SUDAREA CU FLACARA OXI-GAZ
1. Nofiuni de bazi
Sudarea cu flackri oxi-gaz utilizeaz’ energia termochimici obinut& prin
arderea unvi gaz combustibil intr-un jet de oxigen. Schema de principiu a
procedeului si modul operator se prezint in figura 19.1.
Energia dezvoltatd in flacira oxi-gaz FOG topeste atit marginile pieselor
de sudat MB cat gi cap&tul sarmei de metal de adaos MA, producdnd alierea lor.
Beeul arzhtorului BA executi o migcare de gendulare vp, suprapusi peste
viteza de sudare v, cu care se deplaseazA treptat atét arzMtorul cat gi metalul de
adaos (MA). Acestuia i se imprima in plus, o migcare de avans v,, de coborare si
urcare, succesiv, pe m&sura necesitatii proceselor ce realizeazi cusitura. Datorit&
complexitifii acestor miscari, este un procedeu prinexcelen{A manual.
‘Temperatura flictrii gi a baii de metal topit depind de puterea calorificd a
= worm semewneseen gagului combustibil, si de debitul
produselot arderii
Raportul dintre volumut de oxigen
1,2 flactra are un caracter oxidant, iar cand K < J,/ flaciira este
carburanta.
Flactra
Pactra secundars
Came readest ec Ho
Tee hens actin tone reaucttoere flactr’
Fig. 19.2Pieséle de sudat trebuie pozitionate in zona cu temperatura maxim, care
se produce la 3...5 mm de capttul nucleului fl&cdrii
Acetilena este produsA in
generatoare, prin reactia _chimic&
dintre carbid si apa:
CaC, + 2H,0
pC) H+ Ca(OH):
in figura 19.3 se prezint&
schema de principiu a
generatorului tip CD-11, care
functioneaz& in sistemul cu contact
intermitent intre carbid'si apa.
Acest tip de generator
debiteazi acetilen’ a presiunea
relativ stabil’ de 0,04 bari.
in corpul exterior cilindric 1 este
introdus balonul 2, fixat demontabil
de corpul exterior prin tija 3 gi avand
Fig. 19.3 Ja partea inferioard o “fust" inelar’, dubla.
fn zona central’ a acestui balon se introduce clopotul 4, care are la interior
cogul cu carbid 5 gi colectorul de rezidwuri 6, Clopotul este conectat prin
conductele 7, 8 si 13, la partea inferioara, inelar’, a plutitorului si la epuratorul 0,
prin conducta 9.
Cfnd se produce o cantitate mai mare de acetilend dect cea consumatt,
presiunea din clopot si din spatiul dintre fustele plutitorului creste, apa este presat&
prin spatiile libere dintre plutitor si corpul exterior, respectiv dintre plutitor si
clopotul central, nivelul apei ridicdndu-se pind deasupra balonului, dar cobordnd
in zona de contact cu carbidul, uneori chiar sub nivelul inferior al acestuia. Astfel,
reactia de producere a acetilenei se incetineste sau chiar inceteaz’. La cregterea
consumului de acetilen’, se produce fenomenul invers.
Epurateral generatorului este inc&rcat cu granule de cocs, intre care se
rejin particulele de impuritafi din acetilen’. Piciturile de api antrenate de reactia
relativ violent& dintre carbid si apa se acumuleazi in partea inferioar’ a conductei
9 sise elimina prin robinetul 15.
Din epurator, acetilena trece in conducta centralé a supapei hidraulice de
siguranja J/. Aceasta are rolul de a preveni explozia acetilenei din generator in
caz c&, din diferite motive, gazele arse sau flacira, se intorc de la arzitor la
generator. in acest caz, acestea p&trund prin robinetul /2 gi cresc bruse presiunea
deasupra nivelutui apei din corpul supapei. Ca urmare, apa este presati prin spatiul
dintre conducta central’ si conducta exterioard a supapei hidraulice de siguranié,
pana cind nivelul apei scade sub extremitatea inferioar’ a conductei exterioare
(aflat cu cativa centimetri sub capitul conductei exterioare). Din ‘acest moment,
gazele arse ies in atmosferd prin apa dintre cele doud fevi.Nivelul corespunz&tor al apei in corpul supapei hidraulice de siguranfA este
asigurat de umplerea acestuia pand la robinetul de nivel 16, care se deschide in
timpul introducerii apei in supap§, la inceputul lucrului,
in figura 19.4 se prezint& schema de principiu a generatorului__ tip
GA-00, care functioneaza in sistemul cu api peste carbid, El produce acetilend
Ja presiuiea de 0,095 bari, fiind cel mai modem tip de generator. Carbidul, aflat
intr-un sertar etans, este umezit cu picituri de apa. {In funcjie de presiunea
acetilenei in clopotul de acumulare, nivelul apei variaz& invers fay’ de aceasta
Cand nivelul apei in corpul inferior scade sub cel al conductei de aducere a apei in
reactor, umezirea carbidului inceteaz8, determinind incetarea producerii
acetilenei,
Conducta de evacuare a acetilene:
ander cata se als sin pene
it
corp enero
crop de savmuiore
seh
seal ace eri
Evacuere api din
Conduct intrare epi Tiopoler de ecumulare
Distributor ~ picurtte
Serter ~ roector
—~ Camera reactorului
Dep golire
Capec de etengere 0 Fesctorutul
Fig. 19.4
Adesea acetilena este imbuteliald in stafii
speciale, la 15 bari, in butelii cu volumul util de
40 1, in care se giseste acetond in calitate de
solvent, aceasta fiind impregnat& intr-o mas&
poroasi de plimfnt de infixzorii.
