ALM. PINKIN REPARAREA CEASORNICELOR TRADUCERE DIN LIMBA RUSK. © EDITURA TEHNICK BUCURESTI — 198 GAPFTOLIL 1 ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA A MESTERULUI $1 SCULELE INTREBUINTATE 1, TEIGHEAUA (MASA DE LUCRU) Megtorulecasorn de Iuxu ling tejgl formece obiectul unci atcn(it euven Inditimea tejghelei tuebuic: sk asigure 0 por bbrafelor mosteruluis care sii nn provoace 0 obosire prea repede. 0 ‘ejghca prea joasa olligh pe accla care luevee2t In ca sk so aplece; iar niunea tn acesstit pozifie este fied indotal daunitoere sinatitii. De multe ori ceasorniearul simte oboseali, mai pu din eavza tnei mune! indelungate si incordate, ei mat mult din cava unui Toe de nianek incomod. Inaljimea tejghelei trebiie si corespundi eu tlia nieterului. Se consider ch cca nial eo espunzatoare este mumer la 0 tejghea, a eérei suprafatt se ail ao disiangi de 20—25 em do ochit- mesterulut Tejgh irebuie si fie inzesteatd cu un numir suficient de seriate do diferite dinensiuni amplasats tntr-o parte sau in ambele pir{i ale tejghelel. Aceste sert e sii fie adaptate Peitra piistrarea sculelor si a materialelor necesare, Ficcarc biest Uebule se giscascd lilemun anual sectaes asifel ew si tw se piard moult timp pentru eautarea Iii Seulele gf miaterialele ere se wlilizeazd mai rar se vor ayezt in sertarele cle jos, iar cele mai des intrebuin{atc, in cele de sus. Iu fig. 1 este aritati o tejgtiea foarls comodd penta um Mester; ceasornicar; fiinc inzestrat& eu sertare gi un raft interior entra diverse obieste. Lungimen tejgholet este de aproximaliv 40—~100 cm, iar !iimien ei — de circa 45cm, c nevoil si petreaci foald ween consiruiejia acesteia trebuie si normal aSuprafata epee pe care se lucreagd trebuie si fic de o eurditenic impecahili, De obicei tejghcaua se acuperii cu hirtie alba; care trebuie inlocuiti des. Se recomanda ca peste hirtie Si se aseze in geam gros, Este mai ugor de Iuerat pe sticli, pentru cé piescle ceasornicelor si sculele se deplascazi mai usor pe ea. a uel i ; Pentru Iucrari, care sint legate de repararea ceasornicelor de perete, curitirea platinelor, a eatiilor, rectificarea, lipirea ete. csi¢ necesara o masa de Ineru acparala. Asezarea sculelor pe tejghea. Sculele tutrebuintate mai rar nu acclea intrebuintate mai des nu irebuie si stea ingrimidite una peste alta. Surubelnijelé. pense- tele; pilele, periile ete. trebuie si se pliseased intr-un loe bine stabilit si intr-o ordine care rhi- mine intotdeauna aceeasi. Gel mai bine, sculele se vor aseza in partea dreapti. O asemenea asezare a sculelor mareste pro- : ii ites |, durtivitatea muneii, seutesie de nisediri inutile si de pierdere de timp pentru cautarea lor. Este ne- eesar ca fiecare mester si-si faced singur edueratia, ohisnnindu-se cu ordine in munca. Mai tirziu aceasta devine o obisnuin{a. Se poate intimpla chiar la lucrul cel mai atent si preeaut ca o picsi oarecare foarte mich, alunecind din miini, s& cad& pe jos, ceea ce provoacd o pierdere de limp pentru eiutarea el, iar citeodata duce chiar la pierderea piesct insigi. Pentru a evita asenienea accidente se poate intrebuin{a o bueaté de ping& cavecare, care se fixeazi pe parica din fala a tejghelei: dimensiunile acestei plage sint de 75% 40 em, In timpul licrului ea trebuie sa fie niinsi pe genunehit mesterului, retinind orice piest clzuti. Fig. 1. Telghea 2, SCAURUL Deourece ceasornicarul sti cea mai mare parte a timpului de mined asezat pe seaun nu este de loc indiferenta calitatea scau- ntlui intvebuintat. Un seaun prea inalt si o tejghea joasd sind diunitoare pentru sinitate? deoarece ele obligd p2 ceasornicar sistea aplecat insinie si din aceastit cauzi capata cu timpul 6 trebuie sf se afle pe tejghea, iar - jin spate incovoiat. Un scaun prea jos ling’ o tejghes inal! face de ascmenes munca anevoiasé, Scaunul cel mal corespun- gator condi{iilor cerute este acela la eare genunchii formeazi un unghi drept, iar talpile picioarclor stau in intregime pe dusumea, Majoritatea ceasornicarilor folosesc taburete. O serie de cer- cetliri au arital ca lipsa nei speteze duce prea repede la obo- sire, ceca ce poate fi evilati folosind un staun cu speteze. Nu sé recomand’ staune tapisate. Se poate ageza pe scaun o bueala de pisli cau de alt material de 1—2 em grosime, ¢are sd nL fie fixat pe scaun, Ceasornicarul trebuie sa alterneze in munca fui la tejghea eu operatii execulate in picioare. Astfel, lucrari ca, de exemplu: curalirea si asamblarea ceasornicelor de perete, lusiruirea; rectifiearca ele. se vor exccuta in picioare. Ulilitates nnei asemenea melode combinate de luctu este evidenta. &. ILUMINAREA ‘ Incdperea in care se lucreazi trebuie sh aibk o iluminare naturala bund. Ceasornicarul este obligat sé manipuleze un numar mare de piese mirunte de ccasornic, el trebuie si stea descori limp bidahitnal cu Iupa la ochi; toate acestea solicita foarte mult vederea Ini si face ca la o lumina slaba aceasta si oboseasca foarte repede. Este de preferat ca lumina si vini din fafa, cazind direct pe obicctul de Iucru, dar in nga fel ea razele de lumina sa nu se reflecte de pe sticla sau de pe obiecte lucioase, eare se afla pe mash. Atuner cind se lucreaza cu lumina electricé, trebuie sa se folosease’ o lampa de masi eu abajur opae, care si indrepte lumina direet pe locul de muned. Lampile ,,lumina gilei™ pot fi considerate ca dind o iluminare foarte bund; de asemenea ¥i unele laimpi cu sticla mad. O lumina tremuratoare sau o lu- min& venité din spate sint hotarit diundtoare. De asemenea tre- bule eviiatti lumina care cade din partea dreapta sau din ceo sting’, deparece umbra bra(ului intunecd obiectul de lueru. 4. SCULE $I DISPOZITIVE Seulele bune ugureazi gi aceclereazd munca intr-o masura apreciabili; sculele trebuie manipulate eu griji; cle trebuie ferite de coroziune si intrebuintate numai la acele operalii pentru care sint destinate.Menghina. Menghina cea mai potrivité pentru Inerari de cea- sornicirie este aceea ardtaté in fig, 2, cu Aaa falei de ofel de- mentabile paralcle, avind uo li- {ime de 60 mm. Pentru pilirea Fe) B Fig. 2. Menghina paratela de Fig. 3. Menghine maguale : bane a — penirt Incried nal imari; & — cu pllijé-de-sirin- Rene; €— cia Bucy filetaid > ot — cu pivllti diture unor piese mici gi pentru alte lucrari m&runte sint necesare men- pe manuale ardtate in fig. 3, cu piuli{a de stringere, ew ucsA filetata i cu piuliji fluture. Pmsetele. Pentru agezarea si scoaterea din mecanismul cea- sornicului a diferitelor piese si ansambluri, precum $i pentru diverse lucriri in afara mecanismului, ceasornicarul trebuie si dispun& de un complet de pensete care si corespunda specifi- a i Tree Ee ee es a = =. hE a a Fig, 4, Pensete: a = pent teers! mari; fb — pent juerarl miruntes ¢ — pentru iuerari foart arene jf do — penta Mali eb lisitiior; ¢— pentru scoateres .spleatel (pirulul). de ee Saameien Jf — pent Indepartores coloanel die puiie; ¢ — pentru scoaterea aratitoatelor: — pentru confectlonates spiralel Rregied: ¢ — seat cenaren eile in mecenizmel coatorniculul) §— pentiw lerea sitme & es <= dilerite tipuri. ‘enlui lncririlor executate de el. In fig. 4 sint ariitate penseie de Fig. 5. Peanséane (materialul — ofel rotund, cu diametrut de. 3—5 mm, iar lungimile poansoanelor de 50—G0 mm): ad — pent ficatea rotilor pe pinitané gi a batsnsierulul pe acy 6, ¢ — pentru diverse hicearl ; fo— pentru fixarén anithiedtelor, ro(lioar, presurea: piuigane nr, galiedin ete ye, -gooaleres suruburiior rupie; 2, fh — niry trakare (panetare) jf =— peniri Hine Hires rot! pe alnbont f-— pectroeresiare } A — peritra extragercs tampoanctor din eiiindrd ; of = pentru intebicerea mipoarelor tn cilindm; mi — pentro slungitea He aie micgoraren gation; po — penice ese lie § x alungirea’ clindrital dln mutt balanslerutul n= pentru Indep lites bicselir ; _— pentrit troll printun punct ; se — pent execuiarend de-rizuri In pura pion ul ih pei dea pel ecaliibrt inte de raft in-innie dealank; & — pentru Uxarea platoulul ; ¥ = peniru {lxaren pleselor marunie ; — pestra fixarea arat din (ides); x — penton fixaren arilitorului ininutary yo atosrelor (partta siperioaré egie fecudi pertru seoaterea pinicanelor de pe rofl Poansoancle. Poanscancle reprezinti seule extrem de inrpor- tante si foarte des inirebuintate in practica ceasornicarilui-re- arator, Poansoanele pentru diverse lucrari vin in comer in pom- lete de cite 25—100 de bucati. In fig. 5 sit aritale pocnsoane pentru diferite operatii. Burghiele. Pentru giurire ceasorni- ‘carii folosesc burghie late (unilate- rale sau bilaterale) si hurghie spirale. Burghiele spirale se cumpiird gata con- fecjionate, Burghiele late (lig. 0) cea- soriticarul este nevoit de multe ori sii le confeclionexe singur. Nu trebuie uitat ci sculele se confectioneazdé din oteluri de calilate superioara si ci pentru prelucrarea ler este netesar un ulilaj special. De ‘ceca se recomandé folosirea unor scule gala confectionate, Numai in eaz Fig. 6. Burghie late: a — burghiu fat unflateral, cu ro- iirea Intro sligaga parte: ce aputoru! tél magi! de peurit manuas Si a usel magin universale; hb — burgh bilateral; ¢ — burghia semicircular pentrr gaiitirea wer imetale foarte tigide ; ¢ — burghio penter peri adinci; ¢— pentru finisarea nner geal gde nevoie unele seule pot ft confectionate in atelier. Pentru cea- surnicarii incepitori a fost adaiugat la sliryitul cértii on capitol »Confectionarea pieselar si seulelor simple™ in care sint expuse eunostintele principale in legdtura eu confectionarca sculelor mici si a pieselor cclor mat simple pentru ceasornice. 5, INSTRUMENTE DE MASURAT lnstruimentele de masurat se impart in instrumente specilice pentim ceasornice si in acelea intrebuin(ate in mecaniea de pre- Fig. 7. Compas de interior pentru Fig, 8 Compas de exterior pentru diverse lucrsri diverse luceiri civic. In toate cazurile sind este necesara confectionarea sau ale- gerea unei piese noi pentru un mecanism de ceasornic, trebuie si i se cunodasei dinainie lungimea, grosimea ete, Piesa cu dimensinnile el trebuie desenata, fie chiar sub forma de schi{ai, fie copiati dupa mo- del. Pentru masurarea dimensiunilor trebuic fo- losite instrumente de misurat universale, in- trebuintate in mecanica de precizte. Compasurile primitive. aritate in fig, 7 si 8, sint intrebuin(ate de ceasornicarii reparatori inu- mai atunet cind trebuic determinati rapid dimen- siunea inet plese care nu necesita un inalt grad de precizie, Compasul de interior (fig. 7) se foloseste pentru masurarea gaurilor in interior, de exem- plu, a distanjei dintee punte si plating. Un in- strument de aceeasi formi, dar cu picioare drepte (lig. 8), se intrebuin(eazi la mésurarea pinioa- nelor si la misurarea exterioara a diverselor plese, ' Calibrul pentru méasurat aveurile este ariitat in fig. 9. Pentru a determina litimea areurilor, acesiea se introduc in secbiturile instrumentului, Fig.9,Calibrupen- Ge ambele piirti ale acestuia fiind notate cifre iru misuratarcuri care indica calibrul ccasornicelor pentru care 10 este destinat areul respeectiv. Pentru-a determina grosimea, arcul se introduce in erestaiura instrumeniulni de misurat dimensiuni mici, care aralA grosimea areului in fractiuni de milimetru. Dis- meirul arcului, sub forma tnfasurati, este determinat de sara de jos. Cifrele indich milimetri. Instrumentele de miisurat si des- erierca aminuntita a totrebuinjirii lor se poate gasi in luevirile dé specialitatc existente, Cele ariitate aici sint deparie dea epuiza toate sculele gi dispozitivele necesare reasornicarului. In capitolele respective, ce urmeazi, autorul ya araia metodele de tolosire a seulelor pe ma- sura neresiitit lor, ix vederes. exeeutirii diferitelor feluri de repara(ii ale ceasornicelor; de asemenea se yor da desene si de- serierea lor,CAPITOLUL fi FRECAREA SI UZAREA I, FRECAREA In eapitolul de faja yom eauta 4 prezentim in mod sumar ceasornicarului-reparator aceasta problema, atit de importanti in ceasornicarie, firi a avea preten{ii de a cuprinde tuate as- petiele legate; intr-o forma san alta, de freeare. Ce este frecarea? Vrecarea este forja care impiedica mig- tarea unui corp pe suprafata unul alt corp si care este tntot- deauna indrepiala in sens opus sensului de miseare. Aparitin ei se explicd prin faptul ca suprafeiele