binefacatoare.
Vechiul catechism al principiului national ni-I reinvie cu
Coate rigorile lui, acest Wotan intunecat. Ca un puternic i
neateptat pumn in obraz, el redeteapta din adormire uma-
nitatea, care in contiinta linilei depline ii ingAduise luxul
unor exercitii de laboratoriu. El inaugureazA o perioada noun
de trezire, in care atitia apostoli inoportuni ai infrAtirii uni-
versale vor reintra iarai in obscuritate, pentru a face sA se
renasca vechea tabla a valorilor. Din umbra marealului se
inalta spectrii ce dau navala pretutindeni. Ei plimbA sugestiu-
nile revanei 1 desgroapa sunetul de otel al monarhiei sus-
pendate : un memento a drama nu s'a sfirit, cg un act nou
e In elaborare, i ca in examenul ce va sa vie se vor plati
scump slabiciunile prezentului....
Vor InvAta toti din lectia lui Hindenburg, i adversari i
prieteni. Cu remarcabila lui supleta, Parisul va ti sA reac-
tioneze la spovedania politicA a poporului german. Cine va

437
trebui, insA, s priceapA in tolte consecintele lui acest act si
sA se conformeze lui, suntem nM, tarile a caror reintegrare
recentA, s'a savirsit toc nai in puterea acestui principiu natio- ,
nal, proiectat astazi deasupra lumii cu atita indirjire in-
grijitoare.
Secretul nostru de existents e in acest crez, nu trebule s1-1
uitam ! Traim sau cadem cu el, in traisura in care vont fi in
stare sa-1 instapinim in constiinta tariff.

WS
 betea de autoritate.
Vorbeam deunAzi cu un prieten care se intorcea dinteo c1.,
latorie Ia Chisinau, in Basarabia. Rascoleam impreuna
sante de peste Prut si nu stiu cum, mi se pArea ca ves-
tile pe care mi le aducea el, veneau de undeva de foarte de-
parte, si imi inchipuiam, a acum dota mii de ani, Ia Roma,
cam la fel trebuie sa fi fost convorbirile intre cutare cetacean
localnic si vre-un nepot de proconsul venit acasa din boga-
tele cimpii ale Siriei. Amicul meu imi relata intimplari ciu-
date, potrivite cu un colt de colonie din miraculosul orient.
Imi povestea de bunatatea si zapaceala poputa(iei indigene,
de navala aventurierilor ridicati pe spinarea ei, imi mat&
exemple de imbogatire fantastica din partea intrusilor, si-mi
semnala paralel cu fierberea launtrica, primejdia permanents
care ne paste la frontiers. Tabloul zugravit de dinsul era In
adevar intunecat si nu se deosibea de cliseul uzat al tuturor
exploatarilor coloniale de demult, decit prin amaraciunea pe
care-o !Asa in urma, fiind in joc nu o semintie barbara, ci
niste bieti oameni rupti din sufletul nostru. AsculOdu-1 piaci
la sfirsit pe indureratul observator i-am pus intrebarea, daca
n'ar putea comprima in cloua cuvinte pricina raului, ca S'q
intelegem cu totii si sa ne patrundem de ea. Pricina e evi-
denta, mi-a raspuns el imediat, Basarabia n'are stapin.

439
Explicindu-mi situatia cu deamanuntul, prietenul meu mi-a
aratat ce crede. Dupd parerea lui, acest pamint e orfan, lipsit
de indrumare si ocrotire, pentru ca nici o personalitate de
seams nu exists la not care sd se devoteze destinelor celor
trei milioane de oameni dintre Nistru si Prut, si care, inteun
spirit de dreptate superioard si de necontestata autoritate,
sa-i inchege sufleteste cu Cara mums. Interlocutorul meu ana-
list a miscat sceptic din cap si mi-a mai repetat la despar-
tire : Gindeste-te, nu facem nimic cu figuri de duzind I Mol-
dovenii s'au saturat de zeii minori, Basarabia vred un stapin.
Constatarile calatorului dela Chisindu nu sunt din nenoro-
cire numai o meteahndlocald. Invpcarea for mi-a lamurit dui
de pretutindeni. Aici in Ardeal, lAsind la o parte constiinta
nationald mai avansata a mediului, imprejurdrile sunt cam la
fel. *i-aici ii fac de cap zeii minori, si-aici e o grozava criza
de personalitAti pe toatd linia. Atit opera de guvernare actu-
aid, cit si critica ei sgomotoasa, e exercitata zilnic de catre
conducatorii de mina a doua, a cAror logica meschind triumfa
la tot pasul. In afara de multele mizerii materiale care string
lumea de git, viata a ajuns grea de suportat pe urma depre-
cierii tuturor valorilor. Au cazut barierele on -cdrei ierarhii
morale, binele si rAul si-au imbucat granitele. Mediocritatea
crass se lafAieste pela raspintii de uliti, prezumtioasa i anti-
patica. Vai, ce atmosferd banald si obositoare rdspindeste in
jurul ei aceasta societate de improvizati, care pind alaltdieri
se congestionau in fata celui dintli solgabirau ungur, pen-
tru-ca astazi sd-i vedem cu aiere de barbati de stat si eu in-
drasneli inoportune. Nu e nici o mirare, ca o nemarginitd
sild a inceput sd cuprindd sufletul multimei, i ca se resimte
binior in toate unghiurile o dorintd de ceva nou, un impuls
instinctiv, spre o lArgire de orizonturi...
Dar fenomenul nu s'a plasat numai in provinciile alipite,
uncle paragina de ieri explica pind la un punct secAtuirea ac-
tuald. In Vechiul Regat viata publicA patimeste de acela ma-
rasm. 0 Odd mohorita s'ar pared ca a stropit cu funingine