Oxigenui este imbuteliat la 150 bari, in
butelii speciale de ofel, continénd echivalentul a
circa 6000 / oxigen la presiunea de lucru.
in figura 195 se prezinti clementele
constructive ale buteliilor de acetilen’ si de
oxigen: 1- corpul buteliei; 2 ~ suportul buteliei; 3
= robinet; 4 — capacul; 5 ~ filetul de ingurubare a
capacului,
Fig. 19.5{n figura 19.6 se prezinta schema de principiu a unui reductor de presiune
pentru oxigen.
Oxigenul intra din butelie prin
zona piulijei olandeze 13, cups
spatiul 6 al camerei de ‘nal
presiune (p;) si de legttura ou
menometrul de inalti presiune 7,
trecdnd pe sub supepa 5, care este
impinsé pe scamyul ei de arcul 11.
La iesirca cu vitezi mare in camera
de jousa presiune 8, de dimensiuni
mult mai mari'decét ale camerei de
inaltd presiune, gazul se destinde.
Presiunea (g.) in aceast& camer’ este
dati de manometrul.de joas’&
. presiune 9, Gazul iese prin stugul 12,
Fig. 19.6 tretand prin robinetul de evacuare 10.
Reglarea presiunii la iegire se realizeaz’ prin manevrarea cuiului 4, prin
intermediu! membranei elastice 3 sé a arcului 2, comprimat roai tare sau mai pufin,
prin rotirea convenabil& a rozetei gurubului . Dac presiunea p; din camera de
joash presiune scade (de exemplu datoriti unui consum mai mare de gaz),
‘membrana 3 se bombeaz in sus, ridic& cuiul si supapa si se permite admisia
unui debit mai mare de gaz, ceea ce conduce la stabilizares presiunii.
Dacd presiunea p; in camera de joasi presiune creste (de exemplu datorits
unui consum mai mic de gaz, sau din alte motive, membrana 3 se bombeazi in jos,
cobvari cuiul si supapa, si debitul de gaz admis scade, ceca ce conduce la
stabilizarea presiunii la valoarea reglat& convenabil
Reductorul ‘de presiune pentru acetilend este similar, dar este dimensionat
corespunziitor si difer prin modul de montare pe butelie, prin intermediul unui jug
si nu prin intermediu! unor piulite olandeze.
‘Reductorul de presiune pentru oxigen este vopsit in culoare albestr’, iar cel
pentru acetilens este vopsit in culoare galben - aurie.
‘Amestecul de gaze ce produce flacira se realizeazi in arzitorul pentru
sudare, Schema de principiu a unui astfel de arz&tor se prezint& in figura 19.7
Canelurh RobineteO trusd standardizat8 pentru sudare oxi-gaz contine un méner pe care se pot
monta 8 tipo-dimensiuni din celelalte clemente ale arzitorului, notate cu numere
de la 0 la 7, in sens crescitor, corespunzitor cu cresterea grosimii pieselor de
sudat, asigurdind debite de gaz. corespunzatoare,
. Fig. 19.8
Pentru sudarea tablelor cu grosimi mai mici de 4 mm se utilizeaz’
sudarea spre stinga (fig. 19.8.a), iar pentru sudarea tablelor cu grosimi mai
mari se utilizeazi metoda de sudare spre dreapta (fig. 19.8.b).
Unghiurile de inclinare a sdrmelor de adaos si a arzitorului , ca gi
mischrile acestora sunt dictate de evolujia corelat a topirii metubului de
adaos si metalului de baz’ (fig. 19.c).