corpurilor in miseare ni sint niciodati absolut netede; ele se agati reciproc prin aspe~ rifatile minuscule de pe cle, care par si {ind unele pe altele cu o anumita for{a. Aceasii proprictate a asperilajilor unor supra- fete in contact duce la conclazia ca corpurile care we o suprafatit mot netedia au o frecare mai mica. Frecarea se supune urmitoarelor lepi: 1, Cu cit fora care preseazd asupra suprafefelor in frecare ésle mai mare, cu atil frecarea este mai mare, 2. Inite suprafete neunse, forta de frecare este indepen- denta de aria supratetelor in trecare si de viteza misearii; coefi- cientul de frecare a douai supralfete date constitrie o valoare constanta. ; : 4. Intre suprafefe unse, frecarea cresle o dati cu cresteres vilezei. Wrecarea intre suprateje unse este cu atit mai mare, cu cil aria supralejelor in contact este mai mare. Prin urmare, cu cit sarcina la care este supus axul unui mecanism de ceasovnic este mai mare, cu atit foria de Ireeare a fusului in lagde va fi mai mare, Cu ceil suprafata de contact intte fus gi lagdr este mai mare, eu atit forfa de frecare este mel mare, 12 — Intr-tn meeanism de ceasornic se cunose doui forme de frevare: a) provenita de la contaciul intre suprafetele in migcate a dona corpuri solide fara lubrifiant (trecarea useati) st b) din eauza econtactulut intre dou corpuri solide, despirtite inire ele de o pelicula yiseoasa 31 lichida oareeare (freearea jeu Iubri- fiant), In primal eaz este Trecarea care ia nastere intre dintii rofilor de alama, care se angreneaza cu dintii pinioanelor de a{el, deoarece locurile de contact intre dinfit vojilor st din{ii pinioanclor nu se ung niciodaté. In al doilea_eaz este frecares fusurilor de ofel eare se rotese in lagare de alama sau de piatra, unse cu ulei, In mecanismul ceasornicului ecxisti si alte piese eare sin’ supuse frecdrii irojile meecanismului de intors, unele pirelii si arcuri), dar aceste piese nu exersila o influen|ai mare asupra mersulut ceasorniculoi, Influen{a freedrit in lunetionarea tint mecanism de ceasornic esie foarte importanti si reprezinta un mare feajuns in mersul ceasornicului. Bineinteles, Irecarea nu poate fi inlaturati in intregime; dar intluenta ci poate fi re- dusi la minimum, folosindu-se in acest seop unele miisuri stu- diate si sulicient de bine runosecuie. Toate piesele si ansamblurilé principale ale meeanismului de ceasornic sint supuse frecrii si pentru invingerea ei trebuie sa fie consumiala o trat{iune oarecare din momentul de rasucire a arecului de intors. Momentul de risucire a acestui.are este con- sumat pentru invingerea treearii si anume: trecarca unei spire de alfa, care ia nastere in procesul de desligurare a areului: Tre~ earea inire spirele arcului si capacul si fundul casctei'; freearea dintilor rojilor de din{ii pinioanelor; trecarea tusurilor in pietre: Treearea palciclor de din{ii ro{ii aneorei ete, inclusiy frecarea tare ia naslere din misearea balansicrului, Pierderea momentulut de risucire a arcului pentru invin- gerea trecirii este un fenomen care se continua in decursul intregii funetioniri a. meeanismului intr-un mod foarte nere- gulat. Ceasornicarii cu experien|i stin ci momentul de risucire . a arcului este foarte ineonstant. La toate ceasornicele care lu- ereagi cu arc} acesta slibegie pe miisura desfasuririi Ini (scade momentul de rasucire), iar la 24 de ove dup intoaréere el scade aproape Ia’ jumatate, Momentul de risucire a arcului are anumite valori pentru fiecare tip de mecanism si el nu trebuie si die modificat de cea- sornicar en scopul de a-] mari sau a-l micgora, Mesterul cauta ' Piérderen momentului ds risucite a arcului in caseth atinge dupa dlatcle nor autor; 10—30%, 13eiteodaiaé degenba catiza unui mers defectuos al ceasorniculut gi atunei) dacd nu reugeste si giseaseé repede motivul, fiind un eeasornitar fiira experienta, va rexolya in acest cag problenia foarie simplu: el va inlocui areul normal pentru tipul respectiv de ceasornic printr-un alt are mai puternis, adied eb va mari in mod arbitrar momentul areului-motor; dupi aceca mersul ceasor- nicului se va ,.inviora™, in aparenfa, pentru citva timp. Dar acest procedeu nu este numai diiundtor, dar g1 peviculos, EL este diu- nilor, pentru ci un are mai pulernic yaspori simtitor trecares si tofocata nzarea tuturor pieselor mobile ale mecanismului; ¢| leva aduce repede intr-o stare inulilizabili, Ori pericolul avestui procedeu il constitute si faptul ef, in cagul ruperti unui astfel de are, va fi inevitabila ruperea si a citorva din(i ai casetei sau ai pinionului rotii centrale; totodaii se pot rupe si piatia si fusul ro{ii intermediare. Deseori, cauza unui mers detectuns a ceasormenlui mu este de loc momentul ce risucire insulicient al areului ci, in majoritatea cazutilor, cauga este ascunsd in freravez prea inare din interiorul meeanisniului ceasorniculti; aceasta ec dateresic uuct lustruiri insuficienie a lusurilor, sau din cavza lagirelor murdare, a dinjilor {aiaji grosolan si ne- linisati, a pinioanelor nevodate, a defectelor din sistemul fan- samblul) j.furea ancorei-balansier* ete. Dupa inlaiurarea acestor defecte, micsorindu-se frecarea din mecanism, ereste efortul rojii ancorei; [urca_anccrei primesle si transmite balansierulut impulsuri cu forta necésaci, care sint suliciente pentru asiguvarea unui mors bun al ceasornioului. 2. UZAREA In afara de frecare, ceasornicarul intilnesie tn meeanismul ceasonnienlui un alt fenomen inevitabil — uzarea (roaderea) pie- stlor nieeanismiilii (a fusurilor, a lagarelor de alamii, a rotilor din{ate si a pinioanelor’. Este earacteristic faptul ea feecarcn in ¢easornie nu are loc sub actiunea unei forte constante care acftiouedza in mod egal in decursul func(ionarit ceasornicului. La forja de frecare se mai adaugi si alti factori ea, de exem- plu: a) uzarea mecanica — roaderea din{ilor rotilor, a pirioa- nelor, uzarea fusurilor din lagirele de alam sau de pintra, uearea legirelor de alama insesi; b) modifiedri chimice, care au loc in alam si tn ulei sub influenta aerului, a luminii, a acivilor, aflaji in ulei, precum gi din caugza prezentei oxizilor de zine, de 14 sianiu si de plumb din alamaé: a fosforului si sulfului din fier 4i ofel, care influen{eaid considerabil asupra vitezet de deseom- nere a uleiului, deci si asupra uzarii pieselor de ceasornic. Frodusele rezultate din roadere sl oxidare care se amestecti eu uleiul murdarese malt mecanismul ceasornicului, uzarea pic- selor continua si creased, crescind totodali si frecarea in meea- nism. Afari de aceasta, dinfii si fusurile uzate reprezinti si ele @ caugd pentru cresterea jocului atit in fusuri, cit si tite roti si pitioane, ceea ce face ca angtenarea si nu mai fie corecta, In felul acesta; procesele metanice si ehimice sini amindoud dinniloare functiondrii ceasornicului; daca ele nu yor fi inlitu- rate la timp; cle vor progresa in asa misuré, ch la tn moment dat momentul arcului va fi absorbit in intregime de ele, dalan- sicrul regulator se va misca foarte slab, eeasornicul va ramine vizibil in urma si, pind la urmi, se va opri cu totul. Un meca- nism de ceasornic adus in aceasti stare nu va mai pulea fi pus in mistare nici macar cw ajutorul unui are supraputerniec, Uzarea cea mai mare —-~ dintre toate elenientele mecanisme= lor de ceasornic — o suferi de obicei dintii easetai, at rolit centrale cum si lagirele de alamé in care se invirtese aceste ro|i. Desi aceste rofi se rolesc incet, presiunea puternica a arcului, chiav de forta normali; este atit de mare, incit pe suprafetele de Tucru ale dintilor ss formeazi semmne vizibile de uzurd, sub forma unor adincituri. Roaderea mentionati a dintilor tasetei, ai rolii centrale si a lagarelor acestor roji poate fi observata dé un ceasornicar atent in mecanismele ceasornicelor de pereic gi de buzunar! care au Tunctionat un timp mai mult sau mat putin indelungat. Urme vizibile de uzurti se observa, in cele mai multe ecazuri; in locurile de contact intre dintii rofilor si dintii pinioanelor, in special la rotile centrale si intermediave. Pentru a micgora freearea dintre suprafetele in contact se introduce uleiul. Intre fus si peretele lagarului se formeazi o pelicula de protectie. intermediara, care desparte suprafe(ele de freeare una de cealalta. Uleiul care a fost introdus odati in mecanismul unui cea- sornie; éhiary in eantitati foarte mici, rimine neinlacuit in de- cursu\ unui timp indelungat. Daca uleinl mu ar soferi nici um fel de modifieari in deeursul unui timp, de exeniplu 3—5 ani, problema frecdrii ar pilea fi considerati rezolvati intr-o oare- Care misnriz dup expirarea acestui timp, eceasornicul ar fi dit Ja curdtit si ar fi uns din nou cu ulet proaspiil; care si-si pistreze: Proprietafile utile pind la termenul urmitor. 15Problema.se prezinté insa altfel! cici chiar uleiul de cea mai buni calitate sulerii modificiri chimice importante: dupa un anumit interval de (imp de Ia ungere; el se transforma dintr-o aubstan{i folosiloare inir-una daundloare. Oxidindu-se in pre- genta acrului; uleiul se inchide la culoare, acidul din el dizolva unele pirti componente ale alamei; din aceasti caurt ulein| se impurificé si mai mult} eapati o culoare verde, iar apoi el se transforma inir-o niasi consistenti lipicioasi. Numeroase experiente si insereiri) ficute de specialisti, care au incercat si prepare un lubrifiant impecabil dinir-un amestce de difsrite wleinri animale; yegetale, minerale gi siniatire, nm an rezolvat in intregime accasta problema a uleiului ideal, care sii reziste la oxidare, ingrosare, uscare si alte fenomene asemana- toare — ele neducind pind in prezent la rezultatele dorite, Altfel se prezinté luernrile in privinta metalelor intrebuin- {ate la mecanismiele de ceasornic: alama gi ofelul. Propriciatile chimice si fizire ale acestor metale sint studiate in suficienti mia- suri, materialele alewindu-se cu precizie, corespunziitor eu condi- {iile pe care trebnie sé le indeplineasra. Dupa cum se vede; din cele arAlate mai sus, frecarea, care ingreuiazd mersul ceasornicului, nu poate fi inlituraté, in intre- gime; in sehimb ca poate fi miiesoraté fara multe grentati, folosindu-se datele si mijloacele cunoscuic noua in prezent. In felul ceesia; megterul ceasornicar trebuic si creeze condiftii favo- rabile pentru functionarea mecanismului ceasorniculii, Totalizind toate tele expuse mal sus; recomancam ceas nicarului reparator sii-st insuseased concluziile-reguli aritate miai jos; elilfuzindu-se dupa ele. : é 1. Liagirele de alama si de piatri, precum si alveolele feu- pele) de ungere in platinele si puntile tuturor meranismelor de eéasoraice irebuie sit fie absolut curate] netede, fii zgirieturi ai rizuri, bine lusteuite, fark cele mai mici urme de impuritati: praf) resturi de ulet vechi, materiale abvazive rimase dupi. recti- ficare $i lusiruire; cum si urme de henzina dup curitirea cca: sornicnlii. 