UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI FACULTATEA URBANISM $I ARHITECTURA CATEDRA CONSTRUCT ARHITECTONICE CONSTRUCTIA CLADIRILOR Indicatii metodice privind elaborarea proiectului de an la tema CLADIRE DE LOCUIT TIP P+9E Chisinau Editura ”Tehnica-UTM” 2014I. SCOPUL $i CONTINUTUL PROIECTULUI DE CURS Scopul proiectului de curs const in consolidarea si aprofundarea cunostinfelor teoretic acumularea practicii de proiectare a clidirilor civile cu diverse scheme constructive, precum si insusirea principiilor de bazi ale proiectarii cladirilor civile si de locuit, inclusiv a schemelor de sistematizare, detaliilor caracteristice clidirilor din panouri mari prefal De asemenea, insusirea, reprezenti grafice a materialului de proiect, practicii folosirii literaturii tehnice de ramura, a proiectelor-tip, normelor de proiectare ete. LI. Tema de proiect in calitate de date i le pentru proiectare se indie’: tipul cladirii, numarul de etaje, schema constructivi si de sistematizare a cladirii, confinutul proiectului si cerintele reprezentarii grafice 1.2. Continutul proiectului Projectul de curs trebuie si confina 9-10 planse formatul A3 (297x420 mm). Conginutul proiectului va fi urmatorul: Plan parter Sc. 1:100; Plan etaj tip Sc. 1:100; Sectiune transversal (prin casa scarii) Sc. 1 Fatada principala Sc. 1:100; Plan de amplasare plangee Sc. 1:100; Plan de amplasare furndatii Sc. 1:100; Plan acoperis Sc. 1:100; Plan general Sc. 1:500; Detalii si noduri de imbinare (3-4 bue.) Sc. 1:10, Se. 1:20. 13. Etapele elaborar corelatie procentualit proiectului de curs si distribuirea volumului proiectutui in Pregatirea pentru proiectare (15%): studierea variantei i ividuale si cerintelor atribuite ei: elaborare a proiectut literaturii tehnice specifice, a literaturii si normativ ; colectarea datelor inifiale secundare pentru proiectare. Proiectarea la nivel de “schita” (45%): ale; gerea schemei de sistematizare spatiala a clidirii Propuse spre proiectare; elaborarea desenelor-schita; aprobarea desenelor de citre conducatorul de proiect. Elaborarea desenelor arhitectural-constructive (30%): elaborarea desenelor de proiect; elaborarea desenelor de detaliu Amenajarea (inscriptii, completare cartus) proiectului de curs si sustinerea lui (10%).Il. REFERINTE DE BAZA PRIVIND SISTEMUL UNIC MODULAR (SUM) IN CONSTRUCT. Proiectul de curs se va elabora conform sistemului unic modular in constructii, care prezinta metoda de stabilire a dimensiunilor si pozitiilor elementelor, astfel incét acestea sii se integreze in constructie ca un tot intreg. Aceasta se face pentru rationalizarea lucrarilor de construcii si a producerii industriale a elementelor cu larga rspandire in practica. Parametrii de bazi, care asiguri unificarea elementelor constructive ale cladirii, se refera la urmatoarele: sdeschidere — distanta dintre elementele structurale (pereti, stélpi, diafragme) de pe axele longitudinale; *travee —distanta dintre elementele structurale de pe axele transversale; *indltimea etajului — distanta nominalé dintre nivelurile (cotele) pardoselilor a dou’ etaje (inferior si superior). Parametrii de baz unificati cel mai frecvent folositi la constructia in masa a cladirilor de locuit si edificiilor publice sunt prezentati in tabelul 1. Tabelul 1, Parametrii unificati al sistemului unic modular ipul cladirii Scheme Parametrii de bazi unificati, m constructive : | travee