Cu cAt tabla este mai groasi, arz3torul trebuie inclinat mai putin fayéi de
verticald,
Datorité caracteristicilor sale, acetilena are cea mai larg utilizare ca gaz
combustibil, 1a sudarea cu flacdra. Pentru sudarea metalelor usor fuzibile sau cu
gosime foarte mic& se utilizeaz& si alji combustibili, ca: gaz pettolier lichefiat
(propan, butan), gaz de cocs, vapori de benzin&, benzen, hidrogen ete.
1.1. Regimuri de sudare yi misuri tehnologice speciale
Principalii parametri ai regimului de sudare oxi - acetilenicd sunt:
caracterul flickrii, debitul de acetilen’ Q, diametrul sirmei de sudare d,
viteza de sudare »,.
Alegerea lor se face conform tabelului 19.1, in funofie de grosimea s a
metalului de baz’ gi de natura acestuia,
Tabelul 19.1
Parametrii regimului de sudare oxi-acetilenicd
Parametrii | Metalul de bazk | _ Sudarea spre stan, ‘Sudarea spre dreapta
Uh. Ofeluri (80... 120). (020... 150)
Cupra (200 ... 250). (250 ... 300).6
Toate | 1+; | 24, |
— 1% |
“Tipu 1 dimensiunile rosturilor se aleg conform tabelului 19.2.Tabelul 19.2
Rosturi pentru sudarea cu flacird oxi-gaz
Forma
rostutul tmbingrit
Sudare
verticals
Gites)
suaurs | ¥ i 2 1
bs bee p
ANUS
Sirme pentru sudarea diverselor materiale
La sudarea ofelurilor de constructie, de rezistenji mic’ se folosesc s ame
din ofel moale cu confinutul de carbon mai mic de 0,1%: S10, S 10.X.
La sudarea ofelurilor cu confinut mare de carbon s¢‘folosese sme cu 0,25
«++ 0,35 %C si dezoxidangi (Mn si Si) in cantitsti sporite.
La sudarea ojelurilor slab aliate se folosese srme cu 0,1 ... 0,12 %C, cu
dezoxidani in cantititi sporite si cu adaosuri corespunzitoare de clemente de
aliere, De exemplu, pentru otelurile termorezistente slab alinte cu molibden sau cu
crom $+molibden, se folosesc mircile S12Mo, respectiv S12MoCr.
La sudarea ofelurilor sliate, se procedeazi similar, cu precaufii
suplimentare.
La sudarea fontei, se folosesc baghete tumate din fonti cu 3 % si
dezoxidangi.
La sudarea cuprului se folosese vergele de aliay de cupru cu argint
(1.5...15%) si cu fostor ca dezoxidant.La sudarea alamei, sérma de adaos confine ca dezoxidanji siticin gi
aluminiu,
1.2, Folosirea fluxuritor dezoxidante
La sudarea fontei si a metalelor neferoase care se oxideaz8, se folosese in
‘mod suplimentar fluxuri dezoxidante. Cele mai rspandite fluxuri sunt:
= pentru sudarea cuprului gi alamei: borax (tetraborat de sodiu - NazB4,),
acid boric (H,BO;), amestec intre acestea si un flux cu borax, carbonat de potasi
siclorurd de sodiu, de exemplu:
70% NazByOz + 10% HsBO; + 20% NaCl.
= pentru sudarea fontei: amestec de borax, carbonat de sodiu gi de potasiu
1.3, Sudarea aluminiulul si aliajelor ul
Se folosesc vergele din aluminiu care conjin pind la 5% Si.
Ca fluxuri, se folosesc: fluoruri, ioduri si cloruri de litiu, de potasiu sau de
sodiu, de exemplu:
28%NaCl + SO%KCI + 14%LiCI + 8%NaF
Aluminiul si aliajele sale se degreseazi inainte de sudare intr-o solufie
apoasi de 3 ... 5 % NaOH gi 1 ... 3 % NazSiOs, pe o latime de 30... 40 mm de
fiecare parte a rostului. Urmeazi o spilare cu apa fierbinte si 0 decapare intr-o
solutie de 10 % acid azotic, urmand iardsi o spalare cu ap’.
{in functie de grosimea pieselor de sudat, se face 0 preincalzire la 300 ... 350
°C, care ajuti la omogenizerea bund a cildurii in timpul sudarii. Pentru a se
impiedica ricirea brusc& a pieselor in timpul sudirii ele se aseazh pe materiale
izolante termic (azbest sau c&rémizi refractare) sau se ingroapa in nisip uscat.