2. Fusurile trebuie si fie extrem de subtiri, dar si posede (olusi rezistenta necesaré. Ele trebnuie sa aiba o forma cilindricé regulata, cu praguri mici, firi nici tn fel de rizuri si zgirietturi; fusurile trebuie si fie trecute prin procesele de cilire st lustruire corespunzitoare, 4. Dintii rotilor irebuie sa fie neteziz dintii taiali grosolan; an eagurile admise; trebuie si fie finisafi prin rocare gsi Ius- # 16 | truire’. Pinicanele frezate si cele cu ‘stifturt trebute sa fie de otel/ cilite, bine Iusirnite. Pinioanele si gtifturile alacate de coro- ginne tréebuie sa Tie inlocuite, 4. Geéasornicarul réparator nu irebuie sa uite niciodath et piesele mecanismulnt de ceasornic yor contribni eu elit niai mult ja micgorarea fortei de frecace eu elt ele vor fi mai bine finisate si, invers, cu cil suprafetele pieselor in frecare vor avea o supra- fnti de califale mai proasta gi ecu cit acesic suprafefe ae vor uza niai repede; cu atit forja de frecave care va lua nagtere va fi mai mare, 5. Curdtires lagavelor; fusurilor si altor piese ale ccasornicu- lui reprezinti a problema de importantit primordialaé, Se reca- manda ca spilarea pieselor st se foot in henzinad de buna ecalitate, preeunt ai ih hiclorura de metilon, iar de preferin{a ‘in toluol. ’¢ linga mulic avantaje pe care le prezinta icluclulin comparatie cu benzina, el mai posedi proprietatea de a itmpiediea ‘coro- wiunéa gi de a se evapora fara riimasi{e. Piesele curatite,inainica asamblarii, st pistreazi sub un clopot de sticli, Pentru a ou murdirt intimplator meranisnul cu praf ete, tejgheaua, senlele, miinile si imbricimintea accluia. care Inercazi irebuie si fie tbsolut curate, O: alti observatic important, care a fest fiicuti ta coasor- nice; il obligi pe ceasornicar si acorde o atentie deosebita tairilor in legituri cu finisarea suprafe(clor in frecare din iMetapismele ceasornicelor. S-a observal ef in mecanisnielé cea- sornicelor de valoare; cu piessle finisale impecalil, uleiul cu care au fost wise piesele acesior ceusornice se comport altfel, decit acelasi ulei intrebuin{at la ungerea mecanismelor cu piese de- fectuos finisaic; din ccasornice ieftine, Astfel, in mecanismele de prima categorie, uleiul din lagiire isi piistreavA starea sa normali, firi modificari perceptibile — chiar dupa mai mul{i ani; acelasi Wei folosit la meeanismele ceasornicelor ieliine sufera inir-un timp foarte seurt} dup& 5—i luni, modificdri attt de radivale, ineit mersul normal al ceasornicului este en totul deranjat. ‘in condijide tnui atelier de ceasorniedric, luerarile de rodare fi clustruire a rotilor dintate-trebuie cfectiate cu multa prudenti, deoarec: pot Huce lao inriuwlatire a angrenarit normale intre roti-gi pinioanc: 2 Repararon eoosornicelor 17CAPITOLUL Til CEASORNICE DE PERETE 1. CEASORNICUL CU LANT $1 GREUTATI Ceasorni¢ele cu lanj si greutati se fabrici in Rusia din timpuri sirayechi, Atelierele meytesugiresti de la Moscova, care abundau mai ales in Zariadic, eomunia Savapove, si in alte localttafi, fabricau anual aproximativ 0 ee de milion din aceste ceasornice, Confec{ionarea cen- sornicelor cu lant si greuta{i po scari industriali s-a organizat abia dupi Ma- rea Hevolutie Socialist din Octombric. Ne putem forma o idee despre mii- siira in care se fabrican in Rusia cea- sornicele cu laat si greutiti dupa fyp- tul cH mumai fabrica de ceasornice nr. = a livrat intre anii 1930 si 1937 peste 23 de milioane de astfel de censornice, Acest tip de ceasornic, foarte simplu, se fabricé de uzinele sovielice si in present, Ceasornicul cu lant si greuli{i repre- zinti un tip foarte raspindil (fig. 10 si 11). Mecanismul lui simpla si ieftin ponte fi ugor reparat duph o lunctionare de mai mul{i ani. Ceasornicarii au de multe ori o atiludine de dispre{ fata de ceasornieul eu lant gi geeutaji; et evilh chiar si le primeased’ in reparatie. O asc- menea atitudine faté de un ceasornic care a primit o raspindire atit de larga tre- huie consideralaé gregitt, Mecanismul ceasornicului en lant i prevditi previnti indiseutahil difieultaji si poate servi drepl o Fig. 10. Mecanismul cea- somiculul cu lan{ gi preu- a— roala cu gant pentru lint: bonis intermeinras o—ri de mers; J — ancora: e— fusca; fo — punten; @ = etrligete: de fixate a oherantsmliate sport; ft =leaphne! — supers f= born de fidolre a furell # primi treapti, ca un fel de inifiere pentru ceasornicarul in- gepitor. 5 In capitole speciale in care se trateasd ceasurnicele cu lant si greuliti, desteptitoarele si alle ceasornice, vor fi tratate lueri- rile cu caracter special, caracteristice numai tipului respectiv de ceasornice. Indicatii privind luerarile cu caracter general (cura- tirea, lustruirea fusurilor ete.), cititorul le va asi in alte capitole ale Inerarii de fati. Pentru a nu inejirea clittorul cu un material Fig, 1. Mecanismul ceasorniculul eu lant si greutitl vazut din fata-si lateral: f— plaiohul winttaralat; 4 — roata orart; ¢ — roata mhinbstonte; mt — pinion rotit sehimbitoare greu asimilabil, care necesita expuneri largi, autorul a formolat in ¢arte reguli foarie concise, usor de memnoral, Hegula: La toate tipurite de ceasoruice de perete gt de deg- fepiatoare, suruburile gi piulttele se degaribeasw in sens conlrar deplasirti aratiloarelor (acelor) ceasornicilut. Demontarea; 1, Se seoate cirligul de care este atitnata greu- latea si se extrage lantil. 2, Piulija si minutarul se degurubeazi fecare in parte de pe axul refii pentru lan{, apoi se scoate ugor orarul de pe bucga cotil Orare. $. Cadranul, fixat eu trei euisoare pe suportul de lemm, se Scoats dle pe acesta cu ajutorul unei surubelnije introduse intre suporluly de care este fixal mecanismul, si spatele cadranului, . +. Se scot rojile orara si schimbatoare gi se desurubeazit pin- litele cirligelor care fixeaza meeanismul pe suport. 19a, Se desurubeazi cele trei pinlife de pe coloane: si se scoate platina (placa) din spate. Pentru 4 seoute pinionul minutarului da pe axul ro{i lan{ulut este nevesar dispouitivul aratat in fig. 12, Acesta poate fi folosit foarte simplu, Baza ese fixeazi in men- ghina de banc; axul rotii de lan{ se introduce in furea a; platina en pinionul se afli in partea de sus. Una sau dona loyituri pu- iernice date cn un ¢icsan de salami pe ax sint suficiente pentru a-sconte pinionul. Gaiurile b servese pentru fixarea pinionului pe ax. Toate piescle se spali in benzinad peniru a le curdfi de ulei si murdarie, Piesele foarte murdare se curita in solufii speciale (veri ,.Refete™), Regula Dupa temon- (area mecanismuilui ete ne- cesar si se ecramitnerd cu a- fenfie gi s@ se constaie daca nu sint defectale giurile pen- tru fasuri, fusurile insesi, din- {ii rofffor, pinioanele ete. Despre repararea acestor piese veat mai jos, pet, 4 La eceasornicele cu lant si greutafi se intiniplt ca si la orice fel de coasornice, ca pe lingi curd{ire si fie mesesari si excen- area unei reparatii a intregului mecanism sau a unora din pie- sele sale. Mai jos vom aridta defectarile cele mai frecvente gi lus erfrile neeesare pentru inlalurarea lor, 1, Lanjul s¢api de pe roati aulele langulut s-aw desfiieut. Pentin a le reface fieeare za a lan{ului irebuig strinsa cu rlestele patent. Ec _ 4, Roata scapi — clichetul s-a uzat si nu mai {ine roata de thehet a ro{ii pentru lant. Trebuie inlomité cu una nod, a. Desi ceasornicul merge, aritailoarele stau pe lor — axul rotii pentru lant eu pinionul minutarulut fixat pe el se rotegte slab In mufa de friefiune a rofii, Mufa se stringe putin eu aju- torul clestelui aseufit. 4. Sen indoit un dinte la una din roti: acesta urnicazi sit fie indreptat Wen plepararea si inlocuires Te i. Inelele leagdnului fr s-an ros (fig. 10). Trebuie inlocuit leaginul. 6, Din eauga frectrit continue a dintilor rojii de mers ¢ de bratele ancorei d, pe wcestea din uri se formenzi adincituri, care impiedicé mult mersul normal, Adinciturile trebuic inde- pirtale prin reciificnre, apoi bratele se lustruiesc. 20, Fig. 12. Dispozitiv pentra scoaterea pintonulut minutarutul 7. Lipsegte jocul vertical la un ax sau la fusul uneia dintre roti: Jocul se poate ob{ine prin indoirea platine! im partea co- respunisdi lume. 8. Din cauza unei giuri (a unui lagir pentru fus) foarte nzale, angrenarea normalai nu mai are Loe, ‘Trebuie si se intro- duct o buesi (vezi |.Desteptiitorul™, .,Repararea lagirelor™). 9, Bratele ancoret trealerit pe cifiva din(i ai rojii de mers; dinti rofii au bayuri sau sint indoifi, Acegti dinti trebuie sf fie indreptati. : 2 10. TFusurile sini indoite sau rupte (v. cap. XT, ,,Pusuri*). U1, Pinionul inutarului de pe azul relii pentru lant cate monlat prea aproape de pitas si din aceasta cauzl lipseste jocul de Ia roata lan{ului. Molosind dispovitivul aritat in fig. 12, pinionul se ridiea in sus in asa misura, ca intre el si platina sii se formeze jocul necesar. ‘In afarii de defestirile enumerate mai sus care deranjeani mersiil ceasornicului, se mai pot intilnt st alte defect mat putin importante, a riror inlalurare poate ineepe mumai dupii nn control atent sf dupa ee s-a ajuns la convingersa ca tocimat ele reprezin{i cauza care impiediei mersul normal; pimetin altfel, o ,,reparare® pripité gi mechibzuila nu va aduee: decit pagubii si va obliga reparatorul si piardd timp inutil pentru inlajurarea greselii comise. Confeetionarea ancoret. Accasia este o lucrare foarte ree- voula si relaliv serigasi la repararca ceasornicului cu lant ¢i freuta(i, Trebuie taiali cu foarfecele yi prelucrati cu pila o plach Iunguiata de ojel cu o conicitate mich catre braful de iegite; aceasta sc monteazi pe axul ancorei yi se glemuieste ititre santuri degajale, eu bra(ul de iegire inainte. Gu aju- torul elestelui patent si al pilci, ambele braje eapats forma arta in fig. 13, Intre bratele ancorei trebuie si existe 2'/s pagi ai rptii de mers. Daci intve brate va fi un numar mai mare sau mat mic de pasi decit cel indicat, ancora va fi inutilizabila. Ajustavea-aneoret pind la dimeusinnile necesare se face prin in- doirea brajelor in sensul necesar folosindu-sc pouiru aceasta elesicle patent si pilirea cu pila. Apoi, atingind eu o mind furea, ancora se inclini inlr-o parte suu in alla, rotindu-se in aeelasi limp cu cealalth mind roata d= lan{ in sensul misearii ci, Ast- fel, sc poate vedea bra{ul (de inirare sau de iesire) care trebuio Scurtat sau indoit yi in ee anume parte. Cea mai mare difienl- tate la confeetionarea unel ancore noi este de a face ca bratele aeesicia sii lase sf treacd dinfii rojii de mers (fig, 10,¢) fara a-i stinjeui yi firti-a ,inetileca” pe ei, : 2]Confectionarea aneorei se poaic inyai{a repede in timpul iaclicii; pentru insusiren obisnuin{et mecessare se recomandé. ca Foiainte de a confections si a fixa definiliy pe ax 0 ancori si se fact una dintr-o placi de ofel moale, care poate fi ugor pre- lucrati si indoita, Aveasta ancoré din ofel moale, nu poate fi folositi pentrn lueru permanent, deoarere ea se eens repede, Forma corecti a aneorci si euprinderea dintilor rolii de mers de citre bratele ci sint aviitate @- in fig, 1A. xY sa_fie lustruite, — | = Reglaven delinitiva # unctancore coreet : esecnlate in taport cu reata de mers se realizeazii prin micgorarea sau miarirea dis- Fig. 13. Ancora, care ianlei dintre axelé ancovci si a roti de cuprinde 2.5 pasi niers. In acest seop, puntea (fig, 10, f) se in- doaie in sensul necesar Dupa ce niceanismil eeasoreiculut cu lant si greutati-a fost asamblat yi uns, fixat pe suport si pus ti migeare, pat apare urmiitoarele defecic. 1. Wurca e atinge peretele suportului. Furea trebuie fn- doila. 4, Tija pendulului trebuie sa se afle exact in mijlocul ochiului fureii e, fri si atingé marginile Init in eax contrar ceasornieul nu va nicrge. Furea ircbuie indoiti in sensul ne- cesar, ad égomotul (:tic-tmeul*) produs de lovivea dinjilor rofii de mers de chtre bratele ancorei trobute sh fic ritmie la osei- larea pendulului in aimbele parti. deeasta reprezinia’ 0 con- difte abligalorie pentru toate mecarismele eeasornicelor, Dack furca nu este montati corect, gzgomoiul vilmic al mersului se va obtine numai atunci cind suportul va fi rotit intr-o parte oarecare si ya sta pe perete init-o pozitie oblica. Pentru a ob- {ine o pozitie coreel verlicalé pe perete si totodati un tic-tac ritmie, este neeesar ca furea in panctul 7 si fie indoith in sensul necesar, Dack suportul a fost rotit inspre dreapta; furea trebuie indoita inspre stinga si invers. 