440
culmile de odinioard, si ca tot ce vedem astazi imprejurul
nostru e o penibila coborire de nivel. Traim, adevArat, pe-o
suprafatA mai vasta, in materie de geografie natioriala ne-am
saltat formidabil, in schimb insa ce diminutie de proportii pe
arena luptelor zilnice I Cum s'au inmultit fiintelefragmeniare,
cum s a ingrosat corul for &Aida si cum s'a intro :Ius in senti-
mentul obstesc justificarea mediocritatii ca o axioms normala
a vremii... In toate domeniile intelectuale, unde pins mai ieri,
alaltAieri, stapinea ochiul ager al unui mare biruitor, au dat
busna liliputanii. Ei fac si dreg, harnici si productivi, fara re-
zon si fara consecinta, isi duc inainte tirgul for mititel gata
totdeauna sail serveasca musterii cu zimbet lesinat si cu
promptitudine, ca in ori-ce pravAlie de lucruri ieftine. Vreti
literaturd, critics, featru, vreti versuri dadaiste? Se gasesc de
toate, fireste nu ca pe vremurile de valuta forte, nu cu consis-
tenta de-atunci, nici cu vechea onestitate de atelier, dar marfa
e mult mai strigatA si etichetele mult mai colorate. Patrimo-
niul de cApetenie insa, in care sferturile de oameni stint la or-
dinea zilei, e tot politica. Duceli-vs in dealul Mitropoliei,
unde troneaza alesii natiunii. Ascultati-le cuvintul, cintariti-le
preocuparile si sintaxa, sau, dad nu vA indispune operatia
faceti-le analiza individuala. Nu le mai cere nimeni, de sigur,
nici redingotA, nici frazA impecabilA ca acum zece ani, in
zilele de apasare ale regimului cenzitar. Dar, dace s'a facut
un sacrificiu de inteligenta si o renunlare la eleganta, am
reusit cel putin sd-i intrunim subt cupola parlamentarA pe
reprezentantii reali ai maselor, pe retorii multimii, pe-bolo-
vanii grei ai pasiunilor populare ? Nici un procent nu exists
din asemenea exemplare. S'a abAtut ceva din umbra satelor
maicar, o \raga adiere de bun simt taranesc 1 de cuviinta
rustics in ilustra adunare, ca o compensatie dupe jertfirea
oratorilor de mare calibru ? Cetiti la gazeta injuraturile care
se icnesc la Camera si intelegeti de grabA in ce lume traim...
Vor fi multe deceptii in constiinta obsteasca la noi, pe urma
transformArilor extraordinare de care ne-au impartasit sgu-

stt
duirile rAzboiului.Cea mai strapica insa dintre toate, desiluzia
cea mai cruc15, de ale carei descoperiri amare sufar mai mult
temperament.de de elita, e tocmai desamagirea incercata cu
rezultatele recente ale votului universal. Cite profetii lumi-
noase i cite sperante de reconfortare morala nu ne aezasera
in perspective teoriile de valorizare politica a maselor I Se
atepta o str6lucita resurectiune national& pe urma lor, se
crtclea in inaugurarea unei perioade de curatenie i de drep-
tate, in care buna multlme se va lase hipnotizata de precep-
tele cinstei i de cultul talentulur. Cit de departe suntem de
dceste himere, acum la ase ani dupe instapinirea noului re-
gim, se vede in fiecare moment. Milioanele n'au apucat sa
realizeze nadejdile ce se legau tie desrobirea lor. Foltii sciavi
s'au dovedit in primii ani ai liberArii, un piedestal bun sau
pentru gloria demagogilor, sau pentru sugestiunile tiranilor.
Va trece Inca o buna bucata de timp, pins ce libertatea acetui
popor nou se va exercita in mod normal. Deocamdata,
aproape tot ce iese din proaspata noastra maina electorala
unsa pe-alocurea, hodorogita in alte partieste de proasta
calitate, dovada pecetea intelectuala a Adunarii, precum i
indeletnicirile extraparlamentare ale atitor traficanti de pa-
ppoarte.
In astlel de imprejurari nu e nici o mirare ca opinia publics,
obosita de oracaitul celor marunti, incepe sa schiteze gesturi
de protestare. Contrar impulsurilor de acum zece ani, de pilda,
cind tin generos egalitarism indruma firile alese, astazi e o
sete de autoritate care cere cuvint. Ca i in Basarabia, ca i
in Ardeal, la Bucureti i pretutindeni, oroarea de banalitate
ne exaspereaza pe toti. 0 impresie nelinititoare s'a furiat
in mintea oamenilor cum se cade, ceva din senzatia nepliicuta
ca am ajuns cu carul tarii pe mina problor. De-aci, un fel
de nevroza care se propaga necontenit. Scirbiti de politicia-
nisinul tipicar, satui de motiuni i de programe, nenumarati
cetateni cu inima curate se prostern la altarul personalitatii
1 pretind sa fie stapiniti. Decit aceasta turma de mici des-