La sudarea aluminiului, flactira trebuie si fie ugor carburant& (K = 0,95...1)
in vederea reducerii fenomenului de oxidare, iar arzAtoarcle trebuie si nu prezinte
impurititi sau urme de fluningine si si fie alese cu un numar mai mare decdt cele
pentru sudarea unor ofefuri de aceeasi grosime, deoarece pierderile de caldura pria
conductie si apoi prin convectic si radiatie sunt mari.
1.4, Sudarea alamet
Tabla se decapeazi in solutie apoash cu 10 % HNO; si apoi se spol cu ap’
fierbinte si apoi se usucd.
Pentru a se diminua evaporarea zincului in timpul sudarii, aceasta se execut
ou 0 flactird oxidanta (K = 1,3 ... 1,4), iar distanfa dintre becul arzitorului gi piesa
de sudat trebuie si fie de 8. 10 mm, Ca urmare, la suprafata baii se formeaza 0
peliculd de oxid de zine, care impiedic& aceast& evaporare.
Puterea flacirii folosite trebuie si fie mica, de ordinul a 100 /
Sudarea alamei se executi prin metoda de sudarca spre stinga cu
amplasarea sirmei de adaos sub un unghi de 15 ... 30° fata de piesd.
‘Arzitorul trebuie condus eft mai repede, sub un unghi de 70 ... 80° fapi de
orizontalt si fis penduliri transversale; se executé sudarea cu amplasarea sérmei
de adaos in flactri, deasupra metalului topit.Ca material de adaos se foloseste adesea alama de lipit, cu 58...60%Cu
Dup& sudare, se execut® ciocinirea sudurii la temperatura de 500°C pentru
alame ou mai putin de 60% Cu, gi la rece pentru alamele cu peste 60% Cu.
Dupa cioctinire, se executd 0 recoacere la 600°C tirmatil de o racire ineeatt,
pentru objinerea utei granulatii fine gi pentru inliturarea ecruislrii produs. prin
ciocanire.
2, Desfigurarea lueririi
~ Studentii primese individual o tema de stabilize a regimaului de sudare pentru
imbinarea a doul piese de o anumith grosime gi dintr-un anumit material, utilizénd
elementele prezentate anterior.
Se prezinti demonstrativ tipurile de flactiré (normal, carburant8, oxidants)
‘Apoi se studiaz8 egantioanele ce urmeazi a fi sudate, se m&soard grosimea 91 s¢
‘noteazA marca materialului de bazi si a celui de adaos, se deseneazs schita rostului
viitoarei imbinari.
Se studiaz& echipamentele de sudare existente in laborator, se noteazi
presiunile gazelor, citite pe manometrele reductoarelor de presiune.
Se realizear’ demonstrativ una — dou imbiniiri sudate cu flac&ra. fn timpul
demonstrarii, studengii cronometreazA gi noteaz& durata sudarii, observa pozitia de
sudare, sensul de sudare si tipul flicirii, migcdrile arzitorului gi ale sérmei de
adaos, apreciaz& unghiul de inclinare a arzBtorului.
‘Se observi respectarea tuturor recomandarilor prezentate anterior gi @
normelor de protectie a muncii, afigate la postul de sudare.
Dupa sudare se identifict numarul caracteristic al arzitorului folosit efectiv,
se Verificd identitatea acestui numér pe elementele demontabile ale arzAtorului, se
‘masoari lungimea, grosimea, Litimea imbin&rii sudate.
Se calculeazA viteza medie de sudare efectivi gi se execut& schifa imbintrii
sudate, in sectiune transversal’.
3. Sugestii pentru comentarea rezultatelor
Se vor face observaii privind echipamentele de sudare, calitatea sudurilor
realizate, cauzele eventualelar defecte constatate.
Se vor face aprecieri privind productivitatea procedeului de sudare,
dificultitile ce apar in calificarea sudorilor, pericolele ce pot apirea datorits
nerespectarii normelor de protectie ‘a muncii.
Se vor compara parametri stabilifi, cu cei masurati efectiv si cu cei cupringi
in tabele. ‘
‘Se vor comenta calitatea si productivitatea acestei metode de sudare,
fimitele si domeniul de aplicare, tinénd cont inclusiv de costurile utilajuli si
materialelor auxiliare.TAIEREA OXI-GAZ
1, Notiuni de bazi
‘Thierea oxl-gaz este el mai rispindit procedeu de taiere a tablelor groase, &
thierea barelor, profilelor, faglelor, maselotelor gi rejelelor de alimentare, de ofel
carbon sau ofel slab aliat cu cel mult 0,5% C. Este inrudit cu procedeul sudarii cu
flactré oxi-gaz, folosind acelasi tip de gaze combustibile - de exemplu acetilens,
propan, butan sau gaze naturale - $i oxigen, provenite din aceleasi surse, gi folosind
aceleasi echipamente.
