‘Seminar Realizati o comparative intre proprietatile conductoare si mecanice intre Cu, Al si Fe; Se recomanda utilizarea unui table.Studiul efectului Seebeck I Consideratii teoretice Electronii metalelor sunt plasati pe nivelele energetice din cadrul benzilor energetice permise: banda de valenta, BV , respectiv banda de conductie, BC. reprezentare ipotetica a modului de distribuire a electronilor pe aceste nivele energetice este ilustrata in Figura 1. === anes A Metalul A are mai multi electroni pe nivelele energetice superioare in comparatie cu metalul B, adica putem spune ca are o concentrate mai mare a electronilor. Comparand nivelele energetice ale celor doua metale observam ca metalul B are nivele energetice neocupate dispuse sub cele ocupate ale metalului A . Find nivele de energie mai mica electronii de pe nivelele metalului A, in virtutea Principiului energiei minime, vor ocupa aceste nivele libere daca cele doua B metale sunt aduse in contact. Practic ator devi ‘metalului A devin ioni pozitivi, iar cei ai metalului B joni negativi. Se pune ca metalul A are caracter electropozitiv mai pronuntat, iar metalul B are caracter electronegativ mai pronuntat. Asadar, in regiunea de contact a celor doua metale apare un camp electric a carui intensitate este orientata de la metalul A spre metalul B si creste odata cu trecerea electronilor de a A spre B pana cand atinge valoarea ce nu mai permite electronilor sa treaca de la A la B (electronii sunt antrenati n sens contrar campului electric). De fapt se stabileste tun echilibru dinamic: numarul electronilor ce tree intr-un sens (A — B) este egal cu numarul electronilor ce trec in sens invers (B — A). Diferenta de potential corespunzatoare campului electric al acestei stari de echilibru dinamic se numeste diferenta de potential de contact si este data de relatia unde ky reprezinta constanta Boltzmann, T temperatura absoluta la care se gasesc cele doua metale, e sarcina electronului, iar nos ,si nos reprezinta concentratile electronilor liberi m cele doua metale Ja temperatura 0°C. In Figura 2 prezentam “configuratia” electronilor din cele doua conductoare ‘metalice cand sunt puse in contact.Figure 2 Acum ca am lamurit ce este cu diferenta de potential de contact vom considera doua fire conductoare metalice sudate la capete, suduri plasate la aceea,si temperatura, cu care vom forma un circuit inchis ca in Figura 3. Insumand diferentele de potential de contact se obtine ca tensiunea electromotoare,te.m E, este nula, £=Va-VatVa—Va=0. Medicul german Thomas Johann Seebeck a observat in anul 1826 ca daca cele doua suduri sunt puse la temperaturi diferite atunci mtr-un asemenea circuit apare o t.e.m diferita de zero. Fenomenul descris mai sus se numeste efect termoelectric sau efect Seebeck, iar tem corespunzatoare tensiune termoelectromotoare. Efectul Seebeck se datore ste faptului ca diferenta de potential de contact variaza cu diferenta de temperatura, astfel ca daca cele doua suduri au temperaturile Teald = Tc, respectiv Trece = Tr, diferent ele de potential de contact nu mai sunt egale, c.f, iar tem din circuit, ¢, nu mai este nula si este data de expresia €=6.-6,=0T.