442
poti interesati, isi zic ei, decit ritualul fall at asazisei demo-
cratii cu miros de bucatarie, mai bucuros ritmttl larg pe care-I
trezeste in suflete cuvintul de ordine at unui mare poruncitor.
Nu stiu, e un reflex de peste hotare, sau o specials trebuinta
a solului, dar aceasta convingere apare tot mai accentuate,
on -clt ne-am supara noi aparatorii orinduielilor consacrate.
Lumea vrea tin stapin. Nu se gindeste cu preciziuni, nu fixeaza
nici atributii, nici persoane. In orice caz, stapin, in mintea ei
nu inseamna nici pumn, nici barbs, nici dispret suveran pen-
tru cei multi, ci o inaltime morals necontestata de nimeni,
care s inspire liniste si siguranta.
Psihologia societatii noastre arunca astAzi la suprafata cu
putere acest emn at vremilor, pe care cronicarul obiectiv
trebuie sa-1 astearna pe hirtie. Ce se va alege din el, se va
vedea. Hand insA acum la inceput de an un bilant rezumativ
at sufletului rominesc, nevoia de autoritate apare ca elementul
cel mat hotaritor in credintele multimii la noi.
Am intrat intro zodie de mesianism, in care de obicei pre-
ludeaza furtuna....

443
 0 laza noted: ofensioa nationara.
s'a implinit al saptelea an, de cind Cara in noua ei infati-
sare s'a inscris pe harta continentului.
Rominia intregita incepe sA ai,ba un trecut, care legi-
timeaza si o privire retrospective 1 un tablou rezumativ. In
acest rastimp viata a clocotit la not intense si plina de mis-
- care. In cei apte ani s'a darimat 1 s'a cladit mult aici in
framintarea atitor energii descatusate. Pe toate terenele se
pot inregistra urrnele mai mult sau mai putin spornice ale
alergarilor noastre. Obisnuitele bilanturi de anul nou vor
fixa desigur situatia, prezentind la cele dotla rubrici conse-
crate, la profit si pierderi, intreaga fluctuatiunea starii mate-
riale din tail. Dincolo insA de exarnenul realitAtilor paipa-
bile; usor de ingradit in cifre, se ridica imponderabilele sufle-
testi care-si cer lamurirea lor. In definitiv, povestea noastra
recenta cu toate sguduirile ei formidabile e o problems de
ordin moral, dela a cArei desfasurare derivA tot jocul fortelor
vizibile. A cerceta deci alvia sufleteasca a neamului, a to
cobori in adincimea ei 'i -a scoate de-acolo adevarul neted, e
o datorie de atelier peste care cronicarul onest of vremii ac-
tuale nu va avei niciodata putinta sA treaca.
Judecind subt acest raport al consolidArii imateriale, inche-
garea noului Stat, o intrebare capital& se pone, imprejurid

445
chreia se grupeazd toate celelalte constatari : ce progres
anume a facut dela unire incoace, prin ce evolutie a trecut si
ce grad de desvoltare a atins in constiinta publics la not
ideia nalionala, principiul fundamental prin care am cerut
imptinirea hotarelor ? Chestiunea este, in ce masura a crescut
si s'a intarit chiagul coheziunii noastre interioare vreme de
sapte ani, ping la ce punct s'au nivelat asperitatile fatale ale
trecutului, si pins la ce inaltime tioeste astazi sentimntul de
iiicredere in sine, al unui popor care numai printr'o lupta con-
stienta isi va putea asigura existenta.
0 recapitulare succinta e usor de facut, hind lucrurile Inca
in amintirea recenta a tuturora.