‘Procedeul consti in incdilzirea local cu o flactirh oxi-gaz @ materialului de
thiat pind Ia temperaturi superioare aceleia de ardere a fierului in oxigen, i apoi
arderea acestuia intr-un jet suplimentar, de oxigen.
Domeniul de utilizare a procedeului, precizat anterior, este limitat de faptul
ch pentru a se executa tAieturi de calitate, materialul trebuie s& indeplineasch
urmitoarele condifii:
= temperatura de ardere in oxigen a materialului s& fie inferioar’ aceleia de
topire;
~ conductivitatea termic& a materialului sa fie mic;
= temperatura de topire a oxizilor rezultaji si fie inferioar’ aceleia de topire a
materialului thiat.
‘Pentra thiere se folosesc arzStoare care sunt dotate (in plus fafa de cele
folosite la sudarea oxi-gaz) cu o cale de acces a oxigenului suplimentar, pentru
thiere.
1.1. Utilaje gi echipamente studiate
a. Aparatul pentru thiere manuala
Un astfel de arzitor este prezentat ca schema de principiu in figura 21.1
‘Aparatul foloseste ménerul arzitorului
gq. Pentru sudare oxigaz, In care se monteazi un
8; subansamblu special pentru tliere. Acesta are
dout fevi asamblate cu becul special 1, care are
dou’ ajutaje 2: unul central si altul inelar, cu
variantele care se arati in sectiunen A ~ 4, in
figura 21.2
Pentru thierea oxi-metanicd, ajutajul inelar,
Fig. 21.1 exterior, este fragmentat in mai multe orificii de
dimensiuni miei (fig. 21.2.b), astfel ca oxigenul pentru preincalzire s& se amestece
‘mai intens cu gazul metan, care are 0 putere calorific’ mai mich deciit cea
acetilenei
‘Oxigenul iese prin partea centralf a becului, iar gazul combustibil printre
canclurile exterioare ale acestuia, sau prin orificiul inelar.Tevile se racordeazi la méner prin intermediul unor robineti 3, 4 gi 5, care
permit admisia gazelor, a oxigenului pentru preincalzire si respectiv a oxigenului
pentru thiere. TAierea se poate realiza manual,
automat sau semiautomat
in primul caz, conducerea arzitorului
ia hungul traseului thieturii se face manual,
arzitorul (care este destul de greu) fiind
+ rezemat pe piesa de tliat cu ajutorul unui
A-A
ee aire c&rucior (fig. 21.3). Caruciorul 1 permite
oxtacetilonica menfinerea arzitorului la distanfa optima
AA fati de pies. El se deplaseazi pe rotile 2,
articulate pe axele 3.
C&ruciorul se poate deplasa circular,
daca se atageaz acestuia un compas alcatuit
OstBiere din tijele 4 $i 5, ultima fiind rezematd intr-un
mic orificiu, realizat cu un punctator.
b- Talore
oxi-metanica
Fig. 21.2
cazul t8ierii automate
sau semiautomate, thierea se
realizeazi pe masini speciale,
arztorul fiind condus in directia
gi sensul t@ierii in mod automat
sau semiautomat, cu ajutorul
‘unor mecanisme sau dispozitive, Fig. 21.3
care menfin constanti viteza de
thiere, pentru a se obfine o calitate superioaris a suprafefei tKieturii,
b. Masini de thiat oxi-gaz
Aceste masini pot executa thieturicu mai multe arzdtoare simultan, ce pot
executa migciri dupa 0 traiectorie oarecare, comandatt manual sau automat.
Tiierea cu dou arzitoare J si 2,
2 1 inclinabile dup& dorinji, se utilizeaz’ fie in
scopul thierii a dowd contururi identice simultan
(pentru cresterea productivitiiimuncii), fie
SY pentru realizarea unor tesiri ale marginilor
tablelor, ce vor constitui rosturi in Y sau X
pentru sudare, asa cum se araté in figura 21.4.
Deplasarile sunt realizate electro~
mecanic, fiind comandate de doua tablouri de
Fig. 21.4 comanda: un tablou general gi unul pentru
comanda rotirii-capuluiTablou gonoral
Pentru —_taierea
dupa desen (fig. 21.8) se
foloseste im proiector
cuplat prin intermediul
totilor dinfate =z) ... zs
cu furca orientabild a
fen unei rofi zimfate 7.
Operatorul roteste
capul optic din care se
proiecteazA pe desen o
cruce luminoasa mobila,
cu 0 sdgeaté indicéind
sensul migcarii, respectiv
al taierii. Aceasta trebuie
orientaté tangent la
conturul desenului
Fig. 21.8 special executat.