deschidere ‘inaltimea etajului Cladiri de Fara schelet 4,8; 5, 2.8.3 it oe 7; 6.0 Edificii publice’ [La proiectarea cladirilor fia schelet (din panouri mari prefabricate) se respect urmatoarele reguli de dezaxare: - latura interioara a peretilor portanti exteriori longitudinali se va amplasa la o distanfa de 100 mm fata de axa, spre interior; eee- Jatura exterioardi a perefilor autoportanti si /sau_portanti exteriori transversali se va amplasa direct pe axa (dezaxarea “zero”); - la peretii portanti interiori, axa geometri a elementelor va coincide cu axa modulara a Iii. ORDINEA ELABORARTI PROIECTULUI DE CURS: Elaborarea proiectului de curs se efectueaza in trei etape. Prima etapa — studiul temei individuale si elaborarea schifelor tehnice. E de mengionat c& inainte de a incepe elaborarea schifelor, studentul va lua cunostinfa de materialele necesare pentru proiectare, de literatura recomandati de profesor, indicafiile metodice respective, proiecte analogice si cataloage de articole prefabricate standardizate. Schiele pot fi elaborate manual in creion, la scar mic. Dup& acordul consultantului, schitele se deseneazi la scara respectiva. Ele sunt alc&tuite din urmatoarele desene: plan parter si etaj tip, sectiunea transversala prin casa scdtii, fajada principal. La elaborarea schifelor trebuie s& se asigure conditile de corelare dintre proiecfile cladirii. Etapa a doua — elaborarea proiectului, care consta in urmitoarele: precizarea schemei arhitectural-planimetrice a cladirii in corespundere cu SUM (sistemul unic modular) si elementelor constructive indicate in tema individuala de proiectare; elaborarea in detalii (in stadiul de proiect tehnic) a planelor de sistematizare ale apartamentelor, fundatiilor, planseelor si sectiunii transversale. Elaborarea fatadei clidirii se va face numai dupa desenarea in detalii a planelor si sectiunii transversal. Detaliile si nodurile de imbinare se vor elabora paralel cu desenele de baza. Pentru a obtine desene de calitate inalta, initial se recomanda a trasa desenele prin linii subyi iar dupa aprobarea planelor de citre profesor si se traseze linii de contur cu grosimi implu schimbarile caracteristice fiecdrui element din plan. Astfel se vor putea introduce mai si/sau corectarile necesare. Pe desenele de detaliu trebuie amplasate corect toate dimensiunile, cotele si inscripfiile necesare si caracteristic Grosimea perefilor si elementelor de acoperis vor fi motivate prin calculul termotehnic: Etapa a treia — pregitirea definitiva a desenelor din cadrul proiectului.Desenele de detaliu se contureazd in creion (prin linii de diferite grosimi), evidentiind cu linii de contur si cu simboluri conventionale toate elementele pe care le traverseaza sectiunea, Elementele care nu sunt sectionate se vor reprezenta prin linii continui subtiri. in sectiunea transversald se vor arta sub form de fanioane toate elementele constructive componente din acest proiect: pardoseala primului nivel (parter), planseelor intermediare i de acoperis, invelitoarea si altele. Rampele si palierele scdti prin care tece linia de sectionare se vor evidentia grafic pe desenul sectiunii. Desenele detaliilor constructive trebuie sa fie marcate corespunzator detaliului respectiv din plan sau secfiune sisi fie nsofite de giruri de dimensiuni si inscriptii caracteristice. Toate speciticatile, legendele, de regula, se amplaseaza deasupra! cartusului. La