*
* *

Pr;ma laza in care s'a gasit sufletul rominesc dupa ince-

tarea varsarii de singe a fost, se she bucuria biruintil Am
trait vreme de-un an dupa infringerea nemtilor vibrind ,cu
totii de emotii le revederii. A venit ma rsul la Budapesta, s'a
jucat hora unirii pe toata intinderea Ardealului, am redobin-
dit Bucovina si Basarabia, intrecind realitatea in maretia ei
on -ce prevedere initials. Un suflu de epopeie adia peste cres-
tetul multimii, deslegate pent ru moment de prtocupari pozi-
tive : era perioada sentimentala.
In acest timp dintre adunarea dela Alba-lulia si deschide-
rea primului parlament al Rominiei unite, in lunile de miere
ale tarii refacute, in manifestarile sgomotoase pe care le tre-
zea un praznic necontenit, s'a pus la o parte toata conceptia
de austeritate a razboiului cu rigorile ei. !dela nationala se
transformase intr'un panas, pe care-I plimbam in toate colitt-
rite, incetind, in mijlocul cutropitoarei volburi, de-a mai fi o
aorta activa. In aceasta stare de ipnoza, care ne angajase
simturile, n'am fost capabili, firete, sa tragem toate conclu-

VA
ziile normale ale biruintii. Deoparte opera de reintegrare si
reparatie nationaia a fost stinjenita, de alta stagna insasi ma-
sina vietii de stat. Contrar altor neamuri mai disciplinate in
simtirea for, care din prima zi a cistigarii razboiului au inee-
put sa-si inventarieze binefacerile pacii, la noi izbindirea vi-
sului paraliza pared on -ce actiune. Nu e nici o mirare, CA in
astfel cl imprejurari o morals elastics incepuse a se salaslui
in creerul atitor insi desechitibrati de transee, ca un val de
iertare vinovata a prins sa acopere degraba pacatele din
trecut si ca strainii de tot felul, desmeticiti din buimaceala in
care-i bagase zinganitul armelor noastre, au reusit sa-si con-
solideze situatia mostenita sau sa devie profitorii fericiti ai
sarbatorilor pe care le detestau din toata inima lor.
Aceasta prima faza nu e decit prologul vesel at perioadei
de moleqalci ce s'a inaugurat nu peste mult si de-ale carei
consecinte triste suferim si azi. Int Hui parlament deschis la
Bucuresti dupa unire, e cea mai caracteristica reoglindire a
desorivttarii care pusese stapinire pe noi. Cele citeva luni
cit a existat nu s'a transformat nici intr'un instrument de le-
giuire, nici Inteun sprijin de guvernare. In afara de sentimen-
tul general at unitatii de Stat, care inspira toate gruparile, nu
nu se gaseau Inca notiuni precise menite sa dirigueasca spi-
ritele si sa creeze platforma unei inchegari de forte. Fie-ca
aveam a-face cu bolile de copilarie ale votului universal, care
au asvirlit la suprafata fructul necopt al demagogiei, fie-ca
staruiau Inca prea indaratnic umbrele regimurilor sfiirimate,
adevarul e ca aceasta prima adunare reprezentativa a inte-
gralitatii, purta in mod evident pecetea unei invalmaseli ha-
etice. Corpurile legiuitoare nu erau de fapt decit cea mai sin-
cera expresie a spiritului p blic. In realitate tot poporul
nosh u intrase inteo penibila toropeala. Explicatii se gasesc
destule pentru acest fenomen, cu deosebire astazi and II ye-
dew dela oarecare distanta. Cauza de capetenie se poate
cauta in acel val al discardarii post-befice care ca pre -
tutindeni s'a revarsat *i aici, belnavind nervii *i slbind vo-

447
inta colectivd. Para lel cu aceasta decompozitie morals, a in-
tervenit convoiul intunecat al mizeriilor materiale. Tara in-
treagd aparea ca o case mare pe care-o calcase hotii si fu-
rase mobilele. Adaogati la aceste neajunsuri de ordin diferit si
greutatile fatale ale mecanismului administrativ in toate do-
meniile, intr'un stat care ingloba patru mosteniri disparate,
indrumate de patru civilizatii fare puncte de Inrudire. In afara
de milioanele de tarani care erau la bazd. infAtisind pe lingd
o plamddire etnica uniforms si o tonalitate de simtire uni-
tard, clasa conducatoare avea in fiecare provincie un aspect
local cu note particulare distincte. A le stringe intr'un ma-
nunchiu, a nivela si a armoniza aceste energii, era 'Inca un
program al viitorului. Pentru moment, din incrucisarea ati-
tor tendinte contradictorii, intro vreme cind nu se putuse '
fixa cetateanul tip at Ruminiei noi, nu s'a nascut decit o
apatie sufleteascd a marelui tot si-o dureroasa lipsa de busold
in constiinta obsteascd. Aceasta perioadd de molesald a tinut
citiva ani, producind cunoscutele slabiciuni pe care le resim-
tim arum la tot pasul : pulverizarea vietii politice in prea
multe partide, cornpromiterea parlamentarismului, degene-
rarea presei, inmultirea poftelor de acaparare, etc.
Intempestiva epocd de desagregare in cadrele statului
proaspdt infAptuita Post, pentru ideia nationals, un inceput de
declin ingrijitor. Fara un catechism lAmurit in materie de
pedagogie cetateneascd, poporul ni s'a sbatut dibuind de pe-o
zi pe alta. Neldmurirea noastra a dat ptilej tuturor planu-
rilor ostile sa-si puie in practice svircolirea subversive. Calm
si metodic dusmanii tarii din earl si dinduntru, au inceput
sa lucreze. Nu infra in rolul acestor rinduri grabite, se scoata
la iveala cu deamAnuntul toata releaua de curse ce ni -s'a intins
in treacat, insa trebuie ardtate citeva capitole principale. Pri-
mul este desigur cel mai important : otravirea presei. In ta-
'Ara adverse s'a inteles ca pentru a slabi puterea de vitali-
tate a Orli, trebuie distrus din psihologia neamului mobilul
suprem pentru care facusem rdzboiul si lard de care nu se