Crucea luminoasa 4 este formata prin trecerea luminii produsa de becul / prin
diafragma 2 si lentila de focalizare 3. Prin orientarea ei astfel incdt sa fie tangent
la conturul desenului de pe planseta 5, se obfine orientarea rotii zimfate 7 fata de
cilindrul rostogolitor 8 dupa directia necesara tAierii piesei, in punctul curent taiat.
Miscarea rofii zimfate 7 se primeste de la un motor, printr-un reductor de turatie cu
rofi dinfate acfionat prin interiorul axului 6. La realizarea desenului trebuie s4 se
fina cont de Lafimea & a taieturii (v.fig, 21.4).
Pentru taierea circulara axul rotativ al suportului aparatului de taiere primeste
miscarea de rotatie de la motorul II. Raza de taiere se regleazi prin deplasarea
radial4 corespunzatoare a aparatului de taiat, pe suportul acestora.
La taierea automatd dupa sablon (fig. 21.9) se foloseste, ca dispozitiv de
antrenare, un cap magnetic al carui ax magnetizat primeste miscarea de rotatie de la
motorul I,Capul magnetic se monteazi in _locul
dispozitivului cu rofi dinfate folosit la t8ierea in linie
dreapt’ sau dupa desen, fiind angrenat in migcare
printr-un canal de pand axiala,
Et confine o bobind alimentat cu curent, ‘in
interiorul acesteia existind un miez feromagnetic;
miezul, rotit cu 0 turafie convenabila, are un capat ce
iese din carcasa bobinei, fiind prevazut cu o rol&
zimfat, care este pus in contact cu un gablon din
ofel, fiind atras’ de acesta. Deoarece este rotita de
motor, rola se rostogoleste peste gablon, determindand
deplasarea grinzii pe care sunt montate atat bobina, cAt
si arzatorul
Fig. 21.9 Sablonul poate fi realizat cu suprafata exterioard
de contact cu rola sau cu suprafafé interioar& de contact (fig. 21.10).
Conturut tdlat "La taiere trebuie finut cont de lajimea ba
Infagurétoarea \. = taieturii, ca gi de diametrul d, al rolei. Razele de
conturului "3
capului
magnetic
racordate ale sablonului trebuie s& fie mai mari
a A decat raza rolei.
Axa de simetrie a jetului taietor trebuie plasaté
in afara conturului piesei decupate, la distanfa 6/2
fafa de acesta.
Dimensiunile radiale ale sabloanelor D
trebuie calculate in functie de dimensiunile radiale dp
ale pieselor, finind cont gi de diametrul rolelor dp,
astfel:
wget
D=4 FT
Semnul ,-” trebuie folosit la folosirea
Sablon interior sabloanelor exterioare, iar semnul ,,+” la folositea
b. sabloanelor interioare.
Fig. 21.10
1.2. Parametrii regimului de tiiere
Acestia sunt: presiunile i debitele gazelor de preincalzire, presiunea si
debitul oxigenului pentru tiere, viteza de thiere gi distanfa dintre becul arzatorului
si piesa. Ei variaza in funcfie de grosimea s a tablelor de thiat (s = 4 ... 300 mm).
Presiunea oxigenului de preincilzire por este de ordinul 1... 3 bari,
crescind in mod direct fati de gfosimea s a materialului de taiat iar debitul
acestuia,
op = (300... 500) +s (litri/ora).Presiunea gazului de preincilzire pg este'de ordinul 0.04 ...0.2. bari, iar
debitul gazului,
Qc = (250....400).s (ltr/ora).
Presiunea oxigenului de taiere por este de ordinul 2,5 ... 5 bari, debitul
oxigenului de thiere Qor find de circa 3 ori mai mare decat cel al oxigenului de
preincalzire: Qor =3 Qor.
Viteza de thiere vr scade invers fafa de cu grosimea materialului de taiat,
variind in intervalul 500 ... 100 mm/min.
Distanfa de Ia bec la piesi A creste cu grosimea piesei (gi, implicit cu
debitele de gaz consumate, variind in intervalul 4 ...30 mm.
in tabelul 21.1 se prezinté unele elemente sintetice privind alegerea
parametrilor regimului de tiere cu magina RS 5.
Tabelul 21.1
Alegerea parametrilor regimului de taiere
Otel slab aliat,
Material | Ofc carbon cuCr< 5% | Ofeleu granulaie fina
" Mo <1%
5mm [1s [30as oo] 9 | 2 | 40 [ils TW] 30
Inscriptia
de pe becul | 10-30 | 30-60 |3-10/10-30 }30-60] 10-30 | 30-60
interior
hmm 5 4
[pe _bari 02
[por bari 23 1,0 20
Porbari (257351 475] 2135] 4 [2125/3] 45
vr_mm/min [450|350[300[250| 450 | 380 | 300 |290|240| 200| 100
Presiunea oxigenului de tliere si vitezele de thiere recomandate sunt
recomandate tabelar intr-o inscripfie similar de pe traversa maginii RS 5.