4. Pendulul executa — oduté cu oseilatiile longitudinale intt-tn-singur plan — gi alle miseari de ,,clalinare“, Cirligul Keauld. Suprafetete de lneru ale. bra- flor ancorei (de tntrare — parted exte- rioura, de iegire — partea titertoara) trebute 22 fijei pendulului trebuie strins sau leaginul it trebuie indrep- tat si bratele depirtate intre ele. Se, é J 5. Zalele lan(ului, in timpul treeerii lor prin gaurile din suport, aling marginile lor. Mecanismul trebuie mutat in sensul necesar. Pentru montarea cadranulut la loeul lw, trebuie si se con troleze daci mufa ro{ii orarului nu atinge ecadranul gi dai este suficient de mare jocul Tinga roata orarului de pe axul rotii laufului. : i Reglarea mecanismutul ccasorniculut cu lung gi greata(e pentru a objine un mers exact este foarte simpli. La ceasor- niece cate merg inainte, diseul pendulului se last in jos, iar la cele care fimin tn urmaé — se muta in sus. Diferen{a le plus-minus 10 minute in 24 de ore de mers. se regleazd prin ridiearea sau coborirea discului cu aproximativy 10mm. ‘ Comparind — intr-un actlasi interval de timp — munui- rul de oscilatii executate realmente de catre pendul cu numarnl de oscila{ii exeentate de pendulul unut alt ceasornic care asi- guri un mers exact in 24 de ore, ne patem da searaih daca ceasornicul cu lant si greutiti merge fmainte sau rimine in nimi. : Caleulul oscilatiilor pendululut sé poate face, de ex, timp de 10—15 minute, masuriad timpul cu mm ceasornie de pre- cizie, care are secundar. Afari de necasla este necesar cain acest scop si se numere din{ii rotilor gi pinioanelor. Produsul numerelor ¢e dinti ai rotilor trebuie impar{it cu prodrisal numie relor de dinti ai pinioanclor. Resultatul ob{inut inmulfit eu 2 va da tormai numiarul de oscilatii ale pendalutui intr-o ord, care este neeesar pentru ti mers exact, Viste necesar sil Ae inmul- {eased cu 2, pentru cd la trecerea unui dinte al rofit de mers intre bra{ele ancoret au ise doud oscila(ii ale pendulnlui. De éx. roata lan{ului are 72 de din{i, roata intermediavii — 60 de dinti, pinionul rotit intermediare — 6 dinfi, roate de“ mers: — 85 de dinti, pinionul rofii de mers — 6 dint, Numarul ne- cesar al oscilatiilor pendulului in eursul unei ore ya fi: 2X TAX 60 495 re -8 400. Opt mii patrusute de oseilatii ale pendulului intr-o ora, Thipartind 3400 cu GO (numarul de minute tntr-o ora) vom obfine 140 de oscilatii pe minut (8400:60—140), Pentru a 23ngura numiraren oscilatiilor, se tomirdi numai fiecare a doua oscilatie. Prin urmare, pendulul ceasornionini cu lant si greu- titi trebuie si exeeuts intr-um minut 70 de ostilatii duble, Un nomir mai mare da oscilatii tuseamni ef eeasornicul merge inninte st discul trebuie coborit; un namic mai mic — ch eeasormnicul ramine in wrmi si discul irehnic ridicat, Metoda de controlare amersului prindeterminarea numirului de oscilafii ale pondulalui poate fi aplicata peniru toate tipu- rile eatstente de ceasarhice fe perete. Aceasti metoda este oproape hecunoscula ceasornicarilar — reparatari. La cconomiseste tnir-o misurd Inseranati timp si usureara munca ceasornicaralui, in spe- cial atuiel eind trebuic ales un pendul now, Un eeasornicar in- eepdtor, care gi-n insusit bine intevactionarea plesclor la me- eanismal eel mai simplu al censorniculul eu lant si preutiiti, poate ineepe Hiri griji studterea wor mecanisme de ceasur- nite mai complicate. 2 CELE MAI SIMPLE CEASORNICE CU GREUTATI, CU MERS DE 24 DE ORE SI CU BATAIE Demontatea mecanismelor pentru mers. si pentru bataie mu preznild nici un fel de difieuliati si d= aecen ca nu trebuic descrisi; nu este _necesard nici descricrea asamblirit unui mee anism primitivy de mors, care esle aproape identic eu cel al eeasornicului cu lant si preutiti. In schimb, asamblarea me- canismmlut de bittale (batati) este lesati de unele difieultali si cere cunoasgterea principiului de funelionare a acestui mecanism consirnit ingenios (fig. 14), Principial de bazi al constrnefiei batiii la toate ccasors nicele de pereie, precnm si la ceasornicele de bugunar, este unul si aeeclasi, Bxisli meeanisme, care bat: nuniat orele: orele si. jumiatitile de ora; orele, jumitilile si sfertuile de ord. Pent numile ravea hildiloy existé la ceasornicele de perete dowd constructil de bazi: wun en roati auniivitioare (fig. 15 sf dL), cealali# — cu foristrai ¢pieptene) si dise in uente veri § 9). Aceste dowd constrnetii principale alo meeanismulni de balale vor i teatuie in aceasta carte. Despre alice vavictiti constructive foatte nq é ! Teebuie observat. ca metoda caritaté de. determinatecn numarolui de oscilitit cu ajutorul numerelor de dit) ad-rofilor ai pintonneélor se face, ta toate mecanismelé, luind in vonsidetare mumai rorta centraly (pinionul ratii centrale Wu ae in) in conhiderare) 4 Folie Cire urmenza roti. centrale: inter: mediard,-a secundelor, a aticere) {dé ters) gf pinioanele for, 24 mieércase si cu caracter pur formal, care mu prezinid importanti la reparaii, mu yom yorbi aci. Consideram dotusi ti este necesar 44 reconiandim cu in- sisten{aé ceasornicarului incepiitor si studieze in modul eel mai atent si sii-31 insusascd constructia si functios narea mecanisniului de bataie. aratat nel. Aceasta il va permite si inteleaga orice alli constructic mai complicali a metanismului de biitaie. Asamblarea mecanismului de ba- taie tncepe eu introducerea ciocanului eu cate (figs 14), o pirghici b, arotilor eu sant pentru mers si bitaie, adicd a rofiler 7 si 1. qaaile ¢, t st fluturele mse pun Ja locul lor atunci cind ba- tain va fi corect asamblata gi contrn- laté prin ineereare. Pentru ca mecanis- mul de hataie si funetionexe in mod corespunzitor, trebuie si ne cailiugzini de winiditoarea regulii: Heguld. Hotile j, st piesele b, e trebuie montate in pozitia aratali tr fid. Ft, Ts in caz eontear meeonismul nit va da batiii corecte, Cotul ciotanului de bataie ¢ tre- buie 34 stea la o tistan{a ourecare de Tn stiftul rofii eu stifturi Jp pentru ca totile si se poati ambala tn miisura hecesara, inainte de atingerea stiftului roll eu glifturi de caire cotul ¢ si Inaintea ineéperii ridicirii ciocanului. Toommi o asifel de pozitie a eotului ¢ eilre centvul (axul) roti cu stifturi a- peelai Siocanului eonditiile cele mai elite de ridicare yi ti di posibili- faten 4% execuie o hileie suficient de Puternied pe are. Roata cu gtifturi f # roala j se monteazi fnir-o asemenca Bille una in raport eu cealalti, tn- t dupa biitnia gl ciderea ciocanului, ‘ninutarulils Fig. 14. Schema mecanismului dJebaitaiecu roata numiriitoare: oo — stiftel rofl do. declongare: o— pirghia de bocare > 7— ae dé clibtrare: df —salbaidreplunghine lan; @ — cotul clocaniiulde tattaies f— ropta-cu geiltiel ; a — pinlesu Hiturlle plntant- lol) — pirphia de rileare: }—roata faibel dreptungiilaiire ; & — col faril le inchidere ; { — roata ce doeclan- are yp ime flattanre 25o dati cu acesta si coboare in gaiba dreptunghiularaé si pirghia de blorare 6. Regulé. Asaniblarea defindive a iuduror celorlalte ptcse ale ‘merantsmelor de bitale gi de mers se poute face numat dupa ce mecanismul de bitate asemblat va funefiona absolut exact. In fig. 14, / este ardtat mecanismul de bitaie care bate orele gi jumatafile de ore, in siluatia eind toate piesele lui se alla in stare de repaus, iar pinionul minutarulni ¢, rotindu-se inspre stingga, 5-4 8 propial eu siiftul fr de pirghia de ridicare f. Pentru o ¢latifate mai mare, toate rofile meeanis- mului de bitaie sint plasate in linte dreapti, iar piesele sint date in mod sehemiatic, 54 analizfin actiunea bili, Mecanismul de bataie (bilaia). Pinionul minntarulut @ se rocesic pe axul lui inspre slinga gi, dup& fiecare jumiatate de orf, ¢| yr ridicd ba eu un sift, ba cu altul, fh, co- tul pirghiei de ridicare 1: impreuni eu a- cesta sé ridiea si pitghia de blocare 6. In- dala ce aceasta din urmi va fi ridicati la o inalfime suficienti, eol{arul de inchidere (blocare) & ya. clibera sliftul a, iar o dali cu neeasia gi roata de declansare [, Roata eliberath vi executa pe axul ei o curs seurtaé si se va opri lovindu-se ew giiftul @ in pirghia ridicast de eliberare c (fig. 14, /]). Pirghia ¢ si pirghia de ridicaretsin| tiontale pe oeelagi ax. Actiunile deserise mai sus sint numite de ceasornicart ,.anun- tavea bilaii®. Totr-adevir ceasornicul va ineepe si hata timpul numai dupé cifeya minute, cind aritatorul minutar va atinge cifra 12 sau 6, deoarets tn ueel moment pirghia de ridieare: va aluneca de pe sliftul pinionului minutarului, iar o data eu pirghia de vidicare va ecobort si pirghia de cliberare ¢. cate da diumul la stifiul a, Rotile, nestinjenite de nimic, vor Ineepe si se roleasei si mécanismul de bataic va intra in funeliune. Aves! moment este aritat in fig. 14, EE, Pirghia de hlocare (inchidere) 6 aluneca pe circumferinfa gaibei d, dar Indati ee ea va patrunde in taistura din saiba, stifiul w va fi blocat de coltarnl de inchidere #. «Aproape in acelagi timp cioeanul va bate o dali, si actiunes bataii va ineeta, Pentru ca mecanismul de bitsic 44 pont bate orcle, adich douli, (rei, patru cte, cl Fig. 15, Roata numiari- toare cu pirghie cotita 26 cslé insestral: eh o roaté numiaritoare p (fie, 15), cu dinti in irepte, avind lungimi diferite, dupa cum este ariitat in fig. 15 prin lintile gronse (lungimea ficeariui dinte in parte corcspunde eu nunidrel orelor pe care trebuie sa le bata ciocanul conform indicafici aratatoarelor ceasornicului); eu pinionul r, care co- mindi roata numirdtoare si pirghia ectita o, legati solidar cu pirghia de blocare 6 (fig. 14). In momentul cind incepe bataia, aralati tn fig. 14, HV, pirghia cotiti care-s-a ridicat din (iietura roll Numdriitoare, dupa prima loviluri-a ciocanului, rémine pe diniele in trepte, deoarece pind la lovituta urmiifoare a ciccanului roota reugegte s& so inviricasci intr-o auumil& aiisuch iispre peepee Tn felul avesta pirghia cotiti o impiedicind e&deren pitghiei de blocare in crestitura dre insighiulars a gaibei, da pesibililate ciocanului sa bath tinipat necesar, Dar indati ce pirghia va atinge seobitura din roata numirdtoare si va plitrunde in eat, bituia va ineets si intreg mecanismul va reyeni in po- wifin sa inifiali (fig. 14, /), Dejfeetivt la bataie: 1, Ceasornicul bate ineontinuu [ari a se opri, moeanismul dé baiaie fiind asamblet gregit. Pirghia de inchidere 6 pittrunde in stiba dreptunghiulara mai devreme sau mai tirziu deett mo- mental preseris, Aipsind sliftul @ in roata de declangare (. 2. Balaia se incured, nu bate jumitsfile de orl; pirghia colith neste pusi la punet in ieturile din roata numératoare. Pirghia irebuiy indoita in partea necesarii. 3, Orele sint batwte inainte sau dup& timpul indicat de ari- latoare. Coinciderea ineeputulni batiit cu indicatiile artlittourclor de la ceasornic cu mers de 24 de ore se poate regla prin tadoirea (alungirea sau seurtarea) pirghiel de ridicare i. La ceasornice de 7 aile se muti roala schimbatoare, eu numérul pecesar de in{i, inainte sau inapei, : 4, Béthia esie trepidanti: spirele areului vin in eontact eu farcasi, sealing Inire clo sau ating fures, suportul, cioranul sau insugi ciacanul atinge arcul dupa executarea bataii. Areul sau tiocinal trebuie indoite tn directia neeesara, 5, Balaia este rapida; [luturele este fixat slab po ax sau plicw fluinrelui este prea micii. : 6. Bitaia este prea inceaté. La una dintre roti fusul este ‘indoil, fusurile sau piesele mecanismului de bitaie nu sint bine Unse, areul clocannlui este prea puternic, cotul ciocanului e¢ este 27prea iuic, jocul la wna dintee piescle meranismiflui de hitaie este mistificient. tT. Oprivea bitiii; ciocanul se atinge de peretele careasei, la una dintve roti fusul s-a bloeat in huesi, dintit rotilor si ai pinioaiclor sind foarte murdari, nu sint bine reglate pirghiile de ridicar: ¢ si de blocare ec, 8 Sunct slab al baliti: in momentul bataii pe are, ciocanul se alli lao distan{a prea mare de acesta, areul mu este: bine ingurubat pe careasi- sau pe suportul situ (placa metaliea), areul a fost acoperit cu rugini sau s-a rupt la baza tut, Defectirl ale mecanismului de mers si inlaturarea lor 1. Oprivea ceasornizului din caus ei lipseste un joc yer- tical la una dintre rofi, Pentru accasta bucsa inferioara saw supe- rigara se trage putin afara, 2, Frinarea fusului in buesi, gaura din buesi fiind mich sau foarte murdara. & Un fus este indott. Pusu! trebnie indreptat cu atentie si lustruit. Regula. Pusurile vatilor trebuie si fie bine Tustruite si sa se roleasca cn ugiringt in buegele-lagare, altfel greutatea care pune in migeare mecanismul ceasorniculut va ft tnsefictenta st acest se Va opr. 4. Un dinte este tadoit Ia o roald. Dintele se indreapti cu tlestele patent si se curifa cu o pila dublu crestata, oe Tiya pendulului ating marginils din ochiul furcii. Dact peretels, pe care este suspendat ceasarnicul, este vertical, furca irebuie indoitt intr-o perte; dacd peretels isi nu este vertical, sub partea tle sus san csa de jos a careasei (cutiel), se asazio hutatii de carton sau o placi de lemn de grosimea necesari, G, Uzuri (adineituri) pe suprafata brajelor aneorei. Brafele yor [i rectificate si lustruite pind la disparitia urmelor uziirii. 7. Lipsegte unsoare pe dinfii rofii de mers. Dintii rofii de mers (relute wisi. : 8. Leagtinul s-a uszat in punetele de suspendare, Leaginul irehuie inlocuil: gaurile de suspendare vor fi restabililte eu aju- (orul unui adineitor (tesitor). 