468
poate inchiput consolidarea pacii : principiul national. In sta-
Tea de oboseald cazula peste noi, s'a inceput deci cu o grabd
necunoscutd, aproape pe neobservate, destructiunea. Zi cu zi
s'a urmat inainte planul urzit in umbra. Peripetiile se cunosc;
scerneala rotativelor din Capita Id s'a asternut murdara peste
toate splendorile credintelor noastre. Negustorii de opinie
publics si-au lacut datorht. Ei au indcrit sufletul, au incurajat
greselile, au scuzat crimele, retrdgindu-se dupd paravanul
mincinos at umanitarismului, pe care-1 ridicau in fata pros-
tilor ca sd nu se vada eticheta dela Moscova. Concomitent
cu aceastd tentative cotidiand de sugrumare a ideii natio-
nate, si la addpostul ei, s'a desfasurat afacul material impo-
triva noastrd : acapararea vietii economice din lard de catre
aventurieri sau strdini si invazia elementelor de peste granita
in Canaanul rominesc. Amincloud aceste nenorociri ne-au
Mat adinc in came si au improvizat nenumdrate fortdrete
pe seama unor interese inavuabile in Rominia. Acapararea
economicA ne- a aruncat, in propria noastra case, la discretia
capitalului dusman exploatator. Multele nationalizdri camu-
flate, mergind mind in mind cu intarirea atitor Intreprinderi
comerciale si industriale, din care fruntasii poporului domi-
nant erau exclusi cu desdvirsire sau aveau rolul ridicol de
simpli figuranti, toate au contribuit sa des un aspect straniu
de neoiobagie materiald rominismului liberat politiceste.
In asemenea conditii, ideia nationald coplesitd de somno-
lentd, in rindurile noastre a inceput sd se redestepte pe.urcria
loviturilor primite din afard. Asaltul strdinilor a trezit o reac-
tiune, si o perioadd noun ma deschis, a treia in evolutia noas-
-tra de simtire dela unire incoace ; perioada de reculegere na-
lionala.

4 9
*Mustul care fierbe.. 29
 Vor fi avind destule exagerari in conduita for din anii din
urmA cei douazeci de mii de studenti universitari, care s'au,
mobilizat pentru reinvierea unui crez rominesc. Adevarul este
insa, ca lasind la o parte nuantele iperbolice i privind fondul
chestiunii, acest tineret cu neastimparul lui a fost seismo-
graful care a inregistrat mai de grabs primejdiai a tresdrit
in postura de aparare ca sa salveze un patrimoniu de gindire
pe care pierzindu-1 ne prabusim in neant.
Studentii prin impulsurile virstei 1 prin preocuparde for
intelectuale, reprezentind cea mai delicata coarda a sensibili
tatii unui popor, in lumea for de idealitate purl, au reactionat
mai intii. Pe ei nu-i anihilau nici greutatile vietii curente, nu-i
neutralizau in atitudini preceptele de intelepciune gravy a
partidelor, nici nu-i scosese din lupt% nervii uzati de transee..
Ei erau copiii furtunii, prima generatie venita pe lume ca sa,
sconteze biruinta. In avintul pe care-I primise ca zestre din
flacdra razboiului desrobitor, ei au fost crud deceptionati
cind au luat contactul cu realitatea. Din primele momente au
inteles ca ideia nationala, evanghelia for pazia cu sfintenie,
incepe a fi nesocotita i trasa in noroi. Revolta le-a ascutit
instinctele i-au sezizat cu intuitia for adevarurile organice
ale existentii noastre. Au cetit gazetele scrise de condeie in-
chiriate si-au lovit cu pumnul in obrazul prorocilor mincinosi,
au deslusit galeria sugace a strainilor oplositi pe spinarea
noastra, dela circiumarul ovrei imigrat din Galitia in Mara-
mure, piny la fabricantul rubicond, nationalizat, care cu trel
consiiii de administratie acordate mandarinilor zilei 1i ras-
cumpard i milioanele 1 impertinenta. Au vazut in dreapta,
au simtit in stinga cum se stringe lantul imprejurul unui
inceput de viata noun 1 raniti in susceptibilitatea lor, baietan-
drii au devenit, dupd obiceiul tuturor miscarilor reforma-
toare, precursorii unei resurectiuni la noi.
Protestarea insa impotriva moliciunii dinauntru si-a n-
valei din gat% n'a ramas izolata la bAncile universitare, pri-
lejuind astfel pretextul ca e numai un foc de paie, alltat de