2. Desfigurarea lucririi
Studenfii primese individual o tema de stabilire a regimului de taiere a unei
piese de o anumiti grosime si dintr-un anumit material, utilizénd elementele
prezentate anterior.
Se prezint demonstrativ echipamentele de taiere existente in laborator. Apoi
se studiaz’ egantioanele ce urmeazd a fi taiate, se mAsoarA grosimea materialului gi
se noteaz marca materialului de taiat.
Se noteaz presiunile gazelor, citite pe manometrele reductoarelor de
presiune de pe buteliile de oxigen si eventual de gaz.
Se realizeazi demonstrativ una — doua tAieturi cu flacara oxi-gaz. in timpul
demonstrarii, studenfii cronometreazA si noteazi durata efectivi a incAlzirii gi a
tdierii, observa pozifia capului de taiere, culoarea gi dimensiunile flacdrii, apreciazd
unghiul de inclinare eventuald a arzatorului,Se observ. respectarea tuturor recomandarilor prezentate anterior si a
normelor de protectie a muncii, afigate la postul de taiere.
Dupa tiiere se schifeazé clementele demontabile ale arzatorului, se masoara
diametrele caracteristice ale ajutajelor acestora, se masoar& lungimea, si lajimea
tiieturii, ca gi distanfa de la arzator la tabla taiata.
Se calculeazA viteza medie de taiere efectiva gi se executA schifa taieturii in
secfiune transversala.
3. Sugestii privind comentarea rezultatelor
Se vor face observatii privind echipamentele de taiere, calitatea tdieturilor
realizate, cauzele eventualelor defecte constatate.
‘Se vor compara parametrii stabilifi, cu cei masurafi efectiv i cu cei cupringi
intabele.
Se vor comenta calitatea gi productivitatea acestei metode de taiere, limitele
si domeniul de aplicare, tindnd cont inclusiv de costurile utilajului gi materialelor
auxiliare.
‘Se vor face aprecieri privind pericolele ce pot aparea datorita nerespectirii
normelor de protectie a muncii.TAIEREA METALELOR CU PLASMA SI MICROPLASMA
Notiuns generale
Cu toste cA taieree cu pleems se eplicd’ tuturor elisjelor
industriale rentabslitetes procedeului reiese pregnant le ta
icrea Ofelurilor aliate, inoxidabile, eluminiului 91 eliajelor
salle cuprulud 94 elemed, titenulut gi eliajelor de titen, edi-
ci @ acelor materiale cere nu se pot téis prin procedeul oxigez.
Aventejele procedeulus de téiere cu plesm& rezults din tn-
sisi caractgristicile plesneds
obtin téteturs cu.o létine mic’ $1.0 zond de influen-
{i termicd neglijabila detorits feptului cd energie este foarte
concentrata 3
~ 8@ obtin viteze meri de thiere datorits energiei mari in-
Wygezinate gi foarte concentrate.
Schena de principiu # téierii cu jet seu arc de pleums es-
Be prezentetA tn figure 12.1.
electrod
e@lectrod
Fig.12.1.
Pentru punsrea tn functiune se eprinde mai tntfi un arc
pilot S, intre electrod 94 ajutaj (fig.1>.1.e), care permitefontzeres spatiulus fn care este adue gezul plesmegen. Dups ce
obsinut Jetul de pleams 9, (fig.12.1,0), ee transfer arcul
de le sine pe pieced (fig.12.1,b).
Parametrit regimulut de tétere etnt urastorii:
= debitul Q 91 natura gezului plesnagen;
= tensiunee jetulut eau arcului de plasm’ Uy:
= Antensitotes curentulus tn plese 1,3
= viteza de téiere vy.
Goloule et determinars
Pentru stabilires tehnologies de taiere cu plasms @ unes
plese din tablé dintr-un enumit material, se parcurg urmBtosre-
le etape:
2, Se alege schema de t8iere: cu arc transferat seu cu je
de plesns,
De obicet ae folosegte ercul transferat care are un rand
ment teraic mei burt. Jotul de plasmd se folosegte pentru taie-
ree tablelor subtiri efnd se lucreaz cu microplesms sau pentfu
tdieres meterialelor cere nu conduc curentul electric.