9, Lipsegte jocul la rojile arititoarelor; mufa minuterului, san aceca a orarului este sirinsi de aratiloare sau de piulija, 10, ..Mers adine*, adiea bratele ancorci patrund prea adine (sint prea mull eeborite) in dintii rojii de mers. Reglarea unei 28 > interactionari corecte ale aneorei cu roate de mera se face prin indoirea pun{ii ancorci. In fig. 16 si 17 sint aratate aneore corect montate, care cuprind 3,4 31 4.5 pasi ai rotii de mers, Fig, 16. Ancor care Fig. 17. Anecori care cuprinde 3,5 pasi cuprinde 4,5 pagl Th afara de defectirile ariitate mai sus, care se intinpli la mers $i ln bataiec, pot avea loc si alte defectiri mai putin esen- fiale st care pot fi inli{urate alit de ugor, incit nu ivebuic sii se serie despre ele aici, 4. CEASORNICE DE PERETE FARA BATAIE _ Industria sovieticd de ceasornies fohrici si ceasorniee fara bitaic, le functioneazé cu are si se intore o dati ta 5 vile: sint catacterizate printr-o constructic simpli, un aspect frumos si un mers bun, Demontarca mecantsmitut, destigurarea aveului, euritirea, repararea, montirea ancorei si tot felul de alte lucrdri la acest eeasoriic, cilitorul ke va gasi descrise la § 4. 4. CEASORNICE DE PERETE DE 14 ZILE CU BATAIE Mecanismul acestui tip de ceasornic este caracterizat de ur- _Mmittoarele Popeicistt specifiee; grosime miei a platinelor stan- {aie cu desehideri, pinicane cn gliftiuri si piese de bataie vatrem de simplificate, Demontaren mecanisnmlil. Ordinea denontirit: se scot ariti- toarele, cadranul, rolile aritiioarelor gi piesele mecauismului de dltie, care se afli sub eadran. Apoi se desftisoarii ambele arcuti: de mers gi de hataic. tegati. tneepind demantarea unui ceasornic cu arc, este necesar sa se desfdgoare in primul rind arcul, 29¢ Un are sivins la ceasornice de perete are o putere mare; de aceea desffigurarea lui irebuic si se faci cu pruden{a si treptat, pentra a evila vanirea degetelor miini. Cheia, strinsi in mina dreapi se introduce alit cit este posibil pe tija pllvati a arbore- lui W (fig. 18), Cu mina stingé seeridie# clichetul T de pe dintii rotii cu elichet U. Areul cliberat in Telul acesia se desfigosra cu o jumatate de rotatic, apoi clichetul T se enboara pe din{ii refi U, Luind mina de pe cheie, a- ceasta se apuci din nou, se ri- tlicd clichetul si sé repeti niis- eirtle arditate mai sus pini In desfasurarea completa a ar- cului, Urmiitoarea Fazi de In- eru: s¢ indepirteazd ciseanul de bitlate, se desurubeasi su- ruburile puntii, pentru a seou- te ancora eu fured, se desu- rubeasi piulifele de pe co- loane gi se scoate platins. Me- canismul este demontat. Avcurile pentru mers gi peniru bataie an momente {puteri) de valori diferite (areul de biitaie éste mai pu- ternic) gi, dupa aspectul lor exterior, pot fi cu greu deose- bite unul de celalalt. Cagetele, cipacele, rofile eu clichet gi arborti de intors au de obicei aceleasi dimensiuni, totusi aceste piese nu irebuie amestecale si dac& cle nu sint marcate, trebuie Insemnate cu un punct sau cu o literi, de ex. m (eu aceasta litera se noleazi de obicei piesele mecanisimului de mers), Gaura pitrati din capacul ecasetei serveste pentru invodu- cerea in ca a unei scule onarecare, cu ajutorul cireia capacul se poate indepirta din santul casctet. Asemenea giiuri se fae pe capacele casctelor Ia toate ceasornicele cu arc, Asamblind caseta dupi puri(ires capacul trebuie agezal pe locul situ, care esie in- semnal — inaintea demontirii — prin punete, nsezate unul in dreptul celuilalt pe capac si pe caseti., Pentru a curiti de mur- dirie arcul, acesta este scos din cascté sairi dupa spira, Pentru a 0 ne riui mina, caseta se stringe hine in mina sting, In tinip Fig. [8 Mecanismul de batale @ unui ceasornic de perete de 14 zile: C — pirghle de ridicare ; DO — plrghle de eliie- aes cee een (eden raphe ; ae ot iri! 4 reiky; 7 — cithet;. i — ronta eu ichel Wu borele casefel a0) ce dreapla este ocupald cu seoaterea arcului, Aveul trebuie s¢os fn aga 1el, incit spirele stoase sa fie libere gi si nu se indoaie; daci nn so respecti acensté masura, arcul capita forma anei ilnii gi necesifa apot mult timp pentru indreptare, Se recotmanda ‘acoaterca Arcurilor puternice din casctcle coasornicelor de. perete i de mast in felul urmitor, foarte usor. Gapacul se indepir- feazd de pe caseti, iar arborele de intoareere al casetei se) stringe Fig. 19, Inele pentru scoaterea arcurllor din caseiele ceasornicelor de parete gl ale déesleptatoarelor : — inel Ge sirind | — fel Oe Opel din material plal (bandij; ¢ — introduceren oréedul In fae} 5 — areul In del bine in menghina de bane. Rotind caseta, se intoaree areul pinii eind el isi micsoreazi diametrul $i poate fi prins intr-un inel (fi - 19, ¢, d). Dupa seoalerca arcului din caseti el este seos din ine! + Spalat in benzing gi useal eu griji eu o cirpd. Este intersisé glergerea arculut prin intinderea Tui in lungime. Asamblarea si intreducerca orcului in inel, iar apoi tn cascla, se face in ordine inversit, Peniru oreuri gi casete de diametre diferite sint necesara inele de mirimi vorespunziloare. Inelele se confectioneazt din sirmi de ofel sau din banda de otel (fig. 19,4, 6). Se recomanda sise foloseascd incle asemindloare de sirmii, si pentru scoaterea aveurilor ylin degleptatoare. Heguld, Demontind un mecanism trebuie sa se examineze pe loc piesele Ini si sit se determine daci piesa respectivé are nevole de réparatic, daca trebuie tnlocuila cu una noud sat poate fi folosita pentru tuert. —Printr-nn asemenea control trebuie sii treacii toate piesele Mecanismulyi ce mers si de hitaie: rolile, pinioanele, fusurile, lagtvele ete, Lustruiren fusurilor. Din cauza freetrit indolungate in Iugive prost unse ai murdarite, fusurile capa o juprafati aspra. lre- farea piiternick a wnor asemenoa fusuri ahsoarhe a parte im- 31portanté din momentul arcului. Lustrvuirea fusurilor roi casetei sia rofii centrale se face cu menghina manualai pe o bueaté de lemn, -atunci cind lipseste un strung universal, iar a fusurilor celorlalie roti se face la strungul eu virluri (vy. Lig. 181, ¢). Pen- iru amiinunte vy. tithi ,Fosun”. Curifirea ceasdrnicelor, Platinele de alami si alte piése ale ceascrnicelor de perele se acoperai la fabriea cu un lac special de culoare deschisé, care protejeaza alama de oxidare. Pentru a piistra stratul de prolectic, piesele de ulama nu irebuie euratite cu o perie aspri, eu creta, alcool sau cu gmirghel, Este suficient ea cle sit fie introduse in benzind ouraté pentru 1—2 ore; Sha aceeé se glerge fiecare piesii soparat eu 9 cirpi, iar dint{ii rotilor se curi{i eu peria, Dacii meennismul este foarte murdar si nu poate fi curitit cu benzina, iar stratul de protectie nu mai existi, se poate iilechuinta a compozitie special’ pentru curatire (y. ,,le- fete", 2—4, anexa I). Reduli. Fusurile rotilor si axele pieselor in rolafie (rebuie sd fie bine lustruite gi foarte atent eurifite de prajul metalic, care se formeasi din cauza tustruirii — fa toate categoriile de ccascrnice (de perete, de buzunar, de mind gt desteptitoare). In eax contrar praful metalic, amestecindu-se eu ulei, for- meazi pe fusuri si in giurile platinclor o mast murdarii lipicioasa gl consistenta, Suprafetele de lueru ale ancorei, pe care s-au format gan{uri pen freearea indelungati a dinjilor, rota ancorei, trebuie si fie usiraite dup rectificare Btcspte inliturarea coroziunii de pe obiectele de ofel moale si de ofel dur ¥. anexa I, ,,ftefets™). Regula, Gaurile pentru fusuri st adineiturile cupelor de ungere din platine trehuie si fie absolut netede si curate. Dupa eurdfire toate ptesele trebuie si fie pistrate sub clapot de slicla, Asamblarea eeasornicelor incepe eu introducerea arcului in easel. Arcil curdtit de murdarie se sterge, inainte de introducere In casei, din ambele parti, cuo bueaté de cirpl curati, gor im- hibaté cu ulei. Aceasta se face pentru a usgura p&trunderea uleiu- lui la are in timpul ungerii urmitoare si totodats pentru a face aii disparé urmele miinilor transpirate. Regula. Gaurile exterioare gi intertoare ale arcului trebute sd fie bine fixate pe cirligele casetei gi ale arborelui de intearcere. Se intimpla de multe ori ca atunei cind mecanismul este complei asamblat, si fie neeesarii demontarea lui din rou, ea pe usma si fie iar asamblat, din cauza unui are fixat defectuos, a2 fare sare tol timpul de pe cirlig. Dupi introducerea arsului, aeesia trebuie uns (¥. cap. XII ,,Ungerca*), Capacul casetei se fixeazd uneori printr-o lovitura de ciocan dati asupra unci bucati de lenin agegate poste capac. Se injelege ¢i nu se poate lovi cu ciocanul direct pe enpac. TIntre plaline se asizi rojile mecanismului de mers si de bitaie, precum gi piesele lor, cu exceptia [Muturelui gi a ancorei, care sc monteayi dupi ce s-a terminet reglarea bataii, La sfirgit se fixeazi rofile pen- tru arititoare. r ® Regula. Toate surubu- rile, plulitele gi gtijturile Lre- bute sé fie strinse bine Io focurile tor, Daciii ele sint slabe sau ingurubate insuficient, sé poate intlmpla ca si se de- a i gurubeze gi sd cadd, ceea ce Vig. 20. rik me eee ac pene ar deranja -funcetiorares me- Les Darn sb wen canismulit. nit Ungerea fusurilor si a piesclor de ceazornic se face In sfirsit, dupa te s-a controlat definitiy asamblarea meeanismului, con- statindu-se ¢fi aceasta s-a facut corect. Reguld. Nu este permisa sub niet un mottv monterea fu- surilor rofilor in lagare jira sé fie apot unse; dacé ungeren lor éste dificil sau imposibila la meconismul asamblat, se permite unpered Lino fusurt tuainteu tiniroducerti far in lugare. Ateasii regula se referii la ungerea fusurilor de la arborele casetei arcului,-a rotii centrale gi a etlorva alle roti. Descrierea fincfiona\ii si asamblarca meecanismului de bataie este data la § 9, ..Mecanismul de bilaie en pieptene (ferastriu)®. Dispozitival de suspensia (nreul pendulalui), avitat tn fig. 20, are’ o mare iniportanta pentru mersul ¢ensornientui, La etasor- nice iefiine acest dispozitiy este simplu (fig. 20, a); la cele suumips — el este dublu (fig. 20, 6, ¢). Dispozilivele de suspensie 4 pendulului se confeetioncaza din panglicé de ofel laminat ou Brosiinen de 0.02—0,05 mm si lajimea de 1,0—2,7 mm, sau din bandi lati de are en o deschizitura luneuiati, glantali in mijloe (fie. 20, ct), Ambele lame trebuie ai fie plate, de aceeasi Brosime, lungime gi elasti¢itate, pentru ca pendulul suspendat sini execute migciiri de ,,cliilinare, cesa ce are loc la lame strimbate, indoite sau cu elasticitéti diferite. Lamele simple tre- ( 4 — Reparaied deaaorticelor 33buie si ele si indeplincascé conditiile aritate mai sus. Daet dis- pozilivul nu poate fi reparat, el trebuic inloeuit, Tia montarea unui now dispoziliy de suspensie irebuid {inut seama de dimensiinile gi elasticiiatea dispozitivului vechi seos lin eeasornir, care a fost confectionat de fabricé. Nu trebuie si se uile ch un dispozitiy de suspensie confec- {ional dintr-un material mai gros decit este necesar va ayea o imfluen{é diundioare asupra mersului ceasornicului si asupra pre- ciniel sale, : Placu{a sourti superioari din alam& se fixeazi cu un eui de erestalira coloanet (piciorului) punfii, far de placa inferioari, mai Inia, se aga{a pendulul, Regula. Dispozitivul de suspensie se fixeazt in erestitura cologrei (piciorulut) desiul de rezistent, fariét jot luteral; el tre- buie inst sé se poalé deplasa usor in coloand, urmind devierile pendulatué in momtentul fixarii cedsornicului pe perete. Nu se admite ca dispozitivul si fie Isat cu un joe mare; sed Joace*, sau sii fie fixat rigid in crestiitura coloanei. ik ambele eazuri oscilatiile pendulului vor fi ,clatinate™, Hepararea ochiulul (dispozitivulut) de fixare a areului. Ruperca ochiulni de fixare a aveului de la capaiul exterior sau dela cel interior se intimpla de obicei in urma unei siringeri prea puter- nice £ avcului sau atunct cind acesta a avut in regiunea oshiulvi lisuri abia vizibile, provenite ined de la confeetionarea lui, Ordinea de execulars a unul orhi ie [ixare Thou: pe portiunea bine revenita a areului avind lungimea necesara pentru capatul exterior de aproximatiy 40—50 mm, iat peniru cel interior — 100-120 mm: (cu efi arcul este mai ingust, cu atit porliunea revert trebuie sa fie mat seurta) se face o gauré pentru ochinl de fixare, Ultovior areasta so exeouti inu-una din formele ari- tate in fig. 21, care sint neeesave pentru fixarea capatulii exterior