450
nematuritatea unei virste plapinde. Nu I Rind pe rind, in ma-
sura in care progress actiunea de Invaluire dusmana, patura
noastra intelectuala, pe ici pe colo, a pornit sa se miste. Impe-
tuozitatea i neruOnarea cu care eram batjocoriti la tot pasul
ne-au sguduit din indiferenta. Cu deosebire presa strains dela
Bucure.,ti, cu Rosenthalii 1 Honigmanii ei, a colaborat de
rasputeri la aceasta reactiune. Aceti indivizi ne-au tras din
par 1 ne-au scuipat necontenit. Subt ocrotirea lor, diveri
agenti ai Moscovei s'au pripa*it la noi. Ne-a insultat proza
anarhica a incontientului Panait Istrati, ne-au scuturat lec-
Vile insolente ale provocatorului Guernut... A venit in urma
incursiunea lui Barbusse patronata de aceleasi fiinte catili-
nare din gazetarie. Ei bine, protestarea a crescut ca o ava-
lame, solidarizind multimea constienta a oamenilor cum se
cade. S'a produs gestul d-lui Bacalbaa schitat de cea mai
elementary demnitate de bun romin, s'a ostracizat d. Costa-
Foru din Sindicatul Presei, am avut banchetul la care gene-
rali in activitate si-au spus cuvintul lor...
Numal orbii nu vad ca sent mentul national e in plina re-
suscitare, ca sunt zadarnice barierele meteugite care vor
sal stinjeneasca. Ne-am trezit din letargie si ideia galopeaza
spre-o culme noua. Dupa cele patite si dupa perspectivele de
complecta paralizare pe care ne-o pune in vedere viitorul pe
urma inactiunii mai departe, lumea s'a frecat la ochi i incepe
a vedea !impede. Din toate unghiurile tad' i din toate cla-
sele sociale instinctul de conservare smuls din adormire se ri-
dica febril si se initue in linie de bataie. Fara argumentatii
speciale i fail chitibuerii de doctrina, dreapta ca e potund
de dincolo de moarte, si fara apel ca o sentinta de ultima in-
stants, prinde a se striga din rarunchii masselor convingerea:
Vrem sa stdpinim aceasta lard, sa ne valorizam drepturile
asupra et... ne-am saturat de escrescentele parazitare care ne
store vlaga # ne fattfica rostul... le vom rdspunde de-aci Ina-
tate... on se pleacd, on pleacd...
Iata frinturi din cintecul care cucerete azi sufletelel Cu du-

451
ioasa cucernicie it primim, cei care 1-am cintat o viata in-
treaga. 0 viziune de stralucire larga desprindem din accen-
tele lui rasunatoare ca un clinchet de otele.
La inceput de anul nou, subt zodie noun, pornete la drum
sufletul ronfanesc : e ofensiva nationala.

tfit
 5upremut Pazim: firmata.
Cuvintele rostite deundzi de generalul Averescu la Cra-
iova, pentru a subliniaimportanta armatel in viata noas-
tra de Stat, au stdrnit o adevdrata revoltd la cunoscutii
arendasi de opinie publics din Bucuresti. Ca loviti de-o ba-
gheta magicd, honigmanii si blumenbergii s'au sburlit dea-
binele. S'ar pared a spectrul Curti lor martiale a filfait o
clipd deasupra atitor constiinti vinovate preschimbind te-
merile for adormite de amnestie intr'o sgomotoasd cheldliliala.
Toti s'au pomenit ca -i doare la democratie pe urma acestor
declaralii, si, susceptibili cum au fost totdeauna in materie
de constitutionalism, ilustrii ginditori ai scrisului rominesc,
s'au infiorat, ca de obicei, de grozdviile gdictaturii militare..
Varte bine ! Intelegem perfect tresdrirea spontand, si nu
ne mird citusi de pulin protestarea lor. In definitiv, intre pra-
ful de pusca si spiritul ofensiv al acestor reformatori, n'a fost
nic odatA vre-o cumetrie. Prea pronuntate impulsuri atavice
i-au imunizat de asemeni sldbiciuni. Rdzboiul recent le-a con-
firmat.cu virf si indesat aptitudinile, cum am zice absolut
civile, pe toata intinderea globului. La not in lard cu deose-
bire Au fost antimilitaristi din principiu si au practicat paci-
fismul multi dintre ei in tabdra nemteasca. Dad s'ar deschide
catastifele dela marele stat-major. cif rele ar vorbi mult mai