-T,) care reprezinta chiar tensiunea termoelectromotoare ,si unde cu 6 am notat coeficientul Seebeck. Dispozitivul construit pe baza a ceea ce am prezentat mai sus se numeste termocuplu ,si este utilizat la masurarea temperaturii im conditiile in care 0 sudura, “sudura rece”, se mentine la 0 temperatura constanta, de obicei in apa cu gheata, iar cealalta, ”sudura calda”, se introduce in cuprinsul sistemului a carui temperatura dorim sa o masuram. Rezolvati: De cine depinde diferenta de potential de contact? Explicate migratia electronilor de la metalul A la metalul B si invers. Ce a descoperit Medicul german Thomas Johann Seebeck? Deserieti un termocuplu.Aplicatii ale curentului electric -1 Breviar theoretic Curentul electric poate circula in mod normal numai prin conductoare datorita existenfei de electroni liberi in structura acestor materiale. De mentionat ca intre arméturile unui condensator exist o ordonare a sarc are pe durata incdrcarii acestuia, dar acest lucru nu constituie un curent de conductie, inul de deplasare. Ca urmare in curent continu condensatorul este un intrerupator. Daca se considera o portiune de conductor A-B (fig.1) intre capetele cdruia se aplicd o tensiune U=VA-VB, se constati cd electronii se vor deplasa de la punctul B cu potential scazut, spre punctul ‘A.cu potential mai ridicat sub forma unui curent de electroni . Acest curent circula prin sursa, de Ja borna + (cu sarcini pozitive) spre bora ~ (cu sarcini negative), Aceasta deplasare de sarcini electrice prin conductoare formeazi curentul electric sau mai precis curentul electric de conductie. Fig. 1. Curentul electric printr-un conductor Curentul electric este caracterizat prin intensitatea sa I, care reprezinté de fapt raportul dintre cantitatea de electricitate Q si timpul t in care aceasta trece prin conductorul considerat, adic: Q f= 1] 7 a i) € , espectiv unitatea de misurd ssau TA=1C/ 1s @ De fapt se poate afirma c& intensitatea curentului electric este numeric egal cu cantitatea de clectricitate exprimata in coulombi, care trece prin conductoi 1-0 secunda. Daca ne referim la o cantitate de electricitate infinit mic& dQ, ce strabate conductorul intr-un interval de timp dt, relafia de mai sus devine: T=dQ/at @Deoarece numarul de electroni (corespunzator sarcinii Q), care trece prin conductor este acelasi in orice sectiune a conductorului, rezultd c&, intensitatea curentului electric este aceeasi in toate punctele conductorului. Raportul j dintre intensitatea curentului I (A) si sectiunea conductorului $ (m?) se numeste densitate de curent, adica: De regula, in practica se foloseste un submultiplu al acestuia, A/mm. Relatiile dintre cele doud unitagi de masurd este: An = 1A cigs A mm? (10m) m De mentionat ca viteza de deplasare a electronilor nu corespunde cu viteza de deplasare a curentului electric, Daca prima este de ordinul a 10 mis, viteza curentului corespunde cu viteza undei electromagnetice, adic 3-108 ms Curentul electric stationar corespunde deplasirii electronilor in metale cu o vitezi constant independenta de timp. Conductoarele de legatura dintre sursi si consumatori ghideaza campul electric si ele aledtuiesc impreund cu acestea din urma asa numitul circuit electric. Pentru producerea cémpului electric avem nevoie de surse numite, generatoare de curent continu. Acestea pot fi: ~ element galvanii si acumulatoare, care transforma energia chimica in energie electr + dinami i alternatoare, care transforma energia mecanica in energie electricd, ~ fotoelemente, care transforma energia luminoasd in energie electric’. Experimental s-a constat c&, curentul electric printr-un conductor este direct proportional cu tensiunea U aplicata, adica: 1=G-U @) unde G este un factor de proportionalitate numit conductana electric’. De regula se foloseste o marime inversd conductantei numit& rezistenta electrica R, adica: 1 sau G E @Relatia (3) se serie sub forma: I= U/ R si este cunoscuta sub denumirea de legea lui Ohm pentru © portiune de circuit. Ea poate fi extinsa si pentru un circuit care confine un generator