proiectarea clidirilor din panouri mari prefabricate, imbinarea panourilor de pereti exteriori se foloseste rostul inchis (ctans), hidroizolarea cArora se asigura prin ermetizarea rosturilor cu masticuri sintetice pe gamituri de etansare. Cu pemisiunea profesorului se admite executarea proiectului la computes utilizand programele pentru proiectare: AutoCAD, ArhiCAD, AllPlan etc. in acest caz, odati cu proiectul de curs definitivat, se va prezenta spre control si varianta electronica a proiectului. IV. UNELE RECOMANDATII CU PRIVIRE LA EXECUTAREA PROJECTULUL DE CURS 1V.1. Plan parter, plan etaj tip (anexa 1, 2) Pe aceste plane trebuie reprezentat urmatoarele elemente: ~ axele modulare notate prin cifre gi litere; axeletransversale se noteazA cu cifte arabe de la stinga la dreapta, axele longitudinale - cu litere majuscule de jos tn sus inscrise intr- un cerc cu diametrul de 6-8 mm, in funcfie de scara desenulul; - panourile ‘de pereti interiori si exteriori, inclusiv dezaxarea lor, peretii despiirtitori, blocurile de ventilare; - golurile din pereji cu indicarea directiei deschiderii usilor sii marca blocurilor de fereastra si usd - proiectia sampelor, palierelor curente si intermediare, trasarea treptelor;- ja parter gi etajul tip se vor mai amplasa tamburul de acces in cladire (numai la parter), incdperea captirii gunoiului, putul i holul ascensorului, conducta de evacuare a apelor pluviale de pe acoperis, balcoanele si loggiile. Dimensiunile: fn afara conturului desenului, pe partiie de stanga si inferioara se traseaza cate trei siruri (lanquri) de dimensiuni 1. Primul, la o distangi de 15 mm faji de conturul desenului, este pentru dimensionare: golurilor din panouri, a elementelor de spaict curent gi a celor de col. 2. Al doilea, la o distanfa de 7-10 mm fata de primul sir, este pentre indicar dimensiunilor dintre axele de trasare. 3. Al treilea, la 0 distanfa de 7-10 mm fay de al doilea gir, este pentru indicarea lungimii si lagimii (in axe) cladirii. Dupé al treilea sir se vor marca axele modulare. in interiorul planului se indicd parametrii interiori ai odailor, dezaxarea peretilor interiori si exteriori, grosimea peretilor portanji si autoportanfi, despartitori, dimensiunile coridoarelor, holurilor, palierelor scarii, latimea golurilor din panouri ete. Toate dimensiunile se indicd in milimetri. Intersectia liniilor de dimensionare cu sirurile de dimensiuni se scot in evidenta prin intermediul unei liniufe cu lungimea de 3- 5 mm gi grosimea de circa 0,8 mm inclinati in partea dreapti sub un unghi de 45°. Se. 1:100 Deasupra planurilor se notea7a denumirea acestora: plan parter, plan etaj TV.2. Plan de amplasare fundaiii (auexa t Desenu! planului de fundasii se a dupa principiile similare ale "planului va pi parter”. Initial se vor trasa axele de coordonare modulara, dupa care se vor distribui blocurile de fandare cu dimensitni pre » din timp. Stabilirea laqimii blocurilor de fandare se va face jindind cont de normele de proiectare, apoi adoptarea final a acestors se va efectua conform sortimentului de furdatii (anexa 16). in "plan fundayii” se vor mai ire blocurile de fundare, fundatia liftului, reprezenta toate sectoarele monolite marcarea blocurilor de fundare. De asemenea, planul se va dimensiona atat in interior, cat si in exterior. Dimensiunile interioare — dimensionarea blocurilor de fundare si distanfele dintre