-4.53
raspicat decat timidele noastre constataii. In frenezia unirii
s'au ters aceste amintiri, 1 la dreptul vorbind, poate ca e po-
trivit sa nu mai rascolim capitolul singelui, fiindca generozi-
tatea lade bine biruitorului. De-atunci insa, depe vremea
traneelor i ping astazi, crizele for umanitariste se tin fang,
si de citeori vine vorba de armata, amnestiati reintegrati in
gazetarie, trateaza cu o legitima oroare subiectul.
Ne dam seama, deci, de enervarea in chestiune, si cum
spuneam ii intelegem pe toata linia. Cuviinciosi si iertatori
cum suntem, nu ne-am ingAduit niciodata sa le cerem ce nu
ne putea acorda psihologia for complicate. Nu le-am pretins
astfel sa-i puie rotativele in serviciul ideii de aparare natio-
nals, care nu se Inchipuie astazi fare o forta militara bine
orinduita. Le-am tolerat i ironii si batjocuri consecvente la
adresa acestei institutii, i nu i-am poftit sa Inregistreze
macar numele granicerilor nostri impuscati la Nistru de dare
bolevici, intr'o vreme cind Goldstein cu greva foamei ocupa
coloane intregi la ziar i rebelii dela Tatar-Bunar erau incu-
nunati cu o aureola de simpiatie. Nu le-am cerut nimic, fiindca
i-am priceput. Suntem astfel in drept, ca in temeiul unei nor-
male reciprocitati sa, ne ateptam la un dram de toleranta
atunci cind se intimpla ca la rare ocazii sa se face si din
partea conducatorilor notri marturisiri de credinta.
Dela inceput tinem sa-i linistim pe ipersensibilii demoerati :
fern a se gin.ii, in treacat macar, la o suprimare a libertatif
cetatenesti prin baioneta, generalul Averescu la Craiova cind
a infdtisat armata ca un factor important al guvernarli de
astazi, n'a facut decit sa afirme in mod cinstit convingerile
cetatenilor de batina cu mintea in build rinduiald. Pentru
aceasta !wile din tara, oricit s'ar trudi patriotii neofiti si to-.
varasii for, armata inspire cu totul alte simtaminte. Ea nu
reprezinta numai suprema garantie de pastrare a granitelor
fata cu dumanul din afara, ci depozitar al energiei nationale,
armata trebuie s fie si supremul isvor de autoritate fata cu
miscarile subversive dinauntru. Pot sa se supere cif vor amicii

454
4-lui Honigmann, noi, in zile tulburi ca cele de azi, nu puteni
vedea in armatd un corp de mercenari, ci un organism viu
care stringe intr'un manunchiu sentimentul colectiv al Orli.
Astfel fiind lucrurile, far% a cauta o clipd macar s'o atragem
in frdmintarile politice, fard a incerca sd inlocuim cu tunul
'sufragiul multimei, cum o face Trotzki la Moscova, noi tre-
buie sd ne gindim la ea ca la un razim serios pentru o viatA
de ordine Si normalitate.
CA demagogii nu iubesc cazarma, se tie 1 Ca la cLiga
drepturilor omului) d. Costa-Foru nu tine conferinte in care
sa ceara sporirea armamentului nostru, e perfect adevArat.
Aceasta nu va sa zica insa, ca spiritul public la noi nu-i da
seama de realitate. Printr'o orientare aproape instinctive,
lumea hArtuita de loziiice catilinare se gindete la aparatul
Iortei noastre militare ca la o chezaie a guverndrii panice
-si echilibrate. Mai mult I Se cerceteazd in mod firesc, cine
dintre personalitatile de seams trezete incredere in rindu-
rile armatei, pentru a vedea cine poate asigura cu mai multi
sorti de izbindd functionarea netulburatd a mecanismului
nostru de Stat. Sunt doar atitea exemple 1 sugestiuni, nu
tocmai departate in memoria tuturora, pentru a legitima aceste
preocupdri. Fiti pe pace, nu invocam nici pe Musolini, nici
pe Primo de Rivera ca sd nu-i apuce frigurile pe democratii
nresei din Capitala. Ne gindim numai la perioada de agi-
tatie care se pornise aici depe urma raposatului guvern
Vaida, cind generalul Averescu prin popularitatea lui, du-
blata de prestigiul sAu in rinclurile armatei, a inlAturat
steagul rou depe calea Victoriei, a potolit grevele, a stir-
pit germenii revolutiei, i-a pus ordine in tail. Lumea se
intreabd cu drept cuvint prin ce sguduiri am fi trecitt
dace nitre capul guvernului de-atunci i armata n'ar fi exis-
tat aceasta admirabild legdturd organicA, dacd aa-zisa mina
de tier a domnului Argetoyanu s'ar fi baldbanit in gol fart
investitura invingatorului dela MarAti, sau dace o soma rea
ar fi instalat in acele ore de primejdie barba d-lui Nicolae
455
lorga sau jacheta d-lui luliu Maniu is prezidentia Consi
liului ?
Laca atunci a fost aid, daca inainte cu case any intre ar-
mata si guvern, imprejurariie cereau o inrudire de suflet atiti
de apropiata, oamenii cu judecata se intreaba de ce astazi
n'ar it !a lel? Nu cumva curentele subversive au amutit in
acest rastimp, frontierele sunt sigure, expoziturile bolsevice
au intrat in pamint si sleahta demagogilor nu mai este ?
Sa fim iertati, si daca se poate sa nu fim stropiti cu prea
multe bale de cerneala, pentru sinceritatea noastra, dar
avem impresia, ca cu fiecare zi ce trece, in haosul inform care
s'a abatut pe cimpul politic relatiunea logica clintre armata si
viitorul conducator at destinelor Statului revine pe primul
plan la toll bunii romini, dornici sa pastreze nestirbit patri-
moniul actual.
De-aceea, mai domol cu vorbele marl aruncate la gazeta 1
Generalul Averescu la Craiova n'a spus cleat cuvinte blinde
si masurate, s'ar putea intimpla intr'o zi sa spuie mai mutt..._
irabla de matepii
 Tab la de matePil.
Paella
Rostul scrlitoriler. (Din conferiata roan* la Teatrul Nuptial
din Cluj)
Cultul tinereth 19