2. Se stabilegte neture 91 debitul gezului pleemagen Q.
Nature gezului plesmagen so etebileste in functie de scoe
pul urmdrat gf de constructio utilejulus eflet le disporiti
Gazele inerte eu.evantejul unei protectit bune » plasnstronulut
$4 suprefeyed tAiate. Au dezevantajul unui cost ridicet 91 6
unei capscitatt de transport al céldurii reletiv mica, bezets
fn pricipal pe reactis de tonizere - dezionizere.
AzAT +e
Gezele bistomice, ective, av aventajul unei cepacitsri mat
mart de transport al cAldurii, deci puterd mai mari, acest fapt
datorindu-se existentet » dous tipurs de resctie:
= disociere - recombinere A =* 2A
= fonizere - dezionizare AarAt + om
Pentru exploateres eventajelor ambelor tipuri de geze
plesmagene, de cele mei multe ori se folosesc smestecuri de 9
ze inerte 91 active.
Pentru rigidizerea 91 focelizerea jetului sav ercului de
plasms se folosesc gaze de focelizere, inerte sau omestecurs(Ar, He, ArsHi lo
Debitul de gaz pleamagen 91 de focelizere ee stebileste
ntru fiecare gaz fn parte tn functie de lungii neceserd a
Jotulud seu arculut de plaems 91 pentru o etebilitate maxims o
acostuie (anexele 17.1 9i 12.2),
‘3. Se etebilegte tensiunes ue jetulut ju ercului de
plasma in functie de néture 94 debitul gezului plesmegen »i de
lungimea neceseré @ jetulus seu arcului de pleems (enexe 12,1).
4, Se otebilegte intensitetes 1, @ curentului tn pleana tn
funetie de tensiunes U, 91 puteres de téiere (anexs 12.1).
5. Se stebilegte teze de thier Mee
Dec ce lucreazi manuel viteze de tatere este un paremetru
rezultent 94 se determin’ prin cronometreres timpului 91 mSeur
rea lungieii taseruris. :
‘Deck lucreezé automat viteze se determins prin calcul,
pe baze bilentulus energetic al téierii. Rezults o enumita ve-
losre pentru. viteza mexims de thtere.
Practic ineA nu se poate vorbi de o singuré viteze optima
de tatere, In functie de scopul uresrit, se disting tret viteze
de tatere ce pot fi optine:
- My > viteze limité de tAtere, le cere piesele nu se mai
desprind:
- Vg - viteze le care suprefetsele pieselor stint peralele;
= Vy > viteza 1a care nu 90 depun picdturi de metel pe su-
prafetele pieselor tdiste,
In general exists relatia:
ve Sw se mdsoara intensitatea curentului folosit la metalizare gi tensiunea
arcului;
- se determina lungimea consumati. a sfrmelor — clectrod dup
metalizare si se determina prin calcul masa materialului topit; pentru aceasta gi se
va determina deplasarea reperului trasat pe sdrma, faji de un reper fix, pe
parcursul arderii arcului electric; _
~ se schifeaz piesa dupa incarcare gi dupa prelucrarea mecanic& final,
pundndu-se in evidenfa forma, dimensiunile si rugozitatea suprafejei metalizate gi
apoi prelucrate;
- se calculeaz4 viteza de avans a sarmelor-electrod; viteza rezulté prin
raportarea deplasarii reperului trasat pe sdrma, la durata metalizarii;
= se determina masa materialului depus pe piesd gi ramas pe aceasta dupa
prelucrarea finala m, si masa metalului topit m,;
~ se determina consumul specific de material de adaos, ca raport intre masa
‘m, si masa m,, cu relafia:
CG. = (m,/m)* 100 1%]
Tabelul 24.1
‘Marci de sfirma pentru metalizarea prin pulverizare
ie Denumirea Marca STAS
1, | Stine din ofel carbon sau | S70; ST2Mn2Si, SHOCHMRSIT; | 156 99
~_| slab aliate pentru sudare S80Cr :
Sdrma din ofel pentru ,
2 a S10CrI 1456/1-80
1. ‘SArmé din ofel inalt aliat S40Cr130 3583-80
Slime din ofel nal aliat S12CrI9ND
* pentru sudare S12Cr26Ni20 1126-80
5. | ° Sarma de zine SZn 99,9 -
Sinn din aluminiu gi SATIS
6 aliaje de aluminiu SAIMgi; SAIMgs 1019-78
7. Sarma de cupru SCu 99,9 683-80
8 Sarma din aliaje SCuzZn 390/2-80
cupru-zine
Sima din aliaje scum 93-80
cupru-staniu
10. Sarma din aliaje SCuAIB 203-80
cuprucaluminit
UL. Sarma de molibden SMo 99,9 -