acestea, a axelor interioare. Dimensiunile exterioare — prima linie decoté: dimensionarea blocurilor de fundare gi distanjele dintre acestea, a axelor exterioare; a doua linie de cota: se indica dimensiunile dintre axele de coordonare modulara; a treia linie de coté: distanja dintre prima si ultima axa modulara, in acest plan se vor evidentia prin linii de contur blocurile de fundare si sectoarele monolite, IV.3. Plan de amplasare plansee (anexele 8, 9) in plan plangeu” prioritar vor fi reprezentate distribugia planseelor prefabricate si marcarea acestora, de asemenea, reprezentarea si dimensionarea tuturor golurilor care traverseaza plangeele, Elaborarea acestui plan se va efectua finand cont de faptul c& plangeele se reazema doar pe perefii portanti. Laturile peretilor care sunt sub plansee se Yor reprezenta prin lini subfiri discontinui. La executarea "planului planseu” se va respecta aceeasi faz inifial de proiectare si aceleasi principii de dimensionare a planului mentionate mai sus. IV.4, Plan acoperis (anexele 11, 12, 13) fn dependensa de solutia constructiva. adoptata pentru acoperis, aici se va reprezenta vederea de sus asupra acoperisului cu toate elementele caracteristice: directia scurgerii apelor si valoarea inclinatiei panourilor de acoperis, canalele de aerare sau de ventilare, iesirile pe acoperis, palniile de captare a apelor meteorice. Diametrul palniilor trebuie motivat prin calcule specifice. ”Planul acoperis” se va dimensiona doar in exterior cu e indica dimensiunile dintre axele de doua siruri de dimensiuni - prima linie de cota: coordonare modularé; a doua linie de cot: distanta dintre prima si ultima ax modulara. IV.5. Sectiune transversala (anexele 5, 6) Sectiunea transversal se va elabora finiind cont de toate elementele arhitecturale gi Constructive pe cate le tranziteaza. Toate clementele secjionate se vor reprezenta prin lini de contur, restul elementelor din vedere se vor reprezenta prin linii subtiri. in sectiune se va indica componenta tuturor elementelor de inchidere orizontale sub forma de fanioane dupa cum urmeazai: - fanionul plangeului peste subsol; - fanionul planseului intermediar;- fanionul plangeului de pod - fanionul acoperisului. Secfiunea transversalé se va dimensiona in partea de jos prin trei linii de cote ingiruite - prima linie de cota: distantele dintre toate elementele constructive din vederea spre sectiune, a doua linie de coté: distantele dintre axele de coordonare modulara; a treia linie de cota: distanta dintre prima si ultima axa modular care se vede in secfiune. Dupa al treilea sir de dimensiuni se vor marca axele cu cifre sau litere. De asemenea, “sectiunea transversala” se va dimensiona atat in stanga, cAt si in dreapta cu cate un sir de dimensiuni, care va reprezenta distantele dintre toate elementele constructive sau arhitecturale din sectiune. Suplimentar, alaturi de dimensiunile laterale, se vor indica gi cotele de nivel ale tuturor elementelor arhitecturale sau constructive. 