gi a celut interior. Repararea cirligului easetei pentru fixarea arcului. Cirlipul ca- setei igi pierde de multe ori forma sa initiala din cauza ucui are fixat defectuos, care seapd foarte des. Un etelig rupt nu meriti sa lie reparat; este de preferal confertionaren nnui ciclir nou. Tn fig, 22 este aratat un cirlig strunjit si finisat in mod cores- punzdior en pila, Dupi ce se face in caseti o paurd si ieeasta se cuiiila de bavuri, cirligul este niiuit din partea extericard si apoi curi{it pina ce ajunge la nivelul peretolut casetei. Cirligul arhoretui de intors se repari eu ajutorul pilei; forma litt este araitala in fig, 107, Daci cirligul nu poate fi reparat se ‘4 F Malt : oe ‘ iwi h ioneazi unul nou. In locul cirligului yeehi'se face o gaur ae in care sg hate fortat o bucati de sirma de ofel, din partea opusil: thane sirmi. sé nitwieste gi se finiseazi mn mod corespunzator. : Inlocuires slitturilor rupte, indole si uzate din pinioanele cu stifturi, y. cup. LV, Degteptitorul”, ag Repararea unui filet rupl. Un gurub al earui filet este des fectat poate fi recondifionat en ajutorul plicti de filetat, dar un asemenea guruh nu va mai Mg putes fi utilizat penten aura ce | UO af ie? veche, deoareee dupi filetare, Fig. 21, Oehlurile de fixére arculul diametrul siu se va miesora. Nu Fig. 22, Cirligul casetel pentru agitaresarcului se recomands’ ingus‘area gluril cu ajutorul poansonului; este de preicrat miirirea ci cu un alezor, adincirea din ambele parti nituirea cu o bucalé de sirmaé de alama, in aceasta unnind ‘sa se [aca o gaura si sd se taié un filet nou; din ambele parji trebuie sise curefe bine bavurile. _ Ah Dupa felul deterioririt filetului, dupa destinafia si impor= fan{a yurubulai, ceasoraicarul isi va da _ Seam de licrarcn, care se poate face th cele mai bune condifii -—— sii taie un filet non in gauci, lasind gurubul anterior, reparat, sau si confee- fioneze im nou surub pentru un filet reparat in gauré. Deca se presint® un numir mai mare de suruburi cu forme si filets diferite, la demontarea ceasornicului trebuie si se mar- cheve eu puncte piesele inca nedemontate gi surburile iisesi, Aceasia scuteste de incuretituri prin schimbarea suruburilor intre ele Gi seurtcazh durata asambliirin Jotul. Un joe axial insuficient sau excesiv sint la fel de diundioare: in primul ¢az esie posibila frinarea rotilor intre platine; in cagul al doilea, rotile asezate strins unele ling& altele, §6 Vor agija reciproc. Pentru a miri sau miucgora jocul, patina trebuie indoita in partea necesara. Nu se recomandi ca pentru ficest stop si se foloseasci clestele patent san ciocanul, decarece in ambele tazuri platina va ramine deteriorata; afara de aceasta, joeul reparat to acest fel va provoca Uefeetavi in'alte locuri. Gel i 35mai bine se poate executa aceasta operatic folosindu-se un poan- son de lemn, destul de rezistent, invelit la un capait cu o bueata de piele de efiprioara sau o alti piele, Pl@tina trebuie agezata pe un obiect oatecare care permite Indoirea ¢i; printr-una sau doui lovituri de ciocan peste poanson se obtine rezultatul necesar. lieguld. Un joe arial normal pentru axele ceasornicelor de perete trebuie sa nu depageasci limitele de 0.2—0,4 mi. Pinionul minularului este compus din pinionul proprin-2is 3i un tub. Crestaturile lorgitudinale ale tubului se string dnet acesta este montat prea liber pe axul rofii centrale; dar gi un tub prea sitins, care siiinjeneste rotirea pe ax a pinionului minuiarului, poate constitui cauza mperii dinfilor rotii centrale. In acest cax tubul trebuie slabit cu ajutorul unui alezor sau cu o seulii spe- cial (y. fig. 105), Regula, Pintonwi minutarulut pe cul rofit centrale trebuie si se roleased destul de strins, dar fird eforturt deasebtte, Verificarea §! indreplavea rojilor. Bitain radialé a unei roti este’un fenomen eare se observa destul de frecvent lu ceasorniee. Se intelege (i roala nu poate fi lisaté cu un asemenea defect, Biitnin unei roti mari la un ceasornic de perete se poate observa chiar cu ochinl*, obseryind rotirea ci intre platine, intre virfu- vile strungalni, sau ¢u ajutorul unui aparat pentru verificarea angrenajelor, araint in fig, 161. Repararea manualii on pila a rotii sau prin strunjire la strung nu este recomandahilii, deonrece dopa injiturares unui defect vor apare alte defecte. Trebuie sta- bili in primul rind canuza care provoaci hitaia; in cele mai multe cazxuri, ca este datorita unuia din urmatoarele motive: hiitain mufei pe eare este montati rola, gaura prea imare in roala, care depiseste mult diametrul mufel, ceea ce fare ca roala si fie lixati excentric. ixcentricitatea zaurii din voati este un cag rtlaliv rar. Un fus sau un ax indott pot corstitii si ele una dintre couzcle bataii radiale a rotii. Repararea se poate face prin doua metode: a) la strung; se inliiturad prin strunjite partea niluita a mufei, apoi se seoate roata; parlea pragului de la baza mufei se strunjeste exact dupa Baur rolii, apoi roata se fixeazi pe locul mouy b) partea de lixare a mufei se strunjeste pind la bazi, pe locul liber mon- tindu-s¢ o saiba de elama care este de dows ori mat proasa decit roata. Strunjind in exterior saiba exact pind la diametrul gaurit din rogia, aceasta din urmi se fixeazi pe salba, Binein- d6 feles mufa noua gi roata trebuie si fie bine fixate pe locurile it Regula, Exaninarea tufurar rofilor fa rezistevife fivartt ( justi) pe mufd, at sau pinion, este obligatorte pentric toate felurile de ceasornice. Vanae Paci mufa sau roata se rotese liber pe ax, se permile ok rea lor cu un metal de lipit usor fuzibil, fara acid, eu un foc slab, avind gcija ca ati roata cit si axul si nu sufere o revenire. ‘*Fiilaia frontaki a roti, Agitarea intre doua rofi ave loc din eauza unui joe vertical exeesiv sau din cauza bitan frontale a rotilor, Bitaia se poate inlitura prin tndolrea spitelor roqii tn direcfia necesara; pentru a determina areasta, s¢ intrebuinteazii un aparat de verilical angrenajele dinjate, un strong sau un compas. Axul rofii se agaza fnire o pereche de virfuri ale aps- ratuliui (v, fig. 151), iar obada rojii se afla intre cealalta pe- reche de virfuri paralele; rotirea rotii intre virfuri permite si se sigbilease’i usor bataia ci, La strung, axul rofil se iniraduce intve virluri, iar rolul virfurilor parelele ale aparatului de veri- fieat bataia este indeplinit de suport. Regula, Inainte de a incepe tndreptarea unet roti, trebute si ne convingem daca bataia et provine din cauza unei olezi in- doite, a fusulul sau a axilui indoit, din cauza montarit gre- file c rofii pe mufd sau pinion; monai dupa stabilirea canzet reale se poate incepe luerul. — Andreptarea unci roji (a spitelor) se face eu multa uguringa folosindiu-se o sculi foorte simpli, aritata in anexa A—T, 10 Torea este bine imbinat& eu o mufit care, la un efoct mic, se rofeste pe axul ancorei. La uncle ceasornice furea este fixi pe ax, la altele exist limitatoare ale mersului fureil, sub forma a doui stifturi fixate in platina, sau ao unui dispoxitiv spectal care se pfiseyie po parlea de jos a tijet pendulului, Destinafia ‘acestor limitatoare ale mersului ¢ste ca si impiedice depates fureii pe axul ancorei si sa protejeze din{ii rotii de mers de even- tuale déterioriri, Dact furca cste deplasata, mersul ceasornieului vi fi insofit de lovirea unui stift limiiater, Reglarea fureii se poate face prin observare, rotind-o pe axul ancorei ‘in sensul hecesar. Feobitura din tured, in cave se alla tija pendulului, trebuie si fie fart rizuri, putin concava si absolut neteda. Reguli. Tiga perdulului trebute sa se afle la todle cea- sornicele de perete sau de masi-— exacl in mijlocul. furcit (fig. 23). a7Repararea dintilor rofii de mers. Repararea care se face din ochi, este 0 operatic care prezinti foarte pulind garan({ie, Acceassi operajic care se executa cu ajutorul unt aparat pentru yerifi- carea angrenajului (v, fig. 151), se executé cu precizic gi re- pede. Afara te aceasta, Folosind acest aparat, reparatorul are posibilitatea de a cuinoaste si a-si Insust felul de functionare re- tiprotd Intre ancora si roata de mers (roata aticorci) si si-si dea scania intr-un mod clar daca ele au fost corect executate. Pentru acest scop se introduce intre o pereche de virfuri roata de mers. Fig. 23, Pozitia tial pendulutul in furca Fig. 24. Repararea dinfilor unet foti iar intre virfurile opuse se. instaleazdi axul anecorei cu cirlige, Lisind si treacd un dinte dupa selfilalt, se poate observa sen- sul in care urmeari si fie indreptat un dinte tndott. Dupa ter- minaren indreptarii, dintele tvebuie ajustat cu o pila dublu crestala (cdinfata), foarte find, si apoi lustruit. Un dinte senrt sau rupt se ya tnlocui eu unul nou. Reparares si tontaren de dinti noi Un dinte de la orice roata,. care prezinii o indoiturii neinsemnati, se poate indropta indoindu-| in partea opusi cu ajutorul unei surubelnife mari, agezate la baza dintelui vecin, sau cu ajutorul unui eleyte pa- tent, cu’ buae sub(iri yi neledc, Un dinte puternicindoit se puate increpta in cazuri foarte rave; de obieei el se rupe. Dacd a roala cu dinti rupti nu poate fi inlocuita cu alia, sau o ase- menea inlocuire necesiti lucriiri auxiliare mari, roata poate fi reparataé dupa una din metodele araiate in fig. 24: 1, In obada rofii se pileyie cu o pila subjire (v. fig. 176, 2) o scobituraé @, in care se introduce strins o bucati de alami, 38 se lipeste cu un aliaj de lipit ugor fuzibil; apoi aceasta ca- pata ¢u ajitorul pilelor corespunzatoare forma dintelui cu un profil egal eu al eclorlal{i dint. ‘ - 9. La roti eu o obada lata gi sublire se pilegte cn o pila triunghiulara (vy. fig. 176.0) un Ioeas & in forma de eoada de rindunicd: in el se fixcazi o buealf de alamii ¢, d, pilitd exact gi culils, care se mai lipeyie pentru marirea rezisten{ei cu un qiliay de lipit usor fuzibil. Un ascmenea jocas in forma de condi de rindunieaé poate fi enn- fectional pentru a servi simultan la 4 $i mat mulli dinfi, Pen- iru a confectiona eu pila un dinte eu forme exacte, se in- irebuinteaz’ sablonul -f, con- fectionat din alana, sau din ofel, Partea hasurata a dintelui se preliecreazi cu pila (y. fig. 176, £) din ambele par{i (fig. 24,e,/). Capul dinielui g¢ se finiseiei dupa ferminarea lucririil, iniltimea dintelut aducindu-se exact la inaljimes dintilor inyecizati, 4. © alti forma’ pent:u locasul de fixare se utilizeazh la easel, unde sint necesari dinti cu o stubilitale deosebila. In caseli se taic un locay de forma aceluia ardtat tn fig. 25,0, care euprinde atit obada cit si o parte a fundului easetei, apoi se prepara din alamaé o pana ajustata eu presisie (fig. 25,6), Cind pana a fost infrodusi sirins in locas, ea se lipeyte cu grija eu ajutorul umi aliaj de lipit ugor fuzibil: surplusurile penei se inte si se pilese, Finisarea prin pilire a dintilor nu se recomanda sit se. facd ou oehiul liber; este mai sigur si mai bine ea pentre aveasill muach sa se wtilizeze sablonul A, menfionat mai sus. Concavilater din interioru! easetei se pileste dinainte, sat se strunjeste ulterior la strung. » Mai existi o alté metodi de iniroducere a dintilor prin ingurubare, In local dintelui rupt se mareheazi centrul, se face O pauri, se taié un filet, in gauré se tnsurubeazi bine un surub it sirma de slama calits, surplusul sa taie, tar surubul se pi- levte du Mi profilul dintilor invecinaji. Intr-0 roati groasi si Tati! si dinti mirunti si desi, se pot da giuri si introduce la tind 2 sau 3 dinti. Reguid, La introducerea unor dinti noi, gaura executati prin’ pilire au faurire trebuie si se gaveasci exact tn miylocul inire marginile obezit gi dintit buni, tar dintele insusi trebute au athe tn profil egal cu profilul celorlalt dinfi, Fig. 25, Repararea dinfilor f2 caset4 39Funefionarea reciprach cu alte piese a dinielni introdus se inéearcd cu ajutorul pintonului, care se angreneazd ou accaslii roati. Dacd este nevoie, pent reziston{a, acest dinte se mai lipeste. Regula, Lipirea dinfilor irebuie sd se fact cu multi arija, la wa foe slab, ca si mu se product reventrea rofii, Jolo- sindu-se un aliaj de Upit ugor fuzibil pe basd de stuniu; lipt- rea nu trebuie sa se fitindd mai deporte de locul ce trebuie lipit. ' ‘ Care dintre metodele descrise mai sus poate fi reeoman- datiy La retile unde sarcina la care csic supus un dite este foaric mick (roala orarului, roata schimbitoare si alte rofi). prima metoda (fig, 24,@) este pe deplin suficientti; la caseti si la rotile unde Aintele este aupts hnor sarcini mari, trebuic sii fie aplicati metoda din fig. 25, h, Infraducerea unui tus. Aceasta operatic este deserisé aminuntit la cap. XI, ,.Fusuri“, sub aceeasi denumire. Heporarea lugarelor — y. cap. IV, ,,Desteptitorul™, Asamblarea mecanismulut de bilaie — y. mai jos § 9, ,Meca- nismul de bataie eu picptene (ferdstrin)*, § ANCORA CU CIRLIGE Am aratat mai sus, la ceasornicele de 24 de ore, trei ancore (fig. 13, 16 gi 17), Aci vom examina mai sminuntit ancora folosilt Ia ceasornicele de erele de 7 zile si de 14 gle (fig. 26). Ceasornicele Inzestrate ou a- ceste ancore sint foarte rispindite si se intilrese deseori in practioa ceasornicarului-reparator, Interactionarea pendululai, an- corei gi a rofit de mers se desfa- soard intr-o ordine de suecesiune ri- guros determinata, care se repeta regulat. 