. Cluj) . . . ............
(dela national (Conferin(A in fats stnclentilor universitari din
. . - . . . .

Monumentul lui Mihail Eminescu. (Cuvintare rostita La Sin Nico-

23

laul-Mare) .
Vint de primavara
Spre alte orizonturi
.....
....... . .
. . . -
.
. .
.
.
41
45
51
0 nedreptate. (Oprirea congresulni studentesc) - . . . . 57
Un caz de constlintA . 65
DupA achitarea studentilor 71
0 mare rusine . . . . - . 77
Viol nti si retorsiune . . . . . . 83
Luati aminte . . . . - . . . . 87
Presa de negustor . . 93
Ca la Budapesta . 99
Un nou tip pe orlzont: .5ab.i.s-rimul . . . . . 103
Protectori' Jela Bucuresti 109
0 chestitme de famine .
0 lectie . .
. . . . .
0
- . ...... 113
117

awl simboluri 12a

459
 PagIns

Cazul d-lui Rosenthal . . . .. 129

Cu unul mai putin
Pinze de paianjeni . . . . .

lncepe o batAlie mare... 1 . . .

. . .
.
........... 135
139
15t
Incepe o bAtalle mare... II 157
Mustul care fierbe 165
Granitelt. . 171
Povestea 1ui Ille Muromets 177
Adunarea dela Alba-lulia 185
Vorbele marl . . . 195
Samsarii 201
Basarabia 207
Ce cari pltacA, cei cati v:n... (rragmente) 211
Tabla valorilor 219
Trei seri in gara de Nora 225
Dreptatea de vinzare . .
Duna renuntarea principelui Carol . . . . ......
Gheorghe Cosbuc. (Discuss de receptle rostit de d. Octavian Goga
. .
231
237

in sedinla Academ;ei romane., la 30 Mai 1920).

Un precursor al unitAll' : losd Vulcan . .
Avram lancu
. .....
.
245
269
285
La groapa lui Saguna
PArintele Lucaci . .
tin gazetar de legea veche
. ........... 295
30t
307
Badea Gheorghe 311
Problema maghiarA
Conceptii minoritare . . . . . . . .
Propaganda dela Budapesta .....
......
. . . .......
. .
317
323
331
Patriotli dela Budapesta . . 337
Vecinii nostri sirbi .
Pilda dela Belgrad . . ..........
Apropierea minoritatli maghiare
. 343
347
351
In Vinerea Patimilor 357

460
 Paola

Problema religloasa 363

Rasvratirea dela Cuibul cu barza
Avem Patriarh . . .
Incoronarea la Alba-lu to .
. . ........ . . . .
. .
.
.
. .
. .
.
373
379
385
Mobilizare morala . 389
Primejdia strainilor 395
Fierbe in tarn... 399
Orasele 409
La o raspintie noua-. 413
Cum se insult& tam . . . 419
Procurorii umanitatit 423
Raspuns unar provocari .
Lectia lui Hindenburg
Setea de autoritate
...... . . ......
.
9.

. . . .
427
435
439
0 faza noua : ofensiva nationala 445
Supremul razim: Armata . ... . 453

INPRINCAlk STATOLUL BOCURIVIL