de tensiune electromotoare E, rezistena interna r; inseriat cu un receptor de rezistenta R, adicd: I-E/(R+8) (5) Ea se exprima astfel: intensitatea curentului electric printr-un circuit este direct proporfionali cu tensiunea electromotoare din circuit si invers proportional cu rezistenta total a circuitului, Legea lui Ohm are si o forma, in fig. 1. Astfel: vrenfiald, care poate fi obfinut’ apelind la cele prezentate 1=JGdS)=j-S inlocuind aceste expresii in relajia I= U/ R se obfine: adica E=p-j © in relatia (6) E este intensitatea campului electric, dar acest cmp este unul imprimat de sursa electric’. Aplicatii 1. Un fierbator electric este conectat la o sursa de tensiune la borne Ub=220V. Prin rezistorul fierbatorului trece un current a carui intensitate este I=4A. In timpul t=10 min 1 litru de apa din fierbator isi mareste temperature de la t1=20°C la t2=100°C Sa se calculeze: 4) lungimea firului rezistorului cunoscand sectiunea firului s-0.lmm2 si rezistivitatea ‘materialului p~0.5[{Qmm2/m] b) randamentul fierbatorului 2. un receptor este alimentat de la o sursa U=220V cu un current de I=40A printr-o li lungime I=2km. Sa se determine diametrul conductorului liniei bomele receptirului sa fie cu 5% sub tensiunea sursei. Calculul se face pentru conductoarele de Cu si Al.Care este puterea pierduta in linie. 3. Curentul de scurteircuit al unui acumulator este de Isc=40A. Legand la bornele acumulatorului o rezistenta R=3Q curentul debitat de acumalator are valoare I=2.5A Sa se calculeze tensiunea electromotoare E a acumulatorului si rezistenta sa interioara r.‘Nume si prenume Data. Seminar 1- Retele cristaline Reprezentati Sistem cubic simplu intalnit refeaua atomica a diamantului Cdiamant Reprezentati Sistem cubic centrat intern — refeaua ionicd a CsCl Reprezentai sistemul de cristalizare hexagonal Reprezentati sistemul de cristalizare tetragonal Pentru un conductor de Cupru cu aria sectiunii de 1 mm? si lungimea de Im , masa de 89 ‘grame, rezistenta R=0.178 Q, caruia I se aplica tensiunea de 1V caleulati: ‘Numarul de atomi Cantitatea de electricitate pe care 0 contine acest conductor Viteza de deplasare a electronilorRETELE CRISTALINE Rejeaua cristaliné reprezint& aranjamentul ordonat, regulat, al unitéjilor structurale (formate din atomi, ioni, molecule) al unui solid. Structura unui solid cristalin poate fi determinata prin difractia cu raze X Celula elementara reprezinti cea mai mic& entitate a structurii cristaline, care repetati in spatiu formeaza refeaua cristalind. Solidele cristaline sunt clasificate in cele 7 sisteme cristaline si 32 de clase de cristalizare, dupa lungimea muchiilor(axele a, b, c) si mfrimea unghiurilor pe care acestea le formeaz in celula elementara (a, B, 7): Gye ae | ee , Celula elementara 1. Sistemul de cristalizare cubic o=P=~=90" a=b=c 1. Sistem cubic simplu - refeaua atomic’ a diamantului Cdiamant 2. Sistem cubic centrat intern — refeaua ionic a CsCl 3. Sistem cubic cu fefe centrate — refeaua ionic a NaCl 2. Sistemul de cristalizare hexagonal© ambte Exemple: + Refele moleculare : H2, He, N2 + Rejeaua atomic’ a grafitului - Cgrafit + Refelele metalice - Cr, Zn 3, Sistemul de cristalizare tetragonal (patratic) Exemple: + TiO2, Sn, C12 4, Sistemul de cristalizare rombicExemple: + Refea metalica - Bi + Refele ionice - CaCO3, NaNO3 5. Sistemul de cristalizare ortorombic ES Exemple: +S, Br2 + KNO3, BaSO4 6. Sistemul de cristalizare monoclinicExemple: +S + PbCI2 + CaSO4-2H20, Na2B407:10H20 7. Sistem triclinic os Bey290° apbec Exemple: * CuSO4-5H20 +K2Cr207CcVvc CFC HC Cub cu fete centrate, cub cu volum centrat, hexagon compact