54 analizim aceasta inter- actiune (fig. 27), Pozitia I. Pendulul exeruta o ostilafie itspre dreapta; dintele 2 a nimerit pe bratul de intrare d in punetul a. Unghiul alte format de razele aff si cl, se niumeste unghi de repaus, Virful dintelui # se afla In o distan{4 oarecare Pig. 26 Ancord cu cirlige care tupiinde 6,5 pasi 40 de la pee de jos a bratului de desire B. Unghiul, format de rarele n3 i M+ care tree respectiv prin aceasth fateti gi virful dintelni, duse din centrul de rotajie a rori de mers, se numegte unghi de cadere. Poziljia Il. Pendulul continua sa oscileze inspre dreapta. O dati cu el se roteste pe axul lui si ancora. Suprafata cilin- drici a bratului de intrare A. ulunecind pe dintele 2, impinge Fig. $27. Interactlonarea ancorel eu cirlige gia rofilfde mers foata de mers inapoi; rotirea antorei continu pina in pozitia eind dintele alunecind pe bra{ul 4, va (rece in punetul 6, Un- is «tare ge roteste ancora Ia mutarea contactului dintre tintele rotii si brajul ancorei de la punctul @ la ponetul 6, se humeste unghi suplimentar. . _. Poxttia Til. Dupi ce si-a terminat oscilatia sa inspre dreapte, pendulul se intoaree inapoi; dintele 2 alunecind pe su- prafata cilindich a bratului A, roteste ancora inspre stinga, im- esl Pendululut un impuls penttu a moen{ine oscilatia lui. Dintele 2, care trece pe fa{eta ¢ a bratului 4, termina transmi- lerea impulsului, f i— Povitia IV. Indata eco dintele 2 pirksesgte [ateta ¢ a bra- tului 4, roata de mers nefiind retinuta de nimie,! se va roti liber pind in momentul cind dintele # va izhi bratul de icsire B in punetul a’. Aceasta rotire liberi a rotii de mers se numeste unghi de ticere. Razele n' si M’ aralé mariniza unghiului de cadere. Pozitia V. Dupa ce pendulul a primit impulsul, el con- finn’ oscilarea sa inspre stinga, antrenind en dinsul furea, eees co face ca bratul de iesire al ancorei B sa coboare in jos. Din- tele ? aluneci pe supralata de lucru a bratului de iegire de la punctul @' pind Ja punctul 6" Ancora se rotegte cu unglinl su- plimentar. Foata de mers se intoaree in acest timp ‘inapoi. Poxitia VI. Dupi ce pendulul a atins povilia sa externii din stinga, el ineepe sa se intoarcs. Dintcle 3 alaneetnd pe su- prafata bratului #2, ya imprima pendulului un impuls. In ur- mitoarea clipa dintele 3 va pirasi brajul & iar roata de mers va executa o rotire egali ew unghiul de eadere. Dintele Dye cides pe brajul de intrare 4 in punctul a, dupi care vor incepe aa se repete toate fazele de mai sus, in ordinea deserisi. Confectionarca unel ancore nol reprezinia pentru un ceasor- nicar tueepator o operatic relativ serioasi. Pentru a-gi forma practica necesaraé si pentrn # cunoaste cit mat bine aceasti piesi se recomand’ ca lnerarile de confesjionare a ancorel si se fue Ia ineeput dintr-un material care poate fi usor pretucrat: alamad sau ofel moale. Ancorele din asceste materiale vor Ti hineinjeles inutilizabile peniru o funefionare de durata, Bratele unei ancore eu civlige sint indoite — dup& cum re- milf din fig, 26 — in forme diferite. Partea lucritoare a bra- tului de iesire B este plang. iar partea lueriiloare a brafului de intrare 4 cstc todoiii In forma de eirlis; in timp ce partes superioari a bra{ului de intrare poate avea orice forma, partea inferioart a bratului 4 trebuie si fie indoil& in aga fel, ¢a ca si constituie o suprafati cilindrici regulata, dup cum este aritat in fie. 26, Pentrn o ancort de tinul celor examinate mai sus, s¢ utilizeazi o plac de ofel de 0,7—-0.8 mm grosime, 0 as¢menea ancori, dupa ce o fost gata confectionatiy irebuie si fie supusi in mod obligatoriu unei operatit de calire, iar hratele sale de intrave (din exterior) si de iesive (din interior) vor fi rectifirate gi lustruite, La conlectionarea unei ancore noi, reparalorul ya acerda cen mai mare atentie faptului ca bratele aneorei si cuprindd’ un anumit numar bine stabilit de dinti ai rofii de mers; in cazul de fat 6,5 past (dinfi). 42 imal aminuntit meeanis- ancorel, paleta de int 6 CEASORNIC CU MERSUL SISTEM GRAHAM Ceasarnieul cu mernl Graham se tleasebeste de cal desaris la § 5 prin faptul c& are platinele compacte fara deschideri; piniounele sint din 6jel, Tvezate, iar rojile si piesele de bitaic sint mai masive. Avantajul cel mai important al acestut cen- sornic fonsti in folosiren mecanismului de mers Graham, conypus dintr-o ancard si o roa- ti de mers, a eiret dinti au oun profil deoselil (fig. 28) Vom deseric mul de mers sistem Gra- ham. 1. Ancora are doua brate epgale. Supratata axiebioara si cca inte-~ rioari a paletelar este execufala dupa areul inei ¢iteumferin{s, al ciirel centrn este axa de folntie ft ancorci. ceea ce face ¢a atuned cind pen- dulul descric arcul suplimentar; roata de mers sti nemiseata, cu toate ca paletele se freaca de din{ii rolii, fara {isa a-1 im- Prima o miscare in sens.invers (tnapoi), esa cum are loc la cea- sormivele de petcte previzuie cu ancori on tirlige, Datorita feestut fapt, mecanismul Graham s¢ tumeste lin mecanism Fig, 28. Mecanismul de mers sistem Graham mers dirijat (cu piedict-ancora), en frecare in re f t S paus. La ace de calitate medie, paletele ancore’ sint de obivei ote, célite’ st bine lustruite, care se miscd user in ta ; hed ae antorei in parlea necesari, La ceasornice de cdlitate et ea Graham se intrebuinteazd palete de p Le Con pe riae din rubin, fixate in giurile ancorei eu gelac. ee aC ce, eeu pera ueni ancora sistem Graham fee ee SE OIE Oo past (din) si mai rar 7.5 i i ft af roti nA a (dint) s i Sal mai multi Fas ode Ptincipale ale mecanismului de mers sistem Cra- oo Shh toala de mers 1, ancora 2, montata: fix pe axul 3 al E tare 4, paleta de iesire 5, pli Blea a > intr vf iesito 5, pliicutele de ; peli ak suruburi, care fixeazi. paletele ; la piesele meca- Pe te aie cant aparfine si furca montalé pe axul ancorei. fija pendulului, cave este suspendat pe un dis- 43“poziliv de suspensie cu are (nu este aritat in fig. 28). In figura mai sint nolate: suprafata (circumferinfa) 3 de repaus a pa- letei de intrare: suprafata interioara a palatei, cinmumferinta 9; supralata de Eapuls 1: suprafata (cireumferinja) 77 tle re- paus a paletei de iegre; suprafata exterioara a paletei #2; suprafata de impuls 72; unghiul de cidere 74 (in grade este ‘arailalh mirimea ciderii). 4, In fig, 28 este aratalé pozifia meranismului de mers atunci cind Nintele b a piarisit suprafata de impuls a paletei de-iesire @, iar roata de mers, cate se alli sub actiunea mo- mentului motor al ceasornicului, s-a rotit eo unghiul de #Aderc. Dintele a a cizut pe suprafata de repaus a paletei de intrare 4, 7, FUNCTIONAREA MECANISMULUI DE MERS In fig. 29 este ariiati ordinea de succesiune cu care se des- fasoara actiunea recipracé intre ambele palete si reata de mers. Pozitia I. Dintele A ao edzut pe suprafata de repaus a palctet de intrare tn punctul a. Unghiul forniat de liniie care tree de la econtrul do rotajie al aneorei tn pinetul @ si ineepn- tul suprafetei de impuls al paletei r se numeste unghinul de repaus. i I “A si ' yet fd aA ' bagi ge Bis F i, Uy cadere ie! aie i : i Wigitel de rege us Fig. 29, Interacflonarca ancorel cu roata de mers la mecanismul de mers Cirahdim Poxitia IL. La rotirea ancorei pind la pozitia limili maxima, paleta de intrare alunecind pe dintele A treee in punetul ¢. Unghinl eu care se roteste ancora la mutaren con- faciului dintve dintele rofii si palet& de la punetil a la punetul ¢ se numeste unghi suplimentar. Pozttia TIL Pendulul, dupa ce a ajuns in pozitia limits din dreapia se intoarce tnapot, rotind ancora, Dintele 4, nlune- 44 cind pe paleif, va trece pe fajcta paletei r (ineeputul suprafeter ¢ impel ) Poxifie TV. Dintele 4, dupa ce o treout suprafaja de impuls, roteste ancora si transmite totodaté eu ajutorul fureii un impuls (soc) pendulului pentru a menfine oseilarea lui. | Pozitia V. Dintele 4 a terminat si transmiti impulsul gi este gaia si pariseasci suprafa{a de impuls a paletei. _ Pozifiile VI—VIL Dupai ¢e dintcle 4 a piirdsit supra- fa{a de impuls a paletsi si contactul intre dinte si palets a luat sfirsit, roata de mers se va roti libera atita timp pina cind dintele B ya cidea pe supralaya de repius a paletei de iesire fn punctil a. Aceasti rotire liberi a rofii de mers se numeste Eaghtal le cidere, care este egal in valoare eu unghiul format de lintile ce tree prin fateta interioarti a paletei si virful dintelui. Pezitia VIII. Pendulul aflat in pozitia extrem’ din stinga a rotit ancora cu unghtil suplimentar. Paleta de tesire, alune- end de-a lungul dintelui Boa treeut de la punctul @ in pimo- til ¢ La intoarcerea pendulului in dreapta, actiunea reciproch ihe dite gi paleti se va desfigura in aceeasi ordine de sue- cosine, Sthimbarea mivimii repausului la una din palete va causa schimbarea epeauttt gi la cealaltt paleti, iar inegalitatea in valoarea impulsului ta palete va alrage dup’ sine 6 inegalitate la iinghiurile de repatis, I aind se controleazi un mecanism de mers; trebuie si se tink bine minte ci la ambele palete eiderea trebuie sii fie ceala gi ta trebuic si ne ingrijim heapdrat ¢a paletele si nu se blocheze in fimpul nisgcarit aneore: pe dintii rotii de mers. _tnégalitatea unghiurilor de cidere a rotii de mers pe paleta de intrare si cea de ieési-e este inadmisibila la un meecanism de mers: hine pus la puoct, Inegalitatea unghiurilor de cidere arata ai distanfa dintre centrul ancorei si cel al rotii de mers este Mit mare derit prevede vonstructia mecanisniului; tn acest faz, wighiul de eidere pe paleta de intrare va fi mai mic dectt Pe vou de iesire, Daca idistanta dintre centre este mai mici deceit Sta preserisi, unghiul de ehdere pe paleta de intrare ya Mal mare deceit pe cea de iegire. f pees distan {ei iitre eentre se face in felul urmiator: Aue axului aneorei rotindu-se intr-un lag’ir exeentric, eare se Ss a in platiné, printr-o rotire a lagarului intr-o parte eee SG creeuzi distan{a necesari inire ancora si roata 45 #Se recomanda ceasornicarului tneepator pentru practici sii | fixeze in mod intentional paletele gresit; de asemenea si fixexe necovespunzilor dintanta intre ancora «i roata de mers. In- liturarea acestor inexactitifi ti ya da posibilitatea sa priceapi subtilitatile reglarii meeanismului de mers sistem Graham, Leguld. Suprafaja de repaus a paletet de intrare gi @ celei de tegire, precum st suprafetele de impuls trebuie sa fie bine lustruite, si athe forma necesara, sa nu aibi urme de uzurd gi deterioriri. Sint freevente cayurile cind, Ja ceasornice care fonetio- neazi timp indelungai, dintii rojii de mers nu mal sint egali intre ei; unit sint mai longi, alfii mai scurti, ceed ee face ca unghinrile de repaus si nu mai fie egale si nici eiderile si nu mai corespundi una cu alta. Bine infeles roata care are ucesi defect nu poate fi lasata in aceasta stars. Pentru reparare roata se fixeazi intre virfurile unui strung. Rotind cu pruden{a dar repede roata, virfurile lungi ale dintilor se pilese cu o pili lati, avind crestéturile cit mai miei, aga numita pila eu crestarea tlubla: Buza pilei se fixeazi bine pe suporml strungului, iar partea superioard se alinge foarte usar de virturile dinjilor prea lungi. Dupa aceea virfurile dintilor trebuie si fie corec- tate cn o pilé foarte fini cu erestaren dubli, sau cu o piatrii abrazivi, Pentru aceasta operatie se poate folosi eu” bune re- zultate aparatul de cortrolat angrenaje (y. fig. 151), Tnsinte- de a incepe inliturarea defertelor rotii de mers trebuie controlat duct fusurile sau axul rofii de mers nu sint indoife. 