1V.6. Plan general (anexa 14) La elaborarea planului general trebuie sa se fin cont de orientarea cladirilor, relieful terenului dat, cdile de acces, magistralele auto s.a.m.d. Pentru planul general se calculeaz urmatorii indici tehnico-economici: densitatea cladirilor (constructiilor); suprafata ocupata de caile de acces, trotuare, strazi si alte elemente cu acoperire dura; suprafata ocupata de plantafiile verzi si de locurile de joaca si odihna pentru copii si matuti. IV.7. Detalii si imbinari (anexa 15, 16) Avand in vedere ca panourile mari prefabricate, imbinate intre ele, formeaz’ diafragme verticale si orizontale au fost elaborate imbinari care si asigure un sistem spatial rigid. Desenele de detaliu (Noduri) pentru proiectul de curs se vor executa pentru urmdtoarele situafii: imbinarea dintre perefii structurali exteriori longitudinali si transversali, imbinarea dintre peretii structurali interiori, rezemarea plangeelor pe perefii portanti, fixarea panourilor pentru balcon, modul de fixare a rampelor si palierelor scarii $.a. Toate detaliile constructive se vor elabora la scara 1:20, 1:10, dupa caz. V. SUSTINEREA PROIECTULUL Proiectul de an, dupa ce a fost examinat de profesor (cu inscriptia ,.la sustinere"), trebuie sd fie sustinut in fata consitiului catedrei. Sustinerea const in argumentarea solutiilor constructive si arhitecturale adoptate, care due la micsorarea prefului de deviz, marirea gradului de industrializare in procesul de executie a cldirii, ameliorarea proprietatilor de exploatare, imbundtifirea conditiilor de trai. Pe plansele urmitoare sunt reprezentate anexele cu exemplele tuturor planselor care fac parte din continutul proiectului de curs.anexa 1 ome folk ol re fmt Anexe 1ya.ed noued ap indy L PUBS) ant cy MaporD aways ty kya ungAnexe Anexa 1 0 © © eae tots ose fof oar fet | aoe + + ata itis ae ofl F Aa | 2! oO L@ Fe = 5 2 (Ea os a i a i BB) fe Ae “| B70, | Te 8 & , ? ee = atthe he © “te Sb Tee e| Wek me yavad tinauod ap tandiy b Buayrs) a.ntay dy nspor9 oway2s dy ya uo|g 0Anexa [2 Duay25) NDsnj anus JoWatad D yw Sod n3) s0;n}a7 dy napoy? oWaYIS ‘dy fo12 UD}‘nexo 5 Sectiune transversala A-A (prin casa scari) (Schema 1 cu ‘pod cata’) we Ry Ry 4h ar fat Ayal er ‘mer 4 ty eames Pravin maeAnexa 2 eae ‘Sia eae art JoyJadoIu Dpuabay jj way2s) ‘asnbo dy wypopr owayIs jammoun6 1ujd02 asadozur imnuosua2so joy Wwo2s BSL NyDLEp) dy sa}sOd UO}d yuauIbOL)‘Anera 3 ware = a, a ——— a gi say seu te 1S n.yuad sopsnjob 0js17 ic = a warp] ” a4 aa aa a Teme = 7 remnants omanincnaney | 7 @ = a os [= faecal tmowameaimsmoen | + || a = 7 rs = Fowapiensronn | 6 5 7 es Sale| alee meaner} > |. a ‘sos | sax | ae | wom | wo] pana te 9p BY Hy e 6 ‘ a a smemaer[ 2? | Te =| ahr ele ad a ct own | ow | om | va | ne a || aw | le em noms an | | | fi 420} ap MapE) 0 Bjoyods asozyowaysis ap wpe eee ee (1 Buay2s) 30) 3p nupo}2 © DyaYods a.mzyows)SIS 2p HAY ''Sn n4juad JoWINIAB DST] ‘aLUO, Ap Jo)a}-y.0 myuaUN)sosyAnema 8 (1 oway2s) a2suoyd asosorduo ap uojgAner 9 seerta 2068 we ARBYEES severte (e oways) aasunyd asosojcuo ap uoyyee ee ee Anexa 6 Fragment sectine Iransversala (prin casa scari? (Schema 1 cu ‘pod rece? Fragment sectune transversata (arin casa scoril (Schema 2 cu ‘pod cata’) Frogment sectime transversot rin aso scori (Setema {cu ‘pod rece’) Fragment sectune fransversala (prin caso scoril on rol Prep ‘Schema 2 cu ‘pod caid")@ owayIs) f-2, Djodauud opopoyAvera 0 (e bweY9S) mopuny asosojduo ap uoKyAvera 2 (p102 pod, n2 | oway2sy suiadoz0 uojg — 2Avera G (.9102 pod, 1 7 30 180070 UDAAnexa (ziat pods Oo Zamay 20 ing / yee omens 8 RR Oe Tae onaiennaasan mi meaty ‘wove3e-onya} IY) aaa “imu apna aha aaa gala a0 PEL ppd he auauay a g o0 pray a os ap epyp2 opspop opty [DsaUaD UDAAono a2uisias ajauoz Up aqapo}2 nujuad undued ayn Loum ap unpaysnore 6 taut