8 REPARAREA Demontarea ceasorniculut cu mecanism cde mers Graham se face in aceeast ordine care a fost aratati la § 4, numai el roate numirdtoare se seonte de pe ax indati dupii scoaterea clo- eanului, Pe mufa rotii si Be axul piitral se fac semmne, care servese la montaren rofii la locul ei. Repararea aseestui een - sornic nu se deosebeste cu nimie de cea descrisi la § 4 In ec priveste curfjirea si ungerea mecanismului acesiui ceasornic. vezi ecapitolele respective. dsamblarea meeanismului de bitate a ceasornicului ex roati numirdtoare si wiele particulariti{i in fune(ionarea acestui. me- canism necesiti o deseriere special, In fig. 30 sint ardtate in mod schematic rotile si piescle mecanismului de hiiaie. Stiftul oil declangatoare G ge afls 46 pe pirghia de inchidere Ej pinionul minutarnlut B, rotindusse Fans dreapla ridiea cu ajutorul stiftului pirghia C, care tm- pingé inspre stinga: — cu ajutn- ful colulut & — pirghia devin- chidere M. Indat&é ce aceasta din wird «libereaza ytiftul rojii G, miecanismul cu ro{i intra in ac- fiune, dar se opreste indata, de- oavece gtiltul ecleilalie roti H va fi opril de pirghia de oliberare Pin punciul V. Cu aceasta se termini pregalirea pentru bataic. Pinionul 8, rotindu-se tnspre dreapta, continuli si ridice pir- ghia C, impreuni ¢u pirghin de eliberare , si dujpii citeva mi- mute pirghia C cade de pe stift. | Fig, 30, Schema mecanismului de Pirghia a eliberare Dane hee hatale : men{inut pint in acel moment ‘stiftul rotii A ii va da drumul, iar dupa aceea. mecanismul de hataie va intra in functiune: ciocanul va lovi o dati; roata G, care s-4 rolit cu o rotate intreaga, va fioprita de pirghia de inchidere E si intregul mecanism de bataic va reyeni in pozitia inifiali, Pentru numirarea orelor biitule seryeste roata numiiri- toare J si pirghia /, montate amin- dou pe un singur ax cu pirghia de inchidere 2 (fig. 31). Roata numira- {oare J este previzuta cu 11 seobi- turi si tot atifia din{i neuniformi; ea este montala pe axul rotii interme- diare, care face o singuri rotajie in timp de 12 ove. Numirul batdilor ciocanulii, care indica orele si jumi- litle de ore, tonstituie in acest in- terval de timp 90 de batai (784-12 Chiar ln inceputul bataii, pirghia J, dupa ce s-a ricieat pe virful dintelui rok nnimdritoare, impinge tn azelagi ie ; ” inspre stinga, ficind ca rotirea. dinti- Ot 31 bitdile si aibit loc nestinjenit. Dar indaté ce pirghia I va FON : anes ij aa Fig. 31. Schema mecaisnvulisi ; pa rota Humaratoare: tT Hs he Inchiblere ¢ P— ential # Hike Enehkdere’; Gg Hata i _deeangatiare ; fF —: plrehia OU mumhiinere sf — roata nie Ir aoaTe timp pitghia de inchidere ATinitrd intr-o scohiturad din roata numaratoare, actiunea bitaii va) 7 ineeta imediat dupa ultima loyitura a ciecanului. Hoata declangatoare G trebuie si mai parecurgi aproxima-~ tiv 1/, dintr-o rotatie, dup ce ciocanul ya executa ultima lovi- iura si pind in momentul eind gliftul refii se va opri in pirghia — de inchidere &. Stiftul rofii HW trebuie si se afle la o distan(a de aproximativ de o jumatate de rotatic de la pirghia de eliberare D, atunei cind mecanismul de bataie va fi deja hlocat,” Regul. Ropile déeelangatoare H si G gi cotul clocanului de batate trebuiessi fie fivate in pozifiile aritale in fig, s0— 22. Fixarea inexacti, fie chiar numai a une singure rot. declansatoare, sm a co-) tului ciocanului A, va provoca a bataie) presili, Roata ou stifturi mu se poate pune intoldeauna dintr-odat& in pozitia in care eotul ciceanulai A si ocupe pozijia aritali in fig. 32. In acest caz, puntea roiii en stifturi, coré sc alli sub roata numiiritoare, s¢ va demonta, eeea ce va permite montarca rofil in pozifia necesara, Inkiturarea defectolor. In punctele de contact din cele doul par{i, dintre furea si tija pendulului se formeazi yanfuri care impiedicd mersul ceasornicului; daca ele vor ff inlaturate prin rectificure, fija tn fureii va aven un jor mare, [ste mai simplu de a roti tija eu 180° pentru ea tn contact eu furca. si vind un loc neuzat, sau sf se ridice ja co |—2 mm, coborind eu tot adila piulifa discului: pendulului, Cea mai mare amplitndine de oscilatie a pendulului, eeasornicatii o numese ,,mers linceail”. Amplitudinéa oscilajiilor pendulului depinde de distan(a tnire eentrele ancorci si roti’ de mers, adie& adincimea de palrundere a paletelor in dintii rotii dé mers. Miesorarea san marires eer intee cle se regleazi cu ajutorul unei plicute excen- tries fixe eave se afla in partea din spate ‘a platinel, in care Fig. 32. Pozifia cotului clocanulul se aflé fusul ancora, O reglare mai corectii se realizeazi. prin mutarea palélelor ancorei. Orice alti defeetare a fost tratald in § 4al capitelulni de fata. & MECANISMUL DE BATAIE CU PIEPTENE (FERASTRAU) Mecanismul de bitaie cu pieptene se tntilnea inatite es trem de rar, numai la ceasornice scumpe. In_ ultimul timp, aeest miecanism fiind perfectionat si mult simiplificat, este intres 48 Dd, Gar , ar nial a toate vensornicele moderne. Ceasornicele de acest tip s wen de industria sovistict de ceasornice, Roata mumard- ‘foare lipseste Ia apeste ceasornice, aceasta hind inloeuiti eu un dise in trepte N (fig. a), lixal rigid pe poate orarului, Demon- jared ineeanismelor dé mers gi de bataie In acest ceasornic este jdentien eu cea deserisa la & + al eapitolului de fata, noimai ot funelioniren meeanismului de bitaic necesita o descrieré sepa- ral. _ Punetionares meenaismulol We bitaie, Vunétionaréa mecinis- mului de hataie a ceasorniculut poate fi sindiata de. reparatar inainten demontarit meconismului, migcind arititoarele si chser- vind funtfionarea piesclor de bitaie in ipoteza ci mecanismul sludint este bine asamblal si functioneaz’ tovect, : —Unal dintre stiftirile pinionului minutarolii 8 vidiei pir- ghia C, impingind tolodali inspre stinga pirghiile B gi , Dupi te stitial votit declangaloare G, oprit pind atunei dé plahia E _ deelang prit | it de pirghia £,., va fi cliberat st mecanismul , } ‘de baiaie va inttn in ane jiun penten wi timp foarie eur, Sliftul 7 al roqii i, dupit ceva cxeeuta o jumi- late dé rotatie, va fi o- prit de pirghia de elibe- rare, DB, In acel moment pirghia #, impinsi tuspre stings, va déclanga picpte- nele (feristriul) care ya eobort eueolal Mo ope ama din treptele diseului N (in fig. 33 al 12-lea), Gu a coast a2 termint pregati- rea pentru bitnie, Dupi ei- Fig. 33, Schema mecanismulul de batale cu pléptine (ferastrau) Raa Plolonnind minitaretiit ; 2 — pirebla ra ‘ ee r cere ¢ J pirghin de elibersres 2 — pireti sas pir hisi de vidicare C ay Det ect pleghiel Ales lackiees rt, ant pe fe es ‘ es nd phar a seattG ® pe stiftel pintonolui iui- tae My ele 2 biepienele epee Gil In trepie ; Oo tanta ora: 2) — dectuentoral nutari ia et Ara ui, va eitlea o dali hatsi frepetitoral) ; 7 — giittul mfil deciangainged tl : ae de eliberare SHH an ee ao TY, dupii care mecanisinul de bitae va : ‘dati e1 6a, main at K, montat pe axul rofil Gy rotindu-se Hidicure © ani di oe nil fiecare dinte al pieptenului L, Viecare tut de Pier cous, te Pleptenului este insoila de lovirea arcu- pioesle ist bHlle tl, In momental: eind se termini bataia, tonte: te meraummilui revin tn positiile lor initial. A Raparares cegcorntoslop 49italia jumatalilor de ori. La pinionul minutarului;y ambele stifturi se afli la o distan{a diferité de la centrul pinionului. Hiifinl care se alli mai aproape do centru serveste la baterea jumititilor de ori; el ridicé pirghia C si impinge inspre stings pirghiile P, Ela o distanti care permile cliberarea gi ccborires pieptenului numai cu primul dinte, mui seurt, ecea ce face ca roaia G si execute numai o singuri rotatie, iar ciocanul si lo- veasei o dati. Al doilen stift al pinionului minutarului impinge complet inspre siinga pirghia Noclancsiordlul Pf; datorité acestui apt, pieplenele cade liber} eoborind eu cotul M pe pragul discu- Ini in ircptc O care se afla sub el. Asamilarea mecanismulul de bitaie, La acest meeanism de baiaic revine, dupa cum se sities fiecirei rotatii a rotii de declan- sare Go loviturd a ciocanului. Dupi lovituri, ronta © trebuie sii mai facd cel putin o optime de rofatie si numai dupi acces se opresie lovind gtiftul si pirghia de eliberare F, Regald, Moata de declangare MW trebuie s@ ocupe in ra- port cu roate G pozifia ariitata in fig, 3a. Aeceste reguli de asamblare a mecanismulul de bitale cu picpiene trebuie si fie respectate in intregime si la varietitile mecanismului de bitaie ariitate in fig. 18, desi forma picselor C, DE este diferiti la acesta, Vorbim despre ,,variali{i’, pentra ¢& fiecare fabrici din sirdinalate care produce cc:sornice inodified doar forma pieselor gi pozifia lor in mecanism, fari a schimba in fond eu nimic principiul meeanismulut, Defeetarl ale mecanismului de balule. Jumatitile de ori se bat o dat& eu orcle; dupa ce se opresté actiutiea mecanismulni tn roi, clocanul rimine pe stiftul ro{ii cu stifturi, sau pe stea, inainte de a fi terminat hilaia; bataia ineepe sa actionezc inainie de ciderea pirghici C de pe stiftul pinionulni minuta- rului ete. Toate aceste delectiri il obligi pe ceasornicar si examinesze, in primul rind, daca rofile ff, G si clicketul A sint montate Ia locurile lor, deoarece aceste defectiri provin tocmai din cauza montiirit neprecise a rofilor men{ionate si a clichetului. Reguld. Se admite indoirea sau pilirea uneta dintre pie- sele meconismului de bitaie numai tn cozul excepfional eind se va constata dupa o vertfieare atentd ca plesa rexpectiva este vzulti, confectionald imprecis ined din fabriea sau ca ea « fost wreparaté®’ inainte de un ceasornicar nepriceput. Disenl in trepte N se monteazi in aga fel ca dup& eaderea pirghiei de ridieare € de pe stiftul pinionnlui minutarului, 50) pirghia M si cadi nestinjeniti pe treapta a 12-a; dupa mutarea araitornlut In ora irmiloare (dupa terminarea bitiii), aceeasi nirghie irebuie sii cadi exach tu mijlocul primulut prag al jscului in irepte. Fixarea precisi a discului in trepte se poate realiza prin s¢oaferea rolii orare din angrenarea eu pinionul rotii schimbatoare si se muta intr-p parte sau intr-alta ‘eu unul san mai multi dinfi. 4 O cantitate mare din energia atcului de hitaie se eonsumi pentri ridicarea ciocanulni; acest lucru se observ mai ales atunci «ind areul ciocanului este prea puternic: in acest cax bAtaia se incelinegie, iac cind arcul este aproape desfasurai, batata se opresie complet. Daci aren! va fi slibit, ciocanul va dao lovitiira slabii, bataia va raisuna foarte incet. In acest coz trebnie procedat in felul urmitior: se lasi areul puternic al eiocanului; dintii rofii stelate se struijese aproximatiy co 1—2 mm, iar: cotul ciocanului ramine ea si inainte sau se inlocuieste cu an mai lung. Virfurile dintilor rotii stelate se corecteay’i cu pila, Nu este neeesari cnumerarca numeroasclor cazuci de défee- tari ale mecanismului de bitaic, care in ultim& instan{i se pro- duc din taléa nerespectarii regulilor aritaie aici; un ceasormicar H e ile eaten eee mngsericl va gsi intotdeauna o solutie a oricdrei silua{ii dificile, dacd va ceréeta eu atentie si fira pripa defectivile gi le ya fnl&tura. ; 10, MECANISMUL DE BATAIE A SFERTURILOR DE ORA Meeanismul de bitaie a sferturilor de ori (fig, 34) este destul de complicat din punct de vedere al eee ui oe eare participd la bitaia orclor, juniiiitilor si sferturilor de ort. In fond el este compus din aceleasi piese care au fost aoe la mecanismele din fig. 18 $1.33: pieptenele (feristriul), ae rofile declangaioare; pirzhiile de eliberare gi de ne mecanismulug de dataie, Pentru balaia sferturilor aes fee nirebuinjeazi, la diferite cvasornice, 5—4 si mai tht fuels Rake he a actionate de un cilindru special pe care atic : (in ig, 34 nw sint ariitate); tilindrul este pre- steriuirilon AS a angrenal cu roata intermediara. La baterer Gerdtseat i hae participi eotul V, fixat rigid cu pieptencle sith discal act fu tret trepte pentru sferturi, care se afla i trepte Ny gi pinionul minularului B eu patra stif- 4 51